UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

Student :
Sectia : T.C.M.
Grupa :3.1.2
MASINA UNEALTA. DEFINITII
Masina: Sistem tehnic alcatuit din corpuri solide, cu miscari relative determinate, servind la
1
transformarea unei forme oarecare de energie n lucru mecanic util sau la transformarea unei
forme de energie n alta forma de energie, dintre care una este energie mecanica [Dictionarul
Politehnic 1967].
Ma s ina de lucru: transformarea unei forme oarecare de energie n lucru mecanic util.
Ma s ina de forta: transforma o forma de energie oarecare n alta forma de energie, dintre care
una este energie mecanica.
Ma s ina unealt a : o masina de lucru care realieaa un proces tehnologic de prelucrare prin
aschiere. !ste utiliata pentru generarea suprafetelor pieselor o"tinute prin aschiere.
CLASIFICAREA MASINILOR UNELTE
Principalele criterii de clasificare a masinilor unelte sunt#
1. Dupa tipul operatiei de "aa# strunguri, masini de freat, masini de gaurit etc.
$. Dupa universalitate# m%u universale, speciale, specialiate.
% m-u universale sunt destinate pt. o nomenclatura larga de piese si pot realia diferite cicluri de
lucru si c&teva procedee dintre care unul este de "aa' aceste masini preints avanta(ul ca se
elimina transportul semifa"ricatelor ntre operatii, se elimina poitionarile repetate ale piesei sau
sculei' sunt economicoase n prod de serie mica;
Exemple: Strungurile normale, masinile de frezat, masinile de rectificat universale etc.
% m-u speciale sunt destinate prel anumitor suprafete pe o gama restr&nsa de piese utiliand un
anumit ciclu de lucru' sunt masini )la tema* si sunt economicoase pentru prod de serie mare si
de masa;
Exemple: masinile ce alcstuiesc linia de prelucrare a blocului motor la AR etc.
% m-u specializate sunt destinate pt un anumit tip de piesa sau suprafata la o gama dimensionala
diversificata' permit cateva cicluri de lucru pt un anumit tip de piese si un procedeu de "aa.
Exemple: masinile de frezat roti dintate, masinile de rectificat filete etc.
+. Dupa gradul de automatiare# m%u cu comanda manuala, semiatomatiata, automatiata
,rigida, fle-i"ila..
/. Dupa marime# mici, mi(locii, mari.
0. Dupa clasa de preciie# de preciie normala, de preciie ridicata.
SIMBOLIAREA MA S INILOR UNELTE
Pentru sim"oliarea masinilor unelte fa"ricate n 1om&nia s%a adoptat ca sim"olul sa contina un
grup de litere derivat din denumirea masinii unelte, urmat de cifre care ofera informatii asupra
principalelor caracteristici ale masinii respective.
!-emple#
S2 /33 - 1333 4 strung normal cu dimensiunile ma-ime ale piesei de prelucrat ,diametrul
ma-im % /33 mm si lungimea ma-ima 1333 mm.'
56 +$ 4 frea universala cu latimea oglinii mesei de +$3 mm'
75 133 4 masina de aleat si freat cu diametrul "rosei de 133 mm'
16 133 4 masina de rectificat universala cu diametrul ma-im al piesei de prelucrat % 133 mm.
2
CRITERII DE !ERFORMAN TA IM!USE MASINILOR UNELTE
Performantele m%u sunt ntr%o dinamica permanenta. !le se schim"a calitativ si cantitativ n
fiecare an.
Principalele criterii de performanta care tre"uie luate n considerare la proiectarea unei masini
unelte sunt#
8 9apacitatea de productie'
8 Preciia de prelucrare'
8 9osturile de productie'
8 9osturile de e-ploatare'
8 !stetica si ergonomia masinii.
3
Fig. 2. Strung norm!. P"r#i!$ %om&on$nt$
ROLUL SCULELOR A"C#IETOARE $N CONSTRUC%IA DE MA"INI.
DIREC%II DE DE&OLTARE
Scula a:chietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu a(utorul c;reia se realiea;
nemi(locit ndep;rtarea su" form; de a:chii a surplusului de material dintr%un semifa"ricat n
vederea o"<inerii formei, dimensiunilor :i calit;<ii de suprafa<;, prescrise prin documenta<ia
tehnic;, a unui organ de ma:in;.
Suprafe<ele prelucrate iau na:tere ca urmare a mi:c;rii relative dintre t;i:ul sculei :i semifa"ricat,
realiat; cu a(utorul ma:inii%unelte.
=n ce prive:te destina<ia sculelor, tre"uie ar;tat c; diversitatea mare a formelor :i dimensiunilor
pieselor, a dus la apari<ia unui num;r mare de tipuri de scule a:chietoare. 7ceast; diversitate de
tipuri :i dimensiuni este determinat; de diferitele condi<ii impuse sculelor :i suprafe<elor
prelucrate, de schemele de generare :i a:chiere adoptate, de caracterul produc<iei. =ntruc&t
procedeele de lucru sunt foarte variate, reult; :i scule cu forme geometrice diferite, ale c;ror
t;i:uri au ns; o geometrie comun;.
Devoltarea tehnologiei construc<iilor de ma:ini a condus la pefec<ionarea prelucr;rii prin
a:chiere, n special datorit; faptului c; aceasta repreint; nc; procedeul principal prin care se
pot realia preciii nalte ale formei, dimensiunilor :i neteimii suprafe<elor, cu toate c; n
domeniul celorlalte prelucr;ri de formare, ca#
'
turnarea de preciie, :tan<area, am"utisarea :i e-trudarea, rularea, :.a., s%au f;cut progrese
nsemnate. 7stfel, n ntreprinderile constructoare de ma:ini :i aparate, prelucr;rile prin a:chiere
repreint; peste 03 > 63? din totalul manoperei uinale :i respectiv din totalul manoperei de
produs.
Se aprecia; c; orice m"un;t;<ire realiat; n construc<ia de scule a:chietoare e-ercit; o
puternic; influen<; asupra construc<iei de ma:ini, asupra perfec<ion;rii proceselor tehnologice de
fa"rica<ie a organelor de ma:ini n general.
@otodat;, faptul c; sculele a:chitoare se e-ecut; din materiale costisitoare, care, n unele cauri,
mpreun; cu manopera, repreint; p&n; la 13? din costul produselor e-ecutate, face ca ele s;
preinte interes nu numai n domeniul oarecum restr&ns al tehnologiei, ci :i n planul economiei
na<ionale.
9alit;<ile unei ma:ini depind de realiarea formei, a dimensiunilor, a poi<iei relative :i a
neteimii suprafe<elor active a organelor componente, n condi<iile de preciie prescrise. Printre
factorii care determin; preciia se num;r;, f;r; ndoial;, :i scula a:chietoare cu preciia ei de
proiectare, de e-ecu<ie, de reglare pe ma:inaunealt;.
Dar importan<a sculelor reult; :i din aceea c;, cre:terea performan<elor lor conduce la cre:tera
productivit;<ii, la reducerea pre<ului de cost al produsului. De asemenea, a:a cum e-ist;
posi"ilitatea agreg;rii ma:inilor%unelte, e-ist; :i posi"ilitatea agreg;rii sculelor a:chietoare, prin
realiarea :i folosirea de scule com"inate.
Sunt, a:adar, pe deplin (ustificate preocup;rile privind cre:tera produc<iei de scule tipiate,
standardiate sau speciale, c&t :i preocup;rile privind crearea de noi scule cu performan<e
constructiv%func<ionale superioare.
=n domeniul perfec<ion;rii sculelor se manifest; o serie de tendin<e, dintre care pot fi men<ionate
urm;toarele#
A;rirea capacit;<ii a:chietoare a sculelor prin utiliarea de materiale :i forme constructive noi :i
prin ra<ionaliarea condi<iilor de e-ploatare' capacitatea de a:chiere a o<elurilor rapide, nalt
aliate cu co"alt, vanadiu :i moli"den a fost sensi"il m;rit; prin ridicarea con<inutului de car"on :i
respectiv durit;<ii de la 6$ % 60 B19 la 7$ B19' performan<ele car"urilor metalice uuale au fost
m"un;t;<ite considera"il prin utiliarea car"urilor ela"orate sau acoperite cu titan pur.
1eultate interesante s%au o"<inut prin utiliarea de scule cu noi tipuri de car"uri de tantal :i
nio"iu, care asigur; pl;cu<elor o reisten<; la incovoiere m;rit;, precum :i o reisten<; mai mare
la temperaturi ridicate , 933 > 1333C9 .'
6tiliarea pl;cu<elor mineralo%ceramice s%a e-tins ca urmare a reolv;rii pro"lemelor de prindere
mecanic; pe supor<i cu capacitate crescut; de a"sor<ie a vi"ra<iilor' o larg; utiliare au c;p;tat%o
la prelucrarea de finisare a materialelor dure, cristalele :i policristalele de diamant :i nitrur;
cu"ic; de "or , Doroon, !l"or, 9u"onit ., care asigur; sculelor respective o dura"ilitate de +3%
+0 ori mai mare dec&t a car"urilor metalice'
!conomisirea de material special de scule, tendin<; realiat; prin nlocuirea n special a
construc<iilor mono"loc cu scule av&nd numai partea a:chietoare din materiale speciale de scule'
la sculele de dimensiuni mari aceast; tendin<; preint; mare interes, deoarece construc<ia
(
mono"loc este neavanta(oas;, duc&nd la risip; de material scump' construc<ia de scule cu partea
a:chietoare deta:a"il; tre"uie preferat; :i n caul unor condi<ii grele de lucru, condi<ii la care se
comport satisf;c;tor pl;cu<ele din car"uri metalice'
@endin<a de folosire pe scar; larg; a pl;cu<elor de car"uri meralice :i mineraloceramice a impus
e-tinderea sistemului de fi-are :i reglare a p;r<ii a:chietoare a sculei'
=nlocuirea treptat; a sculelor cu un t;i: prin scule cu t;i:uri multiple sau, n general, cu
posi"ilitatea utili;rii dup; mai multe scheme de a:chiere'
!-tinderea construc<iei de scule care permite m;rirea simultan; a avansurilor :i viteelor de
a:chiere cu efecturea n aceea:i trecere a degro:;rii :i finis;rii'
9re:tera preciiei de profilare a sculelor cu profil comple- prin utiliarea n procesele de
proiectare a calculatoarelor electronice'
Devoltarea sistemelor de scule a:chietoare utiliate pe ma:inile%unelte cu comand; numeric;,
destinate prelucr;rii tridimensionale'
Eimitarea variet;<ilor constructive :i a sortimentelor dimensionale prin standardiarea, tipiarea
:i normaliarea ma(orit;<ii sculelor a:chietoare.
F preocupare important; a speciali:tilor din domeniul sculelor a:chietoare se refer; la
perfec<ionarea metodologiilor de proiectare, n sensul cre:terii gradului de generaliare a acestora
pentru o gam; larg; de tipuri de scule, precum :i adaptarea acestora la posi"ilit;<ile oferite de
tehnica de calcul automat. =n aceast; direc<ie, n unele lucr;ri se propune o scul; generaliat;,
a"stract;, prin care se poate o"<ine ma(oritatea sculelor e-istente, c&t :i g;sirea de noi scule
a:chietoare, iar n alte lucr;ri, pe "aa unor sisteme de referin<; legate fie de anumite p;r<i
invaria"ile ale ma:inii%unelte sau piesei, fie de scula a:chietoare, se a(unge la sta"ilirea unor
rela<ii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor :i a profilului p;r<ii a:chietoare a
sculei, metode care deschid direc<ii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la
proiectarea unei scule, n str&ns; leg;tur; cu posi"ilit;<ile reale de e-ecu<ie :i de control ale
acesteia.
Dotarea :i consumul de scule a:chietoare n industrie constituie un element important, care
atest; nivelul tehnologic al acesteia.
5olosirea unor scule a:chitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o important; surs; de
reducere a pre<ului de cost al prelucr;rii.
Scula a:chitoare se constituie astfel ca o important; parte a sistemului tehnologic destinat
prelucr;rilor prin a:chiere. =ntre parametrii consructivi%func<ionali ai acestuia, ndeose"i
capacitatea energetic; a ma:inii%unelte :i capacitatea de a:chiere a sculei este necesar s; e-iste o
compati"ilitate, un echili"ru reciproc, astfel ca puterea disponi"il; n sistem s; poat; fi
consumat; de c;tre scul; n proces :i invers, posi"ilit;<ile oferite de caracteristicile sculei s; fie
utiliate c&t mai complet prin nivelul parametrilor func<ionali ai ma:inii%unelte. 9;utarea
permanent;, pe diverse c;i, a acestui echili"ru ntre capacitatea de a:chiere a sculei :i capacitatea
energetic; a ma:inii%unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic n acest
domeniu al tehnicii.
)
Eucrarea de fa<; se adresea; studen<ilor de la facult;<ile cu profil mecanic, fiind n acela:i timp
util; :i speciali:tilor ce activea; n domeniul prelucr;rii mecanice prin a:chiere.
CU%ITE
Denumirea de cu<ite a:chietoare este adoptat; n general pentru o gam; larg; de scule monodinte
,cu un singur dinte. utiliate n procesele de a:chiere, pe strunguri universale, strunguri revolver,
automate, :i semiautomate, strunguri carusel, pe ma:ini de ra"otat, de morteat, pe ma:ini de
aleat, precum :i pe alte ma:ini cu destina<ie special;.
Diversitatea mare a ma:inilor%unelte care folosesc drept scule a:chietoare cu<itele, a tipurilor de
piese prelucrate, opera<iilor care se e-ecut;, precum :i a calit;<ii cerute acestor opera<ii, a
determinat e-isten<a n practica a:chierii a unei mari variet;<i de tipuri :i dimensiuni de cu<ite.
9lasificarea cu<itelor dup; care se adopt; n general :i denumirea acestora se poate face <in&nd
seama de urm;toarele elemente#
G Sensul avansului# cu<ite pe dreapta :i pe st&nga'
G 5orma :i poi<ia p;r<ii active fa<; de corp# cu<ite drepte :i ncovoiate'
G Destina<ie# cu<ite pentru strun(ire longitudinal;, transversal;, etc.'
G 7:eare n raport cu piesa# normale :i tangen<iale'
G @ipul ma:inii%unelte pe care se folose:te# pentru strun(it, ra"otat, morteat'
G Aaterialul t;i:ului a:chietor# din o<el rapid, din car"uri metalice sinteriate'
G Procesul tehnologic de fa"rica<ie# cu<ite pentru degro:are, finisare'
=n raport cu opera<ia tehnologic; pentru care sunt destinate, cu<itale se su"mpart astfel#
G 9u<ite pentru strun(ire longitudinal;'
G 9u<ite pentru strun(ire frontal; :i pentru praguri'
G 9u<ite pentru strun(irea canalelor :i dega(;rilor'
G 9u<ite pentru reteat'
G 9u<ite pentru strun(ire interioar;'
G 9u<ite profilate'
G 9u<ite pentru filetat.
1 Cuite pentru strunjire longitudinal
9u<itele pentru strun(ire longitudinal; au t;i:ul principal nclinat la unghiuri de atac cuprinse
ntre +3C :i 93C, fapt ce permite a:chierea cu vitee de avans mari, orientate n lungul a-ei de
rota<ie a semifa"ricatelor. Se pot de asemenea e-ecuta :i mi:c;ri de avans cu vitee mult reduse,
ns; pe direc<ia transversal; la a-a semifa"ricatului, n vederea prelucr;rii unor suprafe<e conice
sau profilate cu ra; mare de cur"ur;. 6n e-emplu de construc<ie al cu<itelor de strun(it
longitudinal este preentat n !ig. ", la care t;i:ul activ este format dintr%un t;i: principal, unul
au-iliar de lungime mic; :i unghi de atac mic:orat :i un t;i: de trecere cu unghi de atac nul,
geometrie specific; sculelor destinate opera<iilor de finisare.
9u<itele pentru strun(iri longitudinale sunt denumite :i cu<ite laterale.
Dimensiunile pentru cu<itele laterale fa"ricate din o<el rapid sunt prev;ute n S@7S +09%67, iar
pentru cele cu partea a:chietoare din car"ur; sinteriat; n S@7S 6+H1%H3.
*
2 Cuite pentru strunjirea suprafeelor frontale i praguri
9u<itele pentru strun(irea suprafe<elor frontale :i praguri, !ig. #, au t;i:ul principal realiat cu
unghi de atac de 93C sau 93C I $3C, fapt ce permite prelucrarea cu vitee de avans m;rite, dup; o
direc<ie prependicular; pe a-a de rota<ie a semifa"ricatului.
Dimensiunile cu<itelor frontale cu t;i:ul din o<el rapid sunt cuprinse n S@7S +0H%67, iar a celor
cu partea a:chietoare din car"uri metalice sinteriate n S@7S 6+H$%H3.
3 Cuitele pentru strunjirea canalelor i degajrilor
9u<itele pentru strun(irea canalelor :i dega(;rilor se caracteriea; prin faptul c; partea
a:chietoare este prev;ut; cu t;i:ul principal ngust, orientat perpendicular pe direc<ia mi:c;rii de
avans, :i cu dou; t;i:uri laterale, secundare, 5ig. +.
!le lucrea; n condi<ii de a:chiere comple-; "ilateral;' pentru a se mic:ora comprimarea
plastic; :i pentru a se diminua frec;rile pe cele dou; t;i:uri secundare, acestea au un unghi de
atac secundar egal cu $C :i un unhgi de a:eare secundar de $C, valori ce sunt limitate de
pericolul sl;"irii sec<iunii transversale a capului cu<itului. Dimensiunile cu<itelor pentru canelat
cu partea a:chietoare din car"uri metalice sinteriate sunt sta"ilite n S@7S 6+H+%H3, iar a celor
pentru reteat, e-ecutate din o<el rapid, n S@7S +0+%H6 :i S@7S +0/%67.
+
Pentru m;rirea rigidit;<ii dintelui, cu<itele de reteat se construiesc uneori cu n;l<imea mai mare
n ona acestuia, fa<; de n;l<imea corpului propriu%is al sculei.
4 Cuite pentru strunjire interioar
9u<itele pentru strun(ire interioar; preint; dou; particularit;<i care influen<ea; asupra
construc<iei acestora#
G Suportul cu<itului, deci :i partea sa de fi-are, se afl; n afara alea(ului prelucrat, :i, prin
urmare, ie:irea n consol; a cu<itului poate fi mare, corespun;toare lungimii alea(ului' din
aceast; cau; este dificil; asigurarea unei rigidit;<i corespun;toare, mai ales n caul lucrului cu
sec<iuni mari de a:chie'
G !-ist; pericolul interferen<ei ntre fa<a de a:eare a p;r<ii a:chietoare :i suprafa<a prelucrat;,
motiv pentru care fa<a de a:eare se e-ecut; de form; du"lu sau triplu plan;.
=n !ig. $ se preint; construc<ia unui cu<it pentru strun(it interior.
Dimensiunile acestor scule
sunt prev;ute n S@7S 6+H/%H3 :i S@7S 6+H0%H3.
9u<itele pentru finisat se disting prin construc<ia :i valorile adoptate pentru parametrii geometrici
ai p;r<ii a:chietoare, reultate ca urmare a studierii influen<ei raei de racordare r a v&rfului :i a
unghiului de atac principal J asupra criteriului calit;<ii :i preciiei suprafe<ei prelucrate. =n acest
sens, cunosc&ndu%se influen<a poitiv; a cre:terii raei de racordare a v&rfului p;r<ii a:chietoare
asupra rugoit;<ii suprafe<ei prelucrate, s%au realiat cu<ite cu ra; m;rit; de racordare a v&rfului
:i cu unghiuri J :i JK m;rite, pentru reducerea for<ei transversale de a:chiere, deci pentru
cre:terea preciiei de prelucrare.
Dimensiunile acestor cu<ite sunt indicare n S@7S 6+7H%H3.
=n !ig. % este preentat un e-emplu de construc<ie al cu<itelor pentru finisat. 1aa 1 la v&rf este
cuprins; ntre 3,H :i 1,H mm.

5 Cuite cu plcue din carburi metalice lipite pe corpul de baz
Eipirea pl;cu<elor din alia(e dure metaloceramice sinteriate se e-ecut; n loca:uri speciale,
practicate n corpul cu<itului din o<el de construc<ie ,FE03, FE63 sau FE9/0. tratat termic la
B19 L +3 > /0.
,
Suprafa<a loca:ului tre"uie s; fie prelucrat; ngri(it, n special su" aspectul reali;rii planit;<ii
suprafe<ei de a:eare a pl;cu<ei.
Eipirea pl;cu<elor din car"uri metalice se realiea; cu a(utorul unor alia(e#
cupru electrolitic, alam; o"i:nuit;, alia(e de cupru%nichel sau cu alia(e pe "a; de argint, n
preen<a unui fondant care are rolul de a diolva o-iii de pe suprafe<ele ce se lipesc :i de a
mpiedica formarea lor n timpul procesului de lipire.
Eipirea se poate realia folosind urm;toarele mi(loace de nc;lire# ar;tor o-i%acetilenic, cuptor
cu flac;r;, cuptoare electrice cu atmosfer; neutr;, prin reisten<; electric; :i curen<i de nalt;
frecven<;.
Pentru a se evita apari<ia fisurilor n pl;cu<ele dure, ca urmare a nc;lirii :i r;cirii "ru:te sau
neuniforme, este necesar; practicarea unei r;ciri lente n mangal, nisip nc;lit sau a"est, ntr%un
cuptor cu temperatura de $33C > 033C9 timp de / 40 ore.
Parametrii geometrici ai p;r<ii a:chietoare ale pl;cu<elor se imprim; prin opera<ia de ascu<ire 4
rectificare, e-ecutat; dup; lipirea acestora pe corpul de "a;. 7legerea acestora este n
dependen<; cu condi<iile de lucru.
Pentru partea activ; a cu<itelor se recomand; urm;toarele forme constructive, !ig. &, din care
reult; :i indica<ii de utiliare ale acestora.
9ondi<iile generale de calitate ale cu<itelor cu t;i: din o<el rapid sunt preentate n S@7S 60/$%
H/, iar pentru cu<itele cu pl;cu<e din car"uri metalice n S@7S 60/1%H/.
6 Cuite cu plcue din carburi metalice fixate mecanic
5i-area pl;cu<elor prin lipire este n general o opera<ie la"orioas; :i costisitoare, cu implica<ii
negative asupra calit;<ii car"urilor. Datorit; acestui fapt, trecerea la fi-area mecanic; este pe
deplin (ustificat;, deoarece se o"<in avanta(e importante, printre care#
1-
G Se elimin; tensiunile interne care apar n urma lipirii'
G Permite folosirea unui corp de cu<it la un num;r mare de pl;cu<e'
G Se reduce timpul pentru schim"area sculei, ntruc&t suportul pl;cu<ei nu se scoate de pe ma:in;
dup; uur;, ci se nlocuie:te, u:or :i rapid, numai pl;cu<a.
=nlocuirea construc<iilor de cu<ite cu pl;cu<e lipite prin cu<ite cu pl;cu<e amovi"ile, fi-ate
mecanic, duce n plus la m;rirea capacit;<ii de a:chiere, a muchiei de a:chiere ns;:i. 7cest
avanta( reult; din aceea c; muchia a:chietoare, fiind lipsit; de tensiunile de la lipire :i de la
reascu<ire, admite solicit;ri dinamice mai mari.
!isteme de fixare mecanic a plcuelor ac"ietoare
Aodurile de fi-are mecanic; care s%au impus n ultima vreme prin simplitate tehnologic;,
rigiditate sporit; :i siguran<; n func<ionare, pot fi clasificate astfel#
G 5i-are cu a(utorul unei "ride'
G 5i-are cu a(utorul unui pivot central'
G 5i-are cu a(utorul unei pene'
G 5i-are cu a(utorul unui colier.
5i-area cu a(utorul unei "ride este construc<ia cea mai r;sp&ndit;, !ig. ', principial toate fiind
identice, diferen<iindu%se doar prin unele detalii constructive.
=n !ig. 'a este repreentat; o construc<ie care folose:te o pl;cu<; /, cu unghi de a:eare diferit de
ero, fi-at; pe corpul cu<itului 1 cu a(utorul "ridei $.
Str&ngerea "ridei se face cu a(utorul :uru"ului +. 9onstruc<ia folose:te un prag pentru sf;r&marea
a:chiilor, deta:a"il, construit din pl;cu<a 0, realiat; tot din car"uri metalice. Pl;cu<a / nu se
spri(in; direct pe corpul cu<itului, ci prin intermediul pl;cu<ei 6, fi-at; pe corpul 1 cu :tiftul
elastic 7.
5i-area mecanic; cu "rid;, repreentat; n !ig. 'b, se aseam;n; cu precedenta cu deose"irea c;
folose:te o pl;cu<; / de form; prismatic;, unghiurile M :i N reult&nd din poi<ionarea pl;cu<ei n
suport' de asemenea sf;r&m;torul de a:chii este fi-at cu a(utorul "ridei H :i poate fi reglat prin
intermediul unor crest;turi practicate pe suprafa<a de reaem.
Ea construc<ia din !ig. 'c se remarc; pl;cu<a / cu gaur; central;. Drida $ serve:te la a:earea
pl;cu<ei de suportul 6, "locarea pl;cu<ei f;c&ndu%se ntre :tiftul central 7 :i piesa de "locare 0,
presat; pe pl;cu<; de ciocul "ridei $ prin effect de pan;. Str&ngerea "ridei :i a piesei de "locare 0
pe pl;cu<; se face cu a(utorul :uru"ului +.
=n !ig. 'd este schematiat; construc<ia unui cu<it folosit pentru prelucrarea alia(elor u:oare' se
remarc; unghiul de dega(are mare, folosindu%se o pl;cu<; / fi-at; cu "rida $, care are ncorporat
sf;r&mptorul de a:chii 0.
5i-area cu a(utorul unui pivot central este preentat; n !ig.( prin dou; variante. 7ceste
construc<ii folosesc numai pl;cu<e cu gaur; central;.
Ea construc<ia din !ig. "#.(a pl;cu<a / este fi-at; cu a(utorul pivotului $, construit su" forma
unei p&rghii ac<ionat; de :uru"ul +.
=n !ig. ) se preint; fi-area prin intermediul unei pene la o pl;cu<; a:chietoare reemat; pe un
pivot central.
11
5i-area cu pan; lateral; sau utili&nd un pivot central, la pl;cu<ele cu gaur;, are avanta(ul c;
asigur;, pe l&ng; o e-ploatare sigur; :i comod;, evacuarea li"er; a a:chiilor, iar dimensiunile
p;r<ii a:chietoare sunt reduse, ceea ce recomand; aceast; solu<ie pentru cu<itele de interior.
5i-area pl;cu<elor a:chietoare pe cale mecanic; a f;cut posi"il; utiliarea :i a pl;cu<elor
tangen<iale, preferate n produc<ia de serie mare :i mas;, ndeose"i la strun(irea prin copiere.
Sistemele de prindere utiliate n caul cu<itelor tangen<iale urm;resc men<inerea constant; a
profilului p;r<ii a:chietoare :i dup; reascu<iri. 7cest lucru este posi"il deoarece, n loc de pl;cu<e
su"<iri se utiliea; "are profilate din car"uru metalice a:eate tangen<ial fa<; de pies;, unde
reascu<irea se face numai pe fa<a de dega(are.Profilul imprimat pe fa<a de a:eare r;m&ne astfel
neschim"at.
Supor<ii care permit o astfel de fi-are sunt prev;u<i cu o deschidere frontal; unde se introduce
"ara din car"ur;. !lementele componente ale unui suport sunt preentate n !ig. "*.
1. 9orpul suport'
$. Dar; din car"ur;'
+. 9olier de leg;tur;'
/. Ouru" de str&ngere'
0. Ouru" de reglare'
6. Piuli<; de siguran<;.
6nghiurile t;i:ului principal se o"<in prin a:earea corespun;toare a "arei n suport ,unghiul M.
:i prin ascu<irea fe<ei de dega(are.
# Cuite cu reglaj micrometric
12
7stfel de cu<ite sunt folosite n special pentru opera<ii de finisare a g;urilor cu "are de aleat,
foarte rar utiliate ca parte sctiv; a altor tipuri de scule a:chietoare.
Su" denumirea de cu<it cu regla( micrometric se n<elege un dispoitiv format dintrun cu<it
,mono"loc, armat prin lipire sau demonta"il. :i un mecanism de reglare ale c;rui performan<e
sunt cuprinse n limitele 3,331 4 3,3+ mm. =n e-clusivitate, mecanismul de reglare este n
construc<ie cu :uru"%piuli<; micrometric, su" diferite variante.
1eglarea la cot; se poate efectua pe ma:in; sau prin
prereglare, folosind dispoitive speciale de prereglat. Datorit;
acestui fapt, precum :i reali;rii unei preciii ridicate de
prelucrare, cu<itele cu regla( micrometric se nt&lnesc cu
preponderen<; pe ma:inile%unelte cu comand; numeric;.
Solu<ia constructiv;, preentat; n !ig. "", se compune dintr%
un cu<it 1, pe corpul c;ruia s%a e-ecutat filetul micrometric,
prev;ut cu penele 0, care p;trund n canalele de pan; practicate n corpul%suport +, ceea ce l
asigur; mpotriva rotirii :i dintr%o piuli<; de reglare $, cu loca: pentru cheie. 5i-area cu<itului n
poi<ie reglat; se realiea; cu a(utorul unui arc taler 6.
Parianta 9oromant a unui cu<it cu regla( micrometric este preentat; n !ig. "#.
9u<itul 1, cu corpul cilindric filetat constituind :uru"ul micrometric al dispoitivului, este
solidariat de corpul dispoitivului + prin intermediul coii cu profil p;trat. 1eglarea
micrometric; se face cu a(utorul piuli<ei $, a c;rei deplasare a-ial; fa<; de corpul + este preluat;
de "ilele /, cu rolul unui rulment a-ial, precum :i pentru realiarea unei pretension;ri necesare
prelu;rii (ocului. 9onstruc<ia elastic; a dispoitivului + :i a piuli<ei $, realiat; prin e-isten<a a
c&te dou; canale n am"ele piese, are rolul principal de preluare a (ocului din m"inarea :uru"%
piuli<;.
13
9itirea deplas;rii cu<itului se face pe scala gradat; pe piuli<a $ :i cu a(utorul vernierului de pe
corpul dispoitivului +, m;rimea diviiunii minime de regla( fiind de 3,331 mm.
$ Cuite profilate
9u<itele profilate sunt scule care se caracteriea; prin faptul c; generarea suprafe<ei profilate se
face cu a(utorul unei cur"e generatoare, materialiat; direct de forma t;i:ului, iar cur"a
directoare este generat; de mi:carea principal; de rota<ie, n caul cu<itelor profilate de strung,
sau de transla<ie, n caul cu<itelor de ra"otat sau morteat.
9aracteristica principal; a acestor cu<ite este aceea c; profilul se imprim; pe fa<a de a:eare,
acesta r;m&n&nd neschim"at n urma ascu<irilor, care se e-ecut; n toate caurile numai pe
suprafa<a de dega(are.
Principalele avanta(e ale utili;rii cu<itelor profilate sunt#
G Productivitate :i preciuie dimensional; ridicat;, precum :i identitatea formei profilului o"<inut,
chiar la un lot mare de piese'
G Permit un num;r mare de reascu<iri :i, ca atare, au o durat; de e-ploatare ridicat;.
9u<itele profilate se e-ecut; n dou; forme constructive diferite#
G 9u<ite disc, !ig. "+, !ig. "$'
G 9u<ite prismatice, !ig. "%, !ig. "&.
1'
9u<itele disc se construiesc n mai multe variante#
G 9u suprafa<; de a:eare toroidal;, o"<inut; prin rota<ia n (urul a-ei cu<itului a cur"ei
generatoare a suprafe<ei de a:eare'
G 9u suprafa<; de a:eare elicoidal;, o"<inut; prin mi:carea elicoidal; a cur"ei generatoare a
suprafe<ei de a:eare'
9u<itele prismatice au fa<a de a:eare o"<inut; prin transla<ia rectilinie a cur"ei generatoare a
suprafe<ei de a:eare.
Dup; poi<ia suprafe<ei de dega(are se pot distinge#
G 9u<ite profilate cu o singur; nclinare n plan longitudinal a suprafe<ei de dega(are,NQ R 3,N- L3'
G 9u<ite cu du"l; nclinare a fe<ei de dega(are, NQ R 3, N- R 3.
BUR'#IE
Durghiele sunt scule a:chietoare utiliate la e-ecutarea g;urilor din plin, fiind dintre cele mai
r;sp&ndite scule.
@re"uie privite ca scule de degro:are, cu toate c;, n numeroase situa<ii, g;urile "urghiate pot fi
considerate suficient de precise, astfel nc&t nu mai necesit; prelucr;ri ulterioare. Se construiesc,
de regul;, cu dou; t;i:uri, aflate permanent n contact cu materialul prelucrat n timpul a:chierii.
1 Clasificarea burg"ielor
Durghiele se pot clasifica dup; construc<ie :i dup; e-ecu<ie. =n acest sens, n func<ie de
construc<ie, se disting urm;toarele categorii principale de "urghie#
G Durghie cu canale elicoidale, !ig."'
G Durghie cu canale drepte, !ig. # :i !ig.+'
1(
G Durghie late, mono"loc sau cu lam; demonta"il;, 5ig. $ :i 5ig. %'
G Durghie de centruire'
G Durghie pentru g;uri ad&nci.
Durghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utiliate at&t datorit; unei geometrii mai convena"ile a
p;r<ii a:chietoare, c&t :i datorit; unei p;reciii sporite a prelucr;rii :i dura"ilit;<ii totale ridicate,
ca urmare a unui num;r mare de reascu<iri posi"ile.
Durghiele cu canale drepte repreint; o solu<ie constructiv; mai simpl;, dar ridic; o serie de
pro"leme n ceea ce prive:te evacuarea a:chiilor, mai ales n caul "urghierii n poi<ie vertical;
sau a prelucr;rii g;urilor de ad&ncime relativ ridicat;.
Durghiele late sunt cele mai simple su" aspect constructiv, preent&nd, ns;, o serie de
deavanta(e legate de dura"ilitate :i de preciia prelucr;rii. Sunt folosite, mai ales, su" form; de
"urghie lam;, n componen<a unor scule com"inate, pentru prelucrarea alea(elor, av&nd partea
a:chietoare fi-at; mecanic.
Durghiele de centruire au un domeniu specific de fa"rica<ie :i utiliare, av&d caracteristici
constructive deose"ite.
=n ceea ce prive:te "urghiele pentru g;uri ad&nci, acestea repereint construc<ii speciale, cu unul
sau mai mul<i din<i, asimetrici, dar cu propriet;<i autocentrante.
Dup; materialul p;r<ii a:chietoare, e-ist;#
G Durghie din o<eluri de scule'
G Durghie din car"uri metalice sinteriate.
2 %eometria burg"ielor elicoidale
1)
!lementele caracteristice geometriei "urghielor elicoidale sunt preentate n !ig. &.
a. ,ng-iul S al canalelor elicoidale se e-ecut; pentru a imprima t;i:urilor a:chietoare valori
poitive unghiului de dega(are, precum :i a permite evacuarea u:oar; a a:chiilor.
Paloarea sa difer; de al un punct la altul de pe t;i:, fiind ma-im; la e-terior :i minim; la nivelul
diametrului mieului "urghiului, !ig. '.
ALEOARE
1*
7leoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea final; a g;urilor, asigur&nd o"<inerea
unor dimensiuni cuprinse n limitele treptelor de preciie 9 4 6.
Se deose"esc de "urghie :i ad&ncitoare prin num;rul de din<i mai mare, conul de atac mai lung :i
prin stratul de material mai redus pe care%l ndep;rtea;.
9a urmare, procesul de a:chiere are ghidarea mai "un; :i, n consecin<;, asigur; o rugoitate
mic; a suprafe<elor prelucrate :i o preciie ridicat;.
1 Clasificarea alezoarelor
=n func<ie de modul de ac<ionare#
G 7leoare cu ac<iune manual;'
G 7leoare de ma:in;.
G =n func<ie de construc<ie#
G 7leoare mono"loc'
G 7leoare cu din<i demonta"ili din o<el rapid'
G 7leoare cu pl;cu<e din car"uri metalice lipite'
G 7leoare cu din<i demonta"ili, arma<i cu pl;cu<e din car"uri metalice'
Dup; posi"ilitatea de reglare a diametrului#
G 7leoare fi-e'
G 7leoare regla"ile.
G Dup; destina<ie#
G 7leoare pentru alea(e cilindrice'
G 7leoare pentru alea(e conice.
2 !tabilirea elementelor constructi&e
Ea sta"ilirea elementelor constructive, se are n vedere faptul c;, indiferent de tipul aleorului,
principalele elemente constructive sunt acelea:i, iar determinarea lor se efectuea; n mod
identic. 9a elemente constructive principale ale aleorului se disting# ,!ig. ", !ig. #.
G Diametrul e-terior'
G 2um;rul de din<i'
G Profilul din<ilor n sec<iune normal;'
G =mp;r<irea :i nclinarea din<ilor'
G Teometria t;i:urilor, etc
/iametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de "a;, prin care se realiea;
diametrul final al g;urii n limitele toleran<elor prescrise. Ea sta"ilirea diametrului tre"uie s; se
asigure o reerv; de uur; suficient; pentru t;i:uri, aceaste fiind :i o pro"lem; economic;.
Diametrul e-terior tre"uie cuprins n c&mpul toleran<ei de e-ecu<ie a piesei supus; prelucr;rii :i
anume, foarte aproape de limita superioar;, asigur&nd prin aceasta o utiliare ra<ional; a sculei pe
un timp c&t mai mare posi"il, ceea ce se realiea; n caul c&nd pentru toleran<a de e-ecu<ie
1+
aleorului se admite +0? din toleran<a de "a; a g;urii, av&nd a"aterea ma-im; cu 10? mai
mic; dec&t a piesei, iar a"aterea minim; la (um;tatea c&mpului de toleran<; a piesei. =n acest fel,
pentru e-ecutarea diametrului e-terior al aleorului, se utiliea; circa 1U+ din toleran<a de
e-ecu<ie a g;urii, !ig. +.
7"aterea ma-im; a aleorului tre"uie s; fie su" a"aterea ma-im; a g;urii, ntruc&t, n cele mai
multe cauri :i la cele mai multe materiale, gaura aleat; reult; ceva mai mare, datorit; l;rgirii
g;urii, fapt ce tre"uie avut n vedere la realiarea a"aterii ma-ime, asigur&nd astfel o durat; de
serviciu c&t mai mare, f;r; ns; a produce re"uturi.
Vin&nd seama de aceste considerente, dimensionarea diametrului e-terior se face, n "aa !ig.+,
conform rela<iei 0"., n care Dnp este diametrul nominal al piesei, 7s este a"aterea superioar; a
c&mpului de toleran<; al piesei, iar @p este toleran<a de e-ecu<ie a piesei.
/alezor 1 0/np I As 2 *,"%3p.-*,+%3p 0".
4um5rul de din6i ai alezorului se sta"ile:te n "aa unei solu<ii de compromis, av&nd n vedere
c;, odat; cu cre:terea acestuia, cre:te for<a necesar; antren;rii sculei, ns;, n acela:i timp, cre:te
:i calitatea suprafe<ei prelucrate.
2um;rul de din<i depinde :i de construc<ia aleoarelor :i anume# cele fi-e se e-ecut; cu mai
mul<i din<i dec&t cele regla"ile, ntruc&t la cele din urm; num;rul mare de din<i ar duce la sl;"irea
corpului aleorului.
=n general, la sta"ilirea apro-imativ; a num;rului de din<i, se pot utilie formulele 0#..
7 1 # 8 ".%/, pentru materiale tenace 7 1 $ 8 ",%/, pentru materiale casante 0#.
1,
2um;rul de din<i al aleorului tre"uie s; fie par, pentru a permite m;surarea diametrului cu
a(utorul micrometrului. Pentru aleoarele de ma:in;, de tip mono"loc, se recomand; valorile
cuprinse n 3ab. ".
@a". 1
Ea aleoarele de m&n;, at&t la cele fi-e, c&t :i la cele regla"ile, num;rul de din<i se alege mai
mare dec&t la aleoarele de ma:in;, av&nd n vedere necesitatea reali;rii unei mai "une
conduceri a sculei la intrarea n material.
FREE
Parietatea mare a suprafe<elor care pot fi realiate prin freare impune un num;r mare de free
cu forme constructive diferite.
5reele sunt scule cu mai mul<i din<i a:chietori, reuni<i pe un corp unic, la care, datorit; mi:c;rii
de rota<ie, fiecare din din<i a(unge, printr%o succesiune repetat;, n a:chiere. 2um;rul din<ilor
varia; n func<ie de tipul freei, put&nd sc;dea n cauri speciale p&n; la un singur dinte. Din<ii
desprind a:chii, de o"icei numai n timpul unei perioade scurte din rota<ia sculei, astfel nc&t
a:chierea ntrerupt; reultat; asigur; o r;cire "un; a t;i:urilor n timpul prelucr;rii.
9aracteristic; tuturor sculelor pentru freare este mi:carea principal; de rota<ie, n timp ce
avansul se realiea; prin deplasarea, fie a piesei, fie a sculei.
=n func<ie de scopul urm;rit, freele se construiesc cu t;i:urile dispuse pe suprafa<a cilindric;
,free cilindrice., 5ig. 1, sau cu t;i:urile dispuse pe partea frontal; a corpului de "a; ,free
frontale., 5ig. $, precum :i cu t;i:uri dispuse at&t pe suprafa<a cilindric;, c&t :i pe cea frontal;
,free cilindro%frontale., 5ig. +.
1 'lementele frezrii i ale ac"iei la frezarea cu freze cilindrice
Ea frearea plan; cu free cilindrice cu din<i elicoidali, grosimea a:chiei varia; de%a lungul
drumului de lucru activ al t;i:urilor freei. 7:chia deta:at; reult;, datorit; mi:c;rii relative, de
2-
forma unei virgule, a c;rei sec<iune este conturat; de dou; cicloide :i cre:te treptat de la ero
p&n; la valoarea ma-im;, 5ig. /.
Sec<iunea de a:chiere varia"il; produce varia<ia for<ei de a:chiere, ceea ce se reflect; printr%o
desf;:urare mai mult sau mai pu<in neuniform; a a:chierii.
9aracterul varia"il al a:chiei face ca t;i:urile freei aflate n atac simultan s; fie solicitate diferit.
=ntruc&t a:chiile deta:ate au o sec<iune n form; de virgul;, sec<iunea de a:chiere ,7 [mm$]. este
produsul dintre grosimea de a:chiere efectiv; ,ae., care varia; de%a lungul traiectoriei t;i:ului :i
2 (arametrii geometrici ai frezelor
Pentru definirea parametrilor geometrici ai freelor, se folose:te un ca general, cel al freelor
cilindro%frontale, cu din<i frontali :i cu din<i elicoidali dispu:i pe partea cilindric; ,din<ii frontali
fiind de fapt o prelungire a din<ilor elicoidali, pe partea frontal;..
Ea o fre; frontal; se disting,
5ig. 7.
a. Pe partea cilindric;#
1% Din<i elicoidali'
$% 9anale elicoidale
pentru cuprinderea :i
evacuarea a:chiilor'
+% 5a<a de dega(are a
din<ilor elicoidali'
/% 5a<a de a:eare'
0% @;i:uri elicoidale.
". Pe partea frontal;#
6% Din<i frontali, ca o continuare a
din<ilor elicoidali'
7% 9anale frontale pentru a:chii'
H% @;i:uri frontale principale'
21
9% @;i:uri frontale secundare'
13% @;i:uri frontale au-iliare'
11, 1$% P&rfuri ale din<ilor frontali.
,ng-iurile p5r6ii a9c-ietoare, !ig. '.
Ea din<ii elicoidali#
S, unghiul canalelor elicoidale'
N2, unghi de dega(are normal'
M2, unghi de a:eare normal.
Ea din<ii frontali#
J, unghi de atac principal'
JK, unghi de atac secundar'
J3, unghi de atac al t;i:ului au-iliar'
M25, unghi de a:eare normal'
N25, unghi de dega(are normal.
De asemenea, at&t pentru din<ii elicoidali, c&t :i pentru cei frontali, se pot define parametrii
geometrici n diferite plane secante la t;i:urile acestora.
Pentru realiarea unei desprinderi u:oare a a:chiilor, cu for<e de a:chiere mici :i pentru
asigurarea unei rugoit;<i c&t mai "une a suprafe<elor freate :i a unei dura"ilit;<i convena"ile,
t;i:urile tre"uie prev;ute cu unghiuri de dega(are poitive.
6nghiul de a:eare asigur; p;trunderea u:oar; a t;i:ului n material, f;r; frec;ri :i eforturi mari
pe spatele dintelui.
Desf()urarea *roceselor te+nolo,ice de *relucrare
22
D$numir$

S%.it o&$rti$i E%.i&m$nt
t$.no!ogi%
Mtritr$ M/ini 0$ 1or2t
ori3ont!$
Gurir$
M/in 0$ gurit
In1rtir$ Or0$
)'-
23
Scula:4urg.iu
Verificator:subler
Elemente de
orientare:
%universal cu trei
"acuri
%reaem pentru
suprafete plane
2'
Strun2ir$
0$
0$gro/r$
/i 1ini/r$
0intr5o
&rt$
Strung %u %omn0
num$ri% SCN
Scule6 %utit$ %u
&!%ut$ /%.im44i!$
0in %r4uri
m$t!i%$6
5 %utit 0$ 0$gro/t
$7t$rior
5 %utit 0$ 0$gro/t
int$rior
5 %utit 0$ 1ini/t
int$rior
5%utit 0$ 1ini/t $7t.
5 %utit 0$ 0$g2t
int$rior
Verificator6 /u4!$ru!
Elemente de
orientare:
%universal cu trei
"acuri
%reaem pentru
suprafete plane
Srun2ir$ 0$
0$gro/r$
Strung %u %omn0
2(
/i 1ini/r$
0in
%$!!t
&rt$
num$ri% SCN
Scule6
8%utit$ %u &!%ut$
/%.im44i!$ 0in
%r4uri m$t!i%$6
5 %utit 0$ 0$gro/t
$7t$rior
5 %utit 0$ 1ini/t
$7t$rior
5%utit 0$ 0$gro/t
int$rior
5 %utit 0$ 1ini/t
int$rior
5 %utit 0$ 0$g2t
$7t$rior
Verificator6 /u4!$ru!
Elemente de
orientare:
5uni9$r/! %u tr$i
4%uri
5r$3$m &$ntru
/u&r1$t$ &!n$
2)
Fr$3r$
M/in 0$ 1r$3t
uni9$r/!
Scule6
51r$3 %i!in0ro5
1ront!
Verificator6 /u4!$r
Elemente de
orientare:
5 2 &ri/m$ /%urt$
5r$3$m &$ntru
/u&r1$t$ &!n$
R$%ti1i%r$
int$rior
M/in 0$ r$%ti1i%t
int$rior
Scula: %or& 4r3i9
%i!in0ri% &!n
Verificator:
calibru
Elemente de
orientare6
5uni9$r/! %u tr$i
4%ui
:r$3$m &$ntru
/u&r$1$t$ &!n$
2*
R$%ti1i%r$
$7t$rior M/in 0$ r$%ti1i%t
int$rior /i $7t$rior
Scula: 0i/% &ro1i!t
Verificator:
calibru
Elemente de
orientare:
5uto%$ntrnt !ung
5r$3$m &$ntru
/u&r1$t$ &!n$
R$%ti1i%r$
&!n
1ront!
M/in 0$ r$%ti1i%t
int$rior /i $7t$rior
Scula: %or& 4r3i9
o! %i!in0ri%
Verificator:
calibru
Elemente de
orientare:
5uni9$r/! %u tr$i
4%uri
5r$3$m &$ntru
/u&r1$t$ &!n$
2+
Metode si -i.loace *entru deter-inarea a/aterilor de *o0itie
7"aterea de poi<ie este a"aterea de la dimensiunea nominal; a unei suprafe<e, a a-ei ei, a unui
profil sau a unui plan de simetrie fa<; de "aa de referin<;, sau a"aterea de la poi<ia nominal;
reciWproc; a unor suprafe<e, a a-elor lor, a unor profiluri, sau a planelor de simetrie ,v. S@7S
7+91U+,/,0%7/..
9onform S@7S 7+H/%66 a"aterile de poi<ie se clasific; n # a"ateri de la paralelism 7Pl,
a"ateride la perpendicularitate 7Pd, a"ateri de la nclinare 7P, a"ateri de la coa-ialitate @Pc,
a"ateri de la simetrie 7Ps si a"ateri de la intersectare 7P-.
Definirea acetor a"ateri, a toleran<elor lor, precum :i multe scheme de m;surare se g;sesc n
standardul men<ionat. Ea m;surarea acestor a"ateri, se folosesc diferite mi(loace ca # rigle, cale,
aparateindicatoare, dornuri fi-e :i autocentrante, m;Wsuri si aparate pentru m;surat unghiuri,
lame divioare, oglini plane, colimatoare, lunete autocolimatoare, precum :i mi(loace
interferen<iale. !-ist; numeroase dispoitive specialiate, care serWvesc la verific;ri n serie n
industria constructoare de ma:ini sin mecanica fin;. ,fig.1., repreint; cteva scheme de
m;surare a a"aterilor de poi<ie cu luneta autocolimatoare.
Se men<ionea; faptul c; determinarea poi<iei relative a a-elor ar"orilor :i alea(elor preint;
greut;<i considera"ile din caua lipsei mi(loacelor de materialiare a cilindrului adiacent.Ea
prelucrarea mai multor suprafe<e concentrice, apar a"ateri de poi<ie statice :i dinamice.
7"aterile dinamice snt cauate de vi"ra<ii.
!le cresc liniar cu deechili"rarea dinamic; :i para"olic cu tura<ia ,f;r; a se ac<iona asupra
prinderii.. Dac;, spre e-emplu, la o pies; ,fig. 7.0$, a. se prelucrea; dou; suprafe<e concentrice
7 :i ! cu tura<ii diferite, ntre aceste suprafe<e apare o e-centrici%<a<e dinamic;.
7ceast; e-centriciWtate poate fi pus; n eviden<; doar prin nregistrarea profilurilor celor dou;
suprafe<e pe aceea:i hrtie si m;surarea distan<ei dintre centrele cercurilor adiacente. 5ig. $, "
repreint; profilurile PI :i P$ a dou; suprafe<e 7 :i D. ntre centrele cercurilor 9l :i 9 e-ist; o
distan<; eXY%flv care repreint; o e-centricitate, adic;o a"atere de la coa-ialitate.n caul n
care cilindrii cu Suprafe<e 7 :i D S=nt lungi, este necesar s; se determine a"aterile
perpendicularitate cu a(utorul disculuide poi<ie ale celor doi cilindri gadiacen<i la cilindrii
efectivi, determinate cu mi(loace de m;surare corespun;toare.
Perificarea perpendicularit;<ii ghida(elor unor ma:ini :i apaWrate se poate face precis :i cu
a(utorul unui disc D din sticl; optic; cu patru repere echidistante, ce sunt o"servate printr%un
microscop A fi-, n timp ce discul se deplasea; cu c;ruciorul 9,fig.$.
5ig. 1.$. Determinarea a"aterii de la coa-ialitate a dou; suprafe<e cilindrice cu aparatul @alQrond#
aXm;surandul'
"Xprofilograme
Aetodele de control a preciiei de form; si de poi<ie a suprafe<elor se pot defini ca totalitatea
metodelor create pe "ae tehnico%:tiin<ifice n condi<ii tehnico%economice :i organiatorice "ine
determinate, n scopul control;rii cu preciie :i productivitate corespun;toare a parametrilor
care determin; preciia de form; :i respectiv de poi<ie a suprafe<elor pentru a vedea dac; ace:ti
parametri se ncadrea; n limitele prescrise.
2,
Ai(loacele de control a preciiei de form; si de poi<ie a suprafe<elor X mi(loace cu a(utorul
c;rora se determin; cantitativ parametrii caracterisWtici ai preciiei de form; :i respectiv de
poi<ie a suprafe<elor.
9onsider;m posi"il; clasificarea metodelor :i mi(loacelor de control a preciiei de form; :i de
poi<ie a suprafe<elor. Aetodele :i mi(loacele de control a preciiei de poi<ie a alea(elor spre
deose"ire de metodele :i mi(loacele folosite la controlul dimensional, au unele no<iuni specifice
:i elemente caracteristice, ca de e-emplu# no<iunile notate n ta"elul 1.3' no<iunea de
materialiare a a-ei alea(elor de referin<; :i a alea(elor de controlat' elemente :i mecanisme
pentru materialiarea suprafe<elor adiacente, pentru transmiterea direct; sau indirect; a a"aterilor
parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite n cadrul mi(loacelor de control
respective etc.
A;surarea ,controlul. preciiei de poi<ie a alea(elor cu a(utorul metoWdelor :i mi(loacelor de
control men<ionate n fig. 1.$. se poate realia n dou;. moduri distincte :i anume#
a .cu materialiarea a-ei alea(elor, folosindu%se n acest scop dornuri decontrol de diferite tipuri.
" .f;r; materialiarea a-ei alea(elor, ca n care nu mai este necesar; folosirea dornurilor de
control.
6na sau mai multe suprafe<e ale unei piese de ma:in;, se poate considera de calitate
corespun;toare numai dac; preciia dimensional;, de form; micro si macrogeometric;, :i dac;
preciia de poi<ie a suprafe<elor respective se ncadrea; limitele prescrise.
!ROCESE TE#NOLO'ICE DE ASAMBLARE
ASAMBLARI DEMONTABILE
P;r<ile componente ale dispoitivului se asam"lea; ntre ele, cu elemente de asam"lare.
7sam"larea demonta"il; ofer; posi"ilitate prelucr;rii individuale a tuturor elementelor
componente ale dispoitivului :i demont;rii lor n cauri de necesitate, f;r; deteriorare.
Deavanta(ul const; n volumul mare de prelucr;ri :i n rigiditatea uneori sc;ut; a
dispoitivului.
!lementele principale de asam"lare sunt# :uru"uri, piuli<e, :tifturi cilindrice :i conice,
:tifturi normaliate, :ai"e, pene, etc. !lementele sunt n general standardiate :i normaliate,
nc&t proiectantului i revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretea; mai "ine
scopului urm;rit. Dimensiunile elementelor de asam"lare se aleg, n general constructiv, uneori
fiind ns; necesar; o verificare la solicit;rile la care sunt supuse.
"uru/urile ca elemente de asam"lare demonta"ile n construc<ia dispoitivelor sunt
cele e-ecutate conform S@7S 01// 4 73 cu cap cilindric necat. T;urile :i l;ca:urile acestor
:uru"uri se dimensionea; :i tolerea; conform S@7S 07H+ 4 7$. Ouru"urile cu cap he-agonal se
utiliea; mai rar, totu:i, la asam"larea elementelor unor dispoitive mari, grele, la care tre"uie
3-
s; se fac; o str&ngere foarte puternic;, se folosesc :uru"uri S@7S /$7$ 4 73 :i 6$$3 4 69.
Eungimile de n:uru"are se aleg n func<ie de diametrul filetului :i de natura materialului piesei.
7stfel pentru o<eluri se alege l L 1,$ Z 1,0d' font; L 1,7 Z $d' alia(e neferoase l L $ Z $,$d.
"tifturile cilindrice :i conice se folosesc pentru poi<ionarea elementelor
dispoitivului n plan perpendicular pe a-a :tifturilor. T;urile pentru :tifturi se tolerea; n B7,
iar pentru o asam"lare corect; se indic; toleran<a de poi<ie la perpendicularitate de 3,31 mm. =n
construc<ia dispoitivelor se folosesc :tifturi cilindrice forma [7* S@7S 1099 4 79 care sunt
tolerate n c&mpul m6.
Otifturile se folosesc pentru asigurarea poi<iei reciproce ntre dou; elemente ale
dispoitivului. Se folosesc ntotdeauna doua :tifturi. Ouru"urile se folosesc pentru fi-area a doua
sau mai multe elemente a unui dispoitiv n poi<ia n care au fost centrate.
=n construc<ia dispoitivelor se folosesc cu prec;dere penele longitudinale paralele
,S@7S 133/ 4 71 :i 9031 4 7/., sau pene disc ,S@7S 131$ 4 77..
SUDAREA
Sudarea este procesul tehnol prin care se im"ina doua sau mai multe piese printr%un ansam"lu
prin topirea lor in ona de im"inare cu sau fara mater de adaos.
Aater pieselor care sudeaa si a celui de adaos tre" sa ai"a o comp cat mai apropiata.
9a procedee de im"inare, sudarea are urmat particularitati#
% im"inarea
% se o"tin reistente mecanice mari
% dc sudarea este fol ca si contact elec are reistenta de contact cea mai mica
Proc de sudare repr ansam"lul operatiilor prin care se real im"inarea sudata.
Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii#
1. dupa scopul urmarit#
a. sudare de im"inare
". sudare de incarcare
$. dupa modul de desfasurare
a. sudare prin presiune
". sudare prin topire
Sudarea prin topire# este caract de faptul ca incalirea locala a elem de im"inare
conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater. Se poate face cu arc elec, cu
gae,autogen., prin reist elec.
Sudarea prin presiune# este caract de faptul ca temp de topire in ona im"inarii este
inferioara temp de topire a metalelor, dar dat presiunii la care sunt supuse cele $ mater,
31
apareo deformare plast locala care real im"inarea. Se poate face prin en mec, cu ultrasunete,
prin inductie, cu gae.
+. dupa purtatorul de en necesara sudarii
a. sud cu descarcari elec in gae
". sud cu en termochimica transmise prin gae
c. sud cu plasma
d. sud cu radiatii ,laser.
e. sud cu fasciculi de electroni
f. sud cu en mec
/. dupa modul de e-ecutie
a. sudare manuala
". sud mecaniata
c. automatiata
d. ro"otiata
Proc de sud prin topire utiliand arcul elec
Proc de im"inare prin topire utiliand arc elec se "aeaa pe incalirea locala in ona de
contact a pieselor de im"inat determinata de desc elec ce apare intre electrod si "aia de metal
topit.
\n aceasta ona de material topit se amest cele $ piese si electrodul.
Prin deplas electrodului in sensul onei si prin solidificarea mater topit apare cusatura
de sudura realiandu%se astfel im"inarea celor $ elem.
Sursa de alim este specifica sudarii elec, poate fi de curent continuu sau alterntiv.
!lectrodul poate fi fui"il sau nefui"il, poate avea sau nu invelis de protectie.
Sudarea prin topire cu arc elec preinta o multitudine de variante#
% cu arc elec descoperit, cu electrod fui"il ,in caul sudarii normale.
% cu electrod fui"il, cu su"strat de flu- ,la "o"ina(e.
% in mediu de ga protector, cu electro nefui"il ,sudarea in vid ]\T, A\T, A7T.
Sudarea su"strat de flu- folos electrod fui"il neacoperit dar protectia "aii de metal
topit este asig prin intermediul unui flu-.
Sudarea in mediu de ga protector
S6D71!7 ]\T 4 se face in mediu de ga protector cu electrod de ^olfram. Aater
necesar complet onei de im"inare se real cu a(utorul sarmei de adaos, fiind diri(ata,
indepartandu%se de ona sudata.
S6D71!7 A7T# este sudare cu arc elec in mediu de ga protector cu electrod fui"il
la care se util un ga activ 9F
$
.
32
Parametrii tehnol ai proc de sudare
7rcul elec, pt sudare, este o desc elec sta"ila intre un electrod si "aia de metal topit,
functionand cu densitate mare de curent intr%un mediu de gae ioniate.
Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt#
1. intensit curentului electric de sudare, definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce
trece prin arcul elec. @re" corelata cu diam electrodului.
$. tens arcului elec, definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la e-tremiotatile arc elec,
intre electro si "aie. @ens arcului elec det in special latimea cusaturii.
+. vitea de sudare# det in special grosimea cusaturii.
/. lung arului elec# distanta dintre vf electrodului si "aie de metal topit
0. forma si polaritatea tens de alimentare
6. tens de mers in gol la "ornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt
7. amplitudinea curent elec de sudare# det in principal adancimea cordonului de sudura.@ens
de mers in gol det amorsarea arcului elec. Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec, tens
de mers in gol a sursei de alim tre" sa ai"a o val rel mare, dar din motive de securitate a
muncii, valoarea tre" det cat mai mica. Ea sursele pt sudare nu se depasesc H3 P.
H. diametrul electroilor# se det in fc de grosimea componentelor ansam"late.
9onstructorii de electroi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc
de diametrul electroilor.
Ea sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat, arcul elec este insta"il si apar
intreruperi in cusatura.
Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat, arcul elec este insta"il si apar
intreruperi in cusatura.
Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalirea e-cesiva a
electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura.
Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica#
\L,m_nd
e
.d
e

unde mL$3, nL6, d
e
Ldiametr electrod
@ens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre /3%H3 P.
Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o
protectie mai "una a "aii cu metal lichid, dat este o op mai dificila si impune un sudor cu
e-perienta.
Surse de alimentare pt instalatii de sudare
\n fc de curentul din arcul elec, surse pt alim sunt#
a. de tens alternat la frecv industrial
33
". de tens continua ,generat rotative, instalatii de redresare.
c. de inalta frecv
d. cu curent pulsant
Sursele de alim a instalatiei de sudare tre" sa permita reglarea val tns la "ornele arc elec
si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se
sudeaa la regimul de lucru, respectiv sudare, taiere, incalcare de material
6
3
L \
7
_ 6
7
\
7
L ,6
3
4 6
7
.U
L` cele + metode de reglare a regimului de lucru#
1. modif tens de mers in gol a sursei de alim ,6
3
.
$. modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec ,.
+. com"inarea celor $ metode
1. principalul deavanta( al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de
sudae, tens de mers in gol scade f mult, arcul elec seamorseaa cu difict si devine insta"il ,in
special la alim cu curent alternativ.. Aetoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de
curent cont
+. metoda este util la ma( surselor de sudare clasice
5orma caracteristicii e-terne este 6Lf,\.
5orma caract e-terne se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu%se asig
sta"ilitatii arcului elec.
\n caul proc clasice ,la gen, transform. sursele de sudare preinta o caract e-terioara
caatoare.
Ea sudarea ]\T, A7T, sursele asig o caract e-t rigida.
S61S! P@ S6D71! D! @!2S 7E@!127@\P7
\n mod uual ol transformatoare pt sudare monofaate ,sunt de constructie speciala, asig
tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunatoare a caract e-t a.i. sa
avem o ardere sta"ila a arcului elec.
Pt modificarea caract e-t a transform adoptam urm masuri#
3'
% modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire
% modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin
utiliarea unei "o"ine e-t.
D.p.d.v. constructiv, transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara, iar pe
coloana a $%a are o parte a infasurarii secundare.
Suntul magnetic# poit intre cele $ coloane.
Prin modif po suntului ,mai sus, mai introdus., pe o directie perpendiculara pe planul
ferestrei transformate, se modifica flu-urile [multimea vida
1
* si [multimea vida
$
* si atomul tens
de aliment a arcului elec L` modif tens curentului prin arc .
\
7
L ,6
3
%6
7
.U
3(