METODE DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR MANAGERIALE LA NIVELUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................3 CAPITOLUL 1. SISTEMUL DECIZIONAL.................................................................................5 1.1. Elementele şi etapele procesului decizional.........................................................................5 1.2. Tipologia deciziilor..............................................................................................................6 1.3. Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale...............................................7 1.4. Principalele categorii de riscuri asociate procesului decizional...........................................8 1.5. Precondiţiile fundamentării deciziilor................................................................................10 CAPITOLUL 2. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE DE CĂTRE MANAGEMENTUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE.................................................................12 2.1. Sursele de informaţii financiar – contabile la dispoziţia entităţii.......................................12 2.2. Componentele sistemului informaţional financiar – contabil............................................14 2.3. Principalii utilizatori ai informaţiilor financiar – contabile în fundamentarea deciziilor economice.................................................................................................................................16 CAPITOLUL 3. Consiliere financiar-contabilă la .......................................................................21 SC.DIM CONSTRUCT .SRL.......................................................................................................21 3.1. Descrierea societăţii DIM CONSTRUCT........................................................................22 3.2. Consiliere financiară..........................................................................................................23 3.2.1.Analiza structurală a situaţiilor financiare.......................................................................23 3.2.2.Analiza cost-volum-beneficiu..........................................................................................29 3.2.3. Analiza indicatorilor de gestiune....................................................................................30 3.2.4.Analiza şi evaluarea riscului de credit.............................................................................32 3.3. Consilierea contabilă..........................................................................................................33 3.4.Consilierea fiscala...............................................................................................................35 CONCLUZII SI PROPUNERI.....................................................................................................37 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................45

2

INTRODUCERE
Managementul, în forma sa de manifestare, cuprinde diferite laturi ale activităţilor şi funcţiilor entităţilor, cu toate problemele care se ridică legate de:  investirea şi recuperarea capitalului avansat,  atragerea de resurse suplimentare de dezvoltare,  vadul comercial. Luarea de decizii este un proces lent şi complex în multe organizaţii. Strategiile se schimbă deseori odată cu desfăşurarea evenimentelor şi devin şabloane abia după discuţii, experimente, repetări şi subtilizări. Discuţiile strategice, uneori, nu sunt nici măcar împărtăşite şi strategiile sunt comunicate incomplet şi limitat. Agendele personale şi politice influenţează, de asemenea, logica şi comportamentul distorsionat, care poate afecta eficacitatea implementării. Pentru luarea deciziilor privind entitatea (strategice, tactice sau operative), managementul în general şi cel financiar în special utilizează informaţii oferite de contabilitatea entităţii, precum şi informaţii oferite de contabilitatea altor entităţi, în principal prin intermediul situaţiilor financiare anuale. Practic, sunt puţine cazuri în care o decizie nu se bazează şi pe informaţia contabilă. Intro perioadă în care contabilitatea încă mai poartă stigmatul perioadei trecute, contabilitatea fiind considerată mai mult o obligaţie decât o forţă a entităţii, aceasta se datorează şi pregătirii slabe ale managerilor. Forumul CIMA (Chartered Institute of Management Accountants) care se ocupă cu îmbunătăţirea luării de decizie, a avertizat liderii de afaceri că un eşec în încercarea de schimbare a funcţiilor financiare poate dauna competitivităţii. Cum pieţele mondiale permit companiilor din întreaga lume accesul la resurse similare, şi în timp ce competiţia în continuă creştere face ca procesele de afaceri să se concentreze asupra unor standarde asemănătoare, luarea de decizie rămâne o legătură crucială în lanţul de valori, aducând venituri superioare. CIMA argumentează ideea potrivit căreia o companie care nu îşi transformă funcţia financiar-contabilă spre o eficientizare a luării de decizie îşi pune în pericol poziţia sa competitivă. Aceasta părere este susţinuta de un număr mare de studii. De exemplu, cercetarea făcute în domeniu de acest institut a arătat că există o corelaţie de peste 70% între afacerile performante şi perfecţionarea funcţiilor sale financiare1). Un studiu al Economist Intelligence pentru KPMG a descoperit că în mod comparativ cu colegii lor, departamentele de finanţe ale companiilor de top pun mai mult accent pe decizie. Rezultatele acestui studiu pot fi sintetizate în figura nr.1, de mai jos, ce ilustrează procesul de luare a deciziilor.

1

CIMA,2007 3

Figura nr. 1 Procesul de luare a deciziilor

Sursa: Boghean F., 2010 De aici, putem deduce că:  luarea deciziilor nu reprezintă finalitatea procesului, ci se extinde în vederea obţinerii rezultatelor, fiind un proces continuu;  profesionistul contabil contribuie la planificarea strategică şi la definirea strategiei de guvernare a companiei, care reprezintă elementul ce clarifică poziţia competitivă a afacerii şi obiectivele;  contextele personale individuale şi atitudinea pot deteriora luările de decizie, dar partenerii de afaceri pot discuta această problemă prin susţinerea luării deciziilor bazate pe dovezi;  partenerii de afaceri pot ajuta la ‚,încadrarea’’ unei decizii; pot furniza informaţii manageriale; pot contribui cu idei şi analize alternative pentru a ajuta la luarea decizie; pot sprijini compania împotriva riscului managerial şi în favoarea managementului de performanţa. Oferta de informaţii necesare luării deciziilor provine, în principal, din contabilitatea entităţii, având trei surse principale de documentare:  Surse neprelucrate, reprezentate de documentele primare şi care se adresează în principal utilizatorilor interni de informaţii şi mai puţin utilizatorilor externi;  Surse prelucrate de către entitate şi prezentate după anumite reguli şi proceduri a datelor din documentele primare, care oferă informaţii pentru întocmirea documentelor de sinteză;  Surse de sinteză, ce oferă informaţii utilizatorilor externi şi se bazează pe sursele de informaţii prelucrate în entitate.

4

SISTEMUL DECIZIONAL 1. E. Elementele şi etapele procesului decizional Conducerea unei firme este în permanenţă pusă în situaţia de a alege mai multe posibilităţi şi de a lua decizii în consecinţă. Decizia poate fi definite ca un act raţional de alegere a unei linii de acţiune. Introducere în management. Deciziile trebuie să fie rezultatul unui proces de gândire precedat de o informare şi o analiză temeinică a tuturor datelor problemei. • Consecinţele variantelor. În orice process decizional se deosebesc următoarele elemente:3 • Decidentul – poate fi o persoană sau un grup de persoane puse în situaţia de a lua o decizie. În elaborarea şi fundamentarea deciziilor se parcurg în mod logic următoarele etape4: • Identificarea şi definirea problemelor. prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor. • Mulţimea alternativelor – cuprinde toate variantele posibile de acţiune în vederea realizării obiectivelor propuse..& al. Decizia este definite de majoritatea specialiştilor ca o linie de acţiune aleasă în mod conştient de către conducerea întreprinderii în scopul de a ajunge la un anumit rezultat. Editura Dacia. Vereş V. Utilităţile consecinţelor se exprimă în aceeaşi unitate de măsură a căror valoare variază între 0 şi 1. utilitatea reprezentând folosul aşteptat de decident în urma faptului că o anumită consecinţă se realizează. Mortan Maria. judecată şi acţiune. Sonea A. Elementele component ale sistemului decizional din cadrul firmelor sunt aproximativ aceleaşi..CAPITOLUL 1. 2 3 Burciu A. 2003 5 . 2003 4 Lazăr I. ţinându-se cont de resursele disponibile şi condiţiile concrete.. • Obiectivul – sau obiectivele urmărite prin adoptarea deciziei. Ştiinţe Economice. respectiv sesizarea necesităţii luării deciziei. Bucureşti. cu caracteristici specific domeniului şi complexităţii firmei. • Utilitatea fiecărei consecinţe a diferitelor variante. Editura Economică. Universitatea de Nord. 2008 Câmpeanu.1... Negocierea în procesul managerial. în Buletin ştiinţific. XX. Baia Mare. Cluj Napoca.. Fiind un proces complex de cunoaştere. • Mulţimea criteriilor decizionale – reprezentată de punctele de vedere ale decidentului cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realităţii economice în cadrul procesului decizional. • Stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale. Conducerea oricărei activităţi sau domeniu economic necesită o informare cât mai complexă. Decizia constituie punctul central al activităţii de management deoarece ea se regăseşte în toate funcţiile acestuia. Întreaga activitate de conducere este o înlănţuire de decizii fără de care întreprinderea nu ar putea să funcţioneze normal2. Vol. Consecinţele alternativelor se întâlnesc la intersecţia criteriilor cu variantelor. • Mediul ambiant. seria A. o măsurare precisă şi o analiză temeinică a condiţiilor în care urmează să se adopte deciziile. Decizia este un act de creaţie în care se împleteşte gândirea logică şi factorii psihologici. Sistemul decizional este reprezentat de ansamblul elementelor interdependente care determină elaborarea şi fundamentarea deciziilor. a elementelor de influenta având în vedere condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea fiecare firmă în parte. managementul se exercită prin decizii. Management general. ele având unităţi de măsură specifice.

consecinţele calculându-se pentru fiecare din acţiunile parţiale. Deciziile în condiţii de certitudine se caracterizează prin aceea că fiecare acţiune conduce la un rezultat determinat. astfel5: a) După gradul de cunoaştere a mediului ambiant de către decident şi după natura variabilelor ce influenţează rezultatele potenţiale se deosebesc trei tipuri de decizii: ü Decizii în condiţii de certitudine. 0<pg<1 Deciziile în condiţii de incertitudine se caracterizează prin aceea că probabilitatea rezultatelor aşteptate este necunoscută. se face folosind metode. tehnici şi instrumente specific fiecărei categorii. Cunoaşterea elementelor ce deosebesc aceste tipuri de decizii este foarte importantă. Aceste decizii au loc când una din strategiile complexului de condiţii are probabilitatea de realizare egală cu 1.2. 1. Aceste decizii se întâlnesc mai frecvent la nivelul conducerii medii şi al execuţiei. cu probabilităţi diferite “Pg”. Tipologia deciziilor Importanţă practică a clasificării deciziilor microeconomice rezidă în faptul că. 5 Burciu A. probabilitatea sinteză P(Nk).• Stabilirea variantelor decizionale posibile. Efectul deciziei depinde în întregime de acţiunea unor factori ce nu pot fi estimaţi nici chiar cu un grad redus de probabilitate. mai ales dacă se are în vedere complexitatea factorilor ce influenţează decizia şi accesul limitat la unele informaţii cu privire la elementele viitoare.& al. Elementele implicate în luarea acestor decizii sunt preponderant de tipul variabilelor controlabile. elaborarea şi fundamentarea acestora şi în mod deosebit alegerea variantei optime. • Alegerea variantei optime. Editura Economică. Deci. ü Decizii în condiţii de risc. g= 1. în exercitarea conducerii operative a producţiei.. Elementul esenţial în adoptarea deciziei în condiţii de risc îl constituie gradul de precizie în aproximarea probabilităţii de apariţie a unui fenomen. ü Decizii în condiţii de incertitudine. În acest caz. cu caracteristici şi evoluţii cunoscute. 0<pg<1 Riscul este dat de condiţiile care determină că pentru un anumit rezultat şi o anumită soluţie să se producă o consecinţă cu probabilitatea de realizare între 0 şi 1. Adoptarea acestor decizii se face prin metode matematice pe baza unor evaluări medii. pe care le-am putea împărţi după diferite criterii. în condiţiile de certitudine avem: P(N1)=1 Deciziile în condiţii de risc se caracterizează prin existent mai multor stări de condiţii obiective. Introducere în management. când hotărârile se iau pe termen relativ scurt. 2008 6 . • Aplicarea variantei optime. Fundamentarea deciziilor în condiţii de incertitudine se face prin intermediul unor reguli specific jocurilor strategice. Bucureşti. a “K” stări de condiţii rezultă următoarea relaţie: P(Nk)=p1+p2+…+pg+…+pk=1 Unde: Pg = probabilitatea de apariţie a stării intermediare de condiţii Ng. în general.k. Diversitatea problemelor cu care sunt confruntaţi managerii duce la individualizarea deciziilor într-o multitudine de categorii..

1. Sunt specifice nivelurilor de execuţie.. ü Decizii de rutină. Deciziile tactice care sunt mai importante se elaborează în colective restrânse. Ele se iau. Cluj Napoca. Strategiile determină recurgerea la o mare diversitate de decizii tactice. realizându-se şi trecerea de la deciziile tactice la cele strategice. Aceste decizii se iau mai mult în condiţii de risc şi incertitudine. asigură o operativitate sporită a acţiunilor de conducere. risc şi incertitudine. comparative şi de optimizare. 2009 7 . acestea pot fi elaborate în cele 3 condiţii: certitudine. fiind de competenţa conducătorilor executivi. ü Decizii prospective. Deciziile tactice individuale constituie mecanismul esenţial de interacţiune a conducerii operative. ü Decizii multicriteriale. în condiţii de certitudine şi risc.b) După orizontul de timp pentru care se adoptă şi în raport cu implicaţiile deciziilor asupra obiectului condus există 3 categorii de decizii: ü Strategice. Management.6 6 Ilieş L. Importanţa deciziilor creşte pe măsură ce se urcă pe scară ierarhică. Deciziile strategice se referă cu precădere la probleme noi. problemele decizionale se pot rezolva prin mai multe categorii de metode: tradiţionale. d) În funcţie de periodicitatea elaborării se întâlnesc: ü Decizii unice. ü Decizii locale. c) După numărul persoanelor ce participă la adoptarea deciziei avem: ü Decizii individuale (unipersonale). într-o pondere crescută. Scopul urmărit este prefigurarea în timp a relaţiei: resurse – satisfacerea nevoilor generale ale grupului de acţionari şi ale societăţii. ü Tactice. e) Ţinând seama de numărul criteriilor decizionale ele se pot grupa în: ü Decizii unicriteriale. În funcţie de cunoaşterea probabilităţii rezultatelor aşteptate. pentru a căror rezolvare sunt necesare soluţii originale. Deciziile tactice se referă la situaţii concrete şi fără un grad sporit de complexitate. ü Decizii imprevizibile. ü Decizii de grup (colective). f) După sfera de cuprindere şi obiectivul managerial avem: ü Decizii globale. ü Curente. Editura RisoPrint. Între deciziile strategice şi cele tactice există interdependenţe. sub formă derivată pot constitui elemente de fundamentare şi finalizare a deciziilor strategice. Fără deciziile individuale nu se poate conduce organizaţia. Deciziile individuale atunci când sunt fundamentate ştiinţific.3. g) După posibilitatea anticipării sunt: ü Decizii anticipate. dar abuzul în aplicarea lor poate avea consecinţe nefavorabile. Informaţiile cu care se fundamentează deciziile tactice. Deciziile de grup prezintă o serie de avantaje care le fac oricând preferabile deciziilor individuale. a căror pondere creşte pe măsură ce se coboară pe scară ierarhică. Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale În situaţii concrete. ü Decizii parţiale. de complexitate sporită.

cuprinse în planuri. 2. Metodele comparative cunosc o arie mărită de răspândire. programe etc. PRINCIPALELE FORME DE RISC. Acestea se aplică sub forma confruntării unor elemente (indicatori) rezultate din comparaţii. În măsura în care calităţile personale sunt însoţite de o bună documentaţie şi informare se accentuează şi conţinutul ştiinţific al deciziei. Acestea sunt determinate de evoluţiile contextuale ale entităţii şi de nivelul calitativ al activităţii economice desfăşurate în cadrul său.  se cunoaşte mai mult decât un rezultat posibil al unei decizii. 7 Boghean F. Modelarea matematică a situaţiilor decizionale din unităţile economice reprezintă un instrument ştiinţific de cunoaştere şi transformare. sunt:  riscul creşterii inflaţiei. Metodele tradiţionale se folosesc la nivelul execuţiei. datorită falimentului şi a unor cheltuieli foarte mari. iar probabilitatea unui anumit rezultat nu este cunoscută şi nu poate fi estimată. mai ales în sfera deciziilor tactice. procesul decizional trece în domeniul modelării matematice. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.  lipsa informaţiilor şi  lipsa timpului. cu elemente prestabilite. Contabilitatea în procesul de asistare a deciziilor. Riscuri economice. iar probabilitatea unui anumit rezultat este cunoscută sau poate fi estimată. în perioade trecute.  riscul amplificării ratei dobânzilor la credite.Metode tradiţionale sunt specific conducerii unipersonale şi se bazează pe un ansamblu de procedee şi pe decidenţi individuali. Metodele de optimizare folosesc instrumentul matematic şi urmăresc ca în procesul decizional să se utilizeze căi şi mijloace care să conducă la obţinerea unui optim economic.  riscul de exploatare economică referitor la încadrarea în pragul de rentabilitate. Elementul predominant în fundamentarea deciziilor.  riscul investiţional. reflectare a variabilităţii indicatorilor de rezultate financiare sub incidenţa structurii financiare a întreprinderii. Principalele categorii de riscuri asociate procesului decizional Riscurile se referă în situaţia în care există 7:  un rezultat posibil al unei decizii. Acestea sunt aferente obţinerii şi utilizării capitalurilor împrumutate şi capitalurilor proprii. iar pe la nivelele superioare de conducere ele pot constitui prima etapă de abordare şi familiarizare cu problema decizională. care îşi pun amprenta asupra tuturor deciziilor elaborate. 2010 8 .4. Cele mai des întâlnite riscuri din această categorie..  riscul neasigurării rentabilităţii.  riscul modificării cursului de schimb valutar. Prin utilizarea matematicii în fundamentarea deciziilor managerial. Metodele comparative se utilizează pentru fundamentarea unor decizii pe baza principiului continuităţii fenomenelor. 1. Riscul apare în procesul de luare a deciziilor atunci când survin următorii factori:  lipsa controlului din partea decidentului.  mai mult decât un rezultat posibil pentru o decizie. 1. cu aplicaţii în domeniile conducerii tehnice. Riscuri financiare. prin aceste procedee este calitatea şi personalitatea decidentului. iar cele mai frecvent întâlnite sunt:  riscul rămânerii fără lichidităţi. Cluj Napoca. economice şi sociale.

toxic. care reflectă nu numai factori de natură politică. Riscuri sociale. 9 . tacticii şi acţiunilor curente ale factorilor politici din propria ţară (la nivel naţional. Riscuri comerciale.  riscul de a nu realiza.  riscul pierderii poziţiilor manageriale de către conducători. Acestea decurg din modificările strategiei. pot fi enumerate:  riscul de preţ. 3. a celei internaţionale asupra activităţilor întreprinderii.  riscul tehnologic invizibil (chimic.  riscul de vânzare.  riscul de a plăti impozite şi taxe suplimentare sau majorate.  riscul de ţară. nuclear).  riscul conturării unei culturi organizaţionale antieconomice.  riscul de transport. Sunt de menţionat ca riscuri de fabricaţie. socială. Acestea sunt asociate operaţiunilor de aprovizionare şi vânzare pe piaţa internă şi externă. regional şi local). ce se manifestă cu o intensitate superioară:  riscul de nerespectare a nivelului calitativ prevăzut.  riscul generat de posibilitatea producerii accidentelor de muncă.  riscul de neîncasare a unor sume cuvenite pentru operaţiuni economice efectuate. 6. şi pot fi:  riscul pierderii sau distrugerii mărfurilor şi produselor. Dintre acestea. 5. 4.  riscul apariţiei rebuturilor şi a refuzurilor comenzilor (consecinţă a nerespectării calităţii). Acestea decurg din incidenţa legislaţiei naţionale şi mai rar.  riscul refuzului admiterii produselor firmei pe teritoriul anumitor state. Se referă la acele riscuri care afectează decizia managerială. din ţările cu care întreprinderea are contacte directe şi indirecte şi ale marilor organizaţii internaţionale. Riscurile politice. menţionez:  riscul demotivării personalului. din punct de vedere cantitativ.  riscul referitor la sechestrarea şi / sau rechiziţionarea unor bunuri aparţinând unor agenţi economici străini. 7. ca urmare a relaţiilor stabilite cu personalul întreprinderii şi a comportamentului acestuia.  riscul pierderii proprietăţii. Cele mai frecvent manifestate riscuri politice sunt independente de acţiunile întreprinderii şi pot fi:  riscuri de restrângere a importurilor şi / sau exporturilor.  riscul de a depăşi consumurile specifice normate. producţia prevăzută. Dintre cele mai importante.  riscul creşterii cheltuielilor cu personalul peste limita maximă admisă. Riscuri de fabricaţiei. Sunt generate de disfuncţionalităţi tehnologice şi organizatorice în cadrul activităţii de producţie. ci şi de natură economică. riscul îndatorării excesive. Riscuri juridice.  riscul limitării transferului valutar.

pe de altă parte.5.  competenţa managerilor dată. este asigurată prin:  valorificarea unui material informaţional relevant şi transmis operativ... Teorie şi aplicaţii”. este necesară regăsirea mai multor parametri calitativi. Bucureşti. în funcţie de încadrarea problemei decizionale în una din cele trei situaţii: de certitudine. Riscurile majore cu care se confruntă managerii. de cunoştinţele.Figura nr. 8 I. Verboncu. Sursa: Boghean F. pe de o parte. 2001 10 . 2010 1. Precondiţiile fundamentării deciziilor Dat fiind impactul deosebit al deciziilor de management asupra funcţionării şi eficientizării domeniului condus. astfel8 :  fundamentarea ştiinţifică a deciziei. calităţile şi aptitudinile managerilor pe care aceştia trebuie să le posede.  apelarea unui instrumentar decizional adecvat. „Diagnosticarea firmei. Editura Tehnică. 2. calităţile şi aptitudinile profesionale şi. de cunoştinţele. incertitudine sau risc.

respectiv adoptarea şi aplicarea acesteia într-un interval considerat optim. este necesar a se căuta noi resurse de capital.  credibilitatea financiară pe care entitatea o prezintă în faţa partenerilor de afaceri. De regulă ecarturile înregistrate se referă la minusul sau plusul de capital necesar pentru a revigora acţiunile economice. Înregistrarea unui decalaj între realizări şi obiectivele propuse anterior printr-o strategie: existenţa unui decalaj poate fi un factor pozitiv sau unul negativ în acţiunea entităţii. decidentul. 9 Ioan I. În cazul minusului de resurse pentru a se menţine ritmul activităţii. la nevoie inclusiv prin atragerea lor de pe piaţă. trebuie fundamentată prin utilizarea unei informaţii de calitate. Accesul la noi resurse de capital este permis numai în măsura în care firma înregistrează anumite performanţe şi răspunde unor criterii de bonitate financiară. Evaluarea accesului firmei la resurse suplimentare de capital ce urmează a fi utilizate într-o acţiune eficientă.  oportunitatea deciziei. Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca. în general. Se specifică cu precădere aspectele de natură financiară. de reconsiderare a parametrilor în cadrul cărora ea evoluează. Indiferent de natura lor e bine ca acesta să înregistreze un ecart cât mai mic pentru că numai într-un astfel de context se poate spune că managementul se înfăptuieşte în condiţii de eficienţă. Pentru a participa la fundamentarea şi adoptarea unei decizii. Aceste precondiţii pot fi redate astfel9: 1. urmează ca managerul financiar să identifice modelul şi tehnica specifică în vederea adoptării deciziei.  masa profitului obţinut. specifice şi individuale. mai ales când acesta poate avea influenţă negativă asupra situaţiei economico-financiare. să procedeze la un nou efort de gândire. în sensul regăsirii mai multor elemente de definire a acesteia. 11 . precum: obiectivul decizional. 4. din care fac parte obiective fundamentale. cele referitoare la:  volumul capitalului existent.  integrarea deciziei în ansamblul deciziilor.  formularea corespunzătoare a deciziei. 3. „Fundamente ale managementului financiar”. prin impactul pe care-l au. 2. responsabilul cu aplicarea deciziei. Evaluarea impactului pe care decalajul înregistrat îl produce asupra evoluţiei viitoare a entităţii. data adoptării şi aplicării deciziei. Motivarea înlăturării decalajului. Odată stabilite aceste precondiţii şi evaluate aspectele ce ţin de necesitatea adoptării şi fundamentării unei noi decizii. a susţine tendinţele favorabile înregistrate. după caz. modalitatea de realizare. asigurată prin stabilirea unor obiective decizionale integrate în sistemul categorial de obiective al firmei. Nonaccesul la noi resurse de capital este sinonim cu acţiunea de restrângere treptată a activităţii firmei. locul aplicării. derivate. 2007. nerealizarea obiectivelor asumate (situaţie întâlnită în stilul de conducere centralizat). trebuiesc identificate nişte precondiţii care să-l determine pe manager. Orice depăşire a acestuia poate genera ineficienţă şi implicit. împuternicirea deciziei. la fundamentarea şi adoptarea unei noi decizii. în sensul adoptării sale de către persoana sau grupul de persoane cărora le sunt trasate asemenea competenţe. Trenca. Această precondiţie trebuie bazată pe argumente reale.

Conducerea entităţii are un statut privilegiat pe piaţa informaţiilor contabile. În categoria informaţiilor private se includ toate informaţiile a căror difuzare ar genera procese. sistemul contabil al întreprinderii trebuie să servească fundamentării deciziilor managerilor.1.  Informaţiile publice sunt cele a căror difuzare nu include costuri de proprietate şi pe care întreprinderea este dispusă / obligată să le difuzeze către utilizatorii externi. de asemenea. fiind responsabilă de întocmirea şi difuzarea situaţiilor financiare.2002 12 . a interesului managerilor.CAPITOLUL 2. Bucureşti. 10 Minu Mihaela. incitarea sindicatelor. Ţinând cont de gradul de difuzare şi de acces la informaţii vom spune că întreprinderea obţine şi utilizează două tipuri de informaţii: informaţii private şi informaţii publice10:  Informaţiile private sunt definite ca informaţii a căror difuzare reduce valoarea cash-flows-ului întreprinderii şi.  este consumatoare de informaţie contabilă. reducerea comenzilor. Difuzarea şi publicarea situaţiilor financiare reprezintă principalul mod de comunicare a informaţiilor contabile către aceştia. ci şi ca pe o cale importantă de comunicare cu utilizatorii externi. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR FINANCIARCONTABILE DE CĂTRE MANAGEMENTUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE 2. dat de dublul rol pe care îl joacă în calitatea ei de reprezentant legal al întreprinderii:  este producătoare de informaţiei contabilă. Sursele de informaţii financiar – contabile la dispoziţia entităţii Prin informaţiile pe care le oferă. revizuirea ratei dobânzii (în sensul creşterii acesteia de către bancă) şi alte informaţii care au o importanţă strategică pentru întreprinderi. Editura Economică. Costurile de proprietate pe care le antrenează divulgarea informaţiilor private sunt reprezentate de pierderile generate de difuzarea acestor informaţii. a furnizorilor şi clienţilor de a renegocia contractele. „Contabilitatea ca instrument de putere”. Conducerea întreprinderii foloseşte informaţiile contabile nu numai pentru a lua decizii.

documente de consum documente privind mişcările de stocuri documente de salarii documente de mişcare a imobilizărilor SURSE PRIMARE Documente interne documente de urmărire consumurilor auto deconturi de cheltuieli a parcursurilor şi Documente de ieşire SURSE Conţin informaţii PRELUCRATE rezultate din prelucrarea documentelor primare registrul de casă registrul stocurilor documente de plată şi încasare numerar etc. etc. Sursele de informaţii financiar contabile la nivelul entităţii comenzi facturi furnizori note de recepţie Documente de ordine de încasare şi plată intrare chitanţe cecuri. avize de expediţie facturi clienţi ordine de plată cecuri. etc. 1. contul Cartea Mare Registrul Jurnal Registrul Inventar registrul de cumpărări registrul de vânzări registrul numerelor de inventar registrul acţionarilor liste de inventariere balanţa de verificare deconturi privind TVA Se întocmesc declaraţii privind impozitul pe profit periodic pe declaraţii privind taxele către bugetul asigurărilor parcursul de sănătate DE exerciţiului declaraţii privind taxele către Casa de Pensii raportări semestriale privind poziţia financiară raportări semestriale privind poziţia financiară şi performanţa 13 SURSE SINTEZĂ .Tabel nr.

componenta stocuri. desfacere. stocuri. componenta productie. Realizarea unui astfel de sistem informaţional contabil al entităţii este practic imposibil. Organizarea unui sistem informaţional contabil al entităţii integrat care să furnizeze toate informaţiile contabile pe care entitatea este dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze. e. Informatique et gestion. componenta venituri şi cheltuieli. d. Deva. chiar dacă entitatea ar fi dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze. Westercamp Gh. indiferent de dotarea tehnică şi gradul de pregătire al profesioniştilor contabili.. există informaţii pe care aceştia din urmă nu doresc şi/sau nu pot să le producă şi să le controleze. nr. structurarea după criteriul: natura elementelor patrimoniale vom avea: componenta capitaluri. Editura Intelcredo. componenta trezorerie. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România. structurarea după criteriul circuitelor contabile ce se pot configura în cadrul SIC vom avea: componenta cumpărări-vânzări. terţi. producţie.2001 14 . Oprean (coordonator). b. componenta activităţii financiare. componenta încasări-plăti. structurarea după criteriul: tipul activităţii desfăşurate în cadrul sistemului informaţional contabil delimităm: componenta activităţii de exploatare.2. componenta extrabilanţieră. componenta activităţii extraordinare. complete si corecte despre activitatea unei entităti este neapărat necesar a cunoaste componentele SIC. Structurarea sistemului informational contabil ar putea fi realizată după mai multe criterii11: a. trezorerie. citată în I. 30/1971. componenta imobilizări. pot să le producă şi să le controleze şi la care utilizatorii ar dori să aibă acces. Componentele sistemului informaţional financiar – contabil Pentru a putea furniza informaţii clare. stocuri. structurarea după criteriul etapelor procesului de producţie atunci componentele sistemului informaţional contabil sunt: aprovizionare. componenta terţi. Deoarece. componenta operaţii diverse c. 2. structurate pe două circuite: 11        Noyelle D. 1..bilanţul contul de profit şi pierdere Se întocmesc anual fiind recunoscute sub denumirea de rapoarte financiare anuale situaţia fluxurilor de trezorerie situaţia modificării capitalurilor proprii notele explicative 2. Organizarea unor sisteme informaţionale contabile ale entităţii pe criterii de profitabilitate. „Cele trei componente ale unui sistem informaţional”. imobilizări. există limite economice sau de profitabilitate generate de faptul că din multitudinea informaţiilor pe care profesioniştii contabili doresc să le producă şi să le controleze la un anumit nivel de dotare tehnică entităţile nu doresc să le finanţeze şi/sau difuzeze. Pe de altă parte. structurarea pe cele două paliere specifice contabilităţii: financiare şi de gestiune. profesioniştii contabili care doresc. Franţa.

Producerea.  circuitul informaţional public. circuitul informaţional confidenţial. Circuitul clasic al informaţiei contabile E venim en te D o cum en te justificative P relucrare datelo r conta bile S tocarea datelor Ie şirea datelor Înregistră ri în ju rnal În registră ri în cartea m are Întocm ire bala nţă Întocm ire a situaţii fin anciare şi ra poarte contabile Sursa: Boghean F.. 3. controlul şi difuzarea numai către manageri a acestor categorii de informaţii face obiectul contabilităţii de gestiune. Figura nr. format din informaţiile pe care entităţile nu sunt dispuse să le difuzeze utilizatorilor din afara entităţii. controlul şi difuzarea acestor categorii de informaţii face obiectul contabilităţii patrimoniului economic. 2010 15 . format din informaţiile pe care entităţile sunt dispuse şi/sau obligate să le finanţeze şi să le difuzeze utilizatorilor din afara entităţii. Producerea.

 managerii firmelor. de a vinde sau de a cumpăra acţiuni. furnizorii şi alţi creditori comerciali. B. şi anume12.2. „Contabilitatea financiară românească. a securităţii locurilor de muncă şi a validităţii planurilor de pensii. Deva. în al căror joc de interese apar adesea fenomene de divergenţă şi chiar de contradicţie. 2005 16 .  diminuarea restricţiilor la exercitarea votului de către acţionari în adunările generale.3. Angajaţii. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economie pentru:  a hotărî când să cumpere.  utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica şi lua decizii. clienţi. guvernul şi instituţiile sale. Editura Intelcredo.  eliminarea practicilor discriminatorii faţă de unii acţionari comparativ cu alţii. Practica contabilă este o activitate desfăşurată în câmpul de acţiune al cel puţin trei protagonişti. creditori. Principalii utilizatori ai informaţiilor financiar – contabile în fundamentarea deciziilor economice Contabilitatea produce situaţii financiare care au un impact asupra societăţii şi care modifică comportamentul indivizilor. generând mutaţii sau schimbări sociale. Cadrul General al IASB ( International Accounting Standards Board) menţionează următoarele categorii de utilizatori de situaţii financiare: investitorii prezenţi şi potenţiali. armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate”.  a evalua capacitatea întreprinderii de a distribui şi plăti beneficiile angajaţilor săi. 12 A. furnizori. Interesul angajaţilor pentru informaţiile degajate de situaţiile financiare au mai multe motivaţii13:  informaţiile contabile sunt relevante pentru aprecierea perspectivelor viitoare ale organizaţiei. organisme fiscale etc. Pentru îmbunătăţirea dialogului permanent cu investitorii. marile companii au întreprins o serie de măsuri precum:  facilitarea accesului investitorilor la informaţiile ce vizează societatea. McLAney. Atrill şi E. respectiv persoanele însărcinate cu organizarea şi conducerea contabilităţii precum şi cu garantarea credibilităţii informaţiei contabile. A.  oferirea de informaţii relevante unor grupuri specifice de investitori. clienţii. salariaţi. „Management accounting for decision makers”. Investitorii. England. să păstreze sau să vândă titlurile de valoare. Pearson Education Limited. cum ar fi: asociaţi sau acţionari. personalul angajat. în calitate de ofertanţi de capital în condiţii de risc.  a afla care este nivelul profitului şi cât din acesta se distribuie sub formă de dividende. sunt preocupaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor.  a reglementa activitatea întreprinderilor. publicul.  a elabora diferite statistici. Edinburgh Gate. Informaţiile de care au nevoie sunt cele care îi sprijină în luarea deciziilor de a păstra.  dezvoltarea tehnicilor de prezentare şi comunicare ale membrilor conducerii companiei.  profesioniştii contabili. 2002 13 P. creditorii.. Pop.

publicul obţine informaţii referitoare la activitatea recentă a companiilor. probabil.  C. de sănătatea entităţilor. Clienţii. Lipsa de informaţii poate genera neîncredere şi probleme în relaţiile industriale. Spre deosebire de creditorii financiari. Prin intermediul situaţiilor financiare. Nevoile de informare ale acestei categorii de utilizatori sunt centrate pe continuitatea activităţii întreprinderii.. sunt informaţii care stau la baza deciziei de creditare. pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi a altor indicatori statistici. mai ales acum în condiţii de criză economică şi financiară. exercitându-şi funcţia intervenţionistă şi fiscală. Companiile pot avea o contribuţie însemnată şi la dezvoltarea economiei locale. De asemenea. D.informaţiile financiare permit aprecierea corectitudinii salariilor plătite de către organizaţie. şi sistemul de garanţii şi determinare a riscului aferent operaţiunilor de creditare. sprijinirea activităţilor socio-culturale. ca şi pentru investitori. Referitor la forma de manifestare a interesului angajaţilor pentru informarea financiară. prin intermediul sindicatelor. Indiferent de modul de acces la informarea financiară. numai în situaţia în care nu sunt dependenţi de continuarea activităţii companiei. ei au nevoie de informaţii privind performanţele sectoriale în scopul de a putea verifica şi înţelege deciziile managerilor privind extinderea sau restrângerea de activităţi particulare. ca principal client. creditorii comerciali solicită informaţii despre o companie. etc. motiv pentru care solicită informaţii pentru a reglementa activitatea întreprinderilor. sau indirectă. pentru a asigura utilizatorilor informaţiilor financiare o calitate minimală a informaţiilor publicate. G. implicit. Publicul.  informarea îi ajută să-şi mărească implicarea în activitatea acesteia şi interesul pentru muncă. Creditorii financiari. După părerea mea statul ar trebui să se îngrijească după ce a pus un diagnostic. Furnizorii şi alţi creditori comerciali manifestă interes pentru informaţiile care le permit să aprecieze dacă partenerii lor comerciali vor respecta termenele de plată pentru sumele datorate. aceasta poate fi directă. dar şi pentru a obţine informaţiile necesare în atingerea obiectivelor politicilor economice.  informarea este un drept natural al salariaţilor. F. E. De altfel. 17 . pe o perioadă mai scurtă de timp. Această categorie de utilizatori ai informaţiilor financiare acordă o atenţie deosebită solvabilităţii întreprinderii. astfel încât să descopere eventualele riscuri ce pot apărea în procesele de aprovizionare. la fel de pertinente pentru ei. salariaţii şi sindicatele se interesează de performanţele şi perspectivele întreprinderii din punct de vedere al negocierii salariale şi al securităţii locurilor de muncă. Instituţiile statului se implică direct sau indirect în procesul de reglementare a contabilităţii. să aibă o atitudine mult mai vizibilă în acest sens. chiar dacă ideal ar fi. de protecţie a mediului în comunitatea unde îşi desfăşoară activitatea. sportive. tendinţele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de modul de alocare a resurselor şi. de activitatea companiilor. informaţiile sectoriale pot fi deci. ca ventilarea informaţiilor să fie întinsă până la nivel de uzină. în calitate de ofertanţi ai sistemului bancar şi ai pieţei financiare. când numărul falimentelor este în creştere iar rata şomajului deasemenea. solicită informaţii cu ajutorul cărora să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă. prin ocuparea forţei de muncă şi colaborarea cu furnizorii locali.

Nevoile lor informaţionale sunt acoperite în esenţă. ele sunt legate de îndeplinirea funcţiilor manageriale:  protejarea bunurilor aparţinând întreprinderii. Publicul Evaluarea impactului economic şi social al firmei. Tabel nr. Natura nevoilor informaţionale ale managerilor variază de la o întreprindere la alta.  acordarea / anularea facilităţilor comerciale. sub aspect cantitativ şi calitativ.  examinarea impactului firmei în mediul înconjurător. vânzarea sau păstrarea de acţiuni. 2. micşorarea sau menţinerea volumului vânzărilor. Managerii reprezintă un grup de oameni ce poartă responsabilitatea totală privind exploatarea unei organizaţii şi atingerea obiectivelor acesteia. Utilizatorii de informaţie cotabilă Decizii pe bază de informaţii financiar contabile Evaluarea corelaţiei risc-beneficiu va genera:  cumpărarea. contribuţia la dezvoltarea comunităţii. Managerii trebuie să decidă CE şi CUM trebuie făcut şi DACĂ rezultatele corespund planurilor iniţiale.  întocmirea planurilor de afaceri.  controlul activităţii întreprinderii. sunt diferite de la o ţară la alta. satisfacerea salariaţilor. conturarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Clienţii Evaluarea continuităţii activităţii pentru:  cumpărarea produselor firmei. Salariaţii Stabilitatea şi profitabilitatea entităţii vor genera:  cerinţe de mărire a salariilor. Utilizatori Investitorii actuali sau potenţiali Fiecare categorie de utilizatori îşi promovează propriile interese.  colaborarea pe termen lung. a pensiilor sau acordarea altor facilităţi. decizii corecte pe baza unor informaţii oportune şi valabile. situaţie generată de numărul mare de responsabilităţi atribuite: creşterea performanţelor economice ale întreprinderii. Managerii Determinarea nivelului până / de la care strategiile şi operaţiunile pot fi realizate. Managerii. Ei formează o categorie distinctă de utilizatori de informaţii contabile. reducerea sau păstrarea constantă a nivelului creditelor şi împrumuturilor acordate. respectiv: 18 . prin rapoarte nepublicate ce au drept bază de date informaţiile din contabilitatea de gestiune cât şi cele din contabilitatea financiară. dezvoltarea acesteia. Managerii iau în mod consecvent. în funcţie de tipul de activitate. comerciali  creşterea. Informaţiile pe care entităţile trebuie să le furnizeze.  determinarea indicatorilor macroeconomici. astfel că deciziile fiecăruia diferă.  stagii de pregătire profesională.H.  determinarea capacităţii de a distribui dividende. Creditorii Capacitatea de rambursare va determina:  majorarea. Forma rapoartelor solicitate de manageri depinde de obiectivele urmărite de către aceştia. Furnizorii şi alţi Evaluarea solvabilităţii entităţii pentru: creditori  iniţierea de legături comerciale. determinând ca rezultatele comunicate să fie sensibil diferite şi să nu permită comparabilitatea. Guvernul prin Evaluarea entităţii în ansamblu pentru: instituţiile sale  majorarea/micşorarea taxelor şi impozitelor. Diferenţele dintre cele două culturi contabile au determinat concepţii diferite în ceea ce priveşte satisfacerea nevoii decizionale. adoptarea deciziilor.  promovarea în cadrul entităţii.

Existenţa unui cadru Sistemul normalizator francez În Statele Unite există un conceptual nu dispune de un cadru cadru conceptual explicit. Elemente 1. Caracteristicile sistemului american Organismul principal Comisia Standardelor de de normalizare Contabilitate Financiară (FASB). Utilizatorii Utilizatorii de informaţie Grupul de investitori este contabilă sunt foarte numeroşi considerat utilizatorul şi diverşi. căreia guvernul i-a conferit puterea de reglementare a comunicării financiare. Valorilor Mobiliare (SEC). Rolul guvernului Guvernul joacă un rol de prim Rolul guvernului Statelor plan. drept bună poziţie pentru atingerea exercitat prin Comisia acestui obiectiv. ea exercitând o normalizare. aflată sub o relativă influenţă atât din partea profesiei. Rolul profesiei Profesia contabilă joacă un rol Profesia joacă un rol contabile secundar în procesul de determinant. Obiectivul normelor Obiectivul este acela de a servi Înainte de toate. principal al informaţiei contabile. El se simte responsabil Unite este indirect. care FASB îl utilizează ca punct de plecare în formularea şi evaluarea normelor. Elemente specifice sistemelor contabile anglo-saxon şi celui francez Nr. 19 Caracteristicile sistemului francez Guvernul. 5. 6. cât şi a guvernului. 7. datorită procesului de optimizare a normalizării. determina veniturile să permită luarea deciziilor. 4. 2. consiliu care are şi rolul de a furniza opiniile referitoare la normele propuse. important. chiar rolul utilizatorilor este foarte semnificativ. concepţia contabilă continental europeană oferă un cadru mai formalist încercând satisfacerea a cât mai multor nevoi a tuturor categoriilor de utilizatori. pe conceptual de contabilitate. care este independentă. normalizare este indirect. urmărit de FASB. 3. prin intermediul Consiliului Naţional al Contabilităţii (CNC). impozabile.  concepţia contabilă anglo-saxonă dă prioritate satisfacerii nevoilor de deciziei ale investitorilor. 3. deoarece de „buna informare” a el deţine un drept de veto utilizatorului de date contabile asupra normelor contabile. şi consideră că ocupă cea mai propuse de FASB. Tabel nr. contabile drept probă legală şi de a contabilitatea are ca obiectiv. . mare influenţă asupra FASB. Rolul utilizatorilor în Rolul majorităţii utilizatorilor Cu toate că este indirect.

Mirza Abbos Ali. Nesemnificativ. Sursa: Epstein Barry J.. Rolul aparatului Semnificativ.8. pentru naţională sunt obligatorii. mai ales. 2005 20 . judiciar Caracterul normelor Normele adoptate de Adunarea Obligatorii. 9. societăţile cotate la bursă.

Bucuresti. riscul de faliment. riscul total. prin studiul performanţelor exploatării înscrise în contul de rezultat.SRL Consilierea financiar-contabilă a firmei presupune existenţa unui ansamblu de instrumente şi metode la dispoziţia specialistului care permit aprecierea situaţiei financiare si a performanţelor unei entităţi economice. 2008. perspectivele de dezvoltare a activităţilor şi rezultatelor.DIM CONSTRUCT . cele mai uzuale fiind lichiditatea generală şi lichiditatea imediată. Unul din principalii indicatori de evaluare a lichidităţii este fondul de rulment. Scopul activităţii de consiliere este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii si performanţele acesteia. reţeaua de împrumuturi la termen disponibile ş. Ed. Rentabilitatea exploatării. Consiliere financiar-contabilă la SC. dar fără a fi neglijate şi alte aspecte în măsura în care pot influenţa capacitatea firmei de a-şi asigura echilibrul financiar. această activitate poate fi apreciată ca o analiză a riscului pe care şi-l asumă un partener extern ca urmare a relaţiilor sale de afaceri cu firma în cauză. cât şi impactul resurselor de finanţare utilizate în raport cu mijloacele folosite. indiferent de natura acesteia. pag. prezentarea si analiza performantei intreprinderii. Lichiditatea măsoară capacitatea întreprinderii de a achita datoriile scadente la termen scurt şi presupune ca rotaţia activelor curente (adica lichiditatea lor progresiva ca urmare a exploatării) sa fie mai rapidă decât rotaţia datoriilor curente (adică exigibilitatea lor)15. 425 21 . prin cheltuirea muncii sociale depuse în vederea trecerii bunurilor obţinute din sfera producţiei în sfera circulaţiei. prin studiul rentabilităţii capitalurilor pe baza bilanţului. 2007. Acest indicator cunoaşte doua forme: rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară. Ed. 352 Jianu Iulia. Indiferent de obiectivele vizate de utilizatorii diagnosticului financiar. rata de acoperire a dobânzii şi solvabilitatea patrimoniului. Solvabilitatea măsoara abilitatea întreprinderii de a genera suficient numerar pentru a-şi menţine capacitatea productivă şi pentru a deconta datoriile scadente şi cele pe termen lung Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea gradului de îndatorare a întreprinderii sunt: rata îndatorării. în sensul ca rentabilitatea este un indicator de performanţă al întreprinderii. pag. de a oferi recomandări cu privire la îmbunătăţirea desfăşurării activităţilor şi cu privire la creşterea performanţelor financiare. CECCAR. obiectivul major al analizei evidenţiază riscurile susceptibile de a perturba activităţile viitoare ale firmei şi de a-i ameninţa supravieţuirea14. cum ar fi: flexibilitatea firmei. Evaluarea. iar contraperformanţa o expune la riscuri. In termeni de diagnostic financiar-contabil.CAPITOLUL 3. . Analiza si diagnostic financiar-contabil. De asemenea. însoţită de riscul de exploatare. . Analiza financiară vizează atât rentabilitatea în ansamblu.viteza de rotaţie a stocurilor. condiţionează nivelul celorlalte rentabilităţi şi riscuri aferente: riscul financiar.viteza de rotaţie a activelor imobilizate. Silvia. In acest context.a. lichiditatea şi rentabilitatea. pentru desăvârşirea procesului reproducţiei sociale. 14 15 Petrescu. Rentabilitatea poate fi definită ca indicatorul economic ce exprima în mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive. CECCAR. Bucuresti. Analiza indicatorilor de gestiune furnizează informaţii cu privire la: . se impune aprecierea garanţiilor firmei privind solvabilitatea. Lichiditatea poate fi analizată şi prin intermediul ratelor.viteza de rotaţie a activelor totale. există o baza comuna a relaţiei rentabilitate-risc.

necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta. Necesarul de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment. Trezoreria neta reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. în cadrul judeţului Suceava. domeniul 4334: Lucrări de vopsitorie. Pentru limitarea pierderilor care decurg din neîncasarea la scadenţă a creditelor şi dobânzilor aferente. DIM CONSTRUCT S. Rentrop&Straton. 16 Gearba. pe termen scurt şi mediu pe care întreprinderea doreşte sa le realizeze.. Fondul de rulment este partea din capitalul permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare16.zugrăveli şi montări de geamuri (amenajări interioare şi exterioare).L. care poate fi determinată de condiţiile afacerii sau de situaţia generală a economiei. este o societate cu capital integral privat înfiinţată in decembrie 2006. având cod CAEN corespondent 4941. In anul 2009 societatea a obţinut un loc fruntaş (locul I) în Top Profit România Microintreprinderi.1. Activitatea principală a societăţii este „Transportul rutier de mărfuri (intern şi internaţional). ca urmare a degradării situaţiei financiare a acesteia. se impune o gestionare atentă a riscului de credit. F63 pag. SC. 3. Dezavantajul constă în faptul că banca va încerca un control financiar (studierea periodica a documentelor contabile) asupra beneficiarului. având codul unic de înregistrare RO20251228 şi un număr de îregistrare la Registrul Comerţului J33/1690/2006.R. Societatea oferă servicii de înaltă calitate şi este caracterizată de promptitudine în ceea ce priveşte executarea lucrărilor. rata îndatorarii. Consilier Management financiar. Ed. 003 22 . riscul economic (riscul de exploatare). rata de acoperire a dobânzilor. De la înfiinţare până în prezent societatea DIM CONSTRUCT. rata rentabilităţii economice. riscul financiar. trebuie avut în vedere şi următorii: fondul de rulment. Creditul bancar reprezintă unul din mijloacele principale utilizate în cazul unor investiţii mici. Societatea DIM CONSTRUCT este o societate cu răspundere limitată înregistrată conform Legii 31-1990. Creditul bancar are ca principal avantaj costul mai redus şi în al doilea rând faptul că plafonul creditului poate fi negociat.In cadrul analizei indicatorilor de gestiune. Analiza şi evaluarea riscului de credit presupune calculul urmatorilor indicatori: efectul de levier financiar.a desfăşurat pe lângă activitatea de bază „Transportul rutier de mărfuri(intern şi internaţional) şi lucrări de construcţii (amenajări interioare şi exterioare) la diverse persoane juridice pe bază de comenzi sau contracte ferme. 2005. Robert. iar banii pot fi investiţi într-o oarecare măsura şi în activităţi conexe ( de exemplu administrative). Bucuresti. Descrierea societăţii DIM CONSTRUCT. Riscul de credit exprimă posibilitatea ca societatea să nu–şi onoreze obligaţiile faţă de banca creditoare la scadenţă.

562889 3 12.3 22.3. 523964 2 2010 lei % 195051 77. 2 6 2. 9 0.3 3 2014 lei % 273879 98.4 6.06 100 2009 lei % 14399 14. 274458 2 23.1 1.5 2013 lei % 268353 97. 2 7 268353 97. 2 6 255825 95.3 26.disponibilitati .0 2 100 2012 lei % 225288 5 71 268349 651616 129773 521343 500 317285 0 8.4 7 2.0 5 100 2010 lei % 167130 66.03 36.Analiza structurală a situaţiilor financiare Analiza structurală a bilanţului Tabelul 4.3 9 0.27 20. 8 8 12. 4 9.cheltuieli in avans Total ACTIV lei 713364 325939 649926 34212 614727 987 168922 9 % 42. 0 6 173205 76.3 11.8 0 1. 2 7 0 64080 0 2.4 2012 lei % 264023 1 97 267023 1 99 30000 40559 1.9 5 17. 6 10. 345431 4 33. 3 4.1 16 0 10 0 2013 lei 207390 7 281767 675020 142750 531770 500 303069 4 % 68. 0 2 9. 8 0 100 2015 lei 171595 0 310648 726480 172727 553253 500 275307 8 % 62.1 0 100 Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Tabelul 5.5 21 4.8 98.9 80000 9 117739 4. Consiliere financiară 3. Analiza structurală a activului financiar 2008 Activ financiar Imobilizari nete Stocuri Alte active circulante.7 120000 6 453039 18 2011 lei % 247825 92. 8 9 23181 0 24 58921 4 97500 49127 3 441 96502 2 61. 3 3 0 47817 0 1. 1 50. 0 7 2009 lei % 145760 64. 1 3.0 2 100 2011 lei % 209934 70.2 3 19. 9 0.6 243401 5 608848 107250 501098 500 252354 9 24. 1 4. 5 0 100 2014 lei 189492 8 295855 699930 157025 542405 500 289071 3 % 65.2 5 19. 0 3 207051 0 82 4.1. 2 5. 217458 9 112634 66. Analiza structurală a pasivului financiar Pasiv financiar Capital propriu capital permanent Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt 2008 lei % 20.23 23 . 3 3 273879 98.4 3 18.7 1 17. 1 0.5 255571 6 629595 117975 511120 500 298450 9 21.creante . 2 24.7 2 2015 lei 279316 3 279316 3 0 34791 % 98.3 0 38.2.2. din care: . 3 3 8. 1 10.

Total PASIV 168922 9 100 225602 2 100 252354 9 100 267599 1 100 271079 0 10 0 274761 2 100 278661 0 100 282795 4 100 24 .

activul a crescut pe seama imobilizarilor nete şi a disponibilităţilor . 1. Totuşi. capitalul propriu a crescut cu 1605079 lei (464. ponderea activelor fixe înregistrând o creştere continuă. în anul 2010. Creşterile înregistrate în pasiv sunt puse pe seama capitalului propriu. Evoluţia elementelor de pasiv 10 2 10 0 Procent 8 0 6 0 4 0 2 0 0 20 08 20 09 21 00 21 01 Au nl Cp lp p a ita ro riu D to p te e lu g a rii e rm n n D to p te e scu a rii e rm n rt 21 02 21 03 21 04 21 05 Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Analizând elementele de pasiv. este în beneficiul societăţii DIM CONSTRUCT să adopte o politica mai prudentă pe viitor cu privire la investiţii. acest element de activ trebuie coroborat cu durata de încasare a clienţilor pentru a asigura o gestiune cât mai eficientă. 25 . Grafic 2. se poate afirma că tendinţa de creştere a ponderii imobilizărilor nete reprezintă un aspect uşor favorabil. In plus. Evoluţia elementelor de activ 2500000 2000000 Lei 1500000 1000000 500000 0 2008 2008 2010 2011 Anul Imobilizari nete Stocuri Alte activ circulante e 2012 2013 2014 2015 Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Analizând tabelele de mai sus şi anexa nr.65%) faţă de anul de referinţă.Grafic 1. Totuşi. In concluzie. se observă că ponderea capitalului permanent este în continuă creştere. ori acest lucru afectează în mod nefavorabil societatea in sensul că aceasta nu are marja de siguranţă. dar ar putea să scadă şi mai mult în favoarea disponibilităţilor. evoluţia capitalului propriu in sensul creşterii este una benefică. Creanţele societăţii sunt în scădere faţă de anii precedenţi. generând astfel surse de dezvoltare pentru societate. averea societăţii crescând de la an la an. Tendinţa de creştere a disponibilităţilor reprezintă un aspect favorabil intrucât creanţele înregistrate din activitatea de bază s-au încasat la termenele stabilite.. ea trebuind sa recurgă la împrumuturi pe termen lung.

. din exploatare Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri totale Cheltuieli totale Profit net 2009 2010 2011 2012 2013 699633 777658 902874 1047187 1119249 536452 554850 677923 812550 883253 163181 222808 224951 234637 235996 374582 187291 187291 187291 187291 291087 120000 80000 30000 0 107421 109016 1233625 5 964949 5 1234478 1306540 1239045 827539 674850 757923 842550 883253 -5420 204639 243683 279083 329220 355561 Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii DIM CONSTRUCT 2008 1229780 1207463 22317 3845 31582 2014 1198418 857300 341118 187291 0 1385709 857300 443863 2015 1285403 1018798 266605 187291 0 1472694 1018798 381273 Analizând informaţiile din tabelul de mai sus. se observă faptul că cea mai mare parte a profitului este pusă pe seama rezultatului din exploatare. în anul 2010 veniturile din exploatare au crescut cu 11. societatea DIM CONSTRUCT a demonstrat un management eficient al cheltuielilor de producţie . 26 . In plus. Tabelul 6. De exemplu. se observa că acestea nu influenţează în mod categoric formarea profitului net. veniturile din exploatare au crescut într-un ritm mai alert decât cheltuielile din exploatare. Raportând veniturile financiare la cele din exploatare. Evoluţia profitului net 500000 450000 400000 Valoarea (lei) 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 -50000 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii DIM CONSTRUCT Evoluţia profitului net a fost una favorabilă până în prezent şi se preconizează menţinerea acestui trend până în anul 2015. Grafic 3. Evoluţia elementelor din contul de profit şi pierdere Element Venituri din exploatare Chelt. In contextul crizei economice ale cărei repercusiuni încă se resimt pe piaţa economică.Analiza structurală a contului de profit şi pierdere.15% faţă de anul 2009 în condiţiile în care cheltuielile din exploatare au crescut doar cu 10% faţă de anul de referinţă.

67 Rata sovabilităţii generale22 1.71 7. 17 18 RE=(Profit din exploatare/Activ)*100 RF=(Profit net/Capital propriu)*100 19 Ri=(Total datorie/Total active)*100 20 R.Analiza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere pe baza indicatorilor de rentabilitate.55% în anul 2008 la 22.40 97.45 64.39 22. Analiza rentabilităţii financiare ne va permite însă acest lucru. Tabelul 7.9 605.00 Solvabilitatea patrimoniului 21 % 20.39 2.77 81. Ratele de rentabilitate Indicatori de rentabilitate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Rata rentabilităţii economice 17 % 1.8 Rata de acoperire a dobânzilor 20 % 74.23 0. Totuşi.41 8.7 1855.40 13.32 7.23 8. Rata rentabilităţii financiare este mai ridicata doarece s-a luat în considerare şi rezultatul financiar pe lângă rezultatul din exploatare.26 12.d.33 229.65 Evoluţia pozitivă a ratei rentabilităţii economice de la 1.55 2014 1.89 9 2 0 7 0. rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de politică monetara de 9%. In plus.28 Rata îndatorării înregistrează un trend descendent.57 14.53 38. Rata a scazut de la 79.04 12.59 18 Rata rentabilităţii financiare % -1.71% în prezent.47 13. solvabilitate şi lichiditate. 2014 12.61 77.43 13.Indicatorii de solvabilitate Indicatori de solvabilitate Rata îndatorării 19 2009 2010 2011 2012 2013 35. In plus.29 92.66 8. ceea ce înseamna că activele firmei sunt finanţate în proporţie de aproximativ 23% de creditori.21 2015 9.72 0. acest indicator are un conţinut limitat deoarece nu arată care este motivul pentru care societatea Dim Construct înregistrează acest trend crescător.83% în anul 2010 reflectă creşterea remunerarilor ansamblului de active utilizate de societate. U % 2008 79.26 2. care preferă nivele mici ale acestei rate deoarece cu cât este mai mic acest raport.83 8. apariţia riscurilor speculative din partea proprietarilor afacerii este redusa tocmai datorită scăderilor înregistrate de aceast indicator.88 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct. Tabelul 8. lucru pozitiv pentru posibilii creditori.0 393. Se observă că rezultatele obţinute de aceşti indicatori sunt diferite tocmai datorita modalităţii diferite de calcul.00 98.00 98.83 4.25 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct.49 11.42 42.61 97.24 16.28 2015 1. cu atât riscul unor eventuale pierderi în cazul unui faliment este mai mic.32% în anul de referinţă la 8.60 2.=(Profit brut+Ch cu dob)/Ch cu dob*100 21 Sp= (Capitaluri proprii/total pasive)*100 22 SG=Active totale/Datorii totale 27 .28 58.

ceea ce denotă faptul că societatea poate face faţă obligaţiilor de plată de orice natură.Dim Construct.57 1.85 250.88 7. Rata lichidităţii curente va depăşi în viitor pragul de 1% solicitat prin finanţare. exceptând anul de referinţă. Tabelul 9. firma are o marjă mică de siguranţă în acoperirea cheltuielilor cu dobânzile. Cum valorile depăşesc limita minimă accepată. cererea de credite a societatăţii Dim Construct nu ar fi respinsă.94 ori dobânda pentru împrumuturi.81 2015 943809 2812. limita minimă acceptată fiind 100%.51 22.92 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct 2014 958883 2105. Rata solvabilităţii generale depăşeşte media de 1. Valorile obţinute în cazul calculării ratei de acoperire a dobânzilor sunt destul de mari ceea ce indica faptul că în prezent. Lichiditatea imediată în mărime absolută este cu atât mai bună cu cât ea este mai mare decât zero. Evoluţia ratei îndatorării 80 70 60 50 Procentul 40 30 20 10 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul Rata indatorarii Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al soc.80 Societatea are lichidităţi suficiente deoarece fluxul de numerar este încasat constant din prestările de servicii şi vânzările de mărfuri. Lichiditatea imediată în mărime relativă este cu atât mai bună cu cât ea este mai mare.87 1.3 2 20. Pentru această marjă s-a prognozat o continuă creştere. iar din anul 2010 depăşeşte valoarea acceptată de 3. Indicatorii de lichiditate Indicatori de lichiditate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Lichiditatea imediată în 35548 67984 119678 138311 115579 mărime absolută 23 lei -713086 9 0 4 9 1 Lichiditatea imediată în mărime relativă24 % 36.80 29. Astfel. Solvabilitatea patrimoniului este considerată satisfăcătoare.69 167. ceea ce denotă faptul că firma va dispune de suficiente resurse financiare pentru a-şi dezvolta activitatea.Grafic 4. Totuşi.14 1903. acest indicator depăşeşte valoarea zero şi este în continuă creştere. înregistrând valori de peste 3%. La=As-Ps Lr=As/Ps*100 25 LC=Active curente/Pasive curente 23 24 28 . în perioada analizată.47 3510.67 25 Rata lichidităţii curente 0.06 1116. Firma depăşeşte cu mult acest prag.67 14.66 solicitată la finanţare. societatea poate acoperi din profitul brut de 3.

2. se observa că riscul de exploatare este mai redus datorită trendului ascendent al veniturilor obţinute. variabile Cheltuieli fixe Anul Ch cu dobânda Ch cu amortizarea Salarii directori executivi Total ch. De asemenea. dar corelat cu cifra de afaceri în continuă creştere. în anul 2010 societatea a înregistrat o cifra de afaceri de 718943 lei. rezultă că unitatea se adaptează repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea producţiei obţinute exprimată în lei. Detalierea cheltuielor fixe şi a cheltuielor variabile Cheltuieli variabile Anul Ch cu mat prime Alte ch materiale Salarii pers.2. productiv Ch cu mărfurile Alte ch de exploatare Total ch. 29 . Din punct de vedere valoric. s-a efectuat delimitarea cheltuielilor fixe şi a cheltuielor variabile pentru a putea fi utilizate în calculul indicatorilor specifici acestei metode de analiză. pragul de rentabilitate fiind în valoare de 568689 lei. cât şi pentru controlul managerial. In scopul efectuării controlului. In scopul planificării. Aceasta situaţie evidenţiază faptul că societatea este stabilă din punct de vedere financiar întrucât cifra de afaceri (CA) se situează mai departe de pragul de rentabilitate. In tabelul de mai jos. De exmeplu. Tabelul 10. putem afirma că acest trend nu influenţează negativ activitatea societăţii .3. analiza CVP constituie o metoda utilizată pentru a măsura performanţele departamentelor unei entităţi.Analiza cost-volum-beneficiu Analiza cost-volum-profit este un instrument necesar atât pentru planificare. fixe Total cheltuieli 2008 31582 28397 13559 73538 123904 5 2009 291087 12925 5960 309972 827539 2010 120000 40617 6267 166884 674850 2011 80000 95938 9453 185391 757923 2012 30000 178978 10564 219542 842550 2013 0 178978 14690 193668 883253 2014 0 178978 19600 198578 857300 2015 0 178978 22600 201578 1018797 2008 534270 26746 60000 127880 416611 116550 7 2009 110998 59202 11000 205715 130652 517567 2010 232822 65122 12389 137633 60000 507966 2011 279387 71634 18531 138180 64800 572532 2012 335264 78798 20218 138728 50000 623008 2013 340000 90000 30310 139275 90000 689585 2014 350000 99000 29900 139822 40000 658722 2015 460000 125000 31850 140369 60000 817219 Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Având în vedere evoluţia cifrei de afaceri. pragul de rentabilitate reprezintă cifra de afaceri pentru care societatea nu înregistrează nici profit nici pierdere. pragul de rentabilitate se situează cu mult sub cifra de afaceri efectiva obţinută şi preconizată a se obţine. In cazul societăţii Dim Construct. In cazul cheltuielor variabile şi fixe se înregistrează un trend ascendent. managementul poate utiliza analiza CVP pentru calculul profitului aferent unui anumit volum al vânzărilor.

35 5686.52 106995 618174 718943 813427 926608 994917 6 Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Pentru a măsura vulnerabilitatea societăţii în raport cu modificarea nivelului de activitate.Tabelul 11. Analiza indicatorilor de gestiune Intre activele circulante -ca lichidităţi potenţiale.28 2013 305332 30.3.21 2011 240895 29.55 1145468.23 2012 303600 32.6 3 988606 99.6>=73538 (adevarat) 2010: 718943*29. Indicatorii echilibrului financiar Indicator FRT FRPtl FRPts NFR TN 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -170475 297060 399210 458909 415346 609625 843865 -387933 22602 279210 378909 385346 609625 843865 -1296815 -226904 -53829 341170 374787 545545 796048 -185674 199119 291460 648952 749133 749456 790443 15199 97941 107750 -190043 -333787 -139831 53422 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct 2015 1077213 1077213 1042422 829110 248103 30 . cu excepţia anului de referinţă.5 7 919907 99. Indicatorii esenţiali ai metodei cost-volum-profit Element MCV =CA-Ch.şi exigibilitatea potentială a pasivelor.4 99.69 6310. 9 99. când a obţinut o valoare negativă. 9 96.92 2010 210977 29.09 6930. cât şi la obţinerea rezultatului global). Astfel. De exmplu. Tabelul 12.76 6700. Ţinând cont de valorile înregistrate de aceşti indicatori. 2.3. se observă că societatea Dim Construct nu este într-o situaţie vulnerabilă vis-a-vis de structura cheltuielilor. sau calculat urmatorii indicatori: marja de securitate absolută (MSA) şi marja de securitate relativă (MSR).40 1152399 99. 2008: 771326*(-51. Pentru ca societatea să fie profitabilă trebuie să se respecte întodeauna urmatoarea inegalitate: CA * MCV%>=Ch fixe .43 5166. societatea Dim Construct se află în situaţia unei bune capacităţi de plată întrucât fondul de rulment (FRT) este mai mare ca zero. exceptând anul 2009 când situaţia era de următoarea manieră: (618174*16.27)>=309972 <=> 100577>=309972 (fals). în anul 2010 fondul de rulment este de aproximativ 400000 faţă de anul 2008.1.37 2014 411234 38.61>=185391 <=> 240856>=185391 (adevarat) Fig. Verificarea inegalităţii CA * MCV%>=Ch fixe Această inegalitate evidenţiază urmatorul aspect: valoarea marjei costului variabil fiind pozitivă.10 1438.0 5 599127.61 6260. In urma calculelor efectuate pentru primii patru ani analizaţi.98 772765 100.64 106478 9 2015 335180 29.2. firma înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale pe termen scurt şi dispune de un stoc-tampon de lichidităţi potenţiale.1)>=73538 <=> 394147. 3.19 771326 2009 100607 16. sa constatat că acesta inegalitate a fost respectată.53>=166884 <=> 212304>=166884 (adevarat) 2011: 813427*29. var MCV% =MCV/CA*100 PR =Ch fixe/MCV% MSA=CA-PR MSR =(CA-PR)/CA CA (LEI) 2008 -394181 -51.08 807166.27 19046. reflectă o gestiune eficace a cheltuielor (orice produs al societăţii contribuie atât la acoperirea cheltuielilor fixe.89 713256 99.

Analizând evoluţia acestui indicator. înregistrând valori pozitive. printre care: fondul de rulment propriu pe termen lung (FRPtl) şi fondul de rulment propriu pe termen scurt (FRPts). ceea ce evidenţiază faptul că datoriile curente au putut fi achitate. evidenţiază faptul că echilibrul financiar al societăţii este asigurat de datoriile pe termen lung.Valorile pozitive înregistrate de acest indicator sunt pozitive. valorile înregistrate ale fondului de rulment propriu pe termen scurt sunt negative. ceea ce reflecta o situaţie buna a firmei. Evoluţia fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment 1200000 1000000 Valoarea (lei) 800000 600000 400000 200000 0 -200000 -400000 A nul N FR FR T 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa:Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere Nevoia de fond de rulment (NFR) este inferioară fondului de rulment până în anul 2010. In schimb. subliniind faptul că societatea a deţinut o rezervă de disponibilităţi băneşti. Fondul de rulment cunoaşte mai multe forme. fondul de rulment propriu pe termen lung. Până în anul 2010. Grafic 5. O condiţie importantă a realizării şi menţinerii acestei situaţii favorabile în perioada 20112015 este ca activele circulante să se roteasca mai repede decât devin scadente datoriile. 31 . Se recomandă mărirea numărului de rotaţii pentru asigurarea eficientizării activităţii societăţii prin realizarea unui volum mai mare de desfacere a produselor. Viteza de rotaţie a activelor circulante reflectă numărul de rotaţii ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea cifrei de afaceri. ceea ce reflectă un grad scăzut de autonomie în materie de finanţare a investiţiilor.Trezoreria neta (TN) a înregistrat valori pozitive până în anul 2010. se poate observa că viteza de rotaţie înregistrează un numar scăzut de rotaţii.

7.35% TOTAL Punctaj obţinut în anul 2010 2 3 4 1 5 1 4 4 24 de puncte Sursa: Bilanţul. cu efecte pozitive asupra cifrei de afaceri.4. Tabelul 14.71% 250.2.46% 67. dar se preconizează o crestere a vitezei până în anul 2015. 4.Tabelul 13.Analiza şi evaluarea riscului de credit Pentru a putea formula o poziţie vis-a-vis de riscul de credit în situaţia în care societatea DIM CONSTRUCT ar contracta un imprumut bancar.55 4 182.2849 0.Viteza de rotaţie a stocurilor este relativ mică. Criterii Rata rentabilităţii financiare Rata îndatorării Lichiditatea imediată (%) Solvabilitatea patrimoniului Rotaţia stocurilor Viteza de rotaţie a activelor circulante Profitabilitate neta Profitabilitate brută Valoarea criteriului 12.2740 0.3040 0.zile 2 286. indiferent dacă acesta este pe termen lung sau pe termen scurt trebuie sa avem în vedere indicatorii calculaţi în tabelul de mai jos.r.10 3 250.02% 38.13% 47.55 4 192.06% 77. 5.49% 22. însă în continuă creştere de la 2 în anul 2008 la 3 rulaje ale stocului în 2010.08% 43.3840 0. 6. 3. 2. Indicatorii de gestiune Viteza de rotaţie a activelor circulante 26 108. 1.4075 Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Viteza de rotaţie a activelor totale a înregistrat un trend descendent până în prezent.75% 41.13% 43.02 33.3621 0. crt. 8. 3.83 Viteza de rotaţie a activelor totale29 0.=Cifra vanzarilor/Valoarea stocurilor 28 Rc=(creante/cifra de afaceri)*360 29 Viteza de rotatie a activelor totale= (Cifra de afaceri/Activ total) 32 .29% 3 43.4566 0.92 3 226.16% Indicatori Rata de rotaţie a Rotaţia creanţelor stocurilor27 (Rc) 28 .5 4 172.89% 40.3418 0. Contul de profit şi pierdere şi tabele din prezentul raport 26 27 Viteza de rotatie a activelor circulante =(Cifra de afaceri/Active imobilizate)*100 R.91 3 286.21 3 202. Calculul performanţei economico-financiare a societăţii în anul 2010 Nr. Rotaţia creanţelor dă un randament de încasare a facturilor la o medie de aproximativ 88 de zile.97% 56.s.

3. S-a constatat că dobânda aferentă contractului de leasing nu era evidenţiată şi în contul extrabilanţier 8051 „Dobânzi de plătit”.58 145219.15 2536. rate sau de orice natură.29 97565.05 0.92 28500. Analiza indicatorilor privind profitabilitatea evidenţiază urmatoarele: faptul că profitabilitatea netă depăşeşte cu mult nivelul minim de 5%.00 25963. Graficul de rambursare Sold initial Dobanda 270000.75 28500.00 22625.31 28500.) relevă că profitul net a crescut într-un ritm inferior creşterii capitalului propriu.96 19645.69 121802.15 46516.08 97565. Pentru a putea corecta înregistrările contabile ocazionate de încheierea contractului.79 72480. singura problemă fiind reprezentată de rotaţia stocurilor. Acest lucru reprezintă un element important în reducerea riscului de credit.In ceea ce priveşte rata îndatorării.2010.84 28500.2. Valoarea înregistrată de lichiditatea imediată demonstrează faptul că societatea poate achita obligaţiile sale către banca creditoare.37 3414.00 231233.00 33 .31 28500. precum şi achitarea ratelor şi dobânzilor coerspunzătoare. cifra înregistrată de solvabilitatea patrimoniului subliniază că firma este capabilă să facă faţă obligaţiilor de plată.3.08 28500.34 6639.03 5874.00 28500.42 28500. S-au efectuat verificări în ceea ce priveşte înregistrările contabile pentru contractul de leasing încheiat cu SC. deci firma poate accesa un credit. Totuşi. iar profitabilitatea brută depăşeşte pragul de 10%.21 28500.Utilaj-Import.00 19716.60 5082.00 20406. In plus.05 Rata Principal 28500.91 19645.16 210826.SRL la data de 1. Se precizează că obiectul contractului de leasing este reprezentat de un cilindru compactor.34 167845.19 28500.37 72480.4.00 21121.00 19050.06.00 9450.Analiza primului indicator (din tabelul de mai sus si tabelul nr.3.92 189705.00 8783.60 121802.41 7378.00 23417. rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de politică monetară de 9%.25 231233.41 189705.09 19645.06 333145. indiferent dacă acestea sunt dobânzi. trebuie să avem în vedere următoarele informaţii din graficul de rambursare: Tabelul 15. care face parte din categoria utilajelor grele.00 250950. riscul de credit este redus.00 24236.03 145219. Consilierea contabilă Contractul de leasing financiar.05 Total 63145. In concluzie.69 167845.00 26871.25 210826. nivelul acesteia este acceptabil şi va facilita accesarea unui credit.96 1628.00 25085.06 19645. Singurul aspect nefavorabil şi cu influenţă negativă asupra riscului de credit este viteza relativ mică a rotaţiei stocurilor.81 46516.25 8093.00 21860.29 4263.06 270000 Sold final 250950.

09. diminuarea dobânzii de plată cu suma de 9783. Primirea facturii pentru a treia rată în suma totala de 33232.06.16 4897.64 .Inregistrările trebuie corectate de maniera următoare: 1. diminuarea dobânzii de plată cu suma de 9450 lei: Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit” achitarea facturii la data de 10.02 8783.02 3. Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat: 2131 = 167 „Instalaţii tehnice.64 20406.25 - 33232.25 4732.2010: % = 404 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 4426 „TVA deductibilă” extracontabil.02 lei: % = 404 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 666 „Cheltuieli privind dobânzile 4426 „TVA deductibilă” 34 33397.06. Primirea facturii pentru a doua rată în suma totala de 33232. Inregistrarea primei facturi pentru rata scadentă la data de 10.84 8093.2010: 404 = 5121 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei” 33072 19050 9450 4572 9450 - 33072 3.05 2.75 8783.02 19716.02 lei: % = 404 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 666 „Cheltuieli privind dobânzile 4426 „TVA deductibilă” extracontabil.23 lei: Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit” achitarea facturii la data de 10.2010: 404 = 5121 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei” 33232. mijloace de transport” „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 270000 - evidenţierea dobânzii aferente contractului de leasing în cont extrabilanţier Debit cont 8051 „Dobânzi de plătit” 63145.

In procesul verbal de control s-au stabilit anumite obligaţii de plată suplimentare şi anume: − impozit pe profit: 16.07.12.SA în suma de 125 lei. In data de 06.11. societatea Dim Construct va avea în vedere acoperirea. societatea a avut control fiscal de fond pentru perioada 01. în suma de 204639 lei. conform reglementarilor contabile.4.Consilierea fiscala Amenzi şi penalităţi.2010. 2.Dim Construct.200930.2009.5d Concept. Societatea a înregistrat corect aceste obligaţii în contabilitate şi a facut plata lor în termenul impus în procesul verbal de control. Inregistrările trebuie corectate de maniera urmatoare: 1.09. a pierderii obţinute din corectarea erorilor.651 lei − TVA: 5.345 lei − majorări impozit pe profit: 2.01.2010: 404 = 5121 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei” 8093.16 lei: Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit” achitarea facturii la data de 10. la repartizarea profitului net obţinut la finele anului 2010.64 Cheltuieli omise la înregistrare S-au efectuat verificari ale conturilor de creanţe şi ale conturilor de datorii existente până la data de 31 decembrie 2010. Sistemul fiscal în Romania este subiectul unor interpretări variate şi schimbări constante care pot fi şi retroactive.- extracontabil. Astfel. Repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectării erorii contabile: 1171 = 1174 125 „Rezultatul reportat reprezentând profitul „Rezultatul reportat provenit din corectarea nerepartizat sau pierderea neacoperită erorilor contabile” 3. La sfârşitul anului 2010. S-a constatat că s-a omis de la înregistrare în anul 2009 a cheltuielilor facturate în baza contractului de prestări servicii nr P45676/15.16 - 33397. diminuarea dobânzii de plată cu suma de 8093. In anumite situaţii autorităţile fiscale pot acţiona agresiv şi arbitrar in impunerea impozitelor şi penalităţilor.SRL şi SC. societatea a realizat un profit net de 204639 lei. Inregistrarea în anul 2010 a cheltuielilor cu prestările de servicii aferente anului 2009: 1174 = 401 125 „Rezultatul reportat provenit din corectarea „Dobânzi de plătit” erorilor contabile” Din corectarea erorii aferente anului 2009 a rezultat o pierdere contabilă reportată de 125 lei.171 lei.2009 încheiat între SC. cu prioritate. Conturile de stocuri 35 .401 lei − majorări întârziere TVA: 1.

cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori şi salariaţilor . zilei de 1 iunie. Baza legală în ceea ce priveşte deductibilitatea produselor reziduale (deşeurile) rezultate din activitatea de producţie este norma la Codul fiscal. De asemenea s-a verificat calculul diferenţelor de preţ aferente producţiei şi nu s-au constatat diferente. rezultă o sumă de 187 lei care poate fi acordată de unitate încadrându-se la cheltuieli sociale integral deductibile şi poate fi ridicată din societate fără să se plătească nici un impozit. 36 .” In Codul Fiscal în Capitolul III.S-au făcut verificări în ceea ce priveşte soldurile din evidenţa cantitativă şi valorică a stocurilor din gestiune cu soldurile din balanţa de verificare contabilă şi nu s-au constatat diferenţe. ajutoare acordate La un fond de salarii înregistrat cumulat până la luna martie 2010 în sumă de 9328 lei ( cont 641) aplicând procentul de 2%. cu ocazia Paştelui. pierderile tehnologice concretizate în deşeuri. în înţelesul impozitului pe venit : „Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor.35 „Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu”. cu orice ocazie în cele de mai sus. Premii. Aceste cheltuieli sociale sunt prevăzute în Codul Fiscal la art. precum şi cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile.55 aliniatul 4 se menţionează că nu se includ în veniturile salariale şi nu sunt impozabile. art. inclusiv transportul pentru salariaţi proprii şi pentru membrii de familie ai acestora. „In cadrul acestei limite pot fi deduse cheltuieli reprezentând : . Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase. ci sunt admise ca şi cheltuieli deductibile aferente procesului de producţie. In concluzie. nu depăşeşte 150 lei”.Venituri din salarii la art.costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă. produse reziduale nu sunt considerate perisabilităţi cu deductibilitate limitată.21 alin (3) litera c). Aceste cheltuieli intră în categoria de cheltuieli sociale ce trebuie să se încadreze în plafonul de 2% aplicat la fondul de salarii. în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane.

Controlul de gestiune se sprijină pe soluţiile contabile cele mai simple. Dacă rapoartele externe care conţin informaţii comune destinate tuturor utilizatorilor trebuie întocmite şi prezentate în conformitate cu anumite considerente generale. Ratele de rentabilitate economică şi de rentabilitate financiară au înregistrat creşteri. fiind una din puţinele firme care şi-a consolidat poziţia pe piaţă în condiţiile economice actuale precare.CONCLUZII SI PROPUNERI Rapoartele financiar . Observatorul calităţii contabile are drept obiectiv să promoveze contabilitatea în serviciul gestiunii. situaţie evidenţiată şi de indicatorii specifici calculaţi. situaţia financiară a companiei este bună. astfel încât aceasta să-ţi satisfacă propriile necesităţi. Acestea cuprind documentele care stau la baza stabilirii unui diagnostic asupra situaţiei financiare. Trebuie determinaţi sistematic indicatori financiari normalizaţi care să fie în relaţie directă cu realitatea contabilă pertinentă. cât şi în metodele şi sistemele sale. Tabloul de bord şi metodele de gestiune asociate pot deveni instrumente principale de mobilizare şi luare la cunoştinţă. Managerii societăţilor sunt interesaţi în primul rând de informaţiile din rapoartele interne de activitate. confirmarea şi infirmarea punctelor tari. Pe ansamblu. permit determinarea. ceea ce înseamnă că societatea a gestionat eficient cheltuielile cu productia. firma ocupând un loc fruntaş în „Top Profit Romania Microintreprinderi” în cadrul judeţului Suceava. generând astfel rezultate economice pozitive. rentabilităţii entităţii. care îi ajută în realizarea proceselor de planificare. Societatea Dim Construct joacă un rol important pe piata suceaveană. Considerăm că evoluţiile constatate trebuie apreciate mai întâi în corelaţie directă cu indicatorii obţinuţi din contabilitate.contabile sunt cele care fac legătura între producătorul şi beneficiarii de informaţie contabilă având un rol important în susţinerea procesului de adoptare a deciziilor în cadrul unei entităţi economice. In plus. a celor slabe în manifestarea tuturor funcţiilor unei entităţi. forma şi conţinutul rapoartelor interne pot fi determinate de către conducere. contabilitatea şi informatica trebuie să fie asociate cât mai mult posibil în definirea regulilor de gestiune şi a proceselor de tratare a informaţiei. Dacă se admite ideea potrivit căreia contabilitatea este instrumentul de informare financiară cel mai bine adaptat. se observă că metodele de gestiune condiţionează direct contabilitatea integrată atât în organizare. Prin sistemele integrate. de luare a deciziilor şi de control. Tratamentul structurat al informaţiei financiar-contabile necesită un minimum de precauţie pentru a ajunge la calitatea dorită şi pentru a evita aplicarea soluţiilor complexe şi costisitoare. Celelalte sisteme de măsurare nu trebuie să fie utilizate decât în completarea sistemului de gestiune economică şi financiară. Lipsa de participare a contabilităţii la definirea regulilor gestiunii arată că 75% din responsabilii contabili prezintă rezultatele direcţiei generale şi în jur de 70% se declară solicitaţi de direcţiile operaţionale pentru a oferi informaţii de gestiune. Managementul unei întreprinderi nu se rezumă numai la calitatea raportării şi pertinenţa comentariilor stabilite adesea într-un timp scurt. rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de 37 . evident de fiecare dată când contabilitatea de gestiune nu poate oferi indicatori utili luării deciziilor. care poate conduce la decizii eronate. Unele studii arată că responsabilii contabili sunt încă puţin implicaţi în definirea contabilităţii de gestiune. Sistemele de gestiune care se depărtează de contabilitate prezintă o informaţie discutabilă şi incertă. activitatea firmei este una profitabilă. chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare. dar şi de informaţiile cuprinse în rapoartele financiar contabile. In plus.

DIM CONSTRUCT SRL şi SC. cifra de afaceri depăşeşte cu mult pragul de rentabilitate. Referitor la contabilitatea creanţelor şi a datoriilor curente. se recomandă includerea acestora în categoria cheltuielilor deductibile.politică monetară de 9%. Rata îndatorării evidenţiază faptul că activele întreprinderii sunt finanţate din resurse externe în proporţie de 23%. In urma analizei riscului de credit. aspect favorabil pentru societate. 38 . a ajutoarelor acordate şi a produselor reziduale (deşeurile) rezultate din activitatea de producţie. coroborat cu politica în domeniul stocurilor. In plus. In concluzie. se recomandă mărirea ritmului de încasare a creanţelor. De asemenea.5d Concept. P45676/15.01. nici pierdere. Pe baza rezultatelor analizei cifrei de afaceri şi a pragului de rentabilitate. ceea ce demonstrează un management eficient al cheltuielilor de producţie. Cât priveşte fondul de rulment şi Trezoreria neta.SRL la data de 1.UtilajImport. se recomandă adoptarea unei politici mai prudente pe viitor cu privire la investiţii. De asemenea.06.2010 ce are ca obiect un cilindru compactor. iar managementul societăţii conduce în mod eficient politica de gestionare a riscurilor la care este supusă activitatea firmei. se recomanda corectarea înregistrărilor contabile ocazionate de încheierea contractului de leasing financiar încheiat cu SC. Pentru ca acest indicator să înregistreze creşteri. se recomandă corectarea înregistrărilor contabile a cheltuielilor facturate în baza contractului de prestări servicii nr. am concluzionat că societatea ar putea face faţă cu usurinţă ratelor şi dobânzilor aferente în eventualitatea accesării unui credit bancar.SA în suma de 125 lei. aceşti indicatori au înregistrat valori pozitive până în anul 2010 inclusiv.2009 încheiat între SC. ea nu se afla în situaţia de a nu obţine nici profit. Aceste recomandări au drept scop evitarea situaţiei ca firma să plătească penalităţi sau amenzi datorită înregistrărilor contabile incorecte. subliniind faptul că societatea a deţinut o rezervă de disponibilităţi băneşti. In ceea ce priveşte incidenta fiscala a premiilor. putem afirma că societatea Dim Construct este o întreprindere profitabilă. societatea dispune de lichidităţi suficiente pentru acoperirea eventualelor datorii şi pentru asigurarea bunei desfăşurării a activităţii de producţie a elemente din beton pentru construcţii. Singurul impediment este reprezentat de viteza de rotaţie a stocurilor. prin prezentul raport se atestă că societatea Dim Construct desfăsoară o activitate rentabilă din punct de vedere financiar. In ceea ce priveste contabilitatea datoriilor curente. care face parte din categoria utilajelor grele.

ANEXE 39 .

creanţe .Anexa nr.disponibilităţi .cheltuieli în avans Tendinţa Pasiv financiar Creştere Capital propriu Scădere (capital permanent) Scădere Datorii pe termen lung Creştere Datorii pe termen scurt Scădere Scădere Tendinţa Creştere Creştere Scădere Scădere 40 . 1 Tendinţele înregistrate de elementele patrimoniale Activ financiar Imobilizări nete Stocuri Alte active circulante. din care: .

crt. 3 1689229 713364 974878 325939 614727 34212 987 1689229 50200 105914 194737 -5420 0 217458 1126340 2008 932608 219244 2009 1570826 135828 0 0 1434998 820583 231810 491273 97500 441 2256022 50200 1013445 189316 204639 0 274458 523964 0 2256022 2010 1570826 148753 276919 27692 1671300 851749 243401 501098 107250 500 2523549 50200 1013445 393955 243683 0 120000 453039 249227 2523549 2011 1790826 189370 553207 55321 2099343 884666 255571 511120 117975 500 2675992 50200 1013445 637638 279083 0 80000 117739 497886 2675991 2012 1790826 285307 830407 83041 2252885 919464 268349 521343 129773 500 2710790 50200 1013445 500000 329220 0 30000 40559 747366 2710790 2013 1790826 464286 830407 83041 2073907 956286 281767 531770 142750 500 2747612 50200 1013445 600000 355561 0 0 64080 664326 2747612 2014 1790826 643264 830407 83041 1894928 995285 295855 542405 157025 500 2786611 50200 1013445 650000 443863 0 0 47817 581285 2786610 2015 1790826 822242 830407 83041 1715950 1036628 310648 553253 172727 500 2827954 50200 1013445 850000 381273 0 0 34791 498244 2827954 41 .5+6+10) 12 capital 13 rezerve si reevaluări (ct.117) 15 Profitul exerciţiului financiar (121) 16 Repartizarea profitului ( ct.129) 17 datorii pe termen lung 18 datorii pe termen scurt 19 subvenţii pentru investiţii (ct.7+8+9) 7 Stocuri 8 Creanţe clienţi 9 Disponibil Casă si Bancă 10 Cheltuieli în avans ( ct 471) 11 total Activ (rd. Denumire date financiare Active imobilizate iniţiale până la 2009 1 inclusiv 2 Amortizare iniţială până la 2009 inclusiv 3 Active investite prin proiect 2010-2012 4 Amortizare proiect pe ani 2010-2012 5 Total imobilizări nete (active-amz) 6 Active circulante (rd. 2 Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Nr.105+106) 14 Profit sau pierdere reportată ( ct.131) 20 Total pasiv Anexa nr.Anexa nr.

681) Alte ch. crt.61111 628. de exploatare ( ct.607) 9 Cheltuieli cu personalul 10 Cheltuieli cu amortizarea ( ct.scopuri proprii(ct. 7 Materiale(603+604+605+605+608-7413) 8 Cheltuieli privind mărfurile (ct.721+722) Alte venituri ( ct 741+758)venituri din 4 subvenţii investiţii 5 Total venituri din exploatare (rd1+2+4) Chelt cu materii prime şi mat. Denumire date financiare 2008 625398 145928 771326 24568 0 191816 242070 122978 0 534270 26746 127880 73559 28397 416611 120746 3 22317 3845 2009 389517 228657 618174 28203 0 -2124 55380 699633 110998 59202 205715 16960 12925 130652 536452 163181 374582 2010 467420 251523 718943 31023 0 0 27692 777658 232822 65122 137633 18656 40617 60000 554850 222808 187291 2011 560904 252523 813427 34126 0 0 55321 902874 279387 71634 138180 27984 95938 64800 677923 224951 187291 2012 673085 253523 926608 37538 0 0 83041 1047187 335264 78798 138728 30782 178978 50000 812550 234637 187291 2013 740394 254523 994917 41292 0 0 83041 1119249 340000 90000 139275 45000 178978 90000 883253 235996 187291 2014 814433 255523 1069956 45421 0 0 83041 1198418 350000 99000 139822 49500 178978 40000 857300 341118 187291 2015 895877 256523 1152399 49963 0 0 83041 1285403 460000 125000 140369 54450 178978 60000 1018798 266606 187291 Producţie 1 vândută(701+702+703+704+705+706) 2 Venituri din vanzarea marfurilor 3 Cifra de afaceri (rd1+2) Variaţia stocurilor de produse finite Sold C Variaţia stocurilor de produse finite Sold D producţia realizată ptr.Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Nr.635) Total cheltuieli de exploatare 12 (rd6+7+8+9+10+11) 13 Profit din exploatare (rd5-12) 14 Venituri financiare 42 .658. 6 Consumabile (ct 601+602) Alte chelt.

43 .B.3) 15 euro+dobanzi af.Cheltuieli financiare (dif.: S-a luat ca marja o creştere a ciferi de afaceri cu aproximativ 10% în fiecare an şi o creştere a cheltuielilor cu 5%.credite termen lung 16 Profitul sau pierderea financiara (14-15) 17 Venituri totale (rd5+14) 18 Cheltuieli totale (rd12+15) 19 Profit brut (rd17-18) 20 Impozit pe profit 21 Profit net (rd19-20) 31582 -27737 123362 5 123904 5 -5420 0 -5420 291087 83495 1074215 827539 246676 42037 204639 120000 67291 964949 674850 290099 46416 243683 80000 107291 1090165 757923 332242 53159 279083 30000 157291 1234478 842550 391928 62708 329220 0 187291 1306540 883253 423287 67726 355561 0 187291 1385709 857300 528409 84545 443863 0 187291 1472694 1018798 453897 72623 381273 N.de curs)(4.. menţinându-se acelaşi trend crescător al profitului.4-4.

an 2012 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13.116 2.000 33.849 0 0 0 0 10.783 830.890 1.800 41.783 0 0 0 0 25.716 276. an 2010 12.2 LEI 29.500 4.720 83041 val.val in lei fara TVA 121.val in lei fara TVA 121.000 21.proiect anuala incepand cu 2012 44 .600 138.489 18.500 2.800 6.active/ 10 ani.2 LEI 29.407 197. an 2011 12.amz.933 total in lei 2010 .800 0 28.692 Caracteristici Buldoexcavator cilindru compactor pachet scule pentru montaj pavele placi vibratoare placi vibratoare aparat taiat asfalt excavator mici dimensiuni incarcator frontal placi vibratoare excavator mare cilindru compactor Totaluri pe ani UM 2 1 2 1 1 1 1 1 2 1 1 amortizari pe an =val.654 0 0 0 0 27.active/ 10 ani.180 0 2.710 36.860 27.100 0 0 27.700 0 0 0 .2 LEI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 33.489 0 0 0 0 105.000 65.euro fara tva 1E=4.540 0 0 0 6.180 4.2012 total in euro 2010 .320 10.919 65.600 2.euro fara tva 1E=4. 4 Plan de investiţii realizat pe ani 2010-2012 AN 2010 VALOARE .629 amortizari pe an =val.783 4.200 suma anuala de amortizat pe ani amortizari pe an =val.071 3.849 1.000 .000 9.860 13.euro fara tva 1E=4.550 8.Anexa nr.active/ 10 ani.900 19.600 277.000 0 AN 2012 VALOARE .289 lei euro 66.932 1.000 .2012 276.000 5.000 0 AN 2011 VALOARE .val in lei fara TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 138.160 28.

Bucureşti. Sonea A.în Buletin ştiinţific.contabilizat. Editura CECCAR. *** *** Ministerul Finanţelor Publice . 2003 7.Baia Mare. Silvia Evaluarea. 3. Iulia Petrescu.ro 45 .. Lazăr I. Bucuresti. 2008 Negocierea în procesul managerial. Editura Rentrop&Straton. Bucuresti. Câmpeanu. Bucuresti.. 2005 financiar. Introducere în management. 2005 Analiza si diagnostic financiar. Ghid teoretico-aplicativ.2003 Management general. Mortan Maria..Universitatea de Nord. prezentarea si analiza performantei intreprinderii. Cluj Napoca. Editura Economică. Editura Irecson. 2008 2. Jianu.Reglementari contabile conforme cu directivele europene-ghid practic. Consilier: Management Bucuresti. Editura CECCAR.& al.seria A.E. Gearba. Editura Dacia. Vereş V.Vol.XX. 2006 www. editia a II-a. Robert Burciu A.BIBLIOGRAFIE 1. Ştiinţe Economice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful