Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga Poezia este cea cu care se deschide primul volum de versuri publicat

de Lucian Blaga, intitulat "Poemele luminii", care a fost numit de critica literara "cartea setei de viata". Volumul este autobiografic si se integreaza expresionismului. Expresionismul este un curent literar care apartine modernismului. Se manifesta initial in artele plastice, apoi si in literatura germana. Este generat de criza de dupa Primul Razboi Mondial. Creatia artistica este pentru expresionisti expresia unei realtitati interioare sau a unei trairi sufletesti interioare. Imaginile foarte puternice exprima elanul vital sau nelinistea filosofica generata de intrebarile grave asupra existentei. Poeziile expresioniste au avut totdeauna un suport filosofic. Expresionistii propuneau revalorizarea esentei umane, propuneau intoarcerea la sufletul primar si cultivau mituri. Sistemul filosofic este construit in jurul notiounii de mister, definit de Blaga "rezultat al raportului originar si permanent al omului ca om cu lumea si cu sine insusi". Pentru Blaga misterul este un "ascuns neactual", iar lumea e un "orizont al misterului" si in viziunea lui misterul circumscrie misiunile esentiale ale existentei. Ideea ca lumea este o creatie a Marelui Anonim apare in "Trilogia cunoasterii". Marele Anonim este o entitate nedefinita care creeaza lumea si odata cu ea o limita ( o cenzura transcendenta ). Limita nu e perceputa tragic, ci dimpotriva filosoful considera ca daca omului i-ar fi permis sa arunce o privire in lumea Marelui Anonim, nu ar mai avea nicio ratiune in lumea existentiala. Marele Anonim limiteaza capacitatea omului de a cunoaste, care, dupa Blaga, se imparte in "cunoastere paradisiaca" si "cunoastere luciferica". "Cunoasterea luciferica considera obiectul despicat in doua, o parte care se arata si o parte care se ascunde. Obiectivul cunoasterii luciferice este totdeauna un mister...cunoasterea paradisiaca isi este siesi suficienta" nu se raporteaza la mister si are ca finalitate determinarea obiectului socotit in intregime dat. Raportarea la mister presupune "varieri calitative" : -"zero cunoastere" care presupune permanentizarea calitativa a unui mister (adica stiu ca exista un mister, dar nu ma intereseaza); -"plus cunoastere" care presupune atenuarea calitativa a unui mister ( adica cunoasterea rationala, logica); -"minus cunoastere" care presupune

amplificarea calitativa a unui mister (adica cunoasterea poetica in care misterul este potentat). Toate acestea corespund "cunoasterii luciferice". "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este prima poezie din volumul "Poemele luminii", un volum care se remarca prin caracterul vizionar si elanul dionisiac (=sete de viata), o carte in care autorul cultiva mitul si reface la nivel poetic timpul paradisiac. Aceasta prima etapa a creatiei a fost numita etapa eului stihial. Tema poeziei este o arta poetica. Tema este creatia sau reprezentarea propriilor convingeri despre poeziei si rolul poetului. Blaga redefineste raportul dintre poet si lume, dintre poet si creatie. Poezia este una reflexiva, adica o fabula filosofica, dar inteleasa nu ca o traducere in imagini a unor concepte filosofice, ci ca o expresie a modului sau vizionar de a intelege lumea si poezia. Titlul este integrat textului fiind chiar primul vers. Se remarca prezenta pronumelui "eu" prin care poetul atrage atentia asupra faptului ca demersul sau poetic este unul individual. Lumea, ca "orizont al misterului", este definita printr-o metafora revelatorie - "corola de minuni a lumii". Blaga defineste metafora revelatorie ca o constructie a spiritului prin care se incearca o convertire a misterului, corola, fiind o forma a arhetipului (=tipar) existentei umane si anume cercul. Textul este alcatuit din doua secvente semnalate prin scrierea cu majuscula, iar tehnica folosita se numeste tehnica ingambamentului ( adica scrierea cu majuscula semnaleaza o noua idee poetica). Ideea poetica a primei secvente este refuzul cunoasterii rationale, logice, prin care misterul este revelat. Revolta este exprimata prin cele doua negatii : "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ Si nu ucid tainele...". Poetul are constiinta unei existente integrate intr-un orizont al misterului : "ce le-ntalnesc/ in calea mea". Misterul este definit intr-o maniera expresionista printr-o enumeratie : "in flori, pe ochi, pe buze ori morminte". Fiecare element al enumeratiei anunta marile teme ale creatiei lui Blaga. Astfel, florile simbolizeaza existenta ingenua/pura, elementul vegetal fiind tema celui de-al doilea volum intitulat "Pasii profetului". Al doilea termen "ochi" este un simbol a constiintei umane reflexive, iar buzele reprezinta dialectica tacere-rostire, tacerea fiind asociata elementului autobiografic fiind o potentare a misterului. Ultimul termen al enumeratiei "morminte" reprezinta taina mortii reprezentata metaforic in cel de-al treilea volum intitulat "In marea trecere".

A doua secventa este construita in jurul unui laitmotiv, acela al luminii care in creatia lui Blaga reprezinta cunoasterea. Secventa expliciteaza prin conjunctia "dar" antiteza intre "lumina altora", care reprezinta cunoasterea rationala, logica si "lumina mea", care corespunde cunoasterii poetice. Risipirea tainelor apare ca o actiune nepermisa, misterul fiind reprezentat printr-o serie de metafore : "vraja nepatrunsului ascuns", "adancimi de intuneric", "largi fiori de sfant mister". Creatia devine astfel singura posibilitate de metamorfozare a neintelesului "si tot ce-i neinteles/ se schimba-n neintelesuri si mai mari". Aceasta parabola este explicata de Blaga intr-un alt context: "Cateodata datoria noastra in fata unui mister nu este sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult, incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare". Utlimele doua versuri reprezinta tocmai modul in care eul liric se raporteaza la lume, atitudinea fiind specifica expresionismului : "caci eu iubesc/ si flori, si ochi, si buze si morminte". In concluzie, eu consider ca poezia este definitorie pentru viziunea poetului asuprea lumii, frenezia sentimentelor si fluxul ideilor fiind redate prin versul liber.