Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ioana Grigora
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
INSUFICIENA RESPIRATORIE
Respiraia este un proces celular fundamental
Definiie incapacitatea organismului de a menine schimbul normal de gaze la nivel celular i n consecin de a menine metabolismul aerob.
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Mecanismele insuficientei respiratorii:
incapacitatea sistemului toraco-pulmonar de a realiza un schimb gazos normal la nivel pulmonar (insuficienta respiratorie pulmonara); incapacitatea sistemului cardiovascular de a mentine o presiune de perfuzie optima (ex. In starile de soc); incapacitatea tesuturilor de a utiliza oxigenul transportat de sangele arterial la nivel arterial (ex. soc septic, intoxicatie cu cianuri)
3
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Respiratia este o functie a sistemului respirator Definitie incapacitatea plamanului de mentine valorile normale ale oxigenului si a dioxidului de carbon in sangele arterial.
4
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
PaO2< 60 mmHg
hipoxemia este o consecinta obligatorie a insuficientei respiratorii
PaCO2> 44 mmHg
insuficienta respiratorie determina totdeauna scaderea PaO2 5 dar modificarea PaCO2 nu este o regula
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
PaO2
valoarea de 60 mmHg ca prag al hipoxemiei este relativ valoarea PaO2 care defineste insuficienta respiratorie este specifica pentru fiecare pacient depinde de: fractia inspiratorie de O2 varsta pacientului nivelul cronic al gazelor sangvine
6
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
PaO2 Fractia inspiratorie de oxigen:
FiO2 = 0,21 - PaO2 = 100 mmHg FiO2 = 0,40 - PaO2 = 200 mmHg FiO2 = 0,60 - PaO2 = 300 mmHg FiO2 = 1,00 - PaO2 = 500 mmHg disfunctie respiratorie versus insuficienta respiratorie
IR hipoxemica
PaO2< 55-60 mmHg PaCO2</=40 mmHg
Sinonime: IR tip I IR partiala IR nonventilatorie
IR hipoxemica hipercapnica
PaO2<55-60 mmHg PaCO2>45-50 mmHg
Sinonime: IR tip II IR globala Insuficienta ventilatorie
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Caracteristicile IR acute:
IR apare in minute, ore sau zile; se asociaza cu hipoxemia si dezechilibre acidobazice (acidemie sau alcalemie) este o patologie amenintatoare de viata
10
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Caracteristicile IR cronice: IR apare dupa luni/ani de evolutie se asociaza cu hipoxemie si hipercapnie este o patologie potential amenintatoare de viata este rezultatul unei boli cronice sau a unei sechele a unui proces acut sau cronic
11
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Mecanisme fiziopatologice ale IR:
scaderea FiO2 hipoventilatia alveolara tulburari de ventilatie-perfuzie alterarea difuziunii sunt intrapulmonar
In practica clinica IR apare cel mai frecvent prin asocierea mai multor mecanisme.
12
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Scaderea concentratiei inspiratorii de oxigen:
sistem pulmonar normal IR este rezultatul unor factori externi tratament - inlaturarea factorilor de mediu
13
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Hipoventilatia alveolara
Schimburile gazoase pulmonare necesita o compozitie constanta, normala a gazului alveolar. Scopul ventilatiei externe este de a mentine compozitia normala a gazului alveolar.
Hipoventilatia alveolara (HA) este rezultatul alterarii ventilatiei externe (compozitie anormala sau volum anormal de aer la nivel alveolar) HA apare la nivelul tuturor spatiilor alveolare IR tip II (hipoxemica si hipercapnica)
14
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA
Mecanismele HA: restrictia miscarilor sistemului toraco-pulmonar (amplitudine si/sau frecventa); obstructia cailor aeriene; coexistenta mecanismelor restrictive si obstructive
15
supradozaj medicamentos (opioide, droguri anestezice, CO, barbiturice, benzodiazepine, antidepresive triciclice, etc.) come endogene sau exogene; infectii (meningite, encefalite) tumori; traumatisme craniene si HTIC AVC
17 alterarea drive-ului respirator initiat de centrul respirator
boli medulare (traumatisme, poliomielita bulbara) leziuni ale nervilor intercostal sau frenic alterarea jonctiunii neuromusculare (miastenia gravis, relaxante neuro-musculare)
alterarea transmiterii stimulului nervos la musculatura respiratorie
18
oboseala musculaturii respiratorii (scaderea fortei de contractie datorata cresterii travaliului respirator)
forma finala a oricarui tip de IR
19
4.Alterarea cutiei toracice traumatism toracic (volet costal) deformarea cutiei toracice (scolioza, cifoza)
20
TRAUMATISM TORACIC
21
TRAUMATISM TORACIC
22
23
PNEUMOTORAX IN TENSIUNE
24
PNEUMOTORAX DREPT
25
HEMOTORAX STANG
26
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA RESTRICTIVA 6. Alterarea extinsa a parenchimului pulmonar cu alterarea schimbului de gaze:
obstructie bronsica
aspirare suc gastric, inec
28
Obstructia cailor aeriene distale nu produce hipoventilatie alveolara, ci alterarea raportului ventilatie-perfuzie datorita obstructiei unui numar mare de cai aeriene de mici dimensiuni.
29
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA
Principii de tratament a insuficientei ventilatorii:
oxigenoterapia in lipsa eliberarii cailor aeriene sau a suportului ventilator este cel mai des ineficienta (O2 nu poate ajunge la nivel alveolar) eliberarea cailor aeriene este obligatorie in insuficienta ventilatorie obstructiva ventilatia mecanica/ terapia de suport ventilator este utila pana la restabilirea ventilatiei alveolare normale
30
31
hipoxemie + normocapnie (CO2 are o difuzibilitate mai mare; ariile cu ventilatie normala compenseaza eliminarea CO2 din zonele hipoventilate) hipoxemie + hipocapnie (hipoxemia determina hiperventilatie cu cresterea eliminarilor de CO2) hipoxemie + hipercapnie (alterarea severa a raportului ventilatie perfuzie; se poate insoti de hipoventilatie alveolara)
32
boli pulmonare ce afecteaza caile aeriene cu producerea unei distributii inegale a aerului inspirator ex. Bronsita cronica boli pulmonare cu afectarea functionala sau organica a vascularizatiei pulmonare (vasospasm, tromboza vasculara, distructia patului capilar pulmonar) ex. Embolie pulmonara, emfizem
In BPOC coexista afectarea bronsica si vasculara
33
EMBOLIE PULMONARA
34
oxigenoterapia este eficienta. Cresterea FiO2 duce le ameliorarea schimbului gazos in ariile hipoventilate si corectarea partiala sau totala a hipoxemiei.
In IR cronica O2terapia poate anula stimulul hipoxic al ventilatiei si poate agrava hipoxemia si hipercapnia.
eliberarea cailor aeriene poate ameliora distributia fluxului inspirator (aerosoli, nebulizari, bronhodilatatoare, etc) ameliorarea distributiei fluxului sangvin este dificil de realizat; trat hipertensiunii pulmonare, embolie pulmonara suportul ventilator poate fi aplicat in IR tip II
35
ALTERAREA DIFUZIUNII
Mecanism:
Cauze:
alterarea structurii/grosimii membranei alveolo-capilare (edem interstitial, EPA, fibroza pulmonara) reducerea timpului de contact al sangelui arterial cu aerul alveolar (pneumectomie)
36
ALTERAREA DIFUZIUNII
Consecinte:
hipoxemie + hipo/normocapnie (CO2 are o difuzibilitate de 20 ori mai mare fata de O2 si are o eliminare normala chiar in conditiile unei alterari severe ale difuziunii O2) Principii de tratament: oxigenoterapia poate ameliora hipoxemia important - tratament cauzal (ex. Trat EPA)
37
UNT INTRAPULMONAR
In mod normal o cantitate mica de sange venos contamineaza sangele arterial pe cai extrapulmonare (vene Thebesius) sau intrapulmonare (anastomoze intre circulatia bronsica si pulmonara) - 1% din DC
cresterea fractiei de unt se datoreaza ariilor alveolare nonventilate, dar perfuzate. fractia de unt se msoar ca procent din debitul cardiac unt> 15% semnifica hipoxemie severa chiar daca schimburile gazoase sunt normale
38
UNT INTRAPULMONAR
Acute respiratory distress syndrome (ARDS)
acute lung injury (ALI) ARDS severitatea untului intrapulmonar: PaO2/ FiO2: 500 normal < 300 ALI < 200 ARDS
39
UNT INTRAPULMONAR
Acute respiratory distress syndrome (ARDS)
Cauze pulmonare:
aspirare continut gastric inhalare fum/gaze toxice contuzie pulmonara atelectazie pneumonie virala sau bacteriana
Cauze sistemice:
toate cauzele de soc transfuzie masiva TRALI pancreatita acuta politraumatism circulatie extracorporeala
40
Acute respiratory distress syndrome (ARDS) edem pulmonar noncardiogen edem de permeabilitate Fiziopatologie:
cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare (pulmonary capillary leak syndrome) cresterea apei pulmonare (interstitial, alveolar) (wet lung) scaderea volumului alveolar - colaps alveolar (alveole perfuzate dar nonventilate) - cresterea suntului intrapulmonar scaderea volumelor pulmonare (baby lung) scaderea compliantei pulmonare cresterea presiunii vasculare pulmonare hipoxemie + hipocapnie (IR tip I) - alveolele ventilate compenseaza eliminarea CO2 41
debut acut patologie pulmonara sau sistemica PaO2/FiO2<200 indiferent de valoarea PEEP infiltrate pulmonare bilaterale pe Rx toracic PCWP<18mmHg sau absenta semnelor clinice/radiologice de crestere a presiunii in atriul stang
42
suport ventilator
terapie nonventilatorie
43
Acute respiratory distress syndrome (ARDS) PEEP (positive end expiratory pressure)
Avantaje
Dezavantaje
previne colapsul alveolar la sfarsitul expirului deschide caile aeriene distale creste volumele pulmonare (in special CRF) reduce suntul intrapulmonar permite scaderea FiO2 previne aparitia biotraumei
risc de barotrauma instabilitate hemodinamica cresterea presiunii intratoracice scade returul venos - scade debitul cardiac) creste spatiul mort prin distensia alveolelor normale
44
ventilatie in volum sau presiune volum tidal 5-6 ml/kgc peak airway pressure <30-35 cmH2O frecventa respiratoire 20-22/min hipercapnie permisiva PEEP pentru corectia hipoxemiei (10-15 cmH2O) FiO2 scazut (preferabil <0.6) cu mentinerea SpO2>90%
45
46
47
48
49
Semne respiratorii:
hiperventilatie cu tahipnee (poate produce hipocapnie)
semne cardio-circulatorii:
raspuns adrenergic: HTA, tahicardie, cresterea debitului cardiac, extremitati reci, transpiratii profuze cianoza depresie cardiocirculatorie: bradicardie, scaderea debitului cardiac, hTA, oprire cardiaca
semne SNC:
oboseala si alterarea capacitatii mentale initial agitatie ulterior stupor si coma
51
Semne respiratorii:
hipoventilatie - volum/frecventa reduse
Semne cardiocirculatorii:
raspuns adrenergic: tahicardie, cresterea contractilitatii vasodilatatie periferica vasoconstrictie pulmonara acidoza determina scaderea contractilitatii miocardice
Semne SNC:
alterarea progresiva a starii de constienta (carbonarcoza) vasodilatatie cerebrala
52
extrem de important
se poate realiza la primul contact cu pacientul poate stabili diagnosticul prezumptiv inaintea lab. Evalueaza alte organe si sisteme permite instituirea tratamentului de urgenta
53
Dovedeste existenta hipoxemiei stabileste tipul de IR evalueaza gradul de severitate al hipoxemiei stabileste prezenta compensarii metabolice - diferenta IRA/IRC permite evaluarea evolutiei IR inainte ca semnele clinice sa devina diagnostice
54
examenul radiologic ofera date de morfologice si nu functionale; util in stabilirea diagnosticului etiologic dar irelevant in diagnosticul IR
datele de laborator sunt orientative pentru diagnosticul etiologic si pentru evaluarea interesarii organice sau functionale a altor organe
55
SUPORT VENTILATOR
56
OXIGENOTERAPIA
mecanism: cresterea FiO2, PAO2, PaO2 se poate realiza in ventilatie spontana sau controlata dispozitive:
OXIGENOTERAPIA
59
SUPORTUL VENTILATOR
Clasificare: invaziv (ventilatie pe sonda de IOT) noninvaziv (ventilatie pe masca faciala)
controlat asistat asistat - controlat
60
SUPORTUL VENTILATOR
Indicatiile IOT:
eliberarea cailor aeriene superioare in caz de obstructie prevenirea aspiratiei continutului gastric (pacientii comatosi, intoxicatii medicamentoase) toaleta bronsica (secretii bronsice abundente) facilitarea ventilatiei mecanice
61
SUPORTUL VENTILATOR
Indicatiile ventilatiei mecanice:
anestezie generala tratamentul edemului cerebral prin hiperventilatie (hipocapnia -PaCO2 30mmHg- induce vasoconstrictie cerebrala) insuficienta circulatorie acuta (toate formele de soc) 62
SUPORTUL VENTILATOR
Ventilatia noninvaziva
IR potential reversibila in scurt timp: BPOC decompensat edem pulmonar acut hemodinamic Insuficiena respiratorie hipoxemic
63
SUPORTUL VENTILATOR
Ventilatia noninvaziva:
pacient treaz si cooperant capabil sa sustina pe perioade scurte ventilatia spontana functii CAS intacte stabil hemodinamic absenta leziunilor traumatice faciale absenta secretiilor bronsice abundente
64
SUPORTUL VENTILATOR
Ventilatia cu volum prestabilit - IPPV/CPPV, SIMV
fixarea volumului curent Vt=8-10ml/kgc mod controlat/asistat-controlat fixare frecventa respiratorie Fr=12/min fixare raport inspir/expir I:E=1:2(33%) presiune variabila (complianta toraco-pulmonara, rezistenta) - limita de alarma PEEP 5 cmH20
65
SUPORTUL VENTILATOR
Ventilatia cu presiune prestabilita -PCV, BIPAP, PS
fixarea presiunii de insuflare mod controlat/asistat-controlat/asistat fixare frecventa respiratorie Fr=12/min fixare raport inspir/expir I:E=1:2(33%) volum curent variabil (complianta toraco-pulmonara, rezistenta in caile respiratorii) - limita de alarma PEEP 5 cmH20 (PEEP fiziologic)
66