Sunteți pe pagina 1din 62

Anxietatea si terapia naturala

"Camelia H. are 39 de ani si, pana acum cateva luni, viata ei avea un curs firesc. Aceasta, pana in ziua cand a aflat ca postul ei de la sucursala unei banci s-a restructurat. Nici macar nu a fost chemata de conducere. A primit doar o notificare scrisa, ale carei litere parca ii jucau in fata ochilor si nu le putea intelege pe deplin sensul. Avea preaviz de 15 zile sa predea toate documentele si sa elibereze biroul la care muncea de ani de zile. Nici nu putea sa planga, atunci cand a plecat de la serviciu, iar a doua zi dimineata, cand a vrut sa iasa din casa, picioarele i s-au inmuiat, a inceput sa-si simta tamplele zvacnind, iar o spaima de o intensitate necunoscuta aproape ca a paralizat-o. Diagnostic - anxietate cu atacuri de panica. Din acea zi, nimic nu a mai fost la fel: nu mai putea dormi, a cuprins-o teama teribila ca este pe punctul de a innebuni, teama care i s-a strecurat insidios in fiecare aspect al vietii. Nu mai putea iesi din casa, pentru ca frica de a nu avea un nou acces de panica o tintuia la adapostul apartamentului. Locurile si oamenii cunoscuti i se pareau straine acum, nu mai avea curajul sa mearga sa isi caute un serviciu, nu putea sa mearga la cumparaturi decat insotita de sotul ei. A trebuit sa renunte sa isi mai duca fetita la gradinita, pentru ca responsabilitatea aceasta o coplesea. La presiunea familiei, a mers la un cabinet psihiatric, apoi la altul, a schimbat diverse medicamente. Cu pastilele la indemana, a inceput cu greu sa mearga din nou neinsotita pana la un magazin, luand imediat hapul "salvator", de fiecare data cand i se inmuiau genunchii si se simtea cuprinsa de teama aceea irationala. Apoi a descoperit un articol de ziar, in care se vorbea de eficienta remediilor fitoterapeutice contra tulburarilor anxioase. A mers pe fir si a aflat si de importanta psihoterapiei, a exercitiului fizic, a autosugestiei, a rugaciunii. Fara sa isi puna la inceput mari sperante, a inceput o terapie prin autosugestie, a cautat printr-o prietena remedii din plante anxiolitice, la farmaciile naturiste. Apoi a pasit singura, neinsotita si fara a avea cu ea pilula chimica salvatoare, ci doar o capsula cu plante medicinale, intr-un cabinet de psihoterapie. A inceput o terapie cognitiv-comportamentala de trei luni, a continuat sa isi ia tratamentul cu plante medicinale, se roaga in fiecare dimineata si in fiecare seara. Atacurile de panica au devenit foarte rare, senzatiile de teama au scazut in intensitate, iar datorita plantelor medicinale doarme mult mai bine. Atunci cand se joaca cu fetita sau este prinsa de ceva interesant, uita, in sfarsit, ca "are probleme". De cateva saptamani, chiar a gasit la o cunostinta un serviciu fara norma intreaga, unde a reusit sa devina apreciata, chiar daca inca nu castiga foarte mult..." Povestea Cameliei este, in cele mai multe puncte, asemanatoare cu aceea a zecilor de

mii de romani aruncati, fara voie si fara resurse interioare de a se proteja psihoafectiv, in criza sociala, economica si morala a zilelor noastre. Cu patru ani in urma, in Europa si Statele Unite se publicau date statistice ingrijoratoare despre incidenta anxietatii si a tulburarilor asociate ei, care afectau la acel moment 6-8% dintre locuitorii de varsta adulta. Doar in Romania se estima atunci ca ar fi existat aproximativ 387.000 de persoane cu tulburari anxioase. Sa fi fost teama aceea irationala, cu care multi oameni se confruntau deja, presentimentul haosului care avea sa urmeze? De la inceperea crizei economice, putine date statistice despre aceasta afectiune au mai fost publicate, dar unele companii au simtit nevoia sa plateasca studii proprii despre incidenta anxietatii in randul angajatilor, pentru ca aceasta tulburare a ajuns sa prolifereze la un nivel nemaivazut si sa influenteze dramatic capacitatea de munca si productivitatea oamenilor. Trebuie spus, insa, ca nu doar insecuritatea materiala duce la propagarea fara precedent a acestei afectiuni, ci si alte probleme care s-au acutizat in ultima vreme, cum ar fi relatiile tot mai tensionate dintre oameni, sugestiile de un pesimism devastator ale mass-mediei, marginalizarea valorilor morale si religioase. In cele ce urmeaza, nu vom face o analiza laborioasa a cauzelor si manifestarilor anxietatii, care ar fi imposibila intr-un singur articol, ci ne vom focaliza spre prezentarea remediilor si a metodelor verificate si, totodata, aflate la indemana, pentru depasirea acestei probleme. Iata, in continuare, care sunt modalitatile de tratament natural al anxietatii: PLANTELE MEDICINALE Am inceput cu ele, deoarece sunt sprijinul cel mai rapid si mai la indemana de care putem beneficia in lupta cu anxietatea. Din fericire, medicina naturala a evoluat enorm in ultimii ani, asa incat putem gasi in magazinele noastre de produse naturiste remedii foarte eficiente contra acestei afectiuni, cum ar fi si cele pe care urmeaza sa le prezentam in continuare: * Anxivital Plus - este un remediu natural care, asa cum o arata si numele, este special conceput pentru a-i ajuta pe cei care se confrunta cu anxietatea si cu tulburarile asociate ei. Am ales acest produs drept cap de lista pentru complexitatea actiunii sale, datorate unei retete excelente. Reteta sa este conceputa de un medic roman si este un amestec foarte bine echilibrat de plante cu efecte anxiolitice, intre care si melisa, lavanda si hameiul, despre care am vorbit adesea in paginile noastre. Acest produs este conditionat sub forma de capsule si ca atare este foarte usor de administrat si de transportat. Se iau cate doua capsule de trei ori pe zi, pe stomacul gol, in cure de 90 de zile, urmate de alte 30 de zile de pauza. Este foarte eficient pentru combaterea starilor persistente de teama si a fobiilor, pentru prevenirea aparitiei atacurilor de panica, pentru imbunatatirea somnului si a capacitatii de relaxare, contra tulburarilor obsesiv-compulsive.

Valeriana officinalis

* Valeriana - este excelenta pentru combaterea insomniei si a tulburarilor de somn care apar pe fondul anxietatii, dar si contra starilor de teama si a tulburarilor de comportament alimentar datorate anxietatii si care se manifesta cu precadere seara si noaptea. Se gaseste in magazinele naturiste sub forma de tinctura, din care se iau cate 1-3 lingurite, seara, cu putina apa. * Obligeana - se administreaza sub forma de infuzie combinata, preparata astfel: 1 lingurita de pulbere de radacina de obligeana se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte, dupa care se lasa la racit si se strecoara; se combina cele doua extracte. Se administreaza 2 cani pe zi din acest preparat, in cure de 30 de zile, cu 10 zile de pauza. Reduce starile de teama si de neliniste, favorizeaza redobandirea luciditatii si a tonusului psihic, combate anumite boli fizice care apar ca si consecinta a starilor de anxietate: gastrita, tulburari de tranzit intestinal, aritmie cardiaca, tahicardie etc. ALIMENTATIA Directiva principala in dieta contra anxietatii este moderatia, foarte putine alimente fiind contraindicate, dar in schimb trebuie avuta o foarte mare grija la cantitati si la felul in care acestea sunt ingerate. Iata in cele ce urmeaza cateva indemnuri care, in masura in care sunt respectate, contribuie decisiv la dobandirea mult doritului echilibru psiho-afectiv: * Mai multe vitamine - ne referim aici mai ales la vitaminele din complexul B, care sunt foarte importante pentru sistemul nervos, ajutand intre altele la normalizarea secretiei de neurotransmitatori. Acest complex de vitamine il gasim din belsug in taratele de grau, in drojdia de bere alimentara (se gaseste sub forma de capsule), in fructele de catina. * Mai multe minerale - un aport sporit de calciu si de magneziu nu duce la eliminarea starilor de anxietate, in schimb, la multi dintre cei tratati cu aceste minerale s-au observat imbunatatiri considerabile ale starii launtrice. Se recomanda aportul de calciu si de magneziu din surse naturale, cum ar fi apa minerala (va recomandam in mod special Apa de Valcele), coaja cerealelor integrale, germenii din cereale integrale, lactatele obtinute casnic sau prin metode ecologice. * Fara excitanti - evitati mai ales alcoolul, care pe langa faimoasa dependenta produce, mai ales administrat repetat (chiar in doze moderate), stari de neliniste, de

anxietate, care se calmeaza doar prin administrarea unor noi doze de alcool, creanduse astfel un veritabil cerc vicios. Cofeina continuta de cafea, dar si de anumite bauturi racoritoare, este, de asemenea, responsabila de amplificarea starilor de teama si de agitatie psihica, la fel ca si nicotina din tigari. Toate aceste substante confera in momentul administrarii o stare de bine, de siguranta relativa, insa dupa ce efectul lor trece, apar adesea stari de anxietate, care vor necesita doze tot mai mari de excitante pentru a fi atenuate. Astfel se ajunge intr-o spirala a viciului, care va crea in final o stare de dependenta si de rau psihic tot mai pronuntata. Pe lista neagra a produselor care agraveaza starile anxioase si complicatiile lor se numara si aspartamul, ciclamatul, teina (din ceaiul negru), anumiti aditivi sintetici (in special pentru gust si miros) si chiar zaharul alb.

* Preferati legumele si fructele proaspete - acestea dezintoxica organismul, permit reglarea apetitului si a greutatii corporale si, mai presus de toate, dau in timp o stare generala de bine interior. Nu se recomanda o cura doar cu legume si fructe consumate neprelucrate termic, pe care putine persoane o pot tolera, ci introducerea acestora in alimentatie (mancaruri gatite) intr-o proportie de 30-60%. * Mancati la timp - este foarte important pentru persoanele care sufera de anxietate sa manance regulat si la ore potrivite. Cercetatorii nutritionisti au observat ca micul dejun consumat mai devreme de ora 10 si cina servita nu mai tarziu de ora 19 imprima organismului, in special sistemului nervos, un ritm de viata mai sanatos, iar psihicului o stare de calm si de stabilitate. Aceasta, in timp ce o masa omisa, consumul de hrana la ore tarzii, alternarea foamei cu suprasaturatia de alimente agraveaza anxietatea si tulburarile emotionale in general. * Mancati suficient - curele de slabire si infometarea voluntara sunt o idee foarte daunatoare pentru persoanele anxioase. In multe cazuri debutul sau recidiva starilor puternice de teama, a atacurilor de panica si a tulburarilor de somn au aparut pe fondul unor cure de slabire exagerate sau al oscilatiilor puternice de greutate. Daca doriti sa slabiti, cea mai buna metoda este sa mancati regulat, sa nu ciuguliti intre mese, sa va reduceti gradat portia de hrana si, cel mai important, sa va schimbati stilul de viata. Cum? Vom afla in continuare:

CURA CU LINISTE Poate parea greu de crezut, dar gasirea linistii se poate face, cu ceva efort, chiar si in mediul nostru obisnuit. Ne referim chiar la linistea exterioara, care treptat ne va aduce si pacea interioara.

In contextul acestei game de afectiuni, aceasta gasire a linistii se refera la evitarea surselor de stimuli nefasti, care induc si amplifica starile de anxietate. Este de dorit evitarea, pe cat posibil, a unor stimuli cum ar fi zgomotele puternice, mai ales de frecvente joase (care induc stari de neliniste, de panica), culorile stridente, mancarurile cu gust foarte intens, mirosurile foarte puternice. Aceasta evitare a stimulilor senzoriali prea intensi este cel mai simplu aspect al curei cu liniste. Cel mai complex si totodata cel mai important demers este cel care se refera la desprinderea de sursele mediatice, responsabile de o adevarata poluare psihica. Un jurnal de stiri care prezinta vreme de o ora doar informatii despre criza, atentate, razboaie, concedieri, calamitati naturale are un efect de inducere a anxietatii extrem de puternic. La fel ca si filmele gen horror, politiste sau de actiune, ca sa nu mai vorbim de tot mai celebrele reality show-uri. Aceasta avalansa de agitatie, de pesimism sau de sugestii negative venita prin canalele mass-media are un efect dezastruos asupra caracterelor emotive, vulnerabile. Din acest motiv, este bine ca persoanele care se confrunta cu anxietatea sa renunte, macar pentru o vreme (minimum 6 luni), la televizor si la diferitele surse de poluare psihica de tip mediatic. De altfel, este bine sa evitam si statul prelungit (mai mult de 2 ore) la filme, oricat de bine selectate ar fi, sau la calculator. Atitudinea predominant pasiva din timpul vizionarii duce la un gen de mediumizare, de crestere anormala a receptivitatii la stimulii exteriori. Anumite bariere, invizibile, de protectie psihica sunt indepartate atunci cand mintea ramane prea mult timp receptiva la genul acesta de stimulare. Din fericire, exista mijloace de refacere a lor.

CURA DE TEREN Este o terapie care se poate face in orice anotimp si care, desi necesita ceva timp, are rezultate garantate. Ce presupune ea? Sa ne reintoarcem, fie si doar pentru cateva ore, la mediul natural de viata, care - vom vedea - are resurse nebanuite de reechilibrare psihica. Concret, vom urmari ca de doua-trei ori pe saptamana sa iesim in natura, plimbandu-ne si facand chiar usoare exercitii fizice pentru a ne detensiona. Linistea padurilor, a parcurilor, a traseelor montane sau a vailor raurilor este de natura sa reduca gradat freamatul interior, temerile si starile contradictorii, fiind un adevarat elixir contra anxietatii. Pentru aceasta avem nevoie de o plimbare de macar doua ore, care sa ne ajute sa iesim din ritmul mental si emotional obisnuit, pliindu-ne psihic pe linistea si pacea mediului inconjurator. Este bine sa mergem in aceste plimbari, daca nu singuri, atunci cu un anturaj cat mai putin galagios, eventual doar cu un animal de companie. La inceput este foarte posibil ca linistea si aparenta inactivitate sa ne creeze un oarecare sentiment de disconfort, din cauza ca ne e teama sa ramanem singuri cu propriile ganduri, dar odata trecuta aceasta faza, lucrurile vor evolua spre bine spontan. Iar o completare excelenta a acestei metode este urmatoarea: EFORTUL FIZIC Fara indoiala, exista si sportivi de performanta care traiesc frecvent stari de anxietate.

Atunci, cum ar putea fi exercitiul fizic un remediu pentru aceasta afectiune? Cercetatorii au constatat faptul ca peste 90% din persoanele care sufera de anxietate traiesc in mediul urban, ducand o viata sedentara sau semi-sedentara. Cele mai multe dintre ele au activitati si un mod de viata care le solicita preponderent la nivel psihoemotional, in timp ce corpul ramane cu o energie stocata si nefolosita, care se converteste deopotriva in kilograme in plus si in stari de agitatie interioara. De aceea, unul din cele mai bune anxiolitice, lipsit de reactii adverse si care nu da dependenta, este exercitiul fizic intens, facut la orele dupa amiezii sau chiar seara. Se recomanda alergarile usoare in aer liber, vreme de 15-20 de minute, exercitii de gimnastica simple (genuflexiuni, flotari etc.), facute cu fereastra deschisa, pentru a intra aerul, mersul pe bicicleta, jocuri in echipa, intr-o atmosfera relaxata (baschet, volei, fotbal etc.). Este greu de imaginat, pentru cei care nu au experimentat direct acest lucru,

efectul linistitor al exercitiului fizic facut de macar 2-3 ori pe saptamana. Studiile arata ca in timpul miscarii si mai ales la cateva ore dupa, scoarta cerebrala elibereaza in organism substante numite neuro-transmitatori, care induc stari de calm, de liniste interioara, de relaxare, de multumire si chiar de usoara euforie. S-a constatat, de asemenea, ca persoanele care fac efort fizic abordeaza cu mult mai multa usurinta tehnicile de relaxare, care sunt esentiale in tratarea anxietatii si a complicatiilor sale. ATITUDINEA ACTIVA Exista un curent in psihoterapia moderna, venit din Statele Unite, care ne sfatuieste sa nu luptam cu anxietatea, ci sa o... folosim. Aceasta pentru ca starile puternice de teama sunt un veritabil stimulent, dur ce-i drept, pentru a schimba ceva in bine in viata noastra. Si, intr-adevar, daca pentru o persoana aflata intr-o stare de relativ echilibru, motivatia pentru a modifica ceva in bine in viata sa este foarte redusa, pentru cei care se confrunta cu stari de anxietate, aceasta transformare interioara este o necesitate de prim ordin. Ca atare, aceste persoane vor avea "combustibilul" interior, vor avea motivatia de a face eforturi sa-si imbunatateasca atitudinea, modul de a gandi si de a actiona, in ultima instanta chiar caracterul. Cum se face concret acest lucru? Cel mai simplu punandu-ne subconstientul la treaba. AUTOSUGESTIA BENEFICA S-a demonstrat stiintific faptul ca simplul demers de a ne repeta in gand, de mai multe ori, cu convingere un enunt pozitiv va duce in timp la o modificare in bine a modului nostru de a gandi si de a simti. De "vina" este enigmaticul subconstient, acea parte nevazuta a mintii, care stocheaza si prelucreaza toate informatiile, scotand in rastimpuri la iveala solutii, atitudini si comportamente pe care ni le insusim pe nesimtite. Pentru a combate anxietatea, vom face seara, cand subconstientul nostru este cel mai receptiv la sugestiile benefice, sedinte de auto-tratament. Ne vom alege un enunt simplu si pe care sa-l simtim potrivit pentru noi, pe care il vom repeta interior cu perseverenta, inainte de a adormi, inclusiv atunci cand observam ca somnul intarzie sa vina. De pilda, ne putem spune: "Sunt calm, din ce in ce mai calm. Respiratia mea curge calm si linistit" sau "Sunt optimist, sigur de reusita. Cu fiecare zi sunt mai increzator in mine insumi." Daca, de exemplu, starea de frica este exacerbata de un apropiat examen sau de un interviu de angajare, mentalizati cu perseverenta succesul: "Cu fiecare clipa sunt mai pregatit, mai sigur si mai bun. Voi reusi!". Alegeti-va o singura sugestie si, oricat v-ar parea de simplist sau de ilogic la inceput, repetati in gand pana cand adormiti acest enunt, cu perseverenta. La fiecare repetare, evocati pe cat posibil si emotia sugestiei alese, traiti anticipat bucuria reusitei. Este, veti vedea, un efort de vointa si de coerenta deloc usor de depus. Insa in acest fel veti obtine un control asupra propriei minti si al propriului psihic, care merita orice efort.

RUGACIUNEA Indemnul este simplu si eficient: Rugati-va, cat mai des si cu o cat mai mare sinceritate! Este util sa faceti acest lucru, mai ales in momentele de relativ calm interior, pentru ca acest demers sa va devina familiar, apropiat. Astfel, rugaciunea va avea eficienta si in momentele in care, din cauza temerilor, psihicul este intr-o anumita masura anesteziat si va este mai dificil sa va mobilizati spre dialogul cu Dumnezeu.

Ce rugaciuni sunt cele mai eficiente? Este o problema mai degraba religioasa, care nu poate face obiectul acestui articol. Ce e insa foarte important este cum ne rugam. Si o repetare, la inceput, mai formala a cuvintelor rugaciunii, are o anumita eficienta, insa pe cat posibil trebuie sa tindem in timp sa ne rugam ca si cum am dialoga deschis, foarte sincer, cu Dumnezeu. Rugaciunea este momentul privilegiat, unic, in care cu adevarat ne putem deschide sufletul, in care putem cere si putem primi o sustinere sufleteasca, spirituala, inimaginabil de puternica. Si mai sunt doua elemente practice extrem de importante: 1. Rugaciunea trebuie sa fie constanta, zilnica. si 2. Rugaciunea sa nu fie facuta ca un gen de troc. Pentru a da cu adevarat roade, este bine sa ne rugam zilnic macar jumatate de ora - o ora, iar aceasta, vreme de cel putin cativa ani. De altfel, odata ce am abordat aceasta cale, a rugaciunii, este bine sa nu ne oprim niciodata, oricat de bine si de siguri ne-am putea simti la un moment dat. Apoi, un sfat extrem de util pentru persoanele anxioase este sa nu astepte aparitia rezultatelor intr-o stare de nerabdare, ca pe o plata la termen pentru un serviciu. Rabdarea este, mai ales in acest context al anxietatii, cheia de bolta pentru a obtine rezultate cu adevarat uimitoare, cu ajutorul rugaciunii. Remediul "Anxivital plus", prezentat in acest articol, este produs de firma "Vitalia K", din judetul Prahova, si este omologat ca supliment alimentar de catre Ministerul Sanatatii. Il gasim in farmaciile si in magazinele naturiste sau poate fi comandat la telefoanele 0745/43.58.77, 0788/ 38.81.13. ori pe internet, scriind la adresa: naturavitalia@gmail.co

Serotonina este o amin derivat de la indol. Este ntlnit n esuturi vegetale, animale, veninuri. Serotonina acioneaz ca neurotransmitor; intervine n producerea somnului, n procese mintale i afective (depresie i anxietate, tulburare obsesiv-compulsiv), n funcii motorii, n termoreglare, n reglarea presiunii arteriale, n actul vomei, n funcii hormonale. Exemple: metisergida, ergotamina, sumatriptanul, buspirona, ondansetronul. Serotonina, un neurotransmitor prezent n variate organe incluznd sistemul nervos central, are un rol important n apariia depresiei i a anxietii, datorit dereglrilor chimice pe care le produce. Formula chimic brut a serotoninei este: HO-C6H5-NH-C-(CH2)2-NH2. Cuprins

1 Istoric 2 Formula chimic 3 Surse naturale 4 Efecte biochimice i fiziologice 5 Biosintez 6 Bibliografie

Istoric Formula chimic HO-C6H5-NH-C-(CH2)2-NH2 Surse naturale Serotonina este prezent n diverse alimente (legume, cartofi, cereale, etc.)[necesit citare] Efecte biochimice i fiziologice Neuronii interacioneaz unul cu altul prin intermediul unor substane chimice numite neurotransmitori. Diverse dereglri sunt cauzate fie de sub-producia sau supra-producia de neurotransmitori, fie de faptul c neuronii nu au suficient de muli receptori pentru neurotransmitori. Cercettorii susin c persoanele cu sindromul obsesiv-compulsiv au un dezechilibru de serotonin[necesit citare]. Coninutul serotoninei din sngele obsesiv-

compulsivilor[necesit citare] i al indrgostiilor este cu 40% mai sczut dect cel al subiecilor normali. Anti-depresivele acioneaz n general asupra neurotransmitorului serotonin. Cu toate acestea, se consider c depresia este cauzat de numrul prea mic de receptori de serotonin. Ultimele cercetri privind boala psihic schizofrenie arat c serotonina prezent n exces, n organism, poate fi cauza acesteia i factor precursor i al altor boli psihice.[necesit citare] Meninerea unui nivel potrivit de serotonin n corpul uman, difer de la un organism la altul, datorit alimentaiei, a modului de via, etc.

Serotonina Substanta derivata dintr-un aminoacid, triptofanul, sintetizata de catre celulele intestinului si avand de altfel un rol de neurotransmitator al sistemului nervos central. Patologie - Unele studii gasesc ca exista o legatura intre fluctuatiile nivelului plasmatic al serotoninei si aparitia migrenelor. Serotonina este, de asemenea, una dintre substantele eliberate de catre tumorile carcinoide ale tubului digestiv. Ea este responsabila de bufeurile de caldura.

Serotonina sau "secretul fericirii" Share on google Share on facebook Share on twitter More Sharing Services 45 Joi, 12 Iunie 2008 Ai ramane surprins daca ti-as spune ca exista un mic secret al fericirii? Da, da exista asa ceva. Numele lui este serotonina si se recomanda a fi hormonul fericirii. De unde atata indrazneala la un hormon? Simplu: pentru ca serotonina este hormonul care raspunde de starea de bine, de calm, de liniste din organismul nostru. Nu-i asa ca suna bine? Ce spui, imi dai 5 minute din timpul tau pentru a-ti povesti despre serotonina? Ai auzit de neuroni. Ei reprezinta celula nervoasa, unitatea de baza a sistemului nervos. In corpul nostru sunt milioane de astfel de celule care au rolul de a trasforma un stimul venit din exterior intr-un implus nervos. Celulele nervoase interactioneaza intre ele. Si acum vine rolul serotoninei, pentru ca ea este substanta chimica cu

ajutorul careia neuronii interactioneaza. Cum iti spuneam, serotonina este hormonul care iti asigura starea de buna dispozitie si de calm. In plus, ea se face raspunzatoare de calitatea somnului (de unde si o alta denumire a sa, ceasul corpului), de tensiunea arteriala precum si de functiile motorii. Grea misiune pentru acest hormon, nu-i asa? Un nivel scazut de serotonina inseamna o stare depresiva, anxioasa, tulburari de somn. Studiile medicale au aratat ca barbatii sunt mult mai avantajati decat femeile din acest punct de vedere, creierul lor producand cu aproximativ 50% mai multa serotonina. Ce norocosi, nu-i asa? Asa se explica de ce numarul femeilor care se confrunta cu probleme de acest fel este mai mare decat cel al barbatilor. In plus, la femei se mai adauga si alti cativa factori care pot determina scaderea serotoninei. Ma refer la menstruatie, nastere, menopauza, perioade care apar in viata oricarei femei. Scaderea estrogenului care are loc in aceste momente aduce dupa sine si o scadere a serotoninei. De aici si starile de disconfort psihic, depresiile si anxietatile de care se plang adesea femeile. Ce este de facut in asemenea momente? Una dintre solutii o reprezinta antidepresivele care regleaza cantitatea de serotonina. Cu toate ca sunt recomandate de medic, antidepresivele prezinta efecte secundare. Serotonina trebuie recastigata insa. Sa cautam deci alte solutii. Exista o serie de alimente care ne pot ajuta in acest sens. Alimentele despre care vreau sa iti vorbesc in continuare regleaza serotonina din organismul nostru si ne redau atat buna dispozitie cat si somnul odihnitor. Painea integrala, cerealele, toful, laptele, cacaoa, grepfrutul, banana, ananasul, ciresele, avocado, prunele, curmalele, migdalele pot alcatui un mic dejun sau o gustare care iti vor mentine un tonus ridicat pe parcursul intregii zile. La pranz sau la cina poti consuma carne de pui, peste, orez, spanac, varza de Bruxelles. Sa nu uitam sa mai amintim soia, algele si usturoiul pe care le poti folosi de asemenea pentru completarea meselor tale. Micile delicii pe care ni le permitem din cand in cand, inghetata, ciocolata si bomboanele, le poti pune de acum pe seama serotoninei pe care acestea o produc. Parca nu te mai simti la fel de vinovat cand le mananci, nu-i asa? Toate aceste alimente te vor ajuta sa faci fata cu bine stresului cu care te confrunti zilnic, stimuland producerea de serotonina de care ai atata nevoie. Un rol mai mult decat esential in reglarea secretiei de serotonina il au complexul vitaminic B si Magneziul. Le poti lua atat din suplimentele prescrise de medic cat si din alimente- lapte, branza de vaci, peste, soia, fasole uscata (vitamina B), nuci, cereala integrate, fructe uscate, legume, produse lactate.

Cred ca au trecut deja cele 5 minute pe care te-am rugat sa mi le acorzi. Mica poveste despre serotonina se opreste aici. Sper ca am reusit sa iti ofer cateva informatii folositoare si sa te conving ca buna dispozitie este doar o chestiune de informare si alimentare corecta. Pentru ca daca este adevarat ca suntem ceea ce mancam, atunci este perfect adevarat ca putem fi fericiti mancand exact ceea ce trebuie.

Home Editorial Publicatii Serotonina, endorfina, ciocolata si fericirea Warning: get_object_vars() expects parameter 1 to be object, null given in /home/www/static/medicalstudent.ro/www.medicalstudent.ro/public_html/componen ts/com_community/libraries/core.php on line 601 Serotonina, endorfina, ciocolata si fericirea Joi, 09 August 2007 Mihaela Antoce Evaluare articol: / 311 Cel mai slabCel mai bun Cercetatorii americani Hammer si Lykken sustin ca misterul fericirii are de-a face cu chimia. Mai precis, cu chimia corpului nostru. Fiecare om vine pe lume cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia asteaptand sa fie hraniti cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote maxime. Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu metabolisme strans legate intre ele, care se influenteaza reciproc si a caror cantitate e controlata de creier. Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul unor neuroni din sistemul nervos central, la nivelul celulelor enterocromafine sau plachetelor, care are un rol important in producerea somnului, n procese mintale i afective, n funcii motorii, n termoreglare, n reglarea presiunii arteriale, n actul vomei, n funcii hormonale. Este produs din triptofan si i s-a identificat un rol important in producerea depresiei, daca se gaseste in cantitate scazuta. E numit si hormonul fericirii si unii sustin ca e implicat in chimia dragostei. Endorfinele au fost descoperite in 1975 si reprezinta o clasa de peptide cu actiune opioida. In functia de zona in care se gasesc, endorfinele sunt stocate ca atare sau sub forma inactiva. Interactioneaza cu receptorii localizati la nivel cerebral, reducand senzatia de durere, interactionad similar cu medicamente precum morfina si codeina. Alterarea metabolismului endorfinelor duce la tulburari psihice, iar o anumita substanta numita b-endorfina produce o marcata stare de rigiditate sau mobilitate numita catatonie.

Endorfina reduce intensitatea duerii si anxietatea, stimuleaza sistemul imun, intervine in procesul invatarii sau in adaptarea la lumina sau intuneric. Actiunea lor dureaza peste 30 de ore. Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a indivizilor. Producerea de endorfine variaza de la o persoana la alta. Endorfinele sunt eliberate in prezenta luminii puternice, a anumitor alimente(ciocolata, ardei iuti (cu lor componenta numita capsaicina ce determina acea senzatie de durere) ) , in cadrul exercitiilor fizice, in timpul rasului, in cadrul stresului sau activitatilor sexuale. Multi sufera de ceea ce ar putea fi denumit dependenta de endorfine si au tendinta la exercitii fizice intense, pot avea multiple tatuaje si piercinguri sau isi pot provoca singuri taieturi care nu fac altceva decat sa declanseze eliberarea de endorfine. Mancarea are un rol colosal in cadrul psihicului. Cercetarile in domeniu au aratat ca productia de endorfine este intensificata prin consumul unor alimente bogate in grasimi si zahar(apare asa zisa sugar rush) Se prea poate sa tanjesti dupa alimente precum ciocolata, tocmai datorita continutului ridicat de grasimi si zahar pe care il contin(creierul are nevoie de aceste componente esentiale si prin depresia si somnolenta care apar te obliga sa consumi exact ceea ce are el nevoie). Dar pe langa acestea , in ciocolata intalnim o substanta - feniletilamina - care favorizeaza eliberarea endorfinelor. In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante. Probabil ca nu este o simpla coincidenta faptul ca atunci cand te simti stresat sau suparat simti o nevoie acerba de dulciuri. Mancarea bogata in carbohidrati produce o crestere a concentratiei de triptofan (un aminoacid precursor serotoninei si un tranchilizant natural). Asadar, o masa bogata in carbohidrati induce un sentiment de calm, pace si satisfactie, deoarece sporeste productia de serotonina in creier. Insa, consumul carbohidratilor simpli in locul celor complecsi poate avea un efect de moment. Te vei simti in plina forma, insa starea aceasta va fi una de scurta durata, deoarece nivelul insulinei va scadea conducand la pierderea energiei, la depresie sau "concentratie scazuta de zahar". Daca te gandesti ca o alta cantitate de zaharuri te va ajuta sa iti revii, ia-ti gandul! Nu va face decat sa inrautateasca si mai mult starea ta! Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism extrem de simplu : cand soarele apune serotonina e transformata in melatonina, la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai daca esti treaz). Legatura intre productia de serotonina si alternanta zi-noapte explica de ce oamenii se pare ca sunt mai fericiti in timpul verii(datorita duratei mai mari a zilei).

Consumul de legume si produse pe baza de cereale determina si el depresie. Vegetalele sunt bogate in cadmiu(ce provin in mare parte din randul ingrasamintelor), cadmiu determinand scaderea nivelelor de serotonina. De aceea, cei care consuma frecvent aceste produse nu sunt deseori 'shiny happy people'. Utilizarea contraceptivelor orale care influenteaza balanta hormonala din organism,in timp indelungat se asociaza cu depresia, pentru ca intervine in productia de estrogen,care creste activitatea receptorilor pentru serotonina. De asemenea anticonceptionalele cresc nivelul de cortizol, cu transformarea triptofanului intr-o serie de produsi . Vitamina B3 , in cantitate mica, duce si ea la deficienta la nivelul productiei de serotonina,pentru ca ajuta la transformarea triptofanului in serotonina In concluzie, se pare ca aproape toate dorintele noastre au la baza nevoi complexe ale organismului si e mai mult vorba de chimie decat pura intamplare,conform principiului :Nimic nu e intamplator !(nici macar un consum inocent de ciocolata).

RUGAMINTE: Cititi cu atentie tot, va puteti schimba total perspectiva asupra depresiei, tulburarii obsesiv-compulsive, insomniei primare etc... SEROTONINA (5HT) --- este cel mai important neurotransmitator; face parte din categoria aminelor biogene, fiind o indolamina; formeaza calea indolaminergica (transmisia serotoninergica). In creier, serotonina, activeaza 7 receptori: - 5HT 1; - 5HT 2; - 5HT 3; - 5HT 4; - 5HT 5; - 5HT 6; - 5HT 7 si variantele lor: - 5HT 1A; - 5HT 1B; - 5HT 1C; - 5HT 1D; - 5HT 1E; - 5HT 1F; - 5HT 2A;

- 5HT 2B; - 5HT 2C. Receptorii 5HT 1 au actiune antidepresiva, anxiolitica, antipanica, antifobica, antibulimica, antiobsesionala, anticompulsiva, iar receptorii 5HT 2 au actiune antipsihotica asupra simptomelor negative. SEROTONINA se mai numeste conform nomenclatorului IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry - Uniunea Internationala de Chimie Pura si Aplicata; organizatie non-guvernamentala, fondata in 1919, forumul cel mai inalt recunoscut la nivel mondial ca unica autoritate ce elaboreaza standarde pentru nomenclatura substantelor anorganice sau organice.), si: 5-hidroxitriptamina (5-HT) sau 3-(2-aminoethyl)-1H-indol-5-ol.

BIOSINTEZA SEROTONINEI Este biosintetizata in neuronii serotonergici din sistemul nervos central (SNC) si in tractul gastrointestinal, de catre celulele enterochromaffine. L-triptofan este hidroxilat in 5-HTP (5-hidroxitriptofan) via triptofan hidroxilaza. 5-HTP este decarboxilat in 5-hidroxitriptamina (5-HT serotonina) via aromatic-L-aminoacid-decarboxilaza. 5-HT este mai departe transformata in celulele pinealocite din epifiza (glanda pineala), in melatonina, la lasarea intunericului via enzimei 5-hidroxiindol-Ometiltransferaza. Melatonina, denumita stiintific de nomenclatorul IUPAC si N-acetyl-5-methoxytryptamina, este supranumita si "hormonul somnului", disfunctia acestui neurohormon fiind principala cauza a insomniei de adormire. Principalii metaboliti ai serotoninei sunt: - acidul 5-hidroxiindolacetic (5-HIIA), melatonina (5-metoxitriptamina) si derivati N-metilati si N-formilati. INACTIVARE si DEGRADARE Serotonina este inactivata prin recaptare via SERT (serotonin transporter), proteina care se "leaga" de serotonina transportand-o din spatiul sinaptic in neuronii presinaptici. Acest transport o inactiveaza si o recicleaza pentru reutilizare. Degradarea enzimatica este realizata de monoaminooxidaza A (MAO-A).

FUNCTIILE SEROTONINEI 5HT este foarte importanta pentru actiunea sa: - antidepresiva, - anxiolitica, - antipanica, - antibulimica, - antifobica, - antiobsesionala, - anticompulsiva, cat si pentru perceptia durerii, controlul agresivitatii, apetitului, emotiilor, inducerea calmului, somnului, trezirii, si nu in ultimul rand, este foarte importanta pentru functia cognitiva inalta.

DOPAMINA (DA) ---- este un neurotransmitator (neuroregulator) care face parte din categoria aminelor biogene, fiind o catecolamina; formeaza alaturi de norepinefrina - NE (noradrenalina (NA)) si epinefrina (adrenalina), calea catecolaminergica. In creier, dopamina, activeaza 5 receptori: - D 1; - D 2; - D 3; - D 4; - D 5 si variantele lor: - D 2A; - D 2S; - D 2L; - D 3 (D 2B); - D 3S; - D 3L; - D 4 (D 2C); - D 4.0...D 4.10). Aceasta se mai numeste si: - 3,4-dihydroxyphenetylalanina; - 3-hydroxytyramina; - Oxytyramina, insa IUPAC i-a dat numele de 4-(2-aminoethyl)benzene-1,2diol.

BIOSINTEZA DOPAMINEI Dopamina este biosintetizata in organismul uman de catre tesutul nervos si medulosuprarenala. L-fenilalanina (phenylalanina) este hidroxilata in L-tirozina (tyrosine) via fenilalanin-hidroxilaza. L-tirozina este hidroxilata in L-DOPA (3,4-dihydroxyL-phenylalanine) via tirozin-hidroxilaza. In final L-DOPA se transforma prin decarboxilare in DOPAMINA via aromatic-L-aminoacid-decarboxilaza (denumita frecvent si dopa decarboxilaza). In unii neuroni, dopamina, este mai departe transformata in norepinefrina NE (noradrenalina - NA) prin hidroxilare via dopamin beta-hidroxilaza. Norepinefrina - NE, este transformata prin metilare (methylation) via phenyletanolamina N-metiltransferaza (PNMT), in epinefrina, adica ADRENALINA. Principalii metaboliti ai dopaminei sunt: - 3,4-dyhidroxyphenyl-acetic acid (DOPAC) (DA - via MAO - DOPAC) -----> - 3-Methoxytyramina (3-MT) (DOPAC via COMT - MAO - 3MT) -----> - Homovanilic acid (HVA) (DOPAC - 3MT via COMT - MAO -----> HVA). NOREPINEFRINA - NE sau NORADRENALINA - NA are un rol foarte important in tratarea depresiei si a ADHD (attention-deficit/hyperactivity disorder).

INACTIVARE si DEGRADARE Dopamina este inactivata prin recaptare via dopamine transporter, denumit si DAT (dopamine active transporter), proteina membranara care se "leaga" de dopamina transportand-o din spatiul sinaptic in neuronii presinaptici. Apoi este degradata enzimativ de catre COMT (catechol-O-metiltransferaza) si monoaminooxidaza A si B (MAO - A si MAO - B). Dopamina care nu este degradata, este reimpachetata pentru reutilizare.

FUNCTIILE DOPAMINEI DA are multe functii si roluri, printre care si: - reglare umorala (functie antidepresiva, timostabilizare comportamentala, motivare si recompensa etc.); - functie cognitiva (rol foarte important in memorizare, atentie, concentrare si invatare); - functie neuroendocrina (inhibarea productiei de prolactina (PRL), din acest motiv, dopamina, mai este supranumita in literatura de specialitate si Prolactin-inhibiting factor (PIT), prolactin-inhibiting hormone (PIB) sau prolactostatin etc.

ANTIDEPRESIVELE chimice din clasa SSRI, SNRI, SNDRI, au ca mecanism de functionare inhibarea recaptarii serotoninei, dopaminei si a noradrenalinei prin inhibarea proteinei DAT, SERT si NET (NET reprezinta norepinephrine transporter), permitand astfel "scaldarea" sinaptica indelungata cu acesti neurotransmitatori. Din pacate, reactiile adverse sunt pe masura gravitatii inhibarii acestui proces biologic foarte important: SNC: nervozitate, insomnie, letargie, fatigabilitate, euforie, halucinatii, ideatie suicidara, anxietate etc.; CV: hipotensiune posturala, aritmie, vasodilatatie etc.; GI: xerostomie, dispepsie, constipatie, anorexie, flatulenta etc.; GU: poliurie, amenoree, dismenoree, impotenta, anorgasmie, ejaculare anormala etc.; Dermatologice: diaforeza, rash, alergie etc.; Sistemice: astenie, febra etc. etc. etc. Unele reactii adverse precum sedare, xerostomie si constipatie apar datorita functiei anticolinergice moderat-puternice ale SSRI, SNRI, SNDRI si TCA`s. ATENTIE: Am deschis acest subiect pentru a va oferii o privire de ansamblu despre serotonina, dopamina si noradrenalina, principalii neuroregulatori implicati in patologia depresiei, tulburarii obsesiv-compulsive, insomniei primare si de adormire etc... Vazand atat de multe cazuri de oameni suferinzi si doleantele lor cu privire la

gravitatea reactiilor adverse, care ii determina sa intrerupa tratamentul, mam gandit sa contactez reprezentantul unei firmei pentru a-l convinge sa importe cateva suplimente alimentare din SUA care contin precursorii 5HT, DA si NA + L-theanina, Benfotiamina si acid alfa-lipoic (acestea 3 din urma, iau cu succes locul benzodiazepinelor datorita efectului natural anxiolitic, destresant oxidativ si mai ales revigorant nervos). Din fericire, Vitaking Romania a importat masiv Sulforaphane - supliment alimentar obtinut din broccoli, destinat persoanelor depistate pozitiv cu Helicobacter Pylori datorita cererilor foarte mari venite si din partea altor persoane de pe forum (Jackie, Lilic, Arena, Obikka etc.) Din pacate, produsele destinate pentru depresie, ADHD, TOC si insomnie, au fost importate in cantitati foarte mici (raportate la numarul de oameni bolnavi) - (decat 28 de flacoane de 5-HTP, DL-phenylalanina, L-theanina, Acid alfa-lipoic si Benfotiamina), din cauza faptului ca cei de la Vitaking nu au putut aduce mai mult doar pentru ca asa doream eu (daca faceam din timp o "campanie" poate importam cantitati suficiente).

Alimente cu proprietati curative dovedite Scapa de ocazionala migrena sau de nesuferita durere de burta printr-o modalitate cat se poate de placuta: mancatul. Exista alimente care, in afara de gustul lor bun, au si aceasta calitate, de a rezolva unele inconveniente legate de sanatate. Iata care sunt cateva dintre acestea, conform Prevention: Bananele Data viitoare cand esti stresat, mananca o banana - este sfatul specialistilor de la Ochsner's Elmwood Fitness Center, din New Orleans. Cu doar 105 calorii si 14 grame de zahar, o banana medie iti va da senzatia de satietate si iti va mari nivelul zaharului din sange doar cu 30%, furnizandu-ti in acelasi timp doza zilnica necesara de vitamina B6. Aceasta iti va ajuta creierul sa produca serotonina, care da o stare de spirit buna. Stafidele In jur de 60 de stafide, adica un pumn, contin un gram de fibre si 212 mg de potasiu, care lupta cu hipertensiunea. Daca esti agitat, surescitat, merita sa recurgi la ele. Stafidele au si polifenoli, asa ca ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare. Iaurtul

O cana de iaurt ajuta la trecerea mai rapida a mancarii prin sistemul gastrointestinal, inclusiv atunci cand trebuie sa digeri fasole sau alimente mai grele. Caisele 8 caise uscate au in jur de 2 grame de fibre, 3 mg de sodiu si 325 mg de potasiu, toate acestea prevenind pietrele la rinichi. Tonul O conserva de ton are in jur de 800 mg de omega 3, suficient cat sa previi depresia si starile de anxietate, dupa cum au descoperit cercetatorii. In... mai mult

Joi, 14 Iunie 2012, ora 18:17 Alte articole despre: alimente proprietati curative, mancare sanatate, mancare vindecare probleme sanatate, alimente bune boli

7 alimente "interzise" la dieta, care de fapt te pot ajuta sa slabesti Fara cartofi, fara paine, fara ciocolata si altele - daca ai tinut pana acum vreo dieta sau ai avut de gand, cel mai probabil iti sunt cunoscute aceste interdictii care sunt si greu de respectat. Insa, conform Prevention, dietele nu trebuie sa fie atat de stricte, interzicerea anumitor alimente putand avea efecte nedorite. Sa te abtii de la unele produse preferate va duce la un moment dat la acumularea atat de multor frustrari incat vei "exploda" la un moment dat si iti vei da frau liber la toate poftele alimentare, ceea ce inseamna exces si cel mai probabil acumulare de kilograme in plus. Adevaratul secret cu ajutorul caruia poti sa slabesti este sa ai mare grija la portii si sa alegi alimente bogate in nutrienti. Iata alimentele care sunt "interzise" cel mai frecvent de multi dieteticieni, dar care de fapt te pot ajuta sa slabesti. 1. Painea Painea contine carbohidrati, iar acestia stimuleaza substantele chimice din creier care

impiedica mancatul in exces. Mai exact, creierul are nevoie de carbohidrati pentru a produce serotonina, un neurotransmitator ce genereaza stari de confort si satisfactie, potrivit doctorului in medicina Nina T. Frusztajer, specializat in nutritie. Cand nivelul de serotonina este optim te simti calm, mai fericit si ai putine pofte. Cand acesta este scazut, te simti iritabil si apatic, ceea ce te expune riscului de a manca mai mult decat trebuie. Painea care contine cereale integrale este cea mai sanatoasa, o portie... mai mult

Joi, 07 Iunie 2012, ora 07:06 1 comentariu Alte articole despre: sfaturi slabit, alimente slabire, alimente interzise dieta, alimente interzise slabit, carbohidrati greutate

Alimente sanatoase care trateaza si binedispun In viata fiecaruia dintre noi exista momente cand suntem nefericiti, tristi, nervosi, cand totul devine insuportabil si nimeni si nimic nu ne mai intra in voie. Vinovatii principali pentru aceste momente sunt stresul, oboseala dar si alimentatia gresita, haotica si starile prin care treci sunt un semnal ca organismului ii lipsesc niste substante importante care te-ar putea ajuta sa-ti mentii echilibrul, sa te simti bine si impacat cu toata lumea. Aceste substante se pot procura, mai ales, din alimente. Serotonina, cunoscuta si sub numele de hormonul fericirii, este implicata in procese precum somnul, starea emotionala, apetitul si sensibilitatea si tot ea este aceea care ofera senzatia de placere. Se crede ca persoanele care sufera de depresie cronica pot avea o deficienta de serotonina. Alimentele bogate in serotonina sunt: pastele, legumele, cartofii, cerealele, laptele si produsele lactate, carnea de pasare, nucile. Vitaminele din grupul B sunt foarte importante, mai ales pentru nervi, dar sunt cu adevarat eficiente numai impreuna si nu separat. Desi distincte ca structura, dar si prin rolul pe care il au in organism, toate vitaminele care formeaza complexul B se afla in stransa relatie interfunctionala. Vitaminele din complexul B se gasesc in lapte si produse lactate, galbenus de ou, cereale, banana, varza, praz, drojdie uscata, morcovi, ciuperci, pepene, fasole boabe, fulgi de ovaz si de porumb.

Lipsa din organism a calciului si magneziului provoaca... mai mult

Duminica, 13 Noiembrie 2011, ora 11:42 2 comentarii Alte articole despre: alimente sanatoase organism, vitamine din complexul b si alimente, calciu si magneziu sanatate

Ce dezvaluie poftele tale alimentare? Nimic nu este mai frustrant decat poftele care apar atunci cand incerci sa tii o dieta, caci te gasesti neputincios in fata dorintei de a gusta o prajitura sau un fel de mancare irezistibil. Mai toti avem pofte specifice, in sensul ca stim cand ne e dor de ceva dulce, sarat, crocant etc. Iar poftele acestea inseamna ceva. Psihoterapistul Dorothy Virtue este de parere ca fiecare astfel de pofta poate fi modalitatea mintii de a trece peste unele probleme emotionale. A incercat teoria chiar pe propria persoana, facand cateva modificari in viata care i-au oprit poftele alimentare inexplicabile. Astfel, conform Daily Mail, a reusit sa slabeasca foarte mult si acum doreste sa ajute si alte persoane in acelasi fel. Ea spune ca sentimente precum furia, frustrarea, supararea, tristetea sau singuratatea fac oamenii sa doreasca diverse feluri de mancare. Iata ce inseamna fiecare pofta in parte: Ceva crocant Daca esti stresat, suparat pe cineva, frustrat sau amarat de o situatie, vei dori sa mananci ceva crocant, pe care sa-l simti cand mesteci, precum biscuiti, popcorn, covrigei sau chiar telina sau morcovi. Acestea actioneaza ca un sac de box in care dai si senzatia pe care o simti cand le mesteci iti ofera un sentiment de bine si de eliberare. Alimente cremoase Daca poftesti la ceva cremos, gandeste-te daca nu cumva te simti nesigur, vinovat

sau rusinat, caci aceasta textura te poate ajuta sa scapi de aceste trairi. Colina din lapte are un efect calmant asupra... mai mult

Marti, 04 Octombrie 2011, ora 07:01 2 comentarii Alte articole despre: pofte mancare explicatie, explicatie pofte culinare, explicatie pofte, prevenire pofte alimentare

Si alimentele sanatoase iti pot face rau uneori Despre alimentele care aduc beneficii sanatatii se scrie foarte des, insa, cat de des ai citit sau auzit si ca acestea iti pot face rau in anumite conditii? Este vorba in principal de consumul in exces, care e cunoscut ca fiind nerecomandat cam indiferent de alimentul sau produsul ingerat. Numai ca, in ceea ce priveste alimentele sanatoase, multe persoane uita de acest lucru si au impresia ca trebuie sa manance cat mai multe pentru a obtine cat mai multe beneficii, ceea ce este total gresit. Conform Huffington Post, iata cateva alimente sanatoase populare si cat ar trebui sa mananci din fiecare pentru a nu trece in extrema cealalta. 1. Nucile Acestea sunt foarte sanatoase si la indemana, mai ales pentru o gustare. Nucile sunt bogate in proteine, fibre, acizi grasi omega 3, vitamina E si grasimi care sunt bune pentru inima. Ele au un nivel ridicat de grasimi mononesaturate, care ajuta la reducerea colesterolului si la prevenirea bolilor de inima. Nucile sunt insa foarte bogate din punct de vedere caloric, 80% din ele constand in grasime, astfel ca, daca ai mancat cateva maini de nuci, ai consumat circa 500 de calorii. Cate sa mananci: o portie de aproximativ 30 de grame de nuci pe zi este suficienta (masori o data cantitatea, iar apoi iti faci o idee despre cat inseamna 30 de grame). In plus, un truc pentru a manca mai putin este sa consumi nucile curatand atunci coaja de pe ele, nu acestea sa fie curatate in prealabil. Un studiu a aratat ca cei care... mai mult

Joi, 22 Septembrie 2011, ora 07:00 1 comentariu Alte articole despre: alimente sanatoase, alimente pericol, alimente sanatoase exces, alimente grasimi

Alimente care incing cheful de amor Libidoul poate fi stimulat prin diverse metode, una dintre ele fiind aceea de a consuma anumite alimente. Si, desi nu exista studii ample care sa dovedeasca proprietatile afrodiziace ale unor produse, acestea merita totusi o incercare. Potrivit Health.com, sunt alimente sanatoase, care te pot face mai dornic de activitate sexuala. 1. Sparanghel Acesta este cunoscut ca fiind afrodisiac din vremuri stravechi. Sparanghelul este bogat in vitamina B6 si in folati, iar aceste substante pot amplifica excitatia si orgasmul. In plus, ajuta la cresterea nivelului de vitamina E, care stimuleaza hormonii sexuali atat la femei, cat si la barbati. 2. Avocado Pentru o activitate sexuala foarte buna ai nevoie de energie, pe care o poti primi si de la avocado. Acest fruct este bogat in minerale, grasimi mononesaturate (tipul bun de grasimi, care protejeaza inima si ajuta la scaderea colesterolului), vitamina B6 si acizi grasi omega-3, care au rolul de a imbunatati dispozitia. In plus, avocadoul iti sporeste si dorinta sexuala. 3. Ardei iute Acestia contin capsaicina, un ingredient ce ajuta la eliberarea de endorfine in creier o substanta care creeaza un sentiment de euforie. 4. Ciocolata Despre ciocolata se stie de mult timp ca are proprietati afrodiziace, si pe buna dreptate. Aceasta contine triptofan, care ajuta organismul sa produca serotonina - o alta substanta care da o stare de bine si care poate juca un rol in ceea ce priveste libidoul.

In plus,... mai mult

Sambata, 19 Martie 2011, ora 08:40 5 comentarii Alte articole despre: libido, sex, activitate sexuala, viata sexuala, stimulare libido, alimente afrodiziace

Invinge poftele alimentare! Pentru foarte multi oameni, in special femei, poftele pentru anumite alimente actioneaza asupra lor cu o forta ce pare foarte greu de invins. Din ce in ce mai multe studii arata ca acestea nu sunt determinate de foame de cele mai multe ori, ci de acea placere pe care o simte creierul prin dopamina si serotonina - substante eliberate atunci cand gustul si mirosul ne sunt incantate de mancaruri delicioase, care dau o stare de bine. Cand iti este foame, stomacul produce hormonul numit grelina, iar cand este plin, celulele elibereaza leptina, care iti spune sa te opresti din mancat. Poftele sunt insa diferite, cei mai multi experti fiind de parere ca acestea apar din cauza hormonului stresului - cortizolul. Alimente care-ti cresc fertilitatea Mai exact, acesta blocheaza eliberarea leptinei, astfel ca stomacul nu mai transmite creierului semnalul ca nu mai are nevoie de hrana, determinandu-te sa mananci mult mai mult. Iar impotriva acestor pofte este foarte greu sa lupti, chiar daca ai o vointa puternica. Pentru a te ajuta sa ai mai mult succes, dailymail.co.uk iti ofera cateva sfaturi. 1. Cauta inlocuitori pentru placerea de a manca atunci cand esti trist Uneori, poftele au mai mult o cauza psihologica decat una chimica. Spre exemplu, daca ai obiceiul sa dai fuga la ceva dulce atunci and esti trist sau plictisit, aceasta nevoie s-ar putea sa fie determinata de o obisnuinta din copilarie, daca atunci cand te loveai sau te suparai cei care te ingrijeau... mai mult

Vineri, 18 Iunie 2010, ora 07:08 Alte articole despre: pofte alimentare, trucuri dieta, alimentatie dieta

5 alimente care iti induc starea de somn Asa cum exista alimente care, consumate seara, te impedica sa pui geana pe geana, exista unele care iti dau o stare naturala de somnolenta. Conform Caring.com, de preferat sunt ciresele, bananele, painea prajita, terciul de ovaz si laptele caldut. O masa prea bogata iti va intrerupe somnul si va avea efecte pe termen lung asupra garderobei. Cirese Proaspete sau uscate, ciresele sunt una dintre putinele surse naturale de melatonina, un hormon ce ce controleaza ceasul intern al organismului. Chiar si o tarta de cirese isi face efectul, cu conditia sa fie consumata cu o ora inainte de culcare. O poti lua cu tine la un drum lung, daca intentionezi sa dormi. Banane Potasiul si magneziul relaxeaza natural muschii, iar bananele le contin pe amandoua. In plus, mai contin si amino acidul L- triptofan, care, dupa mai multe reactii, este convertit in serotonina si melatonina, ambele relaxand si chemandu-l pe Mos Ene. Paine prajita Alimentele bogate in carbohidrati favorizeaza productia de insulina, care induce senzatia de somn. Aceasta, la randul ei, antreneaza secretarea serotoninei si a triptofanului. Terciul de ovaz Chiar daca la noi nu este foarte popular, un bol de terci de ovaz stimuleaza insulina, ridicand nivelul zaharului din sange si facandu-te sa te simti somnoros. Ovazul este, de asemenea, bogat in melatonina, pe care multi oameni o iau sub forma de supliment pentru a adormi mai usor. Lapte caldut Ca si bananele, laptele contine L-triptofan, care... mai mult

Luni, 19 Aprilie 2010, ora 18:15 Alte articole despre: alimente insomnii, alimente relaxare, alimente masa seara, alimente usoare seara, alimente somnolenta

Alimentatie si depresie: care este legatura? De ce avem mereu nevoie de o bucata de ciocolata sau de o prajitura atunci cand suntem tristi? Cu ce putem inlocui bomba de calorii care ne ajuta buna-dispozitie? O zi proasta la birou sau o cearta cu sotul-sotia te poate trimite fix la borcanul cu prajiturele. Exista insa si situatii in care o depresie te poate arunca in bratele diavolului dulce in fiecare dupa-amiaza. Si nu esti singur: multi oameni sustin ca au nevoie de alimente care contin carbohidrati (in special prajituri, bomboane sau inghetata) atunci cand au o depresie, sunt suparati sau obositi, arata WebMD. O "doza" isi poate face efectul uneori chiar si in 20 de minute, iar cei care isi permit astfel de gustari consuma cu aproximativ 800 de calorii mai mult decat o persoana obisnuita. Nu toti insa ajung sa aiba o problema cu greutatea, pentru ca reusesc sa slabeasca prin exercitii fizice. "Nevoia de a consuma carbohidrati este parte a vietii de zi cu zi", spune doctorul Judith Wurtman, de la Massachusetts Institute of Tehnology. Wurtman spune ca nevoia de carbohidrati este strans legata de o scadere a nivelului de serotonina, hormonul bunei-dispozitii. Alti experti sustin ca e posibil ca nevoia de alimente care contin carbohidrati sa fie legata de un eveniment extern, cum ar fi faptul ca au mai putini bani, sau de faptul ca s-au obisnuit sa consume astfel de alimente la o anumita ora. Mai precis, nevoia de carbohidrati "loveste" cel mai des intre 15.30 si 17.00.

Serotonina ajutorul pentru corp, minte si suflet! 27 Noi 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email Articol de: alymahacean

Serotonina in stil multivalenthormon al fericirii, ceasul somnului si chimia dragostei

Numim SEROTONINA substanta care transporta mesajele intre celulele nervoase ale creierului. In cazul unei cantitati scazute sau mult prea ridicate de serotonina, corpul nostru semnaleaza unele schimbari la nivel hormonal, schimbari care se vor simti si in starea de spirit si in comportamentul nostru de zi cu zi. Astfel, acest neurotransmitator ne face sa fim constienti de puternica legatura intre corpul nostru si starile de spirit incercate de noi. Serotonina-hormon al fericirii, influenteaza buna dispozitie a fiecaruie dintre noi. Astfel, in momentul in care nivelul de serotonina e scazut, devenim depresivi, anxiosi si tulburati. La celalalt capat al balantei, unde nivelul de serotonina e crescut , starea de fericire si de calm ne cuprinde si simtim ca prindem aripi. Mentinerea unei astfel de stari de bine devine pentru cei mai mult dintre noi si o capcana, in sensul ca se creaza o dependenta de serotonina. Serotonina este considerata neuromediatorul antidepresiv prin excelenta. Insa studiile arata ca, in incercarea de a crea starea de bine, antidepresivele duc la un numar tot mai mare de sinucideri. Mergand mai departe, serotonina ne dicteaza de multe ori si comportamentul, obiceiurile noastre de zi cu zi. La ora actuala obezitatea e una dintre problemele de actualitate cu care se confrunta omul modern. Serotonina e in stransa relatie cu obezitatea. Corpul nostru reactioneaza la un nivel scazut de serotonina inducandu-ne o senzatie de pofta si chiar foame. Astfel apare un obicei de a minca de fiecare data cand ne simtim depresivi, anxiosi sau plictisiti. Acestea ridica nivelul serotoninei din creier si inlatura stare de disconfort avuta, insa capcana exista si aici. Deci o gustare de orice fel e binevenita, dar sa nu exageram, caci e vorba de sanatatea noastra. Un alt obicei al nostru pentru a ne mentine starea de bine este fumatul. S-a demonstrat ca nivelul de nicotina este in relatie directa cu nivelul de serotonina din sange. Astfel, renuntarea la fumat, produce o scadere a nivelului de nicotina, care duce la scaderea nivelului de serotonina de unde creste iarasi riscul de ingrasare. Recomandarile in materie de alimentatie sanatoasa pentru a putea mentine un nivel de serotonina echilibrat pe cale naturala nu au incetat sa apara: painea integrala, cerealele, toful, laptele, cacaoa, grepfrutul, banana, ananasul, ciresele, avocado, prunele, curmalele, migdalele, carne de pui, peste, orez, spanac, varza de Bruxelles. Micile delicii pe care, atentie, ni le permitem din cand in cand, inghetata, ciocolata si bomboanele. Un rol mai mult decat esential in reglarea secretiei de serotonina il au complexul de vitamina B si Magneziul. Le poti lua din alimente- lapte, branza de vaci, peste, soia, fasole uscata (vitamina B), nuci, cereale integrate, fructe uscate, legume, produse lactate.

Pentru o calitate a vietii mult mai ridicata, omul modern trebuie sa constientizeze importanta mentinerii unui nivel normal de serotonina in creier, iar aceasta se poate face atat prin stilul nostru de viata- alimentatie, obiceiuri cat si printr-o grija pentru sufletul nostru. SUCCES!!

SEROTONINA SI REGIMUL DE SLABIRE

Sunt convins ca fiecare a trecut prin momente de stress sau plictiseala in care nu a gasit altceva de facut decat sa manance o ciocolata, niste biscuiti sau orice altceva, chiar daca nu resimtea nici un pic de senzatie de foame. Multi oameni isi gasesc consolarea si rezolvarea temporara a problemelor in mancare. Cateva studii au demonstrat o legatura directa intre obezitate (produsa de supraalimentare) si nivelele reduse de serotonina din creier, plecand de la constatarea ca momentele de hranire compulsiva, adica exact despre ceea ce vorbeam inainte sunt provocate de o scadere a nivelului cerebral al serotoninei.Serotonina este un neurotransmitator, adica o substanta care are rolul de a transmite mesaje de la o celula nervoasa la alta. Primele constatari asupra actiunii serotoninei au aratat ca un nivel redus conduce la depresie, tulburari de somn si diverse forme de dependenta. Printre altele, un nivel redus de serotonina semnalizeaza creierului ca organismului "ii este foame"; persoanele supraponderale cu un nivel scazut de serotonina simt nevoia permanenta de a manca. In momentul cand nivelul glucozei sanguine se normalizeaza, nivelul serotoninei revine la normal si ei se simt din nou bine.Un aspect interesant este legat de relatia dintre nicotina si serotonina. Nicotina creste nivelul serotoninei, iar lipsa ei (la un fumator vechi) are efectul contrar, aceasta fiind una dintre explicatiile faptului ca unii dintre cei ce renunta la fumat se ingrasa cateva kilograme. Unele alimente au capacitatea de a creste sau de a reduce nivelul serotoninei, in functie de continutul lor, de aceea diversele preparate produc reactii subiective diferite dupa consumarea lor. Triptofanul, unul dintre aminoacizii esentiali are capacitatea de a mari nivelul de serotonina din creier. Alimentele contin, bineinteles si alti aminoacizi pe langa triptofan. Triptofanul are nevoie de o molecula de transport pentru a trece prin bariera hemato-encefalica, iar unii dintre aminoacizi competitioneaza, ocupand aceasta molecula. Astfel, tirozina, fenilalanina, valina, leucina si izoleucina pot inhiba transportul triptofanului in creier. Pe de alta parte, cantitatea de triptofan din alimente este foarte mica (cel mai bogat aliment fiind branza de vaci) si din aceasta cantitate sub 1% va traversa bariera hemato-encefalica.

Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au demonstrat ca mesele bogate in carbohidrati ajuta triptofanul sa patrunda in creier, fiindca acestea stimuleaza secretia de insulina, hormon care va "curata" sangele de aminoacizi, mai putin triptofan, asupra caruia nu are efect.Intre serotonina si somn exista o legatura stransa. Dr. Albert Stunkard, profesor de psihiatrie la Universitatea Pennsylvania considera ca persoanele care se trezesc in miezul noptii cu dorinta aproape necontrolabila de a manca, fac acest lucru fiindca in acest fel isi cresc nivelul de serotonina, ceea ce ii ajuta sa doarma mai bine. In cazul in care v-ati intrebat vreodata de ce regimurile alimentare hipocalorice afecteaza dispozitia pishica, emotionala, ei bine, se pare ca explicatia consta in nivelul redus de serotonina. In doar patru saptamani de regim hipocaloric, nivelul de triptofan se reduce semnificativ. Acest lucru afecteaza si nivelul de serotonina. Se instaleaza tulburari ale dispozitiei, uneori calmate de cate o masa bogata in carbohidarti. O alta constatare interesanta: nivelul triptofanului pare sa fie mai accentuat la femei decat la barbati. Cu alte cuvinte, femeile par sa fie mai vulnerabile decat barbatii la reducerea nivelului de serotonina, provocata de regimurile sarace in calorii. O explicatie posibila consta in faptul ca estrogenii au capacitatea de a creste numarul de receptori serotoninergici in creier, iar femeile au in organism o cantitate considerabil mai mare de estrogeni. Cercetatorii de la Washington University School of Medicine au aratat ca transformarea caloriilor (provenind din alimentele bogate in lipide sau glucide) in depozite adipoase este mai putin probabil sa se intample daca aceste alimente sunt consumate dupa programul de exercitii fizice. Studiul lor a dovedit ca 60 de minute de exercitii fizice directioneaza grasimile si glucidele preponderent in muschi, si mult mai putin spre depozitele adipoase. Efortul fizic mareste specific activitatea unor enzime ca GLUT-4 si lipoproteinlipaza, responsabile de transportul glucidelor si lipidelor in muschi. Lipoproteinlipaza (LPL) joaca un rol important in depozitarea si oxidarea grasimilor. Oxidarea lipidelor inseamna de fapt metabolizarea ("arderea") lor pana la nivel de energie. Cu cat este oxidata mai multa grasime, cu atat se va reduce mai mult greutatea corpului. LPL de la nivelul tesutului adipos ia lipidele din sange si le depoziteaza. LPL din muschi favorizeaza oxidarea lipidelor. Unii cercetatori considera ca medicamentele ce cresc cantitatea de LPL in muschi ar putea fi solutia impotriva obezitatii.Bineinteles, concluzia nu este ca daca faceti exercitii puteti manca tot ce doriti si totusi veti slabi. Solutia este sa ardeti mai multe calorii decat aduceti prin intermediul alimentatiei. Daca veti inlocui energia consumata prin exercitii cu calorii provenite din alimente, atunci greutatea va ramane constanta.

SEROTONN s. f. (Fiziol.) Substan prezent n celulele tractului gastrointestinal, n creier, n plachetele sangvine ale unor mamifere, cu rol important n

contracia musculaturii netede, n dilatarea capilarelor, n creterea permeabilitii vaselor mici. Din fr. srotonine. Sursa: DEX '98 (1998) | Adugat de claudia | Semnaleaz o greeal | Permalink SEROTONN s.f. Compus chimic prezent n organism, cu un rol important n biochimismul funcional al creierului. [< engl. serotonin]. Sursa: DN (1986) | Adugat de LauraGellner | Semnaleaz o greeal | Permalink SEROTONN s. f. substan hormonal secretat de celulele cromafine ale peretelui intestinal i de diverse esuturi, cu aciune vasoconstrictoare. (< fr. srotonine, engl. serotonin) Sursa: MDN (2000) | Adugat de raduborza | Semnaleaz o greeal | Permalink

Serotonina De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare , cutare Pentru alte utilizri, a se vedea Serotonina (dezambiguizare) . Serotonina

Denumire IUPAC [hide]

5-hidroxitriptamina sau 3 - (2-aminoetil) -1 H-indol-5-ol Alte nume [hide] 5-hidroxitriptamina, 5-HT, Enteramine; Thrombocytin, 3 - (-aminoetil)-5hidroxiindolacetic, trombotonina Identificatori Numrul 50-67-9 CAS PubChem 5202 ChemSpider 5013 UNII 333DO1RDJY KEGG C00780 Plas Serotonina Chebi Chebi: 28790 ChEMBL CHEMBL39 IUPHAR 5 ligand Jmol -3D Imaginea 1 imagini SMILES [show] InChI [show] Proprieti Formula C 10 H 12 N 2 O molecular Molar de 176.215 g / mol mas Aspect Pulbere alb Punct de 121-122 C (ligroin) [1] topire Punct de 416 30.0 C (la 760 torr) [2] fierbere Solubilitate uor solubil n ap Dipol 2.98 D momentul Pericole MSDS MSDS extern LD 50 750 mg / kg (subcutanat,

obolan), [3] 4500 mg / kg (intraperitoneal, obolan), [4] 60 mg / kg (obolan oral,) (verific) (ceea ce este: / Excepia cazului n care se specific altfel, datele sunt date pentru materiale n lor de stat standard (la 25 C, 100 kPa) Infobox trimiteri Serotonina ( / s r t o n N / ) sau 5-hidroxitriptamina (5-HT) este un neurotransmitator inhibitor . Biochimic derivate din triptofan , serotonina este n primul rnd gsit n gastro-intestinal (GI) ale tractului, trombocite , i n sistemul nervos central (SNC) de animale, inclusiv la om. Acesta este considerat a fi popular un factor care contribuie la sentimente de bunstare i fericire . [5] Aproximativ 90% din umane serotonina organismului total este situat n celulele enterochromaffin n canalul alimentar ( intestin ), n cazul n care acesta este folosit pentru a regla micrile intestinale. [6] [7] Restul este sintetizat n serotoninergice neuroni ale SNC, n cazul n care are diverse funcii. Acestea includ reglementarea starea de spirit , poftei de mncare, i de somn. Serotonina are, de asemenea, unele functii cognitive, inclusiv de memorie si invatare. Modularea de serotonina la nivelul sinapselor este considerat a fi o aciune major de mai multe clase de antidepresive farmacologice. Serotonina secretat de celulele enterochromaffin gsete n cele din urm drumul su din esuturi n snge. Nu, acesta este activ preluat de snge trombocite , pe care le stocheaz. n cazul n care se leaga de trombocite un cheag, se varsa serotonina, n cazul n care aceasta servete ca un vasoconstrictor i ajut la reglarea hemostaza i coagularea sngelui. Serotonina este, de asemenea, un factor de cretere pentru anumite tipuri de celule, care pot da un rol in vindecarea ranilor. Serotonina este n principal metabolizat la 5-HIAA , n principal de ctre ficat. Metabolizare implic oxidarea prima de monoaminooxidaz la aldehida corespunztoare. Aceasta este urmat de oxidare de dehidrogenaz aldehide la 5HIAA, derivat indol acid acetic. Acesta din urm este apoi excretat prin rinichi. Un tip de tumora, numita carcinoide , secreta, uneori, cantiti mari de serotonin n snge, care provoac diferite forme de sindrom carcinoid de nroirea feei, diaree, si probleme cu inima. Din cauza lui serotonina promovarea creterii economice efect asupra miocitelor cardiace , persoanele cu serotonina-secretoare carcinoide poate suferi un drept inim (tricuspida) sindromul bolii supapa, cauzat de proliferarea miocitelor pe valva. n plus fa de animale , serotonina se gsete n ciuperci i plante . [8] prezena Serotonina in veninurile de insecte i plante tepii servete de a provoca durere,

care este un efect secundar al injectrii serotonina. Serotonina este produs de amibe patogene, i efectul su asupra intestinului provoac diaree. Prezena sa larg rspndit n multe semine i fructe poate servi pentru a stimula tractul digestiv n expulzarea semine. Coninut

1 Funcii o 1.1 Ecartament de disponibilitatea produselor alimentare (pofta de mancare) 1.1.1 Efectele coninutului de alimentare 1.1.2 n tractului digestiv (antiemetice) 1.1.3 Gabaritul de situaia social o 1.2 Cretere i reproducerea o 1.3 imbatranire si de varsta legate de fenotipuri o 1.4 metabolismului osos o 1.5 Comportamentul o 1.6 cardiovasculare factor de crestere 1.6.1 Efecte locale de injectare: durere si veninurile o 1.7 Deficitul 2 n creier o 2.1 brut anatomie o 2.2 Microanatomy 2.2.1 Receptori 2.2.2 ncetarea 2.2.3 Serotonylation 3 Biosinteza 4 medicamente care vizeaza sistemul de 5-HT o 4.1 drogurilor psihedelice o 4.2 Antidepresive 4.2.1 Serotonina sindrom o 4.3 Antiemetice 5 n organismele unicelulare 6 n instalaiile o 6.1 metil-triptaminele i halucinogene 7 Istoric 8 Referine 9 Legturi externe

Funcii Serotonina este un neurotransmitator, si se gaseste in toate animalele bilaterale , n cazul n care acesta mediaz micrile intestinale i percepii ale animalelor de disponibilitatea resurselor. n cele mai simple animalele, resursele sunt echivalente

cu alimente, dar la animale avansate, cum ar fi artropode i vertebrate , resurse, de asemenea, poate nsemna dominaia social. [ necesit citare ] Ca rspuns la abundena perceput sau deficitul de resurse, unui animal de cretere, de reproducere sau starea de spirit poate fi ridicat sau cobort. Studii recente care implic gena transportorului serotoninei 5-HTT au artat alela scurt a acestei gene creste nivelul de serotonina sinaptice [ necesit citare ]. Gabaritul de disponibilitatea produselor alimentare (pofta de mancare) Funciile serotoninei ca un neurotransmitator in sistemul nervos al animalelor simple, precum i complex,. De exemplu, n roundworm Caenorhabditis elegans , care se hrnete cu bacterii, serotonina este lansat ca un semnal ca rspuns la evenimente pozitive, de exemplu, gsirea unei noi surse de alimentare sau la masculi gsirea o femeie cu care s se mperecheze. Cnd un vierme bine hrnit simte bacteriilor pe ei cuticula , dopamina este eliberata, care ncetinete, n cazul n care este infometat, serotonina, de asemenea, este eliberat, care ncetinete animalul n continuare. Acest mecanism sporete cantitatea de animale de timp petrec n prezena alimentelor. [9] serotonina lansat activeaza muschii utilizate pentru hrnire, n timp ce octopamine le suprima. [10] difuzeaza serotoninei la neuroni serotonina sensibile, care controleaz percepia animalului de nutrieni disponibilitate. Atunci cnd oamenii miros alimente, dopamina este eliberata pentru a crete apetitul . Dar, spre deosebire de viermi, serotonina nu crete un comportament anticipativ la om, n schimb, n timp ce activeaz serotonina lansat consumatoare de receptorii 5-HT2C pe celule producatoare de dopamina. Acest lucru se oprete eliberarea lor dopamina, serotonina i, astfel, scade pofta de mancare. Medicamente care blocheaza receptorii 5-HT 2C fac organismul incapabil s oprii poftei de mncare, i sunt asociate cu cresterea in greutate crescut, [11] n special la persoanele care au un numr mic de receptori. [12] Expresia de 5-HT 2C receptori n hipocampus urmeaz o ritm diurn , [13] la fel ca i eliberarea serotoninei in nucleul ventromedial , care se caracterizeaz printr-un nivel maxim la dimineaa, cnd motivaia de a mnca este cea mai puternic. [14] Efectele coninutului de alimentare La om, nivelul de serotonina sunt afectate de dieta. O cretere a raportului de triptofan pentru fenilalanin i leucina va creste nivelul de serotonina. Fructe cu un raport bun includ perioadele , papaya i banane . Alimentele cu un raport mai mic inhiba productia de serotonina. Acestea includ grau si paine de secara. [15] Cercetarea sugereaza, de asemenea, o dieta bogata in carbohidrati si saraca in proteine va crete serotonina de insulin secreta, care ajut n concuren aminoacid. [16] Cu toate acestea, creterea insulin pentru o perioad lung de timp poate fi declana debutul rezistenta la insulina , obezitate , diabet de tip 2 , precum i niveluri mai sczute de serotonina. [17] [18] Muschii folosi multe dintre aminoacizi, cu excepia triptofan, care permite mai multe persoane pentru a produce serotonina musculare

mai mult. [19] Myoinositol , un carbocyclic poliol prezent n multe alimente, este cunoscut de a juca un rol in modularea serotonina. [20] n tractului digestiv (antiemetice) Intestin este nconjurat de celule enterochromaffin , care elibereaza serotonina, ca rspuns la produsele alimentare n Lumen . Acest lucru face ca contractul de intestin n jurul valorii de alimente. Trombocitele n venele de drenaj intestin colecta serotonina in exces. Dac iritante sunt prezente n produsele alimentare, celulele enterochromaffin elibereze serotonina mai mult pentru a face micare intestin mai repede, adic, de a provoca diaree, deci intestin este golit de substan toxic. n cazul n care serotonina este eliberat n snge mai repede dect poate absorbi trombocite, nivelul de serotonina gratuit n snge este crescut. Acest lucru activeaz receptorii 5HT3 din zona de declanare chemoreceptor care stimuleaz vrsturi . [21] Celulele enterochromaffin nu doar s reacioneze la alimente rele, dar ele sunt, de asemenea, foarte sensibile la iradiere i chimioterapie cancer . Medicamente care 5HT3 bloc sunt foarte eficiente n controlul grea i vrsturi produse de tratamentul cancerului, si sunt considerate standardul de aur pentru acest scop. [22] Gabaritul de situaia social Ct de mult produsele alimentare devine un animal nu depinde numai de abundenta de produse alimentare, dar i de capacitatea animalelor de a concura cu alii. Acest lucru este valabil mai ales pentru animale sociale, n cazul n care persoanele fizice puternice s-ar putea fura mncare de la slab. Astfel, serotonina este implicat nu numai n percepia disponibilitii produselor alimentare, dar, de asemenea, de rang social. n cazul n care un homar este injectat cu serotonina, se comporta ca un animal dominant , n timp ce octopamine provoac un comportament subordonat. [23] A speriat rac flips coada s fug, iar efectul de serotonina pe acest comportament depinde de starea animalului social. Serotonina inhib reacia fugind n subordonai, dar crete-l n indivizi sociale dominante sau izolate. Motivul pentru aceasta este o experien social modific proporia dintre receptorii serotoninei (5HT receptori), care au efecte opuse asupra rspunsului lupta-sau-zbor . [ clarificare necesar ] Efectul de 5-HT 1 receptori predomin la animale subordonate, n timp ce 5-HT 2 receptori predomin n dominante. [24] La om, nivelurile de 5-HT 1A receptorilor de activare in creier arat corelaie negativ cu agresivitate, [25] i o mutatie in gena care codurile pentru 5-HT 2A receptorilor poate dubla riscul de suicid pentru cei cu genotip. [26] Cele mai multe dintre serotonina creierului nu este degradat dup utilizare, ci sunt colectate de neuroni serotoninergici de transportatori serotonina pe suprafata celulelor lor. Studiile au artat aproape 10% din variana total n anxietate legate de personalitate depinde de variaiile n descrierea de unde, cnd i ct de muli transportatori serotonina neuroni ar trebui s desfoare. [27]

de cretere i de reproducere n C. elegans , epuizarea artificiale de serotonina sau de majorare a comportamentului octopamine indicii tipic al unui mediu slab alimentare: C. elegans devine mai activ, i mperechere i ouarea sunt suprimate, n timp ce opusul are loc n cazul n care serotonina este crescut sau a sczut n octopamine este acest animal. [28] Serotonina este necesar pentru un comportament normal de mperechere nematodul brbat, [29] i nclinaia de a lsa mncare pentru a cuta un partener. [30] serotoninergici de semnalizare folosit pentru a-i adapta comportamentul vierme la schimbrile rapide din mediul afecteaz insulina -ca de semnalizare i calea de semnalizare TGF beta [31] , care controleaz pe termen lung adaptare. imbatranire si de varsta legate de fenotipuri Serotonina este cunoscut de a reglementa imbatranire, de invatare si memorie. Primele dovezi vine din studiul de longevitate n C. elegans [32] . n timpul fazei de timpurie a mbtrnirii, nivelul de serotonina creste, care modific comportamente locomotorii i de memorie asociativ [33] . Efectul este restaurat de mutatii si de droguri (inclusiv mianserina i methiothepin ), care inhiba receptorii serotoninergici . Observaie nu contrazice cu ideea c nivelul de serotonina duce la mamifere i la om, care este de obicei vzut n faza tarzie, dar nu mai devreme de imbatranire. metabolismului osos La soareci si oameni, modificari in nivelurile de serotonina si de semnalizare s-au dovedit a reglementa masa osoasa. [34] [35] [36] [37] Mouse-uri lipsite de serotonina creierului au osteopenie, in timp ce soarecii ca lipsa serotoninei intestin au o densitate osoasa mare. La om, nivelurile crescute de serotonina din sange s-au dovedit a fi predictor negativ semnificativ de densitate osoasa scazuta. Serotonina poate fi, de asemenea, sintetizate, dei la niveluri foarte sczute, n celulele osoase. Acesta mediaza actiunile sale asupra celulelor osoase cu ajutorul a trei receptori diferite. Prin intermediul receptorilor Htr1b, aceasta reglementeaz n mod negativ de masa osoasa, in timp ce face acest lucru n mod pozitiv prin Htr2b i Htr2c. Aceste studii au deschis un nou domeniu de cercetare n metabolismul osos care poate fi valorificat potential pentru a trata afectiuni osoase n mas. [38] Comportamentul n fruitfly , n cazul n care insulina regleaza atat de zahr din snge i acioneaz ca un factor de cretere , neuronii serotoninergici reglementeaz dimensiunea corp de adult, prin afectarea secretiei de insulina. [39] [40] Serotonina a fost de asemenea identificat ca declanator pentru comportamentul roi n lcuste. [ 41] La om, dei insulina regleaza zaharul din sange si IGF regleaza cresterea, serotonina controleaza eliberarea de hormoni ambele, astfel nct serotonina suprim eliberarea de insulin

din celulele beta din pancreas , [42] i expunerea la ISRS reduce creterii fetale. [43] serotonina uman poate aciona, de asemenea, ca un factor de cretere direct. Leziuni hepatice creste expresia celular al 5-HT2A i 5-HT2B receptorii . [44] prezeni Serotonina n snge, apoi stimuleaza cresterea celulara pentru a repara daunele ficat. [45] receptorii 5HT2B activeaz, de asemenea, osteocytes , care construiesc oase [46] Cu toate acestea, serotonina inhib, de asemenea, osteoblastelor , prin intermediul receptorilor 5-HT1B. [47] factor de cretere cardiovasculare Articol principal: fibroza cardiac Serotonina, n plus, evoc endoteliale de oxid nitric sintetazei de activare i stimuleaz, prin intermediul unui receptor 5-HT1B mediat de mecanism, fosforilarea p44/p42 mitogen-activat de proteine kinaza de activare n culturi de celule endoteliale aortice bovine. [48] n snge, serotonina sunt colectate din plasm de trombocite, care se pstreaz. Astfel, este activ ori de cte ori trombocite obligati in tesutul deteriorat, ca un vasoconstrictor pentru a opri sngerarea i, de asemenea, ca o mitoza fibrocyte (factor de cretere), pentru a ajuta vindecarea. [49] Unele medicamente serotoninergice agonist de asemenea, provoca fibroza oriunde n organism, n special sindromul de fibroz retroperitoneal , precum fibroza valvelor cardiace . [50] n trecut, trei grupe de medicamente serotoninergice, au fost legate de epidemiologic cu aceste sindroame. Acestea sunt medicamente serotoninergice vasoconstrictoare antimigrenoase ( ergotamin i metisergida ), [50] a suprima pofta de mancare medicamente serotoninergice ( fenfluramina , chlorphentermine , i Aminorex ), i anumite anti-parkinsoniene agoniti dopaminergici, care stimuleaz, de asemenea, serotoninergice receptorii 5-HT 2B. Acestea includ pergolid i cabergolin , dar nu mai mult de dopamina specifice lisurid . [51] Ca i n cazul fenfluramina, unele dintre aceste medicamente au fost retrase de pe pia dup grupurile care le-a artat o cretere statistic a uneia sau mai multe dintre reaciile adverse descrise. Un exemplu este pergolid . De droguri a fost n scdere n uz din raportate n 2003 pentru a fi asociat cu fibroza cardiac. [52] Dou studii independente publicate in New England Journal of Medicine , n ianuarie 2007, pergolid implicat, mpreun cu cabergolin , in care provoaca boli de inima valvulara . [53 ] [54] Ca urmare a acestui fapt, FDA a scos pergolid de pe piaa american n luna martie, 2007. [55] (Din cabergolin nu este aprobat n SUA pentru boala Parkinson, dar pentru hiperprolactinemia, de droguri rmne pe pia. Tratamentul pentru hiperprolactinemia necesita doze mai mici dect cea pentru boala Parkinson, diminuarea riscului de boli de inima valvulara). [56] Efecte locale de injectare: durere si veninurile Deoarece serotonina este un indicator de sngerare, o cretere brusc a nivelului mare de periferice provoac durere. Motivul pentru viespi si deathstalker scorpioni de a avea serotonina in veninul lor [57] [58] poate fi de a crete durerea de intepaturile

lor pe animale mari, i, de asemenea, de a provoca vasoconstricie letal n prada mai mici. Deficitul Modificat genetic C. viermi elegans care nu dispun de serotonina au o durat de via mai mare de reproducere, pot deveni obezi, i, uneori, prezent cu dezvoltarea arestat ntr-o stare larvar latente . [59] [60] Serotonina la mamifere se face prin dou tipuri diferite de hydroxylases triptofan : TPH1 produce serotonina in glanda pineala [ necesit citare ] i celulele enterochromaffin, n timp ce Tph2 se produce n nuclee raphe i n plexul myenteric . Soareci modificati genetic lipsit de TPH1 dezvolta pierderea progresiv a puterii inimii de timpuriu. Ei au pielea palid i dificulti de respiraie, sunt usor de obosit, i n cele din urm mor de insuficien cardiac . [61] soareci modificati genetic care nu dispun de Tph2 sunt normale atunci cand se nasc. Cu toate acestea, dup trei zile, acestea par s fie mai mici i mai slabe, i au pielea mai moale decat fratii lor. ntr-o rasa pura tulpina, 50% dintre mutanti au murit in timpul primelor patru sptmni, dar ntr-o tulpina mixt, 90% au supravieuit. n mod normal, mama weans aternut dup trei sptmni, dar animalele mutante nevoie de cinci sptmni. Dup aceea, au prins n cretere i au avut rate de mortalitate normale. Modificari subtile in sistemul nervos autonom sunt prezente, dar diferena cea mai evident de la soareci normale este agresivitatea crescut i depreciere n grija matern a tinerilor. [62] n ciuda barierei hemato-encefalice, pierderea de producie serotonina in creier este parial compensat de serotonina intestinale. Schimbrile de comportament devin mult mbuntit dac unul cruci TPH1-cu-Tph2 lipsit de soareci si devine animale, n lipsa TPH n ntregime. [63] La om, defect semnalizare de serotonina din creier poate fi cauza principal a sindromului de moarte subita infantile (SIDS). Oamenii de stiinta de la Laboratorul European de Biologie Moleculara din Monterotondo, Italia [64] modificat genetic soareci de laborator pentru a produce un nivel scazut de serotonina neurotransmitator. Rezultatele au aratat soareci au suferit scderi ale ritmului inimii i alte simptome ale SIDS, i multe dintre animale au murit la o vrst fraged. Cercetatorii cred acum un nivel scazut de serotonina din brainstems animalelor ", care controleaz btile inimii i respiraia, ar fi putut cauza moartea subita, au spus n 4 iulie 2008 emisiunea de Stiinta. [44] n cazul n care neuronii care fac serotonina - sunt neuroni serotoninergici - anormale la sugari, exist un risc de sindrom de moarte subita a sugarului (SMSS). [65] Cercetarile recente efectuate la Universitatea Rockefeller spectacole, n ambele pacienii care sufer de depresie i soareci care modelul tulburare, nivelurile de proteine p11 sunt reduse. Aceasta proteina este legat de transmisie serotonina in creier. [66]

n creier

Sistemul de serotonina, n contrast cu sistemul de dopamina brut anatomie Neuronilor din nuclee raphe sunt principala surs de 5-HT lansare n creier. [67] nuclee raphe sunt neuroni grupate n aproximativ nou perechi i distribuite de-a lungul ntreaga lungime a trunchiului cerebral , centrat n jurul valorii de formarea reticular . [68 ] Axonii din neuronii forma nuclee raphe un sistem de neurotransmitator , ajungnd la aproape fiecare parte a sistemului nervos central. Axonilor de neuroni din nucleii raphe inferior rezilia n cerebel i mduva spinrii , n timp ce axonilor ale nucleelor mai mare rspndit n ntreaga creier. Microanatomy Serotonina este eliberat in spatiul dintre neuroni, i difuzeaz peste un decalaj relativ larg (> 20 microni) pentru a activa receptorii 5-HT situate pe dendritele , organismele de celule si terminale presinaptice de neuroni adiacente. Receptori Articol principal: 5-HT receptorilor Cele receptorii 5-HT , de receptori pentru serotonina, sunt situate pe membrana celulelor de celule nervoase i n alte tipuri de celule la animale, i s medieze efectele serotoninei ca endogen ligand i de o gam larg de produse farmaceutice i de droguri halucinogene . Cu excepia 5-HT 3 receptorilor , un liganddependente canale de ioni , toate celelalte 5-HT receptori sunt proteine G-cuplat, apte transmembranar (sau heptahelical) receptorii care activeaza o intracelular mesager dou cascad. [69] Rezilierea Aciune serotoninergic se ncheie n primul rnd prin adoptarea de 5-HT de la synapse. Acest lucru este realizat prin intermediul specific transport monoamin pentru 5-HT, SERT , pe neuron presinaptic. Diveri ageni poate inhiba recaptarii de 5-HT, inclusiv MDMA (Ecstasy), amfetamine , cocaina , dextrometorfan (un

antitusiv ), antidepresive triciclice i inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS). Interesant, un studiu din 2006 realizat de Universitatea din Washington, a sugerat un transport nou descoperite monoaminooxidazei, cunoscut sub numele de PMAT , poate fi responsabil pentru "un procent semnificativ de clearance-ul 5-HT". [48] n contrast cu SERT de mare afinitate, PMAT are a fost identificat ca un transportator low-afinitate, cu o aparent K m de 114 micromoli / l pentru serotonina; aproximativ 230 de ori mai mare dect cea a SERT. Cu toate acestea, PMAT, n ciuda afinitii sale serotoninergici relativ sczut, are "capacitate" un transport considerabil mai mare dect SERT, ".. ca rezultat eficien de absorbie aproximativ comparabile la Sert n sistemele de expresie heterologe." Studiul sugereaza, de asemenea, unele ISRS, cum ar fi fluoxetina i sertralina , inhib PMAT dar la IC 50 valori care depesc concentraiile plasmatice terapeutice de pn la patru ordine de mrime, de aceea, monoterapia ISRS este "ineficient", n inhibarea PMAT. n prezent, nu se cunosc produse farmaceutice sunt cunoscute de a inhiba semnificativ PMAT la doze terapeutice normale. PMAT, de asemenea, transporturi de sugestiv dopamina si noradrenalina, dei la K m valori chiar mai mare dect cea de 5-HT (330-15,000 moles / L). Serotonylation Articol principal: Serotonylation Serotonina poate semnala, de asemenea, printr-un mecanism de nonreceptor numit serotonylation, n care serotonina modifica proteinele. [42] Acest proces sta la baza efectelor asupra serotoninei trombocite-formatoare de celule ( trombocite ), n care se leag de modificare a enzime numite de semnalizare GTPases care declanseaza atunci pres Coninutul de vezicula de exocitoza . [70] A sta la baza procesului de eliberare similare pancreatic de insulin. [42] Efectele de serotonina asupra musculaturii netede vasculare "ton" (aceasta este functia biologica de la care serotonina primit iniial numele su) depinde de serotonylation de proteine implicate in aparat contractila a celulelor musculare. [71] Biosinteza

Cale pentru sinteza serotoninei din triptofan. La animale, inclusiv la om, serotonina este sintetizata din aminoacidul L - triptofan de o scurt cale metabolic const din dou enzime : triptofan hidroxilaza (TPH) i decarboxilaza amino acid (DDC). Reacia TPH-mediat este etapa limitant de vitez n cale. TPH a fost demonstrat de a exista n dou forme: TPH1 , gsite n mai multe esuturi , i Tph2 , care este un creier specific izoforma . [72] Serotonina administrat oral nu trece n caile serotoninergice ale sistemului nervos central, deoarece nu traverseaza bariera hemato-encefalic . Cu toate acestea, triptofan si sa metabolitul 5-hidroxitriptofan (5-HTP), de la care serotonina este sintetizata, pot i nu traverseaz bariera hemato-encefalic. Aceti ageni sunt disponibile ca suplimente alimentare , i poate fi eficace agenti serotoninergici. Un produs de defalcare a serotoninei este acidul 5-hidroxiindolacetic (5-HIAA), care este excretat n urin . Serotonina i 5-HIAA sunt uneori produs n cantiti excesive de anumite tumori sau cancere , precum si nivelurile de aceste substane pot fi msurate n urin pentru a testa pentru aceste tumori.

Droguri care vizeaz sistemul de 5-HT Mai multe clase de medicamente tinta sistemul de 5-HT, inclusiv unele antidepresive , antipsihotice , anxiolitice , antiemetice , i droguri antimigrenoase , precum i drogurile psihedelice i empathogens . drogurilor psihedelice De droguri psihedelice psilocina / psilocibina , DMT , mescalina , i LSD sunt agoniste , n primul rnd la 5HT 2A / 2C receptori. [73] [74] empathogen-entactogen MDMA serotonina de pres din vezicule sinaptice de neuroni. [75] Antidepresive Principalele articole: ISRS i IMAO Medicamentele care modific nivelul de serotonina sunt utilizate n depresie , tulburare de anxietate generalizata si fobie sociala . Inhibitorii de monoaminooxidaz (IMAO) a preveni defalcare de neurotransmitori monoamine (inclusiv serotonina), i, prin urmare, creterea concentraiilor de neurotransmitator la nivelul creierului. IMAO terapia este asociat cu multe reactii adverse, iar pacientii sunt la risc de urgenta hipertensiva declanate de alimente cu un grad ridicat de tiramin , coninut i anumite medicamente. Unele medicamente inhiba recaptarii de serotonina, ceea ce face stau in sinaptic mai despicat. Antidepresive triciclice (ATC) inhiba recaptarii de serotonina si atat noradrenalina . Nou selectivi ai recaptarii serotoninei (serotoninei ISRS ) au mai putine efecte secundare si interactiuni cu alte medicamente mai putine. Efectele adverse care au devenit recent aparent includ o scdere a masei osoase la vrstnici risc crescut de osteoporoza si. Cu toate acestea, nu este nc clar dac aceasta se datoreaz aciunii ISRS privind producia de serotonin i periferice sau aciune n intestin sau n creier. [47] Anumite medicamente ISRS au demonstrat nivelul de serotonina mai mici sub valoarea iniial dup utilizare cronic, n ciuda creteri iniiale. Acest lucru a fost conectat la observaia c beneficiul ISRS pot scdea la pacienii selectate dup un tratament de lung durat. Un comutator n medicament va rezolva, de obicei, aceast problem (de pn la 70% din timp). [76] Romanul antidepresiv tianeptine , un inhibitor selectiv al recaptarii "potenator", are starea de spirit autobasculante efecte. Acest lucru ofer dovezi pentru teoria c serotonina este cel mai probabil folosit pentru a reglementa, n msura intensitatea sau de starea de spirit, mai degrab dect la nivel direct corelate cu starea de spirit. De fapt, de 5-HTTLPR Codurile de gena pentru numrul de transportatori serotonina in creier, cu transportatorii de serotonina cauzeaza mai multe durat a sczut i magnitudinea de semnalizare serotoninergice,. [77] polimorfismul 5-HTTLPR (l / l) care cauzeaz mai multe transporturi de serotonina la fi format este, de asemenea, dovedit a fi mai rezistent impotriva depresiei si anxietatii. [78] [79] Prin urmare, cresterea nivelului de serotonina extracelulare pot fi asociate cu afecte crescut, de bine sau de rau pentru.

Desi fobiile si depresia ar putea fi atenuate prin serotonina-narcotice, acest lucru nu nseamn situaia individual a fost mbuntit, ci doar percepia individului de mediu. Uneori, un nivel mai mic de serotonina poate fi benefic, de exemplu n joc ultimatum , n cazul n care juctorii cu nivelul de serotonina normale sunt mai predispuse de a accepta ofertele neloiale dect participanii ale cror niveluri de serotonina au fost artificial reduse. [80] Sindromul serotoninergic Articol principal: sindrom serotoninergic Niveluri extrem de ridicate de serotonina poate provoca o afeciune cunoscut sub numele de sindrom serotoninergic , cu efecte toxice i potenial letale. n practic, astfel de nivele toxice sunt n esen, imposibil de a ajunge printr-o supradoz de medicament antidepresiv singur, dar care necesita o combinatie de agenti serotoninergici, cum ar fi o ISRS cu un IMAO . [81] Intensitatea simptomelor de sindrom serotoninergic variaz ntr-o spectru larg, precum i formele mai usoare sunt observate chiar si la niveluri non-toxic. [82] Antiemetice Unele 5-HT 3 antagoniti ai , cum ar fi ondansetron , granisetron , i tropisetron , sunt importante antiemetice agenti. Acestea sunt deosebit de importante in tratarea grea i vrsturi , care apar n timpul mpotriva cancerului de chimioterapie folosind droguri citotoxice. O alt aplicaie este n tratamentul simptomelor de greata si varsaturi postoperatorii. n organismele unicelulare Serotonina este utilizat de ctre o varietate de organisme unicelulare pentru diverse scopuri. ISRS au fost gsite pentru a fi toxice pentru alge. [83] gastro-intestinale parazitul Entamoeba histolytica secreta serotonina, provocnd o diaree secretorie susinut la unii pacieni. [84] [85] Pacienii infectai cu E. histolytica au fost gsite pentru a avea extrem de niveluri serice crescute de serotonina care au revenit la urmtoarea rezoluie normal a infeciei. [86] E. histolytica, de asemenea, rspunde la prezena de serotonina, devenind mult mai virulent. [87] Aceasta secretie serotonina mijloace nu servete doar pentru a crete rspndirea enteamoebas prin acordarea diaree gazd, dar, de asemenea, s-i coordoneze comportamentul lor n funcie de densitatea populaiei lor, un fenomen cunoscut sub numele ca Sensing cvorum . Afara o gazd, densitatea entoamoebas este sczut, prin urmare, de asemenea, de concentrare serotonina. Semnale de avion serotoninei la entoamoebas acestea sunt n afara unui gazd i c acestea devin mai putin virulent pentru a economisi energie. Atunci cnd intr ntr-o nou gazd, ele se multiplica in intestin, i s devin mai virulent pe msur ce crete concentraia de serotonin.

n instalaiile de n uscare semine , producia de serotonin este o modalitate de a scapa de acumularea de otrvitoare amoniac . Amoniacul se colecteaz i plasat n indol parte a L - triptofan , care este apoi decarboxylated de decarboxilaza triptofan pentru a da tryptamine, care este apoi hidroxilat de ctre un monooxygenase citocromului P450 ., obinndu serotonina [88] However, since serotonin is a major gastrointestinal tract modulator, it may be produced by plants in fruits as a way of speeding the passage of seeds through the digestive tract, in the same way as many well-known seed and fruit associated laxatives. Serotonin is found in mushrooms , fruits and vegetables . The highest values of 25400 mg/kg have been found in nuts of the walnut ( Juglans ) and hickory ( Carya ) genera. Serotonin concentrations of 330 mg/kg have been found in plantains , pineapples , banana , kiwifruit , plums , and tomatoes . Moderate levels from 0.13 mg/kg have been found in a wide range of tested vegetables. [ 89 ] Serotonin is one compound of the poison contained in stinging nettles ( Urtica dioica ), where it causes pain on injection in the same manner as its presence in insect venoms (see above).

Serotonina: 9 ntrebri i rspunsuri Share this:

Font size: AAA De Colette Bouchez WebMD Feature Reviewed by Brunilda Nazario, MD 1. Ce este serotonina? Seroton n acte ca un urotransmitter NE, un tip de produs chimic care ajuta transmit semnalele de la o zona a creierului la alta. Dei serotonina este fabricat n creier, n cazul n care acesta ndeplinete funciile sale primare, aproximativ 90% din necesarul de serotonina nostru se gsete n tractul digestiv i n trombocite din snge.

2. Cum se face serotonina? Serotonina se face printr-un proces unic de conversie biochimic. Acesta ncepe cu triptofan, un bloc de proteine. Celule care fac uz triptofan hidroxilaza serotonina, un reactor chimic care, atunci cand sunt combinate cu triptofan, face 5hidroxitriptamina, altfel cunoscut sub numele de serotonina. 3. Ce rol are serotonina in sanatatea noastra? Ca un neurotransmitator, serotonina ajut la mesajele releu de la o zona a creierului la alta. Din cauza distribuiei pe scar larg a celulelor sale, se crede de a influena o varietate de funcii ale corpului psihologice i altele. A celulelor creierului aproximativ 40 de milioane, cele mai multe sunt influenate n mod direct sau indirect de serotonina. Aceasta include celulele creierului legate de starea de spirit, dorinta sexuala si functia, poftei de mncare, somn, de memorie i nvare, reglarea temperaturii, iar unele comportamente sociale. n ceea ce privete funcia de corpul nostru, serotonina poate afecta, de asemenea, funcionarea sistemului nostru cardiovascular, muschi, si diverse elemente din sistemul endocrin. Cercetatorii au descoperit, de asemenea, dovezi ca serotonina pot juca un rol n reglementarea produciei de lapte n sn, i c un defect n cadrul reelei serotonina poate fi o cauza principala a SIDS (sindromul morii infantile subite). 4. Care este legtura dintre serotonina si depresie? Exist muli cercettori care cred c un dezechilibru n nivelul de serotonina pot influena starea de spirit ntr-un mod care conduce la depresie. Posibile probleme includ redus de producie de celule creierului de serotonina, o lipsa de site-uri receptorilor capabile s primeasc serotonina, care este facut, incapacitatea de serotonina pentru a ajunge la site-uri receptorilor, sau un deficit n triptofan, produs chimic de la care se face serotonina. Dac oricare dintre aceste erori apar biochimice, cercetatorii cred ca aceasta poate duce la depresie, precum si obsesiv-compulsive, anxietate, panica, furie i chiar n exces. Un eory-lea cu privire la modul n care se dezvolt depresie centre privind regenerarea celulelor creierului - un proces care unii cred c este mediat de serotonina, precum i n curs de desfurare de-a lungul vieii noastre. Potrivit neurolog Princeton Barry Jacobs, dr., depresie poate s apar atunci cnd exist o suprimare a celulelor creierului noi si ca stresul este cel mai important precipitatorului de depresie. El crede ca medicamentele antidepresive comune, cunoscut sub numele de ISRS, cum ar fi Celexa, Lexapro, Prozac, Paxil si Zoloft, care sunt concepute pentru a stimula nivelul de serotonina, ajuta demara productia de celule creierului noi, care, la rndul su, permite de a ridica depresie.

Dei se crede c un deficit de serotonina joaca un rol important in depresie, nu exist nici o modalitate de a msura nivelul sale din creier de viata. De aceea, nu au existat nici studii care dovedesc c nivelurile cerebrale ale acestui sau orice neurotransmitator sunt in aprovizionare scurt, atunci cnd depresia sau orice boal psihic se dezvolt. Nivelurile sanguine de serotonina sunt msurabile - i s-au dovedit a fi mai mici la persoanele care sufera de depresie - cercetatorii, dar nu tiu dac nivelurile de sange reflecta nivelul creierului de serotonina. De asemenea, cercetatorii nu stiu daca baie n serotonina cauzeaza depresia, depresia sau determin nivelul de serotonina s scad. Dei se crede c un deficit de serotonina joaca un rol important in depresie, nu exist nici o modalitate de a msura nivelul sale din creier de viata. Medicamente antidepresive c lucrrile la nivelul de serotonina - ISRS (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei) i IRSN (serotonina si noradrenalina recaptarii serotoninei) - se crede ca pentru a reduce simptomele de depresie, dar exact modul in care acestea funcioneaz, nu este nc pe deplin neles.

Cum de a crete serotonina in creierul uman fr medicamente Simon N. tnr Informaii Articolul note de autor i licena de informaii Acest articol a fost citat de alte articole din PMC. Pentru ultimele 4 decenii, problema modului de a manipula sistemul serotoninergic, cu medicamente a fost un domeniu important de cercetare n psihiatrie biologic, iar aceasta cercetare a condus la progrese in tratamentul depresiei. Cercetri privind asocierea dintre polimorfismul diverse depresie susine ideea ca serotonina joaca un rol, nu numai n tratamentul depresiei, dar, de asemenea, a sensibilitii la depresie si suicid. Accent de cercetare aici, a fost pus pe polimorfisme ale transportorului serotoninei, dar alte serotonina legate de gene pot fi, de asemenea, implicate. 1-5 n cercetrile viitoare, genetica va face posibil sa se prevada cu precizie n cretere, care este sensibil la depresie. Mult mai puin atenie a fost acordat modului n care informaiile vor fi folosite n beneficiul persoanelor cu o sensibilitate serotoninei legate de depresie, i exist puine dovezi privind strategiile de prevenire a depresiei la cei cu o astfel de sensibilitate. Diverse studii au uitat la intervenia timpurie la cei cu simptome prodromale, ct i la strategiile de populaie pentru prevenirea depresiei. 6-11 Evident, prevenirea este preferabil intervenia timpurie; n plus, dei strategiile de populaie sunt importante, ele sunt n mod ideal, completate cu intervenii de prevenire care poate fi folosit pe perioade lungi de timp la persoanele vizate, care nu prezint nc simptome non-clinice, chiar. n mod evident, abordri farmacologice nu sunt adecvate, i avnd n vedere elementele de prob pentru rolul serotonina in etiologia i tratamentul depresiei,

metode nefarmacologice de cresterea nivelului de serotonina sunt candidai poteniali pentru a testa pentru capacitatea lor de a preveni depresia. Un alt motiv pentru continuarea metode nefarmacologice de cresterea nivelului de serotonina apare din recunoaterea crescnd c fericirea i bunstarea sunt importante, att ca factori de protecie mpotriva tulburrilor mentale i fizice i n dreptul lor propriu. 12-14 n schimb, starea de spirit negative sunt asociate cu rezultate negative . De exemplu, starea de spirit ostilitatea negativ este un factor de risc pentru multe afectiuni. Pentru concizie, ostilitate este discutat aici, n special n ceea ce privete una dintre cele mai mari surse de mortalitate, boala coronariana (CHD). O meta-analiz a 45 de studii au demonstrat faptul c ostilitatea este un factor de risc pentru CHD si pentru mortalitatea de toate cauzele. 15 Mai multe cercetari recente confirm acest lucru. Ostilitatea este asociat nu numai cu dezvoltarea CHD, dar, de asemenea, cu supravietuirea mai srac n boala coronariana (CAD) pacieni. 16 Ostilitatea poate duce la scderea sprijinului social i izolarea social, 17 i joas sprijin perceput social este asociat cu o mortalitate mai mare la cei cu CAD. 18 Efectele nu se limiteaz doar la CHD. De exemplu, opusul de ostilitate, agreabil, a fost un factor important de protecie mpotriva mortalitii ntr-un eantion de vrst, participanii fragile. 19 Constituia OMS afirm "Sntatea este o stare de complet fizic, mental i bunstarea social i nu doar absena bolii sau a infirmitii." 20 Acest lucru poate suna exagerat, dar starea de spirit pozitiv n intervalul normal este un predictor important al sntii i longevitate. ntr-un studiu clasic, cei de la cel mai mic quartile-urile aferente pentru emoii pozitive, mai bine cotate din autobiografii scrise de la o vrst medie de 22 de ani, a murit, n medie, 10 ani mai devreme dect cele din cea mai mare quartile-urile aferente. 21 Chiar lund n considerare factori de confuzie este posibil, alte studii " gsit aceeai legtur solid ntre senzaie de bine i triesc mai mult ". 12 ntr-o serie de studii recente, emoiile negative au fost asociate cu handicap crescut ca urmare a tulburrilor mentale i fizice, 22 inciden crescut a depresiei, 23 de suicid crescut 24 i creterea mortalitii 25 pn la 2 decenii mai tarziu. Emoiile pozitive protejati impotriva acestor rezultate. O analiz recent, inclusiv meta-analize a evaluat studiile transversale, longitudinale i experimentale i a concluzionat c fericirea este asociat cu numeroase rezultate i care precede de succes. 26 Dispozitie pot influena comportamentul social, i sprijinul social este unul dintre factorii cei mai studiate psihosociale n ceea ce privete sanatate si boala. 27 de sprijin Minima social este asociat cu niveluri mai ridicate de stres, depresie, distimie i tulburare de stres posttraumatic, precum i cu creterea morbiditii i mortalitii dintr-o serie de boli medicale. 27 De cercetare confirm ceea ce ar putea fi de ateptat intuitiv, c emoiile pozitive i agreabil ncuraja relaiile cu ceilali prielnic. 28 , 29 Aceasta, la rndul su, va crea condiiile pentru o cretere a sprijinului social.

Mai multe studii au descoperit o asociere ntre msurile legate de serotonina si starea de spirit n limite normale. Mai mic de trombocite serotonina 2 Functia receptorul a fost asociat cu starea de spirit mai mici ntr-un studiu, 30 n timp ce starea de spirit mai bun a fost asociat cu niveluri mai ridicate de serotonina din sange ntr-un alt. 31 Dou studii au descoperit ca eliberarea prolactinei mai mare, ca rspuns la fenfluramina a fost asociat cu starea de spirit pozitiva mai mult. 32 , 33 Ideea c aceste asociaii indic o relaie de cauzalitate ntre funcia de serotonin i starea de spirit n intervalul valorilor normale este n concordan cu un studiu care s demonstreze c, la persoanele sntoase, cu iritabilitate trstur de mare, triptofan, comparativ cu placebo, a sczut comportamente certareti, a crescut comportamente agreabile i mbuntit starea de spirit. 34 serotoninergic pot fi asociate cu o sntate fizic, precum i starea de spirit. La indivizii sanatosi, un rspuns prolactina sczut pentru a fenfluramina droguri serotoninei de eliberare a fost asociat cu sindrom metabolic, un factor de risc pentru boli de inima, 35 sugerand ca serotonina este sczut pot predispune indivizii sntoi de funcionarea ineficient fizic, precum i mental. Metode nefarmacologice de cretere a creierului serotonina nu poate imbunatati starea de spirit i numai funcionarea social a persoanelor sntoase - un obiectiv util chiar i fr consideraii suplimentare - dar ar face, de asemenea, posibilitatea de a testa ideea ca serotonina creste in creier poate ajuta la protejarea impotriva debutul mentale diferite i fizice tulburri. Patru strategii care sunt n valoare de investigaii suplimentare sunt discutate mai jos. Articol de Perreau-Linck si colegii sai de 36 (pagina 430 a acestei probleme) prevede o executare iniial de aproximativ o posibila strategie pentru creterea serotoninei creier. Utilizarea tomografie cu emisie de pozitroni, au obinut o msur de sinteza serotoninei in creierul de participanti sanatosi care au suferit induceri pozitive, negative i neutre starea de spirit. Nivelurile raportate niveluri de fericire au fost pozitiv corelate i raportate de tristete au fost corelate negativ cu sinteza serotoninei n cortexul cingular anterior drept. Ideea c modificrile aprute n gnd, fie auto-induse sau din cauza psihoterapie, poate modifica metabolismul creierului nu este nou. Numeroase studii au demonstrat schimbri n fluxul de snge n astfel de circumstane. Cu toate acestea, rapoartele referitoare la transmitoare speciale sunt mult mai puin frecvente. Intr-un studiu recent, meditaia sa raportat o cretere eliberarea de dopamina. 37 Studiul de Perreau-Linck si colegii 36 este primul de a raporta c schimbrile induse de auto-n starea de spirit pot influena sinteza serotoninei. Acest lucru ridica posibilitatea ca interaciunea dintre sinteza serotoninei si starea de spirit poate fi 2-way, cu starea de spirit serotonina influenteaza starea de spirit si serotonina influenteaza. Evident, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a rspunde la ntrebri n acest domeniu. De exemplu, este mbuntirea starea de spirit asociat cu psihoterapie nsoit de creteri n sinteza serotoninei? n cazul n care mai multe informaii precise se obin cu privire

la strile mentale care cresc sinteza serotoninei, aceasta va contribui la mbuntirea tehnicilor de terapie? Expunerea la lumin puternic este o abordare posibil al doilea la creterea serotoninei, fr medicamente. Lumin puternic este, desigur, un tratament standard pentru depresie sezonier, dar cateva studii sugereaza de asemenea ca este un tratament eficient pentru depresie nonseasonal 38 i, de asemenea, reduce starea de spirit depresiv la femeile cu tulburare disforica premenstruala 39 i la femeile gravide care sufer de depresie. 40 dovezi referitoare la aceste efecte serotonina este indirect. n creierul postmortem uman, nivelul de serotonina sunt mai mari la cei care au murit n timpul verii dect la cei care au murit n timpul iernii. 41 O concluzie similar a venit dintr-un studiu pe voluntari sntoi, n care sinteza serotoninei a fost evaluat prin msurtori ale serotoninei metabolitul 5-hidroxiindolacetic Acid (5-HIAA), n intoarcerea venoasa de la creier. 42 Nu a fost, de asemenea, o corelaie pozitiv ntre sinteza serotoninei i de ore de soare pe zi au fost efectuate msurtorile, independent de sezon. La obolani, serotonina este cea mai mare n timpul parte lumina ciclului lumin-ntuneric, iar aceast stare este determinat de ciclul fotic, mai degrab dect ritmul circadian. 43 , 44 existena unei tractului retinoraphe poate ajuta explica de ce, la animalele de laborator, Ratele de ardere, neuronale c-fos expresie i coninut serotonina in nuclee raphe sunt receptive la expunerea la lumina retinei. 44-48 La om, exist cu siguran o interaciune ntre lumin strlucitoare i sistemul de serotonina. Efectul starea de spirit-de scdere a depleia triptofanului acuta la femeile sntoase este complet blocat de efectuarea studiului in lumina puternica (3000 lux) n loc de lumin slab. 49 Generaii relativ puine n urm, cea mai mare parte a populaiei lumii a fost implicat n agricultur i a fost n aer liber pentru o mare parte a zilei. Acest lucru ar fi dus la niveluri ridicate de expunere la lumina strlucitoare chiar i n timpul iernii. Chiar i pe o zi noroas, lumina afara poate fi mai mare de 1000 lux, un nivel niciodat acoperit n mod normal realizate. Intr-un studiu recent efectuat la n jurul valorii de 45 latitudine N, expunerea zilnic la lumin mai mare de 1000 luci medie de aproximativ 30 de minute n timpul iernii i doar aproximativ 90 de minute, n timpul verii 50 n rndul persoanelor care lucreaz cu cel puin 30 de ore pe sptmn; weekend-uri au fost incluse. n acest grup, expunerea la lumina strlucitoare de var a fost, probabil, considerabil mai mici dect expunerea de iarn de strmoii notri agricole. S-ar putea s locuiasc ntr-o societate luminos de lumin-privat. O literatur mare, care este dincolo de domeniul de aplicare al acestui editorial exist pe efectul benefic al expunerii la lumina puternica la persoanele sanatoase. Lmpi concepute pentru tratamentul de tulburari afective sezoniere, care ofer mai mult lux dect este obinut vreodat de iluminat interior normale, sunt disponibile, dei ncorporeaz utilizarea lor intr-o rutina de zi cu zi poate fi o provocare pentru unii. Cu toate acestea, alte strategii, att personale ct i instituional, exist. "Cafenele Lumina" pionier n Scandinavia au ajuns la Regatul Unit, 51 i un sat austriac, care nu primete nici o raz de soare n timpul iernii, din

cauza munilor din jur este construirea unei serii de oglinzi gigantice, pentru a reflecta lumina soarelui n vale. 52 O mai bun utilizare a luminii naturale n cldiri este o problem c arhitecii sunt tot mai contieni de. Acoperit de lucru nu trebuie s fie asociate cu expunerea la lumina strlucitoare suboptimal. O a treia strategie, care ar putea ridica serotonina creierului este un exercitiu. O revizuire cuprinztoare a relaiei dintre exerciiu i starea de spirit a concluzionat c efectele antidepresive i anxiolitice au fost clar demonstrate. 53 n Regatul Unit, Institutul Naional pentru Sntate i Excelen Clinic, care funcioneaz pe numele Serviciului Naional de Sntate i face recomandri cu privire la tratamentele n conformitate la cele mai bune dovezi disponibile, a publicat un ghid privind tratamentul depresiei. 54 Ghidul recomand tratarea depresiei usoare clinic cu strategii diferite, inclusiv exercitarea, mai degrab dect antidepresivele, deoarece raportul risc-beneficiu este slaba pentru utilizare antidepresiv la pacienii cu depresie usoara . Exercitarea imbunatateste starea de spirit n rndul populaiilor subclinice, precum i la pacienii. Efectul cel mai consistent este vzut atunci cnd se angajeaz antrenament regulat exercitii aerobice la un nivel cu care sunt familiarizai. 53 Cu toate acestea, rmne un oarecare scepticism cu privire la efectul antidepresiv de exercitiu, si Institutul National de Sanatate Mintala din Statele Unite ale Americii finaneaz n prezent o clinic studiu de efectul antidepresiv de exerciiu, care este proiectat pentru a depi surse de prtinire potenial i ameninrilor la adresa validitii interne i externe, care au limitat de cercetare anterioare. 55 Mai multe linii de cercetare sugereaza ca exercitarea creste functia creierului serotonina n creierul uman. Arata si colegii sai au 56 msurate metabolii biogene amine in lichidul cefalorahidian (LCR) de pacieni cu depresie nainte i dup ce a crescut activitatea lor fizice pentru a simula manie. Activitatea fizic crescut 5HIAA, dar nu este clar c acest lucru sa datorat cifra de afaceri a crescut serotonina sau la amestecarea a LCR din regiunile superioare, care conin niveluri mai ridicate de 5-HIAA, cu LCR lombare (sau o combinaie a ambelor mecanisme) . Cu toate acestea, aceast constatare a stimulat multe studii pe animale cu privire la efectele de exercitii. De exemplu, Chaouloff si colegii sai 57 au aratat ca exercitarea crescut triptofan si 5-HIAA n ventriculi sobolan. Mai multe studii recente folosind dializa intracerebral au aratat ca exercitiile crete nivelul de serotonin i extracelular 5HIAA n diferite arii cerebrale, inclusiv hipocampul si cortexul (de exemplu, vezi 5860 ). Dou mecanisme diferite pot fi implicate n acest sens. Revizuit de Jacobs i Fornal, 61 activitatea motorie crete ratele de ardere de neuroni serotonina, iar acest lucru duce la eliberarea a crescut i sinteza de serotonina. 62 n plus, exist o cretere n creier a serotoninei triptofan precursor care persista dupa exercitii. 63 Cel mai mare organism de lucru la oameni se uit la efectul de a exercita asupra disponibilitii triptofan pentru creier este n cauz cu ipoteza c oboseala in timpul exercitiului este asociat cu triptofan creier ridicat i sinteza serotoninei. Un corp

mare de dovezi susine ideea c exerciiul, inclusiv exercitarea la oboseala, este asociat cu o cretere n plasm triptofan i o scdere a nivelului plasmatic al acizilor cu lan ramificat aminoacizi BCAA-uri () leucina, izoleucina i valina (a se vedea 64 , 65 pentru review-uri). Cele BCAA inhiba transportul triptofanului in creier. 66 Datorit creterii n plasm triptofan i scderea n BCAA, exist o cretere substanial a disponibilitii triptofan la creier. Triptofanul este un hipnotic eficient uoar, 67 fapt care a stimulat ipoteza c ar putea fi implicate n oboseala. O discuie complet a acestui subiect nu se afl n sfera de aplicare a acestui editorial, cu toate acestea, este de remarcat faptul c mai multe studii clinice de BCAA investigat dac a fost posibil pentru a contracara oboseala prin reducerea triptofan creier, cu rezultate care au furnizat sprijin pentru ipoteza puin. Mai mult, rezultatele exercita o cretere a raportului plasm de triptofan la BCAA inainte de debutul de oboseala. 64 , 65 Concluzia acestor studii este c, la om, o cretere a disponibilitii precursorilor ar trebui s creasc sinteza serotoninei n timpul i dup exerciiu i c acest lucru nu este legat de oboseala, dei pot fi legate de starea de spirit mai bun. Fie c activitatea motorie creste rata de ardere de neuroni serotonina la om, la fel ca n animale, nu este cunoscut. Cu toate acestea, este clar ca exercitiile aerobice pot imbunatati starea de spirit. Ca i n cazul expunerii la lumina puternica, a avut loc o mare schimbare n nivelul de exerciii fizice viguroase, deoarece oamenii s-au confruntat vanatori-culegatori sau angajat n principal n agricultur. 68 Lambert 68 au susinut c declinul in exercitiul fizic viguros i, n special, n efort pe baz de recompense poate contribui la un nivel ridicat de depresie n societatea de astzi. Efectul de exerciiu asupra serotoninei sugereaza ca exercitiul in sine, nu de recompense care decurg din exercitarea, pot fi importante. n cazul n care studiile de exercitare a preveni depresia sunt de succes, atunci de prevenire a depresiei poate fi adugat la numeroasele beneficii ale exerciiului. Patrulea factor care ar putea juca un rol n creterea serotoninei creier este dieta. n conformitate cu unele dovezi, triptofan, care creste serotonina creierului la om, la animale experimentale, 69 este un antidepresiv eficient, n uoar pn la moderat depresie. 67 , 70 n plus, la persoanele sntoase, cu iritabilitate trstur de mare, ea crete agreabil, scade arag i mbuntete starea de spirit. 34 Cu toate acestea, dac triptofan ar trebui considerat n primul rnd ca un drog sau o component alimentar este o chestiune de cteva litigiului. n Statele Unite, aceasta este clasificat ca o component alimentar, dar Canada i unele ri europene, ea clasifica ca un drog. Tratarea triptofan ca un drog este rezonabil, deoarece, n primul rnd, nu exist n mod normal, nici o situaie n care este nevoie de triptofan purificat din motive dietetice, i al doilea, purificat triptofan si alimentele care contin triptofan au efecte diferite asupra creierului serotonina. Dei purificat triptofan creste serotonina creierului, alimente care contin triptofan nu. 71 Aceasta deoarece triptofan este transportat in creier printr-un sistem de transport care este activ fa de toate marile acizi amino neutre i triptofanul este cel mai puin

abundent amino-acidul in proteine. Exist o concuren ntre diveri acizi amino pentru sistemul de transport, astfel nct dup ingestia unei mese care conine proteine, creterea nivelului plasmatic al celorlalte mari acizi amino neutre va preveni creterea n plasma triptofan din creier crete triptofan. Ideea, comun n cultura popular, c un aliment bogat in proteine, cum ar fi Turcia va ridica triptofan si serotonina creierului este, din pcate, fals. Un alt mit popular, care este larg rspndit pe Internet este faptul c bananele mbunti starea de spirit, din cauza coninutului lor de serotonina. Dei este adevrat c bananele contin serotonina, aceasta nu traverseaz bariera hemato-encefalic. -lactalbumina, un constituent minor de lapte, este o protein care conine triptofan relativ mai mult dect cele mai multe proteine. Ingestia acuta de -lactalbumina de oameni pot imbunatati starea de spirit si cognitiei, n anumite circumstane, probabil din cauza serotonina a crescut. 72 , 73 mbuntirea coninutului de triptofan al dietei cronic cu -lactalbumina este, probabil, nu practic. Cu toate acestea, creterea coninutului de triptofan din dieta relativ la cea a altor aminoacizi este ceva care, eventual, au avut loc n trecut i ar putea s apar din nou n viitor. Kerem si colegii sai 74 au studiat coninutul de triptofan ambelor nut slbatice i domestice nut care au fost crescute de la ei, n Orientul Apropiat n vremuri neolitice. Coninutul de proteine mediu (de semine uscate mg) a fost similar pentru 73 de soiuri i varieti slbatice 15. n grupul de cultivat, cu toate acestea, coninutul de triptofan a fost de aproape dou ori c a seminelor slbatice. Interesant, cea mai mare parte a creterii a fost determinat de o cretere a coninutului de triptofanului liber (adic nu, o parte din proteine). n nut cultivate, aproape dou treimi din triptofan a fost n form liber. Kerem si colegii sai au 74 susin c nu a existat, probabil, de selecie pentru semine cu un coninut mai mare triptofan. Acest lucru este plauzibil, avnd n vedere un alt exemplu al unei strategii timpurii pentru a crete coninutul de triptofan disponibil de o sursa de hrana important. Pelagra este o afectiune cauzata de deficit de niacina, de obicei, din cauza srciei i un regim alimentar depinde foarte mult de porumb (porumb), care are un nivel sczut de niacina si triptofan precursorului su. Culturile din America, care s-au bazat foarte mult pe porumb utilizate n timpul prelucrrii sale alcaline (de exemplu, fierbere porumb n var atunci cnd se face tortilla). Aceasta mbuntit calitatea nutritiv a porumbului prin creterea biodisponibilitatea att niacina si triptofan, o practic care a mpiedicat pelagra. 75 europeni transportat n jurul valorii de porumb lume, dar nu a transporta tradiionale alcalin de prelucrare metode, cauznd astfel epidemii de pelagra n trecut secole. Porumb de reproducie, cu un coninut mai mare de triptofan a fost prezentat n anii 1980 pentru a preveni pelagra 76 , probabil, a ridicat, de asemenea, serotonina creierului. Intr-un numar recent al Nature Biotechnology, Morris si Nisipurile de 77 crescatori de plante susin c ar trebui s se concentreze mai mult pe hrana dect pe randamentul. Ei cer, "ar putea consumul de alimente bogate in triptofan-joac un rol n reducerea prevalenei de depresie i agresivitate n societate?" Cross-naionale de studii au raportat o asociere pozitiv ntre

consumul de porumb si ratele de omucidere 78 i o asociere negativ ntre triptofan i dietetice Ratele de suicid. 79 Dei ideea din spatele unor astfel de studii este interesant, orice atribuiri cauzale trebuie s rmn speculativ, avnd n vedere confund posibile. Cu toate acestea, posibilitatea ca sntatea mintal a populaiei ar putea fi mbuntit prin creterea aportului alimentar de triptofan n raport cu aportul alimentar de acizi amino altor rmne o idee interesanta, care ar trebui s fie explorate. Scopul principal al acestui editorial este de a evidenia faptul c strategiile farmacologice nu sunt singurele demne de studiu la elaborarea de strategii pentru a spori functionarea creierului serotonina. Efectul interveniilor nefarmacologice privind serotonina creierului i implicaiile de serotonina a crescut pentru starea de spirit i comportamentul trebuie s fie studiate mai mult. Suma de bani i efort pus n cercetarea privind drogurile, care modific serotonina este mult mai mare dect cea a pus n non-farmacologice metode. Magnitudinea discrepana este, probabil, nici n ton cu dorinele. Publicului i nici optime pentru realizarea de progrese n prevenirea i tratamentul tulburrilor psihice

Ce este serotoninergic?

inShare1

Serotonina este un neurotransmitator inhibitor, care este n primul rnd gsit n gastro-intestinal (GI) ale tractului centrale i a sistemului nervos (CNS).

Aproximativ 80 la suta din serotonina corpului uman total este situat n celulele din intestin enterochromaffin, n cazul n care acesta este folosit pentru a reglementa circulaia intestinale.

Restul este sintetizat n neuroni serotoninergici de la nivelul SNC n cazul n care acesta are diverse funcii, inclusiv reglementarea starea de spirit, poftei de mancare, somn, contracia muscular, iar unele functii cognitive, inclusiv de memorie i

nvare, precum i n trombocite din snge n cazul n care v ajut s reglementeze hemostaza i snge coagulare.

n plus fa de oameni i animale, serotonina este, de asemenea, gsite n ciuperci i plante. Serotonina este utilizat de ctre o varietate de organisme unicelulare pentru diverse scopuri. Selectivi ai recaptrii serotoninei (inhibitori SSRI ) au fost dovedit a fi toxice pentru alge. Gastro-intestinale parazit'''' Entamoeba histolytica secreta serotonina, provocnd o diaree secretorie susinut la unii pacieni. Pacienii infectai cu'' Entamoeba histolytica'' au fost gsite pentru a avea extrem de niveluri serice crescute de serotonina care au revenit la urmtoarea rezoluie normal a infeciei. '''' Entamoeba histolytica, de asemenea, rspunde la prezena de serotonina, devenind mai virulente. Serotonina a fost iniial descoperit de ctre italian Vittorio Erspamer la Roma, n 1935 i oamenii de tiin americani n anii 1940. Izolate i numit n 1948 de ctre Maurice M. Rapport, Arda verde, i Page Irvine din Cleveland Clinic, numele'''' serotonina este ceva de un termen impropriu i reflect circumstanele descoperirii compusului. Acesta a fost iniial identificat ca o substan vasoconstrictor n serul sanguin - prin urmare,'''' serotonina, un agent de ser care afecteaz tonusului vascular. Acest agent a fost mai trziu chimic identificat ca fiind 5-hidroxitriptamina (5-HT), prin Rapport, i, dup cum gam larg de roluri fiziologice au fost elucidat, 5-HT a devenit numele preferat n domeniul farmacologic.

Buna alterer starea de spirit i frnt de oboseal, Chimia corpului nostru este complex; hormoni diferite, neurotransmitatori, i alte substane influeneaz modul n care ne simim. Serotonina este o substan chimic care a primit o mare atenie pentru contribuia sa la starea de spirit. Este un neurotransmitator (o substan chimic implicat n transmiterea impulsurilor nervoase ntre celulele nervoase), care sa format n creier i n primul rnd gsit n trei pri ale corpului - creierul, mucoasa tractului digestiv, si in trombocite din snge. n creier, efectele serotoninei principale includ mbuntirea starea de spirit i oferindu-v c "mulumii" sentiment din alimente. Este, de asemenea, gandit pentru a ajuta la promovarea somn i relaxare. Bogat n carbohidrai mese crete de multe ori nivelul de serotonina. Cu toate acestea, nivelul de serotonina manipularea prin alimente pot fi foarte greu de realizat, deoarece proprietile de serotonina ar putea fi diferite efecte in oameni diferii. Unele persoane pot experimenta o ridicare temporar n starea de spirit, dup o mas bogat n carbohidrai, n timp ce altele pot deveni relaxat sau somn. Anumite alimente care cresc nivelul de serotonina nu sunt cele mai sanatoase alegeri, fie. Credeti sau nu, bomboane i dulciuri, care sunt carbohidrati simpli, au cel mai mare impact, dar efectul va dura doar 1 sau 2 ore. Carbohidrati complecsi (orez, cartofi, paste fainoase), poate crete nivelul serotoninei, dar nu n aceeai msur, deoarece coninutul de proteine al acestor alimente s-ar putea inhiba de fapt, producia de serotonin. Iat o scurt explicaie a mecanismului din spatele efectul alimentelor asupra nivelului de serotonina: dup consumul unei mese bogate n carbohidrai, insulin hormon este secretat. Insulina scade nivelurile sanguine de cele mai multe aminoacizi (blocurile de proteine), cu excepia triptofan (un precursor al serotoninei). Aminoacizii concura pentru transportul peste bariera hematoencefalic, precum i atunci cnd exist o proporie mai mare de triptofan, acesta intr n creier, la o rata mai mare, crescnd astfel producia de serotonin. Pentru a face lucrurile si mai interesante, triptofan este prezent n multe alimente bogate in proteine, care au fost gsite pentru a preveni producerea de serotonina. Deci, putei vedea ct de complicat i complex acest sistem este. n ceea ce privete efectele de produse alimentare reale asupra serotoninei, aici sunt unele sugestii nutritionistii formular:

Dac avei probleme de a adormi, incearca o mic gustare de alimente bogate n carbohidrai. Lapte cald poate lucra pentru confortul psihologic, ci, de asemenea, din cauza ca laptele contine o cantitate moderata de carbohidrati in forma de lactoza (zaharul din lapte).

Dac avei tendina de a avea doar carbohidrati (de exemplu, simplu covrig sau brio) nainte de clas, i cazi de multe ori adormit in timpul clasa, ncercai s adugai unele proteine prin punerea nite brnz tare (Cheddar, american, elveian, etc), sau unt de arahide pe chifla. Sau, au un iaurt sau brnz de vaci n loc. Pentru cei care sunt activi (sportivi sau antrenament), nu va lasati pacaliti de efectele relaxante ale carbohidrati. Vei face cel mai bine cu o dieta bogata in cereale, leguminoase / amidon (fasole uscata si mazare), fructe i legume, n scopul de a obine carbohidrati pentru energie muscular. Nu v zgrcii la proteine, fie, ceea ce este necesar pentru cresterea musculara si reparatii. n plus, includ unele grasimi pentru satietate si o piele sanatoasa.

Calea glucide / triptofan / serotonina este pur i simplu o ipotez n acest moment. Din moment ce fiecare dintre noi este unic, n scopul de a obine un "efect de dorit" de la alimente, va trebui s experimenteze consumul de alimente diferite i observarea modului n care organismul reactioneaza la fiecare dintre ele. Vei avea nevoie, de asemenea, s se ia n considerare alegerile tale ai stilului de via - ct de mult dormi te, dac avei sau nu i exercit n mod regulat, medicamente pe care le luai, nivelul de stres, etc - atunci cnd imaginind ceea ce afecteaz starea de spirit n ceea ce maniere. Dac avei mai multe ntrebri cu privire la starea de spirit i a produselor alimentare, ia n considerare programarea o intalnire cu un nutritionist la serviciile de sntate prin apel la X4-2284 sau logare n Communicator Deschidere . Dac nu suntei la Columbia, solicita o trimitere la unul de la furnizorul de asistenta medicala primara. Dificulti de atenie pot sau nu pot fi atribuite la ceea ce consuma. Muli studeni de colegiu merge pentru perioade lungi de timp, fara a manca. Acest lucru cu siguran poate afecta concentrarea. Creierele noastre au nevoie de glucoz, i dac l-am nega, prin lipsa de alimente, corpul nostru trebuie s lucreze mai greu pentru a rupe n jos carbohidrati pentru glucoza, care va fi folosite pentru a hrni creierul nostru si a sistemului nervos central. De aceea este o idee bun de a avea ceva de mncare la fiecare patru ore sau cam asa ceva. S fie pregtit prin realizarea unor gustri cu tine, mai ales dac eti ocupat i pe scurt timp. Unele idei portabile gustare includ fructe, coninut sczut de grsime baruri granola, nuci, si continut scazut de grasimi biscuiti. Acestea vor ajuta, de asemenea, pentru a evita frecventarea automate. Aparent, unele cazuri de depresie sunt influenate de cantitile reduse sau activitatea de serotonina din creier. Anumite medicamente, selectivi ai recaptrii serotoninei (SSRI), lucreaz pentru a echilibra nivelul de serotonina din creier. Pentru unii oameni, ISRS pot fi de ajutor. Cu toate acestea, cauzele i soluiile ar putea fi mult mai implicat dect nivelul de serotonina dezechilibrate singur. Un profesionist medical poate ajuta la determinarea cel mai bun curs de aciune. Dac suferii de depresie i sunt un student Columbia, este posibil s dorii s facei o

programare pentru a vorbi cu un counseor la servicii de consiliere psihologic i apelnd X4-2878. In afara de Columbia, putei gsi o trimitere la un psihiatru, consilier, psiholog, asistent social, sau de sntate de natur psihic profesional prin furnizorul Dvs. de asistenta medicala primara, sau de la Asociatia Americana de Psihiatrie , American Psychological Association , sau Asociaia Naional a Sociale lucrtorilor .

Serotonina tiri, articole i informaii: Organismul conexiunea creierului - prima din cele patru sisteme majore care men in sntatea 6/9/2012 - Exist patru sisteme majore care controleaz cele mai multe funcii corporale i atunci cnd aceste sisteme sunt n afara de echilibru, boala se va manifesta n cele din urm. Aceste sisteme includ, n ordinea de prioritate: sistemul nervos, sistemul hormonal, sistemul digestiv i sistemul de detoxifiere. Deoarece creierul conduce toate, n primul rnd ... Alimente starea de spirit - nivelul de serotonina Boost cu tratamente naturale 12/30/2010 - Serotonina este cunoscut sub numele de hormonul fericit, deoarece nivelul sau lipsa acestora influenteaza foarte mult starea de spirit si sentimentul de bunastare. Stabilitatea emoional este, de asemenea, afectat de o serie de ali factori, cum ar fi stresul, dieta, stilul de viata si altele. Cu toate acestea, exist mult se poate face pentru a stimula in mod natural nivelurile de ... Diabetul gestational pot fi prevenite prin schimbarile de dieta in timpul sarcinii 7/12/2010 - Un nou studiu a constatat c este posibil pentru a preveni debutul de diabet gestational intr-o mama insarcinate de a face modificri simple n dieta mamei. Studiul, realizat de cercetatorii de la UCB (Universitatea din California San Francisco), a constatat ca o substanta chimica numita serotonina influenteaza debutul ... Depresia: Detoxifiere dep e te Droguri 8/10/2009 - Cercetatorii Columbia a anuntat recent ca zece la suta din populatia SUA sunt pe medicamente pentru depresie. Medicii citate de un reporter de HealthDay crezut c acest lucru a fost o mbuntire, deoarece mai muli oameni sunt n cutarea de ajutor atunci cnd se simt cronic albastru. Dar exist

o ntrebare fundamental care nu a fost ... Opt moduri naturale pentru a stimula starea de spirit i serotoninei 5/27/2009 - Creierul nostru produce neurotransmitatori, cum ar fi serotonina, care joaca un rol important in modul in care ne simtim in fiecare zi. Muli oameni de experien durere, stres, depresie i anxietate asociat cu nivelul de serotonina sczute. Din fericire, exista o multime de moduri naturale pe care le putem stimula starea de spirit noastre, ajutnd corpul nostru produce ... Suplimentele de triptofan tratamentul depresiei 12/23/2008 - Anti-deprimare medicamente sunt utilizate pe scar larg pentru a trata depresia i anxietatea, dar efectele secundare pe care de multe ori apar din utilizarea unor astfel de medicamente determina muli oameni s caute metode mai naturale de tratare a depresiei lor. Unul dintre tratamentele cele mai promitatoare naturale pentru depresie este de triptofan ... Impactul alimentelor asupra starea de spirit 12/2/2008 - Cercetarea a constatat ca anumite alimente declanseaza substane chimice speciale care au impact asupra creierului emoiile noastre att timp ct dou-trei ore. Astfel, dieta noastr poate contribui la sentimentul pozitiv sau negativ. tiind ce alimente declanseaza substante chimice din creier, care ar putea s ne ajute s gestioneze mai bine sentimentele noastre. Anumite ... Importanta somnului si ABC-ul de capturare a lui Z 8/13/2008 - Un studiu recent a concluzionat ca 90% dintre americani sufera de somn prea putin. Somnul este vital pentru mentinerea sanatatii buna si o bunstare mental pozitiv. n timpul cele mai profunde etape ale ciclului de somn, defectarea sistemului imunitar reparaii cauzate organism de-a lungul orelor n timp ce neurotransmitatori importante ... Gsirea Fericirea mod natural 3/6/2008 - ntr-un funk albastru. Apatic. High-nirate. Femeie premenstrual din iad. Supraaglomerat. Morocnos. Spacey. Pornirea hidraulic pentru nici un motiv real. Swinging din frica reprimat la furie ca un monstru angoasa de culpabilitate verde. Nu oricare dintre acestea v descriu? nainte de a v pop ca Prozac in gura ta, ntrebaiv: ...

Inhibitori selectivi ai recaptarii antidepresive inhibitori de risc i de comportament violent (comunicat de pres) 11/1/2006 - Utilizarea unei clase de medicamente antidepresive, ISRS (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei), pot fi asociate cu violen grav ntr-un numr mic de persoane spun autorii de hartie publicat in PLoS Medicine. David Healy si David Menkes de la Universitatea din Cardiff, i Andrew Herxheimer de la ... Cercetrile arat c semin ele i nucile sunt alimente "creierului", care poate stabiliza, de asemenea, starea ta de spirit 8/7/2006 - Poi unele alimentele pe care le face mai inteligent? Cercetrile arat c nuci i semine s-ar putea stimula inteligena ta i echilibra starile tale. Asta-i drept, totul, de la cele mai comune nuci - cum ar fi nuci, alune, caju si migdale - pentru seminele mai exotice si nuci poate clarifica c "ceaa creierului", i pentru a permite ... Expertii spun ca medicamente antidepresive provoca sinucideri n loc de prevenire a acestora 4/10/2006 - n iunie 2001, un juriu din Wyoming a stabilit c medicamentul antidepresiv Paxil cauzat un om de a ucide soia, fiica i nepoata nainte de a se sinucide. Juriul a acordat familiei supravieuitor 8 milioane dolari in daune, conform Medicamente American Medical Publishing prescrise, Efecte secundare ... Realizarea de sanatate optima mintal prin completarea substante chimice cerebrale deficitare n loc de a recurge la medicamente antidepresive periculoase 3/23/2006 - antidepresive farmaceutice nu sunt cel mai bun mod de a cuceri depresie societii noastre i a epidemiei de anxietate, i ei au adesea efecte dezastruoase secundare, uneori chiar i crescnd riscul de sinucidere. Lund populaia n ansamblu, suntem de 100 de ori mai deprimat astazi decat am fost acum 100 de ani .... Droguri psihice: rzboi chimic asupra omului - interviu cu Robert Whitaker 8/27/2005 - jos este un interviu cu Robert Duh Street Whitaker, autor al Mad n America: Stiinta Bad, Bad Medicine, i tratarea necorespunztoare a Enduring Ill mintal este retiprit aici cu

permisiune de la Duhul Street din Oakland , California. Interviul este realizat de Terry Messman, redactor ...