CONTABILITATE

1. Se constituie SC EMA SRL cu un capital format din 30 parti sociale, cu o valoare nominala de 00 lei. Aportul asociatilor consta din utila!e in valoare de 3."00 lei si din numerar restul. # constituirea capitalului social $30 % 00& '(" ) 1011 ".000 lei # inre*istrarea varsamintelor+ (1 1 ) '(" .'00 lei $".000 , 3."00& 13 ) '(" 3."00 lei #virarea capitalului din cate*oria nevarsat in cate*oria varsat+ 1011 ) 101 ".000 lei . La SC -AMA SA cu oca.ia depunerii aporturilor in natura, valoarea titlurilor depuse este de 1 .000 lei, pentru valoarea nominala a actiunilor su/scrise de 10.000 lei. 0rimele de aport constituite au urmatoarele destinatii+ # "00 lei pentru acoperirea c1eltuielilor de constituire2 # '00 lei pentru constituirea de re.erve2 # 1.000 lei pentru cresterea capitalului social. 1& Su/scrierea ac3iunilor cu prim4 de aport. 0rima de aport $0.A.& este e*al4 cu valoarea aportului 5n natur4 $sta/ilit4 prin e%perti.4& $6A& , valoarea nominal4 a ac3iunilor emise pentru a remunera acest aport $67&. 0A ) 1 .000 lei , 10.000 lei ) .000 lei 1

'(" )

8 1 .000 lei 1011 10.000 lei 10'3 .000 lei & formarea capitalului v4rsat+ 1011 ) 101 10.000 lei

3& utili.area primelor pentru acoperirea c1eltuielilor de constituire+ 10'3 ) 01 "00 lei '& constituirea de re.erve+ 10'3 ) 10"1 '00 lei (& cresterea capitalului social+ 10'3 ) 101 1.000 lei

3. SC AR9:C SA produce fri*idere, pentru care la van.are acorda o perioada de *arantie de un an de .ile. 0entru remedierea eventualelor defectiuni neimputa/ile intervenite in aceasta perioada $anul 00;&, ea va constitui un provi.ion in valoare de . 00 lei. :n perioada de *arantie acordata clientilor, urmare a reclamatiilor primite de la acestia, se estimea.a ca societatea va fi o/li*ata in anul 010 la efectuarea unor remedieri in valoare de .(00 lei. <eoarece cumparatorul se afla intr#o alta localitate unde unitatea producatoare nu are repre.entanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea defectiunilor, care facturea.a producatorului suma de .'00 lei, 96A 1;8. Anali.a criteriilor de recunoastere+

e%ista o o/li*atie curenta le*ala, *enerata de un eveniment trecut concreti.ata in van.area aparatelor electrocasnice cu *arantie2 este pro/a/ila o iesire de resurse concreti.ata in costurile cu reparatiile2 e%ista o evaluare credi/ila.

Cele trei criterii de recunoastere a provi.ioanelor sunt indeplinite. Se va constitui un provi.ion in valoare de . 00 lei. "=1 00;+ ) 1(1 "=1 010+ ) 1(1 300 lei .=(" lei .'00 lei '(" lei . 00 lei . 00 lei

1 1 ) "=1

8 ) '01 " =

1(1

) >=1

.(00 lei 300 lei '00 lei .(00 lei

1 1 ) "=1 1 1 ) " = >=1 ) 1 1

'. SC 0AR?MA SA primeste un credit /ancar in valuta in valoare de 0.000 E@R?, la cursul de ', leiAE@R?, care se ram/ursea.a in doua transe e*ale la sfarsitul fiecarui an. <o/anda anuala este de =8 si se ac1ita la sfarsitul fiecarui an. Cursul valutar este de ',3 leiAE@R? la sfarsitul primului an si de ' leiAE@R? la sfarsitul anului doi. :n conta/ilitatea societ43ii se 5nre*istrea.4 urm4toarele+ # primirea 5mprumutului $ 0.000 % ', &+ (1 ' Conturi curente la /4nci 5n devi.e ) 1" Credite /ancare pe termen lun* # la sfBrCitul primului an se conta/ili.ea.4 plata do/Bn.ii $ 0.000 % =8 % ',3&+ """ C1eltuieli cu do/Bn.ile ) (1 Conturi curente la /4nci ='.000 ".==0

# la sfBrCitul primului an se conta/ili.ea.4 ram/ursarea unei transe de 5mprumut $10.000 % ',3& Ci se constat4 o pierdere din diferen3e de curs $10.000%0,1&+ 8) (1 ' Conturi curente la /4nci 5n devi.e '3.000 1" Credite /ancare pe termen lun* ' .000 ""( C1eltuieli cu diferen3e de curs 1.000 # se recunoaCte diferen3a de curs pentru 5mprumutul r4mas+ ""( C1eltuieli cu diferen3e de curs ) 1" Credite /ancare pe termen lun* 1.000 # la sfBrCitul anului se conta/ili.ea.4 plata do/Bn.ii $10.000 % =8 % '&+ """ C1eltuieli cu do/Bn.ile ) (1 Conturi curente la /4nci 3. 00

# la sfBrCitul anului se conta/ili.ea.4 de asemenea ram/ursarea celei de#a doua tranCe de 5mprumut $10.000 % '& Ci se constat4 un cBCti* din diferen3e de curs $10.000 % 0,3&+ 1" Credite /ancare ) 8 '3.000 pe termen lun* la /4nci (1 ' Conturi curente 5n devi.e '0.000 >"( 6enituri din dif. de curs 3.000 (. S.C. A-R? S.A. efectuea.a lucrari de amena!are a terenurilor, in valoare de '00 lei, care nu sunt terminate pana la finele e%ercitiului financiar. <upa terminarea lucrarilor de investitii, in anul urmator, se efectuea.a receptia si se inre*istrea.a o amorti.are de (0 lei. anul 7 # amena!area de terenuri+ ) '0' Durni.ori de imo/ili.4ri '00 lei

31 :mo/ili.4ri corporale 5n curs 3

anul 7E1 # # recep3ia lucr4rilor+ '00 lei

11 Amena!4ri de terenuri ) 31 :mo/ili.4ri corporale 5n curs se conta/ili.ea.4 amorti.area+ "=1 C1elt. de e%ploat. pv. amorti.area )

=11 Amorti.. amena!4rilor de terenuri (0 lei

". SC A-R?MEC SA vinde un teren pentru care a fost constituit o a!ustare de 000 lei. 0retul la care a fost ac1i.itionat terenul este de 10000 lei. 0retul la care se vinde terenul este de ;000 lei, 96A 1;8. # cump4rarea terenului+ 111F9erenuri ) '0' FDurni.ori de imo/ili.4ri 10.000 lei

# constituirea a!ustarii pentru deprecierea terenului+ "=13 FC1eltuieli de e%ploatare ) privind a!ustarile pentru deprecierea imo/ili.4rilor # v5n.area terenului+ '"1F<e/itori diverCi ) 8 >(=3 F6enituri din v5n.area activelor Ci altor op. de capital '' > F96A colectat4 11.;00 lei 10.000 1.;00 ;11 FA!ustari pt. deprecierea terenurilor si amena!arilor de terenuri .000 lei

#scoaterea din eviden34 a terenului vBndut+ "(=3FC1eltuieli privind activele cedate Ci alte op. de capital ) 111 F9erenuri 10 000 lei

# anularea a!ustarii care r4mane f4r4 o/iect+ ;11 FA!ustari pentru deprecierea imo/ili.. corporale ) >=13 F6enituri din a!ustari pt. deprecierea imo/ili.4rilor .000 lei

>. SC EGM?H SA ac1i.itionea.a 00 m.c. c1erestea de ste!ar a =0 leiAm.c., 96A 1;8, conform facturii nr.1(00. 9ransportul efectuat de CDR este facturat la (00 lei, 96A 1;8. Se dau in consum 30 m.c. din c1eresteaua primita. :nre*istrare factura c1erestea de ste!ar+
% 301 Materii prime = 401 Furnizori 19.040 16.000

'

4426 T.V.A. deducti i!a

3.040

:nre*istrare factura transport+

% = 401 Furnizori "9" "00 9"

301 Materii prime 4426 T.V.A. deducti i!a

Costul de ac1i.itie unitar al materiilor prime ac1i.itionate este + $1".000 E (00& + 00 ) = ,( leiA mc 6aloarea consumului este + 30 I = ,( ) .'>( lei :nre*istrare consum c1erestea+ "01 C1eltuieli cu materiile prime ) 301 Materii prime .'>(

=. S.C. ME<A S.A. vinde produse finite unui client e%tern, la pretul de van.are de 1000J, cursul de sc1im/ a dolarului fiind de 3,' leiAJ. La finele perioadei de *estiune cursul de sc1im/ creste la 3,' leiAJ. :ncasarea creantei se face la 3,'1 leiAJ. 6Bn.area produselor finite la pre3 vBn.are+ 0re3 de vBn.are '111 ) 1.000 I 3,' ) >01 3'.000 lei 3'.000 lei

<esc4rcarea *estiunii de produse finite+ >11 :ncasarea creantei+ (1 ' ) 1.000 I 3,'1 ) 8 '111 >"( 3'.100 lei 3'.100 lei 3'.000 lei 100 lei 1.000 I 3,' ) ) 3'( 3'. 00 lei 3'. 00 lei

;. 0rimirea sumei de '(0J, la cursul de 3,3 leiAJ su/ forma altor imprumuturi si datorii asimilate, ram/ursarea ei la cursul de 3,3 leiAJ si evidentierea diferentelor de curs. (1 ' Incasarea altor imprumuturi si datorii asimilate Conturi curente la /4nci in valuta ""( ) 1"> Alte 5mprumuturi Ci datorii asimilate 450 * 0,02 = 9 lei ; lei 450 * 3,3 = 1.485 lei 1.'=(

Evidentierea diferentelor de curs valutar C1eltuieli din diferente de curs valutar ) 1"> Alte 5mprumuturi Ci datorii asimilate

am!ursarea altor imprumuturi si datorii asimilate ) (1 '

450 * 3,32 = 1.494 lei 1.';'

1"> Alte 5mprumuturi Ci datorii asimilate

Conturi curente la /4nci in valuta

10. Se inre*istrea.a o a!ustare pentru deprecierea imo/ili.arilor financiare in suma de 300 lei. "="3 FC1eltuieli financiare privind a!ustarile pentru pierderea de valoare a imo/ili.arilor financiare ) ;" FA!ustari pentru pierderea de valoare a imo/ili.arilor financiare 300 lei

A@<:9 S9A9@9AR
11. <ac4 a3i constatat incertitudini care 5ns4 nu afectea.4 5n mod semnificativ situa3iile financiare, opinia va fi+ a& f4r4 re.erve2 /& f4r4 re.erve, dar cu un para*raf de o/serva3ii2 c& proceda3i la e%tinderea controlului. R4spuns+ /& f4r4 re.erve, dar cu un para*raf de o/serva3ii2

"

1 . Cine apro/4 Ci revi.uieCte periodic $cel pu3in anual& strate*iile *enerale Ci politicile privind activit43ile unei /4nci comercialeK a& Hanca 7a3ional4 a RomBniei2 /& consiliul de administra3ie $sau de suprave*1ere& al /4ncii respective2 c& adunarea *eneral4 a ac3ionarilor /4ncii. R4spuns+ /& consiliul de administra3ie $sau de suprave*1ere& al /4ncii respective2 13. :mposi/ilitatea de a reuni elemente pro/ante suficiente Ci adecvate conduce auditorul la formularea+ a& unei opinii f4r4 re.erve, dar cu o/serva3ii2 /& unei opinii cu re.erve sau la imposi/ilitatea de a e%prima o opinie2 c& unei opinii defavora/ile. R4spuns+ /& unei opinii cu re.erve sau la imposi/ilitatea de a e%prima o opinie2 1'. CBte opinii se pot 5nscrie 5n raportul de audit asupra situa3iilor financiare ale unei /4nci+ a& patru2 /& una2 c& depinde de num4rul elementelor pro/ante. R4spuns+ /& una2 1(. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilareK Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt+ # inte*ritatea # o/iectivitatea # competenta profesionala si atentia cuvenita # confidentialitatea # conduita profesionala # standardele te1nice. 1". 0re.enta3i cinci situa3ii de amenin3are la adresa independen3ei. 1. Cau.e datorate interesului propriu2 . Cau.e le*ate de sl4/irea autocontrolului2 3. Cau.e datorate renun34rii la propriile convin*eri2 '. Cau.e datorate manifest4rilor de familiarism2 >

(. Cau.e datorate unor misiuni de intimidare. 1>. Cum e%plica3i responsa/ilit43ile etice ale altor profesioniCti utili.a3i 5n cadrul unei misiuni de audit de /a.4K ? particularitate esen3ial4 a profesioniCtilor conta/ili se refer4 la asumarea responsa/ilit43ii de a ac3iona 5n interes pu/lic. Acest lucru presupune din partea unui profesionist conta/il 5n *eneral, Ci a auditorului financiar 5n special de a#Ci asuma responsa/ilitatea 5n ceea ce priveCte asi*urarea conformit43ii cu cele cinci principii fundamentale de etic4. 0entru conta/ilii Ci auditorii din 5ntrea*a lume + L 7u contea.4 cultura L 7u contea.4 din ce re*iune provin L 7u contea.4 dac4 vin dintr#o economie de.voltat4 sau 5n curs de de.voltare au acelaCi numitor comun + Mncrederea 0u/lic4 1=. ?pinia f4r4 re.erve+ semnifica3ie, mod de pre.entare. <up4 p4rerea noastr4, conturile anuale dau o ima*ine fidel4 $sau pre.int4 5n mod sincer, 5n toate aspectele lor semnificative&, po.i3iei Ci situa3iei financiare a societ43ii la 31 decem/rie 00N precum Ci re.ultatelor acestor opera3ii Ci flu%urilor de tre.orerie pentru e%erci3iul 5nc1is la aceast4 dat4, 5n conformitate cu normele interna3ionale $sau na3ionale& de conta/ilitate. 1;. Rolul Ci con3inutul scrisorii de afirmare. Auditorul poate consemna 5n foile sale de lucru pro/a afirma3iilor primite de la conduc4tori, efectuBnd o sinte.4 a convor/irilor sale o/3inBnd o scrisoare de afirmare, care poate im/r4ca forma+ - fie a unei scrisori emanBnd de la conduc4tori2 - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei ver/ale primite de la conduc4tori, recunoscute cum se cuvine Ci confirmate de ei. <aca conduc4torii refu.4 s4 ateste printr#o scrisoare de afirmare afirma3iile pe care auditorul le consider4 necesare, acest refu. va constitui o limitare a 5ntinderii lucr4rilor sale. Scrisoarea de afirmare permite+ - clarificarea r4spunderilor ce revin conduc4torilor 5ntreprinderii Ci auditorului2 - 5nCtiin3area conducerii 5ntreprinderii asupra modului de influen3are a situa3iilor financiare de c4tre informa3iile pe care numai ea le de3ine. Aceasta scrisoare de afirmare nu 5nlocuieCte procedurile de verificare ce tre/uie efectuate de c4tre auditori. 0. Care sunt principalele etape de reali.are a unei misiuni de audit internK

Reali.area unei misiuni de audit intern presupune parcur*erea unei metodolo*ii structurate pe ' etape, care se compun din mai multe proceduri care se finali.ea.a cu documente specifice+ :. etapa de pre*atire a misiunii2 ::. etapa de interventie la fata locului2 :::. etapa de ela/orare a raportului de audit intern $RA:&2 :6. etapa de urmarire a implementarii recomandarilor.

EG0ER9:OA C?79AH:LA
1. Ce con3ine capitolului : al Raportului de e%perti.4 conta/il4 K $:ntroducere& Capitolul : :ntroducere al raportului de e%perti.a conta/ila tre/uie sa cuprinda cel putin urmatoarele para*rafe+ 0ara*raful de identificare a e%pertului conta/il nominali.at pentru efectuarea e%perti.ei care cuprinde informatii cu privind + numele si prenumele e%pertului, domiciliul, nr. carnet e%pert conta/il si po.itia din 9a/loul e%pertilor conta/ili 0ara*raful de identificare a or*anului care a dispus efectuarea e%perti.ei conta/ile !udiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea e%perti.ei conta/ile e%tra!udiciara 0ara*raful de identificare a impre!urarilor si circumstantelor in care a luat nastere liti*iul 0ara*raful privind identificarea o/iectivelor e%perti.ei conta/ile 0ara*raful privind identificarea datei sau perioadei si locului in care s#a efectuat e%perti.a 0ara*raful privind identificarea materialului documentar care a stat la /a.a intocmirii e%perti.ei 0ara*raful privind identificarea datei initiale pana la care raportul de e%perti.a tre/uia depus la /eneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelun*ire . Care este diferen3a dintre e%pertul conta/il Ci economistul salariat2 dar 5ntre conta/ilul autori.at si conta/ilul salariatK. E%pertul conta/il este persoana care a do/Bndit aceasta calitate, 5n conditiile ?.-. nr."(A1;;', avBnd competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de or*ani.are si de conducere a activitatii economico#financiare si de conta/ilitate, de a suprave*1ea *estiunea societatilor comerciale si de a verifica le*alitatea /ilantului conta/il si a contului de profit sau pierdere. 0rin urmare, ne *asim 5n fata unei arii de competente mult mai lar*i fata de cea a unui economist salariat2 economistul este su/ordonat unui sef ierar1ic si e%ecuta atri/utiile specifice fisei postului sau. <e asemenea, economistul este speciali.at 5n multe domenii+ financiar#conta/il. E%pertul conta/il este un economist, a/solvent al speciali.arii financiar#conta/ile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile e%ecutate, un salariu, ci un ?7?RAR:@ preva.ut prin contractul 5nc1eiat cu referire la misiunea sa. ;

Conta/ilul autori.at este persoana care a do/Bndit aceasta calitate 5n conditiile ?.-. nr."(A1;;' si are capacitatea de a tine cont/ilitatea si de a 5ntocmi /ilantul conta/il. Conta/ilul autori.at, ca si e%pertul conta/il, este un profesionist independent, nesalari.at de o entitate economica. Conta/ilul salari.at este su/ordonat sefului ierar1ic si e%ecuta sarcinile ce 5i revin din fisa individuala. Rareori, 5n ca.ul unei 5ntreprinderi mari, mi!locii, e%ecuta toate lucrarile cont/ile. <e re*ula, este speciali.at pe un sector al conta/ilitatii. Ca si economistul salariat, conta/ilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor e%ecutate, putBnd fi stimulat ori penali.at de seful ierar1ic sau la propunerea acestuia. E%pertul conta/il, conta/ilul autori.at, c1iar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de 5treprindere. Mn sc1im/, economistul si conta/ilul, salariati, pierd cu *reu postul sau 5n urma unor proceduri anevoioase. Re.umBnd avem+ EG0ER9# C?79AH:L, C?79AH:L A@9?R:OA9 :ndependenta certificare apartenenta responsa/ilitate la or*anismul confidentialitate profesiei nu fac parte din structurile entitatii EC?7?M:S9@L SALAR:A9 C?79AH:L SALAR:A9 Slu!/as su/ordonare fac parte din raspundere limitata :erar1ica structurile entitatii C?7CL@O::+ # Este 5n discutie starea de salariat al unei firme si al unui ca/inet de e%perti conta/ili sau de conta/ili autori.ati2 # 9re/uie facuta distinctia 5ntre auditorii interni si cei e%terni, prin prisma independentei2 # Economistul, conta/ilul profesionist salariat sau an*a!ati 5n industrie, comert, sectorul pu/lic, 5nvatamBnt s.a. # Conta/ilul profesionist independent este acela care efectuea.a, unui client, 5n mod curent, lucrari de audit sau evidenta conta/ila, fiscalitate si alte servicii profesionale similare2 # Conta/ilul profesionist lucrea.a independent $inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporatie& 5n industrie, comert, sectorul pu/lic, 5nvatamBnt s.a. si este mem/ru ale unei or*ani.atii afiliate :DAC. 3. Care sunt caracteristicile esen3iale ale unei profesii conta/ileK Caracteristicile esentiale ale unei profesiei conta/ile sunt+ # detinerea unei competente intelectuale specifice, o/tinuta prin formare si invatamant. # Respectarea de catre mem/ri a unui amsam/lu de valori si de re*uli sta/ilite de or*anismul profesional, cu deose/ire cele care se refera la o/iectivitate. # Recunoasterea unei datorii vi.avi de pu/lic, in amsam/lu. @neori datorita mem/rilor, vi.avi de profesiune lor si de pu/lic, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu o/li*atiile lor de loialitate, vi.avi e an*a!ator.

10

9inand seama de remarcile precedente, este de datoria or*anismelor profesionale nationale sa defineasca re*uli de etica pentru mem/ri lor,incat sa *arante.e o calitate optima a serviciilor si sa pastre.e increderea pu/licului in profesie. 0rofesia conta/ila li/erala este /a.ata pe moralitate ireprosa/ila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

<?C9R:7A S: <E?79?L?-:E
'. Rolul profesiei conta/ile pentru de.voltarea economiei. 0rofesia conta/ila este indispensa/ila pentru /unul mers al economiei la nivel national si *lo/al , cel putin din urmatoarele puncte de vedere+ Dara ea nu se pot masura activitatile economice2 Dara ea nu pot e%ista /u*ete nationale, $deci nici impo.ite&2 Dara ea nu poate e%ista incredere in tran.actiile comerciale si financiare2 Dara ea nu se pot imparti roadele activitatii , intre an*a!ati si proprietari, intre munca si capital (. Amenin34ri la adresa independen3ei. amenin34ri le*ate de interesul propriu+ Dinanciar+ direct $dependen3a de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul& Ci indirect2 amenin34ri le*ate de autocontrol $implicarea auditorului 5n alte lucr4ri 5n cadrul aceleaCi firme&2 familiarism sau 5ncredere prea mare 5n client $testarea insuficient4 a informa3iei furni.ate de client&2 cunoaCterea de mult4 vreme a clientului2 personalitatea Ci calitatea clientului2 intimidarea de c4tre un client prea dominant, ceea ce impune EC s4 ac3ione.e 5n manier4 su/iectiv4. ". Cum se e%ercit4 profesia de e%pert conta/il Ci de conta/il autori.atK E%per3ii conta/ili Ci conta/ilii autori.a3i pot s4#Ci e%ercite profesia individual sau se pot constitui 5n societ43i comerciale potrivit le*ii. >. Care sunt competen3ele Comisiei Superioare de <isciplin4K Comisia SuperioarP de <isciplina are urmatoarele competente+ a& anali.ea.a plan*erile referitoare la a/ateri de la conduita etica si profesionala ale mem/rilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facBnd propuneri de sanctionare a acestora Conferintei 7ationale care 1otaraste2 /& solutionea.a plan*erile referitoare la a/aterile de la conduita eticP si profesionalP a presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fi.ice strPine carora le#a fost recunoscut dreptul de a e%ercita profesia de e%pert conta/il sau 11

conta/il autori.at in RomBnia si aplica, dupa ca., sanctiunile preva.ute in art. 1" din ?.-. nr. "(A1;;', apro/ata si modificatP prin Le*ea nr.' A1;;(, cu modificarile si completarile ulterioare2 c& re.olva contestatiile formulate impotriva 1otarBrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor. d& aplica sanctiunea inter.icerii dreptului de a e%ercita profesia de e%pert conta/il sau conta/il autori.at mem/ri/or Corpului care au savBrsit a/ateri *rave Comisia superioara de disciplina este formata din ( mem/ri titulari si ( mem/ri sup1eanti, astfel+ # presedintele si ' mem/ri, e%perti conta/ili, alesi de Conferinta 7ationala dintre mem/rii Corpului E%pertilor Conta/ili si Conta/ililor Autori.ati din RomBnia, care se /ucura de autoritate profesionala si morala deose/ita2 # in ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii. Mandatul mem/rilor comisiei este de ' ani. 0ot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva 1otarBrilor comisiilor de disciplina ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor. 9ermenul de contestare este de 30 de .ile de la data comunicPrii 1otarBrii comisiilor de disciplina ale filialelor. :n perioada de !udecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor 1otarBri de sanctionare, pentru lucrarile incepute. Raportorul dispune de cel mult 30 de .ile pentru a pre*ati raportul si pentru a#l sustine in fala Comisiei superioare de disciplina la termenul sta/ilit. :n ca.urile preva.ute la punctul a& din competentele Comisiei superioare de disciplina pre.entate mai sus, 1otarBrea de sanctionare se supune de./aterii Conferintei 7ationale, care o poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor 1otarBte de Conferinta 7ationala se face la sectia de contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de .ile de la data instiintarii oficiale a celui in cau.a. Mem/rii Comisiei superioare de disciplina sunt raspun.atori de pastrarea secretului profesional in e%ercitarea mandatului lor. QotarBrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in termen de cel mult 1( .ile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda aplicarea 1otPrarii. 0entru constituirea !urisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o cule*ere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor, pu/licBndu#le anual in revista Corpului.

E6AL@AREA :79RE0R:7<ER:L?R
=. @tilitatea /unului 5n 5ntreprindere se determinR 5n functie de+ a& *radul de participare la reali.area profiturilor2 /& parametrii te1nici de eficientR2 c& *radul de u.urR. R4spuns+ a& *radul de participare la reali.area profiturilor2

;. -oodSill#ul unei 5ntreprinderi se *Rseste 5nre*istrat 5n /ilantul 5ntreprinderii la 5nc1iderea e%ercitiului+ a& da2 /& nu2 c& da, ca fond comercial. R4spuns+ /& nu2 30. Rata de actuali.are este+ a& un element al pietei financiare2 /& un element al pietei de /unuri si servicii2 c& do/Bnda la 5mprumutul de stat. R4spuns+ a& un element al pietei financiare2 31. Ce este valoarea re.idualR, cum se determinR si cBnd se foloseste 5n evaluarea 5ntreprinderiiK 6aloarea re.iduala este valoarea estimata a proprietatiiA intreprinderii evaluate la sfarsitul perioadei e%plicite de previ.iune. :n determinarea valorii re.iduale evaluatorul tre/uie sa anali.e.e daca estimea.a valoarea unei intreprinderi care are o durata de viata finita sau, dimpotriva, durata de viata estimata este nelimitata. <e e%emplu, o durata finita apare in ca.ul societatilor comerciale care au preva.uta o durata limitata preci.ata in actele constitutive, sau ca.urile in care intreprinderea epui.ea.a resursele pe care le prelucrea.a intr#un anumit interval de timp. :n toate aceste situatii valoarea re.iduala in care investitia este estimata a avea o durata de viata finita, pentru estimarea valorii re.iduale se va retine valoarea de lic1idare a intreprinderii. :n situatia in care se estimea.a o durata de viata nedeterminata a investitiei $intreprinderii& evaluatorul va estima valoarea re.iduala prin capitali.area venitului disponi/il $profit net, cas1#floS etc.&. Aceasta repre.inta a/ordarea cea mai u.uala in estimarea valorii re.iduale a intreprinderilor care nu au o durata de viata limitata. 6aloarea re.iduala repre.inta suma neta pe care intreprinderea scontea.a sa o o/tina in sc1im/ul unui /un, la finele duratei sale de utili.are, dupa deducerea tuturor costurilor de cercetare preva.ute.6aloarea re.idula, de re*ula se calcule.a prin aplicarea unui multiplicator O la cas1 floS#ul ultimului an pro*no.at+ 6r ) O % CD unde + 6r ) valoarea re.iduala O ) multiplicator 13

CD ) cas1 floS Modelul O este construit pe /a.a metodei scorurilor si are ca o/iectiv punerea la dispo.itia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe /a.a metodei statistice . Modelul O repre.inta o functie construita pe /a.a unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara o/servarea in timp a mai multor intreprinderi . Modelul O are forma + O ) aIG1 E /IG E ...EnIGn unde G1 ) ratele folosite in calcul si a,/,...,n ) coeficienti de ponderare. Scorul O calculat la nivelul unei intreprinderi indica *radul de vulnera/ilitate al acesteia , inca inainte ca situatia sa devina compromisa sau aplicand modelul -ordon + 1A$T , *& unde+ # T) coeficientul de a!ustare pentru risc # - )cresterea pe termen scurt a flu%ului de numerar

3 . Se dau urmRtoarele informatii despre o 5ntreprindere+ total active 1(0.000, din care c1eltuieli anticipate 10.0002 total datorii >(.0002 diferente din reevaluare (0.0002 capitaluri proprii (.000. <eterminati activul net cori!at al acestei 5ntreprinderi. Active totale 1(0.000 din care+ c1eltuieli anticipate 10.000 <atorii totale >(.000 + diferente din reevaluare (0.000 capitaluri proprii (.000 1. Metoda aditiva . Metoda substractiva A7C ) (.000 E (0.000 ) >(.000

A7C1 ) 1(0.000 # >(.000 ) >(.000

A7AL:OA <:A-7?S9:C A :79RE0R:7<ER::

33. S4 se calcule.e Ci s4 se interprete.e soldurile intermediare de *estiune pentru 5ntreprinderea ale c4rei informaii financiare sunt pre.entate mai !os+ :ndicator 6enituri din vBn.area m4rfurilor 1' u.m. '000

0roduc3ia vBndut4 0roducia stocat4 Su/ven3ii de e%ploatare C1eltuieli cu materii prime Costul m4rfurilor vBndute C1eltuieli salariale C1eltuieli cu amorti.area C1eltuieli cu c1irii :mpo.ite Ci ta%e 6enituri din do/Bn.i C1eltuieli cu do/Bn.i :mpo.it pe profit

'000 (00 300 10000 ' 00 (000 1000 00 300 100 (00 1'00

Soldurile intermediare de *estiune$maniera continentala& repre.inta o serie de indicatori care ne a!uta sa anali.am modul de o/tinere a re.ultatului firmei $profit sau pierdere& tinand cont de natura elementelor de c1eltuieli inre*istrate. Conform modelului continental de anali.a, acesti indicatori sunt+ 1. Marja comerciala (MC)-repre.inta diferenta dintre valoarea van.arilor si costul direct aferent produselor vandute2 mar!a comerciala este primul nivel de la care incepe sa se conture.e profilul firmei MC ) Cifra de afaceri # Costul m4rfurilor vBndute, produselor sau serviciilor vandute , Consumurile materiale MC ) 6enituri din vBn.area m4rfurilor $'.000& # Costul m4rfurilor vBndute $'. 00& # C1eltuieli cu materii prime$10.000& MC) #10. 00 . Valoarea adaugata (VA& repre.inta valoarea ramasa la dispo.itia firmei dupa valorificarea /unurilor si serviciilor si deducerea c1eltuielilor cu resursele e%terne consumate pentru derularea activitatii de /a.a a firmei2 6A ) MC E productia stocata sau imo/ili.ata#alte c1eltuieliu e%terne ale firmei C1eltuieli e%terne )c1elt cu mat. consuma/ile, cu ener*ia si apa , cu am/ala!ele, in intretinerea si reparatiile, cu c1iriile, asi*urarile de /unuri si persoane, transport , protocol, reclama si pu/licitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii /ancare si alte servicii prestate de terti 6A) MC $#10. 00& E 0roducia vBndut4 $ '.000& E 0roducia stocat4 E $(00& # C1eltuieli cu c1irii $ 00& 6A ) 1'.100 3. E cede!tul brut de e "loatare (EBE) repre.inta valoarea ramasa la dispo.itia ramasa dupa ce s#a diminuat valoarea adau*ata cu c1eltuielile de personal si c1eltuieli cu impo.itele si ta%ele percepute de stat EHE ) 6A E Su/venii de e%ploatare , $c1elt de personalEc1elt cu impo.ite si ta%e& EHE )6A $1'.100& E Su/venii de e%ploatare $ .300& , UC1eltuieli salariale $(.000& E :mpo.ite Ci ta%e $300&V ) 1'.100 E .300 , (.300 EHE ) 11.100 '. #e$ultatul e "loatarii (#E) repre.inta diferenta dintre veniturile si c1eltuielile de e%ploatare 1(

RE ) EHE E $alte venituri din e%ploatare , alte c1elt din e%ploatare & , c1elt cu amorti.area RE ) EHE $11.100& # C1eltuieli cu amorti.area $1.000& ) 11.100 , 1.000 RE ) 10.100 (. #e$ultatul cure!t i!ai!tea im"o$itarii (#CII) repre.inta re.ultatul o/tinut din activitatea de e%ploatare si cea financiara RC:: ) RE E $6enituri financiare , C1eltuieli financiare& RC:: ) RE $10.100& E 6enituri din do/Bn.i $100& , C1eltuieli cu do/Bn.i $(00& ) 10.100E100#(00 RC:: ) ;.>00 %& #e$ultatul !et al e ercitiului (# !et) repre.inta marimea conta/ila a re.ultatului distri/uit actionarilor Rnet ) RC:: , :mpo.it pe profit Rnet ) RC:: $;.>00& , :mpo.it pe profit $1.'00& ) ;.>00#1.'00 Rnet ) =.300 3'.Calculai Ci interpretai situaia net4 a unei 5ntreprinderi care pre.int4 urm4toarea situa ie financiar4+ :ndicator :mo/ili.4ri Stocuri Creante <isponi/ilit4i <atorii mai mari de un an <atorii mai mici de un an <in care datorii /ancare pe termen foarte scurt 31.1 .n 1(00 '00 (0 30 (00 3(0 (

Situatia neta+ adica capitalul propriu , denumit si activ net, ofera o prima ima*ine asupra valorii averii actionarilor, asupra investitiilor initiale ale acestora, reflectand valoarea capitalurilor proprii Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare $conta/ila& a intreprinderii la data inc1iderii e%ercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a /ilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul nean*a!at in datorii. S7 ) Active totale # <atorii totale S7 ) $1.(00 E '00 E (0 E 30& , $ .(00 E3(0& ) .1=0 , .=(0 ) #">0 W S7 este ne*ativ, firma se poate afla intr#o situatie de prefaliment, datorita inc1eierii cu pierderi a e%ercitilor anterioare si acoperirii pierderilor prin utili.area in totalitate a 1"

capitalurilor proprii, partea ramasa neacoperita ramanand in sarcina creditorilor, ca urmare a asumarii riscurilor de insolva/ilitate2

D:SCAL:9A9E
3(. Care este re*imul fiscal din punctul de vedere al impo.itului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu func3ii de conducere sau administrareK 0otrivit prevederilor Le*ii nr. (>1A 003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea sta/ilirii /a.ei impo.a/ile, 9itlului ::, art. 1, c1eltuielile cu com/usti/ilul aferent autoturismelor folosite de an*a!atii cu functii de conducere si de administrare ai societatii se incadrea.a in *rupa c1eltuielilor nededucti/ile Suma repre.entand c1eltuiala cu com/usti/ilul utili.at pentru autove1iculele folosite de persoanele cu func3ii de conducere sau administrare, inclusiv 96A aferenta sunt c1eltuieli nededucti/ile la calculul profitului impo.a/il. 3". ? societate comercial4 5nre*istrea.4 5n conta/ilitate la nivelul unui an venituri totale 5n sum4 de >00.000 lei Ci c1eltuieli totale 5n sum4 de (00.000 lei. Amorti.area fiscal4 este de 0.000 lei, c1eltuielile nededucti/ile sunt 5n sum4 de =0.000 lei. <in anul anterior a reportat o pierdere de '0.000 lei. 0ornind de la modul de calcul al impo.itului pe profit conform declara3iei 101, determina3i impo.itul pe profit de plat4. 6enituri totale >00.000 # C1eltuieli totale (00.000 ) Re.ultat /rut 00.000 # Amorti.are fiscala 0.000 ) 0rofit 1=0.000 E C1eltuieli nededucti/ile =0.000 ) 9otal profit impo.a/il "0.000 0ierdere an precedent '0.000 0rofit impo.a/il 0.000 :mpo.it pe profit 1"8 ) 3(. 00 3>. La data de 1( octom/rie 00G se infiintea.a S.C. HE9A S.R.L. La infiintare ea estimea.a ca va reali.a o cifra de afaceri pBn4 la sfBrCitul anului de '(.000 lei Ci optea.a pentru a fi impusa cu impo.itul pe profit Ci pentru a aplica re*imul special de scutire de 96A $de a fi nepl4titor de 96A&. La 31 decem/rie 00G societatea constat4 c4 a reali.at venituri totale 5n valoare de =".000 $din care cifra de afaceri =0.000 lei& lei Ci c1eltuieli totale 5n valoare de >(.000 lei. Se cunosc urm4toarele elemente referitoare la unele venituri Ci c1eltuieli efectuate+ # 5n luna noiem/rie 00G, societatea 5nre*istrea.4 c1eltuieli cu "rovi$ioa!ele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul s4 le deduc4. Mn luna octom/rie 1000 de lei sunt reluati la venituri.

1>

# 5n perioada octom/rie # decem/rie societatea ac1i.i3ionea.4 dulciuri 'i sucuri, repre.entand c1eltuieli 5n sum4 de .300 lei ce vor fi distri/uite clien3ilor la 5ntBlnirile de afaceri # 5n luna noiem/rie 00G societatea acord4 o s"o!sori$are 5n /ani 5n sum4 de .000 lei unui student # 5n luna decem/rie 00G doi salaria3i ai unit43ii fac o de"lasare de 3 .ile 5n municipiul Clu! pentru ne*ocierea unui contract cu un furni.or. C1eltuielile aferente deplas4rii sunt+ diur!( ) " 0 lei2 c1eltuieli tra!s"ort ) 1.000 lei2 c1eltuieli ca$are ) =00 lei. $limita c1eltuielilor cu indemni.atia de deplasare la institutii pu/lice este de 13 leiApersoanaA.i& # 5n cursul anului 00G societatea a 5nre*istrat+ .000 lei c1eltuieli cu ame!$i aplicate de -arda Dinanciar42 (00 lei c1eltuieli cu "e!alit()i pentru neplata la termen datorate furni.orului de servicii de telefonie, conform contractului 5nc1eiat cu acesta. :dentifica3i c1eltuielile deducti/ile Ci c1eltuielile nededucti/ile $tip Ci sume&2 a& <etermina3i impo.itul pe profit datorat pentru anul 00G2 /& <etermina3i impo.itul pe profit de plat4 pentru anul 00G. Re.ultatul /rut ) 6enituri totale , C1eltuieli totale ) =".000 , >(.000 ) 11.000 lei C1eltuieli cu "rovi$ioa!ele .000 lei nededucti/il C1eltuieli de "rotocol* 8 % $11.000 E .300& ) 8 % 13.300 ) "" lei deducti/il .300 # "" ) .03' lei nededucti/il C1eltuieli cu s"o!sori$ari* 3 X % CA $=0.000 lei& ) '0 lei de dedus din impo.itul pe profit 0 8 % :mp. 0rofit ) 0 8 % 3.1;3 ) "3; lei C1eltuieli cu i!dem!i$atia de de"lasare* ,( % 13 % % 3 ) 1;( lei deducti/il " 0, 1;( ) ' ( lei nededucti/il C1eltueli cu ame!$i si "e!alitati .(00 lei nededucti/ile C1eltuieli nededucti/ile ) .000 E .03' E .000 E ' ( E .(00 ) =.;(; lei 0rofit impo.a/il ) Re.ultatul /rut E C1el. nededucti/ile ) 11.000 E =.;(; )1;.;(; lei :mpo.itul pe profit ) 1"8 % 0rofit impo.a/il ) 1"8 % 1;.;(; ) 3.1;3 lei :mpo.itul pe profit datorat ) 3.1;3 , '0 ) .;(3 lei

?R-A7:OAREA A@<:9@L@: :79ER7 S: C?79R?L@L@: :79ER7

3=. ?r*ani.area conta/ilitatii pe centre de profit. Studiu de ca.. ?r*ani.area modern4 a conta/ilit43ii 5ntreprinderii se reali.ea.4 potrivit cu

1=

modalit43ile u.itate 5n pre.ent 5n @niunea European4. <eoarece principiul fundamental care st4 la /a.a structur4rii or*ani.atorice moderne a firmei este se*mentarea acesteia pe centre de responsa/ilitate, primul pas la implementarea noii or*ani.4ri pentru 5ntreprinderea /eneficiar4 5l constituie sta/ilirea acestor centre. <e fapt, esen3a modernit43ii or*ani.atorice const4 5n modul de constituire a lor. Este vor/a de+ centrele de profit.

Diecare 5ntreprindere pre.entBnd la momentul declanC4rii ac3iunii de moderni.are or*ani.atoric4 propriile realit43i or*ani.atorice, economice Ci te1nice, ec1ipa de consultan3i a firmei noastre va reali.a mai 5ntBi o anali.4 dia*nostic a firmei /eneficiare. Mntrea*a lucrare se va derula pe /a.a unui mana*ement de proiect, oficiali.at su/ forma unor deci.ii interne care sta/ilesc ec1ipele de lucru Ci principiile de procedur4. Centrul de profit repre.int4 o entitate or*ani.atoric4 de ac3iune care este r4spun.4toare pentru reali.area unui succes $profit& Ci le*at de aceasta pentru cau.alitatea costurilor. 0entru aceasta este nevoie de o aplica3ie de calcul proprie, de sine st4t4toare. 9re/uie f4cut4 clar diferen3a dintre centrul de profit Ci centrul de cost. Mn timp ce centrele de cost sunt responsa/ile numai de 5ncadrarea 5n costuri, centrele de profit au, dup4 cum s#a men3ionat, responsa/ilitate asupra profitului. Cele dou4 forme se deose/esc 5n principal prin *radul autodetermin4rii or*ani.atorice. 9ot aCa cum *radul de autodeterminare difer4 foarte mult la cele dou4 forme de centre $cost # profit& Ci 5n ca.ul centrului de profit forma or*ani.atoric4 5m/rac4 aspecte de o diversitate mare, ceea ce este le*at 5n principal de criteriul *radului de orientare pe pia34. Centrul de profit YpurY este total orientat pe pia34, 5n sensul c4 toate activit43ile sale au ca re.ultat produse Ci respectiv servicii destinate e%clusiv pie3ei2 altfel spus nu reali.ea.4 deloc produse sau servicii cu finalitate intern4. <e multe ori centrul de profit are Ci misiunea de a reali.a produse Ci servicii cu finalitate intern4. <e aici deriv4 cele dou4 aspecte pe care le 5m/rac4 centrul de profit+ de entitate orientat4 pe pia34 Ci respectiv de entitate cu rol func3ional. -radul de autodeterminare este ma%im 5n ca.ul centrului de profit YpurY, cu orientare total4 pe pia34 $rol func3ional nul& Ci scade pe m4sur4 ce rolul func3ional creCte. Evident c4, dac4 e%ist4 centru de profit cu orientare 1008 pe pia34 $YpurY&, nu poate e%ista un centru de profit cu rol 1008 func3ional, deoarece acesta ar avea responsa/ilit43i e%clusiv 5n domeniul costurilor Ci evident c4 5n acest ca. ar fi vor/a pur Ci simplu de un centru de cost. <e cele mai multe ori, centrele de profit se *4sesc cu caracterul situat undeva 5ntre cele dou4 e%treme. 9oate deci.iile le*ate de activit43ile pur orientate pe pia34 se iau de preferin34 e%clusiv la nivelul centrului de profit Ci 3in e%clusiv de strate*ia, planul de afaceri, modul propriu de ac3iune al entit43ii. <eci.iile le*ate de activit43ile cu finalitate intern4 se iau la nivel ierar1ic superior, centrul de profit avBnd spa3iu de manevr4 numai 5n ceea ce priveCte emiterea de propuneri de 5m/un4t43ire, respectiv avBnd responsa/ilit43i 5n ceea ce priveCte

1;

costul. Cu tot caracterul de dura/ilitate cerut or*ani.4rii, ea se concepe astfel 5ncBt s4 fie 5n acelaCi timp suficient de fle%i/il4, adic4 s4 fie capa/il4 de adaptare la modific4rile mediului e%terior, s4 se caracteri.e.e prin economicitate, adic4 nivelul costurilor s4 nu dep4Ceasc4 utilul, s4 ai/4 un caracter social, adic4 s4 fie acceptat4 de cola/oratori Ci de asemenea s4 fie clar Ci sistematic modelat4. ?r*ani*rama 5ntreprinderii structurate pe centre de profit 5m/rac4 de cele mai multe ori forma or*ani.4rii divi.ionale. Aceasta se caracteri.ea.4 prin faptul c4 primele nivele ierar1ice nu sunt modelate dup4 aceleaCi activit43i $ca 5n ca.ul or*ani.4rii clasice pe criteriul func3ional&, ci dup4 domenii de afaceri. Acestea sunt tocmai centrele de profit, respectiv centrele de cost. Avanta!ele formei divi.ionale de or*ani.are const4 5n capacitatea de adaptare la noi produse, noi clien3i sau noi pie3e de desfacere, despov4rarea vBrfului 5ntreprinderii de Cefii de compartimente, o /un4 perspectiv4 asupra pie3ei prin e%isten3a centrelor de profit orientate pe produs, ca Ci prin /una posi/ilitate de de.voltare a personalului de la *eneraliCti e%perimenta3i, ca Cefi divi.ionali, pBn4 la po.i3ia de conduc4tori 5n comitetul de conducere al 5ntre*ii 5ntreprinderi. ?r*ani.area compartimentului 5n cadrul formei divi.ionare de or*ani.are ca centru de profit are puternice influen3e motivatoare asupra personalului. Cea mai modern4 Ci eficient4 solu3ie or*ani.atoric4 a firmei de succes structurat4 pe centre de profit este repre.entat4 de com/inarea or*ani.4rii divi.ionare cu or*ani.area 5n team. Mn cadrul acestui model de or*ani.are se renun34 la nivelele ierar1ice clasice Ci la clare 5mputerniciri cu instruc3iuni, 5n locul acestora fiind vala/ile deci.ia Ci resposa/ilitatea colectiv4 5n *rup $*rupa de lucru par3ial autonom4&. Mn a/sen3a unei ri*ide descrieri a posturilor Ci a structurilor ierar1ice, motivarea cola/oratorilor tre/uie s4 fie ma%imi.at4 prin participarea la 5ntre*ul proces de luare a deci.iilor Ci prin transparen3a total4 asupra tuturor evenimentelor din 5ntreprindere. 0entru clarificarea pro/lematicii sistemului or*ani.atoric modern, structurat pe centre de profit Ci clarificarea modului de adaptare a acestuia, 5n 5ntreprinderea /eneficiar4 se or*ani.ea.4 trainin* speciali.at su/ form4 de seminarii interactive. Sistemul de calcula3ie a costurilor se aplic4 dup4 normele de utili.are 5n @niunea European4. Sistemul de calcula3ie a costurilor se adaptea.4 5n 5ntreprinderea /eneficiar4, cuprin.Bnd calcula3iile pe ce!tre de "ro+it.. ,tili$(rile "e!tru ma!ageme!tul -!tre"ri!derii sunt+

relevarea costurilor produselor dup4 standardele actuale ale economiei 5ntreprinderii din @E, f4cBnd posi/ile interpret4rile pentru anali.e necesare lu4rii deci.iilor pe termen scurt, mediu Ci lun*2 utili.are 5n cadrul politicii de pre3, atBt pe /a.a calcula3iei costurilor totale, cBt Ci a costurilor par3iale varia/ile, luarea 5n considerare a efectului de de*resivitate a costurilor fi%e, conform necesit43ii adapt4rii la realitatea Ci condi3iile pie3ei2 calculBndu#se contri/u3ii de acoperire pentru fiecare loc 5n*ust, pe /a.a ordinilor de prioritate diferite 5n func3ie de locul 5n*ust anali.at, pro*ramul informatic indic4 varianta optim4 de produc3ie, cea care va induce renta/ilitatea ma%im4 o/tena/il4 5n con!unctura concret4 respectiv42 *4sirea r4spunsul la 5ntre/area YmaZe or /u[Y, 5n cadrul preocup4rii de a reduce *radul de inte*rare a fa/rica3iei2 ca urmare a descompunerii costurilor totale 5n costuri fi%e Ci costuri varia/ile, sistemul inte*rat corespunde unei 5mp4r3iri care asi*ur4 suportul lu4rii deci.iilor pe termen lun* Ci pe termen scurt2 prin se*mentarea or*ani.atoric4 pe centre de profit se vi.uali.ea.4 care este cantitatea minim4 limit4 vBndut4 aferent4 unui tip sau mai multor tipuri de produse, de la care se asi*ur4 acoperirea costurilor Ci reali.area de profit # aceast4 anali.4 a profitului, denumit4 anali.a pra*ului de renta/ilitate sau anali.a /reaZ# even, locali.ea.4 punctul de intersec3ie dintre cur/a vBn.4rilor Ci cea a costurilor totale2 coordonarea insulelor de fa/rica3ie din interiorul centrului de profit, ca Ci a diferitelor entit43i din cadrul 5ntreprinderii, prin utili.area diferitelor pre3uri interne de calcul, valori interne de calcul denumite pre3uri de diri!are2 adoptarea deci.iilor cu privire la investi3ii de 5nlocuire, de ra3ionali.are sau de e%tindere, evaluarea deci.iilor cu privire la scoaterea din func3iune sau la repunerea 5n func3iune a unor utila!e, instala3ii sau sectoare de produc3ie2 5mp4r3irea 5ntreprinderii, al4turi de cea pe criterii or*ani.atorice, pe centre de profit, 5ntr#o ordonare calculatoric4 pe locuri *eneratoare de cost, premi.4 a unor fine vi.uali.4ri a costurilor directe, indirecte, varia/ile, fi%e, pe purt4tori de costuri, produse, servicii Ci lucr4ri2 repre.ent4ri calculatorice de renta/ilitate ale controllin*ului pe /a.a contri/u3iilor de acoperire, anali.e ale a/aterilor2 crearea unui ta/lou de ansam/lu al 5ntreprinderii Ci pe su/componente al derul4rilor evenimentelor te1nico#or*ani.atorico#economice.

.tudiu de ca$ Structura or*ani.atoric4 a S.C. ?L:6R?M S.R.L. este repre.entat4 prin structura func3ional4, adic4+ serviciul de produc3ie, turism, serviciul comercial, financiar#conta/il Ci personal. Mn cadrul serviciului de produc3ie se calculea.4 costul produsului care este lan*oCul. Activitatea de turism presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate. 0restarea de servicii 5n construc3ii impune calcularea costului presta3iei cu munca vie. Costurile celorlalte servicii $comercial, financiar# conta/il& se vor reparti.a asupra costului perioadei afectBnd direct contul de re.ultate.

0otrivit principiului conect4rii c1eltuielilor cu veniturile, 5n cadrul S.C. ?L:6R?M S.R.L. vom conecta c1eltuielile de e%ploatare aferente celor trei activit43i , de produc3ie lan*oCerie, de prest4ri servicii 5n construc3ii, de prest4ri 5n turism , la veniturile de*a!ate de fiecare activitate. Apoi vom anali.a ponderea particip4rii fiec4rei activit43i la reali.area profitului. Se pot astfel sta/ili trei ce!tre de "ro+it a+ere!te celor trei activit()i& 6or/im de centru de profit 5ntrucBt veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile. Responsa/ilul *estionar r4spunde pentru costurile efectuate 5n cadrul fiec4rui sector de activitate. <eterminBnd ponderea particip4rii fiec4rui sector de activitate la formarea re.ultatului putem decide care activitate este pertinent4 a fi men3inut4 Ci la care se poate eventual renun3a. 6om anali.a pentru aceasta veniturile din conta/ilitatea financiar4. Ve!iturile degajate de activitatea de "roduc)ie au fost 5nre*istrate 5n contul >01 6enituri din vBn.area produc3iei finite, a c4rui rula! 5n luna decem/rie a fost de "1.3=(.>1 lei. 6eniturile aferente activit43ii de prest4ri 5n construc3ii au fost 5nre*istrate 5n conta/ilitatea financiar4 5n contul >0' 6enituri din lucr4ri e%ecutate Ci servicii prestate, a c4rui rula! 5n luna decem/rie a fost de 1.';;.>11. (" lei. <in aceast4 sum4 tre/uie sc4.ute veniturile aferente serviciilor 5n curs de e%ecu3ie care au fost decontate 5n totalitate 5n cursul lunii decem/rie conform rela3iei+ >11 6en din prod stocat4 ) 33 Lucr4ri Ci servicii 5n curs 1.3=1.=' .( ( lei de e%eu3ie Mn urma sc4derii se va o/3ine un venit efectiv aferent lucr4rilor Ci serviciilor prestate 5n luna decem/rie 5n valoare de 11>.="=.>31 lei. Ve!iturile activit()ii de turism au fost 5nre*istrate 5n contul >0= 6enituri din activit43ile diverse cu un rula! 5n luna decem/rie de (>;.> 0.110 lei. Conectarea c1eltuielilor de e%ploatare la venituri Ci ponderea fiec4rui venit 5n total venituri, respectiv ponderea fiec4rei c1eltuieli 5n total c1eltuieli de e%ploatare poate fi pre.entat 5n ta/el + 9a/elul 1 Co!ectarea c/eltuielilor de e "loatare la ve!iturile a+ere!te ce!trelor de "ro+it Ce!tre C/eltuieli 0o!derea Ve!ituri 0o!derea de de c/eltuielilor -! de ve!iturilor "ro+it e "loatare total e "loatare -! total c/eltuieli (1) ve!ituri 0roduc)ie "1.1 =.= 3 3 8 "1.3=(.>1 =8 0rest4ri servicii "3.0(1.(0( 338 11>.="=.>31 1"8 construc3ii 0rest4ri turism "=."=3. 1 3(8 (>;.> 0.110 >"8 Total 234&5%6&783 2991 :75&3:8&776 2991 Anali.Bnd ponderea c1eltuielilor fiec4rei activit43i 5n total c1eltuieli de e%ploatare, se poate o/serva, c4 fiecare activitate de3ine 5n !ur de o treime din totalul costurilor 5ncorpora/ile. 0onderea veniturilor 5n total venituri de e%ploatare este diferit pe cele trei activit43i. Astfel activitatea de turism de3ine ponderea cea mai mare, o cot4 de >"8 din total. Celelalte dou4 activit43i de3in o pondere relativ mic4 5n totalul veniturilor de e%ploatare. Activitatea de produc3ie de3ine o cot4 ne*li!a/il4.

0articiparea fiec4rui centru de profit la formarea re.ultatului din e%ploatare este pre.entat 5n ta/el + 9a/elul 0articiparea activit43ilor *eneratoare de costuri la formarea re.ultatului Ce!tre Ve!ituri C/eltuieli #e$ultat 0o!derea de "ro+it de de di! activit()ilor -! e "loatare e "loatare e "loatare total re$ultat (1) 0roduc3ie "1.3=(.>1 "1.1 =.= 3 (".==; 08 0rest4ri servicii 11>.="=.>31 "3.0(1.(0( ('.=1>. " 108 construc3ii 0rest4ri turism (>;.> 0.110 "=."=3. 1 (11.03".==; ;08 Total :75&3:8&776 234&5%6&783 7%%&222&998 2991 Activitatea de turism particip4 cu o cot4 de ;08 la formarea re.ultatului e%ploat4rii. Se poate o/serva, c4 fiecare activitate a *enerat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de e%ploatare, de*a!Bnd un profit din e%ploatare total de ("".111.00' lei Activitatea de produc3ie lan*oCerie nu particip4 cu nici un procent la formarea profitului total din e%ploatare. <eCi ea de*a!4 5n mod individual un profit din e%ploatare de (".==; lei. Se pune pro/lema men3inerii sau renun34rii la aceast4 activitate. 0entru aceasta putem aplica o metod4 par3ial4 Ci anume metoda direct costin* evoluat $costurilor varia/ile & , care ofer4 informa3ii utile pentru aprecierea *estiunii pe centre de responsa/ilitate deoarece se re3ine pentru calcularea costului, doar costurile varia/ile fie ele directe, fie indirecte, iar costurile fie sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din mar!4. Mai 5ntBi vom delimita costurile 5n varia/ile Ci fi%e $directe Ci indirecte&, pe cele trei centre de profit, potrivit ta/lourilor de conversie. a& 0entru activitatea de produc3ie+ Costurile variabile (CV)+ # c1eltuieli cu materii prime 3".>0'.;"= # c1eltuieli cu materiale de 5ntre3inere 1. =(.3>3 # c1eltuieli cu ener*ia te1nolo*ic4 Total 38.985.532 Costurile +i e directe (C;)+ # amorti.are fripteu.e .1"0 # u.ura o/iectelor de inventar "00.000 3

;;(.1;1

# c1eltuieli cu materiale nestocate 3( .'=; # c1eltuieli cu c1iria spa3iului productiv 3. 1'. '" # c1eltuieli varia/ile $ cola/oratoriEan*a!a3i cu carte de munc4& .(==.1=' # ta%a de drum '3.;> # c1eltuieli cu telecomunica3ii 13.=00.000 # c1eltuieli cu comisionul /ancar 11. ; # c1eltuieli cu alte amorti.4ri 11.11> # c1eltuieli cu com/usti/ilul 1.0;;.=31 Total 22.143.131 /& 0entru activitatea de prest4ri 5n construc3ii

Costurile variabile (CV)+ # c1eltuieli cu asi*urarea muncitorilor .0'0.000 # c1eltuieli cu salariile muncitorilor constructori 1>."(".0 = Total 23&%3%&945 Costurile +i e (C;)+ # ta%a de drum 13.00( # alte c1eltuieli cu amorti.area 11.11> # u.ura o/iectului de inventar 1=".(00 # c1eltuieli cu materiale nestocate >3.="1 # c1eltuieli cu ener*ia Ci apa "=(.0"= # c1eltuieli salariale cola/oratori ''=.000 # c1eltuieli cu telecomunica3ii '0.(;'.>0

'

# c1eltuieli cu comisioane /ancare >>".; 1 # constituirea fondului de lic1idare 3"".303 Total 43.355.477 c& 0entru activitatea de prest4ri 5n turism + Costurile variabile (CV)+ # c1eltuieli salariale ale administra3iei turism 3.;0'.=0; # restituiri de 5ncas4ri pentru e%cursii neefectuate '.=33.00= Total 5&:6:&52: Costurile +i e (C;)+ # fond de turism 1.(=3.(3' # ta%a de drum 13.00( # c1eltuieli salariale patron 3.(1=.(=0 # c1eltuieli salariale administra3ie *eneral4 .(00.;(" # c1eltuieli cu com/usti/ilul 1'(.;'1 # c1eltuieli cu u.ura o/iectului de inventar 1=".(00 # c1eltuieli cu materiale nestocate >3.="1 # c1eltuieli cu ener*ia Ci apa "=(.0"= # c1eltuieli cu comisionul /ancar 1' .;30 # c1eltuieli cu alte amorti.4ri 11.11= # alte servicii .(>". 1" Total 73&387&898 Reparti.area costurilor pe cele trei centre de profit poate fi pre.entat prin ta/elul 3+ 9a/elul 3 #e"arti$area costurilor -! +u!c)ie de de"e!de!)a +a)( de varia)ia !ivelului de activitate Ti" cost Activitatea Activitatea Activitatea (

Total

C6 CD Total

de "roduc)ie 3=.;=(.(3 '3. ;1 %2&245&546

de "rest(ri -! co!struc)ii 1;.";".0 = '3.3((.'>> %6&972&797

de "rest(ri -! turism =.>3>.=1> (;.;'(.'0' %5&%56&442

">.'1;.3>> 1 (.' .01 234&5%6&783

Cu scopul deci.iei de a men3ine sau de a a/andona una dintre activit43i se vor calcula mar!ele intermediare+ mar!a pe costurile varia/ile. :ar aceste mar!e sunt destinate s4 acopere costurile de structur4 $fi%e& considerate costuri ale perioadei.0entru aceasta vom 5ntocmi ta/elul '+ 9a/elul ' Acoperirea costurilor din mar!4 Ce!tru de "ro+it I!dicator Ci+ra de a+aceri Costuri varia/ile Mar!a pe costurile varia/ile Costuri fi%e #e$ultat 0roduc)ie 0rest(ri -! co!struc)ii 11>.="=.>31 1;.";".0 = ;=.1> .>03 '3.3((.'>> 0rest(ri -! turism (>;.> 0.110 =.>3>.=1> (>0.;= . ;3 (;.;'(.'0' Total

"1.3=(.>1 3=.;=(.(3 .'00.1=0 .1'3. ;1

>(=.;>'.((3 ">.'1;.3>> ";1.(((.1>" 1 (.' .01 7%%&222&998

9oate mar!ele pe costurile varia/ile ale activit43ilor sunt po.itive Ci deci, toate cele trei activit43i contri/uie la acoperirea costurilor fi%e. <eci.ia de a a/andona una dintre cele trei activit43i poate fi luat4 doar 5n situa3ia unei mar!e pe costurile varia/ile ne*ative deoarece se transfer4 efortul de a suporta costurile de structur4 de c4tre celelalte dou4 activit43i, o/3inBndu#se un re.ultat diminuat. Costul se poate reduce prin diferite metode, 5ncepBnd cu creCterea productivit43ii muncii prin creCterea nivelului de calificare a personalului, utili.area cBt mai complet4 a timpului de munc4 a salaria3ilor. Mn cadrul activit43ii de prest4ri servicii 5n construc3ii, societatea ar tre/ui s4 evite pierderile de timp de munc4 atBt din cau.e or*ani.atorice, cBt Ci de cau.e de indisciplin4, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie. Mn ceea ce priveCte amorti.area, se poate renun3a la ac1i.i3ia elementelor de imo/ili.4ri prin cump4rare direct4 5n favoarea ac1i.i3iei prin leasin* opera3ional, ceea ce va conduce la transformarea costurilor fi%e cu amorti.area 5n costuri relativ varia/ile cu redeven3ele aferente leasin*ului. <e asemenea, 5n ceea ce priveCte costurile de personal, sistemele de salari.are 5n re*ie, 5n func3ie de timpul de munc4 tind s4 *enere.e costuri fi%e de personal, pe cBnd sistemele de remunerare a personalului 5n acord, 5n func3ie de produc3ia reali.at4 tind s4 *enere.e costuri varia/ile. ? remunerare cel pu3in a personalului direct productiv, care s4 ai/4 caracter de c1eltuial4 varia/il4 ar *enera efecte /enefice atBt asupra eficien3ei economice 5n *eneral, cBt Ci asupra riscului de e%ploatare. 0otrivit principiului conect"rii c#eltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de profit aferente celor trei activit43i. 6or/im de centru de profit 5ntrucBt veniturilor celor trei activit43i li se pot asocia costurile. Astfel veniturile de$a%ate de activitatea de produc&ie au "

fost 5nre*istrate 5n conta/ilitatea financiar4 5n cadrul contului :92 < Ve!ituri di! v=!$area "roduc)iei +i!ite \. 'eniturile activit"&ii de prest"ri (n construc&ii au fost 5nre*istrate 5n contul :98 < Ve!ituri di! lucr(ri e ecutate 'i servicii "restate >, iar cele pentru activitatea de turism au fost 5nre*istrate 5n conta/ilitatea financiar4 5n cadrul contului :95 < Ve!ituri di! activit()ile diverse >. ConectBnd costurile la veniturile aferente am putut determina ponderea particip4rii fiec4rui sector de activitate la formarea re.ultatului din e%ploatare. 0utem decide astfel care activitate este pertinent4 a fi men3inut4 Ci la care se poate eventual renun3a. 0entru aceasta am efectuat Ci o anali)" a costurilor par&iale, aplicBnd metoda direct costi!g (costurilor variabile)& Anali.Bnd ponderea c1eltuielilor fiec4rei activit43i 5n total c1eltuieli de e%ploatare, am o/servat c4, fiecare activitate de3ine 5n !ur de o treime din totalul costurilor 5ncorpora/ile $conform ta/elului 1&. La formarea re.ultatului $profitului& din e%ploatare activitatea de turism particip4 cu o cot4 de ;08, pe cBnd activitatea de produc3ie cu un procent de 08 $ potrivit ta/elului &. :ndividual, fiecare activitate a *enerat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de e%ploatare, de*a!Bnd un profit din e%ploatare total de ("".111.00' lei $ta/elul &. 0entru a putea decide men3inerea sau renun3area la activitatea de produc3ie am reali.at o anali.4 a costurilor par3iale aplicBnd metoda costurilor varia/ile, metoda care re3ine pentru calcularea costurilor doar costurile varia/ile, iar costurile fi%e sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din mar!4. 0e /a.a ta/elului ' putem vedea c4 toate mar!ele pe costurile varia/ile ale activit43ilor sunt po.itive Ci deci, toate cele trei activit43i contri/uie la acoperirea costurilor fi%e. <eci.ia de a a/andona una dintre cele trei activit43i poate fi luat4 doar 5n situa3ia unei mar!e pe costurile varia/ile ne*ative, deoarece se transfer4 efortul de a suporta costurile de structur4 ale activit43ii de produc3ie de c4tre celelalte dou4 activit43i, o/3inBndu#se 5n mod cert un re.ultat diminuat. <eci.iile care pot fi luate de c4tre responsa/ilul *estionar, ar fi posi/ilit43i de reducere a costurilor, ar fi posi/ilit43i de reducere a costurilor, cum ar fi + cre'terea "roductivit()ii mu!cii prin creCterea nivelului de calificare a personalului, utili.area cBt mai complet4 a timpului de munc4 a salaria3ilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie. A"rovi$io!area cu materii "rime? materiale? combustibili c=t mai ie+ti!i, precum Ci evitarea "ierderilor acestora depo.itare Ci 5n procesul de produc3ie, de asemenea, contri/uie la reducerea costurilor unitare de produc3ie. Mn conclu.ie se poate afirma c4 renun3area la una dintre cele trei activit43i nu ar fi pertinent4 pentru societate, 5ntrucBt cele trei activit43i se completea.4 reciproc, fiecare aduce o contri/u3ie individual4 important4 la formarea re.ultatului $profitului& din e%ploatare.

3;. Ela/orare politici si proceduri conta/ile. Studiu de ca.+societatea de prestari servicii.

>

0olitica de conta/ilitate repre.int4 o totalitate de principii, conven3ii, re*uli, metode Ci procedee adoptate de conducerea 5ntreprinderii pentru 3inerea conta/ilit43ii Ci 5ntocmirea rapoartelor financiare. 0olitica de conta/ilitate constituie o parte inte*rant4 a rapoartelor financiare Ci tre/uie s4 fie ela/orat4 de fiecare 5ntreprindere care desfaCoar4 activitate de 5ntreprin.4tor Ci este 5nre*istrat4 5n RomBnia, indiferent de tipul de proprietate, apartenen3a ramural4 Ci forma or*ani.atorico#!uridic4 a acesteia $cu e%cep3ia institu3iilor pu/lice&. Ela/orarea proiectului politicii de conta/ilitate poate fi efectuat4 de c4tre conta/ilitate, de o comisie special4, compus4 din repre.entan3ii serviciilor conta/il, financiar, !uridic Ci altor servicii ale 5ntreprinderii sau de firma de consultin* $audit&. 0olitica de conta/ilitate aleas4 poate fi e%aminat4 Ci adoptat4 prin deci.ia de protocol a fondatorilor $proprietarilor& sau de Consiliul de directori, iar dup4 aceasta tre/uie s4 fie apro/at4 de conduc4torul 5ntreprinderii. 0olitica de conta/ilitate se ela/orea.4 5n /a.a ansam/lului de conven3ii fundamentale ale conta/ilit43ii. 7o3iunea Yconven3ieY 5nseamn4 presupunere $ipote.4&, condi3ie de la care 5ntreprinderea tre/uie s4 porneasc4 la or*ani.area conta/ilit43ii Ci 5ntocmirea rapoartelor financiare. Mn :AS 1 Y0REOE79AREA S:9@A]::L?R D:7A7C:AREY sunt sta/ilite trei conven3ii fundamentale ale conta/ilit43ii+ continuitatea activit43ii, permanen3a metodelor Ci speciali.area e%erci3iilor. 0rocedura form4rii politicii de conta/ilitate privind o pro/lem4 $sector& concret4 a conta/ilit43ii const4 5n ale*erea unei variante din cBteva, admise de actele le*islative Ci normative, 5n !ustificarea metodei alese, pornind de la particularit43ile activit43ii 5ntreprinderii Ci acceptarea acesteia 5n calitate de /a.4 pentru 3inerea conta/ilit43ii Ci 5ntocmirea Situa3iilor financiare. <e e%emplu, :AS 1" Y:mo/ili.4ri corporaleY recomand4 cBteva metode de calcul a amorti.4rii mi!loacelor fi%e+ # metoda amorti.4rii liniare2 # metoda amorti.4rii accelerate # metoda de*resiv4. La ela/orarea politicii de conta/ilitate 5ntreprinderea ale*e acea metod4 de calcul a amorti.4rii, care corespunde modelului prev4.ut de e%ploatare a unui o/iect concret de mi!loace fi%e. :AS 1= Y6enitulY prevede dou4 variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor+ pe fiecare tran.ac3ie sau pe stadii de finali.are a acesteia. Mntreprinderea ale*e acea variant4, care permite determinarea mai e%act4 a m4rimii venitului o/3inut 5n cursul perioadei de *estiune. 0olitica de conta/ilitate, constituind instrumentul de reali.are a prevederilor S.7.C., poate s4 difere esen3ial la diverse 5ntreprinderi. 6ariantele Ci re*ulile de evaluareCi conta/ili.are a activelor, veniturilor Ci c1eltuielilor accepta/ile pentru o 5ntreprindere pot s4 influen3e.e ne*ativ asupra re.ultatelor activit43ii altei 5ntreprinderi sau s4 fie a/solut inutile pentru aceasta. Astfel, 5n conformitate cu :AS YStocuriY, evaluarea materialelor poate fi efectuat4 prin trei metode+ de identificare, D:D?, L:D? Ci costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiec4rei unit43i a stocurilor de m4rfuri Ci materiale Ci este adecvat4 pentru 5ntreprinderile cu produc3ie individual4 Ci =

5n serii mici. Metodele D:D? Ci costului mediu ponderat pot fi utili.ate la 5ntreprinderile care dispun de un asortiment /o*at Ci variat de stocuri de m4rfuri Ci materiale. 0olitica de conta/ilitate 5n anul curent este apro/at4 de conduc4torul 5ntreprinderii la finele anului precedent Ci intr4 5n vi*oare 5ncepBnd cu 1 ianuarie a anului de *estiune. Ea tre/uie s4 fie aplicat4 de toate su/divi.iunile structurale ale 5ntreprinderii, inclusiv de cele eviden3iate 5ntr#un /ilan3 distinct, indiferent de sediul lor. Mntreprinderea nou#creat4 5Ci ela/orea.4 politica sa de conta/ilitate pBn4 la prima pre.entare a rapoartelor financiare, dar nu mai tBr.iu de ;0 de .ile de la do/Bndirea drepturilor persoanei !uridice. 0rocedurile Ci metodele conta/ile alese se aplic4 de 5ntreprindere din .iua 5nre*istr4rii la Re*istru Comer3ului. 0olitica de conta/ilitate aleas4 de 5ntreprindere tre/uie s4 fie aplicat4 consecutiv # de la o perioad4 de *estiune la alta. Mn unele ca.uri prev4.ute de :AS 1, 5ntreprinderea poate s4 introduc4 modific4ri 5n politica de conta/ilitate, adic4 s4 nu respecte 5n decursul anului de *estiune principiul permanen3ei. 9oate modific4rile introduse 5n politica de conta/ilitate tre/uie s4 fie ar*umentate Ci perfectate prin documente de dispo.i3ie $ordine, dispo.i3ii&, indicBndu#se data intr4rii 5n vi*oare a acestora. 0olitica de conta/ilitate adoptat4 de 5ntreprindere tre/uie s4 fie dat4 pu/licit43ii, adic4 s4 fie adus4 la cunoCtin3a tuturor cate*oriilor de utili.atori ai situa3iilor financiare. Dorma de pre.entare a politicii de conta/ilitate este determinat4 de 5ns4Ci 5ntreprinderea. Mns4 5n toate ca.urile politica de conta/ilitate tre/uie s4 fie inclus4 5ntr#un capitol special al notei e%plicative la situa3iile financiare anuale. Modific4rile introduse 5n politica de conta/ilitate care influen3ea.4 su/stan3ial evaluarea Ci luarea deci.iilor de c4tre utili.atorii situa3iilor financiare 5n cursul perioadei de *estiune sau 5n perioadele ulterioare, cau.ele acestor modific4ri, precum Ci evaluarea consecin3elor acestora 5n e%presie valoric4 urmea.4 s4 fie specificate distinct 5n nota e%plicativ4 la situa3iile financiare. <e.v4luirea politicii de conta/ilitate nu !ustific4 reflectarea *reCit4 sau ine%act4 a informa3iilor Ci nu e%onerea.4 conducerea 5ntreprinderii de r4spundere pentru 5nc4lcarea re*ulilor sta/ilite de 3inere a conta/ilit43ii Ci de 5ntocmire a situa3iilor financiare. Situa3iile financiare au fost 5ntocmite 5n conformitate cu Re*lement4rile Conta/ile RomBneCti armoni.ate cu <irectiva a :6#a a Comunit43ilor Economice Europene apro/ate prin ?MD0 30((A 00;. ?MD0 30((A 00; solicita ca situa3iile financiare s4 fie 5ntocmite 5n conformitate cu Le*ea Conta/ilitatii = A1;;1 $repu/licata, modificata si completata ulterior& Ci Cerin3ele de 5ntocmire Ci pre.entare preva.ute de ?MD0 30((A 00;. Societatea or*ani.ea.a si conduce conta/ilitatea proprie potrivit prevederilor Le*ii conta/ilitatii nr.= A1;;1 repu/licata, cu modificarile si completarile ulterioare si 5ntocmeCte situa3ii financiare anuale potrivit prevederilor ?rdinului Ministerului de Dinante nr.30((A 00; pentru apro/area Re*lementarilor conta/ile armoni.ate cu <irectiva a :6#a Comunitatilor Economice Europene. 0re.entele situa3ii financiare sunt 5ntocmite 5n /a.a continuit43ii activitatii. Diecare element semnificativ este pre.entat separat 5n situa3iile financiare. 6alorile nesemnificative sunt a*re*ate cu valorile de natura sau func3ie similar4 Ci nu sunt pre.entate separat.

0rin pre.entarea politicilor Ci procedurilor conta/ile la societate prestari servicii am ales s4 pre.ent4m modul 5n care sunt 5nre*istrate Ci evaluate elementele cuprinse 5n situa3iile financiare atfel+ La inventariere evaluarea activelor imo/ili.ate Ci a stocurilor, se face la valoarea actual4, numit4 valoare de inventar, care se sta/ileCte 5n func3ie de utilitatea /unului, starea acestuia Ci pre3ul pie3ei, inclusiv prin considerarea tuturor a!ust4rilor de valoare datorate deprecierilor. Crean3ele se evaluea.4 la valoarea pro/a/il4 de 5ncasat, iar datoriile la valoarea pro/a/il4 de pl4tit. Mn cadrul societ43ii se efectuea.4 urm4toarele opera3iuni+ # preluarea documentelor !ustificative Ci 5nre*istrarea lor 5n ordine cronolo*ic4 Ci sistematic42 # inventarierea patrimoniului2 # 5ntocmirea re*istrului !urnal2 # 5ntocmirea re*istrului de cas4 5n lei2 # 5ntocmirea fiCei contului2 # 5ntocmirea statului de plat4 Ci a c1eltuielilor cu salariile2 # 5ntocmirea declara3iilor 100 si 10 pBn4 5n ( a lunii, depunerea la Administra3ia Dinanciar42 # 5ntocmirea decontului de 96A pBn4 la data de ( a lunii urm4toare2 # 5ntocmirea declara3iilor lunare2 # 5ntocmirea fiCelor de ma*a.ie2 # 5ntocmirea fiCelor de eviden34 a formularelor tipi.ate2 # 5ntocmirea fiCelor mi!loacelor fi%e2 # 5nre*istrarea c1eltuielilor cu ener*ia, apa, *a.ul, telefonul Ci alte servicii2 # 5nre*istrarea amorti.4rii lunare a mi!loacelor fi%e2 # raportarea cifrei de afaceri la :7SE pBn4 la data de 30 a lunii urm4toare2 # 5ntocmirea /alan3ei de verificare pBn4 la data de ( a lunii urm4toare2 # 5ntocmirea /ilan3ului conta/il, a contului de profit Ci pierdere Ci a raportului Consiliului de administra3ie. '0. Re*uli de evaluare alternative a elementelor de /ilant in conformitate cu Re*lementarile conta/ile in vi*oare. Studiu de ca.. Re*ulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea imo/ili.4rilor corporale Ci cele referitoare la evaluarea la valoarea !ust4 a instrumentelor financiare. 1. Reevaluarea imo/ili.4rilor corporale Entit43ile pot proceda la reevaluarea imo/ili.4rilor corporale e%istente la sfBrCitul e%erci3iului financiar, astfel 5ncBt acestea s4 fie pre.entate 5n conta/ilitate la valoarea !ust4, cu reflectarea re.ultatelor acestei reevalu4ri 5n situa3iile financiare 5ntocmite pentru acel e%erci3iu. Amorti.area calculat4 pentru imo/ili.4rile corporale astfel reevaluate se 5nre*istrea.4 5n conta/ilitate 5ncepBnd cu data de 1 ianuarie anul urm4tor celui pentru care s#a efectuat reevaluarea. 30

Evalu4rile efectuate cu oca.ia reor*ani.4rilor de 5ntreprinderi $fu.iuni, divi.4ri& nu constituie reevaluare 5n sensul re*lement4ri conta/ile, aceste evalu4ri efectuBndu#se 5n scopul sta/ilirii raportului de sc1im/, pentru toate elementele de /ilan3. Mn ca.ul efectu4rii reevalu4rii imo/ili.4rilor corporale, acest lucru tre/uie pre.entat 5n notele e%plicative, 5mpreun4 cu elementele supuse reevalu4rii, metoda prin care s#au calculat valorile pre.entate, precum Ci elementul afectat din contul de profit Ci pierdere. Reevaluarea imo/ili.4rilor corporale se face la valoarea !ust4 de la data /ilan3ului. 6aloarea !ust4 se determin4 pe /a.a unor evalu4ri efectuate, de re*ul4, de profesioniCti califica3i 5n evaluare, mem/ri ai unui or*anism profesional 5n domeniu, recunoscut na3ional Ci interna3ional. La reevaluarea unei imo/ili.4ri corporale, amorti.area cumulat4 la data reevalu4rii este tratat4 5n unul din urm4toarele moduri+ a& recalculat4 propor3ional cu sc1im/area valorii conta/ile /rute a activului, astfel 5ncBt valoarea conta/il4 a activului, dup4 reevaluare, s4 fie e*al4 cu valoarea sa reevaluat4. Aceast4 metod4 este folosit4, deseori, 5n ca.ul 5n care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice2 sau /& eliminat4 din valoarea conta/il4 /rut4 a activului Ci valoarea net4, determinat4 5n urma corect4rii cu a!ust4rile de valoare, este recalculat4 la valoarea reevaluat4 a activului. Aceast4 metod4 este folosit4, deseori, pentru cl4dirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia34. Reevalu4rile tre/uie f4cute cu suficient4 re*ularitate, astfel 5ncBt valoarea conta/il4 s4 nu difere su/stan3ial de cea care ar fi determinat4 folosind valoarea !ust4 de la data /ilan3ului. <ac4 un activ dintr#o *rup4 de active nu poate fi reevaluat din cau.4 c4 nu e%ist4 o pia34 activ4 pentru acel activ, activul tre/uie pre.entat 5n /ilan3 la cost, minus a!ust4rile cumulate de valoare. Mn ca.ul 5n care se efectuea.4 reevaluarea imo/ili.4rilor corporale, diferen3a dintre valoarea re.ultat4 5n urma reevalu4rii Ci valoarea la cost istoric tre/uie pre.entat4 la re.erva din reevaluare, ca un su/element distinct 5n Capital Ci re.erve. 9ratamentul 5n scop fiscal al re.ervei din reevaluare tre/uie pre.entat 5n notele e%plicative. Evaluarea la valoarea just( a i!strume!telor +i!a!ciare Evaluarea la valoarea !ust4 a instrumentelor financiare se poate efectua 5n situa3iile financiare consolidate. @n instrument financiar repre.int4 orice contract ce *enerea.4 simultan un activ financiar pentru o entitate Ci o datorie financiar4 sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt4 entitate. @n activ financiar este orice activ care repre.int4+ a& tre.orerie2 /& un instrument de capitaluri proprii al unei alte entit43i2 c& un drept contractual+ # de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt4 entitate2 sau # de a sc1im/a active sau datorii financiare cu alt4 entitate 5n condi3ii care sunt poten3ial 31

favora/ile entit43ii2 sau d& un contract care va fi sau poate fi decontat 5n propriile instrumente de capitaluri proprii Ci este+ # un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi o/li*at4 s4 primeasc4 un num4r varia/il al propriilor instrumente de capitaluri proprii2 sau # un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat 5n alt fel decBt prin sc1im/ul unei sume fi%e de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un num4r fi% din instrumentele de capital propriu ale entit43ii. Mn acest scop, instrumentele de capital ale entit43ii nu includ instrumente care sunt ele 5nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entit43ii. ? datorie financiar4 este orice datorie care repre.int4+ a& o o/li*a3ie contractual4+ # de a ceda lic1idit43i sau alt activ financiar unei alte entit43i2 sau # de a sc1im/a active sau datorii financiare cu alt4 entitate 5n condi3ii care sunt poten3ial nefavora/ile pentru entitate2 /& un contract care va fi sau poate fi decontat 5n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entit43ii Ci este+ # un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi o/li*at4 s4 livre.e un num4r varia/il din propriile sale instrumente de capitaluri proprii2 sau # un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decBt prin sc1im/ul unei sume fi%e de numerar, sau alt activ financiar 5n sc1im/ul unui num4r fi% din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entit43ii. Mn acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entit43ii nu includ instrumente care pot fi ele 5nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entit43ii. 6aloarea !ust4 se determin4 prin referire la+ a& valoarea de pia34, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uCurin34 o pia34 credi/il4. <ac4 valoarea de pia34 nu se poate identifica cu uCurin34 pentru un instrument, dar poate fi identificat4 pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de pia34 poate fi derivat4 din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar2 sau /& o valoare determinat4 cu a!utorul unor modele Ci te1nici de evaluare *eneral acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uCurin34 o pia34 credi/il4. Astfel de modele Ci te1nici asi*ur4 o apro%imare re.ona/il4 a valorii de pia34. Atunci cBnd un instrument financiar se evaluea.4 la valoarea !ust4, modificarea valorii se include 5n contul de profit Ci pierdere. 9otuCi, o astfel de modificare se include direct 5n capitalul propriu, 5ntr#o re.erv4 de valoare !ust4, dac4+ a& instrumentul conta/ili.at este un instrument de acoperire 5mpotriva riscurilor conform unui sistem de conta/ili.are a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modific4rile de valoare s4 nu fie 5nre*istrate 5n contul de profit Ci pierdere2 sau /& modificarea de valoare se refer4 la o diferen34 de sc1im/ valutar ap4rut4 la un element monetar care face parte dintr#o investi3ie net4 a entit43ii 5ntr#o entitate str4in4.

Modificarea valorii unui activ financiar disponi/il pentru vBn.are, altul decBt un instrument financiar derivat, poate fi inclus4 direct 5n capitalul propriu, 5n re.erva de valoare !ust4. <ac4, 5n situa3iile financiare consolidate a fost efectuat4 evaluarea la valoarea !ust4 a instrumentelor financiare, notele e%plicative pre.int4+ a& ipote.ele semnificative care stau la /a.a modelelor Ci te1nicilor de evaluare2 /& pentru fiecare cate*orie de instrumente financiare, valoarea !ust4, modific4rile de valoare incluse direct 5n contul de profit Ci pierdere, precum Ci modific4rile incluse 5n re.erva de valoare !ust42 c& pentru fiecare clas4 de instrumente financiare derivate, informa3ii privind aria Ci natura instrumentelor, inclusiv termenii Ci condi3iile semnificative care pot afecta valoarea, momentul Ci certitudinea flu%urilor viitoare de tre.orerie2 Ci d& un ta/el care s4 pre.inte modific4rile re.ervei de valoare !ust4 5n cursul e%erci3iului financiar. *erin&e de pre)entare a valorii %uste (n situa&ii financiare anuale individuale. <eCi evaluarea la valoarea !ust4 a instrumentelor financiare nu se 5nre*istrea.4 5n conta/ilitate, iar re.ultatele acesteia nu sunt cuprinse 5n /ilan3 Ci 5n contul de profit Ci pierdere, 5n notele e%plicative la situa3iile financiare anuale individuale tre/uie pre.entate urm4toarele informa3ii+ a& pentru fiecare clas4 de instrumente financiare derivate+ # valoarea !ust4 a instrumentelor, dac4 o astfel de valoare poate fi determinat42 # informa3ii privind aria Ci natura instrumentelor financiare2 Ci /& pentru imo/ili.4rile financiare 5nre*istrate la o valoare mai mare decBt valoarea lor !ust4 Ci f4r4 a se fi utili.at op3iunea de a face o a!ustare de valoare+ # valoarea conta/il4 Ci valoarea !ust4 ale fiec4ruia dintre activele individuale sau ale *rup4rilor corespun.4toare ale acelor active individuale2 # motivele pentru care nu a fost redus4 valoarea conta/il4, inclusiv natura dove.ilor pe care se 5ntemeia.4 opinia c4 valoarea conta/il4 va fi recuperat4. S.C. G SRL particip4 la capitalul social al S.C. ^__ SRL nou#5nfiin3ate, cu un ec1ipament te1nolo*ic a c4rui valoare de aport determinat4 de un profesionist calificat 5n evaluare a fost sta/ilit4 la 1>0.000 lei. Aceast4 participa3ie 5i asi*ur4 un procent de control mai mare de 08. Caracteristici ec1ipament+ # valoarea de 5nre*istrare conta/il4+ 1=0.000 lei2 # durata de utili.are economic4 a ec1ipamentului este+ " ani2 # amorti.are calculat4+ 30.000 lei. Mn conta/ilitatea SC .G__ SRL a& Mnre*istrarea titlurilor de participare 5n limita valorii neamorti.ate a utila!ului+ 8 ) 131 Ec1ipamente te1nolo*ice 1=0.000 =13 Amorti.area instal mi!loacelor $maCini, utila!e Ci instala3ii 30.000 transport, animalelor Ci planta3iilor de lucru& "3 :nterese de participare 1(0.000 33

/& Mnre*istrarea valorii titlurilor de participare primite care e%cede valoarea neamorti.at4 a imo/ili.4rilor corporale $1>0.000 , 1(0.000&+ "3 :nterese de participare ) 10"= Alte re.erveAanalitic distinct 0.000 lei

Entitatea cedea.4 $vinde& !um4tate din titlurile o/3inute 5n urma particip4rii la capitalul social, la o valoare ne*ociat4 de 1"0.000 lei. '"1 <e/itori diverCi 1"0.000 ) >"'1 6enituri din imo/ili.4ri financiare cedate ) "3 :nterese de participare 6en. in imo/ili.4ri financiare cedate =(.000 lei

""'1 C1elt. pv imo/ili.4rile fin. cedate 10"= Alte re.erveA nalitic distinct )

>"'1

10.000 lei

+r$ani)area *ontrolului Intern ,entru -alarii

Co!+orm ordi!ului 6977@4993? co!trolul i!ter! al e!titatii vi$ea$a asigurarea* # conformitatii cu le*islatia 5n vi*oare2 # aplicarii deci.iilor luate de conducerea entitatii2 # /unei functionari a activitatii interne a entitatii2 # fia/ilitatii informatiilor financiare2 # eficacitatii operatiunilor entitatii2 # utili.arii eficiente a resurselor2 # prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atin*e o/iectivele fi%ate etc. A! dome!iul orga!i$arii ge!erale a co!trolului i!ter!, tre/uie sa e%iste+ # o documentare referitoare la principiile de conta/ili.are si control al operatiunilor2 # circuite de informatii vi.Bnd e%1austivitatea operatiunilor, o centrali.are rapida si o armoni.are a datelor conta/ile, precum si controale asupra aplicarii acestor circuite2 # un calendar al ela/orarii de informatii conta/ile si financiare difu.ate 5n cadrul *rupului, necesare pentru situatiile financiare ale societatii#mama. Sunt necesare, de asemenea+ # identificarea cu claritate a persoanelor responsa/ile cu ela/orarea informatiilor conta/ile si financiare pu/licate sau care participa la ela/orarea situatiilor financiare2 # accesul fiecarui cola/orator implicat 5n procesul ela/orarii de informatii conta/ile si financiare, la informatiile necesare controlului intern2 3'

# instituirea unui mecanism prin care sa se asi*ure efectuarea controalelor2 # proceduri prin care sa se verifice daca controalele au fost efectuate, sa se identifice a/aterile de la re*ula si sa se poata remedia, daca este necesar2 # e%istenta unui proces care urmareste identificarea resurselor necesare /unei functionari a functiei conta/ile2 # adaptarea necesarului de personal si a competentelor acestuia la marimea si comple%itatea operatiunilor, ca si la evolutia nevoilor si constrBn*erilor. Ca urmare? "rocedurile de co!trol i!ter! au ca obiectiv* # pe de o parte, urmarirea 5nscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului 5n cadrul definit de le*islatia aplica/ila, valorile, normele si re*ulile interne ale entitatii2 # pe de alta parte, verificarea daca informatiile conta/ile, financiare si de *estiune comunicate reflecta corect activitatea si situatia entitatii. Controlul intern se aplica pe tot parcursul operatiunilor desfasurate de entitate, astfel+ a& anterior reali.arii operatiunilor, cu oca.ia ela/orarii /u*etului, ceea ce va permite, ulterior reali.arii operatiunilor, controlul /u*etar2 /& 5n timpul operatiunilor, de e%emplu, su/ aspectul determinarii procentului de reali.are fi.ica a productiei 5n curs de e%ecutie sau a procentului de re/uturi 5nre*istrate2 c& dupa finali.area operatiunilor, ca. 5n care verificarea este destinata, de e%emplu, sa anali.e.e renta/ilitatea operatiunilor si sa constate e%istent conformitatii sau a eventualelor anomalii, care tre/uie corectate. Controlul intern cuprinde componente strBns le*ate, respectiv+ # o definire clara a responsa/ilitatilor, resurse si proceduri adecvate, modalitati si sisteme de informare, instrumente si practici corespun.atoare2 # difu.area interna de informatii pertinente, fia/ile, a caror cunoastere permite fiecaruia sa#si e%ercite responsa/ilitatile2 # un sistem care urmareste, pe de o parte, anali.area principalelor riscuri identifica/ile 5n ceea ce priveste o/iectivele entitatii si, pe de alta parte, asi*urarea e%istentei de proceduri de *estionare a acestor riscuri2 # activitati corespun.atoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile suscepti/ile sa afecte.e reali.area o/iectivelor entitatii2 # o suprave*1ere permanenta a dispo.itivului de control intern, precum si o e%aminare a functionarii sale. Scopul controlului intern este sa asi*ure coerenta o/iectivelor, sa identifice factorii#c1eie de reusita si sa comunice conducatorilor entitatii, 5n timp real, informatiile referitoare la performante si perspective. :ndiferent de natura sau marimea entitatii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfacator sunt le*ate de aplicarea unor /une practici. 0olitica de resurse umane a entitatii tre/uie sa urmareasca aspecte precum recrutarea de personal calificat, *estionarea carierelor, formarea continua, evaluari individuale, consilierea salariatilor, promovari si actiuni corectoare. Activitatile de control fac parte inte*ranta din procesul de *estiune prin care entitatea urmareste atin*erea o/iectivelor propuse. Controlul vi.ea.a aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierar1ice si functionale+ apro/are, autori.are, verificare, evaluarea performantelor operationale, securi.area activelor, separarea functiilor. 3(

Evaluarea controlului intern pleaca de la aspecte precum+ # e%istenta de *1iduri si manuale de proceduri2 # *arantarea evolutiei sistemului de control intern2 # asi*urarea posi/ilitatii accesului la sistem pentru controlul e%tern2 # asi*urarea posi/ilitatii confruntarii descrierii teoretice cu realitatea. Mn cadrul unui mediu informati.at, controlul intern pleaca de la aspecte precum+ # e%istenta unei strate*ii informatice formali.ate, ela/orate cu implicarea conducerii operationale2 # implicarea conducerii si sensi/ili.area sa fata de riscurile crescute sau *enerate de informatica2 # alocarea de resurse care demonstrea.a capacitatea sistemului informatic de a#si atin*e o/iectivele2 # recrutarea de personal cu un nivel de competenta adaptat te1nolo*iilor utili.ate si e%istenta unui plan de formare continua care tre/uie sa permita o actuali.are a cunostintelor. Elementele de risc specifice, introduse de utili.area informaticii, se refera la evaluarea unor aspecte precum+ # nivelul de dependenta a entitatii de sistemul sau informatic, cu influenta asupra continuitatii e%ploatarii, atunci cBnd dependenta este prea mare2 # nivelul de confidentialitate a informatiilor ve1iculate de sistem2 # o/li*atia de respectare a dispo.itiilor 5n vi*oare referitoare la fiscalitate, protectia persoanelor, proprietatea intelectuala sau re*lementari specifice anumitor sectoare de activitate. Conceptele de control intern Ci audit intern, deCi diferite, au o serie de elemente care le apropie Ci altele care le diferen3ia.4, ceea ce creea.4 suficiente confu.ii c1iar printre specialiCti. Controlul intern nu se or*ani.ea.4 ca un compartiment distinct 5n cadrul entit43ii, el re*4sindu#se 5n structura fiec4rei func3ii a mana*ementului, a fiec4rei activit43i Ci este 5n responsa/ilitatea fiec4rui an*a!at. Diecare r4spunde de controlul s4u intern. Mana*ementului de linie, respectiv Cefilor de compartimente, 5n afara propriului control intern, 5i mai revin Ci alte atri/u3ii de control pe care poate s4 le diminue.e sau s4 le de.volte 5n func3ie de evolu3ia riscurilor 5n entitatea pe care o conduce. Auditul intern, spre deose/ire de controlul intern, se or*ani.ea.4 ca structur4 distinct4 5n su/ordinea mana*erului *eneral al entit43ii. Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contri/ui la + # Respectarea politicilor mana*eriale $deci.iilor conducerii& si a re*lementarilor le*ale, precum si la indeplinirea cu re*ularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor sta/ilite # @tlili.area optima si eficienta a resurselor, prote!area activelor prin prevenirea si detectarea a/aterilor, erorilor si a fraudelor # Efectuarea si mentinerea de 5nre*istrari conta/ile corecte si complete, sistemati.area si pre.entarea informatiilor necesare diferitelor cate*orii de utili.atori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential conta/il adoptat Controlul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprin.ator, raspunde nevoilor de informare ale mana*erilor, mem/rilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

3"

<irectie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de e%ecutie, favori.and dialo*ul dintre acstea, asi*urand transparenta si democratia. 0e /a.a informatiilor furni.ate de controlul intern, conducerea are posi/ilitatea sa#si fundamente.e mai !udicios deci.iile mana*eriale referitoare la pro*ramele de activitate, la or*ani.area si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsa/ilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate 5n efectuarea tran.actiilor si operatiunilor respective si 5n consemnarea si prelucrarea informatiilor. @rmarind efectuarea tran.actilor si a operatiunilor in conformitate cu normele le*ale si cu deci.iile conducerii, controlul intern previne si elimina nere*ulile si eventualele conflicte din interiorul entitatii sau dintre entitate si terti $or*ane fiscale, clienti, creditori etc. &. Sistemul de control intern din entit43i cuprinde mai multe controale, aCa cum am mai preci.at, Ci anume + autocontrolul, controlul mutual, controlul ierar1ic, controlul partenerial, controale de calitate Ci controlul financiar preventiv, inventarierea patrimoniului, controlul conta/il, controlul financiar, inspec3ii C.a. aceste controale pot fi *rupate astfel + # controale e%#ante + autocontrolul, controlul mutual, controlul ierar1ic Ci controlul financiar preventiv 2 # controale e%#post + autocontrolul, controlul mutual, controlul ierar1ic, inventarierea patrimoniului, controlul casieriei, controlul conta/il, controlul financiar, controalele de calitate, inspec3ia s.a. # Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a procedurilor de control instituite # Controlul mutual, reali.at 5ntre fa.ele unui lant procedural, e%ercitat de fiecare post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrarilor 5n cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adau*a propriile prelucrari si a pre*atii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator # Controlul ierar1ic, e%ercitat pe fiecare nivel de responsa/ilitate # Controlul partenerial, care se reali.ea.a prin dele*area unor competente intre diferite paliere de responsa/ilitate. 9oate aceste controale enumerate nu se or*ani.ea.4 5n compartimente de sine st4t4toare, ci se re*4sesc pe flu%ul de opera3ii 5ntre fa.ele unui lan3 procedural, fiind e%ercitate de fiecare post de lucru, la fiecare nivel de responsa/ilitate sau prin dele*are de competen3a Ci fiind ataCate intrinsec activit43ilor curente. <atorit4 acestei or*ani.4ri, atunci cBnd auditorul intern sta/ileCte ine%istenta procedurilor, inadapta/ilitatea sau neactuali.area sistematic4 a acestora, 5n func3ie de evolu3ia riscurilor, neimplementarea recomand4rilor C.a. Acest sistem este specific RomBniei, care a implementat auditul intern 5n sectorul pu/lic 5ncepBnd cu 1 ianuarie 003. AvBnd 5n vedere atBt particularit43ile sistemului an*lo#sa%on, cBt Ci specificul sistemului de control intern romBnesc, consider4m necesar4 instituirea unei structuri de control intern 5n cadrul entit43ilor pu/lice 5n su/ordinea mana*erului *eneral care s4 ai/4 ca principale atri/u3ii urm4toarele+ # implicarea 5n crearea procedurilor acolo unde nu e%ist42 # suprave*1erea actuali.4rii sistematice a procedurilor 5n func3ie de sc1im/4rile le*islative Ci de evolu3ia riscurilor2 # coordonarea sistemului de control intern al entit43ii Ci reali.area evalu4rii riscurilor2 3>

# spri!inirea mana*ementului pentru implementarea recomand4rilor auditorilor interni2 # asi*urarea consultan3ei solicitate de mana*ement. Structura de control intern, or*ani.at4 numai la nivelul ordonatorilor principali, tre/uie dimensionat4 de anali.a evalu4rii riscurilor asociate activit43ilor Ci nu este potrivit s4 dep4Ceasc4 !um4tate din num4rul auditorilor. Studiu <e Ca. + SC 9ERM:CA SA Misiunea de audit intern are scopul de a da asi*ur4ri mana*ementului asupra modului de or*ani.are a activit43ii de *estiune a resurselor umane din cadrul entit43ii, a func3ionalit43ii sistemului de control intern, respectiv a conformit43ii cu cadrul le*islativ normativ. Misiunea de audit intern FA@<:9@L :79ER7 AL C:CL@L@: SALAR:: 0ERS?7AL LA S.C S:0R?M S.A este reali.at4 5n /a.a Le*ii nr."> A 00 privind auditul pu/lic intern, a 7ormelor metodolo*ice *enerale apro/ate prin ?.M D.0 nr.3=A 003 privind e%ercitarea activit43ii de audit pu/lic intern Ci a 0lanului de audit pu/lic intern pentru anul 00>, la Serviciul Resurse @mane 5n perioada 0=.01. 00>#30.03. 00>. <esf4Curarea misiunii de audit intern presupune parcur*erea etapelor Ci procedurilor prev4.ute de normele metodolo*ice *enerale. Colectarea Ci prelucrarea informa3iilor 0rocedura de colectare .i prelucrare este, de fapt, pre*4tirea informa3iilor 5n vederea efectu4rii anali.ei de risc Ci pentru identificarea informa3iilor necesare, fia/ile, pertinente Ci utile 5n vederea atin*erii o/iectivelor misiunii de audit. Reali.area procedurii de Colectare Ci prelucrare a informa3iilor presupune din partea auditorilor un dialo* profesional cu cei audita3i, completBnd informa3iile culese cu cadrul le*al, respectiv le*ea de or*ani.are Ci func3ionare a entit43ii, normele metodolo*ice de aplicare, instruc3iunile Ci alte acte care re*lementea.4 domeniul auditat. Mntocmirea pro*ramului de audit Ela/orarea ,ro$ramului de audit intern se reali.ea.4 pe /a.a datelor de identificare a misiunii de audit Ci a anali.ei riscurilor. 0ro*ramul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern Ci cuprinde pe fiecare o/iectiv din tematica detaliat4 ac3iunile concrete de efectuat necesare atin*erii o/iectivului auditat, precum Ci reparti.area acestora pe fiecare auditor. Mntocmirea pro*ramului preliminar al interven3iei la fa3a locului 0ro*ramul interven3iei la fa3a locului 1. 0rocedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale+ C1estionarea mana*ementului . Salariul de /a.4+ 6erificarea sta/ilirii drepturilor salariale 5nscrise 5n carnetul de munc4 Ci a statelor de plat4 3. :ndemni.a3ii de conducere+ 6erificarea modului de acordare a indemni.a3iilor de conducere, Recalcularea indemni.a3iilor '. Sporul pentru condi3ii deose/ite de munc4+ 6erificarea modului de acordare a sporurilor, Recalcularea sporurilor (. Sporul de vec1ime 5n munc4+ 6erificarea modului de acordare a sporurilor, Recalcularea sporurilor ". Sporul pentru munca suplimentar4+ 6erificarea modului de acordare a sporurilor, Recalcularea sporurilor 3=

>. Sistemul de premiere+ 6erificarea modului de acordare a premiilor, Recalcularea premiilor acordate, Anali.a dispo.i3iilor de sanc3ionare Interven&ia la fa&a locului const4 5n colectarea documentelor, anali.a Ci evaluarea acestora. Scopul acestei proceduri 5l constituie efectuarea test4rilor sta/ilite prin 0ro*ramul de audit intern apro/at Ci o/3inerea de pro/e de audit adecvate, suficiente Ci relevante, pentru formularea constat4rilor, conclu.iilor Ci recomand4rilor. 0entru reali.area o/iectivelor care 5i stau 5n fa34, auditorul, 5n etapa :nterven3iei pe teren, va apela la te1nicile Ci instrumentele specifice muncii de audit, Ci anume+ ` veri+icarea#asi*ur4 validarea, confirmarea, acurate3ea 5nre*istr4rilor, documentelor, declara3iilor, concordan3a cu le*ile Ci re*ulamentele, precum Ci eficacitatea controalelor interne. 9e1nicile de verificare sunt+ a& compara&ia+ confirm4 identitatea unei informa3ii dup4 o/3inerea acesteia din dou4 sau mai multe surse diferite. /& e/aminarea+ presupune urm4rirea 5n special a detect4rii erorilor sau a ire*ularit43ilor. c& recalcularea+ verificarea calculelor matematice. d& confirmarea+ solicitarea informa3iei din dou4 sau mai multe surse independente 5n scopul valid4rii acesteia. e& punerea de acord+ procesul de potrivire a dou4 cate*orii diferite de 5nre*istr4ri. f& $arantarea+ verificarea realit43ii tran.ac3iilor 5nre*istrate prin e%aminarea documentelor, de la articolul 5nre*istrat spre documentele !ustificative. *& urm"rirea+ repre.int4 verificarea procedurilor de la documentele !ustificative spre articolul 5nre*istrat. ` o/servarea fi.ic4 repre.int4 o modalitate prin care auditorii interni 5Ci formea.4 o p4rere proprie. ` interviul se reali.ea.4 de c4tre auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditateAimplicateAinteresate. :nforma3iile primite tre/uie confirmate cu documente sau c1estionare. ` anali.a const4 5n descompunerea unei entit43i 5n elementele componente, care pot fi i.olate, identificate, cuantificate Ci m4surate distinct. ` c1estionarele Ci listele de verificare sunt instrumente care cuprind 5ntre/4rile pe care le formulea.4 auditorii interni Ci sunt de mai multe tipuri+ a0 c#estionarul de luare la cuno.tin&"-cuprinde 5ntre/4ri referitoare la conte%tul socio# economic, or*ani.area intern4, func3ionarea structurii auditate2 !0 c#estionarul de control intern1*1idea.4 auditorii interni 5n activitatea de identificare o/iectiv4 a disfunc3iilor Ci cau.elor reale ale acestor disfunc3ii2 c0 lista de verificare1utili.at4 pentru sta/ilirea condi3iilor pe care tre/uie s4 le 5ndeplineasc4 fiecare domeniu audita/il Ci cuprinde un set de 5ntre/4ri standard privind o/iectivele definite, responsa/ilit43ile Ci metodele folosite, mi!loacele financiare, te1nice Ci de informare Ci resursele umane e%istente2 d0 ta!loul de pre)entare a circuitului auditului 2pista de audit&#permite+ 1sta!ilirea flu/urilor informa&ionale, atri!u&iilor .i responsa!ilit"&ilor3 1sta!ilirea documenta&iei %ustificative complete3 1reconstruirea opera&iunilor de la suma total" p4n" la detalii individuale .i invers. 3;

e0 formularele constat"rilor de audit intern1se utili.ea.4 pentru pre.entarea fundamentat4 a constat4rilor auditorului Ci sunt+ 1formularul de identificare .i anali)" a pro!lemei15I6, , care se 5ntocmeCte pentru fiecare disfunc3ionalitateAire*ularitate constatat4. Mn cadrul lui sunt pre.entate constat4rile, cau.ele, consecin3ele Ci recomand4rile auditorului. 1formularul de constatare .i raportare a ire$ularit"&ilor15* I, care se 5ntocmeCte 5n ca.ul 5n care auditorul intern constat4 a/ateri de la re*ulile procedurale Ci metodolo*ice, respectiv de la prevederile le*ale aplica/ile structurii auditate Ci care ar putea produce pre!udicii pe seama fondurilor pu/lice. 7ere*ulile constatate se transmit imediat Cefului structurii de audit, care 5l va informa, 5n termen de 3 .ile, pe conduc4torul entit43ii auditate Ci structura de control a/ilitat4 pentru continuarea verific4rilor. S.C S:0R?M S.A Compartimentul Audit :ntern CBE.TIONA#,L CE CONT#OL INTE#N Misiunea de audit+ 6uditul intern al ciclului 7-alarii1personal8. 0erioada auditat4+ 01.01. 00"#31.1 . 00" Mntocmit+ :on 0opa <ata+ 0=.0 . 00> Avi.at+ aef Compartiment Audit :ntern <ata+ 0=.0 . 00> +!iectivul9 -:6;I<I E6 = E,:> I<+ -6<6 I6<E *>'E?I:E ,E -+?6<><>I Activitatea de audit Ca Nu Obs& # e%ist4 un sistem de proceduri pentru sta/ilirea elementelor G de natur4 salarial4K # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i un e%emplar. G # e%ist4 sta/ilit4 persoan4 responsa/il4 pentru ela/orarea Ci G actuali.area procedurilorK # e%ist4 lista activit43ilor pentru reali.area o/iectivuluiA G su/o/iectivuluiK # dac4 da, v4 ro* s4 ne furni.a3i un e%emplar. G # v4 ru*4m s4 ne furni.a3i cerin3ele privind e%perien3a Ci G pre*4tirea profesional4 necesare postuluiK # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i fiCa postului. G DiCa postului -ta!ilirea elementelor de natura salarial" # e%ist4 un sistem de proceduri pentru sta/ilirea elementelor E%ist4 dar nu de natur4 salarial4K G sunt formali.ate # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i un e%emplar. G # e%ist4 sta/ilit4 persoan4 responsa/il4 pentru ela/orarea Ci G actuali.area procedurilorK # e%ist4 lista activit43ilor pentru reali.area o/iectivuluiA G su/o/iectivuluiK # dac4 da, v4 ro* s4 ne furni.a3i un e%emplar. G # v4 ru*4m s4 ne furni.a3i cerin3ele privind e%perien3a Ci G pre*4tirea profesional4 necesare postuluiK # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i fiCa postului. G DiCa postului '0

Activitatea de audit @odificarea drepturilor salariale # e%ist4 un sistem procedural de or*ani.are al activit43ii privind modificarea Ci comunicarea drepturilor salarialeK # e%ist4 sta/ilit4 persoana responsa/il4K # v4 ru*4m s4 ne furni.a3i cerin3ele privind e%perien3a Ci pre*4tirea profesional4 necesare postuluiK # e%ist4 responsa/il cu actuali.area sistematic4 a procedurilorK # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i fiCa postului. # e%ist4 lista activit43ilor pentru reali.area o/iectivuluiA su/o/iectivuluiK # dac4 da, v4 ro* s4 ne furni.a3i un e%emplar. -alari)area muncii peste pro$ramul normal de lucru # e%ista un sistem procedural privind timpul lucrat peste pro*ramul normal de lucruK # se 3ine un re*istru specialK # ave3i sta/ilit un responsa/il pentru anali.a Ci apro/area fundament4rii timpului lucrat peste pro*ramul normal de lucruK # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i fiCa postului. # ave3i sta/ilit un responsa/il privind apro/area efectu4rii muncii peste pro*ramul normal de lucruK # dac4 da, v4 ru*4m s4 ne furni.a3i fiCa postului. # v4 ru*4m s4 ne furni.a3i cerin3ele privind e%perien3a Ci pre*4tirea profesional4 necesare postuluiK # e%ist4 lista activit43ilor pentru reali.area o/iectivuluiA su/o/iectivuluiK # dac4 da, v4 ro* s4 ne furni.a3i un e%emplar.

Ca G G G

Nu

Obs& E%ist4, dar nu este formali.at

G G G G G G G G G G G G G DiCa postului E%ist4 dar nu este formali.at DiCa postului

Te/!ici utili$ate* a) verificarea 5n vederea asi*ur4rii valid4rii, realit43ii Ci acurate3ei 5nre*istr4rilor 5n carnetele de munc4. :e#nici de verificare utili.ate+ # compara&ia9 pentru deci.iile de numire Ci datele 5nscrise 5n carnetele de munc4 Ci 5n /a.ele de date2 # e/aminarea9 pentru detectarea erorilor 5n completarea carnetelor de munc4, proceselor ver/ale etc.2 # $arantarea9 pentru verificarea realit43ii datelor din documentele ce au stat la /a.a !ustific4rii 5nre*istr4rilor2 # urm"rirea9 pentru a se constata dac4 toate opera3iunile au fost real efectuate. b) eantionarea pentru anali.a modului de 5ntocmire al documentelor2 c) observarea fizic 5n vederea form4rii unei p4reri proprii privind modul de 5ntocmire Ci emitere a documentelor.

'1

Cocume!te 'i materiale e ami!ate -! cadrul .erviciului #esurse ,ma!e+ 6erificarea la fa3a locului a vi.at urm4toarele documente 5ntocmite Ci completate pentru perioada 01.01. 00" # 31.1 . 00"+ # deci.ii de numire, promovare, modificare a drepturilor salariale2 # carnete de munc4, dosare personale, fiCe de post, Re*ulamentul de ?r*ani.are Ci Dunc3ionare2 # foile colective de pre.en342 # cererile de concedii de odi1n4, f4r4 plat4 etc.2 # Re*istrul de eviden34 a salaria3ilor2 # alte documente. Materiale -!tocmite "e tim"ul audit(rii* # liste de verificare pe o/iective $L6&2 # fiCe de identificare Ci anali.4 a pro/lemelor constatate $D:A0&2 # :a!el puncte tari .i puncte sla!e, :ematica (n detaliu 2 # pro*ramul de audit, pro*ramul interven3iei la fa3a locului2 # *#estionarul de control intern $CC:&2 # minutele Cedin3elor de desc1idere, de 5nc1idere etc. Orga!i$area .erviciului #esurse ,ma!e& Serviciul a func3ionat 5n perioada supus4 audit4rii cu un num4r de > salaria3i, dintre care un post de Cef de serviciu. ?r*ani.area Ci func3ionarea serviciului a fost 5n conformitate cu or*ani*rama Ci Re*ulamentul de or*ani.are Ci func3ionare. 0entru to3i salaria3ii sunt 5ntocmite fiCe ale posturilor prin care sunt sta/ilite rela3iile ierar1ice Ci sarcinile de serviciu. Activit()i des+('urate -! cadrul .erviciului #esurse ,ma!e* # 5ntocmirea statelor de func3ii pe care le supune spre avi.are conducerii2 # r4spunderea privind aplicarea corect4 a re*lement4rilor le*ale 5n domeniul salari.4rii personalului, precum salariul de /a.4, sporul de vec1ime, indemni.a3iile, alte sporuri2 # fundamentarea corect4 Ci acordarea premiilor2 # aplicarea corect4 a prevederilor le*ale privind efectuarea Ci salari.area muncii peste pro*ramul normal de lucru2 # verificarea foilor colective de pre.en34 privind operarea corect4 a timpului lucrat Ci nelucrat2 # or*ani.area concursurilor de recrutare, promovare Ci avansare a personalului2 # 5ntocmirea Ci actuali.area carnetelor de munc42 # pre*4tirea Ci perfec3ionarea profesional4 continu4 a salaria3ilor. Auditorul prin lucr4rile specifice derul4rii misiunii de audit a avut ca o/iective principale activit43ile care se desf4Coar4 5n cadrul serviciului, sta/ilite prin R?D. La S.C S:0R?M S.A elementele de natur4 salarial4 se sta/ilesc 5n /a.a capitolului :6 b Salari.area \ din Contractul colectiv de munc4 Ci a Re*ulamentului privind acordarea sporurilor pentru condi3ii deose/ite de munc4, a altor sporuri Ci drepturi de salari.are Ci de alt4 natur4, astfel+ #elementele de natur4 salarial4 sunt 5nscrise 5n contractele individuale de munc42 #salariile de /a.4 s#au sta/ilit cu respectarea limitelor minime Ci ma%ime corespun.4toare func3iilor Ci meseriilor prev4.ute 5n 7omenclatorul unic de func3ii Ci meserii de la S.C S:0R?M S.A 2

'

#sporurile Ci indemni.a3iile, cuantumurile Ci condi3iile de acordare a acestora s#au sta/ilit 5n conformitate cu prevederile Codului muncii, re*ulamentul de sporuri Ci a Contractului colectiv de munc4 pe unitate 2 #creCterea salariilor de /a.4 s#a f4cut 5n /a.a protocolului nr. >3A01.01. 00"2 #a!utoarele Ci premiile s#au acordat cu respectarea cadrului le*islativ Ci normative Ci 5n /a.a unor documente !ustificative $1ot4rBri ale A-A sau CA, referateAcereri apro/ate de conducerea societ43ii, 5nso3ite de copii ale unor documente etc.&. @n element important al activit43ii de eviden34 a efectu4rii muncii peste pro*ramul normal de lucru, const4 5n fundamentarea acestuia 5n vederea compens4rii 5n timp li/er ec1ivalent sau 5n /ani. <in anali.a, s#a constatat c4 nu e%ist4 or*ani.at un sistem de eviden34 Ci de recuperare a timpului peste pro*ramul normal de lucru. <e asemenea, s#a constatat c4 efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispus4 5n scris de Ceful ierar1ic, deCi aceste lucruri sunt stipulate 5n cadrul normativ. <in aceast4 cau.4, 5n practic4 nici nu s#a mai urm4rit compensarea 5n timp li/er corespun.4tor, 5n urm4toarele 30 de .ile, ci au fost direct compensate 5n /ani, ceea ce a repre.entat o c1eltuial4 semnificativ4 pentru entitate care putea fi evitat4. Auditorul recomand4 utili.area e$istrului special de pre)en&" pentru eviden&a orelor prestate peste pro$ramul normal de lucru, reali.area procedurilor scrise privind compensarea muncii suplimentare cu timp li/er corespun.4tor 5n urm4toarele 30 de .ile, dup4 efectuarea acesteia, precum Ci pentru plata orelor suplimentare, 5n ca.ul 5n care compensarea nu a fost posi/il4. <e asemenea, se recomand4 Ci desemnarea unei comisii pentru reverificarea eviden3ei timpului suplimentar peste pro*ramul normal de lucru Ci a modului de compensare a acestuia pentru depistarea tuturor situa3iilor de nerespectare a cadrului normativ. Auditorul pe /a.a test4rilor Ci anali.elor efectuate evaluea.4 activitatea Serviciului Resurse @mane privind sta/ilirea drepturilor salariale cuvenite personalului conform *rilei+ 0reci.4m, faptul c4 toate constat4rile pre.entate au la /a.4 pro/e de audit o/3inute pe /a.a testului efectuat consemnate 5n documentele de lucru 5ntocmite de c4tre auditor Ci 5nsuCite de c4tre factorii de mana*ement ai entit43ii. Aceste evalu4ri au la /a.4 discu3iile care au avut loc cu privire la recomand4rile auditorului 5n Cedin3a de 5nc1idere a misiunii, apreciate de c4tre participan3ii la aceast4 Cedin34, ca fiind realiste Ci fe.a/ile, Ci materiali.ate 5n minuta Cedin3ei de 5nc1idere.

'3