OBTINEREA ALCOOLULUI DIN CEREAL BEREA

Lete Mariana Georgiana IPA-16502 AN III

Alcoolul de cereale este o form de alcool pur produs prin fermentarea i distilare a cerealelor. E mult mai puternic dect alte buturi alcoolice, cum ar fi bere, vodca si whisky, deoarece cerealele ajung la un coninut ridicat de etanol nainte de a fi distilate.

Berea este o bautura cu continut scazut de alcool, nedistilata, spumanta, obtinuta prin fermentarea alcoolica a mustului de malt aromatizat cu hamei. Face parte din categoria bauturilor alcoolice, alaturi de vin cu un continut de alcool mediu spre redus. Este caracterizata de un . extract nefermentat bogat n substante nutritive ce confera valoare nutritiva. Spre deosebire de bauturile alcoolice tari (distilate), berea a capatat n a II-a jumatate a secolului, o pondere din ce n ce mai mare din cantitatea totala de bauturi alcoolice consumate.

Materia prima de baza este maltul, reprezentat de orz sau orzoaica germinata, ncoltita. Extractul nefermentat este reprezentat de componentii proveniti din mustul de malt si anume: glucide; substante cu azot (fie cu masa moleculara mare, fie aminoacizi) care reprezinta substante usor asimilabile pentru organismul uman cu valoare nutritiva ridicata iar unele cu importanta pentru nsusirile senzoriale ale berii; saruri minerale reprezentate de oligoelemente; substante polifenolice; acizi organici; glicerol; substante de aroma; vitamine hidrosolubile (complexul B, mici cantitati de vitamina C); vitamine liposolubile (vitaminele A, D, E).

Maltul, obtinut prin germinarea n conditii industriale a orzului sau orzoaicei urmata de uscare, regimurile de uscare putnd sa conduca la obtinerea maltului blond sau brun.

POLISAREA MALTULUI
Maltul depozitat n silozuri, nainte de a intra la macinare, poate sa fie supus unei operatii de polisare (nu este obligatorie), masina de polisare fiind conectata la unitatea de aspiratie centralizata. Polisarea se executa ntr-o masina cu rotor avnd discuri abrazive sau ntr-o masina cu rotor vertical care se roteste ntr-o carcasa cu suprafata interioara abraziva, realizndu-se concomitent si desprafuirea. Maltul care intra n fabricatie trebuie cntarit pentru a se determina randamentul la maltificare si deci pierderile de maltificare. Cntarirea maltului se poate realiza cu balanta automata cu cuva basculanta si cu balanta electronica.

INSTALATIA DE MACINAT MALT UMED

MACINAREA MALTULUI

Macinarea maltului e indispensabila datorita realizarii unui contact mai intim ntre enzime si substrat si datorita posibilitatii diluarii produsilor de hidroliza. Bobul e alcatuit din coaja si corp fainos, coaja contribuind la compozitia mustului cu substante putin favorabile: substante polifenolice, substante amare pe care n general dorim sa le extragem mai putin. Continutul n celuloza a particulelor de coaja nu influenteaza calitatea mustului, fiind insolubil, sta la baza formarii stratului de filtrare. Astfel gradul de maruntire trebuie corelat cu tipul de utilaj folosit pentru filtrare.

VANA DE FILTRARE
FILTRAREA CU RANDAMENT MARE, COMANDA AUTOMATA, PROCES ASISTAT DE CALCULATOR SE ASIGURA ASTFEL REZOLVAREA PROBLEMELOR DE FILTRARE SI OBTINEREA IN SCURT TIMP A UNUI SUC DE BERE LIMPEDE.

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii cercetatori studiind un numar mare de texte antice, cat si texte tarzii au ajuns la concluzia ca in antichitate exista o legatura stransa intre coacerea cerealelor si fabricarea berii. Coacerea cerealelor este pana in zilele noastre un moment important in fabricarea berii. Se pare ca berea era asemanatoare unei grasimi groase de culoare intunecata, fara sa contina o cantitate mare de alcool, insa foarte hranitoare. Datorita gustului deosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de la Universitatea Cambridge au interprins un studiu al proceselor de pregatire a berii si cerealelor in Egiptul antic.

Obiectul de studiu a fost gasit in mormintele in care s-au pastrat ramasite de mancare si bere. Calitatea acestora depinde de zaharul necesar pentru fermentatie. In zilele noastre pentru usurarea procesului semintele se pun la uscat, astfel incat se obtine maltul. Maltul se fierbe, se strecoara si se adauga drojdie. Potrivit retetei traditionale, pentru obtinerea unei drojdii naturale se prepara un aluat din faina de grau, aluatul se pune la copt pana cand mijlocul se intarea. Dupa care, bucatile din aluatul copt se puneau intr-un decoct de malt pentru pregatirea berii.

INSTALATIA PENTRU ASIGURAREA PRELUCRARII SI INMULTIRII DROJDIEI

In toata lume 20000 de feluri de bere sunt imbuteliate in 180 de feluri, de la normala, slab alcoolizata, slab alcoolica, pils, la amara, crema de bere si bere neagra. Berea a fost bautura populara de mult timp. Tablele babiloniene de lut prezinta retete detaliate de bere, ce se faceau in anii 4300 .C. Berea a foat fabricata si de chinezii antici, asirieni si incasi. Un text egiptean din 1600 .C. da peste 100 de retete ce folosesc berea. Acum catva ani beraria din New Castle, Anglia, au imbuteliat 1000 de sticle de bere blonda Tutan Kamon dupa o reteta veche de 3200 de ani, gasita in templul soarelufi de Regina Nefertiti.

Fabricarea si comercializarea berii a inceput in anul 1200 D.C. in Germania de astazi. In 1506 apare Legea Germana a Puritatii care spune clar ca ingredientele berii trebuie sa fie duar apa pura, orzoaica, hameiul si graul. Inbutelierea berii a inceput in 1605.

PASTRAREA PARAMETRILOR DE CALITATE A BERII (GUST, AROMA,CONSISTENTA SPUMEI, TRANSPARENTA BERII) PENTRU O PERIOADA INDELUNGATA, SE POATE OBTINE PRIN UTILIZAREA, IN SCOPUL SPALARII SI CURATIRII INSTALATIEI FARA DEZMEMBRAREA RETELEI DE TEVI, A UNEI STATII CIP

Tehnologia berii
Berea poate fi definite ca o bautura slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din malt si eventual cereale nemaltificate fiert cu hamei Din aceasta definitie rezulta si principalele materii prime folosite la fabricarea berii: maltul, cereale nemaltificate, hameiul si apa. Fabricarea berii din aceste materii prime are loc in trei etape mari si anume: - Fabricarea maltului din orz ( maltificarea); - Obtinerea maltului de bere ( fierberea); - Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv conditionarea berii rezultate.

Fabricarea maltului din orz

Maltul este principala materii prime la fabricarea berii si un semifabricat obtinutprin germinare in conditii industriale. Ca materii prime la fabricarea maltului sunt orzul si orzoaica, care sunt supuse mai intai unei receptii cantitative si calitative, conforn conditiilor de calitate prevazute de standardele in vigoare. Inainte de depozitare orzul brut este trecut la precuratire si curatire in vederea indepartarii tuturor impuritatiilor de natura organica sau anorganica, denumite si corpuri straine.

Prin sortare se separa orzul cu boabele mai mari de 2,8 si 2,5 mm , care este folosit pentru fabricarea maltului destinat obtinerii berii, de orzul cu boabele mai mici de 2,5 mm, care este valorificat in scopul obtinerii maltului pentru zaharificarea plamezilor in industria spirtului sau ca furaj.

Instalatia de distilare continua