II. FANTASTICUL DE TIP MITICO-MAGIC 2.0. Rolul fantasticului de tip mitico-magic.

Restabilirea echilibrului dintre microcosmos i macrocosmos prin experiena mitico-magic / 78 2.1. Entitile de tip mana cunosctoare a riturilor strvechi / 90 2.1.1. Rolul descntecului n refacerea echilibrului / 94 2.2. Influene de tip magic: pactul cu diavolul i vraja ca fascinaie erotic diabolic n Lostria i n Iubire magic / 99 2.3. Transferul dintre regnuri. Multiplele prefaceri / 105 2.3.1. Motivul lykantropului sau al pricoliciului n mijlocul lupilor i n Schimnicul / 109 2.3.2. Motivul Ondinei n Lostria / 120 2.4. Gndirea mitic n Pescarul Amin / 129 2.5. Ultimul Berevoi sfritul unei lumi / 147

Lostrita (Vasile Voiculescu) n nuvela fantastic Lostrita ,Vasile Voiculescu se inspir din lumea monstrilor acvatici. nceputul si finalul nuvelei sunt simetrice. Nuvela ncepe cu evocarea lumii acvatice care i-a atras ntotdeauna pe oameni cu misterul ei.Aici presupun oamenii simpli din popor c isi are slasul diavolul(Necuratul), care a luat chipul unui peste rpitor.Necuratul putea s-si ia diferite forme :de la luminita care plpe n beznele nopti pn la fata frumoas care se scald si atrage flcii nestiutori. Oameni au nceput s-si dea seama de pericolul pe care l reprezint acest peste si atunci cnd l vedeau fugeau.Singurul care nu fugea era Aliman,un flcu voinic si totodat un bun pescar, care ncerca s prind lostrita. Odat el a reusit s o prind n undit , dar numai pentru o clip deoarece lostrita a scpat si s-a dus cu nad cu tot.Acesta s-a ntmplat pe la nceputul primveri.Pe la mijlocul veri a vzut-o din nou si a prins-o n brate,ns lostrita s-a smucit si i-a scpat si de aceast dat. De atunci el se gndea numai la lostrit si si-a jurat s o a prind.Chiar si cnd a venit iarna el tot se ducea si fcea guri n ap pentru a putea vedea lostrita. Cnd a venit primvara, Bistrita si-a umflat apele si a devenit violent,drmnd busteni si sfrmnd plutele oamenilor, ns lostrita a aprut abia pe la Pasti.Aliman a ncercat iar s o prinda dar nu a reusit nici cnd a ascultat sfatul unor cojani si a facut niste cotete din nuiele. n cotete punea peste si atunci cnd lostrita intra n vreun cotet acesta se nchidea.Ciudat era faptul c dimineata cnd venea gsea cotetele rupte ca de o mn de om. ntr-o zi Aliman a aflat c sus, la un sat de pe Neagra, se afl un vraci btrn, mare descnttor de peste.Drumul i-a luat o zi ntreag si ajuns la vraci abia pe sear.Aliman a rmas cteva zile la vraci si s-a ntors cu o lostrita din lemn,alctuit din nou bucti.El a intrat gol n ap, cnd luna era n ptrar,a pus un peste mai mic ca s-i dea cumpneal, si a spus descntecul prin care se lepda de lumea lui Dumnezeu. Cnd s-a trezit a aflat c ploase foarte mult n aceea noapte si c Bistrita se umflase si distrusese casele oamenilor.Cnd sosi el nu mai era nevoie de nici un ajutor, dar vzu pe o plut o fat lesinat.A salvat-o si a dus-o la el acas, departe de ochi oamenilor.Fata era foarte frumoas, avea ochi mari,rotunzi, de chilimbar, dar reci ca sticla si dintii erau albi si ascutiti ca la fiare.El i puse numele de Ileana.ntre cei doi se ncinse o dragoste cum nu se mai ntlnise pe meleagurile acelea. Dup un timp biatul i-a spus fetei c vrea s se cstoreasc cu ea la biserica din sat, dar aceasta ncepu s rd.

Pe la mijlocul verii veni o femeie voinic,mama Ilenei, care ii aflase culcusul. Venea de departe,de la izvoarele Bistritei Aurii.i sopti ceva la ureche fetei si aceasta adormi,dupa care o lu acas. Dupa aceasta intamplare Aliman a cautat toate izvoarele Bistritei dar nu a gasit-o pe Ileana.Afla de la un batran trecut de suta de ani ca atunci cand el era copil oameni din sat leau alungat cu pietre si le-au dat foc casei pentru rautatile ce le faceau cu ajutorul Satanei. n drumul spre casa trecu pe la batranul vraci dar nu-l gasi nici pe acesta. Intors acasa se casatori cu o fata din sat.n timpul nunti afla de la un baiat ca lostrita iar a aparut.Se duse la rau ,se smuci din bratele a trei oameni si sari n rau unde isi gasi sfarsitul. n finalul nuvelei scriitorul ne explica mecanismul de nastere si de circulatie al miturilor. Aceasta poveste fantastica de dragoste ne ofera imaginea unui cuplu nefericit.Este o dragoste imposibila deoarece cei doi indragostiti fac parte din doua lumi incompatibile. Aliman simbolizeaza omul superior,insetat de absolut, iar lostrita simbolizeaza idealul omului superior.Idealul acesta este inaccesibil omului superir care este capabil de orice sacrificiu pentur s-si atinge idealul.Aliman si-a dat viata pentru idealul sau. n episodul cand Aliman se duce la vraci regasim motivul faustic(Aliman si-a vandut sufletul Necuratului) iar lostrita de lemn capatata de la vraci are valoare totemica. Lostrita (Vasile Voiculescu) n nuvela fantastic Lostrita ,Vasile Voiculescu se inspir din lumea monstrilor acvatici. nceputul si finalul nuvelei sunt simetrice. Nuvela ncepe cu evocarea lumii acvatice care i-a atras ntotdeauna pe oameni cu misterul ei.Aici presupun oamenii simpli din popor c isi are slasul diavolul(Necuratul), care a luat chipul unui peste rpitor.Necuratul putea s-si ia diferite forme :de la luminita care plpe n beznele nopti pn la fata frumoas care se scald si atrage flcii nestiutori. Oameni au nceput s-si dea seama de pericolul pe care l reprezint acest peste si atunci cnd l vedeau fugeau.Singurul care nu fugea era Aliman,un flcu voinic si totodat un bun pescar, care ncerca s prind lostrita. Odat el a reusit s o prind n undit , dar numai pentru o clip deoarece lostrita a scpat si s-a dus cu nad cu tot.Acesta s-a ntmplat pe la nceputul primveri.Pe la mijlocul veri a vzut-o din nou si a prins-o n brate,ns lostrita s-a smucit si i-a scpat si de aceast dat. De atunci el se gndea numai la lostrit si si-a jurat s o a prind.Chiar si cnd a venit iarna el tot se ducea si fcea guri n ap pentru a putea vedea lostrita. Cnd a venit primvara, Bistrita si-a umflat apele si a devenit violent,drmnd busteni si sfrmnd plutele oamenilor, ns lostrita a aprut abia pe la Pasti.Aliman a ncercat iar s o prinda dar nu a reusit nici cnd a ascultat sfatul unor cojani si a facut niste cotete din nuiele. n cotete punea peste si atunci cnd lostrita intra n vreun cotet acesta se nchidea.Ciudat era faptul c dimineata cnd venea gsea cotetele rupte ca de o mn de om. ntr-o zi Aliman a aflat c sus, la un sat de pe Neagra, se afl un vraci btrn, mare descnttor de peste.Drumul i-a luat o zi ntreag si ajuns la vraci abia pe sear.Aliman a rmas cteva zile la vraci si s-a ntors cu o lostrita din lemn,alctuit din nou bucti.El a intrat gol n ap, cnd luna era n ptrar,a pus un peste mai mic ca s-i dea cumpneal, si a spus descntecul prin care se lepda de lumea lui Dumnezeu. Cnd s-a trezit a aflat c ploase foarte mult n aceea noapte si c Bistrita se umflase si distrusese casele oamenilor.Cnd sosi el nu mai era nevoie de nici un ajutor, dar vzu pe o plut o fat lesinat.A salvat-o si a dus-o la el acas, departe de ochi oamenilor.Fata era foarte frumoas, avea ochi mari,rotunzi, de chilimbar, dar reci ca sticla si dintii erau albi si ascutiti ca la fiare.El i puse numele de Ileana.ntre cei doi se ncinse o dragoste cum nu se mai ntlnise pe meleagurile acelea.

Dup un timp biatul i-a spus fetei c vrea s se cstoreasc cu ea la biserica din sat, dar aceasta ncepu s rd. Pe la mijlocul verii veni o femeie voinic,mama Ilenei, care ii aflase culcusul. Venea de departe,de la izvoarele Bistritei Aurii.i sopti ceva la ureche fetei si aceasta adormi,dupa care o lu acas. Dupa aceasta intamplare Aliman a cautat toate izvoarele Bistritei dar nu a gasit-o pe Ileana.Afla de la un batran trecut de suta de ani ca atunci cand el era copil oameni din sat leau alungat cu pietre si le-au dat foc casei pentru rautatile ce le faceau cu ajutorul Satanei. n drumul spre casa trecu pe la batranul vraci dar nu-l gasi nici pe acesta. Intors acasa se casatori cu o fata din sat.n timpul nunti afla de la un baiat ca lostrita iar a aparut.Se duse la rau ,se smuci din bratele a trei oameni si sari n rau unde isi gasi sfarsitul. n finalul nuvelei scriitorul ne explica mecanismul de nastere si de circulatie al miturilor. Aceasta poveste fantastica de dragoste ne ofera imaginea unui cuplu nefericit.Este o dragoste imposibila deoarece cei doi indragostiti fac parte din doua lumi incompatibile. Aliman simbolizeaza omul superior,insetat de absolut, iar lostrita simbolizeaza idealul omului superior.Idealul acesta este inaccesibil omului superir care este capabil de orice sacrificiu pentur s-si atinge idealul.Aliman si-a dat viata pentru idealul sau. n episodul cand Aliman se duce la vraci regasim motivul faustic(Aliman si-a vandut sufletul Necuratului) iar lostrita de lemn capatata de la vraci are valoare totemica. http://referat.clopotel.ro/referat-7825.html http://www.romlit.ro/monografie_v._voiculescu n privina povestirilor scrise n perioada deplinei maturiti (1947-1958) i publicate postum, n 1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstreaz c ele fac pasul de la sacru la magie i fantastic. ntoarcerea ctre toposul civilizaiei arhaice, legendare, domeniul magicului i al misterului, este chiar substana i temeiul artei narative voiculesciene. ndeletniciri preistorice precum vntoarea i pescuitul, dincolo de expresia lor belic, nseamn "cutare i urmrire spiritual", povestirile tematice subsumndu-se astfel: vntoarea magic, iubirea magic, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastic, pescarul Aliman devine un "vntor de himere", Lostria nemaifiind pentru el doar o fixaie, ci absolutul iubirii, fiina intangibil. Lostrita II

Despre autor - 2. Creatii ale autorului: Poet autentic traditionalist, Vasile Voiculescu a publicat peste 100 de poezii in revista Gandirea, ramanandu-i loial o lunga perioada, din 1927 pana la ultimul numar din 1944. Credinta ortodoxa, bine inradacinata in sufletul poetului prin educatia primita de la parinti si prin structura sa spirituala (a fost medic) a carei dominate este iubirea de oameni, il situeaza pe Vasile Voiculescu in traditionalism, mai ales ca el versifica episoadele biblice fara sa talmaceasca invataturile crestinilor sa tagaduiasca Divinitatea, asemenea lui Tudor Arghezi in Psalmi. Incadrarea operei:

Povestirea Lostrita de Vasile Voiculescu face parte din volumul Iubire magica aparuta postum, asadar se incadreaza in proza contemporana. Definirea speciei: Fiind o specie a genului epic, o naratiune de dimensiune mica, in care se povesteste cu subiectivism, o singura intamplare, la care participa personaje putine, palid conturate si in care elementele reale imbinate cu cele fabuloase creeaza fantasticul, incadreaza opera Lostrita de Vasile Voiculescu in povestirea fantastica in rama. Caracteristici si trasaturi: In povestirea Lostrita personajele sunt la granite dintre real si fabulos. Fata pe care Aliman a salvat-o de la inec este la granite dintre personaj real si fantastic. Avea chip de om, insa cand a iesit din apa jainele i se uscasera numaidecat, dintii erau asemeni celor de la peste. Aliman era pamantean, si bun inotator ceea ce inseamna ca are o legatura cu lumea apelor. Povestirea Lostrita este o poveste fantastica, deoarece imbina naturalul cu imaginarul si este o povestire in rama, deoarece intreaga actiune se subordoneaza legendei despre tanarul Aliman si lostrita fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistritei o povestesc de generatii, imbogatind-o an de an cu noi adaosuri si scornituri, dupa inchipuirile oamenilor. In plan real se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei, care atunci cand primavera zapezile se topesc brusc, poate provoca inundatii si nenorociri oamenilor; dramele satenilor provocate de inecuri, precum si faptul ca acestia erau priceputi in mestesugul pescuitului; nunta din finalul povestirii; ritualul ospatului; nasii; mireasa si nuntasii etc. In plan fabulos, lostrita sugereaza stima, duhul rau al apelor, Necuratul, dracul din balta, care ii vrajise pe multi barbate cu iubirea ei. Superstitia populara (eres) spune ca dracul ia diverse infatisari ca sa atraga oamenii si sa-i determine sa pacatuiasca, pentru a le lua sufletul si pentru a-i distruge. In aceasta povestire, se sugereaza idea ca dracul luase, de data aceasta, infatisarea unui peste, sub forma lostritei, care simbolizeaza stima apelor. Tema: Tema povestirii este atingerea absolutului in iubire prin orice mijloace. Titlul: Titlul povestirii este reprezentat de numele unui peste care sugereaza duhul rau al apelor si reprezinta dracul din balta, Necuratul. Perspectiva narativa: Naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a definesc perspective narativa obiectiva a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situindu-se intr-un spatiu al trecutului. Timpul spatial narativ imbina realul cu imaginarul. Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. Rezumatul: Incipitul povestirii il constituie superstitia populara (eres) conform careia diavolul ia diverse infatisari pentru a atrage oamenii ca sa-i distruga. Actiunea incepe cu legenda populara despre dracul din balta, intruchipat de o lostrita uriasa care a ademenit multa lume de la pescari iscusiti la copii nestiutori si care furati de stralucirea ei s-au inecat in apele Bistritei, intrucat ea era mai ales nesatula de carne de om. Aceasta legenda poate fi considerate prologul

naratiunii. Inca de la inceputul povestirii planul fabulos se imbina cu cel real, prin descrierea satului de pescari de pe malul Bistritei. Tanarul Aliman, fascinate de lostrita, nadajduia ca o sa-i caza-n maini si chiar reuseste sa o prinda in undita numai o clipa, alta data a strans-o in brate, dar i-a scapat din maini ca o sageata licaritoare. Intr-o zi, de dorul lostritei, flacaul pleaca intr-un sat salbatec pe Neagra, la un vraci batran, mare descantatori de pesti, care-i confectioneaza o lostrita vrajita, la fel de frumoasa ca cea reala. La ora intalnirii duhurilor necurate, in miez de noapte, Aliman intra in rau cu lostrita vrajita, spune un descantec, invatat de vrajitor, prin care se leapada de lumea lui Dumnezeu si da drumul lostritei in apa. Odata vraja facuta, flacaul adoarme intr-un somn adanc si linistit, si va fi trezit de sateni intrucat Bistrita venise Sodom din mal in mal. Aliman vede in apa involburata o faptura omeneasca ce abia se mai tinea cu amandoua mainile de o ramasita de carma. Era o fata lesinata, dar care isi venise numaidecat in fire si nu inghitise apa deloc, iar hainele i se zvantara cu repeziciune. Aliman o ia pe fata la el acasa. Intre ei se naste dragoste cum nu se mai pomenise pe meleagurile acelea. Dupa un timp au aparut niste zvonuri cum ca fata ar suge sangele flacaului ca o strigoaica, dar Aliman era mai sanatos, mai voinic, mai frumos, si mai bun ca niciodata. Aliman i-a pus fetei numele de Ileana ca in basmele populare. Tanarul vrea sa se casatoreasca cu ea, insa aceasta cand aude de biserica si de preot ii spune ironic flacaulu, ca nu pentru asta am venit ea pe lume. Intr-o zi mama fetei vine sa o ia acasa. Innebunit, Aliman o cauta multa vreme, dar in zadar. Se duce in cautarea vraciului, insa acesta nu mai era. Mergand in susul Bistritei intalneste un mosneag, trecut de suta de ani, care isi amintea ca, atunci cand era el copil, satul alungase doua femei cu pietre pentru multe blestematii. O fata mai indrazneata din sat vrea sa se casatoreasca cu Aliman. Asa ca incep pregatirile pentru nunta. In noaptea dinaintea nuntii plouase, iar a doua zi Bistrita venise iarasi. Un baiat din sat il anunta pe Aliman ca lostrita a aparut din nou lostrita. Buimac, Aliman fuge spre Bistrita strigand: Azi nu-mi mai scapa! Vazand chipul lostritei, Aliman se arunca in apa, prinde lostrita in brate, apoi se scufunda cu ea in valuri. Mituri si semnificatii: In povestire se remarca o multitudine de mituri si anume: mitul iubirii imposibile (Aliman si lostrita veneau din doua lumi diferite: ea venea din lumea subacvatica, iar el era pamantean), mitul absolutului (Aliman era indragostit de lostrita, acesta este capabil de sacrificiu pentru asi atinge scopul, idealurile), mitul faustian (tanarul se leapada de lumea lui Dumnezeu si face un pact cu diavolul; acest pact dintre flacau si diavol ne trimite cu gandul la Faust a lui Mefisto mitul faustian al lui Goethe- avand aceeasi aspiratie a implinirii idealului in iubire si de a iesi din limitele conditiei umane), mitul totemic (deznodamantul ne trimite catre mitul totemic, acela ca stramosul tuturor vietuitoarelor este pestele, ca motiv mitic, arhetipal in mitologia populara autohtona), mitul potopului (lostrita a aparut de doua ori; de fiecare data dupa potop prima data dup ace Aliman a facut vraja, si a doua oara la nunta lui Aliman cu fata din sat de unde se intelege ca natura se razbuna pentru faptul ca tanarul a pacatuit).

Limbajul: Limbajul artistic este dominat de spontaneitatea si firescul exprimarii, mai ales prin cuvinte populare specifice zonei, care dau originalitate povestirii. Registrele stilistice ale povestirii se inscriu in traditionalism, mai ales prin hiperbolizarea unor secvente narrative, prin excesul de epitete, precum si prin detaliile descriptive. Lexical se caracterizeaza prin frecventa verbelor, care imprima dinamica naratiunii si prin arhaismele si regionalismele care emana o atmosfera de vraja si confera stilului oralitate. Concluzii: Vasile Voiculescu foloseste o naratiune in maniera povestirii vanatoresti, in spiritual basmelor populare. http://www.referate-ok.com/referate-lostrita-ii-i8628.html http://www.scrigroup.com/educatie/literatura-romana/Lostrita-Vasile-Voiculescunuv35965.php