Sunteți pe pagina 1din 42

Genul Staphylococcus

Definitie

Stafilococii sunt bacterii


form sferic (coci), aerobe i facultativ anaerobe, imobile, catalazo pozitive. Gram pozitive, cu aezare n grmezi.

Incadrare

Genul Staphylococcus face parte din familia Micrococcaceae, alaturi de genurile Micrococcus si Planococcus

Clasificare

Exist peste 30 de specii de stafilococi, dar numai 3 sunt asociate mai frecvent cu infeciile umane: Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis Staphylococcus saprophyticus. S. aureus este coagulazo-pozitiv, n timp ce restul speciilor sunt coagulazo-negative, fiind cuprinse generic n categoria stafilococilor coagulazo-negativi (SCN)

Clasificare

Stafilococi coagulazo pozitivi (SCP), n cadrul


crora intr:

Stafilococi coagulazo negativi (SCN), n care se


ncadreaz:

Staphylococcus aureus, cu 4 biotipuri, i Staphylococcus intermedius, cu 2 biotipuri.

Staphylococcus epidermidis, cu mai multe subspecii, cu localizare


diferit pe tegument sau n cavitile naturale, ca de exemplu:
Staphylococcus strictosenso (propriu-zis); Staphylococcus hominis, Staphylococcus capitis, Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus scizuri, etc. Toate aceste subspecii au fost izolate
depe tegumente umane, din zone diferite ale corpului.

Alte specii de stafilococi SCN:


Staphylococcus saprophyticus i Staphylococcus simulans.

Habitat natural

S. aureus:

Rezervor natural: bacterie ubiquitar, 10 50 % din aduli i 80 % din copii sunt purttori sntoi de S. aureus Sunt bacterii condiionat patogene, ducnd la infecii minore sau chiar grave, mai ales prin selectarea de tulpini periculoase de spital. S. aureus este una din bacteriile cel mai frecvent izolate din infeciile nosocomiale (infecii intraspitaliceti) Stafilococii coagulazo negative (SCN):

vestibulul nazal n primul rnd, pielea- n special zonele piloase cu umiditate crescut, conjunctive, faringe, cavitate bucal, tract intestinal;

formeaz colonii n jurul deschiderii foliculului pilos, uneori pe canalele glandelor sebacee

Caractere antigenice si de patogenitate

toate componentele peretelui celular au caractere antigenice (de exemplu: acizii teichoici i polizaharizii A i B); antigenele de natur capsular (polizaharizii capsulari); antigene de natur proteic (proteina A, antigen specific pentru Staphylococcus aureus); antigene extracelulare (toxine, enzime).

Caractere antigenice si de patogenitate

Staphylococcus aureus (SCP) i unele subspecii de

SCN sunt patogene, avnd virulen i toxigenez superioare, cu potenial crescut de generalizare a infeciei. Unele subspecii de stafilococi coagulazo negativi (SCN) au potenial sczut de patogenitate, dar dezvoltarea tehnicilor de chirurgie vascular, neurochirurgie, ortopedie i terapie intensiv, pot fi factori favorizani ai infeciilor cu SCN, care pot avea o rezisten multipl la antibiotice i astfel pot determina infecii cu gravitate crescut, mai ales infecii nosocomiale.

S. AUREUS

Proprieti generale:

S. aureus este o bacterie


hemolitic (hemoliza totala), Gram pozitiv, form sferic (coc), catalazo-pozitiv, coagulazo-pozitiv, fermenteaz manitolul.

(1) Antigene de suprafa:

a) antigene capsulare - unele tulpini posed capsul, pe care o pierd prin subcultivare.

(b) antigene de natur polizaharidic : acizii teichoici (polimeri ce contin fosfati si care se leaga covalent de PG),

accentueaz virulena, faciliteaza aderenta bacteriei de catetere si alte material sintetice (grefe, sunturi, proteze valvulare, proteze articulare,etc), are activitate antifagocitar.

sunt antigene specifice de specie (polizaharidul A la S. aureus: nucleul de glucozamin legat de ribitol). Au rolul de a media atasarea stafilococilor de suprafata mucoaselor prin faptul ca ei se leaga specific de fibronectina.

(1) Antigene de suprafa:

(c) antigene proteice:

(d) coagulaza legat sau clumping factor-ul are receptori pentru fibrinogen, ducnd la aglutinarea bacteriilor n soluii care conin fibrinogen. Stafilococii agregai sunt dificil de fagocitat.

Proteina A este principalul antigen al S. aureus, este un antigen specific de specie. Se leag pseudoimun de fragmentul Fc al Ig G i mai puin de Ig M i Ig A. n urma acestei interaciuni, este inhibat fagocitoza (prin competiie cu receptorii pt Fc al fagocitelor pentru Fc ai Ac opsonizani).

(2) Antigene extracelulare:

sunt reprezentate de o serie larg de componente cu aciune toxic i/sau enzimatic, majoritatea de natur proteic:
(a) Enzime extracelulare (b) Toxinele stafilococice

(2A) Antigene extracelulare - Enzime


contribuie la formarea leziunilor tisulare i la diseminarea bacteriei n organism. 1. Coagulaza este constant produs de stafilococii patogeni, fiind un marker fidel de apreciere a patogenitii n laborator. Are rol n diseminare, antifagocitar i antigenic. Coagulaza liber. Transform fibrinogenul n fibrin n prezena unui activator plasmatic, induce astfel formarea de coaguli mici endovenoi (de exemplu) ncrcai cu stafilococi, avnd astfel rol n diseminare; Coagulaza legat (de corpul bacterian) - clumpingfactor-ul acioneaz direct asupra fibrinogenului, formnd o manta de fibrin n jurul bacteriilor agregate. Are rol antifagocitar i de aderen. Coagulaza are rolul de a forma un strat subire de fibrin n jurul abcesului stafilococic, localizand infecia i protejnd-o astfel de penetrarea factorilor fagocitari (leucocite, etc) i a factorilor bactericizi din plasma extravazat

(2A) Antigene extracelulare - Enzime


2. Fibrinolizina sau stafilokinaza activeaz plasminogenul n

3.

4. 5. 6. 7. 8.

plasmin, care lizeaz fibrina. Rol: diseminarea bacteriilor prin microemboli supurai, desprini din coagulii endovenoi infectai, ducnd la metastaze septice. Hialuronidaza hidrolizeaz acidul hialuronic (element de baz al esutului conjunctiv), ducnd la scderea pH-ului i creterea permeabilitii tisulare. Are rol n ptrundere, rspndire i extinderea n esutri. Nucleazele descompun ADN-ul i contribuie la formarea leziiunilor. Lipazele descompun lipidele din membranele celulare i pe cele tegumentare, au rol invaziv Catalaza inactiveaz peroxidul de oxigen produs ca efect bactericid al neutrofilului activat Lecitinaza, Penicilinaze

(2B) Antigene extracelulare Toxine:


(B) Toxinele stafilococice sunt extracelulare, puternic antigenice (induc sintez de anticorpi neutralizani) i sunt factori majori de patogenicitate. 1. Toxine citolitice altereaz diverse membrane celulare, ducnd la citoliz a) Hemolizinele a.1. Hemolizina (-toxina) rupe fibrele musculare netede din vasele sangvine i are efect hemolitic, leucocidal, dermatonecrotic (cnd e injectat subcutan), trombocitotoxic, antigenic. Este considerata un important mediator al distructiei tisulare din procesul infectios stafilococic a.2. -toxina denumit i sfingomielinaza C acioneaz asupra sfingomielinei din membrana hematiilor, leucocitelor, macrofagelor. Nu are efect dermatonecrotic. a.3. -toxina si a.4. -toxina degradeaza lizozomii, mitocondriile b) Leucocidina are aciune citolitic selectiv asupra neutrofilelor i macrofagelor. Inhib chemotactismul leucocitelor, este antigenic i contribuie alturi de -i - toxina la formarea puroiului.

(2B) Antigene extracelulare Toxine:


2. Enterotoxinele sunt proteine care

rezist 30 min la fierbere (nu se degradeaz n timpul preparrii alimentelor) i la sucurile digestive. Exist 8 tipuri antigenice A-E, G-I, prezint tropism pentru intestin; cauzeaz TIA tipurile A, C si D, iar B cauzeaza enterocolita pseudomembranoasa. Mecanismul exact de actiune nu este inca bine precizat, dar se pare ca ele sunt superantigene capabile de activarea nespecifica a LyT si eliberare de cytokine.

(2B) Antigene extracelulare Toxine:


3. Toxina epidermolitic i exfoliant este implicat n boli cutanate cu exfoliere, observate mai ales la copii:

Toxina are determinism plasmidic, fiind localizat pe o plasmid distinct de cea care codific sinteza betalactamazelor. Induce la distan de focarul infecios clivarea intraepidermic la nivelul stratului granulos al tegumentelor, prin distrugerea cimentului intercelular, aflux lichidian i ruperea desmozomilor.

Boala Ritter la nou nscut, sdr Lyell infecios, impatigo bulos, rush scarlatiniform.

(2B) Antigene extracelulare Toxine:


4. Toxina sindromului de oc toxic TSST-1.
Sindromul ocului toxic se caracterizeaz prin

TSST 1 este secretat de unele tulpini de S. aureus, ea poate provoca ocul toxic (demonstrat prin inoculare la iepure) i unii SCN pot produce SST. TSST face parte din categoria superantigenelor, induce eliberarea nespecifica de cytokine din mf si Ly T. Traverseasa cu usurinta barierele mucoase chiar daca infectia ramane localizata (de ex. la nivelul vaginului)

febr, hipotensiune, hipotermie, vrsturi, diaree, mialgii, rush urmat de descuamare i implicarea de asemenea a numeroase organe.

PROCESUL INFECIOS STAFILOCOCIC

INFECTII DE TIP INVAZIV TOXIINFECII

INFECTII DE TIP INVAZIV

poarta de intrare este reprezentat de tegumente prin diferite leziuni i de formaiunile accesorii ale pielii:

evoluia i gradul de extindere depind pe de o parte de bacterie, prin factorii de patogenitate enumerai, iar pe de alt parte de organismul uman, prin rezistena sa nespecific i specific.

glande sebacee, glande sudoripare, foliculi piloi.

INFECTII DE TIP INVAZIV

Exist unele particulariti ale metabolismului gazdei care favorizeaz infeciile stafilococice: hiperglicemia (diabet), carene proteice, vitaminice (vit A), dezechilibre endocrino-metabolice: metabolism hipoxic (anemie, ischemie), imunosupresia (medicamenoas, postviral, afeciuni de sistem,etc)

excesul de steroizi (androgeni),

INFECTII DE TIP INVAZIV


Principalele modaliti de manifestare a infeciilor stafilococice invazive, n ordinea gradului de extindere: 1. FOLICULITA este infecia localizat a foliculului pilos, cu aspect de microabces i cu o reacie inflamatorie minim (o pustul la baza firului de pr) 2. FURUNCULUL aste un abces mai extins i mai profund (diseminare n esutul subcutan) al foliculului pilos cu o zon inflamatorie mai larg. Furunculele sunt calde, pot fi extrem de dureroase i pot fi acompaniate de febr mic. Ele pot s conflueze pe sub piele formnd o leziune complex denumit FURUNCUL ANTRACOID SAU CARBUNCUL

Foliculita

Foliculita

Foliculita

Foliculita

Furuncul

Furuncul antracoid (carbuncul)

INFECTII DE TIP INVAZIV


3. FURUNCUL ANTRACOID SAU CARBUNCUL Acestea sunt mai frecvent localizate n zona cefei sau trunchi. Leziunile cu centru purulent de necroz tisular, leucocitar pot abceda spontan.

4. HIDROSADENITA este infecia stafilococic de la nivelul glandelor sudoripare, cel mai frecvent se localizeaz n axil.

Factori favorizani: umiditatea crescut, igiena deficitar, microtraumatiusme.

Factori favorizani: epilarea, raderea pilozitii axilare.

Hidrosadenita

INFECTII DE TIP INVAZIV


5. Panariiul este infecia stafilococic peri sau sub unghial consecutiv unor microtraumatisme locale 6. Mastita 7. Infecii ale plgilor 8. Infecii ale tractului respirator superior: sinusite, mastoidite, faringite, otite 9. Infecii respiratorii: pneumonii, bronite, bronhopneumonii 10. osteomielita, inf articulare, meningocerebrale, etc 11. Ap. circulator endocardite, flebite 12. Infecii urogenitale: cistite, uretrite, anexite, prostatite, pielonefrite, infecii uterine postabortum 13. din focarul primar, bacteriile pot difuza pe cale sangvin, iar cnd mecanismele de aprare sunt deficitare se ajunge la septicemie

TOXIINFECIILE DE ORIGINE STAFILOCOCIC


1. Sindromul pielii oparite sau boala Ritter

la copii sub o luna se manifesta ca o dermatita buloasa exfoliativa. Initial apare un eritem perioral, care in 2 zile acopera intreg corpul. Apoi se formeaza vezicule mari sau bule pline cu lichid limpede care nu contine stafilococi. Pielea se descuameaza in straturi mari. Dupa 7-10 zile tegumentul devine intact, se vindeca fara cicatrici pentru ca este afectat numai stratul superficial al pielii. Evolutia este benigna, exista doar riscul suprainfectarii lesiunilor.

Sindromul pielii oparite la nounascut (Sdr. Ritter)

Sindrom Lyell

TOXIINFECIILE DE ORIGINE STAFILOCOCIC


2. Impetigo bulos este o forma localizata a sindromului pielii oparite. Boala apare la copii mici. Este contagioasa. Leziunile contin stafilococi spre deosebire de boala Ritter.

Impetigo bulos

TOXIINFECIILE DE ORIGINE STAFILOCOCIC


3.

apare in urma consumului de hrana contaminata (sunca sarata, salata de cartofi, ingetata,etc) Bacteria se dezvolta bine in mediu sarat, hiperclorurat. Sursa de infectie este de obicei umana, de la un purtator sanatos. Contaminarea poate avea loc si de la o persoana cu o infectie cutatnata, dar in majoritatea cazurilor infectia provine de la un purtator nazofaringian sanatos. Dupa contaminarea alimentului, este necesar ca acesta sa ramana la temperatura camerei sau la cald, pt ca bacteria sa se multiplice si sa elibereze toxina. Alimentul nu va parea alterat. Chiar daca alimentul este incalzit, bacteriile sunt distruse nu insa si toxina.

Toxiinfectia alimentara stafilococica

Dupa ingerarea alimentului, debutul este brusc, cu o incubatie in medie de 4 ore. Apare voma severa, diaree, dureri abdominale si greata. Pot aparea transpiratii si cefalee, dar febra nu apare niciodata. Diareea este apoasa si poate duce la deshidratare daca este masiva.

TOXIINFECIILE DE ORIGINE STAFILOCOCIC


4. Sindromul Socului Toxic Stafilococic apare ca urmare a dezvoltarii localizate (de ex la niv vaginului sau plagi) a unor tulpini de stafilococc producatoare de TSST, uramata de eliberarea toxinei in sange. Manifestarile clinice apar brusc si includ

febra, hipotensiunea, rush difuz maculopapular. Sunt afectate mai multe organe si sisteme (digestiv, muscular, renal, hepatic,hematologic, SNC)