Managementul Mediului Manual Final

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI
Manual de Practici Europene in Managementul Mediului

EMAS si Eticheta Ecologica: ce sunt, cum se obtin si ce beneficii pot aduce companiilor romanesti
Iulie 2004
AUTORI: Klaas Jan Kramer URS Netherlands BV Prof. Dr. Ing. Ion Hohan, Carmen Balaban, Simona Diaconu Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana Bogdan Albu REC Romania
Acest material a fost realizat de Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est Biroul Local Romania (REC Romania), in cadrul proiectului Practici Europene in Managementul Mediului, derulat cu sprijinul financiar al UNIUNII EUROPENE, prin Programul Phare Societate Civila 2001 si in parteneriat cu Patronatul Roman, Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana si Fundatia StrawberrNet.
Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin Programul Phare Societate Civila 2001
CUPRINS:
1. Despre acest manual4 2. Introducere in Managementul si Marketingul Mediului .................................6 2.1.Problematica de mediu din perspectiva companiilor ..............................6 2.2. Sisteme de Managementul Mediului.....................................................7 2.3. Eco-Marketing..................................................................................10 3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania.....................................11 3.1. EMAS...............................................................................................11 3.2. Eticheta Ecologica.............................................................................12 4. EMAS Schema Europeana de Management si Audit de Mediu....16 4.1. Scurt istoric......................................................................................16 4.2. Ce este EMAS ? ...............................................................................17 4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de celelalte sisteme de management.....................................................19 4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS?..................................................26 4.5. Cum inregistram EMAS?.....................................................................31 4.6. Cine poate implementa EMAS?...........................................................32 4.7. Care sunt avantajele EMAS?..............................................................33 4.8. Care sunt costurile EMAS?.................................................................34 4.9. Concluzii..........................................................................................34 5. Eco-Etichetarea Produselor si Serviciilor.....................................................36 5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?............................................36 5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?.......................................37 5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?........................................37 5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice......................................................37 5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene............................................................39 5.6. Eco-Eticheta in Romania.....................................................................44 6. Managementul de Mediu instrument valoros in cresterea competitivitatii firmelor pe Piata Comuna Europeana........................................48 7. Rolul organiza iilor patronale n promovarea practicilor in Managementul Mediului...56 8. Studii de caz privind folosirea EMAS si a Etichetei Ecologice.....58
1. Despre acest manual

Felicitari pentru interesul acordat practicilor in Managementul Mediului ! Cresterea cerintelor legale si a sensibilitatii pietei fata de aspectele legate de performantele de mediu ale firmelor, cat si implicatiile procesului de Integrare Europeana, face ca acest manual sa acopere o cerere generala de informatii in acest domeniu.
Practicile Europene in Managementul Mediului (acesti termeni definind in acest manual Schema de Management si Audit de Mediu EMAS, corespondentul european al standardului international ISO 14.001, si Eco-Etichetarea Europeana pentru produse si servicii), au devenit in ultimii 15 ani instrumente de referinta pentru imbunatatirea performatelor de mediu ale companiilor in aceasta regiune si pentru punerea in valoare a acestor performante in cadrul Pietei Comune Europene.
Aportul cel mai valoros al acestor doua instrumente si motivul pentru care ele au fost inventate, este transpunerea cerintelor legale de conformare cu normele de protectia mediului in avantaje de piata, utilizarea lor transformandu-le, deci, in instrumente de marketing.
Astfel, Sistemele de Managementul Mediului sunt parte integranta a planurilor de promovarea a tot mai multe firme: astfel, 3065 companii europene au implementat un sistem de managementul mediului conform EMAS pana in Mai 2004 si 61.287 in intreaga lume, erau certificate cu ISO 14.001, in decembrie 2003.
Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a devenit un element de promovare pentru un tot mai mare numar de produse si servicii (aproape 18.000 produse si servicii etichetate doar cu aceasta eco-marca in tarile membre si candidate ale Uniunii Europene).
In prezent companiile din tarile Uniunii Europene (ca si cele care au relatii comerciale cu astfel de companii), depun eforturi serioase pentru implementarea acestor sisteme de ecomanagement/eco-marketing, depasind de multe ori efortul autoritatilor cu responsabilitati in domeniul mediului prin introducerea acestor instrumente in noi domenii de activitate si grupe de produse si servicii.
Spre deosebire insa de majoritatea companiilor Europene, cele romanesti resimt o lipsa generala de informare in acest domeniu, iar responsabilitatea pentru performantele de mediu ramane, de obicei, in sarcina conducerii, adica a unui numar mic de persoane foarte ocupate, care au, bineinteles, numeroase alte prioritati.
Acest Manual a fost, de aceea, elaborat ca o introducere pentru manageri - in utilizarea celor doua instrumente principale in managementul (EMAS) si marketingul (Eco-Etichetarea) mediului in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si a extinderii Pietei Comune. Insusirea acestui material nu presupune cunostiinte de specialitate si a fost scrisa intr-un stil clar, fara a utiliza jargonul de specialitate. Termenii tehnici au fost introdusi intr-o proportie cat mai mica, iar cand au fost utilizati au fost explicati intr-un limbaj accesibil.
Acest Manual nu isi propune sa acopere toate aspectele instrumentelor de Managementul Mediului, prin includerea tuturor detaliilor tehnice, legislative si organizationale posibile. Facand acest lucru, acest material ar fi fost de cateva ori mai gros si ar fi fost citit cu atentie (si utilizat) de putini dintre managerii carora ne adresam. In schimb Manualul va ofera o eficienta introducere in instrumentele de managementul si marketingul mediului, cat si informatiile necesare pentru acele companii care vor sa faca urmatorul pas in utilizarea lor.
2. Introducere in Managementul si Mar ketingul Mediului

Cuprins: 2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor 2.2. Sisteme de Managementul Mediului 2.3. Eco-Marketing
2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

Globalizarea problemelor de mediu provoaca ingrijorari din ce in ce mai mari. Companiile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului. Ele efectueaz "auditri" pentru a aprecia performanta lor ecologica. Totusi, aceste auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi EMAS-ul si seriile de standarde ISO 14000) constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. In acelasi timp, opinia publica a devenit din ce in ce mai preocupata de problemele mediului inconjurator acestea fiind adesea reflectate in comportamentul consumatorilor, care isi exprima mediului, promovand produsele cu impact redus. Relatia dintre mediu si activitatile socio-economice se poate prezenta sintetic astfel: interesul pentru produsele care nu sunt daunatoare pentru mediu. In acest fel a aparut eticheta ecologica care ofera informatii despre impactul produs asupra
Evaluarea impactului pe care activitatile economico-sociale il au asupra mediului se realizeaza pe 2 directii principale: - una cu caracter obligatoriu consta in obtinerea de catre agentii economici a unor avize, acorduri, premise de functionare in raport cu institutiile abilitate pe linia protectiei mediului. In aceasta situatie formele de evaluare a impactului ecologic sunt reglementate prin legislatia cadru nationala de mediu i detaliate prin legislatia secundara i tertiara nationala din domeniile respective; - cealalta, cu caracter voluntar, prin care agentii economici, stimulati de anumite avantaje potentiale, se angajeaza sa-i imbunatateasca performanta de mediu. In acest caz formele de evaluare a 6
impactului ecologic
sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,
Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.
avize
obligatorii
autorizatii
Instrumente in managementul mediului
permise
EMAS voluntare Eticheta Ecologica
2.2. Sisteme de Managementul Mediului

Managementul de mediu este managementul acelor activitati ale unei firme care are sau pot avea un impact asupra mediului. Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile si procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea analizarea si mentinerea politicii de mediu. Un sistem de management de mediu reprezint un instrument managerial prin care se urmrete
asigurarea funcionalitii i a aplicrii continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu, precum i conformarea cu obiectivele i intele de mediu. Sistemul de management de mediu este un instrument de indentificare si de organizatiilor o metoda de organizare/ administrare sistematica produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu. Activitatile firmei care au sau pot avea un impact asupra mediului se refera la: Fabricile producatoare implicate in extractia materiilor prime din mediu si prelucrarea lor. Ca rezultat al proceselor de productie rezulta diverse forme de deseuri (solide, lichide, gazoaze) in mediul inconjurator 7 rezolvare ce ofera
a activitatilor lor de management,
Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au impact asupra mediului Marfurile ce sunt fabricate si depozitate Companiile furnizoare de servicii ce utilizeaza diverse produse si energie pentru oferirea serviciilor lor.
Pentru un management de mediu eficient in cadrul acestor activitati se utilizeaza instrumente voluntare de genul ISO 14000, EMAS, SA 8000, CERES. Seria ISO 14000 - Organizatia Internationala de Standardizare a dezvoltat o serie de standarde voluntare in domeniul managementului de mediu care sunt unanim recunoscute ca fiindseria ISO 14000. Aceasta serie de standarde se adreseaza urmatoarelor aspecte ale managementului de mediu: o Sisteme de Management de Mediu specificatii si ghid de utilizare (ISO 14001) o Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare (ISO 14004) o Ghid pentru audit de mediu (ISO 14010 ISO 14015) o Etichete si declaratii de mediu (ISO 14020 ISO 14024) o Evaluarea performantei de mediu (ISO 14031) o Evaluarea ciclului de viata (ISO 14040 ISO14043) Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Scopul seriei 14000 este acela de a promova protectia mediului din punctual de vedere al intereselor socio-economice. ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu. EMAS - la nivel european s-a dezvoltat un standard propriu intitulat Eco-management and Audit Scheme EMAS. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. EMAS si seria ISO 14001 - sunt similare in multe privinte, dar exista diferente in modul de abordare si in unele detalii. Aceste diferente decurg din faptul ca reglementarea EMAS si standardele ISO 14000 au fost elaborate la diferite date in diferite foruri. SA 8000 (Social Accountability) - Standard universal acceptat si recunoscut care defineste raspunderea sociala, dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie, organizatiilor nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice. CERES - Initiativa Raportarii Globale, este un efort de colaborare international, tinzand spre dezvoltarea si stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentru o dezvoltare durabila. 8
Avantajele managementului de mediu - Reducerea costurilor, care poate fi un efect al: o imbunatatirii performantelor de mediu o eficientizarii proceselor existente, o introducerii unor procese noi, eficiente o depozitarea deseurilor o reducerea cantitatii de materii prime o proiectarea produsului - Asigurarea respectarii legislatiei - Anticiparea legislatiei viitoare - Reducerea riscului de mediu - Cresterea oportunitatilor de piata - Imbunatatirea imaginii in fata clientilor, partenerilor, investitorilor si comunitatii locale Managementul de mediu cunoaste amploare si reprezinta o provocare datorata complexitatii legislatiei de protectia mediului. Fundamentarea managementului mediului reprezinta intelegerea legilor si reglementarilor care se aplica in companii. Totusi, simpla conformare cu legea nu este suficienta si multe companii au optat pentru strategii dincolo de conformare. COMPANIE Produse si servicii (ambulate si/sau transportate)
materiale
Infrastructura Procese
energie
Deseuri solide lichide gazoase
Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat managementul mediului dintr-o cerinta locala intr-una globala. In viitor, performanta de mediu a firmelor din intreaga lume va fi comparata cu utilizarea 9
instrumentelor de managementul mediului, iar abilitatea companiilor de a satisface aceste standarde poate afecta acceptabilitatea produselor lor pe piata .
2.3 Eco-Marketing
Piata este mai receptiva in prezent la impactul produselor asupra mediului mai mult decat a fost vreodata, iar aceasta tendinta se va accentua in anii urmatori. Exista numeroase alte motive pentru aceasta evolutie dintre care vom mentiona perspectiva extinderii Pietei Comune Europene in Romania si cresterea interesului pentru produse de calitate. In opinia generala ecomarketingul (marketingul verde) se refera numai la promovarea si publicitatea produselor care au caracteristici ecologice. Termeni ca Ozone Friendly, Recyclable sau Environmentally Friendly fac ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu ecomarketingul. Conceptul de ecomarketing are insa o arie mult mai larga, aplicandu-se atat pentru bunuri de consum, cat si pentru bunuri industriale si chiar servicii. Astfel, ecomarketingul inglobeaza termeni in limba engleza precum: Green Marketing, Environmental Marketing, Ecological Marketing. Desi conceptul de ecomarketingul a aparut la sfarsitul anilor 1980, acesta a inceput sa capete importanta mult mai tarziu. Ecomarketingul se refera la toate acele activitati menite sa genereze si sa faciliteze orice schimburi destinate sa satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra mediului. Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al ecomarketingului. Eticheta ecologica este un simbol graphic, insotit sau nu de un text descriptive aplicat pe produs, ambalaj intr-o brosura sau document informative ce insoteste produsul. Cu siguranta un produs cu eticheta ecologica va avea o valoare mai mare pe piata, deoarece ofera informatii cu privire la impactul pe care respectivul produs il are asupra mediului. Stabilirea unui astfel de sistem de etichetare ecologica este destinat s ajute consumatorii s aleag produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului oferindu-le informaii privind caracteristicile de impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic.
10
3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania

Cuprins: 3.1. EMAS A) In Uniunea Europeana B) In Romania 3.2. Eticheta ecologica A) In Uniunea Europeana B) In Romania
Primul lucru pe care il vom sublinia in acest capitol, este faptul ca Sistemele de Managementul Mediului si Eco-Etichetele au fost gandite ca si instrumente voluntare, cerute doar de relatiile parteneriale si de piata, si nu impuse prin cerinte minime legale. Cadrul legislativ in care se aplica aceste practici, este asadar unul foarte general si nerestrictiv, si este specific mai ales practicilor specific europene (transpuse deja in legislatia romaneasca) EMAS si Floarea (eco-eticheta) europeana, pe cand alte practici similare sunt implementate fara un suport legislativ specific, pentru ca majoritatea lor au fost concepute si sunt in continuare dezvoltate mai ales de catre companii si organizatii non-guvernamentale.
3.1. EMAS A) In Uniunea Europeana

In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in acest domeniu, calitatea mediului lasa de dorit atat la nivel regional, cat si planetar. Asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht, obiectivul global a Comunitatii Europene este acela de a promova o dezvoltare economica durabila. Dezvoltarea durabila reclama utilizarea unor instrumente ale politicii de mediu si recomanda ca responsabilitatea de mediu sa fie impartita intre autoritati, industrie, consumatori etc. Reglementarea (EC) Nr 761/2001 a Parlamentului European permite participarea voluntara a organizatiilor in cadrul EMAS1. Decizia (EC) No 681/2001 si Recomandarea (EC) 680/2001 din 7 September 2001 este un ghid pentru implementarea Reglementarii (EC) 761/2001.
1 Pe 4 Decembrie 2002 un corrigendum la Reglementarea EMAS a fost publicata in the Official Journal L327 la pagina 10.
11
La nivelul Comisiei Europene aceast aspect este probabil cel mai bine evidentiat in Schema de Audit si Eco Management care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare stabileste o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Reglementarea a intrat in vigoare in Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis pentru participarea companiilor tocmai in Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15 State Membre UE si celor trei State membre ale ariei economice UE: Norvegia, Islanda si Lichtenstein.
B) In Romania
In Romania, Ordinul nr. 50 din 01/14/2004 stabileste procedura de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste sisteme. Aceasta procedura se stabileste pentru: - introducerea in cadrul organizatiilor care desfasoara activitati cu sistemului de management si audit de mediu; - evaluarea si imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiilor; - furnizarea de informatii relevante de mediu publicului si altor parti organizatiilor. Acest ordin se aplica organizatiilor din toate domeniile de activitate, care doresc sa-si imbunatateasca performanta de mediu (pentru o parte a activitatii sau pentru toate activitatile desfasurate). In cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor exista Comitetul consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca parte a Serviciului controlul integrat al poluarii. Biroul EMAS este constituit din experti in domeniul managementului si auditului de mediu. Comitetul consultativ EMAS aproba, iar Biroul EMAS este responsabil cu inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS. Biroul EMAS asigura inscrierea si mentinerea organizatiilor intr-un registru. interesate din afara impact asupra mediului a
3.2. Eticheta Ecologica A) In Uniunea Europeana

Un alt instrument al politicii de mediu la nivel European a fost introdus prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1980/2000 privind schema de acordare a etichetei ecologice care are ca obiect stabilirea unui sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice, pentru promovarea produselor cu un impact minim asupra
12
mediului pe parcursul ntregului lor ciclu de via i care ofer consumatorilor informaii precise, exacte i stabilite pe baz tiinific cu privire la impactul acestora asupra mediului. Eticheta ecologic desemneaz acele produse care determina reducerea impactului asupra mediului, n comparaie cu alte produse din acelai grup de produse, fr a incalca cerintele legale aplicabile produselor la nivel naional. In afara deciziilor specifice referitoare la acordarea etichetei ecologice pentru aceste grupe de produse (de exemplu Decizia nr. 40/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru aparate frigorifice, Decizia nr. 45/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru masini de spalat rufe de uz casnic, etc), exista si Decizia nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica, unde sunt specificate tarifele aferente obtinerii etichetei ecologice. Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile specifice pentru etichetarea ecologica a urmatoarelor grupe de produse:
1. Masini de spalat vase 2. Aparate frigorifice 3. Masini de spalat rufe 4. Detergenti pentru vase 5. Detergenti pentru rufe 6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc 7. Vopsele de interior si lacuri 8. Produse textile 9. Incaltaminte 10. Lenjerie de pat si camasi
11. Becuri cu o singura terminatie 12. Becuri cu doua terminatii 13. Hartie pentru copiere 14. Hartie pentru servetele 15. Amelioratori pentru sol 16. Hartie de toaleta 17. Role de hartie pentru bucatarie 18. Computere personale 19. Computere portabile 20. Saltele de pat
B) In Romania
In Romania a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie 20022, privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul
publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002
13
cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Aceasta hotarare are scopul de a introduce eticheta ecologica pentru a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n comparaie cu alte produse aparinnd aceluiai grup de produse. Promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficient a resurselor i la un nivel ridicat de protecie a mediului, prin furnizarea ctre consumatori de informaii corecte, exacte i stabilite pe baz tiinific despre produsele respective. Hotrrea nu se aplic: a) substanelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, duntoare mediului, cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum i bunurilor fabricate prin procedee duntoare pentru om sau pentru mediu i care pot duna consumatorului n condiii normale de utilizare; b) produselor alimentare, buturilor, produselor farmaceutice; c) aparaturii medicale destinate utilizrii n scopuri profesionale sau care este prescris ori utilizat de ctre personal medical calificat, n conformitate cu legislaia n vigoare. HG 189/2002 prevede faptul ca Eticheta Ecologic se acord la cerere, si se acord grupurilor de produse care ndeplinesc urmtoarele condiii: a) potenial ridicat de protecie a mediului, care s determine alegerea fcut de cumprtor; b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii; c) cerere mare de consum sau utilizare final prin volumul de vnzri.
Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si procedurile de acordare a etichetei pentru diverse produse (numarul acestora se va extinde in urmatorii doi ani): Hotararea Guvernului nr. 827/31 iulie 20023 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru aparate frigorifice. Hotararea Guvernului nr. 40/20034, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru masinile de spalat rufe, de uz casnic. Hotararea Guvernului nr. 253/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii pentru masini de spalat vase. Hotararea Guvernului nr. 254/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru incaltaminte. Hotararea Guvernului nr. 284/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat.
3 4
publicata in Monitorul Oficial nr.638/29 august 2002 publicata in Monitorul Oficial nr. 82/10 februarie 2003
14
Pentru obtinerea etichetei ecologice, a fost elaborat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr.1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice5, privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice, ca si Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice.
Atribuiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt urmtoarele: a) analizeaz i evalueaz procedura de acordare a etichetei ecologice produselor introduse pe piata; b) studiaz sistemul actual de etichetare ecologica a produselor i serviciilor din rile Uniunii Europene, analizeaza si formuleaza propuneri asupra proiectelor de acte normative ce vizeaza perfectionarea cadrului legislativ si institutional in domeniu; c) stabileste lista cuprinzand laboratoarele acreditate in vederea efectuarii verificarilor si testelor pentru fiecare grup de produse; d) face propuneri privind perfecionarea procedurilor de informare a publicului i de colaborare ntre institutiile cu competen n materie. e) primeste si analizeaz solicitarile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata de catre agentii economici, evalueaza aceste solicitari si propune Autoritatii Competente pentru Acordarea Etichetei Ecologice Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor acordarea si respingerea acestor solicitari, pe baza procesului de analiza a rezultatelor evaluarii performantelor produsului conform criteriilor specifice de acordare a etichetei ecologice produselor respective.
publicat in MO nr.851/26.11.2002
15
4. EMAS Schema Europeana de Management si Audit de Mediu

Cuprins: 4.10. Scurt istoric 4.11. Ce este EMAS ? 4.12. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de celelalte sisteme de management 4.13. Care sunt pasii implementarii EMAS ? 4.14. Cum inregistram EMAS? 4.15. Cine poate implementa EMAS ? 4.16. Care sunt avantajele EMAS 4.17. Concluzii
4.1. Scurt istoric

In statele membre UE instrumentele de mediu sunt bazate in principal pe legislatia de mediu in vigoare. In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de Comisia Europeana si sectiunile nationale si internationale in acest domeniu, calitatea mediului nu este inca imbunatatita in ritmul in care se doreste. Pe de alta parte, pentru multe organizatii simpla conformare cu legislatia este numai un prim pas pe drumul spre o dezvoltare durabila. De aceea, beneficiile aduse de instrumentele voluntare de management de mediu sunt binevenite, in comparatie cu plata penalitatilor si realizarea remedierilor.
Evolutia EMAS
Iunie 1993 Reglementarea Consiliului 1836/93 a fost adoptata pe 29 June 1993. Aceasta a fost creat schema EMAS cu o prevedere ce permite companiilor participarea voluntara in cadrul schemei de management de mediu. Este deschisa companiilor din sectorul industrial ce functioneaza in cadrul Uniunii Europene si in Spatiul Economic European. 1993-1995 Infiintarea structurilor de implementare a schemei (organisme de acreditare) Aprilie 1995 EMAS este deschisa pentru participarea si altor companii 1996 Comisia recunoaste EN ISO 14001 ca fiind baza participarii la EMAS. 16
1997 Procesul de consultare pentru analiza EMAS Octombrie 1998 Comisia prezinta o propunere pentru revizuirea EMAS.
Martie 2001 apare EMAS II; noua reglementare EMAS este adoptata de catre Consiliul si Parlamentul European. Septembrie 2001 Comisia adopta un ghid pentru implementarea schemei. Iulie 2004 3700 in intreaga lume companii au implementat si certificat EMAS
4.2. Ce este EMAS ?

EMAS (The European Eco-Management and Audit Scheme), este un instrument de management pentru companii si alte tipuri de organizatii ce permite evaluarea si imbunatatirea performantei lor de mediu. Participarea este voluntara si se adreseaza organizatiilor private sau publice ce opereaza in cadrul Uniunii Europene, a Spatiului Economic European Islanda, Liechtenstein, si Norvegia si a tarilor candidate, care creeaza cadrul legislativ si institutional pentru implementarea acestui sistem, ca o parte a Acquis-ului Comunitar de Mediu. EMAS pe scurt: o reglementare europeana cu cerinte precise valabila numai n Spatiul Economic European audit extern obligatoriu publicarea obligatorie a rezultatului dupa audit respectarea legislatiei este o cerinta mbunatatirea continua a performantei de mediu este o necesitate se poate aplica la intreprinderi economice, autoritati, organizatii si institutii de orice fel si la orice nivel : birou, atelier, fabrica, lant de magazine, ferma, primarie, spital, scoala, port un sistem intern de management "a la carte" mbunatatirea continua si prevenirea poluarii audit: la maximum 3 ani bilant ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite n prealabil referinta la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile este o continuare a ISO 14001, o varianta mai evoluata este perfect compatibil cu seria ISO 14000,seria ISO 9000, OHSAS
17
In majoritatea cazurilor, companile romanesti au relatii parteneriale cu firme din tarile europene, astfel ca EMAS (ca instrument recunoscut si utilizat in spatiul european) pare din acest punct de vedere mai atractiv. In alte cazuri insa, avand clienti din tari din afara Europei, firmele se pot orienta catre ISO 14.001. Implementarea SMM conform EMAS cat si ISO 14.001 este desigur posibil si exista suficiente motive pur economice pentru a proceda in acest fel.
Caracteristici EMAS:
EMAS
Transparenta
Performanta
Credibilitate
PERFORMANTA: EMAS este o schema de management de mediu voluntara, bazata pe schema armonizata peste tot in Uniunea Europeana cu obiective de imbunatatire a performantei de mediu a organizatiilor prin angajamente proprii de evaluare si reducere a impactului lor asupra mediului.
CREDIBILITATE: Natura externa si independenta a intregistrarii si a procesului de verificare EMAS asigura credibilitatea publica si increderea ca schema include sistemul de management si declaratia de mediu.
TRANSPARENTA: Informarea publica cu privire la performanta de mediu a organizatiei este un aspect important al obiectivului schemei. Aceasta se realizeaza prin declaratia de mediu care ofera informatii publicului asupra impactului de mediu si performanta organizatiei, si a modului in care organizatia se implica active prin angajatii sai in implementarea schemei. Logo-ul EMAS poate fi aplicat pe diverse produse, este un instrument vizual atractiv care demonstreaza angajamentul organizatiei de imbunatatire a performantei de mediu si indica increderea informatiilor oferite. Scopul EMAS este promovarea imbunatatirii continue a performantelor de mediu prin: dezvoltarea si implementarea SMM-ului (Sistemul de Managementul Mediului). evaluarea performantelor de mediu prin auditare. oferirea informatiilor legate de performantele de mediu pentru public. 18
Obiectivele EMAS sunt:
mbunatatirea performantei de mediu. conformare cu legislatia din domeniu. informarea publicului asupra masurilor luate n domeniul protectiei mediului.
Imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale companiilor se realizeaza prin: a) elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu; b) evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme; c) furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu alte parti interesate din afara organizatiilor; d) implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea proprie, adecvata, initiala si
avansata, care sa le permita participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor de solicitarea angajatilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.
4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS celelalte sisteme de management ?
fata
de
Noiunea de sistem de management a aprut n dup 1975, iar ISO Organizaia Mondial a Standardizrii a nceput dezvoltarea de standarde n domeniul sistemului de management al calitii. n 1987 primele astfel de standarde au fost publicate. A urmat o etap de revizuiri iar n 1994 au fost publicate standardele din seria ISO 9000:1994, foarte cunoscute i utilizate pentru implementarea i certificarea sistemelor de management al calitii. n 1996 a fost publicat i standardul ISO 14001 pentru sisteme de management de mediu iar n 1999 a fost publicata prima forma a standardului OHSAS 18001, pentru sistemul de management al sntii i securitii forei de munc. Standardul OHSAS 18001 - Standard de Asigurare a Sntii i Siguranei Forei de Munca, a fost dezvoltat considerndu-se compatibilitatea cu ISO 9001- managementul calitii, ISO 14001 sisteme de management de mediu pentru a se asigura integrarea sistemelor de management al calitii, mediului si al securitii ocupaionale, de ctre organizaii.
Integrarea sistemelor de management a devenit un instrument folosit de companii pentru a atinge niveluri excelente ale performanelor. n tabelul de mai jos este prezentat modalitatea de integrare a celor mai cunoscute trei sisteme de management (calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc). Angajaii i managerii sunt adesea rezervai cu privire la standardele de management deoarece certificarea obinuita i verificarea metodologiei tind s se concentreze pe nevoia de realizare a documentelor auditului pentru satisfacerea certificatorului. Angajaii se simt acaparai de necesitatea realizrii unor documente 19
suplimentare, ceea ce poate genera resentimente pe termen lung si negativism. Resursele limitate ale unei companii sunt adesea redirecionate n mod cresctor ctre rezolvarea aspectelor birocratice ale managementului mediului n detrimentul managementului de mediu n sine. Pentru atingerea de rezultate bune n integrarea sistemelor de management o companie trebuie s se concentreze asupra mbuntirii performanei de mediu i a securitii i sntii forei de munc. Abordarea bazata pe performante se concentreaza pe evaluarea companiilor. Atunci cand se face o observatie sau o constatare, se folosesc tehnici de analiza a cauzelor pentru a se determina cauza de baza care a generat problema in discutie. Aceasta implica interviuri si investigarea detaliata a documentatiei legate de managementul de mediu, inclusiv a licentelor si autorizatiilor de mediu, a emisiilor, a sistemului de canalizare, a planurilor cladirii si ale vecinatatii, etc. Integrarea sistemelor de management are drept scop limitarea documentaiei sistemelor de management si concentrarea pe performane i mbuntirea continu. Exist o serie de elemente ale sistemului de management care pot fi uor integrate, cum ar fi: - manualul sistemului de management (n companiile cu sistem integrat, manualul sistemului de management calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc este unic. Exista ns posibilitatea de a avea un manual pentru calitate, i un alt manual pentru mediu sntatea i securitatea forei de munc) - proceduri de sistem o parte din elementele de sistem pot fi cuplate pentru realizare procedurilor de sistem. Dac n cazul sistemulu integrat mediu sntatea i securitatea forei de munc se poat integra toate procedurile de sistem, cu excepia celor pentru Aspecte de mediu la ISO 14001 i Riscuri de sntate i securitate a forei de munc la OHSAS 18001, in cazul integrrii celor 3 sisteme de management se pot realiza urmtoarele proceduri de sistem combinate: Politic de calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc Obiective generale, obiective specifice i inte Programul de management calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc Structur i responsabilitate Instruire, Contientizare i Competen Comunicare Controlul documentelor Pregtire i reacie pentru situaii de urgen / controlul produsului neconform Monitorizare i msurtori, verificare i aciuni corective Audit intern Analiza de management.
20
- Procedurile operaionale sunt specifice departamentelor i acestea pot fi integrate la nivel departamental dar depinde de domeniul de activitate al companiei Integrarea sistemelor de management este posibila ns certificarea acestora nu poate fi realizat dect individual. Cel mai adesea companiile vor avea 2 sisteme de management, unul pentru Calitate i altul pentru Mediu sntatea i securitatea forei de munc, cu legturi ntre acestea, cu responsabiliti mprite ntre diferitele categorii de personal.
La sfritul anului 2002 existau n lume peste 560.000 companii cu un sistem de management al calitii certificat conform standardelor ISO 9001/2/3. In Romnia n prezent aceast cifr cu greu se apropie de 2500. La acelai moment numrul companiilor cu un sistem de managementului certificat conform standardului ISO 14001:1996 era de aproape 50.000. In Romnia nu s-a ajuns nc la 50. Cu privire la managementul securitii muncii, n Romnia situaia este foarte incipienta. A fost implementat standardul doar n foarte mic msur la nivelul industriei petrolului i gazelor naturale i n industria cimentului.
n contextul integrrii rii noastre n Uniunea European, economia i Industria din Romnia se afl n faa unei mari provocri, respectiv aceea de a opera conform principiilor negociate n capitolul nr. 1 din Tratatul de Aderare a Romniei la UE, Libera circulaie a produselor. Acesta va fi momentul adevrului. Firmele romneti necompetitive i care nu vor satisface cerinele internaionale de securitate i calitate vor nceta s existe.
n tabelul de mai jos sunt prezentate clauzele celor trei standarde de sistem de management: ISO 9001:2000 sistem de management al calitii, ISO 14001:1996 sistem de management de mediu i OHSAS 18001:1999 sistem de management al sntii i securitii forei de munc.
Legtura ntre sistemele de management ISO 14.001, ISO 9001 si OHSAS 18.001
Clarificarea nivelurilor Nivelul 1: Manual Nivelul 2: Proceduri de sistem Nivelul 3: Proceduri operaionale (nu sunt specificate n standard dar este o modalitate de bun practic n companii)
ISO 14001
Manual
Cerin ISO 14001 4.1
OHSAS 18001
Manual
Cerin OHSAS 18001 4.1
ISO 9001
Cerine generale Responsabilitate, autoritate si comunicare
Cerin ISO 9001 4.1 5.5
Tip procedura Manual
Nivel
21
Politica de mediu
4.2
Politica de Sanatate si Securitate
4.2
Responsabilitate si autoritate Angajamentul managementului Politica pentru calitate Imbunatatire Planificare Orientarea catre client Determinarea cerintelor referitoare la produs Analiza cerintelor referitoare la produs Orientarea catre client Determinarea cerintelor referitoare la produs Obiectivele calitatii Planificarea sistemului de management al calitatii Imbunatatire continua Realizarea produsului Planificarea realizarii produsului Responsabilitatea managementului Angajamentul managementului Responsabilitate si autoritate Reprezentantul managementului Managementul resurselor Furnizarea resurselor Resurse umane Criterii generale Infrastructura Mediul de lucru
5.5.1 4.5.1 5.3 8.5 5.4 5.2 7.2.1 Procedura de sistem Procedura de sistem 2 2 Procedura de sistem 2
Planificare Aspecte de mediu
4.3 4.3.1
Planificare Evaluarea si controlul riscurilor
4.3 4.3.1
7.2.2 5.2 7.2.1 Procedura de sistem 2
Cerinte legale si de alta natura
4.3.2
Cerinte legale si de alta natura
4.3.2
Obiective si tinte Programul de management de mediu
4.3.3 4.3.4
Obiective Programul de management pentru sanatate si securitate
4.3.3 4.3.4
5.4.1 5.4.2
Procedura de sistem Procedura de sistem
2 2
8.5.1 7 7.1 5 5.1 5.5.1 5.5.2 6 6.1 6.2 6.2.1 6.3 6.4 22 Procedura de sistem Procedura de sistem Procedura de sistem 2 2 2
Implementare si operare
4.4
Implementare si operare
4.4
Structura si responsabilitati
4.4.1
Structura si responsabilitati
4.4.1
Instruire, constientizare si competenta Comunicare
4.4.2 4.4.3
Instruire, constientizare si competenta Comunicare si consultare Documentare Controlul documentelor Control operational Instructiuni de baza / generale Gestiunea susbstantelor periculoase Control operational / contracte cu furnizorii si contractorii Controlul contractorilor Managementul schimbarii Monitorizarea aerului Controlul echipamentului de protectie personala Analiza securitatii postului Inspectii la locul de munca Securitatea echipamentului Securitate electrica Echipamente de ridicat N.a. N.a. N.a.
4.4.2 4.4.3
Documentarea SMM Controlul documentelor Control operational Instructiuni de baza / generale Gestiunea susbstantelor periculoase Control operational / contracte cu furnizorii si contractorii Controlul contractorilor Managementul schimbarii Monitorizarea aerului N.a.
4.4.4 4.4.5
4.4.4 4.4.5
Competenta, constientizare si instruire Comunicare interna Comunicarea cu clientii Sistemul calitatii Cerinte de documentare Manualul calitatii Realizarea produsului N.a. N.a. N.a.
6.2.2 5.5.3 7.2.3 4.2.1 4.2 4.2.2 7 N.a. N.a. N.a.
Procedura de sistem Procedura de sistem Procedura de sistem Procedura de sistem Procedura de sistem Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala
2 2
2 2
4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6
4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6
2 3 3 3
4.4.6 4.4.6 4.4.6
4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6
N.a. N.a. N.a. N.a.
N.a. N.a. N.a. N.a.
Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala
3 3 3 3
N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. Controlul apei si a apei reziduale Administrarea solului si apelor reziduale Managementul deseurilor 4.4.6 4.4.6 4.4.6
4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6
N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. N.a.
N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. N.a. N.a.
3 3 3 3 3 3 3 3
23
Reclamatii de mediu Managementul energiei Pregatire si reactie pentru situatii de urgenta Verificare si actiuni corective Monitorizare si masuratori
4.4.6 4.4.6 4.4.7
Reclamatii de igiena si securitate N.a. Pregatire si reactie pentru situatii de urgenta Verificare si actiuni corective Monitorizare si masuratori
4.4.6
N.a. N.a.
N.a. N.a. 8.3
Procedura operationala Procedura operationala Procedura operationala Procedura de sistem Procedura operationala
3 3 3
4.4.7
Controlul produsului neconform Masuratori, analize si imbunatatire Inspectie si incercari Masuratori, analize si imbunatatiri Notiuni generale Monitoriuare si masuratori Satisfactia clientilor Monitorizarea si masurarea proceselor Monitorizarea si masurarea produsului Analiza datelor Controlul produsului neconform Actiuni corrective Actiuni preventive Controlul inregistrarilor de calitate Auditul intern al calitatii
4.5 4.5.1
4.5 4.5.1
8 4.10 8 8.1 8.2 8.2.1 8.2.3 8.2.4 8.4 8.3 8.5.2 8.5.3 4.2.4 8.2.2
2 3
Neconformitati, actiuni corrective si preventive
4.5.2
Inregistrari Auditul sistemului de management de mediu Analiza de management
4.5.3 4.5.4
4.6
Managementul accidentelor si incidentelor, neconformitati si actiuni corrective si preventive Inregistrari si managementul inregistrarilor Auditul sistemului de management de sanatate si securitate a fortei de munca Analiza de management
4.5.2
Procedura de sistem
4.5.3 4.5.4
Procedura de sistem Procedura de sistem
2 2
4.6
Analiza de management
5.6
Procedura de sistem
24
Asemanari EMAS ISO 14001

Obtinerea angajamentului din partea managerului general al companiei privind dorinta si sprijinul in implementarea sistemului de management de mediu. Au ca obiectiv comun promovarea unui management de mediu eficient. Comisia Europeana a recunoscut ca Standardul European pentru Sisteme de Management de Mediu, ISO 14001, poate oferi o baza pentru EMAS. Analiza initiala: stabilirea exacta a pozitiei unde se afla compania in relatie cu mediul. Constituie baza de pornire in implementarea SMM, fata de care se va judeca ulterior si imbunatatirea performantei de mediu. Politica de mediu, de obicei publicata in scris ca Declaratie a Politicii de Mediu, exprima angajamentul managerului general de a se conforma legislatiei de mediu si de a urmari imbunatatirea continua a performantei de mediu. In felul acesta se asigura nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, ci si suportul necesar acesteia. Programul de mediu porneste de la identificarea aspectelor de mediu si a impactului asociat acestora, contine masurile ce vor fi luate de-a lungul unei perioade de timp. Acesta traduce politica de mediu a companiei in obiective si tinte, identifica activitatile necesare atingerii acestora, defineste responsabilitatile angajatilor si resursele financiare corespunzatoare. Structuri si responsabilitati: definirea, atribuirea si comunicarea structurilor, responsabilitatilor si autoritatii de mediu necesare pentru a implementa SMM. Constientizare, motivare si furnizarea de cunostinte corespunzatoare printr-un program de instruire. Va fi desemnat un reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protectie a mediului. Integrarea managementului de mediu in managementul general al companiei, ce include proceduri pentru inglobarea cerintelor de mediu in toate sectoarele companiei.
Diferente EMAS - ISO 14.001

EMAS ISO 14.001
Reglementare legislativa (1836/29.06.1993) Aplicabila numai in UE
in
cadrul
UE Standard international (1996) Aplicabil la scara internationala
Solicita analiza initiala a impactului asupra Analiza initiala de mediu nu este obligatorie mediului (fiind doar sugerata in anexa 4.2.1 a standardului) Imbunatatirea continua a performantei de Imbunatatirea continua a SMM reflectata prin mediu la nivelul celei mai bune tehnologii a cresterea performantei de mediu
25
momentului disponibila Impune o declaratie publica de mediu, ce Sugereaza comunicarea externa, dar este la permite accesul la politica si programul de latitudinea companiei sa decida continutul informatiilor, impune accesul public doar la mediu politica de mediu Frecventa de realizare a auditului la maxim 3 Nu specifica frecventa de realizare a auditului ani de mediu SMM cere existenta unui registru al efectelor Nu se impune asupra mediului Pentru conformarea cerintelor EMAS, Ofera trei posibilitati pentru verificare si verificarea si atestarea presupune angajarea atestare: Emiterea unei declaratii dupa cum unor auditori si agenti acreditati. urmeaza: "ntreprinderea noastra dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor ISO 14001". Atestarea de catre o organizatie independenta este cea mai populara metoda, care se bucura de recunoastere EMAS cere ca politica, programul, sistemul de ISO cere numai ca politica sa fie facuta mangement de mediu si detaliile cu privire la publica performanta organizatiei sa fie facute publice, ca parte a situatiei de mediu
4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

Partea centrala a schemei EMAS este numita ciclul imbunatatirii continue sau "PDCA" (plan-do-checkact). Elementele ciclului sunt prezentate in urmatoarea diagrama alaturata:
planifica
actioneaza executa
Cele trei cerinte pentru implementarea EMAS, sunt:
verifica
1. Sistemul de Management de Mediu
Cerintele EMAS privind sistemul de management de mediu este asemanator cu acelea ale ISO 14001.
2. Declaratia de Mediu
EMAS cere ca firma sa aiba o declaratie de mediu care sa descrie sistemul de management de mediu si performanta de mediu. Declaratia trebuie facuta 26
publica si trebuie sa include urmatoarele: O descriere a activitatilor companiei la sediu O evaluare a tuturor aspectelor semnificative de mediu cu relevanta asupra activitatilor de interes Un rezumat/raport al cifrelor al emisiilor poluante, generarii de deseuri, consumului de materii prime,
energie si apa, mirosuri si alte aspecte de mediu semnificative corespunzatoare. Alti factori cu privire la performanta de

EMAS cerinte de implementare

Politica de mediu, inclusiv conformitatea cu legislatia de mediu si mbunatatirea continua Analiza de mediu Programul de mediu SMM Auditul de mediu Analiza scopului si programului de mediu Declaratia de mediu
SMM
mediu O prezentare a politicii de mediu a programul si sistemul de
companiei,
management implementat Cele mai importante modificari de la
Declaratie
ultima declaratie de mediu Numele verificatorului de mediu
Verificarea politicii si programului de mediu, SMM-ului, procedurii de audit si declaratiei de mediu Prezentarea de declaratii de mediu validate catre Verificare organismul competent
acreditat
3. Verificarea
Nu orcine poate verifica daca sistemul de management al firmei respecta cererile reglementarilor. Verificarea trebuie facuta de un verificator de mediu acreditat.
Pasii implementarii EMAS: 1. Investigarea interactiunilor unei organizatii cu mediul intr-o analiza de mediu. 2. Stabilirea unui sistem de management de mediu eficient bazat pe analiza ce are ca scop imbunatatirea performantei de mediu a organizatiei. 3. Comunicarea performantei de mediu din declaratia de mediu. Aceasta declaratie de mediu este
verificata de o terta parte pentru a oferi credibilitate externa.
27
EMAS
1. POLITICA DE MEDIU
2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA
3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE MEDIU
4. PROGRAM DE MEDIU
OBIECTIVE DE MEDIU
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
5. AUDIT DE MEDIU
6. DECLARATIA DE MEDIU
7. RECUNOASTERE OFICIALA: - VALIDAREA - INREGISTRAREA
Formularea politicii de mediu, reflectand angajamentul top-managementului de imbunatatire continua a performantei de mediu in interiorul cadrului legal este primul pas vizibil al procesului.
In analiza initala de mediu se studiaza aspectele de mediu ale organizatiei. Aspectele de mediu semnificative sunt identificate prin utilizarea unui set de criterii definite de organizatie pentru a evalua semnificatia si impacturile sale de mediu. Aceasta va fi baza pentru definirea obiectivelor potrivite si tintele pentru imbunatatirea performantei de mediu.
28
Un
program de mediu va descrie aceste obiective
si tinte si va
realiza calea de atingere a lor.
Implementarea si functionarea fazelor pun programul de mediu in actiune si este periodic verificat prin auditurile de mediu interne. Actiunile corective sunt realizate urmand analiza de management periodica.
EMAS - ORGANIZARE
Comitet de Reglementare
Organism de Acreditare
Verificatori Acreditai
Sedii de Producie / Deversare
Organism Competent
Tehnici de validare a datelor EMAS cere ca fiecare stat membru al UE sa stabileasca un sistem de acreditare verificatorilor independenti si al pentru Obtinerea de explicatii din partea personalului. Analiza procedurilor de management, incercari, etc. Analiza echipamentului de date, si a metodelor ale de
supervizarea activitatilor lor. In cele mai multe tari ale UE, exista aceeasi organizare privind acreditarea atat pentru certificari ISO 14001 cat si pentru verificatori. Validarea cerintelor EMAS Datele si informatiile din declaratia de
monitorizare. Esantioane verificari calculelor, analizarea rapoartelor cu privire la progrese etc. Investigarea transferului de date de sus in jos. Implica analiza acuratetei. Cautarea de dovezi vizibile pentru reclamatii.
mediu sunt de incredere. Declaratia acopera in mod adecvat toate aspectele semnificative de mediu, relevante pentru locatia
respectiva. Increderea in descrierile si textele din declaratie. Evaluarea necesitatii declaratiei anuale sau reemiterea declaratiei de mediu.
29
Finalizarea validarii Activitatea nu este completa pana cand declaratia finala, pusa la dispozitia publicului nu a fost analizata
si validata Forma intermediara a declaratiei nu este acceptata Verificatorul nu trebuie sa faca nici o declaratie in declaratia de mediu pusa la dispozitia publicului
Finalizarea evaluarii Inregistrarea locatiei ca una responsabila si a organismului competent Nu exista nici o cerinta pentru audituri periodice sau de supraveghere intre emiterea declaratiilor de
mediu Ar trebui discutata optiunea pentru audituri periodice. Pentru o locatie cu SMM certificat, auditurile periodice necesare pot facilita aspectele permanente cu
privire al EMAS. Validarea externa nu este necesara
Acest proces este descris in intregime in declaratia de mediu, care include urmatoarele informatii:

O descriere a organizatiei, structura ei si activitatile sale, produsele si serviciile; O evaluare a aspectelor de mediu semnificative directe si indirecte; O evidenta a datelor anuale cu privire la emisiile poluante si deseurile generate, consumul de materii
prime, energie, apa, zgomot;

O prezentare a politicii de mediu a organizatiei, programelor si sistemului de management; Data limita pentru viitoarea declaratie de mediu; Numele si numarul de acreditari al verificatorilor de mediu si data validarii.
Odata ce declaratia de mediu a fost acreditata de catre verificator, Organismul Competent va inregistra compania dupa primirea taxei de inregistrare. Atunci compania va avea dreptul de a utiliza EMAS logo.
30
4.5. Cum inregistram EMAS?

In scopul obtinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii: a) sa realizeze cel putin o analiza de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile sale si pe baza rezultatelor obtinute, sa implementeze un sistem de management de mediu care sa raspunda tuturor cerintelor (in special, sa respecte legislatia relevanta din domeniul mediului). Pentru organizatiile care au deja un sistem de management de mediu certificat nu este necesara efectuarea acestei analize de mediu in momentul implementarii EMAS, daca sistemul contine informatiile necesare pentru evaluarea aspectelor de mediu; b) sa efectueze sau sa solicite efectuarea a cel putin unui audit de mediu, avand ca scop evaluarea performantei de mediu a organizatiei; c) sa pregateasca un raport de mediu care sa includa: - rezultatele obtinute de organizatie fata de obiectivele si tintele de mediu propuse; - cerintele de imbunatatire continua a performantei de mediu si sa ia in informare ale partilor interesate; d) sa se asigure ca: - analiza de mediu, sistemul de management, procedura de audit si raportul de mediu sunt examinate in scopul de a verifica indeplinirea cerintelor prezentului ordin; - raportul de mediu este validat de catre un verificator de mediu; e) sa inainteze organismului national competent raportul de mediu validat. In scopul mentinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii: a) sa detina un sistem de management de mediu si un program de audit privind frecventa verificarilor b) sa inainteze anual catre organismul competent actualizarile necesare si validate ale raportului de mediu si sa le puna la dispozitie publicului. considerare necesitatile de identificarea si
Documentele necesare inregistrarii unei organizatii in cadrul EMAS sunt: a) raportul de mediu; b) formularul tip completat; c) dovada achitarii tarifului de inregistrare6.
Valoarea tarifelor de inregistrare este stabilita prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale de mediu.
31
Comitetul consultativ EMAS hotaraste daca organizatia intruneste toate cerintele prezentului ordin, in baza informatiilor primite si in special a investigatiilor facute pe langa autoritatea locala de mediu in privinta respectarii de catre organizatie a legislatiei de mediu relevante. Biroul EMAS inregistreaza organizatia, ii atribuie numar de inregistrare si instiinteaza conducerea organizatiei referitor la acordarea inregistrarii EMAS. Comitetul consultativ EMAS refuza, suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea EMAS a organizatiei daca primeste un raport de supraveghere din partea organismului de acreditare, din care rezulta ca activitatile verificatorului de mediu nu s-au desfasurat in mod corespunzator pentru a intruni cerintele prevazute de prezentul ordin. Deasemenea, comitetul consultativ EMAS suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea unei organizatii, in urmatoarele situatii: a) organizatia nu prezinta actualizarile anuale validate ale raportului de mediu, in termen de trei luni de la data la care sunt solicitate; b) organizatia nu achita tarifele de inregistrare corespunzatoare, in termen de trei luni de la data la care sunt solicitate; c) organizatia nu mai respecta una sau mai multe dintre conditiile prezentului ordin; d) autoritatea publica locala de mediu informeaza ca organizatia a incalcat una dintre prevederile legislatiei privind protectia mediului. Organismul de acreditare deschide, revizuieste si actualizeaza o lista cu verificatorii de mediu pe care o comunica lunar Comitetului consultativ EMAS.
4.6. Cine poate implementa EMAS ?

Initial, EMAS era o schema disponibila numai pentru companiile din sectorul industrial, dar a fost extins la toate organizatiile care au un impact asupra mediului. EMAS identifica tipuri diferite de activitati economice utilizand Codul CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale). Inregistrarea in cadrul acestei scheme cere unei organizatii sa adopte o politica de mediu care sa contina angajamente care sa respecte legislatia de mediu si simultan sa atinga performantei de mediu. imbunatatirea continua a
32
4.7. Care sunt avantajele EMAS

Cele mai cunoscute avantaje aduse de implementarea EMAS sunt:
Reducerea costurilor la intrari, in procesul cumpararii prin minimizarea materialelor, consumului de energie, consumului de apa. Pe de alta parte reducerea deseurilor si deversarilor de poluanti, emisii poluante. Aceste castiguri nu sunt vizibile numai in sectorul industrial, ci si in companiile de servicii, universitati, administratiile publice, si in general in randul tuturor organizatiilor unde EMAS este aplicabil, care pot beneficia de reducerea consumului de energie si resurse. Cheltuielile pentru apa, electricitate, incalzire si materiale si echipament de birou pot scadea toate considerabil odata cu introducerea EMAS.
Reducerea riscurilor de mediu poate deasemenea crea beneficii, prin sporirea increderii actionarilor, investitorilor, companiilor de asigurare si institutiilor financiare. Stabilirea unui sistem de management de mediu de obicei determina oportunitati pentru implementarea eficenta in ceea ce priveste diferitele activitati ale organizarii.Mentinerea si cresterea competitivitatii.
O abordare sistematica a managementului de mediu va intensifica toate aspectele managementului general. Imbunatatirea abilitatii de a respecta legislatia de mediu. Logo-ul EMAS si verificarea declaratiei de mediu sunt dovezi ale efectului pe care managementul de mediu si preocuparea pentru prosperitatea comunitatii. Astfel, ambele instrumente evidentiaza profilul de mediu al organizatiei si poate fi utilizat in activitatile sale de marketing pentru a imbunatati relatiile cu consumatorii, partenerii si alti Pe scurt, beneficiile aduse de implementarea EMAS sunt:
integrare abordare sistemica costuri mai mici si reguli mai putine un bun management de mediu noi oportunitati de afaceri credibilitate cresterea constientizarii personalului atragerea investitiilor increderea clientilor promovarea inovatiei avantajul competitivitatii imbunatatirea relatiei cu clientii si comunitatea locala.
detinatori de interes.
Implicarea implementarea management identificarea de
angajatiilor schemei mediu personalului
in de cu
reprezinta
compania si cresterea participarii lor in dezvoltarea pe termen lung a organizatiei.
33
4.8. Care sunt costurile EMAS?

Costurile externe ale implementarii sunt legate in principal de costurile pentru verificarea externa, taxa de inregistrare si suportul extern aditional potential (pentru analiza initiala, pentru implementarea schemei, pentru auditarea si instruirea managerilor de mediu). Verificatorii sunt consultanti privati si sunt platiti cu preturi corespunzatoare, practicate pe piata de consultanta. Taxa de inregistrare este diferita de costurile de verificare si poate varia de la 0 la 1500 Euro in cazul unor companii mari. Costurile interne precum beneficiile interne si externe sunt mult mai dificil de cuantificat.
4.9. Concluzii
Grija pentru mediu, cresterea presiunii publicului si masurile de reglementare schimba modul in care oamenii din intreaga lume fac afaceri. Consumatorii si producatorii si-au marit preocuparea pentru mediu, cerand produse si servicii environmentally-friendly care sunt oferite de catre companii responsabile social. A inceput sa devina important pentru companii faptul de a demonstra ca nu numai filosofia lor dar deasemenea si investitiile lor strategice si actiunile repetate sunt durabile. Un management de mediu calitativ se datoreaza utilizarii unei scheme de dezvoltare evoluata Contributia organizatiei la managementul riscului de mediu Economisirea resurselor si reducerea costurilor in concordanta cu nevoile organizatiei
Reducerea eforturilor financiare datorita strategiilor de management cum sunt remedierea, plata penalitatilor pentru nerespecarea legislatiei Beneficii financiare printr-un control mai bun al operatiunilor Stimulente pentru procese de productie eco-innovate in timp ce impacturile asupra mediului cresc din ce in ce mai mult la scara mondiala Verificarea conformitatii cu legislatia de mediu de catre verificatorul EMAS Invatarea din experientele pozitive ale altor companii si organizatii Noi oportunitati de afaceri pe pietele unde procesele de productie ecologica sunt importante Cresterea credibilitatii si increderii in fata autoritatilor publice, altor oameni de afaceri, clienti, cetateni Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea locala
Imbunatatirea calitatii locurilor de munca, moralei angajatilor si stimularea dezvoltarii abilitatilor de lucru in echipa Un loc pe piata avantajos si imbunatatirea imaginii companiei Pentru declaratiile de mediu anuale, simplificate.
34
Avantajele certificarii sistemului de management de mediu EMAS
Limitarea incidentelor ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei; Simplificarea demersurilor de obtinere a acordurilor si autorizatiilor de mediu; Imbunatatirea relatiilor publice; Obtinerea de beneficii evidente si imediate cum ar fi: o mai buna respectare a legislatiei de mediu, o mai buna utilizare a materiilor prime si a energiei, scaderea consumului de apa, etc.; Imbunatatirea imaginii si cresterea prezentei pe piata, cu deosebire pe piata internationala; Conditiile de acordare a asigurarilor si a creditelor pot deveni mai avantajoase; Castigarea increderii partilor interesate; Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor; Satisfacerea cerintelor actuale ale pietei privind realizarea de produse ecologice.
Retineti: Managementul de Mediu si Eco-Marketingul sunt perfect
compatibile cu managementul general si strategia de piata a oricarei firme, iar - Imbunatatind performantele de mediu ale activitatilor firmei, veti contribui inevitabil si la imbunatatirea performantelor financiare ale acesteia.
35
5. Eco-Etichetarea Produselor si Serviciilor

Cuprins: 5.1 Ce sunt eticheta si etichetarea ecologice? 5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare? 5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile? 5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice 5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene 5.6. Eco-Eticheta in Romania
Cresterea preocuparilor la nivel global cu privire la protectia mediului din partea guvernelor, mediului de afaceri si publicului au determinat aparitia etichetei ecologice. Mediul de afaceri a perceput ingrijorarile cu privire la mediu ca putand fi transformate intr-un avantaj de piata pentru anumite produse si servicii, diferite etichete/declaratii/cerinte ecologice/de mediu aparand pe produse, ca si in ceea ce priveste serviciile pe piata (natural, reciclabil, eco-friendly, low energy, etc). In timp ce acestea au captat interesul unei parti a consumatorilor, realizandu-se reducerea impactului asupra mediului prin alegerea cumparaturilor eco, o alta parte a consumatorilor au fost sceptici. Fara o ghidare standardizata si investigatii realizate de catre o terta parte, consumatorii pot sa nu fie siguri ca declaratiile companiilor garanteaza ca fiecare eticheta a produsului sau serviciului este o alternativa preferabila pentru mediu. Aceasta preocupare privind credibilitatea si impartialitatea au condus la formarea unor organizatii de terta parte de ecoetichetare atat publice cat si private. In multe situatii, astfel de etichete au luat forma unor ecoetichete acordate produselor aprobate de catre un program de ecoetichetare ce opereaza la nivel national si regional (multinational).
5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?

Eticheta ecologica este un simbol grafic i/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs, ambalaj, ntr-o brour sau n alt document informativ care nsoete produsul i care ofer informaii despre cel puin unul i cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. O ecoeticheta identifica performanta de mediu generala a unui produs sau serviciu in cadrul categoriei de produse sau servicii bazate pe analiza ciclului de viata. 36
Schema de ecoetichetare acorda o eticheta ecologica acelor produse ce sunt considerate a fi mai putin dauntoare mediului decat altele din cadrul aceluiasi grup de produse. Ecoetichetarea este o metoda voluntara a certificarii performantei de mediu ce este practicata in intreaga lume.
5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?

Ecoetichetarea opereaza pe baza unor criterii, pe grupe de produse. O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica pentru unul sau mai multe din produsele sale trebuie sa solicite unui organism competent. Daca produsul indeplineste cerintele, atunci i se acoda eticheta ecologica.7
5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

Bunurile i/sau serviciile care se folosesc n scopuri similiare i care sunt echivalente n ceea ce privete utilizarea i perceperea lor de ctre consumatori.
5.4. Diverse tipuri de etichete ecologice

Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare. Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: Tipul I voluntara, bazata pe o schema multicriteriala, o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichetei ecologice pentru produse ce indica preferabilitatea de mediu generala a produsului in cadrul categoriei de produse bazata pe consideratiile ciclului de viata. Tipul II autodeclaratii ecologice informative
Tipul III: Etichete obtinute prin Certificare de Terta Parte

Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului, sub categorii ai parametrilor stabiliti de o terta parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta parte calificata. Prima initiativa de acest fel a fost Blue Angel, in Germania, care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4 000 de produse. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor 90, precum Nordic Swan, Green Seal, Milieuker, European Union Ecolabel, etc., asa cum este prezentat in tabelul urmator:
7 In contrast cu simbolurileverzi, o eticheta ecologica se acorda de catre o terta parte pentru anumite produse sau servicii care satisfac criteriile ecologice determinate.
37
Regiune/tara
SUA
Numele etichetei
Green Seal
Marca
Infiintata
1989
Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia si Danemarca Austria
Nordic Swan
1989; in prezent aplicata la 60 grupe de produse
Eticheta Ecologica Austriaca
1991
Franta
NF
1991; in prezent 155 produse etichetate
Germania
Blue Angel
1977; 4000 produse, 800 producatori
Olanda
Milieukeur
1992
Suedia
Good Environmental Choice
1992; in prezent 1418 produse eco-etichetate
Uniunea Europeana
Eticheta ecologica a Uniunii Europene
1993
Ungaria Ecoeticheta Ungara
1993
38
Spania
AENOR
1993
Canada
Environmental Choice Program
1995
Republica Ceha
Produse prietenoase Mediului
1998
Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare

Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse Schemele sunt voluntare, companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica Sunt protejate legal de un simbol sau logo Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si
serviciilor ce au un impact minim asupra mediului Revizuirea periodica si, daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice
tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.
5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene

Eticheta ecologica europeana este voluntara si permite
consumatorilor sa identifice cu usurinta produsele cu impact redus asupra mediului. Produsele care au acest logo garanteaza publicului respectarea criteriilor ecologice, ce au fost testate de o terta parte.
39
Comisia Europeana
a introdus aceasta schema in anul 1992 in sprijinul consumatorilor
din
statele
membre ale UE, ca si in Norvegia, Islanda, Elvetia si Liechtenstein pentru a recunoaste produsele ce nu afecteaza mediul inconjurator, denumite generic produse cu eticheta ecologica (sau ecoetichetate).
Obiectivul general al politicii Comunitatii Europene referitor la protectia mediului si afacerilor este un pas catre o dezvoltare durabila. Schema de ecoetichetare a Uniunii Europene (in noua Reglementare (EC) Nr 1980/2000) este acum parte a abordarii mai largi asupra Integrated Product Policy (IPP) prin noul Program de Actiune. Eticheta ecologica a Uniunii Europene se bazeaza pe promovarea imaginii unor produse ecologice nealimentare in toata Europa.
Ce este Eticheta Ecologica Europeana? Eticheta ecologica a UE este o schema de certificare unica care are ca scop spijinirea consumatorilor pentru a distinge produsele si serviciile care nu afecteaza mediul, environmentally friendly, neincluzand alimentele si medicamentele.
Scopul Scopul schemei este acela de crestere a numarului de consumatori si utilizatori: informarea, ideile si dorintele lor pentru promovarea produselor verzi in toata Europa. Eticheta ecologica este un brand cu o crestere rapida, un instrument de politica pentru o mai buna
integrare a mediului comunitar, Pietei Unice si altor politici. Datorita noilor activitati a Statelor Membre si Comisiei cu privire la IPP, o atentie sporita a fost acordata protectiei consumatorilor, managementului resurselor, al mediului si sanatatii. Obiectivul general al etichetei ecologice europene este acela de a promova productia si vanzarea produselor care au un impact potential redus negativ asupra mediului, comparativ cu alte produse neetichetate ecologic din acelasi grup de produse.
Schema de etichetare ecologica europeana are 2 tinte: 1. de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor 2. de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului
40
Produsele eligibile Etichetele sunt in mod normal acordate unui grup de produse. Teoretic toate grupele de produse sunt eligibile ecoetichetarii, cu exceptia produselor alimentare, bauturilor si medicamentelor.In practica insa, acordarea etichetei este limitata la un numar redus de grupe de produse. Pentru a fi incluse in schema de ecoetichetare, un grup de produse trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: trebuie sa reprezinte un volum semnificativ de si trebuie mai ales sa fie folosite sau Grupe de produse eligibile : 1. Masini de spalat vase 2. Aparate frigorifice 3. Masini de spalat rufe 4. Detergenti pentru vase 5. Detergenti pentru rufe 6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc 7. Vopsele de interior si lacuri 8. Produse textile 9. Incaltaminte sa si fie produse care ale productiei si 10. Lenjerie de pat si camasi 11. Becuri cu o singura terminatie (un filament) 12. Becuri cu doua terminatii (doua filamente) 13. Hartie pentru copiere 14. Hartie pentru servetele 15. Amelioratori pentru sol 16. Hartie de toaleta 17. Role de hartie pentru bucatarie Criteriile ecologice Pentru a fi acordata eticheta ecologica, produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte, cunoscute ca criterii ecologice. Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupelor de produse in concordanta cu calitatea apei, calitatea aerului, conservarea solului, reducerea deseurilor, economisirea energiei, managemetnul resurselor naturale, prevenirea incalzirii globale, protectia stratului de ozon, nontoxicitatea mediului, zgomot, biodiversitate. Toate partile interesate (organismele competente ale Statelor Membre, reprezentanti ai uniunilor 18. Computere personale 19. Computere portabile 20. Saltele de pat
vanzari si comercializare pe piata interna a Uniunii Europene consumate; trebuie
consumului care au un impact semnificativ asupra mediului pentru acordarea etichetei ecologice ofera consumatorului. un potential semnificativ pentru
imbunatatirea efectiva a mediului prin alegerea
comerciale, industrie, IMM-uri, comert, mediu si organizatii ale consumatorilor) formeaza Consiliul Etichetei Ecologice a Uniunii Europene - European Union Eco-labelling Board - EUEB. Criteriile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp, revizuite in general intre 3 si 5 ani.
41
Acordarea etichetei ecologice Schema de ecoetichetare este voluntara. O solicitare pentru acordarea etichetei ecologice europene poate fi facuta de catre producatori sau importatorii de bunuri si servicii, si de asemenea de catre comercianti, cu conditia ca producatorii sa fie preocupati de vanzarea sub marca lor de comericializare. Acordarea tuturor acestor etichete ecologice este realizata de catre organisme competente nationale.
De departe, grupa de produse cel mai des implicata in etichetarea ecologica, este cea care cuprinde produsele textile si de incaltaminte. Grupa de produse: Produse textile, mbrcminte, aternuturi de pat, textile de interior Pentru a primi eco-eticheta, produsele dintr-o grup trebuie s ndeplineasc un numr de cerine de mediu stricte, cunoscute sub numele de criterii ecologice. Documentul de certificare pentru textile a fost publicat i implementat pe 15 mai 2003 i stabileste un set de criterii de mediu i calitatea funcional a produselor. Criteriile generale includ:
Reducerea consumului de ap i a polurii aerului n procesul de producie a fibrelor; Utilizarea limitat a substenelor duntoare mediului (n special asupra mediului acvatic, asupra
mediului i sntii);
Garantarea rezistenei la micorare n timpul splrii i uscrii; Garantarea rezistenei culorilor la transpiraie, splare, udare, frecarea la uscare i expunerea la
soare;
Acoperirea ntregului lan de producie.
Mai multe informaii despre eco-eticheta pentru textile pot fi gsite la URL: http://europa.eu.int/comm/environment/ecolabel/product/pg_clothing_textiles_en.htm#applicationpack Aceast pagin de web include urmtoarele informaii pentru eco-eticheta textil:
-
O descriere general a grupei de produse; Criteriile revizuite valide de la 15 mai 2002 pn la 31 mai 2007; Un pachet de aplicaie pentru Floare; Informaii de fond cu privire la revizia criteriilor pentru aceast grup de produse; Criteriile anterioare, valide de la 1 martie 1999 pn la 31 august 2003; Vizit n catalogul eco-etichetei europene pentru a vedea companiile care au primit Floarea.
42
Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare Are o dimensiune europeana un producator, comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste
criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia, Islanda si Liechstenstain. Este selectiva eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra
mediului. Este transparenta - transparenta si raspandirea larga a participarii sunt intensificate pe viitor de consumatorilor.
inputul considerabil al reprezentantilor din industrie, comert, mediu si organizatiile
Consumatorul final va creste recunoaste logo-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participare larga din partea organismelor independente si neutre. Functioneaza printr-o abordare multicriteriala criteriile nu se bazeaza pe un singur parametru, ci
mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata, incepand cu extractia materiilor prime in perioada de pre-productie, de-a lungul productiei, distributiei si depozitarea finala. Este voluntara - Schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii sa
trebuiasca sa le respecte. Exista posibilitatea ca comerciantul, producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu. Natura voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale.
Cat de mult costa o eticheta ecologica europeana? Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative in conformitate cu noua Decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000: Minimum Taxa de aplicare EUR 300 Minimum Taxa anuala Pentru utilizarea etichetei = 0.15% din volumul de vanzari annual al produselor in cadrul Comunitatii EUR 500 per grupul de produse per aplicant Maximum EUR 1300 Maximum EUR 25000 per grupul de produse per aplicant Reduceri8 25% pentru IMM-uri si aplicantii din tari in curs de dezvoltare Reduceri9 25% pentru IMM-uri si aplicantii din tari in curs de dezvoltare 15% pentru companii inregistrate EMAS sau certificate ISO 14001
8 9
Aceste reduceri sunt cumulative. Aceste reduceri sunt cumulative, dar nu vor depasi in total 50% 43
Aceste taxe nu includ costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze.
Cat de mult timp este posibil sa fie folosita eticheta ecologica pe un produs? Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioda de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. Criteriile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. In situatia in care criteriile sunt revizuite trebuie reinoite contractele. Daca criteriile sunt prelungite, automat si contractul va fi reinnoit, atat timp cat criteriul ramane valid. ticheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului. Consecintele utilizarii etichetelor ecologice nationale asupra exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE, pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare, cum ar fi: campaniile de marketing bazate pe utilizarea etichetelor ecologice,
boicotarea de catre organizatiile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica, reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate.
5.6. Eco-Eticheta in Romania

Prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie 2002, privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 08 martie 2002. Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n comparaie cu alte produse aparinnd aceluiai grup de produse. 44
Hotrrea nu se aplic: a) substanelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, duntoare mediului, cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum i bunurilor fabricate prin procedee duntoare pentru om sau pentru mediu i care pot duna consumatorului n condiii normale de utilizare; b) produselor alimentare, buturilor, produselor farmaceutice; c) aparaturii medicale destinate utilizrii n scopuri profesionale sau care este prescris ori utilizat de ctre personal medical calificat, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Eticheta ecologic se acord la cerere pentru grupurile de produse care ndeplinesc urmtoarele condiii: a) potenial ridicat de protecie a mediului, care s determine alegerea fcut de cumprtor; b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii; c) cerere mare de consum sau utilizare final prin volumul de vnzri. Eticheta ecologic va cuprinde informaii simple, clare, exacte i stabilite pe baz tiinific n ceea ce privete aspectele de mediu care sunt luate n considerare la acordarea etichetei ecologice, cat si informaii privind motivele pentru care s-a acordat eticheta ecologic. Autoritatea competent pentru acordarea etichetei ecologice este Ministerul Apelor i Proteciei Mediului, pe langa care s-a nfiinat Comisia Naional pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ cu rol n luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice.10 Solicitrile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe pia se nainteaz acestei comisii, de ctre agenii economici - productori, importatori, prestatori de servicii sau comerciani. Constituie contravenii11 svrirea urmtoarelor fapte: a) nerespectarea de ctre solicitant a contractului privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice, ncheiat cu autoritatea competent; b) introducerea pe pia de produse care poart eticheta ecologic fr s fi fost acordat dreptul de a purta aceast etichet; c) refuzul solicitantului de a prezenta contractul referitor la condiiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control; d) publicitatea fals sau neltoare ori utilizarea oricrei etichete care poate fi confundat cu eticheta ecologic;
Comisia Naional pentru Acordarea Etichetei Ecologice este format din 2 reprezentani ai Ministerului Apelor i Proteciei Mediului, un reprezentant al Ministerului Industriei i Resurselor, un reprezentant al Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor, un reprezentant al Oficiului Concurenei, 2 reprezentani ai instituiilor de cercetare, 2 reprezentani ai cadrelor universitare, 2 reprezentani ai organizaiilor neguvernamentale
11
10
se sancioneaz cu amend de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei 45
e) prezentarea de ctre solicitant de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanelor produsului.
Atentie: Comercianii pot solicita acordarea etichetei ecologice numai pentru produsele introduse pe pia sub numele propriei mrci. Autoritatea competent trebuie informat n cazul modificrii caracteristicilor produsului, chiar dac aceste modificri nu afecteaz respectarea criteriilor pe baza crora s-a acordat eticheta ecologic. n cazul n care aceste modificri afecteaz respectarea criteriilor pe baza crora s-a acordat eticheta ecologic, este necesar o nou solicitare pentru acordarea etichetei ecologice. Solicitarea pentru acordarea etichetei ecologice se face pentru un produs, chiar dac acesta este introdus pe pia sub unul sau mai multe nume de marc. Autoritatea competent primete solicitarea i decide asupra acordrii etichetei ecologice, pe baza rezultatelor procesului de evaluare a performanelor produsului. Solicitantul rspunde pentru exactitatea i corectitudinea datelor i informaiilor furnizate autoritii competente. Dup acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competent ncheie cu solicitantul un contract privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice. n cazul revizuirii criteriilor de acordare a etichetei ecologice aplicabile unui anumit produs, contractul privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice se revizuiete sau se reziliaz, dup caz. Se interzice folosirea etichetei ecologice pentru publicitate nainte de acordarea acesteia. Publicitatea etichetei ecologice se face numai pentru produsul care a primit acordul autoritii competente. Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supus plii unei sume ce reprezint tariful pentru procesarea solicitrii respective.
Forma etichetei ecologice Eticheta ecologic se acord produselor care respect criteriile privind toate aspectele de mediu importante. Aceasta va cuprinde informaii pentru consumatori, prezentate n schema urmtoare. Eticheta ecologic este alctuit din dou pri: rubricile 1 i 2, dup cum urmeaz: ETICHETA ECOLOGICA Numarul de inregistrare al contractului: Rubrica 1, Rubrica 2, 70 mm 100 mm Rubrica 2 conine informaii privind motivele acordrii etichetei ecologice. Aceste informaii trebuie s vizeze cel puin unul i cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. Informaiile sunt prezentate sub forma unui text descriptiv scurt. Exemplu: * poluare redus a aerului * eficient din punct de vedere energetic * toxicitate redus Rubricile 1 i 2 se folosesc mpreun atunci cnd este posibil, iar atunci cnd spaiul este limitat, n cazul produselor de dimensiuni mici, rubrica 2 poate fi omis n anumite cazuri, numai dac eticheta ecologic 46
complet este folosit i pe alte aplicaii privind acelai produs. De exemplu, rubrica 1 poate fi folosit ca atare pe produs dac eticheta ecologic complet este prezent pe ambalaj, brouri informative sau pe alte materiale difuzate la punctele de vnzare. Specificaiile etichetei ecologice Eticheta ecologic cuprinde dou rubrici: 1. Rubrica 1 cuprinde simbolul etichetei GRUPURI DE PRODUSE pentru care se stabilesc criteriile de acordare a etichetei ecologice romanesti 1. Maini de splat vase 2. Aparate frigorifice 3. Maini de splat rufe 4. Detergeni pentru vase 5. Detergeni pentru rufe 6. Lacuri i vopsele pentru uz gospodresc 7. Vopsele de interior i lacuri 8. Produse textile 9. nclminte 10. Lenjerie de pat i cmi 11. Becuri 12. Hrtie pentru copiere 13. Hrtie pentru erveele 14. Hrtie de toalet 15. Role de hrtie pentru buctrie 16. Computere personale 17. Computere portabile 18. Saltele de pat 19. Amelioratori pentru sol i mediu de cretere 20. Produse de curat pentru uz general i produse de curat pentru instalaii sanitare 21. Detergeni pentru splarea manual a veselei.
ecologice. Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale, sub form de cercuri, colorate alternativ n rou, galben i albastru, i frunze colorate n verde; centrat se scriu iniialele "RO" cu font Times New Roman 12. Componentele R i O ale marcajului RO trebuie s aib aceeai dimensiune pe vertical care nu trebuie s fie mai mic de 3 mm; diametrele celor 6 cercuri au aceeai dimensiune care nu trebuie s fie mai mic de 5 mm. Lungimea simbolului este de 40 mm, iar limea de 30 mm. 2. Rubrica 2 cuprinde textul descriptiv. Textul se va scrie integral n negru, cu font Times New Roman 12. Fondul este alb. NOT: n cazul n care simbolul etichetei,
trebuie mrit sau micorat, este necesar s se respecte proporiile prezentate n schia de mai sus. Hotararea 189 / 28 februarie 2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prevede printre altele si: a. Tarife pentru solicitarea acordrii etichetei ecologice Fiecare solicitant al etichetei ecologice pltete autoritii competente un tarif pentru solicitarea acordrii etichetei ecologice.
Solicitrile pentru acordarea etichetei ecologice sunt supuse plii unui tarif care acoper costurile necesare pentru procesarea solicitrii; nivelul tarifului pentru procesarea cererii este de 5.000.000 lei. n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii, precum i al productorilor de bunuri i al prestatorilor de servicii tariful pentru solicitare se reduce cu 25%.
b. Costuri pentru testare i verificare

Tariful pentru solicitarea acordrii etichetei ecologice nu include costurile pentru testarea sau verificarea produselor n procesul de evaluare a performanelor acestora, n conformitate cu criteriile specifice de acordare a etichetei ecologice. Costurile acestor testri i verificri se suport de ctre solicitani.
47
6. Managementul de Mediu instrument valoros in cresterea competitivitatii firmelor pe Piata Comuna Europeana
O multime de factori influenteaza luarea deciziei de a implementa un Sistem de Managementul Mediului / a certifica un produs cu Eticheta Ecologica, si implementarea cu succes a acestuia, in cadrul unei companii. Am considerat insa urmatorii factori ca fiind de o importanta deosebita pentru luarea unei astfel de decizii. Toti acestia pot fi va vor ajuta sa raspundeti in cunostiinta de cauza la cea mai importanta intrebare: va duce Sistemul de Managementul Mediului la cresterea competitivitatii afacerii mele? Factori in luarea deciziei de a implementa EMAS / Eticheta Ecologica:
1. Decizia de implementare Indiferent dac Sistemul de Managementul Mediului se implementeaz la nivel corporativ sau la nivel local (de fabric) urmtoarele motive stau la baza procesului decizional: Dezvoltare durabil, responsabilitate social i mbuntirea performanelor; Asigurarea conformitii cu legislaia i reducerea riscurilor i a responsabilitilor; Imaginea companiei i procesul de solicitare a autorizaiei de mediu; ndeplinirea cerinelor lanului de furnizori; Creterea oportunitilor de pia i a competitivitii.
Este important s se fac distincia dintre principalele fore directoare ale managementului i avantajele posibile pe care le ofer un SMM. Forele directoare sunt legate n special de factorii critici pentru afacere pentru mbuntirea acesteia n totalitatea sa. Aceste fore directoare pot fi gsite i n studiile de caz incluse n acest manual n Capitolul 7. n seciunea 2 vom privi mai atent aceste fore directoare.
2. Relatia performantelor de mediu cu cele de piata Conducerea corporativ reprezint o noiune de actualitate care umple paginile de nouti ale revistelor de afaceri, companiile fiind puse n faa faptului c trebuie s i mbunteasc performanele nu numai la 48
nivel financiar. Aceasta se dovedete a fi o modificare benefic pentru cei care i-au implementat sisteme de contabilitate care includ performana de mediu i cea social corelate cu rezultatele financiare. Cercettorii sunt de prere c afacerile care au introdus coduri etice pentru conducerea afacerii n ultimii cinci ani au o valoare adugat ridicat pe pia. Bursa de valori solicit companiilor listate s i analizeze procedurile de control intern pentru gestionarea riscurilor strategice cu scopul de a proteja valorile acionarilor. Companiile listate fac o declaraie n raportul anual i descriu procedurile pentru aceast analiz. Pentru ca organizaiile s i mbunteasc performanele sociale i de mediu este important o abordare strategic pentru angajarea prilor interesate n stadiile iniiale i pentru comunicarea acestpr eforturi odat cu mbuntirea performanelor. Interesele prilor interesate variaz de la clienii care i doresc informaii cu privire la aspectele de mediu i sociale asociate cu produsele companiilor, vecinii care doresc s tie impactul de mediu, economic i social al unei companii locale, sau grupurile de presiune care doresc s cunoasc aciunile companiei pentru a rspunde problemelor legate de nclzirea global, drepturile omului i alte aspecte. Asigurtorii ar putea dori s tie ct de durabil este o anumit afacere. Raportarea corporativ ofer clienilor oportunitatea de a planifica i anticipa anumite situaii, n loc s reacioneze numai n momentul n care aceste probleme apar. Asigurarea raportului reprezint o practic obinuit pentru a putea nelege cerinele care rezult din rapoartele, datele i informaiile care pot fi verificate n mod independent.
3. Conformitate, riscuri i responsabiliti Asigurarea conformitii cu legislaia Asigurndu-se c respect legislaia de mediu aplicabil, o companie poate evita posibilitatea de a fi amendat de ctre autoritile de reglementare pentru neconformitile sale precum i publicitatea advers care poate nsoi aceste amenzi. Implementarea unui sistem de management de mediu necesit angajamentul pentru conformitatea cu reglementrile de mediu i de aceea poate reprezenta cadrul general pentru implementarea de instrumente care s asigure respectarea legislaiei, cum ar fi programe de audit de conformitate, liste de verificare a conformitii i sisteme de control al datelor.
Anticiparea legislaiei viitoare Dezvoltarea contientizrii modificrilor legislative permite companiilor planificarea acestor modificri i luarea celor mai adecvate decizii referitoare la investiii. Daca o companie nu este contient de legislaia propus poate face investiii aflnd ulterior c acestea nu sunt adecvate dac i cnd noua legislaie va fi adoptat. De asemenea, o companie poate afla de modificrile legislative n ultimul moment i poate fi forat s face investiii rapide pentru a respecta cerinele legislative. Cunoaterea n prealabil a 49
schimbrilor legislaiei permite o perioad de timp mai lung pentru a face investiiile necesare prevenind posibilele probleme de lichiditi.
Riscuri i responsabiliti Riscurile de mediu, sociale i economice pot fi costisitoare i pot crea incertitudini semnificative pentru companii. Problemele se desfoar adesea pe scar larg i este dificil asimilarea acestora de ctre manageri n procesul de luare a deciziei la timpul potrivit. n acelai timp consumatorii etici la nivel mondial schimb modul n care companiile publice i deruleaz afacerile. Piaa de investiii responsabil social prezint oportuniti excelente pentru companiile care aplic principii de investiii sntoase din punct de vedere social, de mediu i etic. Riscul de mediu reprezint unicul risc ascuns pentru multe companii. Realiznd evaluarea riscurilor de mediu ca parte a procesului sistemului de management de mediu exist posibilitatea de reducere a riscului de apariie a evenimentelor care ar putea avea efecte negative de mediu. Bncile, companiile de asigurri i investitorii i bazeaz deciziile pe evaluarea riscurilor. Cu ct un risc este mai ridicat cu att este mai puin probabil s se obin un mprumut de la banc sau ca investitorii s investeasc iar primele de asigurri sunt mai ridicate. De aceea reducerea riscurilor de mediu este vzut pozitiv de toate prile menionate anterior punnd compania ntr-o poziie avantajoas pentru a obine mprumuturi, pentru a acoperi primele de asigurri i pentru a atrage investiiile.
4. Imaginea i procesul de solicitare a autoriza iei de mediu Implementarea SMM va da un mesaj pozitiv autoritilor demonstrnd responsabilitatea organizaiei referitoare la protecia mediului. Avantajul va fi legat de solicitarea pentru autorizaia de mediu precum i regimul de inspecie. O autorizaie n conformitate cu IPPC, aa cum este menionat n Articolul 5 al Directivei pentru Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii (Articolul 9 din legislaia romneasc), cere printre altele: Managementul controlului polurii Prevenirea polurii Gestiunea auxiliare) materialelor (materii prime i Managementul energiei Managementul emisiilor (inclusiv Monitorizare i reducere) Tehnici (BAT) Managementul incidentelor i accidentelor.
Administrarea deeurilor Managementul apelor
Abilitatea de a demonstra un sistem sntos de management de mediu poate conduce la o atitudine mai relaxat a autoritilor, de exemplu: reducerea numrului de inspecii solicitate pe an. Aceasta ar putea fi un motiv pentru care i companiile care nu sunt reglementate prin IPPC s i implementeze SMM dei n 50
general procesul de autorizare de mediu este ntotdeauna mai uor pentru o companie care are o autorizaie de mediu.
5. Respectarea cerin elor lan ului de furnizori Un numr mare de organizaii cere furnizorilor lor s demonstreze c au un sistem de management de mediu sntos i sunt pregtite s renune la cei care nu au un asemenea sistem. n unele cazuri existena unei politici de mediu nu este considerat o dovad suficient pentru un management de mediu sntos i se cer dovezi suplimentare care s arate c o companie ia msurile necesare pentru a ndeplini angajamentele asumate n politica de mediu. Implementarea i funcionarea unui sistem de management de mediu efectiv este o msur din ce n ce mai necesar pentru a ctiga sau a pstra statutul de furnizor al unei organizaii mari. Clienii i clienii finali cer din ce n ce mai mult ca produsele pe care le achiziioneaz s genereze un impact minim asupra mediului i persoanelor. Se pune accentul pe produse care s ndeplineasc n toate stadiile ciclului de via principiile fundamentale ale dezvoltrii durabile pentru a fi acceptate de ctre societate. Aceasta nseamn c nu mai este important numai utilizarea produsului. Companiile trebuie s se asigure c folosesc materii prime care rezult n mod durabil, producia se realizeaz n condiii de munc care asigur securitatea i sntatea angajailor i nu polueaz mediul, ambalarea i transportul se realizeaz optimizat, produsele sunt testate i marketingul se realizeaz n mod responsabil i etic, se consider refolosirea reciclarea i eliminarea final a produsului sunt considerate din stadiul de proiectare. Este important ca efectele nedorite de sntate i securitate sau cele asupra mediului sunt analizate i evitate. Introducerea eco-etichetrii este parte a acestei abordri.
6. Cre terea oportunit ilor de pia i a competitivit ii Considerentele legate de imagine i administrarea lanului de furnizori pot fi factori semnificativi n corelare cu creterea oportunitilor de pia i a competitivitii companiilor. Costurile reduse de producie care rezult din implementarea unui SMM i imaginea public pozitiv rezultat din publicarea unei performane de mediu semnificative pot conduce la creterea vnzrilor companiei i ctigarea unei cote de pia superioare. Legat de administrarea lanului de furnizori este cunoscut faptul ca o companie este selectat mai uor de ctre clieni n cazul n care are un sistem de management de mediu solicitat de respectivul client.
51
7. Factori critici de succes pentru afacere n legtur cu SMM este important s se neleag factorii critici (de succes) pentru afacere. Factorii critici au legtur cu forele directoare pentru implementarea SMM i avantajele acestuia. mbuntirea afacerii este legat de factorii critici pentru operaiile care influeneaz n mod direct performanele unei companii: Factorii critici pentru o afacere: Sistemul de management n conformitate de cu mediu, anumite dac este i Costuri; Eficien i productivitate; Cercetare i dezvoltare; Managementul lanului de furnizori; Satisfacia clienilor; Organizare; Fora de munc; Concurena; Imaginea; Riscuri i responsabiliti.
implementat
reguli
standarde, poate avea efecte pozitive asupra fiecruia din o legtur mai strns cu avantajele implementrii unui SMM.
factorii critici n afaceri. Unii dintre factorii critici au o legtur strns cu forele directoare iar alii pot avea
Cum se pot considera factorii critici pentru afacere n implementarea SMM atunci cnd managementul ia o decizie? Pentru a obine mbuntirea afacerii prin implementarea SMM se va ine cont de cteva reguli de baz: Top-managementul este contient de importana i avantajele SMM; Implementarea sistemului de management este sprijinit de ctre toi reprezentanii la nivel nalt n toate departamentele care influeneaz factorii critici; Angajaii sunt informai i sunt contieni cu privire la elementele SMM care le vor influena activitile; Sistemul trebuie s aib o structur de tipul Planificare Realizare Verificare Aciune; Sistemul trebuie s fie practic, cu o structur deschis i uor de utilizat; Furnizeaz informaii publicului i comunitii de afaceri; Ar trebui s rezulte n mbuntirea performanei generale; Sistemul poate fi certificat de ctre o ter parte pentru a se realiza o evaluare obiectiv.
Standardele care pot fi folosite, cum ar fi ISO 14001 sau EMAS reprezint instrumente sistematice care ofer companiilor cadrul general pentru implementarea SMM. Sunt realizate n aa fel nct SMM poate fi integrat cu factorii critici pentru afacere, cu cerine suplimentare pentru a controla i mbunti performana de mediu.
52
Avantajele managementului de mediu Avantajele implementrii SMM deriv din relaia ntre factorii critici de succes. Aceste avantaje reprezint valoarea adugat a sistemului de management de mediu dar n procesul de decizie nu pot fi considerate ca fore directoare. Ele nu sunt direct controlate de ctre standarde dar pot fi considerate atunci cnd se ia decizia de implementare a unui sistem de management de mediu. Exist o serie de avantaje pentru implementarea unui SMM i acestea pot include: a) Costuri b) Eficien i productivitate c) Cercetare i dezvoltare d) Satisfacia clienilor e) Organizaia f) Fora de munc / Capitalul intelectual
a) Costuri Majoritatea oamenilor doresc s protejeze mediul nconjurtor. Totui, multe companii se tem c exist o contradicie ntre dorina lor de a proteja mediul i dorina de a pstra costuri sczute pentru o afacere de succes. Vestea bun este c multe companii au descoperit c, nu numai c mbuntirea performanei de mediu nu numai c nu crete costurile, dar conduce la reducerea acestora. conomisirea costurilor este adesea legata de alte avantaje i poate reprezenta un factor important de decizie n proiecte legate de alte avantaje n cadrul unei companii. Reducerea costurilor poate fi realizat prin schimbri cum ar fi: Eficiena proceselor
Proiectarea produsului Eliminarea deeurilor Producerea de materii prime Infrastructur Ambalare i transport
53
b) Eficien i productivitate mbuntirea eficienei i a productivitii sunt adesea legate de departamentele tehnice i de cele de calitate. Concentrarea pe utilizarea Celor mai bune Tehnici Disponibile poate conduce la mbuntirea eficienei i a productivitii pe termen lung. Proiectele de mbuntire e cel mai bine s fie iniiate cu o echip, prin analizarea tuturor factorilor de mbuntire. Cele mai bune mbuntiri se obin prin implicare n echip a tuturor specialitilor relevani din cadrul companiei. Pentru proiectele mari este important s se realizeze un studiu de fezabilitate pentru a se investiga dac proiectul va conduce ntr-adevr la mbuntirea preconizat. Acesta poate fi folosit ca informaie pentru investiii (cheltuieli de capital) i pentru a se rezerva sumele necesare n buget. Ca etap ulterioar se pot realiza ncercri i reglaje pentru echipamente. mbuntirea eficienei proceselor existente: Optimizarea performanei proceselor existente
minimizeaz cantitatea de materii prime folosit, consumul de energie i producia de deeuri. Reducerea consumului de materii prime i energie i reducerea cantitii de deeuri produse reprezint aciuni benefice pentru mbuntirea performanei de mediu iar costurile reduse asociate acestor aciuni sunt benefice pentru afacere. ntreinerea adecvat a echipamentelor este important pentru minimizeaz costurile pentru perioadele de revizie i pierderea de resurse asociat cu perioadele de oprire i pornire a echipamentelor. Introducerea de procese eficiente: Introducerea de procese noi i mai eficiente reduce consumul i pierderile de producie. Multe companii sunt capabile s fac economii substaniale de costuri prin reducerea cantitilor de materii prime, energie i ap pe care le utilizeaz. Materiile prime: O data ce bunurile sunt produse acestea trebuie ambalate i transportate. Este posibil s se fac economii n aceste zone n acelai timp mbuntindu-se performana de mediu. Aa cum am menionat mai sus, mbuntirea eficienei proceselor va reduce cantitatea de deeuri produse. Generarea de deeuri poate fi urmat de reutilizare sau vnzare la o alt companie care pot folosi aceste deeuri evitndu-se astfel i costurile pentru eliminarea deeurilor.
c) Cercetare i dezvoltare Este posibil s se reproiecteze un produs pentru a reduce cantitatea de resurse coninut meninndu-se nivelul serviciilor pe care le ofer. Totui, nici ISO 14001 nici EMAS nu sunt concentrate pe produs.
d) Satisfacia clienilor Satisfacia clienilor este un element al managementului lanului de furnizori i poate reprezenta o fore directoare pentru implementarea sistemului de management de mediu. Chiar i atunci cnd clienii nu 54
solicit n mod specific un sistem de management de mediu certificat, acesta poate avea avantaje suplimentare. Clientul consider concentrarea pe protecia mediului a furnizorului ca un beneficiu al relaiei pentru un transport mai eficient, ambalare i produse care nu afecteaz mediul.
e) Organizaia SMM se implementeaz adesea ca sistem integrat cu sistemul de management al caliti existent. Organizaia n totalitatea sa va beneficia avnd proceduri pentru comunicare intern i extern, contientizare i bun gospodrire, precum i relaii mai bune cu terii. De asemenea SMM se dovedete a fi un instrument valoros pentru mbuntirea performanelor afacerii n totalitate, n legtur cu factorii critici pentru afacere.
f) Fora de munc / Capitalul intelectual Multe persoane sunt preocupate de protecia mediului. Implementarea unui sistem de management de mediu poate genera entuziasm n rndul angajailor permindu-le acestora s i manifeste grija fa de mediu n mod practic, contribuind la mbuntirea performanelor de mediu. Reaciile pozitive primit de la public i teri referitor la companie poate rezulta ntr-un motiv de mndrie pentru angajai: a face parte dintro companie care are grij de mediu, nu numai pentru vecintatea direct n prezent, dar i pe distane mari i pentru viitor, pentru a avea aceleai condiii de via i oportuniti de angajare pentru urmtoarele generaii.
55
7. Rolul organiza iilor patronale n promovarea practicilor in Managementul Mediului
O organizatie patronala trebuie sa reprezinte promotorul unei economii de piaa funcionale, bazat pe competiie, creativitate si parteneriat social. Organizaiile patronale trebuie sa funcioneze ca centre de resurse pentru membrii si, oferind servicii de informare i instruire. n contextul integrrii Romniei la Uniunea Europeana rolul Organizaiilor patronale este unul i mai important, deoarece acestea trebuie s sprijine companiile romneti pentru a se adapta rapid la legislaia n schimbare i pentru a rspunde cerinelor legislaiei europene. n acest context protecia mediului are o importan deosebit iar organizaiile patronale i adapteaz activitile de informare, contientizare i instruire pentru a sprijini companiile membre n implementarea cerinelor europene legate de protecia mediului. n Europa, contientizarea
EVOLUTIA MANAGEMENTULUI DE MEDIU 1995 EMAS/ Raportare

Certificare 1990 1985 1980 1975 1970 1964 1962 Constientizare asupra mediului Standardele SMM (BS7750, ISO 14001) Managementul de mediu: SMM & Auditul Coordonatorii de mediu Procesul Abordare integrata Abordarea End of Pipe
referitoare
la
protecia
mediului a nceput n anii 60 odat cu nelegerea efectelor pe care le are poluarea asupra diminurii stratului (nclzirea de ozon i schimbrilor climaterice global).
Aceasta a fost perioada n care au nceput s se impun limite de emisie pentru anumii poluani iar companiile au fost nevoite s implementeze soluii de tratare a efectelor asupra
mediului (aa numitele soluii end of pipe cum ar fi filtre pentru anumii poluani, incineratoare, etc). n anii 70 s-a ncercat o optimizare a proceselor tehnologice pentru ca acestea s afecteze ct mai puin mediul. 56
n anii 80 au aprut n cadrul companiilor coordonatorii mediu sau responsabilii protecia mediului. Acetia au contribuit la crearea managementului de mediu deoarece toate aciunile lor se concentrau pe protecia mediului. Legislaia de mediu s-a dezvoltat din ce n ce mai mult i a aprut noiunea de audit de mediu, referindu-se n special la verificarea gradului de ndeplinire a legislaiei (ceea ce azi numim audit de conformitate cu cerinele din autorizaia de mediu). n 1993 ISO Organizaia Internaional a nceput s dezvolte ceea ce avea s devin cel mai cunoscut i mai aplicat standard de management de mediu din lume: ISO 14001:1996. Din 1996 de la publicarea standardului ISO 14001 la nivel mondial sunt peste 36000 companii care au un sistem de management de mediu certificat pe baza ISO 14001:1996. n Romnia sunt numai 50 de companii care au un sistem de management de mediu certificat. De aceea organizaiile patronale promoveaz certificarea sistemului de management de mediu, ca o bun practic pentru respectarea legislaiei referitoare la mediu i pentru realizarea unor performane de mediu.
Organizaiile Patronale i-au readaptat structurile pentru a rspunde acestor cerine nfiinnd centre de informare i instruire pentru companiile membre. Aceste centre au urmtoarele obiective: informarea agenilor economici cu privire la legislaia naional i european referitoare la protecia
mediului organizarea de activiti de instruire n domeniul proteciei mediului pentru companiile din diferite
ramuri industriale editarea de publicaii referitoare la cele mai bune practici de protecia mediului promovarea de proiecte pentru finanarea activitilor menionate anterior.
n contextul n care Guvernul Romniei consider prioritar implementarea sistemelor de management de mediu n cadrul companiilor romneti, sprijinind din punct de vedere financiar aceast activitate (vezi programe din Planul Naional de Cercetare - Dezvoltare de la Ministerul Educaiei i Cercetrii precum i Programul pentru Creterea Competitivitii Produselor Industriale coordonat de ctre Ministerul Economiei), organizaiile patronale au rolul de centru de informare i de pregtire a companiilor pentru implementarea i certificarea n conformitate cu cerinele ISO 14001:1996. Rolul Organizaiilor patronale este unul deosebit de important, deoarece ele trebuie s funcioneze ca i centre de resurse avnd atribuii de : informare instruire pregtire pentru acces la fonduri asisten tehnic pentru implementarea de proiecte de finanare 57
8. Studii de caz privind folosirea EMAS si a Etichetei Ecologice

Cuprins: 7.1. Implementarea EMAS A) APPOR Ltd. Marea Britanie B) Ecover Products NV Belgia C) Continental Automotive Products Romania, Timisoara 7.2. Etichetarea Ecologica D) Lenzing Fibers Austria E) Gunther - Germania F) Van der Bosch - Olanda
Structura generala a studiilor de caz:
Date generale i date specifice activitii Motivele implementarii EMAS / Etichetei Ecologice Paii implementrii a) Identificarea aspectelor de mediu b) Prevederi legale i alte cerine c) Structura i responsabilitate d) Instruire, contientizare i competen e) Comunicare intern f) Documentaia sistemului de management de mediu
g) Auditul sistemului de management de mediu h) Costuri i) j) Parteneri (consultan, promovare) Rezultate: beneficii
Planuri de viitor
58
A)
APPOR Ltd - Marea Britanie

Activitate: Numar de angajati: Contact: Producia echipamentelor de distribuie automat 39 Sue Bodill - Manager General Duffield Road Industrial Estate, Little Eaton, Derby, DE21 5EG England Tel: +44-1332-832455, Fax: +44-1332-834427
1. Informaii despre companie

Appor Limited este o companie privata fondata in 1965. Compania produce sisteme automate de distribuie de nalt calitate, avnd o cifr de afaceri anual de 1,6 milioane (aproximativ US 2.68 millioane $). n prezent compania are o fabric modern cu 39 de angajai. Compania este localizat ntr-o zon turistic lang districtul Derbyshire Peak. Appor areo reputaie internaional ca productor de distribuitoare automate. n prezent principalul produse sunt distribuitoarele automate de spun. Appor are o baz de distribuie vast pentru Marea Britanie i export n toat lumea. Cele mai mari piee sunt UE, America de Nord i Asia. Compania i-a diversificat activitatea n designul de interior i de asemenea a adugat n ofert cteva produse noi. Produsele sunt fabricate utilizndu-se o mare varietate de materiale plastice prin procesul de injectare n mulaje care care la rndul lui genereaz deeuri sub form de material iniial. Acest proces consum majoritatea electricitii utilizate la faa locului. Suplimentar la angajamentul n inovarea produselor, Appor se implic foarte serios n dezvoltarea personalului i training. n 1991 Appor a devenit una din primele companii din Marea Britanie care a primit acreditarea Investors in People, acreditate rennoita in 1994 i 1997. Appor este de asemenea acreditat ISO 9002: 1992, ISO 9001 din 1994. Sistemul de management de mediu al companie a fost nregistrat la EMAS in Decembrie 1997 iar obiectivul este certificarea SMM n conformitate cu ISO 14001:1998.
2. Motivele implementarii EMAS

Decizia companiei de a implementa un sistem de management de mediu a fost una pro-activ pentru ca nu erau presai de clieni sau de alte pri interesate s o fac. Principalul motiv pentru implementarea unui SMM erau oportunitile pentru: mbuntirea performanei de mediu Crearea beneficiilor economice cum ar fi economisirea prin reducerea deeurilor (plastice i de mpachetare), creterea imaginii firmei i crearea avantajului competiional mbuntirea mediului de lucru
3. Pasii Implementarii EMAS

Obiectivul major al companiei n implementarea managementului de mediu este realizarea, producia si furnizarea pruduselor ntr+un mod care s corespund cerintelor legislative aplicabile tipului de activitate i de a controla att impactele de mediu interne si externe ale operaiilor realizate. Appor a participat n proiectul pilot al Comisiei Europene de implementare a EMAS n IMM-uri. Acolo unde este posibil SMM-ul a fost integrat cu sistemul de management al calitii existent ISO 9001 astfel nct managementul de mediu s devin parte a operaiunilor zilnice. Aceasta nseamn c pentru a 59
satisface cerinele EMAS, SMM-ul a fost dezvoltat astfel nct s ndeplineasc de asemenea i cerinele ISO 14001 (pentru ca este compatibil cu ISO 9001) mpreuna cu cerinele documentului de legtur ntre seria EN ISO 14000 i regulamentele UE pentru EMAS, publicate de Comitetul European de Standardizare. 3.1 Identificarea aspectelor semnificative de mediu Appor are ca obiectiv reducerea deeurilor i consumul de resurse, ca energie, combustibili i materii prime. Va fi considerat i introdus pe ct posibil sursa materiilor prime care sunt mai puin dauntoare mediului. De asemenea are ca obiectiv reducerea i eliminarea emisiilor poluante care au efecte semnificative asupra mediului. aims to reduce waste and the consumption of resources, such as energy, fuels and raw materials. Appor a realizat o evaluare iniial de mediu n 1997. Dna. . Alyson Bott, Coordonatoarea asigurrii calitii i trainingului n Appor este responsabil pentru nregistrarea impactelor de mediu ale companiei. O seie de evaluri ale riscului au fost nreprinse ca parte a acestei evaluri. Rezultatele acestor evaluri sunt nregistrate ntr+o baz de date electronic. Semnificaia diveritelor impacte este stabilit pe baza factorilor de risc si msurilor de control i prin utilizarea metodei ABC, vezi exemplul 1, Seciunea 4 Cum sa realizezi o evaluare iniial de mediu. Rezultatele acestei evaluri sunt mprite dup cum urmeaz: A impact mare, B impact mediu, C impact mic. Ariile de impact mare sunt tratate cu prioritate. Odat ce aceste arii de impact au fost rezolvate, sunt rezolvate ariile cu impact mediu i mic pn ce sunt implementate toate aciunile. Aspectele de mediu sunt revzute la fiecre 6 luni. Principalele arii de impact de mediu identificate de companie pe parcursul reviziei iniiale: Validarea intern a realizrii unui proiect curent, care daca nu este controlat n ntregime, are potenial s contamineze cursul de ap local. Depozitarea de uleiuri reziduale care au potenial de a polua cursul local al apei. Scurgeri sau drenri de coninuturi din turnurile de rcire care aveau de asemenea potenial poluant asupra cursului local al apei. Depozitarea deeurilor, substanelor periculoase i uleiurilor reziduale. Consumul de energie n procesul de producie. Procedurile de urgen.
Aspectele menionate mai sus au fost identificate prin procesul de monitorizare al companiei care a fost asistat n mare parte de procesul iniial de evaluare. Urmtoarele puncte funizeaz cteva exemple despre modul n care Appor Ltd. A redus impactul de mediu. Emisii: Appor a realizat c mbunatirile pot fi implementate n procedura de testare a noilor produse i n acest sens a introdus msuri de control pentru prevenirea oricrei deversri neautorizate. Uleiuri: Appor a sigilat tancul de depozitare a deeurilor de tip ulei pentru a reduce posibila poluare a mediului prin scurgeri sau incendii. Containerele de deeuri depozitate n afara cldirii vor fi clar marcate iar coninutul acestora va fi clar marcat. Energie: Msurtorile arat c utilizarea de electricitate per kilogram de plastic achiziionat a fost n medie de 2.2 kWh n perioada Ianuarie Iulie 1997. Compania are ca obiectiv reducerea acesteia la 2.0 kWh n urmtorii trei ani. Turnul de rcire: Turnul de rcire al Appor are un potenial impact asupra mediului datorit necesarului de dozare chimic a apei. Au fost ntreprinse aciuni pentru a controla acest potenial impact. Turnul de rcire are un potenial impact asupra mediului datorit necesarului de dozare chimic a apei. Au fost ntreprinse aciuni de control a acestui potenial impact. Turnul de rcire a fost nregistrat la autoritatea local i este monitorizat regulat att de angajaii Apport ct i de contractori din afara companiei. Suplimentar la principalele statistici identificate anterior, Appor monitorizeaz n prezent:
60
3.2.
Cantitatea de plastic eliberat n mediul nconjurtor pentru a reduce deeurile sau pentru a le ndrepta spre direcii de reciclare. Procentul de plastic eliberat n relaie cu cantitatea totala achiziionat, obiectivul fiind reducerea acestei raii Cantitatea de electricitate consumat per kg de pastic achiziionat ca indicator al eficienei energetice a proceselor de producie. Stabilirea cerintelor legale
Appor a dezvoltat un registru al legislaiei de mediu de care este responsabil Coordonatorul de training i asigurarea calitii. Pentru a l ine la zi cu legislaia n domeniu, Appor se informeaz din periodicele relevante. Este abonat la Croner Environment Briefing, un periodic din Marea Britanie despre legislaia de mediu. Appor este de asemenea membru al Asociaiei de afaceri i mediu (BEA), care furnizeaz ine companiile informate la zi cu privire la legislaia de mediu. n cazul n care apare o ne-conformitate cu legea, Appor urmeaz procedurile dezvoltate n contextul sistemului de calitate existent. 3.3. Organizarea personalului Reponsabilitile managementului de mediu sunt mprite ntre diverse departemente relevante: aprovizionare, producie, finane, resurse umane, top-management, dezvoltarea produciei, vnzri. Coordonatorul de training i asigurarea calitii are responsabilitatea general asupra sistemului de management de mediu. Resposabilitile de mediu sunt documentate n manualul calitii al companiei. 3.4. Instruirea personalului Trainingul se desfoar pentru a asigura contientizarea minim necesar printre angajai. Trainingul a fost organizat de BEA i a fost foarte bine primit de angajai. S+a desfurat de asemenea un training specific fiecrui post. Instruirea pe probleme de mediu este inclus n planul de dezvoltare a competenelor companiei. Trainingul intern a fost susinut de Coordonatorul de training i asigurarea calitii. Decizia ca trainingul s fie susinut intern sau extern depinde de nivelul abilitilor i cunotinelor cerute. Programul de training al competenelor din companie asigur reevaluarea subiectelor de instruire la fiecare ase luni. 3.5. Comunicare interna Politica de mediu a Appor este susinut de management la cel mai nalt nivel i comunicat angajailor de la toate nivelurile care la rndul lor, pe baza programului de Dezvoltare a Resurselor Umane foarte bine stabilit i a culturii Investors in People, susin compania n misiunea ei ctre implicarea total n mbuntirea mediului. Ca rezultat al culturii generale a companiei care permite libertatea discursului i ideilor i susine o politic a uilor deschise, angajaii au posibilitatea de a furniza fedback i imputuri cu privire la SMM. Feedback-ul este chiar ateptat de la angajati. De asemenea ntalnirile regulate ale echipei furnizeaz posibilitatea angajailor de a furniza imputurile lor. 3.6. Documentare Manualul de mediu al Appor, cel mai important document al SMM, a fost dezvoltat astfel nct s fie ct mai simplu posibil. Din aceast cauz acceptarea documentelor SMM printre angajai a fost n general mare. Documentaia SMM este meninute la zi prin intermediul procedurii de control a documentelor din ISO 9001. Experiena Apport susine faptul c existena unei documentaii pentru sistemul de management al calitii uureaz dezvoltarea documentaiei SMM. 3.7. Auditul SMM Coordonatorul de asigurarea calitii i training este responsabil de auditul SMM: Appor reevalueaz n prezent aceast situaie i ia n considerare ideea ca mai muli angajai s fie pregatii pentru a conduce auditul. Toate elementele SMM sunt auditate odata pe an. 3.8. Costuri Lund n considerare toate datele, Appor estimeaz c a investit n SMM n total 8,000 (aproximativ 13,400 $). Costurile de nregistrare i validare au fost de aproximativ 1,850 (aproximativ 3,100 $). 750.00 (aproximativ 1,260 $) din costurile de nregistrare au fost acoperite de proiectul pilot Euromanagement. 61
3.9.
Comunicarea extern
Prima declaraie de mediu a Appor a fost publicat n anul 1997. Este o declaraie orientat n special ctre clieni i furnizori. Este de asemenea disponibil la cerere oricrei tere pri interesat. Nu au fost multe rspunsuri la publicare, n afara interesului general exprimat de vecinii fabricii. Appor face de asemenea prezentri ale SMM-ului n cadrul contactelor de afaceri. 3.10. Partneneri Appor a lucrat mpreuna cu BEA la proiectul pilot Euromanagement n implamentarea EMAS. BEA este o asociaie naional non-profit care ofer suport IMM-urilor n implementarea sistemelor de management de mediu. i-a ncpeut activitatea ca asociaie regional i acum are birouri regionale n ntreaga Mare Britanie. BEA a nsoit Apport pas cu pas n implementarea EMAS: 50% din costurile acestui suport extern au fost acoperite de UE. Acolo unde este necesar Appor cere suport i consiliere de la Departamentul de Mediu, Transport si Regiuni (DETR) i de la Agenia de mediu, ambele organizaii guvernamentale. Unde este posibil, Apport lucreaz cu furnizprii i i ncurajeaz s i mbunteasc performanele de mediu. Oricum Appor crede ca influena pe care o are este oarecum limitat comparativ cu cea a companiilor mari.
4. Rezultate si beneficii
Pentru Appor principalele beneficii ale SMM sunt urmtoarele: Dezvoltarea unui SMM structurat i uor de folosit care a mbuntit i a completat sistemele de management i pe cel Investors in People Un factor de bun stare din implicarea n aspecte globale. Creterea cunotinelor i abilitilor n cadrul companiei Oportunitatea unor economii n consumul energetic i n deeuri. Dezvoltarea unui echipament de distribuie automat reciclabil construit n totalitate din materii prime de plastic fara utilizarea unor materiale compozite ca rezultat al procedurii de construcie integrat. Implementarea SMM are un nalt potenial de a crea beneficii i economii n costuri. Este prea devreme pentru Appor s cuantifice rentabilitatea investiiei n SMM: Appor crede c poteniala rentabilitate este foarte mare deoarece vor avea un avantaj competiional n cazul n care clienii vor solocita ca furnizorii s aiba un SMM implementat.
5. Evaluare global
Appor crede c cheia succesului nu const numai n implementarea unui SMM dar i n afacere in general, datorit implicrii totale a angajailor i concentrarea acestora pe training i informare. Cele mai dificile aspecte ale implementarii SMM au fost costurile implicate i timpul neesar. Appor a gsit c procesul a fost destul de birocratic i crede c aceast problem este ntmpinat de obicei de companiile mai mici. nainte de implementarea SMM, Appor nu a tiut n mod formal ce impact vor avea asupra mediului aciunile i procesele. Prim implementarea SMM i realizarea unui sistem de asigurare a conformitii cu legislaia, Appor a devenit mult mai contienti de aceste impacte. n retrospectiv Appor ar fi investit mai mult timp n implementarea SMM, ceea ce ar fi determinat ca principal avantaj permiterea unei mai mari implicri a angajailor n etapele preliminare.
6. Planuri de viitor
Planurile generale ale Appor pentru viitor sunt de meninere a sistemului prezent i de msurare a eficienei procedurilor lui, meninerea la zi i mbunirea lui.
62
B)
Ecover Products NV - Belgia

Activitatea: Nr. de angajai: Contact: Productor de detergeni pentru uz casnic 30 M. Bremans, Director General Industrieweg 3, B-2390 Malle Tel: +32-3-309-2500, Fax +32-3-311-7270 E-Mail: soapmaster@ecover.com Internet: http://www.ecover.com

Ecover a fost nfiinat n 1979 de ctre Frans Bogaerts ca o companie de familie productoare de spun, situat n nordul Belgiei, ntr-o ferm. Acum are 30 de angajai ntr-o companie situat n nordul Belgiei ntr-o zon industrial. Scopul companiei a fost de la nceput realizarea de produse de curare care s aib un efect minim asupra mediului. Ecover este un pionier n dezvoltarea i producerea de detergeni i produse de curat ecologice. Produsele principale sunt getergeni i produse pentru uz casnic. Principalii clieni sunt magazine care vnd alimente naturale, aproximativ 12,000 asemenea magazine n 26 ri. Produsele sunt distribuite n Europa i SUA, Japonia avnd puncte de vnzare n diferite ri. n 1992 Ecover a nceput o cooperare cu financiar cu Group 4 Securitas una din companiile lidere la nivel mondial din domeniul securitii i proteciei oamenilor, proprietii i bunurilor. Ecover i-a pstrat independena financiar. Cifra de afaceri anual este de peste 10.2 milioane de dolari. Compania a primit numeroase premii naionale i internaionale pentru iniiativele de mediu. Aceasta a ajutat la construirea unei bune reputaii n rndul distribuitorilor i consumatorilor, grupurilor de presiune i guvernelor naionale i internaionale. Cteva dintre premiile primite de Ecover sunt: Eco-produit, 1989, premiu pentru produse verzi, Ministerul Mediului din Frana Oscar pentru exporturi, 1990 Oficiul de Comer Exterior din Belgia Global 500 Roll of Honour, 1993 Programul de protecia mediului al Naiunilor Unite (UNEP)
2. Motivele implementarii EMAS

Una dintre principalele fore directoare din spatele iniiativei de mediu a companiei a fost convingerea managementului. Responsabilitatea de mediu este parte a culturii ECOVER. Compania se simte responsabil pentru biodiversitatea ecosistemelor de ap proaspt. Atunci cnd un consumator achiziioneaz un produs de curat se ine cont de mai muli factori: impactul de mediu al produsului este decis deja din stadiul de proiectare a produsului. Ecover crede c o cerin de baz pentru orice model care dorete s furnizeze soluii pentru viitor este sustenabilitatea, capacitatea de a continua activitile fr a amenina bilanul ecologic. Ecover i-a pus principiile n practic dezvoltnd o abordare specific pentru produsele sale. n septembrie 1996 Ecover a decis s implementeze sistemul de management de mediu. n 1998 a obinut certificarea ISO 14001 i nregistrarea EMAS. Ecover a decis implementarea ambelor sisteme de management datorit faptului c o parte din piaa de desfacere a produselor sale este n SUA unde EMAS nu este foarte cunoscut. Ecover vede abordarea SMM ca o modalitate de a asigura respectarea legislaiei, mbuntirea condiiilor de securitate i sntate, minimizarea riscurilor de accidente i mbuntirea imaginii n faa clienilor.
63
3. Pasii implementarii EMAS

3.1 Identificarea aspectelor de mediu Ecover ine cont de impactul de mediu al produselor sale pe toat durata ciclului de via al acestora: de la ingrediente i consum de energie n timpul produciei, la riscul de utilizare, inclusiv toxicitatea acvatic i degradarea n faza de deeuri. Departamentul de cercetare i dezvoltare a Ecover a decis c abordarea convenional a marketingului unde numai trei variabile sunt considerate (preul, performana i conveniena) era mult prea limitativ. Astfel, a dezvoltat o matrice considernd cinci puncte, incluznd ecologia i sntatea i securitatea. Alte elemente ale abordrii Ecover sunt: Filozofia materiilor prime: Ecover a stabilit specificaii pentru nlocuirea materiilor prime folosind substane refolosibile sau non-toxice pstrnd nivelul de performan. Conceptul deeuri zero: toate materialele sunt selectate pe baza disponibilitii de a fi refolosibile i biodegradabie pe durata ciclului de via al produselor. Reciclarea activ este numai ultima opiune aplicabil. Se folosesc spre exemplu numai sticle refolosibile i ambalaj biodegradabil. Minimizarea impacturilor n timpul utilizrii: Toate fazele activitii Ecover sunt analizate i optimizate din punct de vedere ecologic: achiziionarea, producia, matketingul, resursele umane. 3.2. Fabrica ecologic Noua secie de producie a fost deschis n 1992 i a fost proiectat respectnd criterii de protecie a mediului. Materialele folosite pentru construcie sunt biodegradabile i refolosibile, spre ex: crmizile sunt fcute din deeuri din minele de crbuni iar izolarea este natural prin gazon pe acoperi. Atunci cnd s-a dezvoltat planul de energie pentru aceast companie, Ecover a realizat c nu este posibil din punct de vedere financiar i nici practic s se foloseasc numai surse alternative de energie. De aceea s-au concentrat pe eficiena energiei i izolarea companiei. Procesul de realizare a spunului a fost reproiectat pentru a crete eficiena consumului de energie i acum consum cu 50% mai puin energie genernd n medie 6 m3 de ap. Apa rezidual este tratata ntr-un biorotor printr-un proces mecanic de purificare eficient din punct de vedere energetic i aici se produce 60% din degradare. Apoi este tratat pe cale natural ntr-un cmp n apropierea fabricii. O parte din apa tratat este folosit pentru irigarea cmpului de iarb de pe acoperi vara, i pentru scopuri sanitare. Se poate efectua un tur virtual al companiei pe sit-ul http://www.ecover.com. Ecover este considerat a fi prima companie ecologic din Europa (complet reciclabil). 3.3. Analiza impacturilor Primul pas fcut de Ecover pentru a implementa formal sistemul de management de mediu a fost realizarea unei analize de mediu. Analiza se efectueaz acum anual i i rezultatele acesteia sunt documentate n conformitate cu ISO 14001. Coordonatorul de mediu de la Ecover este de asemenea i directorul de producie i este responsabil cu realizarea analizei de management. Coordonatorul mediu i desfoar activitatea n conformitate cu Programul de Protecie a Mediului din companie care este definit la nceputul anului prin consultarea managementului. Unele pri ale planului sunt prezentate autoritilor federale cum ar fi Comisia Inter-regional pentru Ambalaje. Aceasta nseamn c programul de management de mediu al companiei este verificat att intern ct i extern. nregistrarea impacturilor de mediu se bazeaz pe o list de verificare. Pentru a se evalua aceste impacturi i semnificaia acestora a fost dezvoltat o Matrice de Analiz a Impacturilor. Matricea este un instrument practic proiectat pentru a verifica toate nivelurile operaionale (birouri i zone de producie) n termeni de aspecte de mediu. 3.2 Conformitatea cu legislaia Ecover a dezvoltat un registru al legislaiei (Coordonatorul de mediu este responsabil pentru aceast list). Compania dezvolt n prezent proceduri pentru situaiile n care se nregistreaz neconformiti. Ecover consider c cea mai folositoare surs de informare legislativ este reprezentat de publicaiile asociaiilor industriale i literatura specializat.
64
3.3
Organizarea personalului Management General Director General Director Financiar (raport financiar) Coordonator de mediu (Raportul de mediu) Managerul de mediu (Comunicare i imagine corporativ)
Funciile de Coordonator de mediu i Manager de mediu sunt funcii nou create de Ecover. n prezent Directorul general are sarcina de Director de Mediu. Directorul de mediu comunic strategia de mediu a Ecover la nivel extern. Coordonatorul de mediu este responsabil n faa legii pentru nerespectarea legislaiei de mediu Belgiene i europene. Acesta i desfoar activitatea n conformitate cu Programul de Management de Mediu intern i cu cerinele legislaiei. Responsabilitile de mediu sunt integrate n activitile de achiziionare, producie i finanare precum i dezvoltarea produsului i vnzri. Toate responsabilitile de mediu sunt documentate. Ecover are un comitet de mediu care se ntlnete o dat pe lun. Acest comitet este format din Directorul general, Directorul de mediu, Coordonatorul de mediu, Directorul de concept, Directorul financiar i un om de tiin. Cercettorii Ecover nu sunt numai specialiti n dezvoltarea de produse ecologice, dar i pionieri n conceptualizarea unei companii durabile. De exemplu ntregul concept al companiei ecologice nu a fost dezvoltat de un birou de arhitectur ci de cercettorii Ecover. 3.4. Instruirea personalului Trainingul intern pe mediu de la Ecover este organizat i condus de coordonatorul de mediu. Obiectivul este acela de a implementa n totalitate Programul Intern de Protecie a Mediului care n final va mbunti nu numai performana de mediu a companiei, dar va crete i eficiena acesteia. Managementul deeurilor la toate nivelurile de operare, n special la nivelul de producie, este un subiect important al instruirii. Instruirea acoper de asemenea utilizarea manualului cu privire la Programul Intern al Ecover de protecie a Mediului i documentele de nregistrare a proteciei mediului. 3.5. Comunicare interna Ecover a ntreprins diverse iniiative pentru a i implica angajaii i pentru a i informa cu privire la SMM. De exemplu s-au organizat sesiuni de informare la nivelul departamentelor cu privire la instruciunile de lucru. Ecover a perceput o diferena semnificativ ntre gradul de contientizare cu privire la politica de mediu la nivelul seciilor de producie i la nivelul managementului. Una dintre cele mai de succes metode de cretere a contientizrii printre angajaii de la nivelul de producie a fost prin intermediul prezentrilor n care angajaii puteau s observe la propria persoan sau la alii mbuntirea performanei n munc prin aplicarea noilor proceduri i instruciuni n Programul Intern de Protecie a Mediului. Ecover a dezvoltat de asemenea un sistem prin care angajaii primesc inputuri/sugestii pentru SMM. Acest sistem acoper: fie de mbuntire cu privire la diferitele aspecte de mediu din operaiunile zilnice conversaii directe cu coordonatorul de mediu input de la angajaii unui departament ctre Managerul sau Coordonatorul de mediu ntalniri lunare n care fiecare angajat poate evidenia aspecte legate de Ecover ca o companie ale crei activiti nu afecteaz mediul
65
O alta iniiativ de cretere a contientizrii cu privire la mediu printre angajai este prevederea unui bonus de 0,55 USD per kilometru de mers cu bicicleta per angajat. Folosirea unei singure maini de catre mai muli angajai pentru transportul de la/ctre locul de munc este de asemenea ncurajat financiar. 3.6. Documentare Manualul de comunicare a Programului Intern de Protecie a Mediului (PIPM): pentru vizitatori i persoane din exterior interesate de politica de mediu n cadrul Ecover. Manualul PIPM coninnd procedurile pentru toate departamentele Fiele de nregistrare ale PIPM dependente de aspectele de mediu ale operaiunilor din fiecare departament Declaraia Ecover cu privire la politica de mediu. Documentaia complet rezultat din SMM a fost n totalitate acceptat de angajai. Cele mai importante documente ale SMM sunt:
3.7. Auditul SMM Auditurile interne sunt organizate de coordonatorul de mediu i un consultat pe management de mediu ca o etap pregtitoare pentru auditurile externe. Auditurile interne acoper acelai coninut ca i auditul extern. Cu toate acestea n cazul auditului intern auditorul nu are autoritatea s certifice c Programul Intern de Protecie a Mediului al Ecover ndeplinete cerinele ISO 14001 i EMAS. 3.8 Costuri Ecover a alocat un buget de 6 milioane de franci belgieni (aproximativ 162,000 USD) pe o perioad de doi ani pentru implementarea Programului Intern de Protecie a Mediului, incluznd costurile auditurilor de mediu de ctre experii externi i costurile de training. O nou investiie este planificat pentru achiziionarea celor mai noi tipuri de echipamente de umplere cu detergeni. Aceasta va crete performanele de mediu att a produsului ct i a procesului de producie. 3.9. Comunicarea extern Ecover a participat n dialogul cu localnicii, autoritile locale i grupurile de interes, referitoare la mediu. Acetia furnizeaz clienilor manuale gratuite cu informaii despre produs i explicaii privind efectele diferilor detergeni chimici asupra mediului. Clienii interesai primesc de asemenea declaraia de mediu a Ecover. Buletinul informativ al Ecover (Ecover Courier) este furnizat distribuitorilor i clienilor att n Francez ct i n Olandez. Pagina de web a Ecover include i Ecover Clarion, un magazin virtual cu noutai privind aspecte de mediu de pretutindeni. 3.10. Parteneri Coordonatorul de mediu i specialistul primesc regulat sfaturi de la un consultant extern n managementul mediului. Aceast companie furnizeaz ajutor n special cu privire la dezvoltarea documentaiei pentru Programul Intern de Protecie a Mediului al Ecover. Ecover este membru al Comisia Ad-Hoc a Uniunii Europene cu privire la Eco-Etichetare. Aceasta i ofer posibilitatea nu numai s fie la zi cu noutile cu privire la eco-etichetare dar i de a nva mai mult n acest domeniu i de a i lrgi perspectiva. Ecover este membru fondator al reprezentanei belgiene a Asociaiei Productorilor de Detergeni care Proteajeaz Mediul (EDMA), o asociaie mondial a productorilor de produse de curaat care protejeaz mediul. EDMA studiaz ariile comune de interes ca manipularea genetic a enzimelor i promoveaz o abordare integrat a managementului de mediu mpotriva unui fond alctuit din numeroase cerinte nesincere ale marketingului verde care determin confuzii printre cnsumatori. Pentru a influena furnizorii de materii prime, Ecover a dezvoltat o mica baz de date cu furnizorii de materii prime durabile. Oricum este dificil sa influenezi comportamentul cu privire la mediu al furizorilor de exemplu n legtur cu testrile pe animale. Ecover comunic n mod regulat pe aceste teme cu funizorii. 3.11. Urmrirea Pentru a asigura imbuntirea continu, compania stabilete obiective care urmresc procedurile ISO 1441. Ecover continua de asemenea dezvoltarea Matricei n 5 puncte, acordand o atenie special 66
aspectelor cantitative. n fiecare an Departamentul de Cercetare-Dezvoltare se ntalnete pentru a reevalua matricea, strategia i metodele ce vor fi utilizate n anul urmtor.
4. Rezultate i beneficii
Cele mai importante rezultate pentru Ecover au fost legate de introducerea unor condiii speciale pentru managementul deeurilor i a unor condiii de munc. Dei calculele de pn acum arat c randamentul investiiei este zero pe primii trei ani, este clar pentru Ecover c ntreaga implementare a SMM va determina beneficii financiare datorit creterii eficienei produciei.
5. Evaluarea global
Ecover consider c orice msur legat de dialogul cu angajaii de la nivelul de producie este foarte important pentru implementarea cu succes a SMM. S-a dovedit ca cele mai dificile aspecte ale implementrii SMM-ului sunt legate de trainingul managerilor a cror sarcini se refer la implementarea Programului Intern de Protecie a Mediului. ntregul concept presupune sute de aspecte dificil de neles n ntregime n cteva sptmni sau luni. Recomandarea Ecover pentru alte companii este s solicite sfaturile unui specialist n primele etape ale implementrii SMM. Ecover este o companie care n general este cu civa pai naintea competitorilor n domeniul mediului. Cu toate acestea compania a nvat prin implementarea SMM c se pot face nc multe pentru a optimiza durabilitatea produciei. Procesul ctre un mediu mai bun nu se oprete niciodat.
Punctele cheie ale planurilor de viitor ale Ecover sunt: continuarea contribuiei la construirea unei lumi mai bune continuarea concentrrii pe dezvoltarea unor produse i metode de producie care s protejeze mediul promovarea iniiativelor sale n Europa i Statele Unite. Ecover va continua de asemenea iniiativele ctre obiectivul de a demonstra c se poate produce mai mult cu mai puine resurse.
67
C) S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. Romania, Timisoara

Activitatea: Contact: Productor de anvelope auto
Timioara (judeul Timi), str. Avram Imbroane nr.9; Cod 300129 Tel: +40 256 305560, Fax.: +40 256 305560
1. Descrierea firmei
Noua fabrica a concernului Continental din Timisoara a fost construita pe baza unor standarde diferite fata de alte unitati traditionale de productie de acest gen. Pana in prezent, aproximativ 100 milioane Euro au fost investiti in aceasta fabrica, care a fost proiectata pentru o capacitate initiala de productie de 6.5 milioane anvelope. Locatia a fost aleasa la mijlocul anului 1998, proiectarea si lucrarile au inceput la inceputul acelui an. Productia a inceput official in octombrie 2000, pregatindu-se imediat implementarea ISO 14001 si EMAS, care s-a realizat in Aprilie 2001.
2. Motivele implementarii EMAS si ISO 14001

Activitiile Continental AG din ntreaga lume urmresc principiul de armonizare a nevoilor, cerinelor de mediu i a intereselor companiei. Desigur, fabrica noastra, Continental Automotive Products Timisoaranu nu a putut face excepie, i aici fiind implementat un sistem de management de mediu n acord cu doua dintre cele mai importante standarde: EMAS i ISO 14001. Continental Automotive Products Timioara a fost prima companie din Romnia care s-a supus voluntar evalurii n concordan cu Ordonanei Eco-Audit a CE (EMAS Sistemul de Management al Mediului i Audit). Validarea conform Ordonanei Eco-Audit a CE, a fabricii noastre, joac un rol important pentru clienii nostri din tarile europene. EMAS ar trebui s fie disponibil tuturor organizaiilor cu impacturi asupra mediului, fiind o cale de a controla aceste impacturi asupra mediului i de mbuntire a performanelelor de mediu.
3. Pasii implementarii EMAS

3.1. Identificarea aspectelor de mediu Pentru nceput a fost elaborat o procedur pentru identificarea i evaluarea aspectelor de mediu din fabrica noastr. Aceast procedur conine o matrice care ajut la identificare i evaluarea aspectelor identificate. n matricea de identificare a aspectelor de mediu sunt luate n considerare condiiile normale de operare, precum i condiiile accidentale de operare. Pe baza matricei s-au fost identificat aspectele directe i aspectele indirecte relevante pentru fabrica noastr, precum i importana i influena lor asupra mediului nconjurtor. Aspectele de mediu relevante pentru fabrica noastr sunt: emisiile de gaze n atmosfer, apa rezidual, deeurile, consumurile de ap, gaz, energie electric. Toate aspectele de mediu identificate se regsesc n obiectivele noastre de mediu i sunt regulat evaluate.
68
3.2.
Prevederi legale i alte cerine
Pentru nceput a fost elaborat o procedur privind identificarea prevederilor legale i alte cerine aplicabile n fabric. n fabric exist un program LEGIS, la care au acces toate funciile relevante din fabric, program care permite accesul i identificarea legilor relevante pe parte de protecia mediului. Totodat la identificarea legilor relevante, pe parte de mediu, fabrica noastr lucreaz n strns legtur cu Agenia local de Protecia Mediului -Timioara. 3.3. Structura i responsabilitate Autoritatea, atribuiile, precum i responsabilitile sunt bine definite, documentate, respectiv anunate. n fabrica noastr reprezentantul managementului pentru mediu a fost numit Dl. Dinu Niculi, iar ca Responsabil de Protecia Mediului i reprezentant al managementului deeurilor, conform Legii 426/ 2001 lege privind aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/ 2000, privind regimul deeurilor a fost numit D-ra Nadia Bivolaru. Atribuiile i responsabilitile pe parte de protecia mediului sunt bine definite i se regsesc n fiele de post individuale ( ingineri, administrativ), respectiv n dovezile de calificare (operatori, mecanici, electricieni, fochiti etc). 3.4. Instruire, contientizare i competen n mod regulat nevoile de instruire ale angajailor notri sunt identificate i evaluate. Identificarea nevoilor de instruire, se realizeaz pe baza unor proceduri de lucru. Pentru nceput, toi noi angajaii particip la cele 3 instructaje generale introductive: instructajul de protecia mediului, muncii i PSI. Suplimentar, instructajului introductiv general de protecia mediului mai sunt organizate instructaje periodice. Pentru aceste tipuri de instructaje la nceputul fiecrui an se realizat un Plan de instructaj, precum i Tematica instructajului pe parte de protecia mediului. n cadrul instructajelor periodice sunt prelucrate instruciunile, pe parte de protecia mediului, specifice fiecrui loc de munc. Tot n cadrul acestor instructaje, angajaii sunt instruii i contientizai asupra consecinelor deviaiilor aprute ca urmare a abateriilor de la procedurile/instruciunile de lucru, respectiv asupra primelor msuri care trebuiesc luate n cazul abaterilor constatate. Angajaii a cror activitate pot avea impact semnificativ asupra mediului (ex. fochiti, instalatori) au competena necesar: experien, colarizare. Acetia suplimentar sunt instruii cum s recunoasc un posibil incident de mediu i ce msuri trebuiesc luate n astfel de situaii. n fiecare departament / arie exist un responsabil cu mediul, a cror responsabilitate o reprezint respectarea condiiilor de mediu din aria / departamentul respectiv. 3.5. Comunicare intern Comunicarea intern se realizeaz prin diverse metode: Politica de mediu, informri din partea conducerii fabricii, panouri info, e-mail, intranet, ziarul Conti-intern. Declaraiile de Mediu- publicaii cu informaii , realizri pe parte de protecia mediului sunt o prgie de comunicare extern, dar i de comunicare intern. 3.6. Documentaia sistemului de management de mediu Toate procesele eseniale ale sistemului de management de mediu, precum i interaciunile lor sunt descrise n documentaia sistemului de management de mediului i alte documente necesare. Informaiile sunt meninute pe suport electronic i pe suport de hrtie. Manualul de management de mediu, mpreun cu procedurile i instruciunile de lucru, pe parte de protecia mediului, specifice fiecrui departament / arii sunt pstrate n biblioraftul specific numit GreenBook. Din Green-Book specificaiile de mediu sunt distribuite sub control ctre toate locurile de munc, unde sunt necesare.Instruciunile de lucru, pe parte de protecia mediului, specifice fiecrei activiti sunt afiate n punctele unde se desfoar activitiile.
69
Privind realizarea, revizuirea, eliberarea i distribuirea documentaiei de mediu exist procedur care definete toate aceste responsabiliti. Tot n aceast procedur sunt definite i perioadele minime de pstrare pentru toate documentele de mediu. Documentaia sistemului de management de mediu este n permanen actualizat, iar responsabilii cu Green-Book sunt informaii cu privire la documentele revizuite sau la documentele noi publicate, urmnd ca documentele depite s fie schimbate i nlocuite cu cele noi (revizuite) 3.7. Auditul sistemului de management de mediu Realizarea, ntreinerea i eficiena sistemului de management de mediu este evaluarea prin auditurile anuale de sistem. Exist procedur pentru planificarea i realizarea auditului de sistem de management de mediu. Se ntocmete un program de audit n care este precizat scopul auditului, obiectivul, departamentele auditate, echipa de auditori. n timpul auditurilor interne de mediu sunt evaluate n ce msur, dac activitile desfurate n fabric sunt n conformitate cu procedurile stabilite. Auditul se desfoar prin discuii cu personalul din departamentul/aria auditat referitor la politica de mediu, obiectivele de mediu, aspectele de mediu; verificarea/controlarea echipamentelor i a condiiilor de operare; verificarea documentaiei de mediu relevant pentru departamentul/aria auditat. La ncheierea auditului se ntocmete un raport care conine: constatrile din timpul auditului, concluziile auditului, recomandrile, mbuntirile necesare i implementarea unui plan de aciuni cu stabilirea departamentelor responsabile pentru realizarea acestor aciuni, precum i termenele limt de realizare aciunilor stabilite. Rezultatul final al auditului intern este prezentat conducerii sub forma unui Management Review Report. 3.8. Costuri Nu au existat costuri legate de angajarea unei firme de consultan, deoarece informaiile, respectiv suportul necesare implementrii unui astfel de sistem de management de mediu au fost obinute de la celelalte fabrici Continental participante la acest sistem de management de mediu i audit (EMAS), precum i interaciunea continu cu sistemul de management al calitii. 3.9. Parteneri (consultan, promovare) Protecia mediului practicat de contractanii, subcontractanii i furnizorii notrii reprezint, pentru fabrica noastr un criteriu important n alegerea lor. Contractanii i subcontractanii sunt informaii n scris cu privire la comportamentul corect din punct de vedere al proteciei mediului. Deasemenea comportamentul corect din punct de vedere al proteciei mediului al angajailor contractaniilor i subcontractanilor de pe teritoriul fabricii noastre este urmrit n permanen. Tuturor partenerilor notri le oferin consultan i sprijin pe teme relevante de mediu. 3.10. Rezultate: beneficii Pstrarea i mbuntirea imaginii pro-mediu; Colaborare bune cu autoritatea de mediu; Micorarea riscurilor de rspundere penal i juridic; Reducerea costurilor; Protecia mediului susinut.
Att acum, ct i pe viitor vom fi parte integrat a sistemului de management de mediu i audit (EMAS).
70
D)
Lenzing Fibers Austria

Grup de produse Contact: Produse textile numele produsului: Lenzing ViscoseModal-Lyocell Eichinger Haussmann A-4860 Lenzing Tel: +(43) 7672 / 701-2805, Fax: +(43) 7672 / 918-2805 http://www.hometextiles.at
1. Informatii despre companie

Austrian Lenzing Group este lider mondial n producerea i marketingul fibrelor de celuloz pentru aplicaii textile i nontextile. Lenzing AG produce o gam diversificat de vscoz, specialiti de fibre Modal and Lyocell din lemn. Responsabilitatea i sustenabilitatea ecologic reprezint tradiii ndelungate pentru Lenzing. Portofoliul Lenzing AG include: vscoz, fibre celulozice clasice; Lenzing Modal, cea mai moale fibr i un produs ideal pentru a fi compbinat cu bumbacul; Lenzing Lyocell, cea mai inovativ i nou fibr cu un profil de nalt rezisten. Toate brandurile firmei sunt protejate la nivel internaional de legislaia cu privire la marca nregistrat. Strategia firmei este implementat n utilizarea cataloagelor de vnzri pentru linii de producie individuale, publicitate n pres de specialitate, Internet, (www.lenzing.com and www.nature-yes.com), evenimente i trguri internaionale. Pentru Lenzing este foarte importatnt s trateze resursele naturale cu grij i s optimizeze procesul de producie la un grad maxim pentru a evita orice efect duntor asupra mediului. Aceasta a fost demonstrat prin munca de cercetare-dezvoltare condus n numele Lzocell, o inovaie n domeniul fibrelor, care a primit Premiul European pentru mediu n 2000. Lenzing este de acord i susine industria textil la modul global i crede c filosofia de mediu ar trebui s i pun amprenta pn la articolul finit de mbrcminte. Lenzing acord atenia cuvenit i controlului polurii, avnd n vedere c toate companiile din Grupul Lenzing consider aspectele ecologice ca fiind o prioritate. De muli ani membrii echipei au lucrat n mod constant pentru a dezvolta noi metode i procese pentru a reduce orice afectare a mediului datorit produciei. Grupul Lenzing a primit numeroase premii, n mod special n Austria, dar i n Indonezia i n SUA, ca recunoatere a abordrii prietenoase fa de natur, mediu i habitat n toate posturile de producie. Grupul Lenzing a devenit n acest fel un model internaional la nivelul acestei industrii.
2.
Rezultate i beneficii pentru companie
n cursul unei ceremonii inut n 2 Decembrie n Palatul Rezidenial din Bruxelles cu ocazia cele de a 10-a aniversri a Schemei de Acordare a Eco-Etichetei Europene, Domnului Franz Raninger, membru al conducerii Lenzing responsabil pentru fibre, i-a fost acordat eco-eticheta european, n forma florii europene, de ctre Comisarul European pentru Mediu, Margot Wallstrm. "Motivul pentru care aceast eco-etichet este important pentru noi este acela c prin intermediul fibrelor noastre, realizate din lemn, ne angajm n direcia sustenibilitii. Credem c gndind n termenii sustenibilitii vom crete importana la nivelul industriei, la toate nivelurile pn la consumatorul final a declarat Franz Raninger. Lenzing a primit eco-eticheta pentru ca fibrele Lenzing protejeaz mediul. Noutatea acestei etichete ecologice este aceea c, pentru prima dat, a cost acordat unui productor de fibre, ceea ce l face pe acesta lider n aceast industrie. Criteriile de acordare a eco-etichetei sunt stricte i doar cei mai buni din industrie vor reui n primirea ecoetichetei. ndeplinirea criteriilor ecologice solicit analize tiinifice cu privire la impactul produsului i procesului de producie asupra mediului. Fabrica Lzocell din Burgenland a fost selectat din 85 de candidate din Europa pentru a primi Premiul European pentru Mediu. 71
E)
GNTHER GmbH & Co. Germania

Activitate: Nr. de angajai: Contact: Producia de sticl de izolaie, nasturi si accesorii 156 (inclusiv 6 studeni) Klaus Gnther, Director Executiv Industriestrasse 6, D- 49525 Lengerich Tel: +49-5481-921-101, Fax: +49-5481-921-102

Gnther GmbH & Co. este localizat ntr-o zon rural n statul german Westphalia. Compania a fost fondat n 1946 i de atunci este n proprietatea familiei Gnther. n prezent compania este condus de unicul proprietar, Dl. Klaus Gnther. Compania are 150 de angajai i 6 studeni. Firma produce nasturi, accesorii i sticl de izolaie. Nasturii i accesoriile sunt vndute productorilor de mbrcminte de femei de calitate ridicat (ex: Bogner, Jil Sander, Steilmann i Escada). Sticla de izolaie este furnizat productorilor de geamuri i ui. Nasturii i accesoriile sunt produse din plastic, materiale naturale i metale. nainte de a fi colorai, mbrcai i lustruii, li se d o form n procesul de tiere sau n cel de turnare prin injecie. Produsele alctuite din mai multe materiale sunt lipite sau prinse mpreun manual. Deoarece nu are propriile faciliti de electro-galvanizare, aceast activitate se realizeaz n afara companiei. Sticla de izolaie este realizat utiliznd folii de sticl, profile de aluminiu gurite, ageni de uscare i dou tipuri diferite de componente de etanare, toate ntr-un proces de producie foarte sofisticat. Urmnd instruciunile legislaiei germane privind izolaia termic, compania i-a mbuntit producia de sticl pentru izolarea cldurii. Acest produs reprezint n prezent aproximativ 60% din produsle de izolaie pe care le produce Gnther.
2. Motivele adoptarii eco-etichetei

Gnther are o tradiie ndelungat de implicare n domeniul mediului i este pionier n domeniul managementului de mediu. Dl. Klaus Gnther, directorul general, este persoana responsabil de dezvoltarea acestor domenii. Principala for motivatoare pentru iniiativele companiei este reprezentat de convingerea personal a acestuia. mbuntirea performanei de mediu permite companiei nu numai s asigure ndeplinirea cerinelor legale, dar i satisfacerea cerinelor clienilor. Distribuitorii finali de mbrcminte i-au crescut cererile privind impacturile de mediu ale materialelor i bunurile semi-finite pe care le cumpr. Ei au nevoie de aceste informaii pentru clienii proprii i n cazul n care vor s obin eco-etichetarea. Mai mult dect att, prin mbuntirea performanei de mediu, Gnther intenioneaz s fie un exemplu pentru alte companii din acelai sector din industrie.
3. Pasii implementarii
Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) ca parte a abordrii integrate a sistemelor calitii, securitii i mediului reprezint la Gnther un proces continuu. Compania a nceput s adune informaii cu privire la consumul de energie i materiale nc din primele etape. nainte de a intra n funciune reglementrile EMAS, compania publicase deja dou rapoarte de mediu. Compania a utilizat cel de-al treilea raport de mediu ca o declaraie de mediu n concordan cu cerinele EMAS. nregistrarea EMAS s-a facut n Decembrie 1995. 72
Principalul obiectiv al companiei din punctul de vedere al SMM este, innd cont de condiiile tehnice i economice, s minimizeze impactul de mediu i s previn transmiterea polurii de la fazele precedente ctre fazele urmtoare n ciclul de producie. 3.1 Analiza initiala de mediu Iniial datele au fost colectate cu privire la materiale i consumul de energie cu scopul de a crea mai mult transparen n ceea ce privete procesul de producie. ntre timp compania a dezvoltat o baz de date sofisticat care permite managementului s identifice punctele slabe din procesul de producie i s reduc consumul de energie i deci costurile i utilizarea de materiale periculoase. Datele de mediu sunt n prezent colectate utiliznd o evaluare de tip intrare-ieire. O evaluare global de tip intrare-ieire este realizat anual. Suplimentar se realizeaz inventare lunare cu privire la materiile prime i materialele utilizate n operaii. Compania este capabil s utilizeze informaiile din evaluarea intrare-ieire i din baza de date pentru a revizui impacturile de mediu i pentru a decide cu privire la aciunile ce trebuie realizate. Aceste informaii reprezint de asemenea baza pentru registrul companiei cu privire la efectele asupra mediului. Ariile activitilor companiei identificate ca avnd relevan de mediu sunt descrise mai jos: Nasturi i accesorii Tierea i formarea materialelor Turnarea prin injecie Vopsire Acoperire Munc manual Finisarea suprafeei Transport Materiale de izolare Taierea sticlei Splare Producia ramelor Umplerea cu gaz Extruzia materialelor pentru materialele de sigilare Producia oberlihturilor Transport
n urma evalurii intrare-ieire i a reviziei registrului cu privire la efectele de mediu compania decide ce impacturi sunt semnificative, utiliznd metoda ABC. Urmtorul punct prevede cteva exemple despre cum Gnther a redus impactul de mediu. Atmosfer: Poluarea aerului prin solveni organici emii din procesul de lcuire a fost eliminat prin realizarea acestui proces n afara companiei. Energie: A fost instalat un nou sistem de nclzire a gazului pentru a reduce consumul de gaz cu 40%. Apa rezidual: Este folosit un nou sistem nchis de recirculare a apei pentru producia de sticla de izolaie. Aceasta a dus la o reducere a consumului de ap. Suplimentar, compania a dezvoltat un concept cu privire la apa rezidual din procesul de vopsire pentru a substitui materialele chimice periculoase. Deeuri: Deeurile generate de operaiuni sunt colectate, separate n funcie de materiale i reciclate sau sunt stocate. Suplimentar utilizarea sistemelor de ntoarcere ajut la reducerea volumului de deeuri, de ex. Paleii utilizai pentru furnizarea produselor sunt returnai i reutilizai de Gnther Gnther a lucrat ani de zile pentru mbuntirea continu a performanei de mediu. Compania se concentreaz nu numai pe activitile locale dar i asupra furnizorilor. Compania a dezvoltat un sistem de mediu pentru achiziii i pentru munca cu furnizorii cu scopul de a dezvolta nelegeri care s asigure c impactul de mediu al produselor este minimizat pe baza standardelor eco-textile ("ko-tex standards"). 73
Dei s-a realizat foarte mult n acest domeniu, ntotdeauna mai e ceva nou de fcut. Gnther particip n prezent la un proiect de cercetare cu tema comunicarea i informarea cu privire la mediu n lanul de producie a textilelor. Obeictivele proiectului sunt mbuntirea comunicrii n sectorul textil. 3.2. Conformare cu cerintele legale Pentru a asigura conformitatea cu toate reglementrile de mediu relevante a fost realizat un registru al legislaiei ca parte a manualului de mediu al companiei. Pentru a l completa la zi, compania utilizeaz toate ediiile legislaiei de mediu. Cnd se public noi legi sau se schimb legislaia existent, aceste texte sunt colectate i adugate la colecia exitent. Compania este abonat la literatura de mediu, literatura cu privire la securitatea muncii i la alte tipuri de literatur de specialitate. Dl. Gnther este personal responsabil de asigurarea conformitii companiei cu legislaia de mediu. 3.3. Personalul organizaiei SMM-ul din Gnther este legat de sistemul de management al calitii. Sunt stabilite echipe de proiect interdisciplinare care s rezolve problemele individuale. Odat ce o problem specific este rezolvat, echipa de proiect este dezmembrat. Toate echipele de proiect sunt responsabile de documentarea dovezilor muncii atta timp ct acestea sunt relevante pentru calitate i mediu. Managementul companiei i departamentul pentru planificarea calitii au responsabilitatea global a sistemului. Sarcina managementului este aceea de a stabili cadrul, prin luarea unor decizii strategice, n care obiectivele de mediu ale companiei pot fi atinse. Managementul companiei este informat la intervale regulate despre ultimele dezvoltri ale sistemului i furnizeaz sugestii pentru obiectivele de mediu i cum pot fi acestea atinse. 3.4. Instruirea personalului Toii membrii echipei sunt instruiti pentru a-i putea crete propriul nivel de competen i prin aceasta s i creasc posibilitatea de a aciona liber i potenialul de a optimiza procese. Aceast abordare global este de importan crucial pentru Gnther n asigurarea mbuntirii performanei de mediu. 3.5. Comunicarea intern Toi membrii echipei sunt informai cu privire la stadiul curent i la progresele sistemelor de calitate i mediu prin intermediul panoului de tiri. Suplimentar ei primesc buletine informative cu privire la mediu, care au ca obiectiv furnizarea informaiilor i motivarea angajailor. 3.6. Documentarea Cel mai important document al SMM-ului este manualul de mediu i n mod special instruciunile de lucru. Suplimentar exist o baz de date cu informaii cu privire la aspecte legate de sntatea i securitatea muncii. Acceptarea documentaiei SMM este foarte larg deoarece angajaii sunt implicai n dezvoltarea ei nc de la nceput. Ca rezultat manualul de mediu este foarte uor de utilizat. Toate procesele i procedurile relevante pentru mediu sunt documentate. Responsabilitile pentru fiecare aspect sunt definite prin matricea de sarcini i responsabiliti. Matricea arat ce persoan este responsabil pentru fiecare document i proces, cnd au fost auditate ultima dat i dac acestea sunt relevante pentru calitate i mediu. Matricea asigur faptul c activitile legate de managementul calitii i mediului sunt coordonate. Cele mai importante sarcini sunt de asemenea incluse n fia postului pentru angajailor relevani. 3.7. Auditarea SMM-lui Compania a auditat SMM-ul de dou ori, prima dat n 1995 i a doua oar n 1988. Gnther este una din companiile dintr-un grup mic al crui SMM a fost validat de dou ori, n concordan cu schema EMAS: Auditurile au fost conduse de un grup de proiect intern, condus de Dl. Jakubczick i Dl. Ferus, care sunt persoane fizice autorizate. Auditurile externe vor fi realizate la fiecare trei ani.
74
3.8 Costuri Costurile detaliate pentru implementarea SMM sunt prezentate mai jos: Resurse Umane 65 de ntlniri documentate (1 - 1.5 ore per ntalnire) cu o medie de 6 angajai i 2 specialiti externi ca participani. Resurse financiare * Costurile de validare de ctre un evaluator de mediu acreditat 10,000 DEM (approx 5,600 US $) 30 evaluri ale impacturilor de mediu n fiecare etap a procesului de producie, realizate de ctre 2 auditori interni pe parcursul a 9 luni, n total 300 de ore de munc *Compania nu a primit nici o finaare extern. 3.8. Comunicarea extern n 1994 compania a invitat autoritile locale, vecinii, presa i partenerii de afaceri s participe la o discuie pe probleme de mediu, ca un prim pas n crearea unui dialog cu privire la performana de mediu a companiei Gnther. Nivelul ridicat de rspunsuri la aceast invitaie a demonstrat un interes special al diverselor grupuri cu privire la iniiativele i obiectivele de mediu ale companiei. Gnther continu acest dialog. Unul dintre principalele motive pentru aceasta este obinerea unor sugestii de mbuntire a performanelor de mediu ale industriei textile i discutarea unor soluii cu prile interesate. 3.9. Partneneri Gnther a pus la dispoziie experienele disponibile i altor pri interesate prin intermediul diverselor publicaii i evenimente. Gnther va continua acest demers prin implicarea n asociaia de management de mediu i asociaia de antreprenori, dar i prin dialogul cu industria textil. 3.10. Urmrire Introducerea SMM-ului n auditurile interme, care sunt realizate odat pe an i evalurile de management realizate trimestrial asigur mbuntirea continu a performanei de mediu a companiei i dezvoltarea obiectivelor sale de mediu. Costurile de nregistare la Camera de Comer i Industrie 1,700 DEM (approx. 950 US $)
4. Rezultate i beneficii
Un rezultat important pentru Gnther a fost procesul continuu de instruire i creterea nivelului de calificare a angajailor. Acesta a fost realizat concomitent cu creterea contientizrii angajailor cu privire la aceste probleme i crterea gradului de motivare. n acelai timp acesta este un beneficiu major al ntregii companii. Suplimentar, n 1995 directorului general al companiei, Dlui. Gnther i-a fost acordat Premiul German de Mediu de ctre Deutsche Bundesstiftung Umwelt Fundaia Federal German pentru Mediu. Sistemul de informare cu privire la mediu dezvoltat de Gnther a ajutat compania s i mbunteasc ncrederea i calitatea informaiilor cu privire la mediu. Aceastea au o importan crucial pentru satisfacia clienilor. Suplimentar, prin punerea la dispoziie a informiilor ctre clieni, compania a fost capabil s dezvoltate relaii mai strnse cu clienii si. Compania justific cheltuielile pentru implementarea sistemului de management de mediu prin beneficiile combinate ale sistemelor de management ale calitii, mediului i securitii muncii. Dac firma ar fi implementat SMM-ul ca pe un sistem de sine stttor se condier c relaia dintre costuri i beneficii nu ar fi fost pozitiv.
75
5. Evaluare global
Implementarea SMM-ului n Gnther a fost nsoit de un proces de restructurare organizaional. ntregul proces a fost unul de nvare cu efecte pozitive asupra managementului,angajailor i produselor companiei. S-a demonstrat c procesul de implementare a SMM-ului este n mare msur dependent de entuziasmul persoanelor din companie i de asemenea de prioritile economice ale companiei. n viitor compania va instrui angajaii pentru noi sarcini mai devreme i va oferi instruire special pentru mbuntirea comunicrii i abilitilor de moderaie pentru angajai.
Gnther are ca obiectiv dezvoltarea evalurilor de tip intrare-ieire ntr-un sistem de indicatori de mediu. Mai mult dect att, compania intenioneaz s mimimizeze impactul de mediu la nivelul ntregului ciclu de via al produselor. Unul din cei mai importani factori n realizarea acesui obiectiv este cooperarea strns cu furnizorii i clienii. Optimizarea utilizrii de materii prime, materiale de operare i produse semi-finite i finite este un alt obiectiv. Pentru a realiza transportul produselor finite ntr-un mod mai prietenos pentru mediu, toate vehiculele de transport noi vor fi dotate cu filtre diesel. n sfarit, instruirea angajailor cu privire la mediu este vzut de Gnther ca pe un proces continuu care va asigura mbuntirea permanent a mediului.
76
F)
Van Den Bosch Concrete Products Olanda

Grupa de produse Contact: Producie de blocuri de beton pentru osele Wentholtweg 6, 7602 EB Almelo, Postbus 52 7600 AB Almelo, tel. 0546 488 555, fax 0546 488 566, http://www.vdboschbeton.nl/
1. Descrierea companiei si a produsului

Van den Bosch Concrete Products este o companie fondat n 1920 care produce diferite produse din beton, n special pentru osele i trotuare. Exist 3 reprezentane din care 2 pentru producie i una pentru birouri. Compania este certificat ISO 9002:1998. Betonul se produce n special din nisip i pietri. Acestea sunt materii prime naturale care trebuie utilizate cu precauie. Pentru construcie asta nseamn utilizarea economic a materiilor prime disponibile i identificarea posibilitilor alternative pentru descreterea utilizrii acestor materii prime, ca de exemplu reciclarea materialelor de construcii din demolri. V.d. Bosch Beton a reuit producerea de igle pentru trotuare, blocuri i crmizi prin utilizarea unui mix granulat de moloz, n concordan cu cerinele stringente ale certificrii KOMO. Aceste produse se gsesc pe pia sub numele de ECOTON, care nseamn beton economic i ecologic.
2. Reciclare: o alegere logic

Reciclarea materialelor de construcii din deeuri (moloz) are dou mari avantaje n ceea ce privete mediul. Rezolv o parte din problemele tratamentului final al molozului i are ca rezultat o utilizare minim a materiilor prime (pietri). Molozul este foarte potrivit pentru a fi folosit ca materie prim pentru materiale de beton pentru trotuare dac este introdus corect n procesul de producie. Cantitatea anual de moloz n Olanda este de 15 milioane de tone i de aceea este evident reciclarea ca soluie pentru protecia mediului.
3. Furnizarea de produse ECOTON

Majoritatea produselor V.D. Bosch Beton pot fi produse pe baza unui mix granulat. Clienii pot solicita produse pe baz de mix granulat i prin aceasta ei pot fi parte a produciei de produse ce protejeaz mediul. Toate produsele ECOTON ndeplinesc standardele de calitate pentru igle (BRL 2313), blocuri (BRL 2314) i crmizi (BRL 2312). Prin intermediul unui tratament special, toate produsele sunt identice cu materialele de construcie normale. ECOTON poate fi furnizat la cerere n cantiti mai mari de 250m2.
4. Costurile pentru eco-eticheta

Cererea pentru eticheta Milieukeur presupune anumite costuri. Schema de certificare este dezvoltat de ctre fundaia Stichting Milieukeur pe categorii de produse. Prima cerere de certificare cost 453,78 plus certificarea adiional i costurile anuale. Costurile depind de grupa de produse i se pot face economii prin furnizarea unei cantiti suficiente de informaii cerute de acordarea etichetei. Pentru logo pe pachete costul este de 1,5 % din cifra de afaceri adus de respectivul produs, cu un minimum de 340,34 i un maximum de 13.613,41.
77

Managementul Mediului Manual Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Mediului Manual Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Manual de Practici Europene in Managementul Mediului

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1. Despre acest manual

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

2. Introducere in Managementul si Mar ketingul Mediului

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,

Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.

Instrumente in managementul mediului

EMAS voluntare Eticheta Ecologica

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

a activitatilor lor de management,

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Deseuri solide lichide gazoase

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania

3.1. EMAS A) In Uniunea Europeana

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3.2. Eticheta Ecologica A) In Uniunea Europeana

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4. EMAS Schema Europeana de Management si Audit de Mediu

4.1. Scurt istoric

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.2. Ce este EMAS ?

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Obiectivele EMAS sunt:

4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS celelalte sisteme de management ?

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Cerin ISO 14001 4.1

Cerin OHSAS 18001 4.1

Cerine generale Responsabilitate, autoritate si comunicare

Cerin ISO 9001 4.1 5.5

Tip procedura Manual

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Politica de Sanatate si Securitate

Planificare Aspecte de mediu

Planificare Evaluarea si controlul riscurilor

7.2.2 5.2 7.2.1 Procedura de sistem 2

Cerinte legale si de alta natura

Cerinte legale si de alta natura

Obiective si tinte Programul de management de mediu

Obiective Programul de management pentru sanatate si securitate

Procedura de sistem Procedura de sistem

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Instruire, constientizare si competenta Comunicare

6.2.2 5.5.3 7.2.3 4.2.1 4.2 4.2.2 7 N.a. N.a. N.a.

4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6

4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6

4.4.6 4.4.6 4.4.6

4.4.6 4.4.6 4.4.6 4.4.6