Nutritia si alimentatia sugarului si copilului

Necesarul energetic = cantitatea de energie necasara pt a balansa consumul total de energie la un nivel dezirabil de activitate fizica si pt a sustine cresterea optima si dezvoltarea necesara unei stari de sanatate pe termen lung

Aspecte generale ale nutritiei sugarului, copilului si adolescentului

Necesarul energetic in perioada de crestere si dezvoltare metabolism bazal termogeneza activitate fizica cost energetic pt crestere

 Proteinele (proteos = primar) componenta structurala celulara majora

Functioneaza ca: - enzime - transportori - Hormoni Componentele de AA sunt necesari pt sinteza: - acizilor nucleici - hormoni - vitamine - alte molecule

Aminoacizii = constituienti ai proteinelor

20 Aa: - indispensabili (esentiali) (9) din dieta - conditionat indispensabili (6) nu se produc in cantitate suficienta si se vor adauga din dieta - dispensabili (neesentiali)

Turnover proteic = statusul dinamic al proteinelor in organism degradarea in AA liberi (re)sinteza de proteine noi AA liberi degradati si oxidati in CO2 si nitrogen (uree, amoniu) proteinele dietare necesare pt a suplini pierderile de AA (mentinerea homeostaziei proteice)

Necesarul de proteine pt sugari si copii

Sugari 0-6 luni laptele matern sursa optima de nutrienti pt sugarul la termen, normal in I an de viata

singura sursa de hrana in primele 4-6 luni

cantitatea de lapte medie 0.78l/zi cantitatea de proteine 1.52g/kg/zi

Necesarul de proteine sugari 7-12 luni

mancarea solida sursa importanta de proteine se continua alimentatia cu LM cantitatea de proteine (RDA) 1-1.2g/kg/zi

Necesarul de proteine 1-18 ani

se calculeaza in f de velocitatea cresterii la diferite grupe de varsta depinde si de statusul endocrin este o perioada de scadere continua, lenta a necesarului de P in f de G

Calitatea proteinelor
surse diferite de proteine variaza in functie de compozitia chimica si de valoarea nutritiva calitatea P este determinata de: - digestibilitate - compozitia in AA Se vor consuma P de calitate inalta bogate in cei 9 AA indispensabili

Carbohidratii digestibili si nondigestibili

Potentiali digestibili de enzime (saliva, stomac, intestin)-absorbabili fara digestie Lactoza, sucroza, oligozaharide LM Nondigestibili - fibre dietare din cereale, vegetale, fructe - prebiotice (amestec de oligozaharide) Fibrele si cancerul de colon Fibrele si constipatia

Lipidele
sursa principala de energie n-6 si n-3AG- esentiali pt cresterea normala si dezvoltare vitaminele liposolubile necesita L dietare pt absorbtie produc gust si textura alimentelor compozitia membranelor celulare lipidele dietare produc componente structurale pt retina, creier, mb celulare L si uleiurile-factori care afecteaza riscul cardiovascular, obezitatea si diabetul

Lipidele in primul an de viata

Dieta bogata in L (40-60%) contribuie la la cresterea rapida in greutate si acumulraea de grasimi LM contine precursori de n-6 si n-3 si este considerat suficient daca mama are dieta nonrestrictiva FLP contin uleiuri vegetale bogate in AL (mimeaza compozitia LM

Lipidele in al doilea an de viata si mai tarziu

recomandarile vor tine cont de nivelul de activitate necesarul energetic pt crestere reprezinta 2-3% din necesarul zilnic sursele dietare sa aduca 30-35% energie (n-6 PUFA 4-10%E; n-3 1-2%E;G saturate<10% nevoia de a promova balanta energetica si de a evita excesul energetic - scaderea zaharului si grasimilor - calitatea grasimilor: scaderea G saturate

Fluidele si electrolitii
mentinerea homeostaziei apei este realizata de rinichi (exceptie BDA) transportul intestinal de apa si E fenomen reglate de interactiuni cx endocrine, paracrine, imune, SN sugarii alaptati la san, GMN, climat cald nu necesita aport suplimentar de apa solutiile de rehidratare se vor folosi rapid (3-4 ore), exceptie SDA severe si intoleranta orala

Vitamine, minerale
esentiale pt crestere si dezvoltare obtinute pe cale naturala din alimente si prin suplimente exista interactiuni importanteintre nutrienti excesul de vitamine si minerale poate avea efecte adverse asupra sanatatii copilului

Alimentatia sugarului
primele 6 luni alimentatie exclusiv LM = alimentatie naturala poate fi artificiala (LP), mixta (LM+LP/LV) dupa 6 luni alimente solide alimentatia naturala exclusiv LM , fara ceai, apa avantajele alimentatiei naturale: pt mama,copil, familie

Laptele matern
Suspensie de proteine, glucide, lipide, saruri in sol apoasa Aliment complet care asigura dezvoltarea fiziologica Proteine 0.9-1.1g% + N neproteic Cazeina 40% fosfoproteina care precipita la ph acid gastric in agregate sferice, descompuse de catre labferment

Laptele matern: proteinele

Proteinele lactoserului 60% Raportul lactoser/cazeina 60/40 (colostru 90/10) Alfa lactalbumina, AA esentiali Lactoferina (rol antiinfectios fixeaza Fe din intestin necesa pt dezv patogenilor) IgA secretor, IGM, IgG, IgE Enzime:lipaza. amilaza (digestie), lizozim, lactoperoxidaza (antinfectios)

Laptele matern: lipidele

Lipide 2.7-4.5g%, asigura 50% din ratia calorica (Tg95%, colest, Pl, AGL) TG acoperite de stat subtire de FL ce confera stabilitate in faza apoasa TG absorbite 80% TG contin AG sat si nesat (1:1, LV 3:1) AG polinesaturati n-6 PUFA, n-3 PUFA Rol in dezvoltarea cognitiva, vizuala

Laptele matern: glucidele

7g% formate din lactoza+oligozaharide Lactoza 90%, sursa energetica, substrat pt flora comensala (bifidus) Lactaza (fata lumenala a enterocitelor) prezenta este indicator al starii functionale a mucoasei

Laptele matern: saruri minerale

Cantitai mici (0.2%), osmolaritate 98mOsm/l, scazuta fata de LV (325 mOsm/l) Raport Ca:P optim Fe cantitati mici, biodisponibilitate crescuta (necesar 0-4 luni 1 mg/kg/zi; >4 l 11mg/zi) Vitamine lipo si hidrosolubile Vit D3 22U/l+D1 (hidrosol) 800U/l Vit K scazuta, necesita aport imediat dupa nastere

Protectia antiinfectioasa a LM
Transfer de Ig, imunocompetenta (Ly T), factori nespecifici de aparare Ig: IgA secretor, sistem imun enteromamar IgM transferat in primele zile in cantitate mare, activitate antimicrobiqna crescuta Ig G, cant redusa Transfer de imunitate nespecifica: macrofage (mobile, fagocitare, transporta Ig A, coopereaza cu Ly, sintetizeaza lizozim, lactoferina, componente ale complementului)

Alimentatia naturala:recomandari OMS, UNICEF

Alimentatia imediat dupa nastere, primele 6 ore dupa cezarima Rooming-in a;laptare frecveanta, noaptea, 8-12 ori/24 ore, 10-20 min la fiecare san, la cerere Alimentatie exclusiva in primele 6 luni de viata Diversificare dupa 6 luni Mentinerea alimentatiei la san pana la 2 ani

Avantajele alimentatiei naturale

Sugar - compozitia adaptata nevoilor sugarului - protectie antinfectioasa, antialergica, cvasc - relatie afectiva cu mama Mama - gata la cerere - economica - protectie impotriva neo de san - contraceptiva pe perioada de lactatie

Semne de alimentatie insuficienta cu LM

Crestre nesatisfacatoare in G (sub 500g/luna, sub greutatea la nastere dupa 2 sapt) Urina concentrata, cantitate mica, galbena, puternic mirositoare Sugar agiatat la sfarsitul suptului, plange frecvant, scaune tari Nu se exprima lapte la stoarcerea sanului

Metode de ameliorarea alaptarii

Repaus, odihna Alimentatie nerestrictiva Consum crescut de lichide 2-3l/zi Cresterea aportului aloric 300 cal/zi Cresterea frecventei suptului Evitarea introducerii nejustificate a FL Cresterea increderii mamei Sustinere din parte familiei si societatii

Motive pt care sugarul refuza sanul

Stare patologica: boala, durere, sedare Tehnica alaptarii necorespunzatoare: mamelon ombilicat, san angorjat, lapte insuficient/abundent Schimbari: plecari, mutari, parfumuri, cosmetice, medicamente, ciclu menstrual, sarcina Refuz aparent: copil distras, reflex de cautare

De ce plange sugarul?
Foame Colici Disconfort: murdar, cald\frig Boala, dureri Alimentatia mamei Droguri mama: cafeina, alcool, tutun

Alimentatia naturala la copilul bolnav

Se continua: alimentatie corespunzatoare, pierde mai ptin in greutate, se vindeca mai repede, nu compromite secretia lactata In spital se interneaza cu mama Daca se intrerupe alimentatia se mulge din 3 in 3 ore, se reia in convalescenta

Incidente alimentatia naturala

Sani plini: grei, fierbinti, laptele curge normal, fara febra Sani angorjati: durerosi, edematiati luciosi, rosii, febra+/- (cauze: golire insuficienta, alaptari rare, initiere tardiva; tratament: comprese calde inainte, reci dupa, muls laptele, masaj) Mastita: Ab, fara repaus la supt, analgezie

Alimentatia mixta
Solutie de necesitate: - stagnare ponderala in primele 3 saptamani (si ulterior) - crestere cu < 150g/saptamana - mama este in imposibilitate de a alapta in unele perioade ale zilei - hipogalactie demonstrata prin cantarire, scaderea cresterii ponderale - metoda complementara; san+LP la aceeasi - masa sau mese complete alternative

Alimentatia artificiala
Inlocuirea completa a alimentatiei naturale cu o formula de lapte (uneori cu LV) LV difera de LM prin: continut prea ridicatde proteine, AG saturati, Na, K, fosfati, osmolaritate ridicata, continut scazut de glucide, Cantitati mici de Fe si vitamine Se adm diluat 2/3 sau 3/4 pana la 4 luni, apoi integral + 5% zahar si 2% faina orez Favorizeaza aparitia anemiei feriprive, alergiei la proteinele LV, intoleranta la lactoza

Formule de lapte
Punct de pornire LV modificat prin prelucrare termica sub forma de pulbere Modificat pentru a fi mai usor de digerat;cazeina precipita in flocoane mici in stomac Modificarea structurii chimice pentru a fi cat mai apropiat de LM Pentru copii bolnavi au fost create formule de lapte cu compozitie diferita: continut scazut de lactoza, formule pe baza de soia in alergii alimentare sau prin scindare enzimatica

Formule de lapte
In continua schimbare datorita perfectionarii tehnologiei (concurenta) Se diferentiaza: - formule pentru prematuri - formule de start (pana la 4 luni) - formule de continuare (4-5 la 12 luni) - formule junior (1-3 ani) Majoritatea produselor sunt imbogatite cu Fe, probiotice, prebiotice, raportul lactoser/cazeina 60:40 similar LM

Formule de lapte
Diversitate foarte mare de produse Formule de inceput Lapte adaptat: NAN 1, Similac, Humana 1, PreBeba - predomina proteine din zer, A/C =60/40 - adaus taurina, carnitina, cisteina, adaus ac linoleic - saruri similar laptelui matern Lapte partial adaptat: Beba, Milumil2

Formule de lapte
Formule de continuare - inlocuesc formulele de start, datorita schimbarii necesitatilor sugarilor - reprezinta o parte a alimentatiei diversificate (2-3 mese lichide) - se bazeaza pe maturarea progresiva a functiilor intestinale - val calorica 67 cal/100 ml - proteine 2,4-3,3 g/100 ml, A/G=20/80 (~ LV) - lipide 3-4 g/100 ml, absorbtia grasimilor 85%, ac linoleic minim 0,3g/100 ml - glucide 5,7-8,6g/100 ml, minim 50% lactoza

Formule de lapte
Formule de crestere (peste 1 an) - laptele aliment esential in alimentatia copilului, fiind principala sursa de Ca, minim 1/2 l/zi - de preferat fata de LV, des utilizat la aceasta varsta LV, dezechilibre in compozitie, solutie de necesitate, nu optima

Formule de lapte pentru sugari cu necesitati speciale

Intoleranta la lactoza: Mil HN25, Nan fara actoza Intoleranta la proteinele din LV: Milupa SOM, Pregomin, Alfare ( preparate pe baza de soia, proteine scindate sau chiar AA) * Soia este la fel de alergenic ca si LV Sugari alergici (dermita atopica): NAN HA 1,2 sau Mil HA 1,2

Diversificarea alimentatiei
Reguli conduita: - initierea diversificarii numai cand sugarul este sanatos - introducerea progresiva a alimentului nou - nu se introduc 2 alimente noi in aceeasi zi - fainoase numai dupa 6 luni - fiecare masa diversificata poate fi completata cu LM - intre mese hidratare ceai neindulcit sau apa minerala plata - daca copilul refuza un aliment, se reia peste 2-3 saptamani

Diversificarea alimentatiei
Varsta optima 5-6 luni Diversificarea timpurie: risc de alergie, intoleranta tranzitorie gluten, digestie incompleta a alimentelor Atentie speciala la alimentatia sugarilor cu parinti alergici Nu LV inainte de 1 an Rol: aport de AG esentiali, minerale, vitamine, fibre vegetale Consistenta diferita, gusturi/mirosuri noi, noi reflexe, tranzitie spre alimentatia adultul

Succesiunea introducerii alimentelor (orientativ)

5-6 luni: SZ la care se adauga dupa cateva zile carne (pasare, vita); ulterior peste alb de 2 ori/sapt, PL Dupa 6 luni: BV cu piure banana, MR, iaurt, ficat cu PL La 7 luni precedentele + galbenus ou, papanasi fierti, mamaliga +BV, budinca casa La 9 luni: biscuiti, paine, sufleuri, mancare scazuta cu legume (fara ceapa) si carne La 12 luni: ou intreg, sunca slaba presata, intra treptat in regimul alimentar al adultilor Fara mezeluri: crenvusti, parizer sau tocaturi

Erori in cursul diversificarii

Scaderea cantitatii de lapte < 500 ml Adaus de sare in alimentatie Adaugarea in alimentatie a dulciurilor concentrate Pe cat posibil evitarea mixarii alimentelor (va refuza ulterior alimentele solide) Evitarea ciclului plange-biberon (obezitate

Diversificarea
Se vor evita: alimentele prajite (cartofi prajiti), sarea, condimentele, fasole, varza, gulii Dupa 1 an 3 mese si 2 gustari La alimentatia traitionala, s-au adaugat prep industriale: preparare igienica, Na , nitrati , conservanti, coloranti, aditivi. Nu necesita timp pentru preparare (pape din borcanel) Eliminate componentele mai alergizante Preparate standard (se adauga lapte la preparare) Preparate complete (se adauga apa la folosire)

Alimente de evitat pana la varsta de 3 ani

Pot produce tulburari: - mecanice: bomboane, alune, nuci, cirese, porumb fiert, floricele - digestive: cartofi prajiti, carnati, slanina, condimente, prajituri cu crema, bauturi racoritoare industriale de orice fel - alergice: lapte nefiert, cacao, ciocolata,arahide, nuci (la copiii atopici consumul decapsuni, fragi, tomate, peste pot declansa manif alergice) - mierea de albine dupa 1 an (botulism)

Incidente in cursul alimentatiei sugarului

Mama se considera hipogalctica: anamneza, curba ponderala, tehnica alimentatiei Regurgitatii, varsaturi: influenteaza cresterea in greutate ?, corect alimentat ?,aliment adecvat ? * varsaturi: ingrosarea laptelui cu MO, facilitarea regurgitatiei, pozitie ridicata dupa masa Colici: dispar dupa 3 luni, preparate medicamentoase ineficiente Scaune frecvente neformate: normal la alim naturala

Incidente in cursul alimentatiei sugarului

Crestere nesatisfacatoare: insuficienta lactatiei, incap de alimentatie (MCC, obstacole, insuf coordonare, ECI, copil neglijat) Anorexie: anemie, ITU, hipercalcemie, RGE Obezitate: mese frecvente, exces carbohidrati (fainoase ca biscuiti, gris) Suplimentarea cu vitamine: numai in stari de carenta evidente Infectii digestive datorita manipularii incorecte a biberoanelor si tetinelor

Nutritia in adolescenta Perioada de crestere + 20% inaltime, +50% greutate, masa osoasa creste cu 50% Necesar caloric intre 2500-3000 cal/zi Evitarea alimentatiei haotice, a curelor de slabire fanatice Necesarul de Ca, Fe, vitamine, crescute La sportivi un plus de 800-1700 cal/zi Probleme nutritionale in bolile cronice: dieta specifica + aprot caloric crescut cu 20-30%