METODE DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR MANAGERIALE LA NIVELUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................3 CAPITOLUL 1. SISTEMUL DECIZIONAL.................................................................................5 1.1. Elementele şi etapele procesului decizional.........................................................................5 1.2. Tipologia deciziilor..............................................................................................................6 1.3. Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale...............................................7 1.4. Principalele categorii de riscuri asociate procesului decizional...........................................8 1.5. Precondiţiile fundamentării deciziilor................................................................................10 CAPITOLUL 2. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE DE CĂTRE MANAGEMENTUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE.................................................................12 2.1. Sursele de informaţii financiar – contabile la dispoziţia entităţii.......................................12 2.2. Componentele sistemului informaţional financiar – contabil............................................14 2.3. Principalii utilizatori ai informaţiilor financiar – contabile în fundamentarea deciziilor economice.................................................................................................................................16 CAPITOLUL 3. Consiliere financiar-contabilă la .......................................................................21 SC.DIM CONSTRUCT .SRL.......................................................................................................21 3.1. Descrierea societăţii DIM CONSTRUCT........................................................................22 3.2. Consiliere financiară..........................................................................................................23 3.2.1.Analiza structurală a situaţiilor financiare.......................................................................23 3.2.2.Analiza cost-volum-beneficiu..........................................................................................29 3.2.3. Analiza indicatorilor de gestiune....................................................................................30 3.2.4.Analiza şi evaluarea riscului de credit.............................................................................32 3.3. Consilierea contabilă..........................................................................................................33 3.4.Consilierea fiscala...............................................................................................................35 CONCLUZII SI PROPUNERI.....................................................................................................37 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................45

2

INTRODUCERE
Managementul, în forma sa de manifestare, cuprinde diferite laturi ale activităţilor şi funcţiilor entităţilor, cu toate problemele care se ridică legate de:  investirea şi recuperarea capitalului avansat,  atragerea de resurse suplimentare de dezvoltare,  vadul comercial. Luarea de decizii este un proces lent şi complex în multe organizaţii. Strategiile se schimbă deseori odată cu desfăşurarea evenimentelor şi devin şabloane abia după discuţii, experimente, repetări şi subtilizări. Discuţiile strategice, uneori, nu sunt nici măcar împărtăşite şi strategiile sunt comunicate incomplet şi limitat. Agendele personale şi politice influenţează, de asemenea, logica şi comportamentul distorsionat, care poate afecta eficacitatea implementării. Pentru luarea deciziilor privind entitatea (strategice, tactice sau operative), managementul în general şi cel financiar în special utilizează informaţii oferite de contabilitatea entităţii, precum şi informaţii oferite de contabilitatea altor entităţi, în principal prin intermediul situaţiilor financiare anuale. Practic, sunt puţine cazuri în care o decizie nu se bazează şi pe informaţia contabilă. Intro perioadă în care contabilitatea încă mai poartă stigmatul perioadei trecute, contabilitatea fiind considerată mai mult o obligaţie decât o forţă a entităţii, aceasta se datorează şi pregătirii slabe ale managerilor. Forumul CIMA (Chartered Institute of Management Accountants) care se ocupă cu îmbunătăţirea luării de decizie, a avertizat liderii de afaceri că un eşec în încercarea de schimbare a funcţiilor financiare poate dauna competitivităţii. Cum pieţele mondiale permit companiilor din întreaga lume accesul la resurse similare, şi în timp ce competiţia în continuă creştere face ca procesele de afaceri să se concentreze asupra unor standarde asemănătoare, luarea de decizie rămâne o legătură crucială în lanţul de valori, aducând venituri superioare. CIMA argumentează ideea potrivit căreia o companie care nu îşi transformă funcţia financiar-contabilă spre o eficientizare a luării de decizie îşi pune în pericol poziţia sa competitivă. Aceasta părere este susţinuta de un număr mare de studii. De exemplu, cercetarea făcute în domeniu de acest institut a arătat că există o corelaţie de peste 70% între afacerile performante şi perfecţionarea funcţiilor sale financiare1). Un studiu al Economist Intelligence pentru KPMG a descoperit că în mod comparativ cu colegii lor, departamentele de finanţe ale companiilor de top pun mai mult accent pe decizie. Rezultatele acestui studiu pot fi sintetizate în figura nr.1, de mai jos, ce ilustrează procesul de luare a deciziilor.

1

CIMA,2007 3

Figura nr. 1 Procesul de luare a deciziilor

Sursa: Boghean F., 2010 De aici, putem deduce că:  luarea deciziilor nu reprezintă finalitatea procesului, ci se extinde în vederea obţinerii rezultatelor, fiind un proces continuu;  profesionistul contabil contribuie la planificarea strategică şi la definirea strategiei de guvernare a companiei, care reprezintă elementul ce clarifică poziţia competitivă a afacerii şi obiectivele;  contextele personale individuale şi atitudinea pot deteriora luările de decizie, dar partenerii de afaceri pot discuta această problemă prin susţinerea luării deciziilor bazate pe dovezi;  partenerii de afaceri pot ajuta la ‚,încadrarea’’ unei decizii; pot furniza informaţii manageriale; pot contribui cu idei şi analize alternative pentru a ajuta la luarea decizie; pot sprijini compania împotriva riscului managerial şi în favoarea managementului de performanţa. Oferta de informaţii necesare luării deciziilor provine, în principal, din contabilitatea entităţii, având trei surse principale de documentare:  Surse neprelucrate, reprezentate de documentele primare şi care se adresează în principal utilizatorilor interni de informaţii şi mai puţin utilizatorilor externi;  Surse prelucrate de către entitate şi prezentate după anumite reguli şi proceduri a datelor din documentele primare, care oferă informaţii pentru întocmirea documentelor de sinteză;  Surse de sinteză, ce oferă informaţii utilizatorilor externi şi se bazează pe sursele de informaţii prelucrate în entitate.

4

utilitatea reprezentând folosul aşteptat de decident în urma faptului că o anumită consecinţă se realizează. prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor.. în Buletin ştiinţific. • Obiectivul – sau obiectivele urmărite prin adoptarea deciziei. Universitatea de Nord.. Sonea A. • Mulţimea alternativelor – cuprinde toate variantele posibile de acţiune în vederea realizării obiectivelor propuse. 2008 Câmpeanu.& al.CAPITOLUL 1. respectiv sesizarea necesităţii luării deciziei. E. Deciziile trebuie să fie rezultatul unui proces de gândire precedat de o informare şi o analiză temeinică a tuturor datelor problemei. managementul se exercită prin decizii. • Stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale. cu caracteristici specific domeniului şi complexităţii firmei. Decizia este definite de majoritatea specialiştilor ca o linie de acţiune aleasă în mod conştient de către conducerea întreprinderii în scopul de a ajunge la un anumit rezultat. Consecinţele alternativelor se întâlnesc la intersecţia criteriilor cu variantelor. Editura Economică. Elementele component ale sistemului decizional din cadrul firmelor sunt aproximativ aceleaşi. Întreaga activitate de conducere este o înlănţuire de decizii fără de care întreprinderea nu ar putea să funcţioneze normal2. Management general.. 2003 5 . seria A. În orice process decizional se deosebesc următoarele elemente:3 • Decidentul – poate fi o persoană sau un grup de persoane puse în situaţia de a lua o decizie. Decizia este un act de creaţie în care se împleteşte gândirea logică şi factorii psihologici. Fiind un proces complex de cunoaştere. Vol. XX. • Consecinţele variantelor. Editura Dacia. 2 3 Burciu A. SISTEMUL DECIZIONAL 1.1. Bucureşti. 2003 4 Lazăr I.. Negocierea în procesul managerial.. Decizia constituie punctul central al activităţii de management deoarece ea se regăseşte în toate funcţiile acestuia. ele având unităţi de măsură specifice. Decizia poate fi definite ca un act raţional de alegere a unei linii de acţiune. Mortan Maria. o măsurare precisă şi o analiză temeinică a condiţiilor în care urmează să se adopte deciziile. Conducerea oricărei activităţi sau domeniu economic necesită o informare cât mai complexă. • Utilitatea fiecărei consecinţe a diferitelor variante. Cluj Napoca. În elaborarea şi fundamentarea deciziilor se parcurg în mod logic următoarele etape4: • Identificarea şi definirea problemelor. Elementele şi etapele procesului decizional Conducerea unei firme este în permanenţă pusă în situaţia de a alege mai multe posibilităţi şi de a lua decizii în consecinţă. Baia Mare. ţinându-se cont de resursele disponibile şi condiţiile concrete. Utilităţile consecinţelor se exprimă în aceeaşi unitate de măsură a căror valoare variază între 0 şi 1. a elementelor de influenta având în vedere condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea fiecare firmă în parte. • Mediul ambiant. judecată şi acţiune.. Introducere în management. Sistemul decizional este reprezentat de ansamblul elementelor interdependente care determină elaborarea şi fundamentarea deciziilor. Ştiinţe Economice. Vereş V. • Mulţimea criteriilor decizionale – reprezentată de punctele de vedere ale decidentului cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realităţii economice în cadrul procesului decizional.

în condiţiile de certitudine avem: P(N1)=1 Deciziile în condiţii de risc se caracterizează prin existent mai multor stări de condiţii obiective. Deciziile în condiţii de certitudine se caracterizează prin aceea că fiecare acţiune conduce la un rezultat determinat. în exercitarea conducerii operative a producţiei. • Aplicarea variantei optime.& al. a “K” stări de condiţii rezultă următoarea relaţie: P(Nk)=p1+p2+…+pg+…+pk=1 Unde: Pg = probabilitatea de apariţie a stării intermediare de condiţii Ng. Introducere în management. Fundamentarea deciziilor în condiţii de incertitudine se face prin intermediul unor reguli specific jocurilor strategice. în general. 5 Burciu A. Efectul deciziei depinde în întregime de acţiunea unor factori ce nu pot fi estimaţi nici chiar cu un grad redus de probabilitate. elaborarea şi fundamentarea acestora şi în mod deosebit alegerea variantei optime. mai ales dacă se are în vedere complexitatea factorilor ce influenţează decizia şi accesul limitat la unele informaţii cu privire la elementele viitoare. Cunoaşterea elementelor ce deosebesc aceste tipuri de decizii este foarte importantă. Elementele implicate în luarea acestor decizii sunt preponderant de tipul variabilelor controlabile.2. g= 1. cu caracteristici şi evoluţii cunoscute. consecinţele calculându-se pentru fiecare din acţiunile parţiale. 0<pg<1 Deciziile în condiţii de incertitudine se caracterizează prin aceea că probabilitatea rezultatelor aşteptate este necunoscută. Aceste decizii au loc când una din strategiile complexului de condiţii are probabilitatea de realizare egală cu 1. 0<pg<1 Riscul este dat de condiţiile care determină că pentru un anumit rezultat şi o anumită soluţie să se producă o consecinţă cu probabilitatea de realizare între 0 şi 1. astfel5: a) După gradul de cunoaştere a mediului ambiant de către decident şi după natura variabilelor ce influenţează rezultatele potenţiale se deosebesc trei tipuri de decizii: ü Decizii în condiţii de certitudine. ü Decizii în condiţii de risc. ü Decizii în condiţii de incertitudine. Elementul esenţial în adoptarea deciziei în condiţii de risc îl constituie gradul de precizie în aproximarea probabilităţii de apariţie a unui fenomen. 2008 6 . pe care le-am putea împărţi după diferite criterii. Deci.k. Adoptarea acestor decizii se face prin metode matematice pe baza unor evaluări medii. 1. Diversitatea problemelor cu care sunt confruntaţi managerii duce la individualizarea deciziilor într-o multitudine de categorii. cu probabilităţi diferite “Pg”. când hotărârile se iau pe termen relativ scurt.• Stabilirea variantelor decizionale posibile. Bucureşti. În acest caz. • Alegerea variantei optime. Editura Economică. se face folosind metode. Aceste decizii se întâlnesc mai frecvent la nivelul conducerii medii şi al execuţiei. probabilitatea sinteză P(Nk).. Tipologia deciziilor Importanţă practică a clasificării deciziilor microeconomice rezidă în faptul că. tehnici şi instrumente specific fiecărei categorii..

sub formă derivată pot constitui elemente de fundamentare şi finalizare a deciziilor strategice. Scopul urmărit este prefigurarea în timp a relaţiei: resurse – satisfacerea nevoilor generale ale grupului de acţionari şi ale societăţii. Ele se iau. c) După numărul persoanelor ce participă la adoptarea deciziei avem: ü Decizii individuale (unipersonale). Sunt specifice nivelurilor de execuţie. d) În funcţie de periodicitatea elaborării se întâlnesc: ü Decizii unice. a căror pondere creşte pe măsură ce se coboară pe scară ierarhică. Fără deciziile individuale nu se poate conduce organizaţia. ü Decizii multicriteriale. Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale În situaţii concrete. ü Decizii de rutină. Cluj Napoca. Aceste decizii se iau mai mult în condiţii de risc şi incertitudine.b) După orizontul de timp pentru care se adoptă şi în raport cu implicaţiile deciziilor asupra obiectului condus există 3 categorii de decizii: ü Strategice. Deciziile tactice se referă la situaţii concrete şi fără un grad sporit de complexitate. Deciziile tactice individuale constituie mecanismul esenţial de interacţiune a conducerii operative. acestea pot fi elaborate în cele 3 condiţii: certitudine.3. realizându-se şi trecerea de la deciziile tactice la cele strategice. f) După sfera de cuprindere şi obiectivul managerial avem: ü Decizii globale. ü Decizii parţiale. de complexitate sporită. g) După posibilitatea anticipării sunt: ü Decizii anticipate. Strategiile determină recurgerea la o mare diversitate de decizii tactice. ü Decizii imprevizibile. în condiţii de certitudine şi risc. Editura RisoPrint. 2009 7 . ü Curente. Deciziile strategice se referă cu precădere la probleme noi. fiind de competenţa conducătorilor executivi. problemele decizionale se pot rezolva prin mai multe categorii de metode: tradiţionale. Deciziile individuale atunci când sunt fundamentate ştiinţific. într-o pondere crescută. comparative şi de optimizare.. asigură o operativitate sporită a acţiunilor de conducere.6 6 Ilieş L. Deciziile tactice care sunt mai importante se elaborează în colective restrânse. În funcţie de cunoaşterea probabilităţii rezultatelor aşteptate. pentru a căror rezolvare sunt necesare soluţii originale. ü Tactice. Management. Informaţiile cu care se fundamentează deciziile tactice. ü Decizii prospective. Între deciziile strategice şi cele tactice există interdependenţe. Importanţa deciziilor creşte pe măsură ce se urcă pe scară ierarhică. dar abuzul în aplicarea lor poate avea consecinţe nefavorabile. ü Decizii de grup (colective). e) Ţinând seama de numărul criteriilor decizionale ele se pot grupa în: ü Decizii unicriteriale. Deciziile de grup prezintă o serie de avantaje care le fac oricând preferabile deciziilor individuale. ü Decizii locale. 1. risc şi incertitudine.

1. iar probabilitatea unui anumit rezultat nu este cunoscută şi nu poate fi estimată.  riscul de exploatare economică referitor la încadrarea în pragul de rentabilitate. Principalele categorii de riscuri asociate procesului decizional Riscurile se referă în situaţia în care există 7:  un rezultat posibil al unei decizii.  riscul investiţional. Metodele tradiţionale se folosesc la nivelul execuţiei. Riscuri economice. cuprinse în planuri. cu aplicaţii în domeniile conducerii tehnice.  mai mult decât un rezultat posibil pentru o decizie. Acestea se aplică sub forma confruntării unor elemente (indicatori) rezultate din comparaţii. Riscul apare în procesul de luare a deciziilor atunci când survin următorii factori:  lipsa controlului din partea decidentului. Prin utilizarea matematicii în fundamentarea deciziilor managerial. prin aceste procedee este calitatea şi personalitatea decidentului. programe etc. iar cele mai frecvent întâlnite sunt:  riscul rămânerii fără lichidităţi.  lipsa informaţiilor şi  lipsa timpului. Metodele comparative se utilizează pentru fundamentarea unor decizii pe baza principiului continuităţii fenomenelor. În măsura în care calităţile personale sunt însoţite de o bună documentaţie şi informare se accentuează şi conţinutul ştiinţific al deciziei. Acestea sunt determinate de evoluţiile contextuale ale entităţii şi de nivelul calitativ al activităţii economice desfăşurate în cadrul său. Riscuri financiare. reflectare a variabilităţii indicatorilor de rezultate financiare sub incidenţa structurii financiare a întreprinderii. mai ales în sfera deciziilor tactice. economice şi sociale.4. Modelarea matematică a situaţiilor decizionale din unităţile economice reprezintă un instrument ştiinţific de cunoaştere şi transformare. 2.  riscul modificării cursului de schimb valutar.  riscul neasigurării rentabilităţii. 7 Boghean F. Metodele comparative cunosc o arie mărită de răspândire. Metodele de optimizare folosesc instrumentul matematic şi urmăresc ca în procesul decizional să se utilizeze căi şi mijloace care să conducă la obţinerea unui optim economic.  se cunoaşte mai mult decât un rezultat posibil al unei decizii. Cele mai des întâlnite riscuri din această categorie. datorită falimentului şi a unor cheltuieli foarte mari. iar probabilitatea unui anumit rezultat este cunoscută sau poate fi estimată. Elementul predominant în fundamentarea deciziilor.  riscul amplificării ratei dobânzilor la credite. Contabilitatea în procesul de asistare a deciziilor. în perioade trecute. 1. procesul decizional trece în domeniul modelării matematice. 2010 8 . care îşi pun amprenta asupra tuturor deciziilor elaborate. Acestea sunt aferente obţinerii şi utilizării capitalurilor împrumutate şi capitalurilor proprii. sunt:  riscul creşterii inflaţiei. iar pe la nivelele superioare de conducere ele pot constitui prima etapă de abordare şi familiarizare cu problema decizională. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.Metode tradiţionale sunt specific conducerii unipersonale şi se bazează pe un ansamblu de procedee şi pe decidenţi individuali. PRINCIPALELE FORME DE RISC. Cluj Napoca. cu elemente prestabilite..

 riscul de vânzare.  riscul limitării transferului valutar. socială. producţia prevăzută.  riscul creşterii cheltuielilor cu personalul peste limita maximă admisă. Dintre acestea. regional şi local). menţionez:  riscul demotivării personalului.  riscul referitor la sechestrarea şi / sau rechiziţionarea unor bunuri aparţinând unor agenţi economici străini. 4. 3. Se referă la acele riscuri care afectează decizia managerială.  riscul conturării unei culturi organizaţionale antieconomice. 7.  riscul de a nu realiza. a celei internaţionale asupra activităţilor întreprinderii. şi pot fi:  riscul pierderii sau distrugerii mărfurilor şi produselor. ce se manifestă cu o intensitate superioară:  riscul de nerespectare a nivelului calitativ prevăzut.  riscul generat de posibilitatea producerii accidentelor de muncă. Dintre cele mai importante.  riscul pierderii proprietăţii. Riscuri juridice. Cele mai frecvent manifestate riscuri politice sunt independente de acţiunile întreprinderii şi pot fi:  riscuri de restrângere a importurilor şi / sau exporturilor. ca urmare a relaţiilor stabilite cu personalul întreprinderii şi a comportamentului acestuia.  riscul tehnologic invizibil (chimic. 6.  riscul de a depăşi consumurile specifice normate.  riscul de neîncasare a unor sume cuvenite pentru operaţiuni economice efectuate. 5. toxic. ci şi de natură economică. 9 . riscul îndatorării excesive.  riscul de ţară. tacticii şi acţiunilor curente ale factorilor politici din propria ţară (la nivel naţional. Acestea decurg din incidenţa legislaţiei naţionale şi mai rar. Riscuri sociale. Riscuri de fabricaţiei. din punct de vedere cantitativ. Acestea sunt asociate operaţiunilor de aprovizionare şi vânzare pe piaţa internă şi externă. nuclear). pot fi enumerate:  riscul de preţ.  riscul de transport.  riscul de a plăti impozite şi taxe suplimentare sau majorate.  riscul pierderii poziţiilor manageriale de către conducători.  riscul refuzului admiterii produselor firmei pe teritoriul anumitor state.  riscul apariţiei rebuturilor şi a refuzurilor comenzilor (consecinţă a nerespectării calităţii). din ţările cu care întreprinderea are contacte directe şi indirecte şi ale marilor organizaţii internaţionale. Sunt de menţionat ca riscuri de fabricaţie. care reflectă nu numai factori de natură politică. Riscuri comerciale. Sunt generate de disfuncţionalităţi tehnologice şi organizatorice în cadrul activităţii de producţie. Riscurile politice. Acestea decurg din modificările strategiei.

în funcţie de încadrarea problemei decizionale în una din cele trei situaţii: de certitudine.Figura nr. Editura Tehnică. 2010 1.  competenţa managerilor dată. calităţile şi aptitudinile managerilor pe care aceştia trebuie să le posede. 8 I. astfel8 :  fundamentarea ştiinţifică a deciziei. este necesară regăsirea mai multor parametri calitativi. este asigurată prin:  valorificarea unui material informaţional relevant şi transmis operativ. Riscurile majore cu care se confruntă managerii. de cunoştinţele. 2. de cunoştinţele. Sursa: Boghean F. 2001 10 . pe de o parte.. pe de altă parte. Teorie şi aplicaţii”. Verboncu. incertitudine sau risc. Precondiţiile fundamentării deciziilor Dat fiind impactul deosebit al deciziilor de management asupra funcţionării şi eficientizării domeniului condus. Bucureşti. calităţile şi aptitudinile profesionale şi.  apelarea unui instrumentar decizional adecvat. „Diagnosticarea firmei.5..

Evaluarea accesului firmei la resurse suplimentare de capital ce urmează a fi utilizate într-o acţiune eficientă. data adoptării şi aplicării deciziei. trebuie fundamentată prin utilizarea unei informaţii de calitate. în sensul regăsirii mai multor elemente de definire a acesteia. nerealizarea obiectivelor asumate (situaţie întâlnită în stilul de conducere centralizat). asigurată prin stabilirea unor obiective decizionale integrate în sistemul categorial de obiective al firmei. Odată stabilite aceste precondiţii şi evaluate aspectele ce ţin de necesitatea adoptării şi fundamentării unei noi decizii. Pentru a participa la fundamentarea şi adoptarea unei decizii. Nonaccesul la noi resurse de capital este sinonim cu acţiunea de restrângere treptată a activităţii firmei.  oportunitatea deciziei. trebuiesc identificate nişte precondiţii care să-l determine pe manager. decidentul.  integrarea deciziei în ansamblul deciziilor. la fundamentarea şi adoptarea unei noi decizii. Indiferent de natura lor e bine ca acesta să înregistreze un ecart cât mai mic pentru că numai într-un astfel de context se poate spune că managementul se înfăptuieşte în condiţii de eficienţă. la nevoie inclusiv prin atragerea lor de pe piaţă. urmează ca managerul financiar să identifice modelul şi tehnica specifică în vederea adoptării deciziei.  formularea corespunzătoare a deciziei. mai ales când acesta poate avea influenţă negativă asupra situaţiei economico-financiare. De regulă ecarturile înregistrate se referă la minusul sau plusul de capital necesar pentru a revigora acţiunile economice. derivate. Se specifică cu precădere aspectele de natură financiară. Motivarea înlăturării decalajului. să procedeze la un nou efort de gândire. locul aplicării. din care fac parte obiective fundamentale. responsabilul cu aplicarea deciziei.  credibilitatea financiară pe care entitatea o prezintă în faţa partenerilor de afaceri. 2. a susţine tendinţele favorabile înregistrate. în general. Orice depăşire a acestuia poate genera ineficienţă şi implicit. Înregistrarea unui decalaj între realizări şi obiectivele propuse anterior printr-o strategie: existenţa unui decalaj poate fi un factor pozitiv sau unul negativ în acţiunea entităţii. specifice şi individuale. este necesar a se căuta noi resurse de capital. 3. Trenca. precum: obiectivul decizional. 2007. după caz. prin impactul pe care-l au. Accesul la noi resurse de capital este permis numai în măsura în care firma înregistrează anumite performanţe şi răspunde unor criterii de bonitate financiară. 11 . Aceste precondiţii pot fi redate astfel9: 1. de reconsiderare a parametrilor în cadrul cărora ea evoluează. 9 Ioan I. Această precondiţie trebuie bazată pe argumente reale. în sensul adoptării sale de către persoana sau grupul de persoane cărora le sunt trasate asemenea competenţe. împuternicirea deciziei. Evaluarea impactului pe care decalajul înregistrat îl produce asupra evoluţiei viitoare a entităţii. 4. „Fundamente ale managementului financiar”. respectiv adoptarea şi aplicarea acesteia într-un interval considerat optim. Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca. În cazul minusului de resurse pentru a se menţine ritmul activităţii. modalitatea de realizare. cele referitoare la:  volumul capitalului existent.  masa profitului obţinut.

CAPITOLUL 2. Costurile de proprietate pe care le antrenează divulgarea informaţiilor private sunt reprezentate de pierderile generate de difuzarea acestor informaţii.  este consumatoare de informaţie contabilă. 10 Minu Mihaela. revizuirea ratei dobânzii (în sensul creşterii acesteia de către bancă) şi alte informaţii care au o importanţă strategică pentru întreprinderi. ci şi ca pe o cale importantă de comunicare cu utilizatorii externi. reducerea comenzilor. „Contabilitatea ca instrument de putere”. incitarea sindicatelor. sistemul contabil al întreprinderii trebuie să servească fundamentării deciziilor managerilor. dat de dublul rol pe care îl joacă în calitatea ei de reprezentant legal al întreprinderii:  este producătoare de informaţiei contabilă.1.  Informaţiile publice sunt cele a căror difuzare nu include costuri de proprietate şi pe care întreprinderea este dispusă / obligată să le difuzeze către utilizatorii externi. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR FINANCIARCONTABILE DE CĂTRE MANAGEMENTUL ENTITĂŢILOR ECONOMICE 2. Sursele de informaţii financiar – contabile la dispoziţia entităţii Prin informaţiile pe care le oferă. Editura Economică. de asemenea. a furnizorilor şi clienţilor de a renegocia contractele. Ţinând cont de gradul de difuzare şi de acces la informaţii vom spune că întreprinderea obţine şi utilizează două tipuri de informaţii: informaţii private şi informaţii publice10:  Informaţiile private sunt definite ca informaţii a căror difuzare reduce valoarea cash-flows-ului întreprinderii şi. fiind responsabilă de întocmirea şi difuzarea situaţiilor financiare. a interesului managerilor.2002 12 . În categoria informaţiilor private se includ toate informaţiile a căror difuzare ar genera procese. Bucureşti. Difuzarea şi publicarea situaţiilor financiare reprezintă principalul mod de comunicare a informaţiilor contabile către aceştia. Conducerea entităţii are un statut privilegiat pe piaţa informaţiilor contabile. Conducerea întreprinderii foloseşte informaţiile contabile nu numai pentru a lua decizii.

etc. avize de expediţie facturi clienţi ordine de plată cecuri. documente de consum documente privind mişcările de stocuri documente de salarii documente de mişcare a imobilizărilor SURSE PRIMARE Documente interne documente de urmărire consumurilor auto deconturi de cheltuieli a parcursurilor şi Documente de ieşire SURSE Conţin informaţii PRELUCRATE rezultate din prelucrarea documentelor primare registrul de casă registrul stocurilor documente de plată şi încasare numerar etc.Tabel nr. contul Cartea Mare Registrul Jurnal Registrul Inventar registrul de cumpărări registrul de vânzări registrul numerelor de inventar registrul acţionarilor liste de inventariere balanţa de verificare deconturi privind TVA Se întocmesc declaraţii privind impozitul pe profit periodic pe declaraţii privind taxele către bugetul asigurărilor parcursul de sănătate DE exerciţiului declaraţii privind taxele către Casa de Pensii raportări semestriale privind poziţia financiară raportări semestriale privind poziţia financiară şi performanţa 13 SURSE SINTEZĂ . Sursele de informaţii financiar contabile la nivelul entităţii comenzi facturi furnizori note de recepţie Documente de ordine de încasare şi plată intrare chitanţe cecuri. etc. 1.

componenta productie. componenta trezorerie. trezorerie. structurarea după criteriul: natura elementelor patrimoniale vom avea: componenta capitaluri. 1. Organizarea unui sistem informaţional contabil al entităţii integrat care să furnizeze toate informaţiile contabile pe care entitatea este dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze. stocuri. componenta operaţii diverse c.2001 14 . nr. 2. componenta venituri şi cheltuieli. indiferent de dotarea tehnică şi gradul de pregătire al profesioniştilor contabili.bilanţul contul de profit şi pierdere Se întocmesc anual fiind recunoscute sub denumirea de rapoarte financiare anuale situaţia fluxurilor de trezorerie situaţia modificării capitalurilor proprii notele explicative 2. există informaţii pe care aceştia din urmă nu doresc şi/sau nu pot să le producă şi să le controleze. Realizarea unui astfel de sistem informaţional contabil al entităţii este practic imposibil. există limite economice sau de profitabilitate generate de faptul că din multitudinea informaţiilor pe care profesioniştii contabili doresc să le producă şi să le controleze la un anumit nivel de dotare tehnică entităţile nu doresc să le finanţeze şi/sau difuzeze. complete si corecte despre activitatea unei entităti este neapărat necesar a cunoaste componentele SIC. structurarea după criteriul circuitelor contabile ce se pot configura în cadrul SIC vom avea: componenta cumpărări-vânzări. structurate pe două circuite: 11        Noyelle D.. Oprean (coordonator). Deva. „Cele trei componente ale unui sistem informaţional”. chiar dacă entitatea ar fi dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze. Structurarea sistemului informational contabil ar putea fi realizată după mai multe criterii11: a. imobilizări. Franţa.. Deoarece. Organizarea unor sisteme informaţionale contabile ale entităţii pe criterii de profitabilitate. Westercamp Gh. componenta terţi. b. componenta extrabilanţieră. citată în I. structurarea pe cele două paliere specifice contabilităţii: financiare şi de gestiune. structurarea după criteriul etapelor procesului de producţie atunci componentele sistemului informaţional contabil sunt: aprovizionare. Componentele sistemului informaţional financiar – contabil Pentru a putea furniza informaţii clare. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România. e. profesioniştii contabili care doresc. producţie. desfacere. d. terţi. componenta imobilizări. structurarea după criteriul: tipul activităţii desfăşurate în cadrul sistemului informaţional contabil delimităm: componenta activităţii de exploatare. 30/1971. componenta stocuri. stocuri. pot să le producă şi să le controleze şi la care utilizatorii ar dori să aibă acces. Editura Intelcredo. componenta activităţii extraordinare. componenta activităţii financiare. Pe de altă parte. Informatique et gestion.2. componenta încasări-plăti.

controlul şi difuzarea acestor categorii de informaţii face obiectul contabilităţii patrimoniului economic.. 3. 2010 15 . format din informaţiile pe care entităţile sunt dispuse şi/sau obligate să le finanţeze şi să le difuzeze utilizatorilor din afara entităţii. format din informaţiile pe care entităţile nu sunt dispuse să le difuzeze utilizatorilor din afara entităţii.  circuitul informaţional public. Figura nr. Circuitul clasic al informaţiei contabile E venim en te D o cum en te justificative P relucrare datelo r conta bile S tocarea datelor Ie şirea datelor Înregistră ri în ju rnal În registră ri în cartea m are Întocm ire bala nţă Întocm ire a situaţii fin anciare şi ra poarte contabile Sursa: Boghean F. Producerea. controlul şi difuzarea numai către manageri a acestor categorii de informaţii face obiectul contabilităţii de gestiune. circuitul informaţional confidenţial. Producerea.

furnizorii şi alţi creditori comerciali. personalul angajat. guvernul şi instituţiile sale. Edinburgh Gate.  a reglementa activitatea întreprinderilor. salariaţi. în calitate de ofertanţi de capital în condiţii de risc. A. „Contabilitatea financiară românească. Principalii utilizatori ai informaţiilor financiar – contabile în fundamentarea deciziilor economice Contabilitatea produce situaţii financiare care au un impact asupra societăţii şi care modifică comportamentul indivizilor. Investitorii. sunt preocupaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. publicul.  managerii firmelor. Angajaţii. 2005 16 . Pearson Education Limited.2. clienţii. Deva.  a afla care este nivelul profitului şi cât din acesta se distribuie sub formă de dividende. marile companii au întreprins o serie de măsuri precum:  facilitarea accesului investitorilor la informaţiile ce vizează societatea. respectiv persoanele însărcinate cu organizarea şi conducerea contabilităţii precum şi cu garantarea credibilităţii informaţiei contabile. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economie pentru:  a hotărî când să cumpere. 2002 13 P. Pop. B.3. armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate”. Practica contabilă este o activitate desfăşurată în câmpul de acţiune al cel puţin trei protagonişti. creditori. a securităţii locurilor de muncă şi a validităţii planurilor de pensii.  dezvoltarea tehnicilor de prezentare şi comunicare ale membrilor conducerii companiei. cum ar fi: asociaţi sau acţionari.  profesioniştii contabili. Cadrul General al IASB ( International Accounting Standards Board) menţionează următoarele categorii de utilizatori de situaţii financiare: investitorii prezenţi şi potenţiali. „Management accounting for decision makers”.  diminuarea restricţiilor la exercitarea votului de către acţionari în adunările generale. England. 12 A. clienţi.  a elabora diferite statistici. furnizori. de a vinde sau de a cumpăra acţiuni.  a evalua capacitatea întreprinderii de a distribui şi plăti beneficiile angajaţilor săi. organisme fiscale etc. şi anume12. Editura Intelcredo. să păstreze sau să vândă titlurile de valoare.  utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica şi lua decizii.  eliminarea practicilor discriminatorii faţă de unii acţionari comparativ cu alţii. McLAney. Atrill şi E. în al căror joc de interese apar adesea fenomene de divergenţă şi chiar de contradicţie. Interesul angajaţilor pentru informaţiile degajate de situaţiile financiare au mai multe motivaţii13:  informaţiile contabile sunt relevante pentru aprecierea perspectivelor viitoare ale organizaţiei. generând mutaţii sau schimbări sociale. Pentru îmbunătăţirea dialogului permanent cu investitorii.  oferirea de informaţii relevante unor grupuri specifice de investitori. creditorii.. Informaţiile de care au nevoie sunt cele care îi sprijină în luarea deciziilor de a păstra.

D. Companiile pot avea o contribuţie însemnată şi la dezvoltarea economiei locale. când numărul falimentelor este în creştere iar rata şomajului deasemenea. G.  informarea îi ajută să-şi mărească implicarea în activitatea acesteia şi interesul pentru muncă. pe o perioadă mai scurtă de timp. Indiferent de modul de acces la informarea financiară. publicul obţine informaţii referitoare la activitatea recentă a companiilor. mai ales acum în condiţii de criză economică şi financiară. tendinţele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia. De asemenea. etc. 17 . creditorii comerciali solicită informaţii despre o companie. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de modul de alocare a resurselor şi. motiv pentru care solicită informaţii pentru a reglementa activitatea întreprinderilor. ca principal client. informaţiile sectoriale pot fi deci. şi sistemul de garanţii şi determinare a riscului aferent operaţiunilor de creditare. sprijinirea activităţilor socio-culturale. la fel de pertinente pentru ei. Creditorii financiari.  informarea este un drept natural al salariaţilor. aceasta poate fi directă. Referitor la forma de manifestare a interesului angajaţilor pentru informarea financiară. salariaţii şi sindicatele se interesează de performanţele şi perspectivele întreprinderii din punct de vedere al negocierii salariale şi al securităţii locurilor de muncă. ca ventilarea informaţiilor să fie întinsă până la nivel de uzină. solicită informaţii cu ajutorul cărora să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă. prin intermediul sindicatelor. dar şi pentru a obţine informaţiile necesare în atingerea obiectivelor politicilor economice. Instituţiile statului se implică direct sau indirect în procesul de reglementare a contabilităţii. Lipsa de informaţii poate genera neîncredere şi probleme în relaţiile industriale. pentru a asigura utilizatorilor informaţiilor financiare o calitate minimală a informaţiilor publicate. Clienţii. probabil. E. de activitatea companiilor.  C. De altfel.informaţiile financiare permit aprecierea corectitudinii salariilor plătite de către organizaţie. F. sunt informaţii care stau la baza deciziei de creditare. ca şi pentru investitori. Nevoile de informare ale acestei categorii de utilizatori sunt centrate pe continuitatea activităţii întreprinderii.. Furnizorii şi alţi creditori comerciali manifestă interes pentru informaţiile care le permit să aprecieze dacă partenerii lor comerciali vor respecta termenele de plată pentru sumele datorate. astfel încât să descopere eventualele riscuri ce pot apărea în procesele de aprovizionare. de sănătatea entităţilor. Publicul. sportive. După părerea mea statul ar trebui să se îngrijească după ce a pus un diagnostic. de protecţie a mediului în comunitatea unde îşi desfăşoară activitatea. Prin intermediul situaţiilor financiare. pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi a altor indicatori statistici. sau indirectă. exercitându-şi funcţia intervenţionistă şi fiscală. Această categorie de utilizatori ai informaţiilor financiare acordă o atenţie deosebită solvabilităţii întreprinderii. numai în situaţia în care nu sunt dependenţi de continuarea activităţii companiei. să aibă o atitudine mult mai vizibilă în acest sens. Spre deosebire de creditorii financiari. ei au nevoie de informaţii privind performanţele sectoriale în scopul de a putea verifica şi înţelege deciziile managerilor privind extinderea sau restrângerea de activităţi particulare. implicit. chiar dacă ideal ar fi. prin ocuparea forţei de muncă şi colaborarea cu furnizorii locali. în calitate de ofertanţi ai sistemului bancar şi ai pieţei financiare.

respectiv: 18 . vânzarea sau păstrarea de acţiuni. Ei formează o categorie distinctă de utilizatori de informaţii contabile. Managerii. Utilizatorii de informaţie cotabilă Decizii pe bază de informaţii financiar contabile Evaluarea corelaţiei risc-beneficiu va genera:  cumpărarea. sunt diferite de la o ţară la alta.  colaborarea pe termen lung. comerciali  creşterea. ele sunt legate de îndeplinirea funcţiilor manageriale:  protejarea bunurilor aparţinând întreprinderii. Managerii trebuie să decidă CE şi CUM trebuie făcut şi DACĂ rezultatele corespund planurilor iniţiale.  controlul activităţii întreprinderii. decizii corecte pe baza unor informaţii oportune şi valabile. Diferenţele dintre cele două culturi contabile au determinat concepţii diferite în ceea ce priveşte satisfacerea nevoii decizionale. dezvoltarea acesteia.  acordarea / anularea facilităţilor comerciale. Forma rapoartelor solicitate de manageri depinde de obiectivele urmărite de către aceştia.  promovarea în cadrul entităţii. Creditorii Capacitatea de rambursare va determina:  majorarea. micşorarea sau menţinerea volumului vânzărilor. prin rapoarte nepublicate ce au drept bază de date informaţiile din contabilitatea de gestiune cât şi cele din contabilitatea financiară. Managerii Determinarea nivelului până / de la care strategiile şi operaţiunile pot fi realizate. sub aspect cantitativ şi calitativ. 2. Tabel nr. în funcţie de tipul de activitate.  examinarea impactului firmei în mediul înconjurător. Furnizorii şi alţi Evaluarea solvabilităţii entităţii pentru: creditori  iniţierea de legături comerciale. Informaţiile pe care entităţile trebuie să le furnizeze. Guvernul prin Evaluarea entităţii în ansamblu pentru: instituţiile sale  majorarea/micşorarea taxelor şi impozitelor. situaţie generată de numărul mare de responsabilităţi atribuite: creşterea performanţelor economice ale întreprinderii. Clienţii Evaluarea continuităţii activităţii pentru:  cumpărarea produselor firmei. a pensiilor sau acordarea altor facilităţi. Natura nevoilor informaţionale ale managerilor variază de la o întreprindere la alta. determinând ca rezultatele comunicate să fie sensibil diferite şi să nu permită comparabilitatea. adoptarea deciziilor. Publicul Evaluarea impactului economic şi social al firmei. contribuţia la dezvoltarea comunităţii. satisfacerea salariaţilor. Nevoile lor informaţionale sunt acoperite în esenţă.  determinarea indicatorilor macroeconomici. reducerea sau păstrarea constantă a nivelului creditelor şi împrumuturilor acordate.H. astfel că deciziile fiecăruia diferă. Managerii reprezintă un grup de oameni ce poartă responsabilitatea totală privind exploatarea unei organizaţii şi atingerea obiectivelor acesteia.  stagii de pregătire profesională.  determinarea capacităţii de a distribui dividende. conturarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Managerii iau în mod consecvent. Salariaţii Stabilitatea şi profitabilitatea entităţii vor genera:  cerinţe de mărire a salariilor.  întocmirea planurilor de afaceri. Utilizatori Investitorii actuali sau potenţiali Fiecare categorie de utilizatori îşi promovează propriile interese.

3. Tabel nr. Rolul utilizatorilor în Rolul majorităţii utilizatorilor Cu toate că este indirect. 3. 4.  concepţia contabilă anglo-saxonă dă prioritate satisfacerii nevoilor de deciziei ale investitorilor. Existenţa unui cadru Sistemul normalizator francez În Statele Unite există un conceptual nu dispune de un cadru cadru conceptual explicit. 2. Rolul profesiei Profesia contabilă joacă un rol Profesia joacă un rol contabile secundar în procesul de determinant. chiar rolul utilizatorilor este foarte semnificativ. El se simte responsabil Unite este indirect. normalizare este indirect. contabile drept probă legală şi de a contabilitatea are ca obiectiv. 5. . deoarece de „buna informare” a el deţine un drept de veto utilizatorului de date contabile asupra normelor contabile. căreia guvernul i-a conferit puterea de reglementare a comunicării financiare. Caracteristicile sistemului american Organismul principal Comisia Standardelor de de normalizare Contabilitate Financiară (FASB). Elemente 1. Elemente specifice sistemelor contabile anglo-saxon şi celui francez Nr. ea exercitând o normalizare. 7. impozabile. Valorilor Mobiliare (SEC). prin intermediul Consiliului Naţional al Contabilităţii (CNC). urmărit de FASB. datorită procesului de optimizare a normalizării. aflată sub o relativă influenţă atât din partea profesiei. important. Obiectivul normelor Obiectivul este acela de a servi Înainte de toate. Rolul guvernului Guvernul joacă un rol de prim Rolul guvernului Statelor plan. principal al informaţiei contabile. care FASB îl utilizează ca punct de plecare în formularea şi evaluarea normelor. pe conceptual de contabilitate. şi consideră că ocupă cea mai propuse de FASB. concepţia contabilă continental europeană oferă un cadru mai formalist încercând satisfacerea a cât mai multor nevoi a tuturor categoriilor de utilizatori. determina veniturile să permită luarea deciziilor. mare influenţă asupra FASB. 6. consiliu care are şi rolul de a furniza opiniile referitoare la normele propuse. Utilizatorii Utilizatorii de informaţie Grupul de investitori este contabilă sunt foarte numeroşi considerat utilizatorul şi diverşi. 19 Caracteristicile sistemului francez Guvernul. care este independentă. cât şi a guvernului. drept bună poziţie pentru atingerea exercitat prin Comisia acestui obiectiv.

. 2005 20 . 9.8. mai ales. societăţile cotate la bursă. Mirza Abbos Ali. pentru naţională sunt obligatorii. Sursa: Epstein Barry J. Nesemnificativ. judiciar Caracterul normelor Normele adoptate de Adunarea Obligatorii. Rolul aparatului Semnificativ.

2007. prin studiul performanţelor exploatării înscrise în contul de rezultat. această activitate poate fi apreciată ca o analiză a riscului pe care şi-l asumă un partener extern ca urmare a relaţiilor sale de afaceri cu firma în cauză. însoţită de riscul de exploatare. pag. Ed. 425 21 . reţeaua de împrumuturi la termen disponibile ş.CAPITOLUL 3. prezentarea si analiza performantei intreprinderii. perspectivele de dezvoltare a activităţilor şi rezultatelor. De asemenea.DIM CONSTRUCT . în sensul ca rentabilitatea este un indicator de performanţă al întreprinderii. rata de acoperire a dobânzii şi solvabilitatea patrimoniului. Lichiditatea poate fi analizată şi prin intermediul ratelor. Solvabilitatea măsoara abilitatea întreprinderii de a genera suficient numerar pentru a-şi menţine capacitatea productivă şi pentru a deconta datoriile scadente şi cele pe termen lung Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea gradului de îndatorare a întreprinderii sunt: rata îndatorării. riscul total. Scopul activităţii de consiliere este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii si performanţele acesteia. Bucuresti. obiectivul major al analizei evidenţiază riscurile susceptibile de a perturba activităţile viitoare ale firmei şi de a-i ameninţa supravieţuirea14. prin studiul rentabilităţii capitalurilor pe baza bilanţului. riscul de faliment. Analiza financiară vizează atât rentabilitatea în ansamblu.viteza de rotaţie a activelor totale. Bucuresti. de a oferi recomandări cu privire la îmbunătăţirea desfăşurării activităţilor şi cu privire la creşterea performanţelor financiare. există o baza comuna a relaţiei rentabilitate-risc.SRL Consilierea financiar-contabilă a firmei presupune existenţa unui ansamblu de instrumente şi metode la dispoziţia specialistului care permit aprecierea situaţiei financiare si a performanţelor unei entităţi economice. Evaluarea. iar contraperformanţa o expune la riscuri. pentru desăvârşirea procesului reproducţiei sociale. Consiliere financiar-contabilă la SC. Analiza indicatorilor de gestiune furnizează informaţii cu privire la: . cele mai uzuale fiind lichiditatea generală şi lichiditatea imediată. 2008.viteza de rotaţie a stocurilor. . dar fără a fi neglijate şi alte aspecte în măsura în care pot influenţa capacitatea firmei de a-şi asigura echilibrul financiar. Ed.viteza de rotaţie a activelor imobilizate. Rentabilitatea poate fi definită ca indicatorul economic ce exprima în mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive. CECCAR. lichiditatea şi rentabilitatea. Rentabilitatea exploatării. indiferent de natura acesteia. condiţionează nivelul celorlalte rentabilităţi şi riscuri aferente: riscul financiar. Silvia.a. In acest context. pag. 352 Jianu Iulia. . Indiferent de obiectivele vizate de utilizatorii diagnosticului financiar. Unul din principalii indicatori de evaluare a lichidităţii este fondul de rulment. cum ar fi: flexibilitatea firmei. cât şi impactul resurselor de finanţare utilizate în raport cu mijloacele folosite. Acest indicator cunoaşte doua forme: rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară. In termeni de diagnostic financiar-contabil. CECCAR. Lichiditatea măsoară capacitatea întreprinderii de a achita datoriile scadente la termen scurt şi presupune ca rotaţia activelor curente (adica lichiditatea lor progresiva ca urmare a exploatării) sa fie mai rapidă decât rotaţia datoriilor curente (adică exigibilitatea lor)15. Analiza si diagnostic financiar-contabil. prin cheltuirea muncii sociale depuse în vederea trecerii bunurilor obţinute din sfera producţiei în sfera circulaţiei. 14 15 Petrescu. se impune aprecierea garanţiilor firmei privind solvabilitatea.

a desfăşurat pe lângă activitatea de bază „Transportul rutier de mărfuri(intern şi internaţional) şi lucrări de construcţii (amenajări interioare şi exterioare) la diverse persoane juridice pe bază de comenzi sau contracte ferme. Riscul de credit exprimă posibilitatea ca societatea să nu–şi onoreze obligaţiile faţă de banca creditoare la scadenţă. Ed. riscul economic (riscul de exploatare). Fondul de rulment este partea din capitalul permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare16. Descrierea societăţii DIM CONSTRUCT.1. F63 pag. DIM CONSTRUCT S. Societatea oferă servicii de înaltă calitate şi este caracterizată de promptitudine în ceea ce priveşte executarea lucrărilor. Robert. 2005.R. Trezoreria neta reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.zugrăveli şi montări de geamuri (amenajări interioare şi exterioare). Activitatea principală a societăţii este „Transportul rutier de mărfuri (intern şi internaţional). Creditul bancar are ca principal avantaj costul mai redus şi în al doilea rând faptul că plafonul creditului poate fi negociat. rata îndatorarii. riscul financiar. De la înfiinţare până în prezent societatea DIM CONSTRUCT. având codul unic de înregistrare RO20251228 şi un număr de îregistrare la Registrul Comerţului J33/1690/2006. necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta. Societatea DIM CONSTRUCT este o societate cu răspundere limitată înregistrată conform Legii 31-1990. Dezavantajul constă în faptul că banca va încerca un control financiar (studierea periodica a documentelor contabile) asupra beneficiarului. 16 Gearba. Pentru limitarea pierderilor care decurg din neîncasarea la scadenţă a creditelor şi dobânzilor aferente.In cadrul analizei indicatorilor de gestiune. Necesarul de fond de rulment reprezinta activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment. SC. Bucuresti. 3. trebuie avut în vedere şi următorii: fondul de rulment. Rentrop&Straton. ca urmare a degradării situaţiei financiare a acesteia. domeniul 4334: Lucrări de vopsitorie. având cod CAEN corespondent 4941. iar banii pot fi investiţi într-o oarecare măsura şi în activităţi conexe ( de exemplu administrative). care poate fi determinată de condiţiile afacerii sau de situaţia generală a economiei. 003 22 . se impune o gestionare atentă a riscului de credit. In anul 2009 societatea a obţinut un loc fruntaş (locul I) în Top Profit România Microintreprinderi. Creditul bancar reprezintă unul din mijloacele principale utilizate în cazul unor investiţii mici.L. rata rentabilităţii economice. Analiza şi evaluarea riscului de credit presupune calculul urmatorilor indicatori: efectul de levier financiar. este o societate cu capital integral privat înfiinţată in decembrie 2006.. în cadrul judeţului Suceava. pe termen scurt şi mediu pe care întreprinderea doreşte sa le realizeze. rata de acoperire a dobânzilor. Consilier Management financiar.

7 120000 6 453039 18 2011 lei % 247825 92. 2 6 2.06 100 2009 lei % 14399 14. 3 3 8.2 3 19. 4 9.disponibilitati . 3 4.5 255571 6 629595 117975 511120 500 298450 9 21.9 5 17. 0 6 173205 76. 6 10.3 3 2014 lei % 273879 98.7 1 17. 8 0 100 2015 lei 171595 0 310648 726480 172727 553253 500 275307 8 % 62. Analiza structurală a activului financiar 2008 Activ financiar Imobilizari nete Stocuri Alte active circulante.3 11.27 20.3 22.3 9 0. 345431 4 33.2.0 5 100 2010 lei % 167130 66.4 7 2. 562889 3 12.Analiza structurală a situaţiilor financiare Analiza structurală a bilanţului Tabelul 4. 9 0.8 98.9 80000 9 117739 4. 1 0.8 0 1.2 5 19. 8 8 12. 274458 2 23. Consiliere financiară 3. 2 7 268353 97. 0 2 9. 2 24. 0 3 207051 0 82 4. 1 3.1 16 0 10 0 2013 lei 207390 7 281767 675020 142750 531770 500 303069 4 % 68. 3 3 273879 98. 0 7 2009 lei % 145760 64.4 6. 2 6 255825 95.6 243401 5 608848 107250 501098 500 252354 9 24. 5 0 100 2014 lei 189492 8 295855 699930 157025 542405 500 289071 3 % 65.creante .0 2 100 2012 lei % 225288 5 71 268349 651616 129773 521343 500 317285 0 8. 2 7 0 64080 0 2. 8 9 23181 0 24 58921 4 97500 49127 3 441 96502 2 61.7 2 2015 lei 279316 3 279316 3 0 34791 % 98. 3 3 0 47817 0 1.1.1 0 100 Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Tabelul 5.cheltuieli in avans Total ACTIV lei 713364 325939 649926 34212 614727 987 168922 9 % 42.3 26. 523964 2 2010 lei % 195051 77.4 3 18.3 0 38. 1 4.23 23 . Analiza structurală a pasivului financiar Pasiv financiar Capital propriu capital permanent Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt 2008 lei % 20.3.0 2 100 2011 lei % 209934 70.1 1. 9 0.4 2012 lei % 264023 1 97 267023 1 99 30000 40559 1.5 2013 lei % 268353 97. din care: . 2 5. 1 50.2. 1 10.03 36. 217458 9 112634 66.5 21 4.

Total PASIV 168922 9 100 225602 2 100 252354 9 100 267599 1 100 271079 0 10 0 274761 2 100 278661 0 100 282795 4 100 24 .

Tendinţa de creştere a disponibilităţilor reprezintă un aspect favorabil intrucât creanţele înregistrate din activitatea de bază s-au încasat la termenele stabilite.Grafic 1. evoluţia capitalului propriu in sensul creşterii este una benefică. este în beneficiul societăţii DIM CONSTRUCT să adopte o politica mai prudentă pe viitor cu privire la investiţii. activul a crescut pe seama imobilizarilor nete şi a disponibilităţilor . 25 . averea societăţii crescând de la an la an. Creşterile înregistrate în pasiv sunt puse pe seama capitalului propriu. Creanţele societăţii sunt în scădere faţă de anii precedenţi. Grafic 2. dar ar putea să scadă şi mai mult în favoarea disponibilităţilor.65%) faţă de anul de referinţă. In plus.. acest element de activ trebuie coroborat cu durata de încasare a clienţilor pentru a asigura o gestiune cât mai eficientă. ea trebuind sa recurgă la împrumuturi pe termen lung. se poate afirma că tendinţa de creştere a ponderii imobilizărilor nete reprezintă un aspect uşor favorabil. capitalul propriu a crescut cu 1605079 lei (464. ponderea activelor fixe înregistrând o creştere continuă. In concluzie. Evoluţia elementelor de pasiv 10 2 10 0 Procent 8 0 6 0 4 0 2 0 0 20 08 20 09 21 00 21 01 Au nl Cp lp p a ita ro riu D to p te e lu g a rii e rm n n D to p te e scu a rii e rm n rt 21 02 21 03 21 04 21 05 Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Analizând elementele de pasiv. Evoluţia elementelor de activ 2500000 2000000 Lei 1500000 1000000 500000 0 2008 2008 2010 2011 Anul Imobilizari nete Stocuri Alte activ circulante e 2012 2013 2014 2015 Sursa: Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Analizând tabelele de mai sus şi anexa nr. în anul 2010. 1. generând astfel surse de dezvoltare pentru societate. se observă că ponderea capitalului permanent este în continuă creştere. ori acest lucru afectează în mod nefavorabil societatea in sensul că aceasta nu are marja de siguranţă. Totuşi. Totuşi.

din exploatare Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri totale Cheltuieli totale Profit net 2009 2010 2011 2012 2013 699633 777658 902874 1047187 1119249 536452 554850 677923 812550 883253 163181 222808 224951 234637 235996 374582 187291 187291 187291 187291 291087 120000 80000 30000 0 107421 109016 1233625 5 964949 5 1234478 1306540 1239045 827539 674850 757923 842550 883253 -5420 204639 243683 279083 329220 355561 Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii DIM CONSTRUCT 2008 1229780 1207463 22317 3845 31582 2014 1198418 857300 341118 187291 0 1385709 857300 443863 2015 1285403 1018798 266605 187291 0 1472694 1018798 381273 Analizând informaţiile din tabelul de mai sus. 26 . Grafic 3. De exemplu. Raportând veniturile financiare la cele din exploatare. societatea DIM CONSTRUCT a demonstrat un management eficient al cheltuielilor de producţie . In plus.. Evoluţia elementelor din contul de profit şi pierdere Element Venituri din exploatare Chelt.Analiza structurală a contului de profit şi pierdere. se observă faptul că cea mai mare parte a profitului este pusă pe seama rezultatului din exploatare. In contextul crizei economice ale cărei repercusiuni încă se resimt pe piaţa economică.15% faţă de anul 2009 în condiţiile în care cheltuielile din exploatare au crescut doar cu 10% faţă de anul de referinţă. Tabelul 6. în anul 2010 veniturile din exploatare au crescut cu 11. veniturile din exploatare au crescut într-un ritm mai alert decât cheltuielile din exploatare. se observa că acestea nu influenţează în mod categoric formarea profitului net. Evoluţia profitului net 500000 450000 400000 Valoarea (lei) 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 -50000 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii DIM CONSTRUCT Evoluţia profitului net a fost una favorabilă până în prezent şi se preconizează menţinerea acestui trend până în anul 2015.

23 0.=(Profit brut+Ch cu dob)/Ch cu dob*100 21 Sp= (Capitaluri proprii/total pasive)*100 22 SG=Active totale/Datorii totale 27 .42 42.60 2.65 Evoluţia pozitivă a ratei rentabilităţii economice de la 1.66 8. Tabelul 7.Analiza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere pe baza indicatorilor de rentabilitate.88 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct. Tabelul 8.67 Rata sovabilităţii generale22 1.89 9 2 0 7 0.23 8.00 98.47 13.00 98.24 16.49 11.83% în anul 2010 reflectă creşterea remunerarilor ansamblului de active utilizate de societate.d.28 Rata îndatorării înregistrează un trend descendent.40 97.32 7.28 2015 1.25 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct. 2014 12.57 14.61 77. U % 2008 79.0 393.04 12.Indicatorii de solvabilitate Indicatori de solvabilitate Rata îndatorării 19 2009 2010 2011 2012 2013 35.83 4.39 22.55% în anul 2008 la 22. rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de politică monetara de 9%. lucru pozitiv pentru posibilii creditori.45 64. cu atât riscul unor eventuale pierderi în cazul unui faliment este mai mic.26 12.40 13. Rata a scazut de la 79.55 2014 1.72 0.59 18 Rata rentabilităţii financiare % -1. 17 18 RE=(Profit din exploatare/Activ)*100 RF=(Profit net/Capital propriu)*100 19 Ri=(Total datorie/Total active)*100 20 R.71% în prezent. In plus. acest indicator are un conţinut limitat deoarece nu arată care este motivul pentru care societatea Dim Construct înregistrează acest trend crescător. Totuşi.41 8. Analiza rentabilităţii financiare ne va permite însă acest lucru.9 605. Ratele de rentabilitate Indicatori de rentabilitate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Rata rentabilităţii economice 17 % 1.77 81.32% în anul de referinţă la 8.33 229.7 1855. In plus.8 Rata de acoperire a dobânzilor 20 % 74.83 8.61 97. solvabilitate şi lichiditate. ceea ce înseamna că activele firmei sunt finanţate în proporţie de aproximativ 23% de creditori. apariţia riscurilor speculative din partea proprietarilor afacerii este redusa tocmai datorită scăderilor înregistrate de aceast indicator.21 2015 9.00 Solvabilitatea patrimoniului 21 % 20.26 2.39 2. care preferă nivele mici ale acestei rate deoarece cu cât este mai mic acest raport. Se observă că rezultatele obţinute de aceşti indicatori sunt diferite tocmai datorita modalităţii diferite de calcul.29 92.28 58.71 7. Rata rentabilităţii financiare este mai ridicata doarece s-a luat în considerare şi rezultatul financiar pe lângă rezultatul din exploatare.43 13.53 38.

iar din anul 2010 depăşeşte valoarea acceptată de 3.51 22. ceea ce denotă faptul că firma va dispune de suficiente resurse financiare pentru a-şi dezvolta activitatea.67 25 Rata lichidităţii curente 0. ceea ce denotă faptul că societatea poate face faţă obligaţiilor de plată de orice natură.66 solicitată la finanţare.94 ori dobânda pentru împrumuturi.Dim Construct. Rata lichidităţii curente va depăşi în viitor pragul de 1% solicitat prin finanţare. Rata solvabilităţii generale depăşeşte media de 1.47 3510.3 2 20.81 2015 943809 2812. limita minimă acceptată fiind 100%. Astfel. Valorile obţinute în cazul calculării ratei de acoperire a dobânzilor sunt destul de mari ceea ce indica faptul că în prezent. Solvabilitatea patrimoniului este considerată satisfăcătoare. Lichiditatea imediată în mărime relativă este cu atât mai bună cu cât ea este mai mare.80 29. Tabelul 9. Indicatorii de lichiditate Indicatori de lichiditate U 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Lichiditatea imediată în 35548 67984 119678 138311 115579 mărime absolută 23 lei -713086 9 0 4 9 1 Lichiditatea imediată în mărime relativă24 % 36. înregistrând valori de peste 3%.69 167. în perioada analizată. societatea poate acoperi din profitul brut de 3. Lichiditatea imediată în mărime absolută este cu atât mai bună cu cât ea este mai mare decât zero.80 Societatea are lichidităţi suficiente deoarece fluxul de numerar este încasat constant din prestările de servicii şi vânzările de mărfuri.14 1903. Evoluţia ratei îndatorării 80 70 60 50 Procentul 40 30 20 10 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul Rata indatorarii Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al soc.57 1. firma are o marjă mică de siguranţă în acoperirea cheltuielilor cu dobânzile. Totuşi.88 7. exceptând anul de referinţă.06 1116.67 14.85 250.92 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct 2014 958883 2105.87 1. acest indicator depăşeşte valoarea zero şi este în continuă creştere. La=As-Ps Lr=As/Ps*100 25 LC=Active curente/Pasive curente 23 24 28 . Pentru această marjă s-a prognozat o continuă creştere. cererea de credite a societatăţii Dim Construct nu ar fi respinsă. Firma depăşeşte cu mult acest prag. Cum valorile depăşesc limita minimă accepată.Grafic 4.

s-a efectuat delimitarea cheltuielilor fixe şi a cheltuielor variabile pentru a putea fi utilizate în calculul indicatorilor specifici acestei metode de analiză. pragul de rentabilitate se situează cu mult sub cifra de afaceri efectiva obţinută şi preconizată a se obţine. In cazul cheltuielor variabile şi fixe se înregistrează un trend ascendent. dar corelat cu cifra de afaceri în continuă creştere. In cazul societăţii Dim Construct. variabile Cheltuieli fixe Anul Ch cu dobânda Ch cu amortizarea Salarii directori executivi Total ch. în anul 2010 societatea a înregistrat o cifra de afaceri de 718943 lei. productiv Ch cu mărfurile Alte ch de exploatare Total ch.3. pragul de rentabilitate fiind în valoare de 568689 lei.Analiza cost-volum-beneficiu Analiza cost-volum-profit este un instrument necesar atât pentru planificare. Tabelul 10. 29 . In tabelul de mai jos.2. De exmeplu. se observa că riscul de exploatare este mai redus datorită trendului ascendent al veniturilor obţinute. In scopul planificării. putem afirma că acest trend nu influenţează negativ activitatea societăţii . Aceasta situaţie evidenţiază faptul că societatea este stabilă din punct de vedere financiar întrucât cifra de afaceri (CA) se situează mai departe de pragul de rentabilitate. cât şi pentru controlul managerial. rezultă că unitatea se adaptează repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea producţiei obţinute exprimată în lei. fixe Total cheltuieli 2008 31582 28397 13559 73538 123904 5 2009 291087 12925 5960 309972 827539 2010 120000 40617 6267 166884 674850 2011 80000 95938 9453 185391 757923 2012 30000 178978 10564 219542 842550 2013 0 178978 14690 193668 883253 2014 0 178978 19600 198578 857300 2015 0 178978 22600 201578 1018797 2008 534270 26746 60000 127880 416611 116550 7 2009 110998 59202 11000 205715 130652 517567 2010 232822 65122 12389 137633 60000 507966 2011 279387 71634 18531 138180 64800 572532 2012 335264 78798 20218 138728 50000 623008 2013 340000 90000 30310 139275 90000 689585 2014 350000 99000 29900 139822 40000 658722 2015 460000 125000 31850 140369 60000 817219 Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Având în vedere evoluţia cifrei de afaceri. managementul poate utiliza analiza CVP pentru calculul profitului aferent unui anumit volum al vânzărilor.2. De asemenea. analiza CVP constituie o metoda utilizată pentru a măsura performanţele departamentelor unei entităţi. In scopul efectuării controlului. pragul de rentabilitate reprezintă cifra de afaceri pentru care societatea nu înregistrează nici profit nici pierdere. Din punct de vedere valoric. Detalierea cheltuielor fixe şi a cheltuielor variabile Cheltuieli variabile Anul Ch cu mat prime Alte ch materiale Salarii pers.

19 771326 2009 100607 16.Tabelul 11.1)>=73538 <=> 394147.şi exigibilitatea potentială a pasivelor.53>=166884 <=> 212304>=166884 (adevarat) 2011: 813427*29.2. Pentru ca societatea să fie profitabilă trebuie să se respecte întodeauna urmatoarea inegalitate: CA * MCV%>=Ch fixe .37 2014 411234 38.27 19046. exceptând anul 2009 când situaţia era de următoarea manieră: (618174*16.52 106995 618174 718943 813427 926608 994917 6 Sursa: Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Pentru a măsura vulnerabilitatea societăţii în raport cu modificarea nivelului de activitate. cu excepţia anului de referinţă. 2.64 106478 9 2015 335180 29. sa constatat că acesta inegalitate a fost respectată. reflectă o gestiune eficace a cheltuielor (orice produs al societăţii contribuie atât la acoperirea cheltuielilor fixe. 9 96. var MCV% =MCV/CA*100 PR =Ch fixe/MCV% MSA=CA-PR MSR =(CA-PR)/CA CA (LEI) 2008 -394181 -51.35 5686. Indicatorii echilibrului financiar Indicator FRT FRPtl FRPts NFR TN 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -170475 297060 399210 458909 415346 609625 843865 -387933 22602 279210 378909 385346 609625 843865 -1296815 -226904 -53829 341170 374787 545545 796048 -185674 199119 291460 648952 749133 749456 790443 15199 97941 107750 -190043 -333787 -139831 53422 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct 2015 1077213 1077213 1042422 829110 248103 30 . 9 99.69 6310.4 99.09 6930. De exmplu. 2008: 771326*(-51.21 2011 240895 29.28 2013 305332 30.61 6260.5 7 919907 99. Ţinând cont de valorile înregistrate de aceşti indicatori.61>=185391 <=> 240856>=185391 (adevarat) Fig. cât şi la obţinerea rezultatului global).3. societatea Dim Construct se află în situaţia unei bune capacităţi de plată întrucât fondul de rulment (FRT) este mai mare ca zero. sau calculat urmatorii indicatori: marja de securitate absolută (MSA) şi marja de securitate relativă (MSR).1.40 1152399 99.98 772765 100. firma înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale pe termen scurt şi dispune de un stoc-tampon de lichidităţi potenţiale. Tabelul 12.10 1438. se observă că societatea Dim Construct nu este într-o situaţie vulnerabilă vis-a-vis de structura cheltuielilor.6>=73538 (adevarat) 2010: 718943*29. In urma calculelor efectuate pentru primii patru ani analizaţi.89 713256 99.27)>=309972 <=> 100577>=309972 (fals). Astfel.6 3 988606 99.92 2010 210977 29. 3.76 6700.23 2012 303600 32.08 807166. Analiza indicatorilor de gestiune Intre activele circulante -ca lichidităţi potenţiale. când a obţinut o valoare negativă.55 1145468. în anul 2010 fondul de rulment este de aproximativ 400000 faţă de anul 2008. Indicatorii esenţiali ai metodei cost-volum-profit Element MCV =CA-Ch.3.0 5 599127.43 5166. Verificarea inegalităţii CA * MCV%>=Ch fixe Această inegalitate evidenţiază urmatorul aspect: valoarea marjei costului variabil fiind pozitivă.

Valorile pozitive înregistrate de acest indicator sunt pozitive. valorile înregistrate ale fondului de rulment propriu pe termen scurt sunt negative. înregistrând valori pozitive. In schimb. ceea ce reflectă un grad scăzut de autonomie în materie de finanţare a investiţiilor.Trezoreria neta (TN) a înregistrat valori pozitive până în anul 2010. subliniind faptul că societatea a deţinut o rezervă de disponibilităţi băneşti. Viteza de rotaţie a activelor circulante reflectă numărul de rotaţii ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea cifrei de afaceri. Analizând evoluţia acestui indicator. Până în anul 2010. Fondul de rulment cunoaşte mai multe forme. printre care: fondul de rulment propriu pe termen lung (FRPtl) şi fondul de rulment propriu pe termen scurt (FRPts). O condiţie importantă a realizării şi menţinerii acestei situaţii favorabile în perioada 20112015 este ca activele circulante să se roteasca mai repede decât devin scadente datoriile. fondul de rulment propriu pe termen lung. se poate observa că viteza de rotaţie înregistrează un numar scăzut de rotaţii. Evoluţia fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment 1200000 1000000 Valoarea (lei) 800000 600000 400000 200000 0 -200000 -400000 A nul N FR FR T 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa:Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere Nevoia de fond de rulment (NFR) este inferioară fondului de rulment până în anul 2010. ceea ce reflecta o situaţie buna a firmei. evidenţiază faptul că echilibrul financiar al societăţii este asigurat de datoriile pe termen lung. ceea ce evidenţiază faptul că datoriile curente au putut fi achitate. 31 . Grafic 5. Se recomandă mărirea numărului de rotaţii pentru asigurarea eficientizării activităţii societăţii prin realizarea unui volum mai mare de desfacere a produselor.

3. 3.3040 0.08% 43. 7.92 3 226. Indicatorii de gestiune Viteza de rotaţie a activelor circulante 26 108. 6.3621 0. Rotaţia creanţelor dă un randament de încasare a facturilor la o medie de aproximativ 88 de zile. 4.02 33. Criterii Rata rentabilităţii financiare Rata îndatorării Lichiditatea imediată (%) Solvabilitatea patrimoniului Rotaţia stocurilor Viteza de rotaţie a activelor circulante Profitabilitate neta Profitabilitate brută Valoarea criteriului 12. crt.zile 2 286.4566 0.71% 250.21 3 202. 2.55 4 182.97% 56.2740 0.3418 0.Tabelul 13.83 Viteza de rotaţie a activelor totale29 0.16% Indicatori Rata de rotaţie a Rotaţia creanţelor stocurilor27 (Rc) 28 .35% TOTAL Punctaj obţinut în anul 2010 2 3 4 1 5 1 4 4 24 de puncte Sursa: Bilanţul.4075 Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Viteza de rotaţie a activelor totale a înregistrat un trend descendent până în prezent. cu efecte pozitive asupra cifrei de afaceri.r.75% 41.89% 40.3840 0. 8.Analiza şi evaluarea riscului de credit Pentru a putea formula o poziţie vis-a-vis de riscul de credit în situaţia în care societatea DIM CONSTRUCT ar contracta un imprumut bancar. Calculul performanţei economico-financiare a societăţii în anul 2010 Nr.29% 3 43.=Cifra vanzarilor/Valoarea stocurilor 28 Rc=(creante/cifra de afaceri)*360 29 Viteza de rotatie a activelor totale= (Cifra de afaceri/Activ total) 32 .13% 43.91 3 286.02% 38.55 4 192.2.10 3 250.5 4 172.06% 77.49% 22. Contul de profit şi pierdere şi tabele din prezentul raport 26 27 Viteza de rotatie a activelor circulante =(Cifra de afaceri/Active imobilizate)*100 R. însă în continuă creştere de la 2 în anul 2008 la 3 rulaje ale stocului în 2010.4. 5.46% 67.2849 0. Tabelul 14.s. indiferent dacă acesta este pe termen lung sau pe termen scurt trebuie sa avem în vedere indicatorii calculaţi în tabelul de mai jos.13% 47. 1. dar se preconizează o crestere a vitezei până în anul 2015.Viteza de rotaţie a stocurilor este relativ mică.

Se precizează că obiectul contractului de leasing este reprezentat de un cilindru compactor.37 72480. riscul de credit este redus.81 46516. nivelul acesteia este acceptabil şi va facilita accesarea unui credit.15 46516. iar profitabilitatea brută depăşeşte pragul de 10%.2010.06 19645. S-a constatat că dobânda aferentă contractului de leasing nu era evidenţiată şi în contul extrabilanţier 8051 „Dobânzi de plătit”.25 8093.Utilaj-Import.09 19645.00 21860.06.37 3414.41 189705.00 250950.84 28500. Acest lucru reprezintă un element important în reducerea riscului de credit.15 2536. precum şi achitarea ratelor şi dobânzilor coerspunzătoare.00 9450.19 28500. indiferent dacă acestea sunt dobânzi.69 167845.05 0. deci firma poate accesa un credit.03 145219.29 4263.42 28500.00 19050.91 19645.16 210826.79 72480.25 231233.60 5082.92 28500.00 231233.34 6639. In plus.00 22625.3. Consilierea contabilă Contractul de leasing financiar.05 Rata Principal 28500. care face parte din categoria utilajelor grele.25 210826.00 25085.00 19716.Analiza primului indicator (din tabelul de mai sus si tabelul nr.00 26871.2. In concluzie.29 97565.06 333145.00 20406.00 23417.SRL la data de 1. Graficul de rambursare Sold initial Dobanda 270000.00 21121.34 167845.21 28500. Pentru a putea corecta înregistrările contabile ocazionate de încheierea contractului.00 24236. singura problemă fiind reprezentată de rotaţia stocurilor.00 8783.08 97565. S-au efectuat verificări în ceea ce priveşte înregistrările contabile pentru contractul de leasing încheiat cu SC. Valoarea înregistrată de lichiditatea imediată demonstrează faptul că societatea poate achita obligaţiile sale către banca creditoare.96 19645.06 270000 Sold final 250950. 3. cifra înregistrată de solvabilitatea patrimoniului subliniază că firma este capabilă să facă faţă obligaţiilor de plată.41 7378.00 33 . rate sau de orice natură.4.03 5874. trebuie să avem în vedere următoarele informaţii din graficul de rambursare: Tabelul 15. Totuşi.) relevă că profitul net a crescut într-un ritm inferior creşterii capitalului propriu.00 28500.31 28500.96 1628.75 28500.In ceea ce priveşte rata îndatorării.3.08 28500.05 Total 63145. Analiza indicatorilor privind profitabilitatea evidenţiază urmatoarele: faptul că profitabilitatea netă depăşeşte cu mult nivelul minim de 5%.58 145219.69 121802. rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de politică monetară de 9%. Singurul aspect nefavorabil şi cu influenţă negativă asupra riscului de credit este viteza relativ mică a rotaţiei stocurilor.60 121802.00 25963.31 28500.92 189705.

02 19716.16 4897.84 8093.2010: 404 = 5121 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei” 33232.02 8783.09.05 2.23 lei: Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit” achitarea facturii la data de 10.25 - 33232.25 4732.02 lei: % = 404 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 666 „Cheltuieli privind dobânzile 4426 „TVA deductibilă” 34 33397.06.64 . Inregistrarea primei facturi pentru rata scadentă la data de 10.64 20406. Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat: 2131 = 167 „Instalaţii tehnice.75 8783.02 lei: % = 404 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 666 „Cheltuieli privind dobânzile 4426 „TVA deductibilă” extracontabil. Primirea facturii pentru a treia rată în suma totala de 33232. mijloace de transport” „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 270000 - evidenţierea dobânzii aferente contractului de leasing în cont extrabilanţier Debit cont 8051 „Dobânzi de plătit” 63145.2010: 404 = 5121 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei” 33072 19050 9450 4572 9450 - 33072 3.Inregistrările trebuie corectate de maniera următoare: 1. diminuarea dobânzii de plată cu suma de 9783. diminuarea dobânzii de plată cu suma de 9450 lei: Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit” achitarea facturii la data de 10.06.02 3. Primirea facturii pentru a doua rată în suma totala de 33232.2010: % = 404 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 4426 „TVA deductibilă” extracontabil.

- extracontabil. Inregistrările trebuie corectate de maniera urmatoare: 1.401 lei − majorări întârziere TVA: 1. societatea Dim Construct va avea în vedere acoperirea.SRL şi SC. Societatea a înregistrat corect aceste obligaţii în contabilitate şi a facut plata lor în termenul impus în procesul verbal de control. la repartizarea profitului net obţinut la finele anului 2010.12.4.16 lei: Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit” achitarea facturii la data de 10. în suma de 204639 lei. In procesul verbal de control s-au stabilit anumite obligaţii de plată suplimentare şi anume: − impozit pe profit: 16.2009. 2. Inregistrarea în anul 2010 a cheltuielilor cu prestările de servicii aferente anului 2009: 1174 = 401 125 „Rezultatul reportat provenit din corectarea „Dobânzi de plătit” erorilor contabile” Din corectarea erorii aferente anului 2009 a rezultat o pierdere contabilă reportată de 125 lei.Dim Construct.651 lei − TVA: 5. In anumite situaţii autorităţile fiscale pot acţiona agresiv şi arbitrar in impunerea impozitelor şi penalităţilor.345 lei − majorări impozit pe profit: 2. diminuarea dobânzii de plată cu suma de 8093.16 - 33397.2010.64 Cheltuieli omise la înregistrare S-au efectuat verificari ale conturilor de creanţe şi ale conturilor de datorii existente până la data de 31 decembrie 2010. societatea a realizat un profit net de 204639 lei.SA în suma de 125 lei. Astfel. La sfârşitul anului 2010.200930. conform reglementarilor contabile.Consilierea fiscala Amenzi şi penalităţi.171 lei. Conturile de stocuri 35 . S-a constatat că s-a omis de la înregistrare în anul 2009 a cheltuielilor facturate în baza contractului de prestări servicii nr P45676/15.01.2009 încheiat între SC. societatea a avut control fiscal de fond pentru perioada 01. In data de 06.2010: 404 = 5121 „Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei” 8093. Repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectării erorii contabile: 1171 = 1174 125 „Rezultatul reportat reprezentând profitul „Rezultatul reportat provenit din corectarea nerepartizat sau pierderea neacoperită erorilor contabile” 3.09.5d Concept.07. cu prioritate.11. a pierderii obţinute din corectarea erorilor. Sistemul fiscal în Romania este subiectul unor interpretări variate şi schimbări constante care pot fi şi retroactive.

în înţelesul impozitului pe venit : „Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor. nu depăşeşte 150 lei”. Aceste cheltuieli sociale sunt prevăzute în Codul Fiscal la art.55 aliniatul 4 se menţionează că nu se includ în veniturile salariale şi nu sunt impozabile.Venituri din salarii la art. pierderile tehnologice concretizate în deşeuri. cu ocazia Paştelui. Aceste cheltuieli intră în categoria de cheltuieli sociale ce trebuie să se încadreze în plafonul de 2% aplicat la fondul de salarii.35 „Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu”. ajutoare acordate La un fond de salarii înregistrat cumulat până la luna martie 2010 în sumă de 9328 lei ( cont 641) aplicând procentul de 2%.” In Codul Fiscal în Capitolul III. produse reziduale nu sunt considerate perisabilităţi cu deductibilitate limitată. „In cadrul acestei limite pot fi deduse cheltuieli reprezentând : . zilei de 1 iunie. De asemenea s-a verificat calculul diferenţelor de preţ aferente producţiei şi nu s-au constatat diferente. în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane. Baza legală în ceea ce priveşte deductibilitatea produselor reziduale (deşeurile) rezultate din activitatea de producţie este norma la Codul fiscal. cu orice ocazie în cele de mai sus.21 alin (3) litera c). art. ci sunt admise ca şi cheltuieli deductibile aferente procesului de producţie.cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori şi salariaţilor .costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă. precum şi cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile. inclusiv transportul pentru salariaţi proprii şi pentru membrii de familie ai acestora. 36 . Premii. In concluzie.S-au făcut verificări în ceea ce priveşte soldurile din evidenţa cantitativă şi valorică a stocurilor din gestiune cu soldurile din balanţa de verificare contabilă şi nu s-au constatat diferenţe. rezultă o sumă de 187 lei care poate fi acordată de unitate încadrându-se la cheltuieli sociale integral deductibile şi poate fi ridicată din societate fără să se plătească nici un impozit. Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase.

confirmarea şi infirmarea punctelor tari. evident de fiecare dată când contabilitatea de gestiune nu poate oferi indicatori utili luării deciziilor. Societatea Dim Construct joacă un rol important pe piata suceaveană. In plus. care poate conduce la decizii eronate. fiind una din puţinele firme care şi-a consolidat poziţia pe piaţă în condiţiile economice actuale precare. firma ocupând un loc fruntaş în „Top Profit Romania Microintreprinderi” în cadrul judeţului Suceava. situaţia financiară a companiei este bună. astfel încât aceasta să-ţi satisfacă propriile necesităţi.CONCLUZII SI PROPUNERI Rapoartele financiar . In plus. Sistemele de gestiune care se depărtează de contabilitate prezintă o informaţie discutabilă şi incertă. se observă că metodele de gestiune condiţionează direct contabilitatea integrată atât în organizare. generând astfel rezultate economice pozitive. Controlul de gestiune se sprijină pe soluţiile contabile cele mai simple. a celor slabe în manifestarea tuturor funcţiilor unei entităţi. permit determinarea. Managerii societăţilor sunt interesaţi în primul rând de informaţiile din rapoartele interne de activitate. contabilitatea şi informatica trebuie să fie asociate cât mai mult posibil în definirea regulilor de gestiune şi a proceselor de tratare a informaţiei. dar şi de informaţiile cuprinse în rapoartele financiar contabile. Tratamentul structurat al informaţiei financiar-contabile necesită un minimum de precauţie pentru a ajunge la calitatea dorită şi pentru a evita aplicarea soluţiilor complexe şi costisitoare. Prin sistemele integrate. Celelalte sisteme de măsurare nu trebuie să fie utilizate decât în completarea sistemului de gestiune economică şi financiară. Considerăm că evoluţiile constatate trebuie apreciate mai întâi în corelaţie directă cu indicatorii obţinuţi din contabilitate. ceea ce înseamnă că societatea a gestionat eficient cheltuielile cu productia. Observatorul calităţii contabile are drept obiectiv să promoveze contabilitatea în serviciul gestiunii. forma şi conţinutul rapoartelor interne pot fi determinate de către conducere. rata de rentabilitate financiară se apropie de rata dobânzii de 37 .contabile sunt cele care fac legătura între producătorul şi beneficiarii de informaţie contabilă având un rol important în susţinerea procesului de adoptare a deciziilor în cadrul unei entităţi economice. situaţie evidenţiată şi de indicatorii specifici calculaţi. Pe ansamblu. Ratele de rentabilitate economică şi de rentabilitate financiară au înregistrat creşteri. rentabilităţii entităţii. care îi ajută în realizarea proceselor de planificare. cât şi în metodele şi sistemele sale. Trebuie determinaţi sistematic indicatori financiari normalizaţi care să fie în relaţie directă cu realitatea contabilă pertinentă. Unele studii arată că responsabilii contabili sunt încă puţin implicaţi în definirea contabilităţii de gestiune. chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare. activitatea firmei este una profitabilă. Lipsa de participare a contabilităţii la definirea regulilor gestiunii arată că 75% din responsabilii contabili prezintă rezultatele direcţiei generale şi în jur de 70% se declară solicitaţi de direcţiile operaţionale pentru a oferi informaţii de gestiune. Acestea cuprind documentele care stau la baza stabilirii unui diagnostic asupra situaţiei financiare. Dacă se admite ideea potrivit căreia contabilitatea este instrumentul de informare financiară cel mai bine adaptat. Dacă rapoartele externe care conţin informaţii comune destinate tuturor utilizatorilor trebuie întocmite şi prezentate în conformitate cu anumite considerente generale. de luare a deciziilor şi de control. Managementul unei întreprinderi nu se rezumă numai la calitatea raportării şi pertinenţa comentariilor stabilite adesea într-un timp scurt. Tabloul de bord şi metodele de gestiune asociate pot deveni instrumente principale de mobilizare şi luare la cunoştinţă.

Referitor la contabilitatea creanţelor şi a datoriilor curente. cifra de afaceri depăşeşte cu mult pragul de rentabilitate.2009 încheiat între SC. aspect favorabil pentru societate.politică monetară de 9%. a ajutoarelor acordate şi a produselor reziduale (deşeurile) rezultate din activitatea de producţie. Pe baza rezultatelor analizei cifrei de afaceri şi a pragului de rentabilitate.SA în suma de 125 lei. coroborat cu politica în domeniul stocurilor.UtilajImport. putem afirma că societatea Dim Construct este o întreprindere profitabilă.SRL la data de 1. De asemenea. nici pierdere. In ceea ce priveste contabilitatea datoriilor curente.01. Aceste recomandări au drept scop evitarea situaţiei ca firma să plătească penalităţi sau amenzi datorită înregistrărilor contabile incorecte. In plus.DIM CONSTRUCT SRL şi SC. se recomandă corectarea înregistrărilor contabile a cheltuielilor facturate în baza contractului de prestări servicii nr. se recomanda corectarea înregistrărilor contabile ocazionate de încheierea contractului de leasing financiar încheiat cu SC. 38 . aceşti indicatori au înregistrat valori pozitive până în anul 2010 inclusiv.5d Concept. care face parte din categoria utilajelor grele. P45676/15. De asemenea. societatea dispune de lichidităţi suficiente pentru acoperirea eventualelor datorii şi pentru asigurarea bunei desfăşurării a activităţii de producţie a elemente din beton pentru construcţii. am concluzionat că societatea ar putea face faţă cu usurinţă ratelor şi dobânzilor aferente în eventualitatea accesării unui credit bancar. subliniind faptul că societatea a deţinut o rezervă de disponibilităţi băneşti. se recomandă mărirea ritmului de încasare a creanţelor. Singurul impediment este reprezentat de viteza de rotaţie a stocurilor. Rata îndatorării evidenţiază faptul că activele întreprinderii sunt finanţate din resurse externe în proporţie de 23%. prin prezentul raport se atestă că societatea Dim Construct desfăsoară o activitate rentabilă din punct de vedere financiar. se recomandă adoptarea unei politici mai prudente pe viitor cu privire la investiţii.06.2010 ce are ca obiect un cilindru compactor. Cât priveşte fondul de rulment şi Trezoreria neta. In ceea ce priveşte incidenta fiscala a premiilor. In urma analizei riscului de credit. ceea ce demonstrează un management eficient al cheltuielilor de producţie. se recomandă includerea acestora în categoria cheltuielilor deductibile. ea nu se afla în situaţia de a nu obţine nici profit. iar managementul societăţii conduce în mod eficient politica de gestionare a riscurilor la care este supusă activitatea firmei. In concluzie. Pentru ca acest indicator să înregistreze creşteri.

ANEXE 39 .

disponibilităţi .creanţe . 1 Tendinţele înregistrate de elementele patrimoniale Activ financiar Imobilizări nete Stocuri Alte active circulante.cheltuieli în avans Tendinţa Pasiv financiar Creştere Capital propriu Scădere (capital permanent) Scădere Datorii pe termen lung Creştere Datorii pe termen scurt Scădere Scădere Tendinţa Creştere Creştere Scădere Scădere 40 . din care: .Anexa nr.

105+106) 14 Profit sau pierdere reportată ( ct. Denumire date financiare Active imobilizate iniţiale până la 2009 1 inclusiv 2 Amortizare iniţială până la 2009 inclusiv 3 Active investite prin proiect 2010-2012 4 Amortizare proiect pe ani 2010-2012 5 Total imobilizări nete (active-amz) 6 Active circulante (rd.7+8+9) 7 Stocuri 8 Creanţe clienţi 9 Disponibil Casă si Bancă 10 Cheltuieli în avans ( ct 471) 11 total Activ (rd. 3 1689229 713364 974878 325939 614727 34212 987 1689229 50200 105914 194737 -5420 0 217458 1126340 2008 932608 219244 2009 1570826 135828 0 0 1434998 820583 231810 491273 97500 441 2256022 50200 1013445 189316 204639 0 274458 523964 0 2256022 2010 1570826 148753 276919 27692 1671300 851749 243401 501098 107250 500 2523549 50200 1013445 393955 243683 0 120000 453039 249227 2523549 2011 1790826 189370 553207 55321 2099343 884666 255571 511120 117975 500 2675992 50200 1013445 637638 279083 0 80000 117739 497886 2675991 2012 1790826 285307 830407 83041 2252885 919464 268349 521343 129773 500 2710790 50200 1013445 500000 329220 0 30000 40559 747366 2710790 2013 1790826 464286 830407 83041 2073907 956286 281767 531770 142750 500 2747612 50200 1013445 600000 355561 0 0 64080 664326 2747612 2014 1790826 643264 830407 83041 1894928 995285 295855 542405 157025 500 2786611 50200 1013445 650000 443863 0 0 47817 581285 2786610 2015 1790826 822242 830407 83041 1715950 1036628 310648 553253 172727 500 2827954 50200 1013445 850000 381273 0 0 34791 498244 2827954 41 .Anexa nr.131) 20 Total pasiv Anexa nr.129) 17 datorii pe termen lung 18 datorii pe termen scurt 19 subvenţii pentru investiţii (ct.5+6+10) 12 capital 13 rezerve si reevaluări (ct.117) 15 Profitul exerciţiului financiar (121) 16 Repartizarea profitului ( ct. 2 Bilanţul societăţii DIM CONSTRUCT Nr. crt.

681) Alte ch. Denumire date financiare 2008 625398 145928 771326 24568 0 191816 242070 122978 0 534270 26746 127880 73559 28397 416611 120746 3 22317 3845 2009 389517 228657 618174 28203 0 -2124 55380 699633 110998 59202 205715 16960 12925 130652 536452 163181 374582 2010 467420 251523 718943 31023 0 0 27692 777658 232822 65122 137633 18656 40617 60000 554850 222808 187291 2011 560904 252523 813427 34126 0 0 55321 902874 279387 71634 138180 27984 95938 64800 677923 224951 187291 2012 673085 253523 926608 37538 0 0 83041 1047187 335264 78798 138728 30782 178978 50000 812550 234637 187291 2013 740394 254523 994917 41292 0 0 83041 1119249 340000 90000 139275 45000 178978 90000 883253 235996 187291 2014 814433 255523 1069956 45421 0 0 83041 1198418 350000 99000 139822 49500 178978 40000 857300 341118 187291 2015 895877 256523 1152399 49963 0 0 83041 1285403 460000 125000 140369 54450 178978 60000 1018798 266606 187291 Producţie 1 vândută(701+702+703+704+705+706) 2 Venituri din vanzarea marfurilor 3 Cifra de afaceri (rd1+2) Variaţia stocurilor de produse finite Sold C Variaţia stocurilor de produse finite Sold D producţia realizată ptr.721+722) Alte venituri ( ct 741+758)venituri din 4 subvenţii investiţii 5 Total venituri din exploatare (rd1+2+4) Chelt cu materii prime şi mat.scopuri proprii(ct. 7 Materiale(603+604+605+605+608-7413) 8 Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 9 Cheltuieli cu personalul 10 Cheltuieli cu amortizarea ( ct. de exploatare ( ct. crt.635) Total cheltuieli de exploatare 12 (rd6+7+8+9+10+11) 13 Profit din exploatare (rd5-12) 14 Venituri financiare 42 .61111 628. 6 Consumabile (ct 601+602) Alte chelt.658.Contul de profit şi pierdere al societăţii Dim Construct Nr.

credite termen lung 16 Profitul sau pierderea financiara (14-15) 17 Venituri totale (rd5+14) 18 Cheltuieli totale (rd12+15) 19 Profit brut (rd17-18) 20 Impozit pe profit 21 Profit net (rd19-20) 31582 -27737 123362 5 123904 5 -5420 0 -5420 291087 83495 1074215 827539 246676 42037 204639 120000 67291 964949 674850 290099 46416 243683 80000 107291 1090165 757923 332242 53159 279083 30000 157291 1234478 842550 391928 62708 329220 0 187291 1306540 883253 423287 67726 355561 0 187291 1385709 857300 528409 84545 443863 0 187291 1472694 1018798 453897 72623 381273 N.de curs)(4.Cheltuieli financiare (dif.4-4.B.. 43 . menţinându-se acelaşi trend crescător al profitului.3) 15 euro+dobanzi af.: S-a luat ca marja o creştere a ciferi de afaceri cu aproximativ 10% în fiecare an şi o creştere a cheltuielilor cu 5%.

692 Caracteristici Buldoexcavator cilindru compactor pachet scule pentru montaj pavele placi vibratoare placi vibratoare aparat taiat asfalt excavator mici dimensiuni incarcator frontal placi vibratoare excavator mare cilindru compactor Totaluri pe ani UM 2 1 2 1 1 1 1 1 2 1 1 amortizari pe an =val.500 2.489 0 0 0 0 105.amz.320 10.active/ 10 ani.2 LEI 29.860 27.000 0 AN 2012 VALOARE .849 1.000 5.val in lei fara TVA 121.val in lei fara TVA 121.2 LEI 29.euro fara tva 1E=4.100 0 0 27.200 suma anuala de amortizat pe ani amortizari pe an =val.600 2.active/ 10 ani.654 0 0 0 0 27.000 9.932 1.629 amortizari pe an =val.849 0 0 0 0 10.800 0 28.710 36.600 138.489 18.783 4.600 277.000 .000 .900 19.160 28.116 2.071 3. an 2010 12.val in lei fara TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 138.540 0 0 0 6.716 276.800 6.890 1.proiect anuala incepand cu 2012 44 .000 33.180 4.000 21.Anexa nr. an 2011 12.180 0 2.933 total in lei 2010 .919 65.720 83041 val.407 197.2 LEI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 33.active/ 10 ani.euro fara tva 1E=4.860 13.700 0 0 0 .289 lei euro 66.000 0 AN 2011 VALOARE .500 4.euro fara tva 1E=4.2012 276.800 41.2012 total in euro 2010 . 4 Plan de investiţii realizat pe ani 2010-2012 AN 2010 VALOARE .000 65.550 8. an 2012 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13.783 0 0 0 0 25.783 830.

în Buletin ştiinţific. Bucuresti. Editura CECCAR.Vol. Cluj Napoca.seria A.E. Ghid teoretico-aplicativ.Universitatea de Nord. 2008 2. Bucuresti. Robert Burciu A.. Ştiinţe Economice.ro 45 . editia a II-a. Silvia Evaluarea. Consilier: Management Bucuresti. Editura Rentrop&Straton. 2003 7.& al. Bucuresti. *** *** Ministerul Finanţelor Publice . 3. Lazăr I. Sonea A. Editura Dacia.2003 Management general. 2005 financiar. Câmpeanu.XX. 2008 Negocierea în procesul managerial. prezentarea si analiza performantei intreprinderii.Baia Mare. Introducere în management. 2005 Analiza si diagnostic financiar.Reglementari contabile conforme cu directivele europene-ghid practic. Bucureşti.. Jianu. Vereş V. Gearba. Editura Irecson. Mortan Maria.contabilizat. Editura CECCAR. Editura Economică.. 2006 www.BIBLIOGRAFIE 1. Iulia Petrescu.