Cancerul renal este cea mai frecventa tumora maligna a rinichiului.

Reprezinta aproximativ 2-3 % din cancerele adultului, cu incidenta mai mare la barbat decat la femeie. Cancerul renal este unilateral si apare cu o frecventa egala la ambii rinichi, localizandu-se de obicei la nivelul polilor renali. Tumora apare initial in corticala, creste progresiv in toate directiile, atingand dimensiuni variabile, uneori impresionante si deformand suprafata rinichiului. Cancerul renal creste lent, excentric, impinge, disloca si invadeaza cavitatile pielo-caliceale, precum si venele intrarenale, apoi vena renala. Poate sa apara un tromb venos, format din tesut neoplazic si sange coagulat, acesta extinzandu-se progresiv in vena cava inferioara si apoi la nivelul cavitatilor drepte ale inimii. O complicatie care poate sa apara ca urmare a prezentei trombului venos - obstructia venoasa, ceea ce va favoriza migrarea metastatica a celulelor tumorale. Extern, tumoarea sparge capsula proprie a rinichiului si invadeaza structurile anatomice vecine: glanda suprarenala, colon, pancreas. Extensia cancerului renal se face mai ales pe cale venoasa, dar si pe cale limfatica. Existenta adenopatiilor (inflamarea ganglionilor) neoplazice, intuneca sever prognosticul. Metastazele sunt de obicei solitare si evolueaza lent. Aceastea se localizeaza cel mai frecvent la nivelul plamanului, dar se mai pot localiza si la nivelul sistemului osos, ganglionilor limfatici, ficatului, glandelor suprarenale si rinichiului controlateral. Aproximativ 25-30% dintre pacienti au metastaze evidente la prima consultatie. In plus, un numar important de pacienti au metastaze subclinice in acelasi moment al primei prezentari la medic, ceea ce explica rezultatul nesatisfacator al tratamentului. Din punct de vedere microscopic, cancerul renal este un carcinom ce contine celule clare (25%), celule granulare sau intunecate (25%) si celule sarcomatoide (2%). Majoritar este carcinomul de tip mixt.

Cauzele aparitiei cancerului renal

Cauza care determina aparitia cancerului renal este incerta. Exista totusi o serie de factori de risc: - fumatul - abuzul de analgezice - expunerea profesionala indelungata (cadmiu, azbest, produse petroliere) Exista cazuri in care cancerul renal este mostenit genetic, asa cum se intampla in cazul sindromului von HippelLindau.

Simptomele cancerului renal

Semnele de alarma in cazul unui cancer renal sunt: - hematurie (prezenta sangelui in urina) - durere - nefromegalie (marirea de volum a rinichiului). De obicei, aceste simptome exprima un stadiu local avansat al bolii. Aceste simptome pot sa apara si separat. Astfel hematuria apare la 60% dintre pacienti, fiind spontana, capricioasa si uneori abundenta. Prezenta hematuriei corespunde invaziei cailor excretorii urinare. Durerea apare mai rar, atunci cand apare este surda si permanenta, fiind determinata de distensia capsulei renale. Durerea poate avea un caracter mai accentuat, de colica nefretica, atunci cand se produce obstructia ureterului prin cheaguri. Nefromegalia este mai evidenta cand localizarea maligna este la nivelul polului renal inferior. Nu doar aceste simptome pot alarma pacientul, uneori singura manifestare a bolii poate fi reprezentata de un sindrom paraneoplazic si anume: - anemia: care apare mai ales datorita hematuriei - hipertensiunea arteriala: este determinata de secretia de catre tumora a reninei - febra: este cauzata de secretia de catre tumora a unor substante pirogene - disfunctia hepatica: poate sa apara o hepatomegalie (marire de volum a ficatului), cu cresterea bilirubinei, a fosfatazei alcaline - hipercalcemia : apare pentru ca tumoarea secreta o anumita substanta Mai sunt secretate si alte substante:

- insulina (determina hiperglicemia) - enteroglucagon (determina enteropatia proteica) - ACTH (determina sindrom Cushing) Depistarea unui sindrom paraneoplazic nu influenteaza prognosticul. In cazul in care sindromul paraneoplazic persista si dupa efectuarea nefrectomiei (extirparea unui rinichi) este posibil sa fie prezente metastazele subclinice.

Stabilirea diagnosticului de cancer renal

Foarte importante pentru stabilirea unui diagnostic sunt explorarile imagistice: - radiografia reno-vezicala simpla - urografia intravenoasa - ecografia - CT - IRM - angiografia Pentru a se evalua extensia boliipoate fi necesara efectuarea: - ecocardiografiei: pentru a se evalua trombusul neoplazic - radiografiei osoase - osteolizei. Testele de laborator nu permit stabilirea unui diagnostic, functia renala globala fiind normala in majoritatea cazurilor. Testele de laborator sunt utile doar in evaluarea unui sindrom paraneoplazic.