CUPRINS

CAPITOLUL I - NOIUNI INTRODUCTIVE

Seciunea 1 Introducere
Seciunea 2 - Identificarea criminalistica
Seciunea 3 - Consideraii generale privind expertiza criminalistica
CAPITOLUL II - EXAMINAREA ASPECTELOR PRINCIPALE
Seciunea 1 - Examinarea preablabila
Seciunea 2 - Examinarea separata
Seciunea 3 - Consideraii privind sistematizarea caracteristicilor
individualizatoare ale scrisului
Seciunea - Examinarea comparativa
Seciunea ! - "aport de expertiza criminalistica model orientativ
CAPITOLUL III - MECANISMUL SI PROPRIETILE
SCRISULUI NATURAL
Seciunea 1 - #azele fiziologice ale scrisului
Seciunea 2 - #actori care influenteaza caracteristicile scrisului
Seciunea 3 - #actori patologici
CAPITOLUL IV - CRACTERISTICILE SCRISULUI
Seciunea 1 - Caracteristici generale
Seciunea 2 - Caracteristici topografice ale scrisului
CAPITOLUL V - PARTICULARITI PRIVIND SCRISUL SI
IDENTIFICAREA PERSOANEI
Seciunea 1 - Caracteristici particulare ale scrisului
Seciunea 2 - Cercetarea grafica a cifrelor
Seciunea 3 - Expertiza scrisului executat prin imitarea caracterelor
tipografice
Seciunea Caracteristici individuale
Seciunea ! - Examinarea comparativ$
Seciunea % - Cercetarea semnaturilor
Seciunea & 'i(loace te)nice de examinare
Seciunea * Caracteristici generale
Seciunea + Caracteristici individuale
Seciunea 1, Examinarea separat$
Seciunea 11 Examinarea comparativ$
CAPITOLUL VI - TENDINE INTALNITE IN SCRIS
Seciunea 1 - -endine criminale in scris
Seciunea 2 - -endina suicidara in scris
Seciunea 3 - #undamentul .tiinific al evidenierii stresului psi)ologic in
scris
CAPITOLUL VII - IMPLICAIILE CE DECURG DIN
IDENTIFICARE
Seciunea 1 - Expertiza grafica in sfera (uridicului
Seciunea 2 - Implicaiile (uridice ale identific$rii persoanei pe baza
scrisului de mana
CONCLUZII
CAPITOLUL I - NOIUNI INTRODUCTIVE
Seciunea 1 In!"#$uce"e
In ultimile decenii/ criminalistica mondiala a inregistrat progrese deosebite/
vizibile pentru toata lumea0 1cest lucru i-a determinat pe unii teoreticieni ai
dreptului penal sa afirme ca in domeniul realiz$rii (ustiiei/ secolul al xx-lea si
este de presupus ca si cel ce va urma s-ar caracteriza prin ponderea fara precedent
a probatiunii .tiinifice0 2ezvoltarea .tiinelor forensic s-a resimit si in "om3nia/
insa/ in raport cu tarile foarte dezvoltate cotele sunt diminuate0 1cela.i lucru se
poate spune si despre 4olonia care a inregistrat o cre.tere simitoare in acest
domeniu0
"ealiz$rile criminalisticii vizeaz$/ indeosebi/ metodele si procedeele de
investigaie0 1plicarea la domeniul criminalisticii a unor rezultate obinute de
cercetarea fundamentala a permis crearea unor te)nici noi de investigaie si/ in
acela.i timp/ modernizarea/ optimizarea unor metode de lucru consacrate0
Este cunoscut/ insa/ ca progresul oric$rei .tiine nu se reduce doar la
perfecionarea metodelor de cercetare0 5u se are in vedere numai progresul
te)nic0 6rice .tiina in plina dezvoltare trebuie sa isi verifice din c3nd in c3nd
fundamentele teoretice/ infrastuctura logica ce ii confer$ credibilitatea pe plan
cognitiv0 1cest demers se dovede.te a fi deosebit de important pentru
criminalistica daca se are in vedere faptul ca aceasta este o .tiina tanara a c$rei
promotori au luptat din greu pentru recunoastera sa ca disciplina autonoma0
2e secole/ scrisul/ in special cel de mana a reprezentat unul din cele mai
importante mi(loace de comunicare0 Eficienta sa deosebita/ relativa simplicitate a
insusirii de c$tre orice persoana/ l-au f$cut treptat indispensabil bunei desf$.ur$ri
a relatatiilor sociale din intreaga sfera a activit$ilor omene.ti0 2enumit de unii //o
prelungire a ideilor pe )3rtie7/ noiunea de scris devine corelativa/ poate c)iar
confundabila cu cea de inscris in sensul cel mai larg0
Si in prezent/ in pofida apariiei mi(loacelor de scriere mecanice si
electronice/ scrisul de mana continua sa-si p$streze importanta/ lucru evident
valabil si pentru actele intocmite in acest mod
1
0
2ata fiind importanta pe care o prezint$ scrisul de mana si implicit
inscrisurile/ considerate ca fiind de interes/ doresc sa menionez c3teva scurte
referiri la istoricul acestora0
1spectul simplu al scrisului si facilitatea lecturii lor in prezent constituie
rezultatul unor eforturi indelungate0 2rumul pe care ideogramele ii desc)id spre
noi este lung si pres$rat de anumite greut$i0 S-ar putea spune ca scrisul ia
1
C0Suciu/ 8Criminalistica7 Editura 2idactica si 4edagogica/ 9ucure.ti/ 1+&2/ pag0 &,0
:nf$i.area unui fenomen istoric ale c$rui faze de dezvoltare se intind de-a lungul
mai multor secole in pas cu progresul civilizaiei omene.ti0
;a inceput/ omul a c$utat sa descopere un mod adecvat pentru a-si p$stra
ideile si s-a fixat asupra unor obiective simbolice care ii fixau in minte un anumit
fapt0 <lterior s-a recurs la picturi ce desemnau un coninut concret al ideii0 <n
exemplu in aceasta privina ii constituie picturile rupestre de animaie0 'ult mai
t3rziu s-a inventat ideograma/ ce constituie un semn pentru cuv3nt0
4relu3nd scrisul/ ace.tia l-au adaptat necesitailor practice presc)imb3nd
grafica ermetica tradiionala intr-o forma din ce in ce mai simpla0 1stfel/ treptat
scrisul se extinde tot mai mult si devine din ce in mai important in viata societ$ii
umane0 4e o anumita treapta de dezvoltare sociala/ scrisul a c$p$tat o importanta
deosebita incat numai forma scrisa de exprimare a unei anumite voine sau de
reglementare a unor drepturi social-democratice puteau sa produc$ efecte
deosebite0 1ctul manuscris incepe sa (oace un rol deosebit in viata si activitatea
oamenilor devenind incetul cu incetul indispensabil bunei desf$.ur$ri a vieii
social-economice
2
0
6 data cu apariia actelor scrise se inregistreaza si primele aciuni de
falsificare a acestora0 1pariia pe scara larga a falsurilor reprezenta un pericol
deosebit pentru societate si a determinat luarea unor masuri de contracarare0
Cele mai cunoscute reglementari ce au in vedere contracararea falsurilor au
ap$rut in "oma antica si in timpul lui Iustinian0 lata/ ce noteaz$ in acest sens/
reputatul profesor de criminalistica/ C0Suciu= 84reocup$rile de stabilire a unor
metode pentru descoperirea infraciunilor si a infractorilor intalnim cu mult
inainte/ dar ele au avut caracterul unor practici izolate 0001stfel/ inca de pe vremea
"omei antice >lex Cornelius de falsis? si in timpul lui Iustinian >5ovelele + si
&3?au ap$rut primele reglementari cunoscute in controlul actelor presupuse ca
falsificate
3
0
In cazul unor novele menionate/ pe langa faptul ca este subliniat pericolul
pe care ii prezint$ cre.terea cazurilor de falsificare se vorbe.te si despre
necesitatea compar$rii scrisurilor >comparatio literume?0
In vederea mic.or$rii num$rului de falsuri se are in vedere identificarea
persoanei care a realizat acest lucru0 Identificarea scrisului poate fi avuta in
vedere/ doar tinand cont de reperele identific$rii criminalistice in mod general ca
element definitoriu al procesului de investigare criminalistica0
4otrivit teoriei generale a identific$rii criminalistice/ acest proces este
posibil datorite perceperii realit$ii obiective si sesiz$rii propriet$ii/ trasaturilor
caracteristice unei persoane sau unui obiect ce se individualizeaz$ in cadrul mai
larg al categoriei de fiine sau lucruri asem$n$toare0 Cu alte cuvinte/ ne aflam in
prezenta recunoa.terii de persoane ori obiecte/ rezultata dintr-un proces de
g3ndire prin care s-au comparat caracteristicile mai multor obiecte/ in vederea
stabilirii identit$ii lor0
Spre deosebire de alte domenii/ identificarea criminalistica reclama
2
"adu Constantin si 1drian #ratila- 8Expertiza grafica .i raionamentul prin analogie7/ Ed0
-e)nic$/ 9ucure.ti/ 2,,,0
3
C0Suciu - op0 cit0
recunoa.terea unui obiect concret/ ce poate avea elemente sau insusiri de natura
sa-1 apropie de alte obiecte asem$n$toare/ de acela.i gen sau specie dar care se
deosebe.te de toate acestea prin trasaturi ce-1 fac sa fie identic numai cu sine
insusi0
4rin identitate se intelege insusirea unei persoane/ obiect sau fenomen de a-
si manifesta individualitatea in timp si in spaiu/ prin caracteristicile
fundamentale/ nesc)imb$toare/ ce le deosebesc de toate celelalte si le determina
sa ramana ele insele pe intreaga durata a existentei lor0
4rin identificare in criminalistica se intelege stabilirea obiectului care are
leg$tura cauzala cu fapta cercetata/ in scopul obinerii de probe (udiciare0
1
1 stabili identitatea unui obiect inseamna a demonstra nerepetabilitatea
acestuia/ deosebirea lui de toate celelalte obiecte/ inclusiv de cele asem$n$toare
lui0 In criminalistica identitatea se stabile.te pe baza propriet$ilor/
caracteristicilor sau semnalmentelor exterioare ale obiectelor coincid/ inseamna
ca a fost stabilita identitatea0
In procesul identific$rii organele (udiciare si experii criminalisti se
folosesc de mai multe obiecte pe care le compara/ le examineaz$ prin aplicarea
normelor corespunz$toare naturii lor si scopului nemi(locit0 Sub aceasta denumire
generala de obiecte ale procesului de identificare se inteleg at3t procesele propriu-
zise/ bine delimitate prin volum si forma/ cat si cele mai variate substane/
persoanele si c)iar fenomenele/ supuse examin$rii crimininalistice

0
@n procesele identific$rii/ examinarea se face prin aplicarea analizei si
sintezei0 1naliza asupra obiectelor permite descoperirea detaliilor acestora/ iar cu
a(utorul sintezei se stabilesc trasaturi comune/ prin care obiectele respective se
clasifica0 1sa/ de pilda printr-un examen analitic f$cut asupra urmei de cerneala
descoperita intr-un colt al )3rtiei/ se descoper$ detalii ce-i individualizeaz$ tipul0
#inalitatea identific$rii criminalistice consta in stabilirea obiectului care se
afla in raport de cauzalitate cu fapta cercetata/ dup$ urmele creata in procesul de
materializare a activit$ii infracionale0 1ceasta finalitate/ in marea ma(oritate a
cazurilor/ se realizeaz$ practic in doua etape= intr-o prima etapa se determina
apartenena le gen/ iar in cea de-a doua se stabile.te obiectul concret a unui
element important ce are in vedere obiectul descoperit la fata locului0
Se intelege ca stabilirea obiectului concret este mult mai valoroasa pentru
organul (udiciar/ dar si determinarea apartenenei la gen are o reala importanta/
cel puin din doua motive= in primul r3nd/ a(uta la restr3ngerea progresiva a sferei
obiectelor verificate/ implicit u.ur3nd sarcina identific$rii concreteA in al doilea
r3nd/ da posibilitatea elabor$rii versiunilor cu privire la obiectele care ar putut
crea urmele descoperite la fata locului0
2e subliniat faptul ca trecerea de la o sfera mai larga de obiecte la una mai
restr3ns$ se face pe baza acumul$rii caracteristicilor identificatoare0 5u trebuie
insa negli(ata specificitatea anumitor caracteristici ale obiectului examinat0 Cu
alte cuvinte/ se va avea in vedere nu numai calitatea/ ci indeosebi calitatea
caracteristicilor identificatoare/ raritatea acestora0

Ion 'ircea/ Criminalistic$/ Editura ;umina ;ex/ 9ucure.ti 2,,1/ pag01

#iind al doilea domeniu mare al investig$rii criminalistice/ documentelor
scrise cuprind si un capitol referitor la cercetarea falsurilor in :nscrisuri/ a altor
categorii de falsuri/ aria contrafacerilor unor valori/ de genul bacnotelor/ efectelor
bancare/ altor categorii de documente0 Sub raport te)nic criminalistic falsurile in
inscrisuri/ in accepiunea lor cea mai larga/ se pot prezenta sub o mare diversitate
de forme0 Cu toate acestea/ dat fiind rolul si poziia investigaiilor te)nice
criminalistice in procesul (udiciar/ clasificarea acestor categorii de fapte trebuie sa
se fac$ in primul r3nd pe baza prevederilor legale0 4otrivit Codului penal art02**-
2+, Cp0 falsul in inscrisuri poate fi de natura materiala sau intelectuala0
#alsul material/ at3t cel in inscrisuri oficiale/ cat si cel in inscrisuri sub
semn$tura privata/ este consecina contrafacerii sau alter$rii sale in orice mod/ de
natura sa produc$ efecte (uridice0 El poate fi s$v3r.it printr-o modificare fizica a
inscrisului preexistent/ sau prin alc$tuirea in totalitate sau in parte a unui inscris
oficial
!
0
#alsul intelectual consta in falsificarea unui inscris oficial cu prile(ul
intocmirii acestuia de c$tre funcionar ori un alt salariat aflat in exerciiul
atribuiilor de serviciu/ prin atestarea unor fapte sau :mpre(ur$ri neadevarate in
inscrisul astfel intocmit0
2up$ cum se subliniaz$ in literatura de specialitate/ plecandu-se de la
numeroase cazuri intalnite in practica (udiciara/ spre deosebire de falsul total al
unui inscris sau al unei contrafaceri/ caracterizat printr-o anumita unitate de
structura/ at3t logica cat si grafica/ falsului parial ii lipse.te aceasta unitate/ in
general fiind mai u.or de depistat
%
0
4rocedeele diverse de falsificare fac dificila/ in multe cazuri/ constatarea
acestora de c$tre organele de urm$rire penala sau de c$tre organele de urm$rire
penala sau de c$tre instanele de (udecata/ mai ales in ipoteza unui fals total0 Ca
urmare/ este necesara recurgerea la cuno.tinele unui specialist/ la metode
stiintifico-te)nice adecvate de descoperire/ rezultatele cercet$rilor criminalistice
cu caracter te)nic sau grafic/ dup$ caz0
Expertizele criminalistice se impun cu at3t mai mult in cazurile mai
deosebite de falsificare/ cum sunt de exemplu falsurile :ntocmite de un funcionar
in exercitarea atribuiilor sale >falsurile in inscrisuri oficiale?0
Seciunea % - I$en!i&ica"ea c"i'ina(i)!ica
2eterminarea cadrului care vizeaz$ identificarea persoanei pe baza
scrisului de mana presupune o intelegere a noiunii de 8identificare
criminalistica70
Stabilirea identit$ii unor persoane sau obiecte/ privita in sensul ei cel mai
larg - proprie tuturor domeniilor .tiinei - reprezint$ elementul definitoriu al
procesului de investigare criminalistica0 4rin rezonanta sa practica/ acest proces
deine un loc bine conturat/ de maxima importanta in ansamblul cercet$rilor
!
;ucian Ionescu - 8 Expertiza criminalistica a scrisului B / Editura Cunimea Ia.i 1+&3
%
Camil Suciu - 8CriminalisticaB/ pag/&2/ Ed0 2idactica si 4edagogica/ 9ucure.ti/ 1+&20
criminalistice0 2e aceea se considera ca identificarea reprezint$ problema centrala
a investigaiilor criminalistice
&
0
4otrivit teoriei generale a identific$rii criminalistice/ acest proces este
posibil datorita perceperii realit$ii obiective si sesiz$rii propriet$ilor/ trasaturilor
caracteristice unei persoane sau a unui obiect ce se individualizeaz$ in cadrul mai
larg al categoriei de fiine sau lucruri asem$n$toare0 Cu alte cuvinte ne aflam in
prezenta recunoa.terii de persoane ori obiecte/ rezultata dintr-un proces de
g3ndire prin care s-au comparat caracteristicile mai multor obiecte/ in vederea
stabilirii identit$ii lor0
Spre deosebire de alte domenii/ identificarea criminalistica reclama
recunoa.terea unui obiect concret/ ce poate avea elemente sau insusiri de natura
sa-1 apropie de alte obiecte asem$n$toare/ de acela.i gen sau specie/ dar care se
deosebe.te de toate acestea prin trasaturi ce-l fac sa fie identic numai cu sine
insusi0
Identificarea reprezint$ insusirea unei persoane/ obiect sau fenomen de a-si
manifesta individualitatea in timp si in spaiu/ prin caracteristici fundamentale/
nesc)imb$toare/ ce le deosebesc de toate celelalte si le determina sa ramana ele
insele pe intreaga lor existenta0 4entru exactitatea demersului nostru/ precizam ca/
prin 8identic7/ trebuie sa vedem un concept aplicabil la ceea ce este unic/ o
persoana/ un obiect >sau c)iar un fenomen? inclusiv la obiecte de g3ndire0
5oiunile de identificare/ identic si identitate vin din limba latina de la
cuvintele 8identificare7>acela.i?/ 8identicus7>acela.i? si 8identitas7>identitate?0
Identitatea/ de exemplu/ constituie una din legile de baza ale g3ndirii logice
formale0Identificarea este folosita nu numai de criminalistica/ ci/ in egala m$sura
si in alte .tiine cum sunt c)imia/ fizica etc0
*
0
Identificarea in criminalistica isi are specificul ei/ decurg3nd in primul r3nd
din aceea ca aplicarea acestei metode de cercetare consta in identificarea unui
obiect concret0 2e asemenea identificarea criminalistica are in vedere nu orice
obiect/ ci numai pe acela care se afla in leg$tura cu fapta cercetata0
"olul identit$ii si al identific$rii criminalistice in stabilirea anumitor
impre(urari care au leg$tura cu fapta cercetata a fost si este inca controversata in
literatura de specialitate0 5u exista nici o indoiala ca elemente ale identific$rii
logice pot fi intalnite in orice activitate care urm$re.te punerea in evidenta a
impre(urarilor faptice ale cauzei penale cercetate/ dar nu este mai puin adev$rat
ca identificarea criminalistica are specificul ei determinat de coninutul
problemelor incluse in obiectul .tiinei criminalistice/ in general/ si in obiectul
propriu identific$rii/ in special0 In criminalistica sunt supuse identific$rii obiecte
ce poseda un sistem de caracteristici/ si care se afla in leg$tura cauzala cu fapta
cercetata0 4entru a demonstra/ de exemplu/ leg$tura cauzala dintre aciunea sau
infraciunea unei persoane ori rezultatul faptei sale/ trebuie determinate mai intai
legaturile existente intre diferite obiecte0
&
;ucian Ionescu si 2umitru Sandu - 8Identificarea criminalistica7 / Edit0 Dtiinifica 9ucure.ti/
1++,
*
'ircea Constantinescu8Consideratii privind conceptul de identificare in expertiza criminalistica7/
editata de 'in0 Custitiei/9ucuresti/1+&+/pag0&&
Importanta evidenierii unor asemenea legaturi permite sa se sublinieze
rolul identific$rii criminalistice in cercetarea impre(urarilor faptice0 1sa cum
rezulta din insusi obiectul .tiinei criminalistice/ specialistul/ expertul - intr-un
cuv3nt criminalistul - este c)emat sa contribuie la descoperirea/ fixarea/ ridicarea/
conservarea sau explica derularea unor impre(urari faptice
+
0
#inalitatea identific$rii criminalistice in stabilirea obiectului care se afla in
raport de cauzalitate cu fapta cercetata/ dup$ urmele create in procesul de
materializare a activit$ilor infracionale0 1ceasta finalitate/ in marea ma(oritate a
cazurilor/ se realizeaz$ in doua etape= intr-o prima etapa se determina apartenena
la gen/ iar in cea de-a doua se stabile.te obiectul concret a c$rui urma a fost
descoperita la locul faptei0 In literatura de specialitate aceste doua etape mai sunt
cunoscute si sub determinarea in grupe sau gen ori in identificare individuala0
Se intelege ca stabilirea obiectului concret este mult mai valoroasa pentru
organul (udiciar/ dar si determinarea apartenenei la gen are o reala importanta/
cel puin din doua motive= in primul r3nd/ a(uta la restr3ngerea progresiva a sferei
obiectelor verificate/ implicit u.ur3nd sarcina identific$rii concreteA in al doilea
r3nd/ da posibilitatea elabor$rii versurilor cu privire la obiectele care ar fi putut
crea urmele descoperite la fata locului0
4rocesul identific$rii incepe cu stabilirea celor mai generale caracteristici
ceea ce si conduce la determinarea apartenenelor la o categorie mare de obiecte0
4e m$sura ce sunt evideniate msusiri cu o r$sp3ndire mai mica/ sfera obiectelor
se ingusteaza/ pentru ca in final/ pe baza unor calit$i/ propriet$i ori semnalmente
exterioare/ sa se a(ung$ la stabilirea concreta a obiectului c$utat0
2e subliniat faptul ca trecerea de la o sfera mai larga de obiecte la una mai
restr3ns$ se face pe baza acumul$rii caracteristicilor identificatoare0 5u trebuie
insa negli(ata specialitatea anumitor caracteristici ale obiectului examinat0 Cu alte
cuvinte/ se va avea un vedere nu numai cantitatea ci indeosebi calitatea
caracteristicilor identificatoare/ raritatea acestora0
4ractica (udiciara demonstreaz$ ca atunci c3nd expertul nu are in vedere
natura obiectelor supuse identific$rii/ pentru ca in raportul cu aceasta sa-si
formuleze si concluzii/ in cea mai mare parte a cazurilor se a(unge la soluii
eronate0
Seciunea * - C#n)i$e"aii +ene"a(e ,"i-in$ e.,e"!i/a c"i'ina(i)!ica
@n scopul afl$rii adev$rului/ organele (udiciare pot supune examinarea ca o
problema de specialitate/ referitoare la urme sau la alte mi(loace materiale de
proba/ care necesita cuno.tinele unor speciali.ti ori experi criminalisti0
Expertiza criminalistica este o activitate de cercetare .tiinifica a urmelor si
a altor mi(loace materiale de proba in scopul identific$rii persoanelor/ animalelor/
plantelor/ obiectelor/ substanelor sau fenomenelor/ al determin$rii anumitor
insusiri ori sc)imb$ri intervenite in coninutul/ structura/ forma si aspectul lor0
+
Colaborare8-ratat practic de criminalistica7Eol0II/Constatarea te)nico-stiintifica si expertiza
urmelor l$sate de omA Servicioul Editorial 1+&*
6rganele (udiciare pot solicita efectuarea expertizei criminalistice atunci
c3nd pentru l$murirea unor fapte sau impre(urari ale cauzei sunt necesare
cuno.tinele unui expert0
In timpul efectu$rii unei experitze se folosesc metode/ procedee/ mi(loace
ten)ice si te)nici de lucru comune0 Se au in vedere= studierea si insusirea
obiectului lucr$riiA examinarea separata a materialului in litigiu si a celui de
comparatA examinarea comparativaA demonstatia si formularea concluziei0
Expertiza criminalistica face parte din categoria mai larga a expertizelor
(udiciare ce constituie un mi(loc de proba/ un procedeu probator valoros/ prin
care/ pe baza unei cercet$ri fundamentale pe date si metode .tiinifice/ 8expertul
aduce la cuno.tina organului (uridic concluzii motivate .tiinific cu privire la
fapte pentru a c$ror l$murire sunt necesare cuno.tine specializate7
1,
0
2efinitoriu pentru expertiza criminalistica este faptul ca ea reprezint$ o
cercetare .tiinifica a probelor materiale/ destinata identific$rii persoanelor/
obiectelor/ substanelor si fenomenelor aflate in leg$tura cauzala cu fapta si
-tabilirii anumitor propriet$i ale acestora/ precum si a unor eventuale modific$ri
Fe forma/ coninut si structura0
;aboratoarele de expertiza criminalistica/aflate in subordinea 'inisterului
Custiiei/ au fost infiintate in anul 1+%+0 Incepind cu anul 1++,/ in cadrul
'inisterului Custiiei a fost infiintat si un 9irou de expertize te)nice0
1ctivitatea de criminalistica/ desf$.urata in sistemul 4rocuraturii "om3niei/
este condusa si indrumata de c$tre Compartimentul de criminalistica -7
4rocuraturii Generale0
<n accent deosebit este pus pe structura si generalizarea practicii de
specialitate/ in scopul perfecion$rii regulilor tactice de efectuarea principalelor
acte de urm$rire penala/ precum si perfecionarea metodologiei cercet$rii
infraciunilor0 2intre acestea/ o atenie sporita se acorda infraciunilor care
prezint$ un pericol social ridicat/ ori care sunt s$v3r.ite cu violenta0
Eficienta constat$rilor te)nico-stiintifice si a expertizelor criminalistice/ ca/
de altfel/ a oric$rei expertize (udiciare/ depinde/ in buna m$sura de modul in care
organele de urm$rire si instanele de (udecata dispun efectuarea acestora0
"espectarea nu numai a prevederilor legale/ dar si a unor reguli sau cerine
privind oportunitatea si stabilirea obiectului expertizei/ formularea intrebarilor si
calitatea materialelor trimise expertului/ este de natura sa influeneze direct
rezultatele expertizelor0
6portunitatea expertizei se raporteaz$ si la momentul dispunerii acesteia/
intrucat pot ap$rea consecine negative prin intarzierea cat si ordonarea ei
prematura
11
0
1precierea si valorificarea expertizelor reprezint$ o activitate ce reclama
din partea organelor (udiciare nu numai cuno.tine din domeniul dreptului/ ci si
cuno.tine de cultura generala/ din domeniile .tiinei si te)nicii/ cu prec$dere
dintre cele inmanunc)iate intr-un domeniu cum este .tiina Criminalisricii0 2e
altfel/ dup$ cum s-a subliniat mai sus/ aceasta necesitate se constituie ca un
1,
2r0 Emilian Stancu - 8Criminalistica7 Editura -empus / 9ucure.ti 1++2
11
Camil Suciu - 8Criminalistica7 pag0 !&1
argument de net$g$duit privind rolul formativ al criminalisticii in preg$tirea
viitorilor (uri.ti/ in condiiile in care/ ast$zi/ organele (udiciare sunt obligate sa
soluioneze cauze dintre cele mai diverse/ specifice unor domenii ori relaii
sociale ce dep$.e.te mult vec)iul cadru tradiional in care se practica (ustiia/ cu
ani in urma0
Stabilirea corecta a obiectului expertizei criminalistice are implicaii directe
asupra modului de valorificare (udiciara a acestui mi(loc de proba0 2elimitarea
stricta a aspectelor de clarificat este de natura sa influeneze pozitiv insasi
cercetarea fondului problemelor ce constituie obiectul expertizei0 2up$ cum se
invedereaza in literatura de specialitate/ obiectul expertizei (udiciare consta in
l$murirea unor fapte sau :mpre(ur$ri/ de fapt ce reclama cuno.tine speciale din
diverse domenii
12
0
1rgumentul principal in susinerea acestor opinii ii reprezint$ insasi
prevederile art0 11% C0 4r0 4enal/ potrivit c$rora/ in vederea afl$rii adev$rului/
pentru l$murirea unor fapte sau impre(urari ale cauzei se apeleaz$ la cuno.tinele
unui expert/ precum si ale art02,1 C0 4r0 Civil in care se arata ca instana poate
recurge la p$rerea unor speciali.ti pentru l$murirea unor impre(urari de fapt0
In consecina/ organele (udiciare au datoria de a veg)ea la respectarea
cerinei de limitare a obiectului expertizei criminalistice in exclusivitate la ceea ce
legea define.te generic 8fapte sau impre(urari7 nu la probleme de drept/ cum ar fi
stabilirea vinov$iei sau nevinov$iei unei persoane/ precizarea naturii (uridice a
unei fapte sau a unui aspect/ reglementate prin acte normative0 In acest fel se
previn situaii de genul celor in care expertul isi exprima p$rerea in leg$tura cu
calificarea (uridica0
12
Emil 'i)uleac - 8Expertiza (udiciara7 / Editura .tiinifica / 9ucure.ti/ 1+&1 / pag011
CAPITOLUL II - EXAMINAREA ASPECTELOR PRINCIPALE
Seciunea 1 - E.a'ina"ea ,"ea0(a0i(a
Expertiza criminalistica a scrisului de mana compara o activitate complexa/
a c$rei dificultate este rareori perceputa de persoanele care nu lucreaz$ in
domeniu0 2e aceea este nevoie de intervenia experilor care sa aib$ in vedere
toate elementele problemei0
4ractica a demonstrat ca tratarea superficiala a problemelor preliminare/ a
c$ror importanta nu trebuie ignorata/ duce la apariia unor regretabile erori0
Examin$rile prealabile trebuie demarate imediat dup$ primirea materialelor de
expertizat0 2e obicei/ acestea sunt inaintate pe adresa ;aboratorului de
criminalistica impreuna cu dosarul cauzei sau sub forma unui set de acte0 Cum
este si firesc/ materialele sunt insotite de o adresa sau un act procedural in care
sunt consemnate obiectivele expertizei si/ sunt individualizate/ piesa in litigiu si
cele de comparaie0 <neori/ in cazuri rare/ organele solicitate pot dispune ca
anumite acte >c)iar si toate inscrisurile necesare efectu$rii expertizei? sa fie
prezentate de persoanele fizice interesate0
<n astfel de procedeu nu contravine normelor procedurale ce guverneaz$
expertiza0 Exista insa cerina/ ce nu se prea respecta in practica/ dup$ care piesele
respective sa fie vizate de organul solicitant
13
0
In cazul identific$rii/ aprecierea de specialist sau expert/ a asem$n$rilor si
deosebirilor se materializeaz$ sub forma concluziilor/ care pot fi certe
>categorice? si probabile0
;iteratura de specialitate si practica expertizei criminalistice cunosc si
situaii in care specialistul/ sau expertul/ nu poate formula nici una din concluziile
de mai sus0
Concluziile certe/ la r3ndul lor/ pot fi pozitive sau negative0
6 categorie de concluzii ce au generat mai multe discuii in r3ndurile
speciali.tilor si practicienilor sunt cele de probabilitate
1
0
2e cele mai multe ori/ la o asemenea concluzie se a(unge din cauza
suficientei cantitative sau calitative necorespunzatoare a materialelor0 Cu alte
cuvinte/ obiectul c$utat sau dovada c$utata/ in special/ nu confer$ specialistului
sau expertului caracteristici suficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ
care sa permit$ formularea unei concluzii categorice0 4e de alta parte/
13
1drian #ratila si "adu Constantin - 8Expertiza grafica si raionamentul prin analogie7 Editura
-e)nica/ 9ucure.ti 2,,,
1
Colectiv - 8-ratat practic de criminalistica7 - op0 cit0 pag0 1&
caracteristicile descoperite mai pot fi intalnite si la alte persoane/ obiecte/ adic$
formeaza un ansamblu irepetabil care sa individualizeze in mod categoric un
anumit obiect dintre toate celelalte asem$n$toare lui0
@n efectuarea constat$rii te)nico-stiintifice si expertizei se folosesc metode/
procedee/ mi(loace te)nice si te)nici de lucru comune0 In cadrul efectu$rii
expertizei se are in vedere studierea actului prin care s-a dispus efectuarea
expertizei/ fiind necesar sa se acorde o atenie deosebita si condiiilor in care au
fost descoperite/ ridicate si conservate urmele si celelalte obiecte trimise prin
expertiza/ precum si impre(urarilor ce ar putea influenta intr-un fel sau altul
rezultatul final0
1ceasta activitate incepe cu verificarea si studierea ambala(ului in care au
fost trimise obiectele supuse expertizei0 In primul r3nd se verifica aspectul
ambala(ului/ pentru a se constata daca este intreg si deteriorat/ apoi se stabile.te
daca coninutul corespunde enumer$rii din actul insotitor0 Concomitent se
apreciaz$ daca materiarul ce urmeaz$ a fi examinat corespunde din punct de
vedere cantitativ si calitativ dup$ care se trece la stabilirea caracteristicilor
generale si individuale ce permit identificarea0
1tunci c3nd se constata neconcordanta intre cele menionate in actul
procedural de dispunere intocmit de organele (udiciare si cele constatate de expert
se va face meniunea in raportul de expertiza0
2up$ cum s-a ar$tat/ sarcina remiterii materialelor de expertizat incumba
organului solicitant0 <neori apar si situaii de excepie0 Instanele (udec$tore.ti
sau organele de urm$rire penala pot dispune ca cercetarea unor acte sau a unor
texte aflate pe suporturi neobi.nuite sa se fac$ printr-un expert delegat0 5e
g3ndim in special/ la acte ce nu pot fi ridicate datorita regimului ar)ivelor0 1vem/
de asemenea/ in vedere scrierile anonime executate pe carosabil/ perei/ garduri
sau pe alte suprafee0 4entru o cat mai buna cercetare a acestora se recomanda ca
expertul sa se deplaseze la locul respectiv0 Imaginea grafismelor va fi reinuta
prin fotografiere0 #otografiile vor fi executate in asa fel in cat sa surprind$ scrisul
respectiv cat mai fidel/ in imagini a c$ror calitate sa permit$ o analiza eficace
1!
0
In astfel de situaii/ expertul va trebui sa isi indrepte cercet$rile si asupra
materialului de scriere folosit/ av3nd in vedere faptul ca scrierea pe suprafee
atipice se face cu instrumente/ respectiv materiale de scriere ce nu au in mod
obi.nuit o astfel de destinaie0 C3nd scrisul se afla pe un suport atipic dar
deplasabil sau deta.abil/ de exemplu pe o suprafaa de lemn/ se recomanda
ridicarea obiectului respectiv pentru a fi examinat in condiii de laborator0
2up$ primirea materialelor de expertizat/ expertul va studia obiectivele
expertizie/ operaiune ce se impleteste cu individualizarea actului in litigiu si a
celor de comparaie0
Stabilirea obiectivelor expertizei nu ridica probleme deosebite cu excepia
cazurilor in care acestea sunt defectuos formulate0 In situaii de acest gen/
expertul se va adresa pentru l$muriri organului solicitant0 4robleme pot ap$rea si
atunci c3nd expertului i se cere sa r$spund$ la :ntreb$ri ce dep$.esc sfera de
1!
1drian #ratila si "adu Constantin - 8Expertiza grafica si raionamentul prin analogie7 -
Editura -e)nica/ 9ucure.ti 2,,,/ ap0 cit0 pag0 1!
competenta a investigaiei criminalistice a scrisului fiind de apana(ul altor
categorii de speciali.ti0
Situaiile de acest gen - rare ce este drept - trebuie tratate extrem de atent0
Se poate intampla ca o problema ce pare sa exceada competenta expertului
grafic sa fie totu.i tangeniala cu domeniul expertizei scrisului/ caz in care
specialistul va trebui sa se implice si sa fac$ un efort suplimentar pentru a rezolva
c)estiunea0 Se solicita stabilirea faptului daca un testament olograf este autentic si
de asemenea se cere transcrierea/ cuv3nt cu cuv3nt/ a coninutul actului respectiv0
1ceasta punea in evidenta un grafism puternic afectat de dezorganizarea indusa
de b$tr3neea si bolile de care este suferind autorul0 'ulte pasa(e din text erau
practic ilizibile0 Interpretarea datei era/ de asemenea/ extrem de dificila0
Studierea obiectivelor expertizei presupune/ necesita/ c)iar individualizarea
actului probatoriu si a celor de comparaie0 In raport cu operaiile de acela.i gen
viz3nd // c$utarea B semnaturilor/ determinarea unor rexte ste mult mai u.oara0
4robleme pot ap$rea atunci c3nd datele identific$rii textelor sunt total insuficiente
sau c)iar marcate de erori in cazurile in care piesele de expertiza sunt in num$r
foarte mare si nu sunt prezentate grupat in cadrai unor voluminoase dosare0
4entru a rezolva asemenea nea(unsuri/ expertul are dreptul > si obligaia? de a se
adresa organului solicitant pentru l$muririle ce se impun0
1semenea aspecte/ nedorite/ afecteaz$ serios principiul celerit$ii
instrument$rii cauzelor civile si penale/ prin intarzierile pe care le
provoac$0 2e asemenea/ ar fi de dorit ca instanele de (udecata si organele de
urm$rire penala sa acorde atenia cuvenita redact$rilor actului de dispunere a
expertizei si peditiei materialelor de expertizat0
2up$ operaiunile ingemanate/ de stabilire a obiectului expertizie si de
individualizare a actelor necesare efectu$rii acesteia/ urmeaz$ o serie de
examin$ri av3nd drept scop verificarea actelor in litigiu si a celor de comparaie
pentrua vedea daca acestea reprezint$ un material operant0
Eom incepe cu piesele in litigiu0 2e obicei/ acestea imbraca forma unor
acte sau fac parte din coninutul unor acte0 1 doua situaie se refera la
diferite mentiuni/ altfel spus la texte de mica intindere0
In alte cazuri/ piesele in litigiu sunt remise sub forma unor fotografii0 Este
vorba de actele scrise pe suprafee neobi.nuite0
2ocumentele din ambele categorii vor fi verificate sub aspectul calit$ii
grafismelor pe care le conin0 Se va urm$ri daca acestea ofer$ material susceptibil
unor analize complexe0
Indiferent de forma in care sunt prezentate/ originale sau copii/ exista
cerina ca acestea sa fie de buna calitate0 <neori/ c)iar exemplarele originale sunt
deteriorate0 2in act pot lipsi anumite poriuni/ textele pot fi slab vizibile prin
estomparea materialului de scriere sau pot conine numeroase zone .terse0
Confruntat cu o asemenea situaie/ expertul va trebui sa aprecieze daca imaginea
grafismelor afectate poate fi imbunatatita prin diferite metode fotografice/
inclusiv prin fotografierea acestora intr-un larg spectru de radiaii invizibile0
2aca operaiunea da rezultate bune/ textul va trebui considerat apt pentru
examinare0 Expertiza va putea fi efectuata si in caz contrar/ dar rezultatele la care
se a(unge pot fi neconcludente0 In cazul in care un act a fost intocmit in mai multe
exemplare redate prin intermediul unei )arii copiative defectuozitatile
originalului ar putea fi remediate prin analiza exemplarelor copie care trebuie
solicitate organului care a dispus expertiza0 #olosirea in acela.i scop a unor
reproduceri realizate prin xerox sau fotografiere este posibila/ dar necesita
prudenta din partea expertului0 Intr-adevar nu se exclude ca astfel de copii sa
conin$ modific$ri ce nu pot fi sesizate0 Specialistul va decide in aceasta
problema/ in funcie de situaia concreta0
In cazul textelor scrise cu instrumente atipice pe suprafee neobi.nuite/
fotografiile ce redau grafismele respective trebuie sa fie clare/ de buna calitate0In
caz contrar/ expertul va trebui sa solicite remiterea unor alte fotografii/ eventual
sa se deplaseze la locul unde se afla scrisul si sa procedeze el insusi la o noua
fotografiere0 2aca acest lucru nu este posibil din motive obiective >si avem in
special in vedere distrugerea textului datorita intemperiilor sau altor motive?/ iar
imaginile avute la dispoziie nu pot face obiectul unor analize concludente/
expertul va trebui sa comunice starea de fapt a organului solicitant si sa a.tepte
decizia acestuia0 Evident/ efectuarea lucr$rii este posibila/ nu poate refuza/ dar
rezultatele vor fi neconcludente0
Se constata in cadrul activit$ii de expertiza ca destul de frecvent piesele in
litigiu sunt remise sub forma unor reproduceri realizate cu a(utorul aparatelor
copiatoare tip xerox0
In general/ in expertiza grafica exista cerina ca actul in litigiu sa fie
prezentat sub forma exemplarului original0 1naliza efectuata asupra acestuia
permit observaii sigure asupra )3rtiei si materialelor de scriere0 2e asemenea/
orice intervenie operata in scop fraudulos poate fi depistata0 6r/ ad$ugirile/
.tergerile/ modific$rile realizate pe un act original pot fi foarte bine mascate de o
reproducere fotografica sau prin xerografiere a acestuia0 Este/ de asemenea/
posibil ca o reproducere de felul celor la care ne referim sa nu reprezinte copia
unui text/ ci sa constituie un fals realizat prin folosirea unor texte anume alese cu
o semn$tura imitata servil sau copiata0
2in punct de vedere te)nic trebuie precizat ca o copie de buna calitate
permite o examinare eficace a scrisului0 In consecina/ o copie de buna calitate
care prezint$ garanii ca este conforma cu originalul poate face obiectul
expertizei grafice0 Garaniile trebuie/ bineinteles/ oferite de c$tre organul
solicitant intr-o formula fara ec)ivoc0
In cazul actelor in litigiu care sunt sub forma unor copii realizate cu
a(utorul )3rtiei copiative/ consideram ca o astfel de reproducere nu permite
mascarea unor intervenii precum .tergerea/ modificarea de semne grafice sau
ad$ugirea0 4e astfel de documente/ manoperele falsificate pot crea probleme c3nd
vizeaz$ data sau semn$tura0 In asstfel de cazuri/ expertul va trebui sa opereze cu
ipoteza unui transfer de grafisme de pe un act pe altul0 1supra textului/ insa
examin$rile se pot face in condiii de obiectivitate si cu o doza minima de risc
1%
0
1%
Colaborare - -ratat de criminalistica/ Eolumul II/ op0 Citata
Seciunea % - E.a'ina"ea )e,a"a!a
In aceasta etapa/ expertul isi noteaz$ si fixeaz$ cu a(utorul fotografiei/
filmului sau videofonogramei constat$rile f$cute/ in scopul ilustr$rii si
demonstarii descrierilor din raportul de expertiza
1&
0
2eterminarea caracteristicilor generale rezolva problema apartenenei la
gen a obiectului examinat0 2e exemplu/ pe baza criteriului mare de neologisme
folosite se stabile.te o anumita perioada de timp in care/ respectivul inscris a fost
realizat0 Cu cat este mai mare num$rul elementelor stabilite/ cu at3t mai restr3ns
este volumul grupei respective0 Stabilirea propriet$ilor/ caracteristicilor sau
semnalmentelor exterioare face posibila identificarea obiectului c$utat0 In cadrul
acestui proces de cercetare se scot in evidenta toate particularit$ile eseniale/
proprii numai obiectului respectiv si nerepetabile la toate celelalte/ inclusiv la 0ele
care ii sunt foarte asem$n$toare
1*
0
4e timpul examin$rii caracteristicilor generale si individuale se stabile.te
atara/ originea sau caracterul eventualelor sc)imb$ri sau modific$ri intervenite pe
parcurs0
5oiunea de act in discuie are o sfera mult mai larga dec3t cea de text
aianuscris0 1stfel/ pe langa grafismul in litigiu/ actul incriminat subsumeaz$ si pe
elemente ca= suport material >de obicei o )3rtie/ dar poate fi confecionat si alt
material?/ texte dactilografiate si alte grafisme manuscrise >scris propriu-ps si H
sau semnaturi?0 4rintre componentele actului incriminat pot fi incluse materiale
de scriere folosite la realizarea scrisului de mana
1+
0
#ata de consideraii/ se poate deduce ca/ in anumite cazuri/ noiunile de act
in litigiu si text in litigiu de apropie destul de mult de situaia unui testament
olograf/ gen de act ce rezida practic intr-un ansamblu grafic dispus pe un suport0
1ici/ actul in litigiu se confunda aproape cu scrisul de mana0 In alte cazuri/ si
avem de exemplu in vedere texte de mica intindere/ redusa uneori la unul sau mai
multe cuvinte/ distincia dintre actul propriu-zis si textul incriminat este neta/
scrisul de expertizat constituind doar unul din marea diversitate a elementelor
constitutive ale actului0
lata raiunea pentru care nu in toate cazurile examinate ale actului in litigiu
se constituie aproape acela.i lucru cu cea a scrisului incriminat0
1&
Ionescu ;0 - Expertiza criminalistica a scrisului/ Ed0 Cunimea/ Ia.i 1+&3
1*
1ionitoaie C-tin/ 9erc)esan Easile si colaboratorii - -ratat practic de criminalistica/ Ed0 8Carpati7/
Craiova/ 1++2
1+
1ng)elescu Ion/ 1sac)e G)e0/ 9arbu -udor si colaboratorii - -ratat practic de criminalistica/ Institutul
de criminalistica/ Serviciul Editorial/ 9ucure.ti 1+&*
-rebuie precizat/ de asemenea/ ca analiza actului si cea a scrisului in litigiu
nu urm$resc acelea.i obiective/ aspect ce se va contura in expunerile ce urmeaz$0
Este esenial urm$rirea aspectelor ce ar putea oferi date privind situaia
actului in litigiu si bineinteles a textului manuscrisului incriminat0 Eor trebui/
deci/ evitate acele examin$ri ce nu confer$ din start perspectiva unor
8descoperiri70 Se intelege din cele ar$tate/ ca examinarea actului nu trebuie
privita ca o operaiune de rutina si tratata la modul superficial/ ci trebuie sa existe
convingerea ca analizele la care pot conduce isi vor aduce un real aport la punerea
unei concluzii concrete
2,
0
-eoreticienii dreptului civil si cei din domeniul dreptului penal considera/
intr-o definiie larga/ ca noiunea de inscris se refera la o scriere fonetica pe un
suport material a c$rui natura poate fi din cele nai diverseA de la banala )3rtie
format Bconcept7 pana la o sc3ndura sau un zid0 In decursul carierei de experi
grafici am procedat la expertizarea unor inscrisuri executate pe suporturi mai
puin obi.nuite ca de pildaA textura de covor/ pancarta/ tablou/ drum asfaltat etc0
Examinarea )3rtiei unui act va urm$ri= stabilirea calit$ii acesteia/ determinarea
caracteristicilor sale/ in special a celor care pot oferi indicii in privina vec)imii si
provenienei ei0 In cadrul cercet$rilor privind ultimul aspect/ atunci c3nd )3rtia
reprezint$ un fragment provenit dintr-un intrg se va incerca sa se r$spund$ la
intrebarea din care anume obiect a fost deta.at$ poriunea de )3rtie incriminata0
Examinarea materialelor de scriere folosite pentru intocmirea actului in
litigiu este o operaiune c$reia specialistul trebuie sa ii acorde o mare atenie0 Ea
se refera nu numai la meterialul de scriere al textului in litigiu ci si la toate
-elelalte0 1ceasta examinare include at3t analiza separata/ cat si raport$rile
21
0
<n scop deosebit al acestor investigaii este acela de a stabili daca
materialele in litigiu sunt corespondente ca vec)ime cu data pe care o poarta
acrul0
6rice anacronism in aceasta direcie genereaz$ ipoteza contrafacerii
documentului0 1stfel/ de exemplu/ .tiut fiind faptul ca pixurile cu pasta au fost
introduse in "om3nia si/ mai ales s-au extins ca folosina intre anii 1+!-1+%!/
este greu de crezut ca un text anterior primei date executat cu pasta ar fi autentic0
Examinarea materialelor de scriere poate/ de asemenea/ permite sa se
stabileasc$ >sau m$car sa sugereze? daca un anumit text a fost scris deodat$ sau in
mai multe reprize/ si daca acesta conine ad$ugiri0
1ceste analize coroborate cu cele de ordin grafic pot oferi informaii cu
privire la faptul/ daca textul in litigiu si alte texte au acela.i autor0 2atele de acest
gen pot fi extrem de preioase0 1stfel/ de exemplu printr-o analiza a materialelor
de csriere coroborata cu una grafica s-a stabilit inca de la inceput ca meniunile
scriptice in litigiu nu aparineau persoanei care figura ca titular/ ci unei alte
persoane/ un funcionar ce intocmise actul respectiv0
2in consideraiile de mai sus rezulta si importanta examin$rii tuturor
textelor pe care le conine un act >ma refer c)iar si la semnaturi?0 Este bine c)iar/
ca si textele realizate cu ma.ini de scris sa fie analizate0
2,
Ciopraga 10 -Criminalistica/ <niversitatea B10 I0 Cuza7/ Ia.i 1+*%/ pag0 113
21
Stancu E0 - op0 cit0/ pag 3*
Examin$rile actului in discuie sunt urmate/ oarecum in mod necesar/ de
cele viz3nd textul in litigiu/ care poate fi si el privit/ in prima instana/ ca un
constituient de baza al actului respectiv0 Examin$rile scrisului se vor face pe mai
multe linii/ procedeu ce r$spunde unor deziderate practice
22
0
1stfel/ o prima investigaie va urm$ri ca expertul sa se familiarizeze cu
textul sau textele in discuie/ sa se stabileasc$ notele definitorii ale acestora si sa
r$spund$ la notele definitorii ale acestora si la intrebarea daca un text provine sau
nu/ de la o singura persoana si daca au fost sau nu executate in acela.i moment/
cu aceea.i ocazie0
2eterminarea caracteristicilor unui text se face prin operaii succesive/
const3nd in depistarea >observarea? unor note/ individualizarea/ memorarea
acestora si compararea cu acele e.antioane grafice ce se succed primei observaii0
1ceasta examinare Bpe etape7/ se aplica at3t in cazul in care obiectul
analizei este un singur text/ cat si in cazul in care in litigiu sunt doua sau mai
multe texte0 <ltima situaie poate privi si expertize ce au ca obiect un num$r
foarte mare de acte0
Indiferent de situaie/ expertul va aciona in faze succesive/ fiecare dintre
ele finalizandu-se cu o examinare comparativa a doua corpuri grafice0 Iniial/ un
corp grafic poate rezida in c3teva r3nduri0 In urma examin$rii treptate se va -unge
in situaia in care comparaia se va face intre un ansamblu grafic din ce in 9E mai
mare si textele neanalizate0
4rin operaii de acest gen/ dup$ un timp/ specialistul va fi in m$sura sa 0
nstruaisca un tablou al grafismului in litigiu/ compus dintr-o serie de caracteristici
de ordin general si special0 4rin analiza repetata/ acesta poate fi :mbog$it cu alte
note definitorii neremarcate iniial0
6dat$ cu stabilirea unui 8portret-robot7 al scrisului in litigiu/ expertul va
putea sa aprecieze daca un text unic provine sau nu de la una si aceea.i persoana
si daca mai multe texte in litigiu au sau nu autor comun0 In cazurile in care unul
sau mai multe texte provin de la mai multe persoane/ aceasta situaie trebuie
consemnata0 In cazul expertizelor ce au ca obiect un num$r foarte mare de
:nscrisuri/ se recomanda intocmirea unor tabele in care sa fie inserate constat$rile
ce privesc fiecare inscris
23
0
-otodat$/ se va stabili daca unul sau mai multe acte au fost scrise deodat$
>cu aceea.i ocazie? de c$tre acela.i autor0 2eparta($rile grafismelor sunt posibile
pe baza unor examin$ri privind materialele de scriere folosite si modific$rile
survenite in tabloul de caracteristici ale acestora atunci c3nd avem de a face cu
acte scripturale desf$.urate la anumite intervale de timp0
Constatarea faptului ca un grafism a fost executat in mai multe etape
impune o alta verificare in baza c$reia sa se stabileasc$ daca scrisul H scrisurile
executate ulterior celui iniial/ reprezint$ sau nu ad$ugiri in intelesul art02** Cp0
Conform c$rora/ constituie ad$ugiri acele grafisme ulterioare a c$ror prezenta este
in m$sura sa produc$ efecte (uridice0
22
1drian #ratila si "adu Constantin - Expertiza grafica si raionamentul prin analogie/ Editura
-e)nica/ 9ucure.ti 2,,,
23
Ciopraga 10 si Iacobita I0 - Criminalistica/ Ed0 #undaiei BC)emarea7/ Ia.i 1++&
1stfel/ de exemplu/ anumite modific$ri operate de testator in textul
testamentului olograf sunt admisibile doar daca acestea nu sc)imba contintul
iniial al scrisului0 In caz contrar/ c)iar daca modificarea aparine testatorului/
aceasta trebuie consfinit$ prin semnarea si punerea datei/ operaiune ce ii
incumba insusi testatorului0
Seciunea * - C#n)i$e"aii ,"i-in$ )i)!e'a!i/a"ea ca"ac!e"i)!ici(#"
in$i-i$ua(i/a!#a"e a(e )c"i)u(ui
6rganizarea datelor oferite de instituie nu constituie un lucre deloc simplu0
<neori/ un asfel de demers sfideaz$ abstraciunea0 2e aceea/ aceasta trebuie
a(utata0 1(utorul va veni sub forma tablourilor de caracteristici individualizatoare
prin care de-a lungul timpului/ incepand cu grafologii/ speciali.tii in materie au
incercat sa surprind$ orice scris pecetluit sa reflecte doar una si o singura
persoana pe cat dureaz$ viata acesteia0 Se contureaz$/ astfel mi(loacele prin care
expertul/ dep$.ind primele faze de examinare a -crisului in litigiu/ procedeaz$ la
definirea grafica a acestuia0
Este vorba de nenum$ratele observaii directe si comparaii av3nd ca
repere o serie de caracteristici acceptate de criminalistica timpului0 Cat
timp dureaz$ un astfel de proces este o c)estiune ce ramane la aprecierea
expertului0
6ricum/ ideal ar fi ca aceasta sa nu se rezume la primele faze ale cercet$rii
si pd la primele studii ale abstractiz$rii concretizate in descrieri
2
0
Este indicat/ insa/ ca aceasta etapa sa incerce/ prin analize repetate/ sa ofere
o cat mai bogata imagine a scrisului in litigiu0
In ceea ce prive.te 8tablourile caracteristice ale unui scris7 de care expertul
este obligat sa se foloseasc$/ ar trebui inteles ca acestea sunt de o mare
diversitate/ de la o epoca la alta/ de la un specialist la altul0 4entru exemplificare
oferim mai multe astfel de sistematiz$ri aparin3nd unor nume ilustre in domeniul
criminalisticii moderne0 2up$ cum se observa/ acestea sunt relativ asem$n$toare/
deosebirile fiind practic neesentiale
2!
0
Experii/ mai ales cei in formare/ ar trebui sa inteleaga faptul ca de.i aceste
tablouri reprezint$ sistematizarea in materie/ acestea nu sunt Btabu70 Ei ar trebui/
de exemplu/ sa .tie ca C0 Crepieux - Camin impartise caracteristicile scrisului in &
genuri subdivizate in 1&! de specii/ iar 40 Iumbert oferea un tablou cu &, de
specii0 Celebrul expert >de scoal$ grafologica? I0 Sc)neicJert impartea
caracteristicile scrisului in eseniale >primordiale? si caracteristici generale
>nelegate de diferite litere? si caracteristici particulare >legate de litere/ cifre si
grup$rile lor?A la noi in tara 10 9oia oferea un tablou grafologic al caracteristicilor
scrisului/ perfect adaptabil necesitailor expertizei grafice etc0
5u este exclus ca la impartirea moderna a caracteristicilor in generale si
speciale/ o contribuie foarte mare sa fi avut 6sborn/ expert criminalist/ reputat si
teoretician de excepie/ care a Blucrat7 cu un astfel de tabel0
2
Camil Suciu - op0 cit0/ pag0 21!
2!
1drian #ratila si "adu Constantin - op0 cit0/ pag02*
Caracteristica de ritm a scrisului/ pe care orice expert grafic influientat de
scoal$ grafologica germana ii vizeaz$ in primul r3nd la o prima analiza grafica/
este vizata si de "0 '0 'aKer care stabilea ritmul unui scris prin analiza
distribuirii presiunii ce manifesta o anumita regularitate0 1stfel spus/ ritmul ar
putea fi definit ca o repetiie regulata de trasee executate cu aceea.i presiune0 Este
vorba de un fel de 8motiv7 analogic ce ap$rea periodic in derularea unui scris0
4entru experii grafici de 8scoal$ germana7 aceasta caracteristica este considerata
a fi extrm de importanta
2%
0
6ferim un alt exemplu0 1ceea.i experi de scoal$ germana opereaz$ cu
noiunea numita intensitatea impulsului scrisului ce ar putea fi definita ca
reprezent3nd scrierea unui num$r de litere fara a ridica instrumentul scriptural de
pe )3rtie0
Se vorbe.te astfel de o definire a unui scris in raport de impulsul literei
adic$ situaia in care fiecare litera este scrisa separatA impulsul cuv3ntului adic$
situaia in care un cuv3nt este scris dintr-o mi.care0
-rebuie/ de asemenea/ reinut ca aceasta a(ustare a materialului in litigiu/
de.i guvernata si bineinteles directionata de 8tabele7 ale caracteristicilor este
absolut dependenta de datele oferite de acesta0 1stfel spus/ un text va oferii un
tablou despre sine insusi complex sau mai puin complex in funcie de
caracteristicile sale0 In principiu/ un text amplu se va preta la o descriere detaliata/
directionata in funcie de caracteristicile sale0 <n text de mica intindere nu va
permite insa o analiza sub toate aspectele/ anumite caracteristici neputand fi
evaluate0
B-abloul7 scrisului in litigiu nu trebuie absolutizat/ el putandu-se dovedi a
fi inselator0 Ea trebui/ inca din prima faza a examin$rilor/ sa se opereze cu
posibilitatea ca anumite caracteristici ale scrisului sa fi fost modificate/ cunoscut
fiind ca acestea se afla intr-o prima etapa intr-o str3nsa dependenta0
1stfel/ de pilda este verificat ca o sporire a vitezei produce un impact in
privina inclinarii acestuia/ care se m$re.teA o sporire a dimensiunii literelor
conduce la o sc$dere a legeturii acestora etc0
-oate aceste aspecte trebuie reinute/ deoarece in faza evalu$rii
asem$n$rilor si H sau deosebiri ele trebuie luate in calcul/ fiind in m$sura sa
contribuie la potenarea uneia sau alteia dintre ipotezele de lucre0 4e plan logic/
operaiunile la care ne-am referit ec)ivaleaz$ cu o intelegere/ cu o rezumare cat
mai exacta a tot ceea ce ofer$ intuiia0 2efinirea scrisului in litigiu constituie
reprezentarea abstracta a intuiiei acestuia/ altfel spus transformarea acstui obiect
nu au intrat in sfera cunoa.terii/ intr-unul #,e"an!1
Seciunea 2 - E.a'ina"ea c#',a"a!i-a
Compararea se face/ de regula/ intre urmele obiectului verificat/ nefiind
2%
Camil Suciu - opera citata
insa exclusa nici posibilitatea compar$rii directe a obiectelor0 Sunt comparate/
mai intai/ propriet$ile/ caracteristicile si semnalmente exterioare generale/ dup$
care se trece la comp$rea celor individuale0 Cu alte cuvinte/ in prima etapa se
stabile.te apartenena la gen/ iar prin cea de-a doua se realizeaz$ identificarea
propriu-zisa
2&
0
Examinarea comparat se realizeaz$ prin procedeele= c#n&"un!3"i(e4
5u.!a,une"ii si )u,"a,une"ii1
Spre deosebire de (uxtapunere si suprapunere/ al c$ror coninut ii dezv$luie
ininsasi domeniile lor/ procedeul confrunt$rii poate fi realizat prin mai multe cai=
- pe cale statistica/ atunci c3nd caracteristicile/ propriet$ile si
semnalmentelor exterioare pot fi apreciate numericA
- cu a(utorul tabelului sinoptic/ care poate prezenta imaginea generala a
asem$n$rilor sau deosebirilor proprii obiectelor comparateA
- pe baza de diagrama/ care permite o reprezentare a raportului poziional
dintre unele caracteristici / propriet$i si semnalmente exterioare ale obioectelor
comparateA
- prin verificarea din cartotecile si coleciile criminalistice/ care se poate
realiza pe baza unor formule criminalistice stabilite in mod convenional0
2e exemplu/ cu a(utorul cartotecii dactiloscopice monodactilare se poate
stabili daca urma digitala descoperita pe un document are sau nu corespondent in
cartoteca/ pentru a stabili identitatea persoanei care a scris c)iar daca aceasta
identificare nu este pe baza scrisului de mana
2*
0
Se cunoa.te faptul ca pentru identificarea autorului se presupune o faza de
examinare comparativa a textului in litigiu si a pieselor de comparaie0
Rai#na'en!u( ,"in ana(#+ie necesita ca obiectul necunoscut/ respectiv
scrisul in litigiu/ sa fie comparat cu o serie de obiecte cunoscute ce au un predicat
comun/ acestea fiind piesele de comparaie0 4iesele de comparaie au ca numitor
comun faptul ca provin de la persoana L0 #ata de impre(urarile ca scrisul oric$rei
persoane este strict individual rezulta ca toate piesele de comparaie vor retine
acela.i tablou de calit$i definitorii0
;a r3ndul sau si scrisul in litigiu prezint$ un grup de caracteristici care ii
individualizeaz$0 Se desprind aproape de la sine concluzia conform c$reia
examinarea comparativa trebuie sa vizeze particularit$ile scrisului in litigiu si pe
cele ale pieselor de comparaie0 #iecare grup de acest fel reprezint$ o descriere a
unor calit$i eseniale la care se a(unge printr-o susinuta activitate de sinteza
desf$.urata in etapa examin$rilor separate ale scrisului incriminat si ale celor de
comparaie
2+
0
In cursul examin$rilor comparative/ expertul va face o mare diversitate de
observaii pentru a stabili daca particularit$ile scrisurilor confruntate concorda
sau prezint$ deosebiri si la care anume caracteristici se refera cele constante0
In domeniul cu care ne ocupam/ elaborarea acesteia necesita un complex de
evaluare si interpretare a c$rui sarcina ii incumba expertului0 1ceasta nu are ca
2&
1drian #ratila si G)e0 4asescu - Expertiza criminalistica/ Ed0 5ational 1+&&
2*
1drian #ratila si "adu Constantin - opera citata
2+
Camil Suciu - opera citata
a(utor in aceasta activitate dec3t experiena si gradul sau de preg$tire
profesionala0
1precierea oric$rei caracteristici se face cu a(utorul unui criteriu
reprezentat de -a(#a"ea )a i$en!i&ica!#a"e1 Sintagma/ subliniata/ ar putea fi
tradusa prin ponderea/ greutatea/ pe care o nota grafica o are intr-un proces de
identificare a autorului unui scris0 Ealoarea identificatoare a particularit$ilor
grafice nu poate fi m$surata/ tradusa in termeni cantitativi/ ci se supune doar unei
evalu$ri operate de specialist0valoarea identificatoare a unei carecteristici este
data de aportul ei individualizam/ adic$ de rolul ei/ locul pe care ii deine printre
celelalte caracteristici ale unui scris/ al c$ror grup ii confer$ acestuia unicitatea in
raport cu scrisul oric$rei alte persoane0 ;a examinarea sub acest aspect a unei
caracteristici trebuie mai intai sa se determine cat de importanta este aceasta
printre celelalte caracteristici/ cat de puternica apare amprenta acesteia in tabloul
grafic0
Ealoarea individualizatoare a unei caracteristici este data de insumarea a
trei factori si anume= valoarea prestabilita a grupului de caracteristici din care face
parteA frecventa apariiei sale in grafismele persoanei respectiveA raritatea apariiei
sale in raport cu scrisurile tuturor celelalte persoane
3,
0
4ractica de expertiza confirma faptul ca identificarea autorului unui inscris
se poate face uneori doar cu a(utorul caracteristicilor speciale0 1vem in vedere
indeosebi cazurile oferite de scrisurile deg)izate in care materialul operant al
scrisului in litigiu rezida in litere / cifre si alte semne grafice ale scrisului/ si-au
p$strat particularit$ile originale0
In ceea ce ne prive.te/ consideram ca la identificarea autorului unui inscris
sa isi aduc$ contribuia at3t caracteristicilor generale/ cat si cele speciale0 5u este
insa necesar ca asem$n$rile sa priveasc$ intregul tablou de note grafice relevat de
scrisul cert0
"eferitor la posibilitatea identific$rii doar pe baza caracteristicilor speciale
suntem nevoii sa facem o importanta observaie0 1stfel/ apreciem ca intre
caracteristicile generale si cele speciale nu se poate trasa o linie sigura de
demarcaie/ dat fiind faptul ca in mod obi.nuit caracteristicile speciale vor reflecta
volens-nolens si unele caracteristici generale
31
0
C)iar si o singura litera poate retine indicii privind/ de exemplu/ gradul de
evoluie a scrisului/ m$rimea acestuia s0a0 0 <n singur suprasemn poate reflecta/
prin morfologia sa si prin plasament/ viteza de execuie0 6ricum/ trebuie reinut
ca din punct de vedere teoretic caracteristicile generale sunt considerate a avea o
pondere mai mica dec3t cele speciale0 2upa cum am ar$tat 1-a inceputul
prezent$rii/ aceasta reprezint$ valoarea predeterminanta0 In realitate/ dupa cum se
va vedea in finalul celor ce urmeaz$/ frecvent o caracteristica generala se poate
dovedi cu mult mai valoroasa dec3t multe caracteristici speciale0 4entru
intelegerea acestui lucre va trebui sa avem in dezbatere si alte elemente ale
identific$rii0
<n alt factor pe baza c$ruia se apreciaz$ valoarea individualizatoare a unei
3,
Emilian Stancu - opera citata/ pag0 112
31
1ndrei 1tanasiu si "adu Constantin - Caracterologia si grafologia/ Ed0 -e)nica/ 9ucure.ti 2,,,
caracteristici ii constituie frecventa de apariie a unei note grafice in scrisul unei
persoane0 Examinarea unui num$r mare de scrisuri de comparaie va permite
stabilirea modului de manifestare a tuturor caracteristicilor grafice
32
0
C3nd vorbim de repetiia unei note grafice avem in vedere manifestarea
fidela a aceleia.i note grafice/ fiindc$ se poate intampla ca o nota grafica sa
constituie o prezenta constanta/ dar marcata de variate modific$ri de la un act
grafic la altul0
<n alt criteriu dupa care se c3nt$re.te valoarea individualizatoare a unei
caracteristici ii reprezint$ raritatea sa in raport cu scrisurile altor persoane0
"aritatea unei caracteristici exprima probabilitatea de apariie a acesteia in
scrisurile unor diferii autori0 #olosirea acestui criteriu se bazeaz$ pe nenum$rate
observaii pe care teoreticienii si practicienii expertizei criminalistice le-au
efectuat de-a lungul timpului0
Cu prile(ul studierii unui num$r enorm de scrisuri s-a observat ca unele
caracteristici grafice sunt comune multor scrisuri/ in timp ce altele se reg$sesc cu
mult mai rar
33
0
2in prima categorie/ fac parte indeosebi caracteristicile de ordin general/
lucre explicabil prin faptul ca acestea sunt trasaturi generice care prin insasi
natura lor vizeaz$ un num$r indefinit de scrisuri0 Este demonstrat de examin$rile
scrisurilor de nivel inferior sau mediu ale c$ror litere si cifre prezint$ mari
asem$n$ri sub aspect morfologic/ in privina timpului de leg$tura si a modului de
redare a suprasemnelor si sedilelor0 2e aici si dificultatea interpret$rii
concordantelor/ c3nd termeni ai examin$rilor comparative sunt grafisme de
aceasta factura0
2up$ unele opinii si Bidiotismele grafice7 se preteaz$ la distincii0 1stfel/ se
considera ca valoarea cea mai mare trebuie acordata acelor elemente de acest gen/
a c$ror prezenta nu este u.or de sesizat de c$tre orice privitor0 Este vorba/ in
special de combinaii grafice miniaturale/ av3nd un plasament discret/ ce sunt
depistate cu greu c)iar si de c$tre un expert in scrisuri0
"aritatea nu este doar un atribut al unor caracteristici de ordin general0 5u
avem in vedere orice caracteristica de acest gen 0 C)iar si plan imaginativ ne-ar fi
greu sa concepem/ de exemplu/ un grad de evoluie insolit sau un aspect
neobi.nuit privind viteza de execuie sau inclinarea unui scris0 4oate constatarea
unor cazuri de acest gen 1-a determinat pe ;acard sa afirme ca unele caracteristici
generale pot fi considerate c)iar ca reprezent3nd Bidiotisme grafice70 5e-am
referit pana acum la factorul individualizant al Brarit$ii7 in raport de
caracteristicile grafice privite la modul individual
3
0
Este insa extrem de important sa notam ca raritatea poateprivi si grupuri
alc$tuite din reunirea diferitelor caracteristici0 In acest sens/ prin extensie/ se
poate vorbi si de scrisuri Brare7 individualizate prin tablouri grafice realizate prin
insumarea neobi.nuita a notelor grafice0
In examinarea asem$n$rilor/ un mare rol trebuie acordat valorii
32
Emil Stancu - opera citata
33
Ciopraga - opera citata/ pag0 !&
3
Emilian Stancu - opera citata/ pag0 1*&
identificatoare >individuale si de grup? a caracteristicilor scrisului de comparaie
aflat cu cel in litigiu intr-un astfel de raport0 Ea trebui/ de asemenea/ verificat daca
particularit$ile corespondente scrisului in litigiu releva sau nu o execuie naturala
/ .tiut fiind ca procedeele contrafacerii scrisului pot crea analogii faptice
3!
0
@n finalul unor asemenea operaii complexe/ expertul va stabili daca
asem$n$rile stabilite sunt suficiente pentru a gira un raionament prin analogie
prin care sa se a(ung$ la transferarea predicatului scrisurilor de comparaie
>atributul lor de a aparine persoanei L? asupra scrisului in litigiu0
Evaluarea si interpretarea asem$n$rilor si deosebirilor conduc spre o
concluzie de un anumit fel0 6 anumita concluzie nu este altceva dec3t o afirmaie0
4entru ca o afirmaie sa capete valoarea unui adev$r .tiinific / aceasta trebuie
probata0 2aca probatiunea se considera a fi suficienta/ atunci afirmaia se
transforma intr-o afirmaie certa0 Ca adev$r .tiinific/ aceasta nu trebuie sa
contrazic$ sistemul de adev$ruri sistematizate ale siintei din care face parte/ in
cazul de fata/ .tiina criminalisticii0
C#nc(u/ii(e ce"!e exprima totala convingere a expertului ca lucrurile se
prezint$ intr-un anumit fel0 1deziunea deplina ca lucrurile se prezint$ intr-un
anumit fel0 1deziunea deplina si sincera a acestuia este deosebit de importanta/
orice ezitare a sa in aceasta privina .tirbind concluzia din punct de vedere al
fundament$rii sale subiective0
C#nc(u/ii(e ,"#0a0i(e sunt in acord cu structura logica a oric$rui adev$r
.tiinific si/ de aceea/ se recomanda ca beneficiarii expertizelor in care apar
concluzii probabile sa le utilizeze pe m$sura ponderii lor0 -rebuie sa aib$ mereu
in vedere faptul ca/ dup$ opinia aproape generala/ o concluzie probabila este
foarte apropiata de una certa0
Concluziile probabile sunt emise atunci c3nd materialul grafic in litigiu nu
permite o examinare comparativa eficace/ lucru ce se datoreaz$ indeosebi
cuantumului redus al acestuia >un cuv3nt/ c3teva litere sau cifre etc0? sau H si
absentei unor caracteristici cu suficienta valoare identificatoare0 In cazul
scrsurilor inferioare sau de factura madie/ se intampla destul de des ca aspectul
banal al semnelor componente - cu frecvente apariii in multe alte scrisuri de
acela.i nivel - a creeze probleme ce pot conduce la concluzii probabile sau la
afirmaii cu un grad de certitudine si mai mic0 6 concluzie probabila are evident
si un suport obiectiv dar ea se spri(in$ in mod preponderent pe credina expertului
ca situaia este asa cum considera el0 2e aceea/ valoarea cognitiva a concluziei
probabile este in relaie directa cu experiena si preg$tirea profesionala a
expertului
3%
0
1ceasta este raiunea pentru care/ in unele tari/ in raportul de expertiza se
consemneaz$ si vec)imea in specialitate a expertului respectiv0
Sunt si cazuri in care starea materialului in litigiu nu permite nici m$car
formularea unei concluzii cu valoare de opinie0 #ata de caracterul inoperant al
scrisului in litigiu expertul se vede pus in situaia de a nu putea efectua expertiza
sau de a nu putea sa se pronune nici m$car print-o afirmaie de mica
3!
1drian #ratila si "adu Constantin - opera citata/ pag031
3%
Ion 'ircea - opera citata/ pag0 3,
probabilitate0 Situaii de acest gen pot ap$rea atunci c3nd actul in litigiu >si scrisul
pe care ii conine? este deteriorat/ de exemplu/ prin sp$lare c)imica/ iar
BMintarirea7 scrisului nu este posibila0 ;a r3ndul lor/ scrisurile deg)izate prin
modalit$i care le depersonalizeaz$ pot crea probleme de aceasta natura0 ;a fel/
solicitarea efectu$rii unei expertizepe baza unor copii de slaba calitate0
Concluziile emise in astfel de cazuri imbraca forma= BScrisul cutare este
inapt pentru o examinare criminalistica7A B2in motivele indicate in cuprinsul
raportului nu se poate stabilidaca scrisul cutare a fost sau nu executat de o
anumita persoana7
3&
0
In cadrul domeniului examin$rii comparative/ denumita si expertiza
grafica/ sau grafoscopica/ de unde si o alta denumire a domeniului examin$rii
criminalistice a scrisului/ respectiv grafoscopia (udiciara/ trebuie f$cuta
diferenierea pentru a nu folosi in mod eronat termenul de Bexpertiza grafologica7
de.i grafologia are un domeniu distinct de investigare/ fiind folosita
cu prec$dere in psi)odiagnostic/ in studiul particularit$ilor de caracter al
unei persoane
3*
0
2in analiza unei vaste practici in domeniul exoertizei criminalistice grafice
rezulta ca acest gen de identificare este intalnit in cazuri si forme variate0
#recvent/ identificarea dup$ scris vizeaz$ urm$toarele obiective= verificarea
autenticit$ii unui text/ identificarea autorului unui text anonim cu coninut
calomnios/ descoperirea unui fals prin imitarea sau deg)izarea scrisuluisi/ de aici/
identificarea persoanei autorului textului0
Ca si celelalte examin$ri criminalistice destinate identific$rii persoanei
dup$ urme create in c3mpul infracional/ identificarea dup$ scris presupune/ in
mod necesar/ un examen comparativ intre scrisul in litigiu si scrisul aparin3nd cu
certitudine persoanei suspecte
3+
0
Seciunea 6 - Ra,#"! $e e.,e"!i/a c"i'ina(i)!ica '#$e( #"ien!a!i-
"146"- 2E EL4E"-IN1 C"I'I51;IS-IC1
5r0 1* din 2, mai 1+&*
2osar nr0 1*H1+&* al Inspectoratului Cudeean 1lba al 'inisterului de
Interne0
Expert grafic= 2r0 Easile Stan
69IEC-<; EL4E"-INEI
4rin rezoluia motivata nr/ 1,* din & mai 1+&* aorganului de cecetare
penala s-a solicitat o expertiza prin care sa se stabileasc$ daca scrisul dup$ biletul
g$sit la locul s$v3r.irii furtului aparine numitului I0 "0
3&
Ciopraga - opera citata/ pag0 12!
3*
10 Ciopraga - opera citata/ pag0 12!
3+
1drian #ratila si "adu Constantin - opera citata/ pag0 !
69IEC-E;E S<4<SE EL1'I5O"II=
- un bilet cu scris cursiv executat prin imitarea caracterelor tipografice/
descoperit la locul s$v3r.irii furtuluiA
- modele de comparaie experimentate preluate de la numitul I0 "0
C65S-1-O"I
;a examinarea scrisului in litigiu si scrisului de comparaie >plan.a 1?
sau =onstatat urm$toarele caracteristici coincidente=
a? Caracteristici generale=
- gradul de evoluie P mareA
- dimensiunea literelor P normalaA
- poziia literelor fata de linia de baza P verticalaA
- ap$sare mare si constanta pe tot traseul graficA
- forma si direcia r3ndurilor P dreaptaA
- forma scrisului P semirotun(ita0
b? Caracteristici individuale=
- 9 = bucla reala la nivelul (onciunii celor doua parti ale volutei0 -r$s$tura
finala se r$sfr3nge spre dreapta prin formarea unei bucle -reale sau virtualeA
- C = c3rlig in incipienta0 -raseul prezint$ o covexitate in partea mediana0
-r$s$tura finala se diri(eaz$ alungit si eteratA
- E = corpul si grama inferioara sunt executate dintr-o mi.care neintrerupta
a instumentului scriptural/ av3nd o formade linie curba0 Celelalte doua grame sunt
de forma convexa/ cea mi(locie fiind alungit$A
- G = bucla in finalul literei/ deasupra c$reia se plaseaz$ o linie orizontalaA
- ' = forma convexa a celei de-a patra grameA
- " = bucla virtuala in partea mediana a volutei0 -r$s$tura finala se diri(eaz$
u.or ascendentA
- S = c3rligul in finalA
- E = forma sinuoasa a primei grame0 -r$s$tura finala se diri(eaz$
descendent/ form3nd astfel o bucla semiovala0
C65C;<NIE
Scrisul in litigiu depus pe biletul g$sit la locul s$v3r.irii furtului din
magazin a fost efectuat de numitul I0 "0 Expert grafic/ 2r0 Easile Stan0
CAPITOLUL III - MECANISMUL SI PROPRIETILE
SCRISULUI NATURAL
Seciunea 1 - Fa/e(e &i/i#(#+ice a(e )c"i)u(ui
Scrisul reprezint$ un mi(loc de comunicare interumana/ superior limba(ului
vorbit prin atributul perenit$ii/ situaie ilustrata de dictonul latin BEerba volant
scripta manent70
Scrierea consta in reproducerea pe un suport oarecare cu a(utorul unor
semne simbolice >caractere literale? a limbii vorbite si a g3ndirii0 1ctul scrierii/
familiar aproape oric$rei persoane/ reprezint$ o deprindere/ adic$ o modalitate de
aciune av3nd aspecte automatizate/ dar fata pierderea controlului con.tient0
1stfel/ in raport cu deprinderea/ con.tiina isi modifica funciile trec3nd de la
diri(area pas cu pas a actului la o supraveg)ere generala0
6 aciune automatizata nu se confunda deci/ in nici un caz/ cu o activitate
incon.tienta0 2eprinderile se elaboreaz$ con.tient/ se formeaz$ prin exerciiu0 Sub
aspect practic/ automatizarea actului de a scrie aduce cu sine sc)ematizarea si
prescurtarea aciunii/ elimin3nd tot ceea ce este de prisos0
;egaturile nervoase ce formeaz$ esena stereotipului dinamic sunt asociate
si cu o permanenta analiza si sinteza de ordin optic/ acustic/ c)inestezetic0 1ctul
scrierii presupune/ de asemenea/ o reglare adecvata a circulaiei si respiraiei/
guvernata de centri nervo.i superiori localizai in cortex0
4utem trage concluzia ca scrisul va oglindi specificul activit$ii nervoase de
la nivel scoarei cerebrale/ exprimate prin propriet$ile de fora/ ec)ilibru si
mobilitate0
4rin fora se intelege cuantumul de substana excitabila deinuta de celulele
nervoase0 Ec)ilibrul se refera la raportul dintre ponderea excitaiei si in)ibiiei/ ce
determina precizia legaturilor nervoase0 'obilitatea vizeaz$ posibilit$ile de
modificare ale acestora/ factor de care depinde adaptabilitatea organismului la
sc)imb$rile mediului exterior0
<n alt aspect principal are in vedere stabilitatea scrisului si anume p$strarea
in mod constant/ pe tot parcursul vieii/ a caracteristicilor generale si de formare a
grafismelor dup$ ce acestea s-au consolidat in scrierea unei persoane0
Stabilitatea trebuie inteleasa in sens relativ/ deoarece ea poate fi sc)imbata
ori de cate ori intervin modific$ri constante in determinarea sistemului excitativ/
de natura a forma un nou tip de leg$tura nervoasa temporara/ un nou tip de
stereotip dinamic0
<nii dintre factorii care contribuie la modificarea scrisului sunt exteriori i
instrumentul scriptural/ )3rtia de scris/ poziia in care se scrie/ suportul pe care
este a.ezata coala de )3rtie etc?/ alii formeaz$ categoria st$rilor momentane
>graba/ emoia etc0?- 1ce.tia vor modifica totdeauna doar aspectul general al
scrierii/ pe c3nd cei patologici permaneni pot modifica anumite trasaturi ale
scrisului/ acesta pastrandu-si insa aspectul0
Sc)ematic/ factorii care influeneaz$ scrisul de mana pot fi grupai asfel=
1 0#actori fiziologici=
- v3rstaA
- vedereaA
- manaA
- obosealaA
- emoiile/ graba/ indispoziia/ surmena(ulA
- starea de ebrietate >pasagera?A
- frigul0
20#actori mecanici=
- suportul actuluiA
- instrumentul scripturaQA
- materialul pe care se scrieA
- poziia de scriere0
30#actori patologici=
- tulbur$ri cardiovasculareA
- boli neurologice= scleroza/ tromboza cerebrala/ sec)ele/ boala lui
4arJinson/ epilepsii etc0 A
boli psi)ice= psi)oze cronice maniaco-depresive/ paranoia cu formele ei de
deliruri/ sc)izofrenie/ psi)oze depresive/ demente/ psi)opatii0
#ig0 1 - Scrisul aceleia.i persoane=
a?elev in clasa a III-a >+ ani?A b? elev :n clasa a EI-a >12 ani?A c? student >1+
ani?0
#ig0 2 - Scrisul cu mana dreapta al unei persoane0
#ig0 3 - Scrisul aceleia.i persoane executat cu mana stanga0
V7")!a1 @n scris/ exist$ totdeauna o ucenicie de la :nceput voluntar$0
-reptat/ mi.c$rile voluntare devin automate prin eliminarea mi.c$rilor p$r$site/
prin simplificarea/ coordonarea .i adaptarea mi.c$rilor indispensabile/ construirea
semnelor grafice/ se au in vedere .i diferenele existente la mi.carea iniial$/ :n
opriri .i pentru corecturi0
;a inceputul formarii deprinderii de a scrie/ scrierea nu este dec3t
reproducerea mai mult sau mai puin mecanica a unui modul caligrafic0
Evoluia scrisului are loc paralel cu inaintarea in v3rsta/ c3nd are loc o
diminuare a inaltimii literelor/ scrisul devine uniform/ e simplifica/ in sensul ca
literele tind sa p$streze numai ceea ce este esenial pentru intelegerea lor04entru a
obine o mai mare eficienta in scris/ scriptorul recurge la tot felul de prescurt$ri/
de legaturi personale si spontane etc0
,
0
2eprinderile de scriere se perfecioneaz$ continuu/ dar sc)imb$rile suferite
in cursul acestui proces sunt mai lente si uneori neevidente/ dar pot fi si situaii
c3nd c)iar cativa ani pot sa fie destul pentru a sc)imba apreciabil aspectul unei
scrieri0
6ricum/ o scriere sufer$ cu certitudine modific$ri in decursul unui timp
indelungat/ pentru ca nimeni nu scrie la cincizeci de ani ca la dou$zeci/ :naintarea
in v3rsta >imbatranirea? a scriptorului produce asupra scrisului modific$ri in
,
;0 Ionescu/ Expertiza criminalistica a scrisului/ Ed0 Cunimea Ia.i 1+&3/ pag0% si +
aspectul sau/ cum ar fi= tremurat/ dezorganizat/ imbacsit/ dezaliniat/
disproporionat etc0
Cum menionam anterior/ caracteristic pentru scrisul b$tr3nilor este
apariia/ printre altele/ a tremuraturilor0 Ele constau in oscilaii ritmice de mica
amplitudine/ deplas3nd unul sau mai multe parti ale corpului de-o parte si de alta
a scrierii si a poziiei de repaus0 Ele apar/ in afara oric$rei st$ri patologice si ca
urmare a oboselii si c)iar a emoiilor0 Este vorba aici de tipul tremuraturii
fiziologice caracteristice imbatranirii0 4rezenta tremuraturii fiziologice la b$tr3ni
influeneaz$ si forma scrisului/ coeziunea/ repartizarea/ poziia punctului de atac
si trasaturile incipiente la diferite litere/ finaliz$rile literelor
1
0
Pie"$e"ea -e$e"ii1 6rbirea nu duce si la pierderea deprinderilor grafice ale
unei persoane care .tie sa scrie0 2e scrierea orbilor s-au ocupat in special doi
experi rom3ni= Ienri Sta)l si 1urel 9oia/ care au :ntreprins cercet$ri pe cazuri
reale si experimentale/ ale c$ror rezultate le red$m in cele ce urmeaz$0
Ca aspecte generale/ scrisul unui orb va prezenta acelea.i caracteristici ca si
scrisul sau din perioada in care era v$z$tor/ dar va fi evident marcat de fenomenul
de dezorganizare cauzat de nesigurana datorata condiiilor in care este executat0
10 9oia considera ca principalele dominante ale scrisului cursiv al orbilor
sunt= incetinirea si .ov$irea scrisuluiA pierderea r3ndurilor si incalcarea lor
datorita lipsei de control vizualA inegalitatea distantelor dintre r3nduri/ cuvinte si
litereA deplasarea semnelor diacritice si a barelor minusculei litere 8t7 sau
omiterea lorA m$rimea scrisului/ datorita concentraiei exagerate a ateniei si a
rezemari m3inii si braului de )3rtie0
Cercet$rile efectuate de 'arK S0 9ecom semnaleaz$ preferina
nevazatorilor pentru utilizarea formai tipografice si a literelor ma(usculeA alte
caracteristici observate se refera la tremurarea minusculelor 8(7/ 8b7/ 8d7/ 8J7/ 8)7
si 8fM/ trasarea ung)iulara a minusculei 8r7/ legarea barei lui t de corpul literei sau
omiterea completa a barei/ la fel punctul literei 8i70
Mana1 Este organul efector propriu-zis0 Inca 1noxagora suatinea ca omul
isi datoreaz$ superioritatea folosirii m3inilor0 1ristotel scria ca mana este
instrumentul >unealta? care inlocuieste toate instrumentele >uneltele?0
'ana poate influenta scrisul in mai multe situaii0 <neori/ persoanele
bolnave sau foarte in v3rsta solicita a(utorul unei alte persoane pentru a intocmi
un act/ mai ales testamente0 Dtiind ca valabilitatea lor este condiionata de
executarea scrisului cu mana proprie/ testatorul isi las$ mana g)idat$ de c$tre o
persoana str$ina/ ceea ce este reflectata in grafismul astfel obinut0
8'ana a(utata7 constituie o modalitate de cooperare intre o persoana
bolnava/ inca in stare sa execute unele gesturi grafice/ de.i nu este suficient de
sigura/ si o alta persoana care accepta sa o asiste0 In cursul operaiei de scriere/
unele gesturi ale celor doua m3ini concorda si deci se adiioneaz$/ dar in mod
inevitabil alte gesturi se contrazic
2
0
Pie"$e"ea '7inii $"e,!e sau absoluta imposibilitate de folosire a acesteia
1
Expertiza grafica si raionamentul prin analogie - 1drian #ratila si "adu Constantin - op0 citata/
pag0*%
2
1drian #ratila si "adu Constantin - op0 cit0/ pag0 13,
obliga persoana sa scrie cu mana st3nga0 2e.i ea are formata deprinderea de
scriere/ nu opereaz$ un transfer al deprinderii de la o mana la alta0 'ana st3nga
trebuie antrenata indelung pentru a crea o noua deprindere/ asa ca la inceput
8noul7 scris va prezenta diferente fata de scrisul anterior/ executat cu mana
dreapta0
Mana in'anu)a!a1 Scrisul va fi diferit totdeauna de cel cu mana libera
prin coeziunea care scade in prima situaie/ prin sc)imbarea liniei de baza a
r3ndurilor/ prin m$rirea literelor si forma lor ascuita/ repartizarea scrisului este
toarte str3nsa/ ritmul se mic.oreaz$/ se sc)imba poziia punctului de atac sau
dispare la unele litere/ tr$s$tura incipienta la unele litere devine mai concava0
Di)+"a&ii(e1 4rocesul scrierii este un proces lent si aproape insensibil/ de
aceea si evoluia scrierii nu este riguroasa in dezvoltarea sa0 Se intampla/ insa ca
uneori se poate descoperi la unele persoane un decala( intre scrierea ei si stadiul
psi)omotor corespunz$tor v3rstei reale/ un avans al dezvolt$rii psi)ologice/
intelectuale asupra matricitatii/ decala( cunoscut sub numele de disgrafie0
2isgrafiile sunt intalnite mai ales la copii/ in procesul formarii scrisului si c)iar
dup$ aceea0 ;a copilul normal/ scrierea este regulata/ ordonata/ urm$rind modelul
caligrafic0
Este disgrafic un copil la care calitatea scrierii este deficitara/ fara sa fie
nici un deficit neurologic sau intelectual care sa explice aceasta
3
0
;a disgrafic/ scrierea este neregulata/ da impresia de dezordine/ e
neregulata/ e nearmonizata/ unele litere sunt construite din graba/ se suprapun
celor al$turate/ se lovesc de ele/ unele dep$.esc m$rimea lor normala/ altele din
contra/ sunt mult prea mici/ forma lor este ascuita/ serpuita sau c)iar frana0
2isgraficul/ dup$ cum se observa/ se opre.te din scris de foarte multe ori
pentru .tersuri si corecturi/ anumite litere sau parti ale literelor fiind foarte des
retu.ate sau incarcate fara a fi vorba de o corecie ortografica0 2esigur ca nu
exista o forma tip de disgrafic si nu se pot pune in evidenta/ la un singur disgraf/
toate semnele enumerate0
C"a',a &unci#na(a > o contractura tonica a unui anumit grup de mu.c)i
care apare totdeauna in executarea aceluia.i act ? poate fi la unele persoane un
factor care imprima scrisului anumite modific$ri0 ;a copii/ ea se manifesta sub
forma unor dureri permanente/ in timpul scrisului/ la nivelul um$rului/
antebraului sau al degetelor0
Fi+1 2 - Scris cu mana libera0
3
Camil Suciu/ opera citata/ *+
#ig0 ! Scris cu m3na :nm$nu.at$ la aceea.i persoan$0
Scrisul prezint$ urm$toarele caracteristici= literele au m$rimi diferite/ o
forma neregulata/ c3nd ascuita/ c3nd puin rotun(it$/ se observa c)iar tremuraturi/
coeziune mare/ efortul depus pentru construirea literelor e mare/ de aceea
ap$sarea este mi(locie/ uneori mare/ forma liniei de baza a r3ndului este serpuita
mai mult franta0Se mai observa uneori ca scriptorul mai omite litere din unele
cuvinte/ aceasta din tendina de a termina mai repede de scris cuv3ntul respectiv
si de a scap$ de efortul la care este supus prin scris0 2ar crampa poate fi intalnita
si la aduli0
S!a"ea $e e0"ie!a!e sau beia alcoolica se deosebe.te de alcoolismul
cronic/ care este o stare de lunga durata si care se manifesta in scris prin
descre.terea inaltimii minusculelor de la inceputul spre sf3r.itul textului/ printr-o
tremurare regulata/ continua/ verticala si constanta precum si prin ridic$ri
frecvente ale instrumentului scriptural/ insotite de deformarea cuvintelor la
finalizare0
9eia alcoolica ocazionala este uneori invocata de persoanele care contesta
un scris sau care admit scrierea unui act sau executarea semn$turii sub influenta
b$uturii/ urm$rind astfel anularea actului respectiv0 Examinarea testului constituie
un excelent test de demonstrare a st$rii de ebrietate in care se afla un conduc$tor
auto interpelat si c)iar o metoda suplimentara de determinare a gradului de beie0
Starea de ebrietate poate modifica scrisul unei persoane in funcie de
cantitatea de alcool coninuta in s3nge0 Sunt situaii c3nd persoana in cauza se afla
doar intr-o stare de )iperexcitabilitate/ situaie descrisa mai inainteA atunci insa
c3nd cantitatea de alcool in s3nge este foarte mare/ scrisul prezint$ caracteristici
cu cel deinut in condiiile accentuate0
In aceasta forma/ scrisul este foarte neregulat/ literele sunt de m$rimi
diferite/ predomina forma ascuita/ deposantele sunt mai mari ca de obicei/
coeziunea este mai mica/ linia de baza a r3ndurilor este dreapta descendenta >ca la
oboseala accentuata?0
<n alt exemplu de grad mare de ebrietate consta in sc$derea coordon$rii
mi.c$rilor/ ritmul este foarte lent/ trasaturile sunt extrem de tremurate/ literele
sunt incomplete/ lipsind unele parti componente/ sau se reduc la semne
indescifrabile/ se omit litere/ r3ndurile devin/ de obicei/ descendente dup$
ridicarea creionului sau tocului/ r3ndul este 8pierdut7 liniatura imprimata nu se
mai respecta/ iar marginea din partea st3nga este dep$.ita0
Seciunea % - Fac!#"i ca"e in&(uen!ea/a ca"ac!e"i)!ici(e )c"i)u(ui
Sunt acei factori care produc modific$ri ale scrisului si care sunt urmarea
unor condiii de scriere diferite/ care pot incomoda scriptoral/ d3nd na.tere unor
devieri de la scrisul sau obi.nuit0 1ceste impre(urari au un caracter temporar si
influeneaz$ doar un singur specimen de scris care a fost executat intr-o anumita
situaie0
In cazul in care scrisul de mana este depus pe alte suporturi dec3t )3rtia
>lemn/ metal/ zid/ es$tura? ori cu alte instrumente scripturale dec3t obisnuitaul
stilou sau creion >c)ibrit ars/ fragment de c$rbune etc0? acesta va suferi modific$ri
ale caracteristicilor generale si individuale0 'odific$rile sunt generate de faptul
ca intervin o serie de factori care creeaz$ persoanei unele greut$i in redarea
stereotipului dinamic caracteristic obligand-o la eforturi suiplimentare

0
Se au in vedere natura suportului/ instrumentul scriptoral/ m$rimea textului/
poziia scriptorului0
Su,#"!u( ac!u(ui1 6biectul pe care este a.ezata foaia de )3rtie in momentul
scrierii contribuie uneori la deformarea scrisului0 1stfel/ un suport instabil/ plasat
la o inaltime sau un ung)i nepotrivit/ nu este de natura sa favorizeze scrierea
normala/ cum ar fi :ntocmirea unui act pe o lada/ pe un perete/ pe o mapa care se
tine in mana sau pe genunc)i etc0 2e asemenea/ o suprafaa zgrunturoasa/
neregulata >de exemplu o sc3ndura nerinduita/ cu asperit$i? sau o suprafaa moale
>o p$tura/ o fata de masa? pot determina in scris intreruperea trasaturilor/ direcii
nedorite ale acestora/ care deformeaz$ unele litere si sc)imba orientarea
r3ndurilor0 In practica/ asemenea situaii se intalnesc/ in special/ la intocmirea
actelor (ustificative de predare a m$rfurilor/ la semnarea borderourilor etc0
Na!u"a )u,#"!u(ui1 4ractica demonstreaz$ ca suporturile pot fi moi si
nestabile >es$tori?/ cu asperit$i/ neregulate/ zgruntoroase >lemn/ metal/ metal cu
o prelucrare primara?/ dure si lucioase >lemn/ metal - prelucrate superior?/ cu
duritate sc$zuta si in poziie verticala >ziduri?0 1ceste elemente au influenta
asupra continuit$ii trasaturilor/ precum si asupra m$rimii dimensiunii relative a
scrisului0
#ormatul )3rtiei are influenta asupra m$rimii literelor0
In)!"u'en!u( )c"i,!u"a(1 Influeneaz$ mai puin caracteristicile scrisului/
cel mult grosimea si calitatea literelor este afectata/ dar nu si aspectul general sau
construcia literelor0 2e.i/ de regula/ este posibil sa se compare doua scrisuri
realizate cu instrumente diferite/ identificandu-se autorul/ totu.i este preferabil sa
se recurg$ la scrisuri executate cu instrumente similare0 6 alta modalitate de a
scrie consta in trasarea liniilor cu a(utorai unui bei.or ascuit >scobitoarea/
c)ibrituri? imbibat intr-o substana de scris >tus/ cerneala/ s3nge/ vopsea etc0?

2r0 Emilian Stancu - BCriminalistica7 - vol0 I/ op0 cit0/ pag0 1%,

trasaturile vor deveni intrerupte inevitabil datorita necesitaii de a alimenta mereu
instrumentul/ vor deveni mai late pe unele poriuni si mai inguste pe altele/ va
sc$dea frecventa punctelor de leg$tura si se va altera continuitatea tr$s$turii
literei/ liniei sau cuv3ntului0 2aca se utilizeaz$ un bei.or de c)ibrit ars/ se va
remarca o mai slaba intensitate a coloritului traseului mai ales in partea finala/
data de faptul ca se termina substana de scris/ respectiv partea arsa a
c)ibritului0In cazul folosirii unui c$rbune sau a unei bucati de c$r$mida/ va creste
dimensiunea traseelor/ a literelor si cuvintelor iar presiunea va fi mai mare pentru
a invinge rezistenta suportului ori in vederea asigur$rii aderentei substanei de
scris la acesta0 ;a folosirea instrumentelor de scris cu v3rf ascuit de tipul unui cui
>bucati de sarma/ ace etc0? traseul literelor se deformeaz$/ se observa anumite
ung)iuri/ iar unele litere vor fi simplificate tocmai datorita rezistentei suportului
si neobisnuintei autorului de a le folosi0 In aceste situaii/ tendina de simplificare
a literelor si rezistenta suportului ii determina pe scriptor sa recurg$ la scrierea cu
ma(uscule/ care in general au o execuie mult mai u.or de realizat0
<n aspect aparte ii au scrisurile executate cu spraK care in ultimii ani au
ap$rut frecvent/ realizate in special pe ziduri/ garduri/ conducte de apa/ vitrine
>din cadrul magazinelor ?/ mi(loace de transport etc0
Ca apariie - de asemenea intr-un fel interesant - o constituie scrisurile
executate cu vopsea pe faa siHsau trupul suporterilor sportivi sau participanilor la
diverse manifest$ri cum ar fi carnavalurile0
1ceste scrisuri capata un aspect de estompare/ ung)iurile/ in general/
dispar/ marg)inile literelor se observa mai greu .0a0m0d0
-ot o execuie aparte este cea a tatua(elor/ unde scrisurile/ datorita
elasticit$ii pielii/ suporta unele modific$ri/ dar caracteristicile de baza se
p$streaz$0
P#/iia $e )c"ie"e1 Cea mai indicata poziie de scriere este cea in care
scriptorul este a.ezat/ cu rezemarea antebraelor pe masa/ dar actul scrierii se
poate desf$.ura in cele mai variate condiii= la masa/ in picioare/ rezemat/ culcat
pe burta sau pe spate/ in picioare cu fata in sus - poziie frecvent folosita de
pictorii biserice.ti si restauratori0
'odific$rile cele mai pregnante se constata la scrisurile de evoluie
inferioara/ c$ci persoanele cu o capacitate scripturala modesta intampina
dificult$i seriase atunci c3nd sunt puse in situaia de a scrie din poziii care nu
sunt familiare0 In sc)imb/ pentru persoanele cu un scris superior/ caracterizate
printr-o buna coordonare si sigurana a gesturilor grafice/ c)iar o poziie anormala
nu deran(eaz$ prea mult/ dup$ cum nici scrierea pe un suport reliefat nu produce
scrisului tulbur$ri notabile0
4oziia incomoda in scris este un factor care intervine foarte des in scrisul
unei persoane0 Influenta este insa foarte mica/ scrisul pastrandu-si in esena toate
caracteristicile generale si individuale0 4oziia incomoda la scris modifica in
principiu= forma literelor/ dimensiunea lor/ inclinarea/ direcia r3ndurilor precum
si unele caractere individuale ale scrisului/ cum ar fi variatiuni in executarea
ovalului/ a bastonatei minusculelor 8a7 si 8t7 etc0
M3"i'ea !e.!u(ui1 4e astfel de suporturi/ textele sunt relativ scurte0 In
genere/ acestea se compun din douaHtrei r3nduri/ uneori din douaHtrei cuvinte care
imbraca forma unor mesa(e sau construcii grafice simple0
Seciunea * - Fac!#"i ,a!#(#+ici
Tu(0u"3"i ca"$i#-a)cu(a"e1 ;a bolile cronice/ deci de lunga durata si
insotite de leziuni permanente/ scrisul se menine in limite normale/ fiind marcat
insa de mici semne care dup$ dr0 "ene "estin/ ar corespunde organelor lezate si
pe care le-a denumit 8gesturi de suferina ale scrierii7 >gesturi eseniale privind/ in
principal/ or3nduirea scrisului si gesturi referitoarea la litere?0
1li cercet$tori susin insa ca degrad$rile pe care le sufer$ scrisul/ cum ar fi
cazul unui ritm cardiac anormal/ nu pot fi catalogate ca atare si ca in general sunt
similare - dar nu at3t de pronunate - cu degrad$rile produse de alcoolism
>;0G0"emillard?0
'odific$rile generate de bolile cronice privesc sigurana trasaturilor/
direcia r3ndurilor/ dimensiunea semnelor grafice/ negli(enta punctuaiei etc0
9olnavii imobilizai la pat intampina dificult$i mult mai mari/ in special la
inceperea r3ndurilor si a cuvintelor/ unde pot fi necesare doua/ trei incercari ce
apar pe )3rtie sub forma unor trasaturi de atac repetateA la fel desprinderea/ adic$
ridicarea instrumentului de scris/ este anevoioasa/ d3nd na.tere unor trasaturi
tarate0
8#(i(e 'in!a(e1 1cestea/ indiferent ca sunt cu sau fara lezarea centrilor
nervo.i/ afecteaz$ profund scrisul0 'odific$rile din aceasta categorie cunosc o
mare varietate0 4entru ilustrare/ menionam c3teva dintre sc)imb$rile mai
caracteristice pentru st$rile agitate= aspect )aotic/ numeroase neregularitati ale
trasaturilor/ tremuratulR accentuate/ dezalinieri/ r3nduri orientate in toate
sensurileA in cazurile de comportare violenta se merge pana la inteparea si ruperea
)3rtiei cu v3rful creionului sau al peniei0 2e asemenea/ se inregistreaza frecvente
omisiuni de litere sau elemente ale acestora precum si de cuvinte intregi/ ceea ce
spore.te confuzia si ilizibilitatea scrisului
!
0
-remuratura este caracteristica si in unele cazuri de paralizie generala/
scleroza in placi/ unde este foarte accentuata/ lu3nd aspectul unei instabilit$i
atoxiforme0 Caracteristic pentru bolile cronice/ indiferent de natura si localizarea
lor/ este apariia agafiei si paragrafiei/ in scrisul bonavilor respectivi0 Exista grade
diferite de imposibilitate a scrisului/ de la incapacitatea absoluta de a scrie o
litera/ pana la situaia in care bolnavul scrie/ dar sare unele litere sau cuvinte/ deci
pana la paragrafie0 4aragrafie se manifesta prin repetarea unor litere0
2ebilii si demenii executa scrisul intr-un fel care are aspectul unei
!
1t)anasiu 10 si "adu Constantin - Grafologia criminologica si tendina criminala in scris/ Ed0 41C6
9ucure.ti/ 1++%
mazgalituri >grifona(?0 Scrisul in oglinda se intalneste la sc)izofrenici >se executa
de la scrisul suprapus?0
Scrierile sc)izofrenicilor se prezint$ de la inceput ciudate/ prin alegerea
)3rtiei/ cernelii/ maniera trasaturilor grafice0 #oarte des apar in scris stereotipiile/
dar c)iar intreaga aciune de a scrie poate capata aspect stereotipA de la scrierile
identice ca forma si coninut adresate mai multor persoane/ pana la coli de )3rtie
umplute cu acela.i cuv3nt repetat de nenum$rate ori/ pe linii verticale sau
orizontale0 Coninutul scrisorilor bolnavilor/ str3ns legat mai ales de g3ndirea si
vorbirea lor/ este de cele mai multe ori expresia g3ndirii delirante si a incoerentei0
In sf3r.it/ notam ca o ultima situaie/ modific$rile survenite ca urmare a
st$rii psi)ice deosebite in care se afla scriptorul/ respectiv emotivit$ii puternice
care ii domina in momentul comiterii unui act ie.it din comun0 1stfel/ scrisorile si
biletele l$sate de sinuciga.i oglindesc adesea tensiunea si disperarea celor care se
adreseaz$ familiei sau unor persoane de care sunt legai afectiv/ luandu-si r$mas
bun/ scuzandu-se pentru actul lor sau d3nd dispoziii privind impartirea bunurilor
ce le poseda0
'odific$rile la care f$ceam referire anterior nu sunt de natura a face
imposibila identificarea scriptorului/ ci sunt doar transform$ri mai mult sau mai
puin pronunate ale scrisului0
<neori/ se intampla ca impre(urarea care influeneaz$ procesul scrierii sa
aib$ o intensitate deosebita/ astfel incat identificarea persoanei sa devin$
imposibila0 1cest lucra se poate realiza mai ales in situaiile c3nd scrisul care a
suferit modificarea este foarte redus cantitativ0
CAPITOLUL IV - CRACTERISTICILE SCRISULUI
Seciunea 1 - Ca"ac!e"i)!ici +ene"a(e
2enumite de speciali.ti si dominante grafice aceste caracterstici sunt
constituite din acele particularit$i specifice aspectului general al unui scris/
formei acestuia0 4e baza lor este posibila clasificarea cu exactitate a unui anumit
tip de scris0 2e asemenea/ acestea sunt elemente valoroase in descoperirea unui
fals prin imitare sau deg)izare/ in care autorul se concentreaz$ mai mult asupra
modului de construcie al literelor/ scapandu-i caracteristicile sale generaleproprii/
care ii divulga identitatea/ aspect frecvent intalnit in practica de specialitate0
Caracteristicile generale ale unui scris sunt relativ numeroase ceea ce a
determinat pe muli autori de specialitate sa procedeze la clasific$ri si
subclasificari0 1cestea vizeaz$ c3teva aspecte principale= caracteristici privind
aspectul general al scrisului/ precum si particularit$i de construcie ale semnelor
grafice componente0
G"a$u( $e e-#(uie a )c"i)u(ui se num$ra printre cele mai importante
caracteristici de individualizare0 Evoluia unui scris reprezint$ stadiul la care o
persoana a a(uns cu deprinderea sau cu te)nica de scrie0
4otrivit acestor critici/ un scris poate avea un grad de evoluie inferior/
mediu sau superior0 In comparaie cu scrisurile inferioare/ cele superioare sunt
definite de un grad accentuat de coordonare si viteza mare de execuie/ c3teodat$
fiind mai puin citee/ spre deosebire de persoanele cu un scris inferior/ care nu
pot imita un scris superior/ persoanele cu scris inferior sau mediocru/ fara a putea
evita cu totul anumite automatisme capabile sa o dema.te0
1precierea gradului de evoluie se face in funcie de nivelul de coordonare
a mi.c$rilor/ de stabilitatea celorlalte caracteristici generale si de ritmul sau viteza
de scriere0
In procesul examin$rii acestei caracteristici la scrisurile depuse pe suporturi
sau cu instrumente atipice se pot constata o reducere a coordon$rii mi.c$rilor si
trasaturilor/ o incetinire a ritmului execuiei literelor si cuvintelor/ precum si
alterarea legaturilor dintre ele0
2eoarece nu intotdeauna reducerea coordon$rii mi.c$rilor si trasaturilor se
datoreaz$ naturii suportului sau instrumentului scriptural folosit/ trebuie sa se
analizeze si posibilitatea ca la baza modific$rii respective sa se afle gradul redus
de evoluie a scrisului0 Expertul/ in procesul examin$rii scrisului in litigiu/ isi
poate da seama daca persoana poseda un scris cu grad de evoluie ridicat >dup$
mi.c$rile grafice ce se incorporeaz$ in textul depus? si daca sincroniz$rile sunt
generate de suport/ de instrument ori de nivelul insusirii deprinderilor grafice0 2e
altfel/ pentru persoanele al c$ror scris prezint$ un grad redus de evoluie/ scrierea
pe aceste suporturi si cu asemenea instrumente va fi dificila0
C#ninu!u( ),i"i!ua( - Elementele coninutului spiritual se refera la ideile
cuprinse in scrisul examinat/ limba folosita/ stilul/ formele dialectale/ gre.eli
gramaticale etc0
Eocabularul/ in care preferina pentru anumite cuvinte/ folosirea frecventa
in text a unor cuvinte de specialitate sau a unor provincialisme/ neologisme/
ar)aisme/ al$turi de care modul de formare a frazelor/ de utilizare a timpurilor
verbale/ obi.nuina de plasare a ad(ectivelor in fraza etc/ constituie elementele
care tin de persoana scriptorului0
Evoluia grafica/ insa/ este de data de u.urina cu care scrie persoana in
cauza/ de experiena pe care o are aceasta0 Se distinge/ in acest sens/ un scris
evoluat de altul neformat sau in curs de formare0 Este imposibil de imitat/ de
exemplu/ un scris evoluat de c$tre o persoana cu un scris inferior0 In sc)imb/ o
persoana cu scris evoluat poate realiza un scris inferior
%
0
Sub aspectul evoluiei grafice/ scrisul poate fi inferior/ superior sau mediu0
Sc"i)u"i(e in&e"i#a"e4 fiind executate printr-o coordonare slaba a
mi.c$rilor/ intr-un ritm foarte lent/ cu timiditate/ fara sigurana/ au un traseu fara
uniformitate in realizarea semnelor grafice at3t ca m$rime si forma/ unele fiind
rotun(ite/ altele ung)iulare/ cat si in ceea ce prive.te poziia fata de orizontala
r3ndurilor0
Sc"i)u"i(e $e e-#(uie 'e$ie4 in general/ sunt ingri(ite/ cu semnele grafice
uniforme ca m$rime/ contur si poziie fata de linia r3ndurilor/ intr-un cuv3nt asa
cum a fost obi.nuit scriptorul de pe b$ncile scolii0
Sc"i)u"i(e )u,e"i#a"e4 bazate pe un lung proces de exerciiu de
perfecionare a mi.c$rilor/ de imbunatatire a vitezei scrierii/ prezint$ un traseu
u.or/ realizat cu multa sigurana cu tendina de simplificare a semnelor grafice si a
legaturilor dintre ele si/ in acela.i timp/ cu mai multe variante de realizare a
acelora.i litere
&
0
Gradul de evoluie al unui scris se apreciaz$ tinand seama de ritmul scrierii/
de coordonarea mi.c$rilor in timpul scrierii si de stabilirea caracteristicilor
generale si speciale ale scrisului0
"itmul scrierii poate fi lent/ mi(lociu sau rapid0 Cu cat un scris este mai
evoluat ritmul lui este mai rapid/ fara a influenta stabilirea caracteristicilor grafice
ale scrisului0 6 persoana poate sa-si modifice intenionat ritmul scrierii/ dar daca
dep$.e.te posibilit$ile proprii/ asigurate de gradul sau de evoluie grafica/ scrisul
devine necitet/ dezordonat0 #iecare persoana are un ritm propriu al scrisului/ pana
la care caracterul cite al literelor ramane nesc)imbat0 Scrierea intr-un ritm rapid
cu p$strarea constanta a caracteristicilor grafice denota un grad inalt al evoluiei
scrisului/ automatizarea si perfecta coordonare a mi.c$rilor grafice
*
0
"itmul rapid al unui scris se observa prin legarea intre ele a literelor din
cuvinte printr-o singura mi.care a instrumentului scriptural/ trasaturile literelor
r$m3n3nd totu.i egale si armonioase0
Coordonarea mi.c$rilor scrierii este al doilea element dup$ care se
apreciaz$ gradul in evoluie al scrisului0 Coordonarea mi.c$rilor se oglinde.te
prin aceea.i orientare a mi.c$rilor grafice0 "itmul rapid al unui scris se observa
prin legarea dintre ele a literelor din cuvinte dintr-o singura mi.care a
instrumentului scriptural/ trasaturile literelor r$m3n3nd totu.i egale si armonioase0
Coordonarea mi.c$rilor scrierii este al doilea element dup$ care se
apreciaz$ gradul de evoluie a scrisului0 Coordonarea mi.c$rilor se oglinde.te prin
aceea.i orientare a mi.c$rilor/ aceea.i m$rime si inclinare data literelor/ forma
precisa a trasaturilor de unire a literelor/ aceea.i direcie a r3ndurilor etc0 2aca o
persoana isi dep$.e.te voit ritmul obi.nuit al scrierii/ aceasta are in loc in
detrimentul coordon$rii mi.c$rilor grafice/ aduc3nd dup$ sine simplificarea
literelor si pierderea caracterului lor cite0
%
Ion 'ircea - Criminalistica/ opera citata
&
;0 Ionescu - Expertiza criminalistica a scrisului/ Editura Cunimea/ la.i 1+&3A pag0 *2-*3
*
C0 Suciu - Criminalistica - op0 cit0 pag0 +,
<n scris se poate realiza uneori sub gradul sau de evoluie/ datorita unor
condiii obiective sau subiective/ ca= scrisul in picioare/ condiii atmosferice
nefavorabile/ stan(enirea mi.c$rilor braului de imbracamintea purtata/ st$ri
emoionale puternice/ imbolnavirea oc)ilor sau m3inilor/ diferite boli nervoase0
F#"'a )c"i)u(ui - este o alta caracteristica de ordin general0 1ceasta
prive.te aspectul dominant al trasaturilor unui scris0 Elocventa pentru definirea
din punct de vedere a unui grafism sunt caracteristicile morfologice ale
minusculelor Bm7 si Bn70 Se poate spune ca modul de construcie al acestora
permite incadrarea scrisului in una din urm$toarele forme= arcadata/ ung)iulara/
g)irlandata si arcuita >concava?0
-ot din punct de vedere al formei/ scrisurile pot fi impartite in = simple/
simplificate si complicate0
Scrisurile simplificate sunt cele ce reflecta un nivel superior de evoluie si
au in alc$tuire semnele grafice redate stilizat0 Ele nu se confunda cu scrisurile
simple/ care sunt acele grafisme tributare modelelor caligrafice sau tipografice0
#orma scrisului/ data de gradul de dexteritate al celui care scrie are in
vedere si gradul de evoluie a scrisului0 Ca forma scrisul poate fi executat ascuit/
rotun(it sau imit3nd modelul de tipar0 ;a scrisurile arcadate apar ca dominante
formele de arcada la trasaturile superioare ale literelor/ cum sunt cele de la literele
Bm7 si Bn7A la scrisurile g)irlandate/ trasaturile inferioare si cele de unire apar sub
forma unor g)irlande0
Se caracterizeaz$ si prin deformarea relativa a literelor de.i scriptorul va
incerca sa le execute cat mai aproape de modelul obi.nuit0 Se remarca o sc$dere a
gradului de leg$tura intre litere/ o oarecare simplificare a traseelor0 1par mai
multe ung)iulari la trasaturile arcadate si rotun(ite specifice mai ales scrisurilor cu
o astfel de forma/ la scrisurile ung)iulare/ acestea se pot accentua si mai mult0
1precierea formei se face dup$ configuraia literelor/ din acest punct de
vedere/ scrisurile sunt cursive ori cu caractere tipografice/ iar in ceea ce prive.te
modul de legare a literelor se au in vedere formele arcadate/ rotun(ite etc0
Di'en)iunea )au '3"i'ea )c"i)u(ui - se apreciaz$ prin raportarea
intregului text la m$rimea generala a suportului de scris si la distincia sa0 -otu.i/
se socote.te ca scrisul mare are semnele grafice mai inalte de 2-3 mm/ iar cel mic
sub aceasta valoare0 Sub acest aspect/ scrisul este mic/ mi(lociu si mare0 In cadrul
unui cuv3nt/ literele pot avea si o m$rime uniforma/ de exemplu in cazul
scrisurilor descrescande/ denumite si gladiate/ sau al scrisurilor cresc3nde/
respectiv ingladiate0
2imensiunea scrisului se m$re.te/ mai ales c3nd suportul permite acest
lucru0 2e asemenea/ se modifica raportul dintre literele depasante si cele
nedepasante/ concomitent cu m$rirea traseului literal/ a distantei dintre grafismele
unui cuv3nt si dintre cuvinte/ precum si a spaierii dintre r3nduri0 1ceasta se
explica prin faptul ca/ din cauza incomodit$ii si a condiiilor neobi.nuite/
scriptorului ii vine greu sa indeplineasca mi.c$ri precise si m$runte0
Sub aspectul m$rimii/ grafismele comporta si alte clasific$ri0 <na dintre
acestea are in vedere raporturile de ordin dimensional dintre ma(uscule si
minuscule0
C3nd acestea sunt de m$rime aproximativ egala/ scrisul este subinaltat0
C3nd ma(usculele sunt mult mai mari in raport de minuscule/ scrisul va fi
suprainaltat0 <n raport obi.nuit intre ma(uscule si minuscule va caracteriza un
scris normal0
6 alta disociere a grafismelor se face pe baza raportului de inaltime al
literelor ce alc$tuiesc un cuv3nt0 C3nd acestea descresc progresiv/ scrisul va fi
denumit gladiat deoarece forma cuv3ntului aminte.te de lama unei s$bii >gladius
in limba latina?0 C3nd literele se m$resc/ progresiv/ avem de a face cu scrisul
ingladiat0
'$surarea inaltimii se face de-a lungul axului literei si nu permite
m$surarea perpendiculara fata de r3nd/ c$ci inaltimea perpendiculara fata de r3nd
variaz$ in funcie de inclinarea literei0 ;a m$surarea inaltimii literelor nu se iau in
considerare depasantele/ ci numai corpul central al literei0
4entru stabilirea m$rimii literelor >inaltimii lor? se vor m$sura 3,-, de
litere la care se va calcula media aritmetica0
1poi se stabile.te proportionalitatea / compar3nd literele nedepasante
>a/c/e/i/m/n/o/s/u/v/z? cu depasantele >b/d/f/g/)/(/J/l/t/K?0 C3nd diferena intre ele
este mare/ socotita pe verticala/ se considera suprainaltat/ iar c3nd diferena este
mica/ avem scris subinaltat0 In privina inaltimii scrisului/ este posibil ca numai
unele litere sa fie suprainaltate sau subinaltate0 2e asemenea/ in unele scrisuri
inaltimea semnelor grafice din cuvinte poate sa creasc$ treptat ori sa intalnim o
situaie inversa/ c3nd/ pe m$sura apropierii de sf3r.itul cuv3ntului/ literele devin
tot mai mici0 In prima situaie avem asa-numitul scris cresc$tor sau ingladiat/ iar
in cea de-a doua descresc$tor sau gladiat0
P"e)iunea )c"i)u(ui - se manifesta in principal prin l$imea trasaturilor
literei si prin eventualitatea existentei urmelor de ad3ncimi din masa suportului0
Ingrosarea trasaturilor in cazul incit$rii mi.c$rilor se amplaseaz$ in diferite
puncte ale literelor in mod destul de unitar0
4resiunea scrisului reprezint$ intensitatea generala a ap$s$riiA este pusa in
evidenta de grosimea trasaturilor si de urmele de ad3ncime din stratul de )3rtie/
tinand cont bineinteles de tipul instrumentului scriptural folosit0 In funcie de
aceste elemente/ presiunea scrisului poate fi= mica/ medie si mare0
4resiunea mare apare in cazul scrisurilor lente/ slab evoluate/ datorita
alunec$rii foarte incete a v3rfului instrumentului scriptural pe suport si a poziiei
de spri(inire a m3inii0
2in contra/ la scrisurile rapide/ virful instrumentului scriptural abia atinge
suprafaa suportului/ uneori tr$s$tura grafica fiind imprimata doar la inceput sau
la sf3r.it/ tocmai datorita acestei foarte mici intensit$i de ap$sare0
-inand cont ca tipul instrumentului scriptural este un factor de care trebuie
sa se tina cont in stabilirea presiunii/ astfel daca la tocul cu penia se poate stabili
intensitatea de ap$sare dup$ grosimea trasaturilor/ nu acela.i lucru se poate afirma
c3nd drept instrument scriptural s-au folosit creionul/ pixul cu pasta sau un
instrument cu v3rf sintetic0
In cazul folosirii acestor instrumente/ ap$sarea poate fi pusa in evidenta cu
o oarecare aproximaie/ dar cu mare atenie/ de intensitatea urmelor de ad3ncime
in stratul suportului0 -rebuie specificat neap$rat acest lucru/ deoarece mina
creionului poate fi tare sau moale/ v3rful ascuit sau tocit/ stiloul cu bila poate sa
aib$ pasta fluida sau mai puin fluida/ sau bila sa se roteasc$ mai u.or sau mai
greu/ instrumentul cu v3rf din fibre sintetice sa fie mai mult sau mai puin plin cu
tus sau cerneala si/ datorita acestora/ presiunea scrisului studiat poate sa fie
alterata fata de presiunea normala a scrisului model de comparare0 Si la tocul cu
penia/ care a r$mas singurul instrument p$str$tor fidel al ap$s$rii/ l$imea
trasaturilor si ad3ncimii urmei in stratul de )3rtie pot fi parial modificate de
dimensiunea v3rfului sau de poziia peniei/ fata de suprafaa foii0
4ractica a ar$tat ca trasaturile grafice rezultate in urma mi.c$rilor de
presiune si aductie sunt mai groase si mai late de obicei dec3t cele rezultate in
urma mi.c$rilor de extensiune si abductie0 -inand cont ca aceste mi.c$ri dau
latimi difereniate diferitelor parti ale traseelor grafice/ scrisurile se pot imparti in=
-ci(in$"ice - l$imea trasaturilor este aproape constantaA
-'aciuca!e - caracterizate prin ingrosarea trasaturilor spre partea finala/ ce
le da un aspect de triung)i isoscel cu baza in (osA
-a)cui!e - sunt inversul scrisurilor maciucate/ adic$ p$rile incipiente sunt
mai late sicele finale mai eterateA
-&u)i&#"'e - c3nd p$rile incipiente si finale ale trasaturilor sunt mai
subiri/ iar cele mediane mai late0
-rebuie reinut insa faptul ca presiunea unui scris >executat cu penia/ dar
nu din categoria celor cu v3rful tare? este direct proporionala cu l$imea
trasaturilor sale/ deoarece aceasta este data de desfacerea v3rfului peniei/ care la
r3ndul ei este influenat$ direct de intensitatea tonusului muscular/ care provine in
acel moment de la mana si degete/ diri(at de sistemul nervos0
C#n!inui!a!ea )c"i)u(ui - aceasta caracteristica/ denumita si coeziune
traduce gradul de legare al literelor ce compun cuvintele unui scris0 C3nd
cuvintele rein un num$r de -! litere trasate prin duet continuu se considera ca
grafismul prezint$ o mare coeziune0 In situaia in care literele ce alc$tuiesc
cuvintele unui scris nu sunt legate intre ele/ ci (uxtapuse/ se apreciaz$ ca
grafismul are un grad mic de continuitate0 Scrisurile cu o asemenea caracteristica
sunt/ de obicei/ cele de factura tipografica0 Intre grafismele ce au un grad mare
sau mic de continuitate se situeaz$ scrisurile ce prezint$ o coeziune medie
manifestata prin cuvinte ce releva 2-3 litere :nl$nuite
+
0
Coeziunea unui scris va reflecta si viteza de execuie a acestuia0 6 mare
coeziune traduce/ de obicei/ o viteza de execuie mare/ in timp ce un grad mic de
continuitate va pune in evidenta o mica viteza de scriere0
'odul de construcie al trasaturilor de unire ale semnelor grafice trebuie
analizat cu atenie/ caracteristicile sub acest aspect fiind de mare importanta in
procesul de identificare0
Continuitatea scrisului trebuie examinata cu multa atenie/ deoarece
+
1drian #ratila si "adu Constantin - op0 cit0 pag 12*
intreruperile dintre cuvinte si litere sunt caracteristice fiec$rui scris0 <neori este
destul de greu sa se determine cauza intreruperilor0 -otu.i/ daca expertul/ in
timpul studiului/ pe langa intreraperi mai descoper$ construcii legate ori o scriere
simplificata a literei/ se poate aprecia ca scrisul persoanei respective este relativ
rapid si legat
!,
0
Continuitatea scrisului este mai mare c3nd/ in acela.i cuv3nt/ sunt legate
cinci sau mai multe litere fara ridicarea instrumentului de scris de pe )3rtieA c3nd
sunt intre trei sau mai multe coeziunea este medie/ iar sub trei litere este mica0 In
general scrisul/ cu cat este mai format/ mai evoluat/ cu at3t continuitatea este mai
mare0 4ersoanele bolnave/ in stare de emoii puternice/ cele cu grad de cultura si
deprindere mai reduse au continuitate redusa in scris0 2ar nu se pot trage
concluzii absolute0 Sunt persoane care s-au deprins sa scrie cu litere de tipar sau
apropiate acestora/ ele vor avea coeziune mica/ indiferent de starea lor sufleteasca
si de obi.nuina in scriere0
9nc(ina"ea )c"i)u(ui - aceasta caracteristica vizeaz$ poziia literelor/ in
special a celor deplasante/ fata de orizontala0 1precierile in aceasta privina se fac
prin determinarea ung)iului sub care axa longitudinala a semnelor grafice
intresecteaza linia de baza a r3ndului din care fac parte0 1ceasta reprezint$ o linie
imaginara ce une.te extremit$ile inferioare ale unor litere ce formeaz$ un r3nd0
4utem spune ca inclinatia scrisului se socote.te dup$ poziia axei longitudinale a
literelor/ mai ales a depasantelor fata de perpendiculara ce cade pe orizontala
r3ndurilor0 2up$ acest element/ scrisul este inclinat spre dreapta/ vertical/ inclinat
spre st3nga sau nedeterminat
!1
0
<ng)iurile literelor pot fi m$surate cu instrumente ca raportorul/ dar
aceasta metoda nu se aplica in metoda de expertiza/ deaoarece s-ar dovedi mult
prea graoaie0
4e de alta parte/ nici nu ar interesa prea mult o stabilire exacta a ung)iului
de inclinare a scrisului considerandu-se ca suficienta o evaluare aproximativa a
acestuia0 1precierile de acest gen pot fi f$cute si fara o aparatura speciala
!2
0
C3nd axa longitudinala a ma(orit$ii literelor formeaz$ cu axa un ung)i de
+, de grade scrisul este denumit vertical0 <ng)iurile mai mici de +, de grade
definesc scrisurile inclinate/ iar cele mai mari de +, de grade scrisuri r$sturnate0
In ceea ce prive.te valoarea identificatoare a inclinatiei scrisului se
considera ca aceasta ar fi absenta la scrisurile inclinate sub ung)iuri de
aproximativ ! de grade/ deoarece ma(oritatea persoanelor scriu in acest fel0
In sc)imb/ se apreciaz$ scrisurile verticale si cele r$sturnate cu o frecventa
ceva mai redusa dec3t cele inclinate0 2in categoria acestora/ o pondere
identificatoare ridicata ar retine scrisurile inclinate sub un ung)i de ! de grade0
@nclinaia scrisului va deveni incostanta/ fiind mai evidenta la literele
depasante/ intrucat suporturile atipice creeaz$ o asemenea posibilitate prin insasi
natura lor
!3
0
!,
1ndrei 1t)anasiu - Scris si personalitate - Ed0 Dtiinifica/ 9ucure.ti 1+&,/ pag0 22
!1
;0 Ionescu - Expertiza criminalistica a scrisului - pag0 3%
!2
C0 Suciu - Criminalistica - op0 cit0 pag0 +1
!3
1drian #ratila si "adu Constantin - op0 cit0 pag0 12+
Se apreciaz$/ de unii speciali.ti/ ca scrisul ma(orit$ii persoanelor prezint$ o
inclinare spre dreapta intre %!-*, de grade/ sunt insa persoane ale c$ror scris
prezint$ un ung)i de inclinare foarte stabil0
Concluzionam/ spun3nd ca inclinarea literelor se apreciaz$/ in mod obi.nuit
din oc)i0 2aca este nevoie de stabilirea precisa a ung)iurilor de inclinare se
folose.te un raportor transparent0 1precierea inclinarii literelor se face dup$
ung)iul format de axa longitudinala a literei cu linia orizontala a r3ndului0 2up$
inclinarea lor deosebim= scris drept/ scris inclinat spre dreapta si scris cu inclinare
neregulata0
Re,a"!i/a"ea )c"i)u(ui - variaz$ in raport de m$rimea literelor si de
condiiile in care se scrie0 1ceasta caracteristica se apreciaz$ dup$ l$rgimea
literelor si a spatiilor libere dintre litere si cuvinte0 '$surarea se aplica la mai
multe litere spatii libere/ facandu-se apoi media aritmetica0
2up$ repartizarea scrisului deosebim formele= extins/ potrivit/ str3ns si
foarte str3ns0
"epartizarea scrisului este concretizata in distanta dintre litere si cuvinte/
spatiile dintre r3nduri si m$rimea alineatelor0 In constatarea acestei caracteristici
se au in vedere/ ca si la aprecierea m$rimii scrisului/ spaiului afectat textului/
destinaia scrisului precum si condiiile concrete in care a fost elaborat/ daca se
.tiu sau se presupun0 4rivite dup$ acest criteriu scrisurile pot fi spatiate >aerisite?/
intermediare si ing)esuite
!
0
Di"ecia "7n$u"i(#" - este data de linia imaginara care une.te extremit$ile
inferioare ale literelor/ adic$ linia de baza a scrisului0 2irecia randuriloreste
determinata de particularit$ile psi)o-fiziologice ale scriptoruliu si influenat$ de
condiiile concrete/ obiective si subiective/ in care se scrie0 Ea se apreciaz$ in
raport de marginea superioara a )3rtiei si poate fi orizontala/ ascendenta/
descendenta sau nedefinita0
2irecia r3ndurilor este o adaptare individuala a mecanismului automatic al
scrierii la legea minimului efort0 In perioada de invatare a scrisului/ elevii sunt
pu.i sa scrie pe caiete cu o liniatura orizontala/ dar inca din aceasta faza se
observa o puternica individualitate/ deoarece apar de(a unele scrisuri ascendente
sau descendente fata de liniatura0 Ca factori care determina direcia r3ndurilor/
amintim= mi.carea de translaie a intregii m3ini si poziia colii de )3rtie pe care se
scrie0 2irecia r3ndurilor poate fi ascendenta/ descendenta si paralela in funcie de
ung)iul format de linia de baza a scrisului ori orizontala colii de )3rtie
!!
0
@ntruc3t s-a constatat ca diferite st$ri maladive/ depresive si oboseala
determina in ma(oritatea cazurilor cobor3rea r3ndurilor/ studiul asupra direciei
r3ndurilor trebuie efectuat asupra unor scrisuri care au fost executate in condiii
normale
!%
0
2in punct de vedere al formei r3ndurilor/ scrisurile se impart in= scrisuri
drepte/ concave/ convexe/ .erpuitoare sau eta(ate/ dup$ cum linia de baza a
!
Ion 'ircea - Criminalistica - op0 cit0/ pag0 2,1
!!
10 Ciopraga - Criminalistica >-ratatul de tactica?A Ed0 Gamma/ Ia.i 1++%/ pag0 22-23
!%
C0 1natoaie si E0 Stancu in -ratat de tactica criminalistica ediia a-II-a/ Editura Carpai/ 1++2/ pag0 *1-
*2
scrisului este dreapta/ concava/ convexa sau frana fata de orizontala foii de )3rtie
care trece prin cele doua capete laterale ale r3ndurilor0
9ineinteles ca aceasta clasificare este generala/ intrucat in practica se
intalnesc si scrisuri a c$ror direcie este de fapt o combinaie a celorlalte/ sau pot
foarte bine sa fie at3t de neregulate/ incat sa nu li se poat$ stabili direcia0
Vi!e/a )c"i)u(ui - este data de ritmul mi.c$rilor in unit$i de timp0 2ar cum
stabilirea aceasta nu se poate face pentru scrisurile in litigiu in cadrul unei
expertize grafice/ nu ne ramane dec3t sa urm$rim in acestea formele de
materializare ale vitezei/ care nu sunt altceva dec3t aspectul trasaturilor0
Eiteza scrisului este mare/ mi(locie si redusa0 Eiteza este mare atunci c3nd
in cadrul acestuia intalnim= simplificarea gesturilor grafice >reducerea unor
bucle?/ unirea semnelor diacritice de corpul literei respective sau de litera
urm$toare/ abrevierea unor cuvinte/ prescurt$ri/ deplasarea spre dreapta a barelor/
volutelor/ semnelor diacritice/ cre.terea spatiilor dintre litere in raport cu l$imea
acestora/ tendina de filiformizare a scrisului in special spre finalul r3ndurilor0
-oate acestea apar tocmai datorita adapt$rii m3inii la regula efortului minim0
Scrisul cu viteza medie este caracterizat de gri(a cu care scriptorul executa
fiecare litera/ pune si plaseaz$ la locul lui fiecare semn diacritic si fiecare bara/
indreapta fiecare gre.eala de scriere/ astfel ca pe tot parcursul acesteia apar
repetate modific$ri0 1ceasta viteza de scriere corespunde in general scrisurilor de
evoluie medie0
Scrisul incet/ contrar celui cu viteza mare/ are trasaturi grafice greoaie/
executate ap$sat/ cu numeroase opriri si relu$ri/ literele respecta modelul grafic
invatat de scriptor si au traseul grafic uneori tremurat0
1ceasta caracteristica este str3ns legata de evoluia scrisului0 Cum gradul
de evoluie al scrisului nu poate fi modificat la un nivel acceptabil de la inferior la
superior/ tot asa cum poate fi modificata viteza de la mica la mare/ fara ca scrisul
rezultat sa nu devin$ incoerent0
Eiteza scrisului este determinata de rapiditatea grafica si apreciata dup$
simplificarea construciei literelor/ dup$ gradul de legare al acestora/ dup$
Bdilatarea7 cuvintelor/ dup$ prescurt$ri/ etc0
F#"'a (iniei de baza a r3ndurilor - este considerata nu numai o
caracteristica generala ci si una topografica/ inclusa de unii autori intr-o categorie
mai corespunz$toare/ denumita or3nduirea scrisului0 2up$ aspectul pe care ii
capata/ linia poate fi dreapta/ concava/ convexa/ serpuita sau frana0
Este data de terminaia de (os a literelor/ care va depinde at3t de forma lor
de construcie cat si de felul in care sunt grupate in cadrul cuvintelor0 In
aprecierea liniei de baza nu se iau in considerare depasantele literelor/ ci numai
corpul propriu zis0 In unele cazuri/ linia de baza a r3ndurilor este apreciata in
raport cu linia de baza formata de terminaia superioara a literelor/ insa/ in acest
caz/ fara socotirea depasantelor
!&
0
@n stabilirea autenticit$ii semnaturilor si a textelor mai lungi presupuse
neautentice/ examinarea comparativa a liniilor de baza constituie un factor
!&
C0 Suciu - Criminalistica/ op0 cit0 pag0 +2
important al cercet$rii/ c$ci este un element grafic in mod obi.nuit negli(at de
falsificator0
A,3)a"ea !"a)eu(ui - este tot o caracteristica destul de constanta formata
prin deprindere0 2eosebim ap$sarea redusa/ mi(locie si mare0 1p$sarea redusa
este reprezentata de traseele care au o latime egala cu trasaturile de unire ale
lieterelor/ ap$sarea mi(locie corespunde cu de doua ori l$imea trasaturilor de
unire/ iar ap$s$rile mari dep$.esc si aceasta dublare0
Elementul cel mai important ii constituie amplasarea ap$s$rii traseului/ care
in desf$.urarea unui scris executat in condiii obi.nuite este situata la trasaturile in
cobor3re si la arcuirile spre st3nga0 1p$sarea traseului prezint$ o neobi.nuita
uniformitate la falsurile prin imitarea servila/ datorita desen$rii/ in parte a
scrisului0
#ig0 % Scris executat :n condiii normale
#ig0 & Scris gr$bit
Seciunea % - Ca"ac!e"i)!ici !#,#+"a&ice a(e )c"i)u(ui
2up$ cum sugereaz$ insasi denumirea lor/ caracteristicile topografice
privesc modul de dispunere/ de amplasare a unui text pe o coala de )3rtie sau pe
un alt suport0
1supra locului ce revine cercet$rii acestora/ in cadrul investigaiilor ce
privesc caracteristicile generale ale scrisului se inregistreaza doua curente de
opinie0 <nii speciali.ti considera ca asemenea aspecte nu au un caracter pur grafic
si in consecina/ examinarea lor trebuie sa se fac$ separat de aceea a notelor
grafice propriu zise0 2impotriv$/ ali cercet$tori in domeniu apreciaz$ ca
aspectele de ordin topografic ale unui scris pot fi asimilate caracteristicilor de
ordin general al acestuia si ca atare trebuie studiate impreuna0
Evident/ pentru activitatea practica de expertiza existenta unor astfel de
puncte divergente nu prezint$ nici o importanta/ obiectul examin$rilor r$m3n3nd
nesc)imbat indiferent de opinia la care ne-am raliat0
4rin caracteristicile de ordin topografic ale scrisului se intelege modul in
care un scriptor isi aran(eaz$ >dispune? grafismul pe suprafaa de scriere/ de
obicei/ o coala de )3rtie0
2eterminarea acestora comporta examin$ri sub mai multe aspecte0 <nul
dintre ele se refera la marginea textului0
Ma"+inea !e.!u(ui - In primul r3nd se va stabili daca ea exista sau nu/
inregistrandu-se scriauri lipsite de un astfel de element0 'arginile pot fi l$sate pe
am3ndou$ laturile textului sau numai pe una din ele0 Ele pot fi egale sau diferite
ca m$rime0 '$rimea marginilor se imparte in trei categorii= redusa >pana la 1 cm?/
mi(locie >pana la 3 cm? si mai mare >peste 3 cm?0 In ceea ce prive.te forma
marinilor acestea pot fi= drepte/ inclinate spre st3nga sau spre dreapta >regresiv
sau progresiv?/ fr3nte/ sinuoase/ concave/ convexe/ etc0
In situaia in care textul unui inscris este marginat/ se va constata modul in
care sunt plasate spatiile libere fata de masa grafica0 -extele care prezint$ o
singura margine/ la st3nga >sinistromarginate? sau la dreapta >dextromarginate?
reprezint$ o categorie importanta in vederea identific$rii0
Se constata ca sinistromarginea este intalnita la ma(oritatea scrisurilor/ fiind
o uzana deprinsa o data cu invatarea scrierii0 Ca atare nu poate fi cotata ca av3nd
o valoare individualizatoare deosebita0 'ult mai rare sunt grafismele
dextromarginate si ca urmare mai bine particularizate sub acest aspect0
;a r3ndul lor/ marginile comporta distincii in funcie de m$rime/
configuraie si forma ariei pe care o realizeaz$0
'$rimea marginii are in vedere distanta dintre marginea colii si inceputul
de r3nd0 2in punct de vedere al distantei marginile pot fi= mari/ mi(locii si mici0
Ealoarea individualizatoare mai mare o vor avea marginile mari si cele
mici/ valorile medii fiind considerate comune0
Configuraia marginilor prive.te forma aliniamentului inceputului de
r3nduri0 4rin unirea punctelor ce marc)eaz$ aceste locuri se vor obine dup$ caz
trasaturi drepte/ concave/ convexe/ .erpuitoare sau fr3nte/ atribute ce vor defini si
marginile respective0
Suprafaa unui grafism incadrat de una sau doua margini va capata o
anumita forma= dreptung)iulara/ p$trata/ trapezoidala/ care poate constitui un alt
criteriu de clasificare a marginilor0
2e notat ca ultimele doua caracteristici ale marginilor sunt greu de sesizat/
c)iar si de autorul scrisului0 Ca urmare/ ele vor avea o mare pondere
identificatoare0
6 alta examinare ce tine tot de aspectele topografice ale scrisului are ca
obiect a(inea!e(e ce reprezint$ retrageri ale unui r3nd care marc)eaz$ inceputul
unei noi idei0 Se remarca faptul ca foarte puine persoane folosesc corect
alineatul0 1numite uzane in aceasta privina pot fi uneori reinute ca av3nd valori
identificatoare0 'ai importanta se poate dovedi m$rimea alineatului/ prin care se
intelege distanta dintre m$rimea marginii si cap$tul de r3nd respectiv0
4rintre caracteristicile topografice ale unui scris se num$ra si cele privind
distantele ce se inregistreaza intre literele ce alc$tuiesc cuvintele/ intre cuvinte si
intre r3nduri0 Ca etalon de apreciere in primele doua situaii poate fi luata l$imea
literei/ iar pentru ultimul caz/ inaltimea acesteia0
2istan$rile la care ne-am referit confer$ scrisului o anumita spaiere0
Caracteristica spaierii este tratata de unii autori in cadrul clasei Bdimensiunea7A
aceasta clasificare tine evident de un anumit punct de vedere si nu impieteaz$
asupra activit$ii practice0 In acest caz s-a procedat c)iar si la clasific$ri ale
scrisurilor din acest punct de vedere0 1stfel scrisurile ar putea fi= ing)esuite sau
risipite0 -ermenii folosii nu necesita explicaii suplimentare0
A',(a)a"ea $i-e")e(#" 'eniuni - cum ar fi semn$tura/ data/ indicarea
persoanei c$reia i se adreseaz$ inscrisul/ meniuni ca BE3nz$torul7/
BCump$r$torul7/ B'artorii7/ etc0 5u numai poziia lor intereseaz$/ dar si
plasamentul lor reciproc si cel fata de text0 In aceasta privina de la caz la caz/
situaiile inregistrate pot fi extrem de diversificate
!*
0
2e multe ori insa/ in acest domeniu pot ap$rea raporturi constante/ bine
particularizate/ care sa constituie o caracteristica valoroasa/ explorabila in cursul
examin$rilor0
!*
1drian #ratila si "adu Constantin - Expertiza grafica si raionamentul prin analogie/ op0 cit0 pag0 123
CAPITOLUL V - PARTICULARITI PRIVIND SCRISUL SI
IDENTIFICAREA PERSOANEI
Seciunea 1 - Ca"ac!e"i)!ici ,a"!icu(a"e a(e )c"i)u(ui
Ca"ac!e"i)!ici(e ,a"!icu(a"e $e c#n)!i!ui"e a (i!e"e(#" c#n)!i!uie
e(e'en!u( $e 0a/a a( identific$rii persoanei dup$ scris0 Caracteristicile
particulare de constituire a literelor constau in forme specifice ale acestora/
tinandu-se seama de felul de executare a fiec$rui element grafic/ de incadrarea lui
in litera din care face partesi din cuv3ntul in unitatea grafica in care a intrat
!+
0
Caracteristicile particulare sau speciale ale scrisului se constituie ca un
!+
Camil Suciu - BCriminalistica7 - op0 cit0/ pag0 +2
grup de elemente foarte valoroase in identificare/ ele reflect3nd modul in care
fiecare persoana a deprins sa execute un anumit semn sau grup de semne grafice0
Cu cat o persoana se abate mai mult de la modelul caligrafic de construcie al
literelor sau cifrelor/ cu at3t creste posibilitatea identific$rii sale0
Elementele particulare ale scrierii se reflecta in formele multiple de
construcie a unui semn grafic >litera sau cifra?/ a fiec$rui element component ce
intra in structura sa0
In esena/ indicii de grafote)nica >particulari? vizeaz$ at3t construcia de
ansamblu a unei litere/ cat si a fiec$ruia din gramele si trasaturile sale
%,
0
In limba(ul de specialitate/ trasaturile de baza din construcia unei litere
dispuse in plan vertical sunt denumite grame/ iar cele dispuse orizontal/ ce unesc
doua grame/ sunt denumite duete0
Examinarea atenta a modului de construcie/ denumita si grafote)nica
semnului grafic/ face posibila evitarea concluziilor eronate de identificare/
determinata de asem$narea intamplatoare a doua scrisuri
%1
0
1parent/ o litera sau alta pot avea aspect banal0 2e cele mai multe ori/ insa/
o analiza atenta va pune in evidenta o mare densitate de trasaturi ce ii confer$
semnului grafic respectiv un caracter complet0 4entru a sesiza toate aceste
aspecte/ semnul grafic respectiv va trebui examinat din foarte multe puncte de
vedere0
1cestea sunt de obicei/ prezentate separat in orice tratat de specialitate0
1stfel/ un mod de clasificare a unei litere are in vedere faptul daca aceasta/ ca
aspect general/ se apropie mai mult de aspectul caligrafic sau cel tipografic0 <n
alt mi(loc de definire a unei litere se refera la num$rul si forma trasaturilor care
o alc$tuiesc0
1lte elemente ce contribuie la individualizarea semnelor grafice le
reprezint$ trasaturile de debut si cele prin care se finalizeaz$ o litera0 1cestea pot
fi analizate din punct de vedere morfologic/ din punct de vedere al plasamentului
fata de linia de baza a scrisului sau al poziiei fata de elemente ale respectivei
litere0
4otrivit direciei mi.c$rilor grafice aceste elemente ale literelor pot fi
construite drept sau sinuos/ in forma de bucla/ arc/ linie sinuoasa etc0
'i.c$rile prin care se executa elementele grafice ale literelor sunt
numeroase si complicate/ dar din ele putem desprinde mi.c$rile principale care
stau la baza construciei lor0 1ceste mi.c$ri sunt= cercul/ ovalul/ semicercul/ bucla/
nodozitatea si oc)iul - care pot fi executate destrogi sau sinistrogi0 Elementele
grafice form3nd linii grafice drepte se executa prin mi.c$ri longitudinale care sunt
paralele cu linia r3ndului si se subdivid in= longitudinala dreapte >c3nd mi.carea
este de bla st3nga la dreapta? si longitudinala st3nga >c3nd mi.carea este de la
dreapta la st3nga?A transversala - c3nd mi.carea este perpendiculara pa linia
r3ndului sau sub un anumit ung)i0
1lte mi.c$ri prin care se executa elemente grafice sunt= punctul incipient si
finalizarea in cadrul trasaturilor din care este formata o litera/ punctele de unire a
%,
Emilian Stancu - BCriminalistica7 - op0 cit0/ pag0333
%1
;0 Ionescu - op0 cit0/ pag0 1%% citandu-l pe Cean GaKet
elementelor grafice ce compun o litera etc0
Punc!u( $e a!ac )i !"3)3!u"a inci,ien!a a unei (i!e"e
1ceasta caracteristica se va aprecia in raport de linia r3ndului si de zona
mediana a literei0 1stfel punctul de atac poate fi situat pe linia r3ndului/ sub
aceastalinie sau deasupra0 #ata de corpul literei/ punctul de atac se poate situa in
zona centrala/ deasupra corpului central al literei sau in zona depasantei
superioare sau inferioare0 -r$s$tura incipienta de formare a unei litere poate
prezenta o forma in ung)i scurt/ in ung)i prelungit/ in trena/ forma convexa/
concava/ buclat$/ in cro.et situat sub linia r3ndului/ mult prescurtata sau sa
lipseasc$0
T"3)3!u"a !e"'ina!a )au $e &ina(i/a"e a (i!e"ei
#inalizarea literei se apreciaz$ ca poziie/ forma si m$rime0 Clasificarea
finaliz$rii poate fi= scurta/ normala sau prelungita/ orizontala in sus sau in (os/
situata pe linia r3ndului/ sub r3ndul scris sau in zona medie sau superioara a
literei0
4otrivit modelului caligrafic/ o litera poate fi construita/ de exemplu dintr-o
singura tr$s$tura >c/ v/ e/ o?/ din doua trasaturi >a/ b/ d/ n? din trei >m/ 1/ 9? si din
patru >'/ S?0 #orma acestor trasaturi poate fi dreapta/ circulara/ ung)iulara/
concava/ convexa/ etc/ cu variaii multiple in cadrul aceleia.i forme0 6 tr$s$tura
circulara se intalneste in variante complet circulare/ semicirculare sau in spirala0
Calibrul trasaturilor care alc$tuiesc un semn grafic este indeosebi luat si el
in calcul/ fiind cunoscut ca firul grafic poate prezenta constant diferite variaii de
presiuni0
Di"ecia 'i:c3"i(#" $e e.ecuie a elementelor constructive ale unui semn
grafic reprezint$/ de asemenea/ un factor negli(abil0 1stfel pentru realizarea
elementelor structurale ale unei litere pot fi realizate mi.c$ri circulare/ mi.c$ri pe
verticala fata de linia de baza sau mi.c$ri pe orizontala0 2e pilda o tr$s$tura
circulara > de tipul cercului/ ovalului/ buclei/ semicercului? se efectueaz$ de la
dreapta la st3nga sau de la st3nga la dreapta/ respectiv dextrogi sau sinistrogi0
1ceea.i direcie se intalneste si in cadrul trasaturilor orizontale0
2e mare interes pentru individualitatea unui scris se dovede.te modul de
legare a elementelor ce compun un semn grafic si felul in care/ la r3ndul lor/ sunt
legate literele intre ele
%2
0
'odul de execuie a unor elemente din alc$tuirea unor litere trasate/ de
obicei/ independent de corpul principal al acestora reprezint$/ de vasemenea/ un
aspect ce trebuie cercetat in cazul minusculelor Bt7 si Bf7 ce conin astfel de
trasaturi0
Va"ia!iuni in e.ecu!a"ea 'inu)cu(ei ;a< - minuscula a se compune din
doua elemente grafice= ovalul literei si piciorul0 Construcia ovalului prezint$
variatiunile analizate mai sus/ in ceea ce prive.te piciorul literei/ aceasta se
apreciaz$ din punct de vedere al formei si al poziiei0
4iciorul poate fi construit din continuitatea tr$s$turii ovalului/ poate fi
construit independent de aceasta/ cu finalizarea dreapta/ in ung)i/ rotun(it$ etc0 Ca
%2
Camil Suciu/ BCriminalistica7 - op cit/ pag0 +2
poziie/ piciorul poate fi situat in tangenta superioara/ mi(locie sau inferioara fata
de oval/ distanat sau travers3nd ovalul0
Va"ia!iuni in c#n)!"ui"ea 'inu)cu(e(#" ;'< )i ;n< - minusculele m si n
pot fi construite cu arcadele rotun(ite/ ascuite sau ing)irlandate0 In unele variante
ultima grama a minusculei Bm7 este atrofiata/ pentru a asigura tr$s$tura de unire
cu litera urm$toare0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei ;c< - se poate executa cu tr$s$tura incipienta sau
fara/ cu arcuirea rotun(it$ sau aplatizat$ si cu cro.etul simplu sau inmelcuit0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei ;0< - se executa cu depasanta in bucla sau in
bastonada si cu finalizarea arcuita sau dreapta/ terminata in nodozitatea
caracteristica sau fara aceasta nodozitate0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei ;&M - cu depasantele buclate sau in forma de
bastonada/ cu tr$s$tura incipienta situata in zona mediana sau superioara/ cu
tr$s$tura orizontala trasa separat sau in continuarea depasantei inferioare/ etc0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei ;"< - dup$ modul caligrafic sau dup$ modelul
tipar0 2up$ modelul caligrafic se poate prezenta/ cu sau fara nodozitate/ in zona
superioara si cu plafonul drept/ concav sau convex0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei Bs7 - cu plafonul ascuit sau rotun(it si in unele
variante cu finalizarea in bucla0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei ;!< - cu depasanta in bucla sau in bastonada/ cu
tr$s$tura orizontala situata in partea de sus sau medie a depasantei/ cu tr$s$tura
orizontala a.ezata simetric sau cu dominarea unei laturi/ cu finalizarea dreapta/
arcuita sau revenind asupra corpului literei pe forma tr$s$tura orizontala etc0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei Bx7 - prin continuarea traseului si buclarea celor
doua arcuri/ sau de arcuri separate care se intretaie0
C#n)!"ui"ea 'inu)cu(ei Bz7 - cu talpa literei orizontala/ sau cu
transformarea acesteia intr-o bucla situata in zona depasantelor inferioare0
;ista elementelor grafice ce intra in construcia literelor/ prezentata mai
sus/ are caracter exemplificativ/ ea neprinzand nici toate literele si nici toate
variantele de construcie a acestora ci tine seama doar de dificultatea de
construcie a literelor vizate0
<n scris este individualizat si prin modul in care se prezint$/ din punct de
vedere constructiv/ semnele diacritice0 2e.i aparent banale/ acestea pot retine
caracteristici importante0 1stfel/ un exemplu de semn diacritic poate rezida intr-
un scurt segment/ drept/ arcuit/ ung)iular/ oval/ semioval sau punctiform/ poate fi
plasat la o distanta mai mare sau mai mica fata de litera/ poate fi construit se parat
fata de aceasta sau in continuarea ei0
1lte segmente grafice sunt extrem de bine particularizate/ prezent3nd
caracteristici ce au o frecventa mica de apariie in alte scrisuri0 2aca semnele
grafice din prima categorie sunt considerate ca av3nd o valoare mica in procesul
de identificare/ elementele structurale ale unui scris ce se dovedesc a fi foarte bine
particularizate/ rein mari valori identificatoare0 Cu privire la aceasta c)estiune/ in
general/ in domeniul expertizei criminalistice a scrisului de mana se considera ca
semnele grafice av3nd cea mai mare valoare identificatoare sunt asa numitele
Bidiotisme grafice70 Construcii sau elemente morfologice extrem de originale -
adev$rate Bcreaii7 ale unui scriptor - prezint$ o foarte mica posibilitate de a fi
intalnite si la scrisurile altor persoane
%3
0
Studierea aprofundata a caracteristicilor de ordin particular ale unui scris
este extrem de importanta/ deoarece ansamblul acestora determina in buna parte
individualizarea unui scris0 2up$ cum exprima 10 6sborn= B'ii din aceste
caractere sunt creaii si dezvolt$ri individualeA curioasa si incalculabila lui
varietate este desigur ceea ce da scrisului de mana inalta sa valoare distinctiva00070
#ig0 * Idiotisme grafice sesizabile produse de combinaiile minusculei
8e70
%3
1drian #ratila si "adu Constantin/ BExpertiza grafica00007/ pag0 13
#ig0 + Idiotism grafic dificil de sesizat/ const3nd :n aplicarea unui punct
dup$ aproape fiecare cuv3nt0
Seciunea % - Ce"ce!a"ea +"a&ica a ci&"e(#"
Expertiza grafica a cifrelor constituie una din problemele dificile ale
identific$rii persoanelor dup$ scris0 2e.i in practica de cercetare identificarea
persoanei dup$ scrierea cifrelor survine relativ destul de frecvent in literatura de
specialitate aceasta problema este destul de puin tratata0
1naliza grafica a cifrelor urmeaz$/ in mare/ aceea.i cale ca si analiza
grafica a scrierii literelor/ deosebind caracteristici generale si particulare0
Sub aspectul caracteristicilor grafice generale a cifrelor menionam=
- gradul de evoluie al scrisurilor cifrelor/ care se observa dup$ precizia
si sigurana mi.c$rilorA
- inclinarea cifrelor prezint$ aceea.i variaie ca in scrisul literelor/
put3nd fi= dreapta/ inclinata spre st3nga sau spre dreapta
- legarea cifrelor este o caracteristica ce apare mai rar in scrierea
acestora si se deosebe.te dup$= forma si poziieA
- dimensionarea cifrelor este o caracteristica fara stabilitate/ fiind
executata in raport de spaiu disponibil0
Ca"ac!e"i)!ici(e ,a"!icu(a"e $e c#n)!"ui"e a ci&"e(#" )un! 'ai ,uin
nu'e"#a)e $ec7! in )c"i)u( literelor/ datorita formei mai simplificate a semnelor
grafice si unei exers$ri mai reduse0
Ca particularit$i grafice caracteristice in executarea cifrelor menionam=
- ad$ugarea unor elemente suplimentare/ ca punctul pe cifra 1/ sau linia
situata la extremitatea de (os/ form3nd talpa cifreiA
- simplificarea construirii unor cifre >ca /!/&? prin reducerea unor
trasaturiA
- arcuirea/ curbarea sau ondularea unor trasaturi care trebuiau executate
in linie dreaptaA
- plasarea trasaturilor incipiente si a finaliz$rii cifrei *A
- semnul dextrogir sau sinistrogir al execut$rii cifrei *A
- variatiuni in executarea celor doua ovale ale cifrei */ ca forma/
dimensionare si inc)idere a ovalelorA
- variantele in executarea ovalelor la cifrele= ,/%/+=
- formarea trasaturilor incipiente si a finaliz$rii in cro.et >1/%/&? sau in
bucla >2/3/%?A
- unirea ung)iulara/ rotun(it$ sau nodozitatea elementelor componente
ale unei cifreA
- executarea cifrelor dintr-o singura mi.care sau mai multeA
- raportul dintre diferitele elemente ale unei cifre0
2atorita variantelor grafice mai puin numeroase si unei constante mai mici
a carcteristicilor/ identificarea unei persoane dup$ scrierea cifrelor se face mai
greu/ fiind necesar un num$r mai mare de cifre0
;a identificarea persoanelor dup$ scrierea cifrelor/ o mare importanta o au
as numitele Bidiotisme grafice7/ adic$ caracteristicile grafice ie.ite din comun/
c$ci dup$ cifre executate strict dup$ modelul caligrafic nu se pot face identific$ri
de persoane0 2e asemenea nu se poate identifica scriptorul nici in cazul existentei
numai a c3torva cifre/ #alsurile prin deg)izarea sau imitarea altui model in
executarea cifrelor sunt greu de identificat din lipsa unor caracteristici suficient
de stabile0
In unele cazuri cifrele pot a(uta la identificarea autorului prin gruparea lor
in cuprinsul indic$rii datei pe inscris/ in formele de executare a cifrelor romane si
c3nd sunt grupate intre semne de operaii matematice0
Elementul cel mai important in construirea cifrica a datei este menionarea
lunii/ c$ci aceasta se poate scrie cu cifre romane sau arabe/ iar cifrele arabe pot fi
precedate de , sau nu0
<n alt element care se ia in considerareeste felul de separare ale
elementelor unei date/ dup$ cum ziua/ luna si anul sunt separate printr-o linie
oblica/ prin linii orizontale/ puncte sau virgula0
In cazul cifrelor romane se va tine seama de forma/ orientarea si
dimensiunea lor/ amplasarea unora fata de celelalte/ precum si fata de linia
r3ndului0 In executarea cifrelor romane pot ap$rea forme extrem de caracteristice
unui scris/ in sensul Bidiotismelor grafice7 de care am mai vorbit0
6 forma specifica de grupare a cifrelor o intalnim in diferitele operaii
matematice/ in care pe langa caracteristicile grafice ale fiec$rei cifre ne
intereseaz$ amplasarea ei si forma semnelor aritmetice deoarece= BT7/ B-7/ BUB/
Bradical7 etc0 pot fi executate in forme variate0 2e exemplu/ unele persoane
executa BUB in forma unei minuscule Bz7/ zecimalele sunt separate de unii prin
punct/ de alii prin virgula sau scrierea la un nivel mai ridicat/ etc0
Seciunea * - E.,e"!i/a )c"i)u(ui e.ecu!a! ,"in i'i!a"ea ca"ac!e"e(#"
!i,#+"a&ice
Imitarea caracterelor tipografice este unul dintre procedeele de denaturare a
scrisului cursiv/ care consta in modificarea con.tienta a semnelor grafice/ din
caracter cursiv in cel de tipar0
Expertiza scrisului tipizat se caracterizeaz$ prin elemente specifice
datorate/ pe de o parte/ existentei unor factori care ingreuneaza identificarea
scriptorului/ iar pe de alta parte/ prezentei unui intreg complex de particularit$i
ale scrisului ce se manifesta numai la asemenea texte0
In practica de expertiza/ forma pura a scrisului tipografic se intalneste mai
rar/ intrucat de obicei se asociaz$ literele de tipar cu cele cursive/ situaie care
poate fi intalnita la orice scriptor/ mai ales in completarea adreselor trimiterilor
po.tale/ a titlurilor/ a rubricilor unor formulare sau c3nd se urm$re.te scoaterea in
evidenta a anumitor pasa(e importante dintr-un inscris
%
0
@n mod normal/ literele de tipar sunt utilizate mai des de c$tre persoanele
care exercita profesii cu un anumit specific cum ar fi= proiectanii/ desenatorii
te)nici si decoratorii0 In cauzele (uridice/ literele de tipar sunt intalnite cu
predilecie in redactarea pieselor in litigiu/ deaorece f$ptuitorul este incredintat
ca/ intrucat literele de tipar sunt morfologic sablonizate/ prin imitarea lor se
obine o depersonalizare a scrisului si in felul acesta ar putea fi mai greu de
identificat lucru care este adev$rat/ dar numai in parte0
Exista p$rerea ca oricine poate imita caracterele tipografice ale literelor0 In
realitate/ nu toate literele alfabetului pot fi deg)izate cu u.urina prin folosirea
modelelor tipografice0 4ractica de expertiza evideniaz$ existenta unor dificult$i
in executarea minusculelor tipografice/ ceea ce constituie totodat$ o explicaie a
faptului ca numeroase scrisuri sunt deg)izate cu u.urina prin folosirea modelelor
tipografice0 C)iar in privina ma(usculelor/ scriptorii intampina dificult$i in
imitarea fidela a modelelor tipografice ale literelor >G?/ >C?/ >V? ceea ce-i
determina sa recurg$ fie la forme derivate din modelul de tipar/ fie la formele
caligrafice0
Conform mostrelor standard/ semnele grafice ale literelor sunt formate/
caracteristici de identificare/ ceea ce ingreuneaza identificarea autorului textelor
scrise cu imitarea caracterelor tipografice0
4e de alta parte/ caracteristicile scrisului unei persoane constituie o
consecina a mi.c$rilor rapide si automatizate0 -extele tipizate/ av3nd un ritm de
execuie mai lent/ nu conin acele trasaturi Breflectorii7 care indica direcia
mi.c$rii/ modul de incepere si terminare a acesteia etc0
%
Camil Suciu/ op0 citata
In acela.i timp/ ritmul lent al scrierii/ precum si modificarea voluntara a
construciei semnului grafic permit scriptorului sa-si controleze in permanenta
mi.c$rile/ evit3nd particularit$ile obi.nuite in executarea semnului grafic/ care de
obicei ii caracterizeaz$0
;ipsa leg$rii conduce si ea la pierderea unui intreg complexe de
particularit$i speciale ale scrisului0 In acest fel/ complexitatea identific$rii este
condiionata/ pe de o parte/ de un num$r insufucient de caracteristici ale semnelor
de grafice de tipar/ datorita simplit$ii construciei acestora prin mi.c$ri drepte/
iar// pe de alta parte de pierderea elementelor specifice stabile ale scrisului/ ca
urmare a ritmului lent si a inexistentei legaturilor interliterale0
In manuscrisele unei persoane apar in ma(oritatea cazurilor doua grupe de
caracteristici ale scrisului care/ luate in ansamblul lor/ constituie baza identific$rii
autorului scriptual0
4rima grupa de elemente caracteristice o reprezint$ cele care apar datorata
modific$rii construciei generale a semnului grafic in scrierea cu caractere
tipografice/ respectiv caracteristicile scrisului tip$rit/ introduse in mod con.tient si
devenite automatisme prin exerciiu0
#iec$rei persoane ii este specific un complex deosebit de elemente
caracteristice ale scrisului/ care se manifesta numai in asa-numitul Bscris de tipar7
al persoanei respective0
Corespondenta semnelor grafice alese de scriptor prin imitarea modelelor
grafice depinde precizia imit$rii literelor si de deprinderea autorului de a scrie in
acest fel0 Cu cat sunt mai multe devieri de la modelul tipografic/ ca at3t mai multe
vor fi caracteristicile individuale intalnite in manuscris0
6 imitare precisa a formei literelor de tipar reduce posibilitatea identific$rii
executantului pe baza textului scris/ pentru ca prin imitarea formelor standard ale
semnelor grafice se modifica si mi.c$rile obi.nuite proprii scrierii cursive/
pierzandu-se astfel un mare num$r de caracteristici de identificare0 In acela.i
timp/ aceasta duce si la apariia unor noi caracteristici individuale ale persoanei
care imita scrisul de tipar0
Exista o serie de factori care au unfluentat formarea scrisului tipizat0 1stfel/
gradul general de evoluie a scrisului obi.nuit al unei persoane constituie baza
formarii scrisului tipizat/ intrucat deprinderea c$p$tata anterior da scriptorului
posibilitatea de a scrie cu mi.c$ri bine coordonate si intr-un ritm suficient de
rapid/ c)iar in cazul modific$rii intenionate a construciei generale a scrisului
grafic0 <n grad inalt de evoluie a scrisului cursiv al unei persoane favorizeaz$
formarea scrisului cu imitarea caracterelor tipografice0
'odul si precizia imit$rii reprezint$ un al tfactor care are efecte asupra
formarii scrisului tipizat0 ;a imitarea din memorie/ in manuscris apar numeroase
particularit$iA ele sunt rezultatul devierilor de la formele standard ale literelor si
m$resc posibilitatea de identificareExercitiile f$cute in acest scop duc de
asemenea la formarea unor deprinderi/ a unor forme relativ stabile ale semnelor
de tipar/ specifice unei anumite persoane0
1 doua grupa o reprezint$ caracteristicile scrisului obi.nuit >cursiv? al unei
persoane care/ in virtutea stabilit$ii lor/ apar in textul tipizat0 1ceste elemente/
care se menin in scrisul cu imitarea caracterelor tipografice in pofida voinei
scriptorului de a le exclude/ se numesc Belemente ale scrierii cursive70
2up$ cum rata practica de expertiza/ elementele scrierii cursive se modifica
indeosebi in acele parti ale literelor de tipar executate cu mi.c$ri rotun(ite/
caracteristici intalnite mai frecvent la literele de tipar care prin construcia lor se
aseam$n$ cu cele cursive sau cu ma(uscule/ cum ar fi ,/4/</C/V/L etc0 In modelul
tipografic al literelor 5/'/G/#/9 si altele aceste elemente apar mai rar0
1pariia elementelor scrierii cursive in scrierea cu imitarea caracterelor
tipografice este mult influenat de ritmul scrierii0 In cazul dep$.irii >acceler$rii?
ritmului obi.nuit/ in manuscris apar o serie de modific$ri/ cum ar fi= elemente ale
literelor formate prin mi.c$ri rotun(ite/ specifice scrierii cursive/ legaturi intre
litere/ pierderea unor am$nunte ale semnelor grafice tipizate/ inlocuirea literelor
cu o construcie complicata prin altele cu o construcie simpla etc0
Caracteristicile generale care apar in scrierea cu imitarea caracterelor de
tipar sunt/ in principiu/ acelea.i ca si in scrierea cursiva a unei persoane/ av3nd
insa si unele particularit$i/ dup$ cum urmeaz$=
- dispunerea generala a textului scris/ in raport cu suportul/ caracterizata
printr-o serie de elemente ca= amplasarea datei/ a titlului/ inaltimea si distanta fata
de margini ale alineatelor/ l$imea si direcia marginii/ inaltimea ultimei linii etcA
- spaierea >distanarea? intre linii/ cuvinte sau c)iar litereA
- inclinarea literelor/ care de regula se p$streaz$/ de.i modelele de tipar
sunt drepteA
- dimensiunea literelor0 ;a scrierea tipizata/ de regula/ dimensiunea
literelor se m$re.te mai mult sau mai puin fata de scrierea cursiva/ cu excepia
cazurilor c3nd scriptorul este ingradit de formatul suportului pe care trebuie sa
repartizeze textul intreg0 2imensiunea literelor depinde de scopul in care se
intocmeste actul/ de dimensiunea suportului si de instrumentul de scris folositA
- intensitatea ap$s$rilor si repartizarea acestora pe elementele
componente ale semnului grafic/ care/ de regula/ raman nesc)imbate comparativ
cu scrisul cursivA
- legarea literelor0 2e obicei semnele grafice de tipar se scriu nelegate/
dar la o scriere rapida apar elemente de unireA
- caracteristicile limba(ului folosit de scriptor >vocabular/ semne de
punctuaie/ construciile gre.ite in propoziii si fraze?
In funcie de elementele menionate mai sus/ expertul isi poate face o
opinie despre gradul de evoluie a scrisului autorului0
Seciunea 2 Ca"ac!e"i)!ici in$i-i$ua(e
2in examinarea am$nunita a literelor tipografice pot fi deduse o serie de
particularit$i care a(uta la identificarea scriptorului0 In vederea ordon$rii si
u.ur$rii examin$rii 10 6sborn recomanda gruparea semnelor grafice ale literelor
in trei categorii/ in raport cu similitudinea elementelor componente/ si anume=
- literele formate din linii si ung)iuri drepte= E/#/I/I/;/-
- literele formate din linii drepte/ unite prin ung)iuri ascuite sau
obtuze= 1/W/'/5/E/S/L/V/N
- literele formate in intregimea lor din linii curbe sau linii drepte
combinate cu curbe= 9/C/2/G/,/4/X/"/S
4ractica de expertiza criminalistica a textelor scrise cu imitarea caracterelor
tipografice atesta existenta a numeroase caracteristici individuale/ astfel incat o
simpla enumerare a lor nu le-ar cuprinde in totalitate0 2e aceea/ se va face o
sistematizare a acestora in funcie de anumite caracteristici morfologice si
topografice0
In descrierea caracteristicilor individuale sunt avute in vedere urm$toarele=
- forma literelor/ care are o importanta deosebita scrisul tipografic0
Scrierea tipografica se executa in baza unor anumite vizuale/ puternic alterate de
imaginaia scriptorului0 4ractica de expertiza arata ca muli scriptori sunt
incapabili sa realizeze un alfabet tipografic intreg/ astfel incat inlocuiesc literele
pa care nu .tiu sa le execute prin forme aproximative sau inventate/ cel mai
adesea prin cursive/ ma(uscule sau minusculeA
- num$rul trasaturilor componente ale literelorA
- dimensiunea literelor >inaltimea si l$imea? si mai ales propoziiile
dintre litere sau dintre elementele componente ale acestora0 In practica/ in unele
specimene de scris cu ma(uscule tipografice/ litera iniiala a r3ndului sau a
fiec$rui cuv3nt este vizibil mai inalta dec3t urm$toarea0 C)iar in poziia mediana/
unele litere >C/-? apar mai inalte/ altele >,/1? sunt frecvent mai (oase dec3t restul/
incat prezenta lor cu dimensiuni corecte constituie o caracteristica de mare
valoare0 <nele litere >E/I/# si -? sunt de obicei mai late dec3t restul/ lucru u.or
de obinut prin alungirea trasaturilor orizontale0
- direcia de executare a trasaturilor care compun toate elementele
literaleA
- forma si m$rimea suprafeelor cuprinse intre trasaturile componente
ale semnelor graficeA
- modul de combinare a trasaturilor literale si forma acestora >ascuite/
maciucate/ fusiforme/ etc?A
- inclinarea diferitelor trasaturi care compun semnul graficA
- prezenta/ forma si poziia semnelor de punctuaie >punct/ virgula/ etc?A
- trasaturile ornamentale ale semnelor grafice >inflorituir?A
- modul de legare a literelorA
- modul de executare a unor semne grafice neliteraleA
alte caracteristici >orientarea barelor/ existenta cro.etelor incipiente si
finale/ forma ovalelor/ etc0?
2eoarece scrisul tipizat este intalnit/ mai cu seama in situaiile de deg)izare
a scrisului unei persoane/ trebuie sa se aib$ in vedere si o serie de reguli specifice=
F cea mai mare parte a deg)iz$rii este de natura relativ simpla >de exemplu/
sc)imbarea inclinarii scrisului?A
Fscrisul deg)izat prezint$ ritm si cursivitate mai reduse dec3t scrisul
naturalA
F inclinarea scrisului deg)izat este mai rar constantaA
Fscrisul deg)izat conine adesea forme sc)imbate ale literelorA
Foriginalitatea in deg)izare exista de puine ori/ fapt explicat
prin
transformarea scrisului unui act reflex care poate fi greu de controlat0
Evident caracteristicile individuale ale scrisului tipografic fiind mai puine
dec3t in scrisul cursiv/ gradul de certitudine a concluziilor va fi mai redus/ fara a
face insa imposibila in unele cazuri identificarea autorilor0
Seciunea 6 - E.a'ina"ea c#',a"a!i-3
1ceasta etapa are doua faze distincte si anume= compararea cu scrierea
cursiva/ compararea cu mostre ale scrisului tipizat0
4articularitatea comparaiei textelor scrise cu caractere tipizate consta in
stabilirea variaiilor posibile ale construciei literelor executate de o persoana
determinata fata de caracterele de tipar0 1ceasta operatiuneeste posibila numai
prin studierea unui num$r mare de modele ale scrisului/ intocmit in condiii dintre
cele mai diferite0 Cel mai mare num$r de variante se intalneste la persoanele care
st$p3nesc bine scrierea cu imitarea caracterelor de tipar0 2aca nu exista o
suficienta deprindere in acest sens/ posibilit$ile scriptomlui de a modifica
mi.c$rile sale obi.nuite sunt destul de limitate0
4entru ca examenul comparativ sa poat$ fi efectuat in bune condiii/ iar
rezultatele acestuia sa permit$ formularea unei concluzii concrete/ .tiinific
argumentate/ este necesar ca modelele de comparaie sa indeplineasca anumite
cerine0 Se are in vedere sa fie luate in calcul toate variantele/ pentru a se putea
explica deosebirile care apar ca rezultat fie al variabilitatii scrisului provenit de la
aceea.i persoana/ fie al execut$rii lui de c$tre mai muli scriptori0
In al doilea r3nd se are in vedere ritmul de execuie sa corespunda celui
utilizat in textul in litigiu0 -extele trebuie intocmite at3t liber/ cat si dup$ dictare/
ritmul accelerandu-se treptat/ pentru a se asigura posibilitatea stabilirii capacit$ii
scriptomlui de a imita caracterele de tiparA totodat$ se are in vedere stabilirea
tendinei scriptomlui de a denatura formele obi.nuite ale semnelor grafice/
implicit apariia caracteristicilor scrierii cursive0
C3nd nu exista posibilitatea obinerii modelelor de comparaie cu scris
tipizat/ ci se prezint$ doar modele de scris cursiv/ identificarea autorului este
totu.i realizabila/ daca acest scris conine un num$r mare de caracteristici ale
scrierii tipizate0 Intr-o asemenea situaie/ se va obine un num$r cat mai mare
posibil de piese de comparaie/ cum ar fi= caiete/ registre/ c3rti po.tale/ ilustrate/
in care de obicei scriptorii utilizeaz$ semne grafice care imita pe cele tipografice0
Cercetarea comparativa trebuie sa cuprind$ neap$rat semnele grafice cele
mai complicate/ ca de exemplu litera 1/ 9/ W/ " si E din a c$ror construcie se pot
deduce cele mai importante particularit$i ale scrisului0
6 mare atenie trebuie sa se acorde modului de incepere si de terminare a
mi.c$rilor prin care se realizeaz$ semnul graficA modul de inc)idere a ovalelorA
amplas$rii punctelor iniiale si finale ale mi.c$rilor in scrierea anumitor litereA
plasamentul depasantelor etc0
4rocedeul de comparare cel mai des folosit este cel al confrunt$rii si
urm$ririi vizuale concomitente ale caracteristicilor scrisului tipizat si ale scrisului
model/ cursiv sau tipizat0 In folosirea acestui procedeu se poate merge de la
general la particular/ de la simplu la complex sau invers0
<n alt procedeu este cel al examin$rii comparative a tabelelor sinaptice
intocmite pentm fiecare scris in parte0 Cu aceasta ocazie/ expertul va selecta acele
caracteristici ce se intalnesc in ambele scrisuri cercetate/ evideniind totodat$
elementele de neconcordanta/ care vor trebui explicate si argumentate in
urm$toarea etapa a expertizei0
Se mai poate folosi procedeul confrunt$rii fotogramelor ce reprezint$ litere
intregi/ variante ale acelea.i litere sau anumite parti componente reprezentative0
1ceste procedee pot fi completate cu unele m$sur$tori grafometrice/ care
constituie totodat$ si modalit$i de demonstrare0
'$sur$torile pot fi efectuate asupra urm$toarelor elemente ale semnelor
grafice= dimensiunea literelor >lungimea/ curburi?A direcii/ in valori ung)iulareA
intreruperi/ apreciate in valori statistice de frecventaAforme/ interpretate static0
In scrierea dup$ .ablon se reduce extrem de mult posibilitatea manifest$rii
in manuscris a caracteristicilor individuale ale scrisului autorului0 1ceasta
ingreuneaza insasi posibilitatea identific$rii scriptorului0
Este important pentru obinerea rezultatului dorit folosirea unei te)nologii
adecvate care sa pun$ in evidenta numai caracteristicile specifice scrisurilor
examinate0 Se pot descrie toate semnele grafice/ cu variantele lor/ sau/ daca
textele sunt prea lungi iar semnele grafice/ cu variantele lor se repeta de multe ori
dar in variante asem$n$toare/ se vor seleciona cele mai reprezentative0
Este de preferat ca expertul sa descrie un num$r suficient de semne grafice/
cu variantele respective/ astfel incat argumentele aduse sa fie conving$toare0
Elementele de difereniere care apar intre scrisurile examinate se descriu in
totalitate/ explicandu-se si argumentandu-se .tiinific cauzele acestora0 2escrierea
va trebui neap$rat insotita si completata cu ilustrarea celor mai reprezentative
caracteristici ale semnelor grafice cercetate0
Seciunea = - Ce"ce!a"ea )e'na!u"i(#"
In identificarea persoanelor dup$ scris o problema speciala o constituie
identificarea semnaturilor contestate0 Semn$tura la inceput urmeaz$ acela.i
proces de formare ca si scrisul obi.nuit/ dar cur3nd se deta.eaz$ pentru a evalua
singura/ luand-o/ in numeroase cazuri/ inaintea scrisului0
#ormarea semn$turii intr-un proces oarecum separat de restul scrisului unei
persoane se datoreaz$ urm$torilor factori0 In primul r3nd trebuie inut cont ca
semn$tura este formata dintr-un grup restr3ns de litere care se repeta in aceea.i
grupare0 Semn$tura se executa cu o rapiditate mai mare dec3t scrisul obi.nuit si
pentru unele persoane/ c)iar mai frecvent dec3t scrisul0 "apiditatea execut$rii
semn$turii va duce la simplificarea literelor/ facandu-le necitete0 In al doilea r3nd
trebuie inut cont de faptul ca adeseori semnaturile sunt complicate in mod
intenionat/ fiind pres$rate cu forme artificiale fanteziste pentru a le face de
neimitat0
1ceste doua tendine coexista in cadrul semnaturilor/ adic$ al$turi de o
simplificare la extrem a formelor grafice intalnim o complicitate parazitara a unor
litere0 #ormele voit complicate ale semnaturilor nu rezista mult timp procesului
evolutiv al acestora/ r$m3n3nd doar pentru primele litere sau pentru litera iniiala0
Cu tot caracterul ei strict individual si stabil/ semn$tura se poate executa in
mai multe variante/ ca= ingri(it/ mai puin ingri(it si prescurtat0
Examinarea grafica a unor semnaturi in vederea stabilirii autenticit$ii lor
se face tinand seama de= si speciale ale scrisului0
2in punct de vedere topografic se stabile.te poziia semn$turii in raport de
marginile laterale si de (os a )3rtiei/ de ultimul r3nd scris/ de locul unde se g$se.te
data actului0
Caracteristicile grafice generale si particulare sunt de aceea.i natura ca in
scrisul obi.nuit/ doar ca in semn$tura poate sa prezinte unele caracteristici
difereniate0 4e langa aceste caracteristici grafice in cercetarea semnaturilor se va
acorda o deosebita atenie elementelor artificiale/ ca= trasaturile drepte verticale
sau orizontale/ diferite combinaii ung)iulare/ arcuite/ laturile si ovalele folosite la
completarea iniialelor semn$turii sau a parafei0
Elementele artificiale se analizeaz$ impreuna cu caracteristicile particulare
cu care sunt imbinate/ aceasta relaie prezent3nd un caracter destul de stabil0
Semnaturile sunt falsificate prin imitarea servila sau libera/ sau scrise la
intamplare/ fara g)idarea dup$ modelul original0 4entru descoperirea persoanei
care a falsificat semn$tura se vor examina at3t caracteristicile grafice cuprinse in
modelele experimentale cat mai ales scrisul si semn$tura celor b$nuii0
In scrisul acestora se vor caut$ in special grupele de litere care au intrat in
semn$tura contestata in formele de simplificare a semnaturilor proprii0
Seciunea > Mi5(#ace !e?nice $e e.a'ina"e
4entru examinarea criminalistica a semnaturilor/ expertul se folose.te de
microscop si de stereomicroscop - intrucat acestea permit observarea pe traseul
semn$turii a eventualelor intreruperi/ retusari etc0 - de lampa cu radiaii
ultraviolete si de un traductor din infrarosu0
2e asemenea sunt necesare aparate sau alte ustensile pentru realizarea
fotografiilor de umbre/ cum sunt= o lampa cu fascicul ingust/ un aparat de
fotografiat/ un dispozitiv de reprodus documente/ aparate de copiat si m$rit
precum si filtre pentru realizarea fotografiilor separatoare de culori0 In cazul in
care traseul semn$turii a fost marcat mai intai cu creionul si apoi cu cerneala/ se
folose.te un microscop cu lumina polarizata/ pentru a pune in evidenta particulele
de grafit tangente traseului0
In procesul examin$rii semnaturilor prin suprapunere sunt necesare
dispozitive si aparate pentru realizarea imaginilor la scara/ un aparat de copiat
prin contact si un epidiascop >aparat care serve.te la proiectarea pe ecran a unei
figuri iluminate?0
Expertul trebuie sa dispun$ si de un minimum de instrumente de m$surat si
trasat/ cum sunt= lupa microscopica/ raportor/ rigla/ compas/ ec)er/ grile trasate pe
folii transparente si tr$g$toare pentru tus0
2in 5oiembrie 1+&!/ Institutul de criminalistica al politiei germane
populare are la dispoziie pentru a fi folosit si perfecionat prin utilizare practica
Bsistemul de mi(loace 2ensitron70
Seciunea @ Ca"ac!e"i)!ici +ene"a(e
1ceste caracteristici se refera/ in primul r3nd/ la a.ezarea semn$turii pe
document0 4e foarte multe acte/ cum sunt de exemplu statele de plata/ foile de
depunere si restituire tip CEC/ diplome/ etc/ semn$tura are un loc anume
determinat/ marcat prin meniunea Bsemn$tura titularului7/ Bde acord7/ Baprob7/
etc/ sau pur si simplu printr-un c)enar0
4e numeroase alte acte/ ca= cereri/ scrisori/ dovezi/ etc/ locul depunerii
semn$turii ramane la latitudinea semnatarului/ astfel incat fiecare persoana capata
obi.nuina de a depune semn$tura intr-un anumit loc pe asemenea documente0
4unerea in evidenta a caracteristicilor topografice se face prin examinarea
amplasamentului semn$turii/ in raport cu alte repere pe care le conine
documentul0 1stfel/ semn$tura poate fi depusa in partea inferioara st3nga/
mediana sau dreapta a documentului/ in partea superioara a actului/ iar la unele
documente c)iar pe p$rile laterale0
;a semnaturile al c$ror loc nu este stabilit dinainte pe document/ se impune
studierea amplasamentului lor fata de text0 <neori semn$tura este depusa foarte
aproape fata de text/ pentru a impiedica eventualele ad$ugiri la coninutul
documentului0
1lteori/ c)iar unele trasaturi care alc$tuiesc semn$tura nu pot interfera cu
unul sau mai multe r3nduri din finalul textului0
2e asemenea/ trebuie sa se studieze amplasarea semn$turii in raport cu
marginile documentului/ respectiv distanta fata de acestea/ semn$tura put3nd fi
orientata in sens ascendent/ descendent sau paralel cu marginile orizontale0 1tunci
c3nd documentul poarta o anumita data/ este absolut necesar sa se studieze locul
de a.ezare a semn$turii in raport cu aceasta0 C)iar in cazul documentelor pe care
locul semn$turii este dinainte stabilit printr-un c)enar/ linie/ etc/ trebuie studiate
plasamentul si orientarea semn$turii fata de anumite repere0
4entru a pune baza si a lua in calcul caracteristicile generale topografice
expertul trebuie sa studieze suficiente semnaturi pentru a-si crea convingerea ca
este vorba de deprinderi ale scriptomlui si ca pot fi calificate cu adev$rat
caracteristici0
Spre deosebire de textele manuscrise/ la semnaturi/ caracteristicile generale
capata un anumit specific/ const3nd in aceea ca ele ofer$/ de regula/ o cantitate
mica de semne grafice/ ca adeseori conin si trasaturi neliterale si ca/ fiind o
varietate speciala a scrisului cursiv/ de cele mai multe ori elementele proprii
acestuia nu se mai p$streaz$ si in semnaturile aceleia.i persoane0
4rin urmare/ examinarea si aprecierea caracteristicilor generale la
semnaturi se fac tinandu-se seama de particularit$ile concrete ale fiec$rui caz in
parte/ experiena expertului av3nd un rol important in interpretarea corecta a
acestor elemente0
1lte caracteristici generale care se iau in considerare in examinarea
comparativa a semnaturilor sunt urm$toarele=
- )!"uc!u"a )e'n3!u"ii / ce este determinata de gradul de simplificare
sau de complicare al ei/ de fantezia cu care sunt executate unele elemente
componente neliteraleA
- c#',#/iia )e'n3!u"ii4 care poate fi literala >red3nd numele si
prenumele semnatarului?/ neliterala >c3nd este alc$tuita exclusiv din trasaturi mai
simple sau mai complicate/ indescifrabile? cuprinz3nd iniiala numelui si apoi
prenumele sau invers si mixta >fiind alc$tuita din trasaturi literale si neliterale?A
- +"a$u( $e e-#(uie respectiv caracterul format/ neformat sau mediu al
scrisului folosit pentru executarea semn$turii0 Se are in vedere cat de frecvent este
utilizata semn$tura/ astfel determinandu-se gradul de evoluie0 6 eventuala
executare simplificata atrage dup$ sine o utilizare frecventaA
- in!en)i!a!ea a,3)3"ii )au &e(u( "e,a"!i/3"ii acesteia pe traseul
semn$turii/ are o importanta ma(ora in examinarea comparativa a semn$turii/
intensitatea ap$s$rii fiind difereniata de o serie de elemente vizate de noi si la
intensitatea ap$s$rii ce vizeaz$ scrisul=
- -i!e/a $e e.ecuie a trasaturilor reprezint$ o alta caracteristica
generala luata in considerare in executarea comparativa a semnaturilor
- $i'en)iunea +"a&A)'e(#" care pot varia in cuprinsul uneia si
aceleia.i semnaturi si are in vedere si viteza cu care se executa semn$tura care
influeneaz$ dimensiunea grafismelorA totodat$ si personalitatea semnatarului
influeneaz$ dimensiunea semn$turiiA
- Anc(inaia (i!e"e(#" si a trasaturilor graficeA
- +"a$u( $e c#e/iune al trasaturilor grafice0
-otodat$/ in examinarea caracteristicilor generale trebuie avute in vedere
al$turi de identificarea lor/ constanta si frecventa acestora/ pentru a putea aprecia
valoarea lor0
Seciunea B Ca"ac!e"i)!ici in$i-i$ua(e
4entru punerea in vedere a caracteristicilor individuale se procedeaz$ ca si
in cazul scrisului cursiv sub forma de text/ adic$ se studiaz$ amplasarea punctelor
de atac si de sf3r.it ale mi.c$rii/ particularit$ile execut$rii literelor/ felul leg$turii
dintre litere/ caracteristicile trasaturilor suplimentare/ particularit$ile execut$rii si
amplas$rii semnelor diacritice0
1tunci c3nd se incearca identificarea semnatarului dup$ un scris de mana
sub forma de text/ trebuie sa se tina seama de faptul ca/ dat fiind specificul
semnaturilor executate de aceea.i persoana/ elemente individuale de la acelea.i
litere sunt de multe ori diferite la cele din scrisul sub forma de text fata de
cele
din semn$tura0
In trasaturile neliterale se urm$resc ung)iurile formate intre diferite trasee/
curburile/ lanurile/ sinuozit$ile si alte semne fanteziste/ toate acestea analizandu-
se din punct de vedere al formei/ dimensiunilor/ plasamentului/ gradul de
complicaie cu care sunt executate/ constantei si frecventei0
Seciunea 1C E.a'ina"ea )e,a"a!3
;a inceput/ expertul studiaz$ semn$tura in litigiu pentru a stabili daca poate
sau nu sa fac$ obiectul unei cercet$ri grafice criminalistice0 In continuare/
examineaz$ documentul ce o conine/ stabile.te instrumentul si substana cu care
s-a scris/ data execut$rii semn$turii0
In aceasta faza se impune a fi puse in evidenta eventualele urme care atesta
ca semn$tura in litigiu nu este autentica0 In acest scop/ cu a(utorul unui
stereomicroscop sau cu un convertizor electrooptic se studiaz$ traseul semn$turii
si poriunile invecinate/ in vederea depist$rii unor urme/ cum ar fi= opriri
ne(ustificate pe traseu/ retusari/ intepaturi/ urme de ap$sare tangente traseului ori
de radiere/ urme de transferare a semn$turii de pe un alt document/ urme ale
substanei cu care s-a copiat iniial semn$tura/ devieri de traseu si altele0
#aza urm$toare a examin$rii consta in determinarea compoziiei
semn$turii/ respectiv a proporiei si repartiz$rii traseurilor literale si neliterale din
alc$tuirea ei0 4entru aceasta este foarte important ca expertul ca cunoasc$ numele
si prenumele titularului semn$turii in litigiu0
"ezultatele examin$rii compoziiei semn$turii nu sunt intotdeauna
edificatoare0 1ceasta se datoreaz$ faptului ca semn$tura se poate sc)imba la una
si aceea.i persoana/ iar in cazul in care individul intenioneaz$ sa depun$ o
semn$tura modificata/ va caut$ sa-i sc)imbe compoziia0 2e asemenea/ trebuie sa
se aib$ in vedere faptul ca in cazul unei imitaii reu.ite este firesc sa existe o
compoziie foarte asem$n$toare cu cea a semn$turii model0
In continuare se studiaz$ gradul de evoluie a semn$turii/ se determina
caracteristicile generale si cele individuale care pot conduce la identificarea
scriptorului0
Examinarea separata a semn$turii are rol de a-1 familiariza pe expert cu
toate detaliile pe care aceasta le poate oferi0
Concomitent este apreciata de c$tre expert si valoarea de identificare a
caracteristicilor relevate/ indeosebi a celor individuale0
In cursul studiului el poate executa sc)ite ale unor detalii/ sa le selecioneze
si sa la m$reasc$ pe fotografii/ ori sa-si fac$ anumite insemnari cu privire la cele
observate/ care sa-I asigure un a(utor in procesul examin$rii
comparative0
In cazul c3nd la semn$tura in litigiu se observa trasaturi nesigure/ expertul
trebuie sa stabileasc$ daca titularul semn$turii a suferit sau nu in perioada
respectiva de o maladie care ar fi putut influenta scrierea/ ori daca se g$sea :ntr-o
alta stare de natura sa-i provoace anumite sc)imb$ri temporare ale scrisului >o
emoie puternica/ o sl$bire in urma unei boli/ starea de ebrietate/ etc0?
%!
0
4e de alta parte/ trebuie sa se aib$ in vedere si faptul ca se poate distinge
tremuratul natural >patologic? care se reflecta in semn$tura titularului/ de
tremuratul falsificatorului/ acesta din urma manifestandu-se/ in poziie cu primul
prin discontinuit$i/ viz3nd indeosebi trasaturile drepte/ fiind grosier/ ap$sat/ cu
un num$r redus de oscilaii si cu tendina de sc$dere spre sf3r.itul semn$turii0
Cunoasetrea eventualelor st$ri de natura sa fi influenat scrierea se impune
cu at3t mai mult cu cat insusi falsificatorul poate avea un tremurat patologic
specific/ pe care sa nu-1 aib$ titularul semn$turii0
Seciunea 11 E.a'ina"ea c#',a"a!i-3
@ntruc3t semn$tura reprezint$ adeseori un material grafic s$r$c$cios in
privina caracteristicilor de identificare/ este absolut necesar ca materialul de
%!
E040 Elasov/ -e)nica criminalistica - :ndrumar pentru (uri.ti/ 'oscova 1+!+/ citat in B-ratat
iractic de criminalistica7 - vol0 II - colaborare/ op0 cit0/ pag0 1%&
comparaie sa indeplineasca anumite condiii indispensabile/ dup$ cum urmeaz$=
sa fie suficient sub aspect cantitativ pentru a da posibilitatea expertului sa observe
constanta caracteristicilor generale si individuale/ in vederea aprecierii valorii lorA
sa fie executat din poziia Bsezand7 si din Bpicioare7 ori dintr-o alta poziie in care
expertul presupune ca a fost executata semn$tura in litigiuA sa cuprind$ semnaturi
din perioada in care a fost executata cea in litigiu/ precum si anterioare si
ulterioareA sa conin$ diverse variante de execuie folosite de persoana de la care
se preleva modele de comparaieA sa existe certitudinea ca toate modelele de
comparaie provin de la persoana in cauza0
Este gre.it procedeul de a se punein fata persoanei de la care se preleva
probe de comparaie semn$tura in litigiu/ pentru a o folosi ca model/ intrucat se
pot formula concluzii eronate/ cu consecine grave/ mai ales atunci c3nd expertul
nu este incunostiintat de acest lucru0
In cazul in care materialul pus la dispoziia expertului nu intruneste
condiiile care sa-1 fac$ apt pentru studiu/ expertul este dator si totodat$ interesat
sa solicite completarea ori refacerea lui0 Cu cat semn$tura in litigiu este mai
s$raca in ceea ce prive.te caracteristicile de identificare/ cu at3t mai numeroase
trebuie sa fie modelele de comparaie pentru ca expertul sa poat$ aprecia (ust
constanta si valoarea caracteristicilor de identificare
%%
0
1tunci c3nd se apreciaz$ ca semn$tura in litigiu nu este autentica si se pune
problema identific$rii falsificatorului/ este necesar ca de la persoanele banuitesa
fie prelevate si semnaturi de comparaie executate pe numele titularului
semn$turii in litigiu0
2up$ ce expertul s-a convins ca materialul de comparaie este
corespunz$tor/ se procedeaz$ la examinarea caracteristicilor generale si
individuale ale semnaturilor si se selecteaz$ cele care ofer$ cele mai multe
particularit$i/ din fiecare varianta/ daca persoana in cauza semneaz$ in mai multe
feluri0
2up$ aceasta/ expertul studiaz$ si alte particularitai din care se pot trage
concluzii valoroase0 In acest caz/ trebuie manifestata mare atenie/ deoarece unele
asem$n$ri dintre semn$tura in litigiu si cele de comparaie emanate de la titular se
pot datora m$iestriei cu care falsificatorul a imitat semn$tura ori a copiat-o dup$
una identica0
In etapa examin$rii comparative se pun deci in evidenta fie asem$n$ri de
construcie grafica/ fie deosebiri/ in funcie de materialul supus examin$rii0 -ot in
aceasta etapa sunt evideniate/ daca este cazul/ caracteristicile care atesta
procedeul de falsificare a semn$turii in litigiu0
Studiul comparativ trebuie f$cut in ordinea in care sunt reflectate
caracteristicile individuale in piesa in litigiu si in cele de comparaie0 Este necesar
sa se explice orice deosebire ce apare intre semnaturi/ sa nu se negli(eze nici un
detaliu si sa se clarifice situaia lor/ fie ca sunt deosebiri care indica un alt autor
dec3t titularul/ fie ca reprezint$ variante normale ale unei semnaturi originale
%&
0
4entru efectuarea comparatiiloreste indicat ca materialul in litigiu sa se
%%
2umitru Sandu/ op0 cit0/ pag %3
%&
;0 Ionescu/ op0cit0/ pag 2&,
a.eze in partea st3nga/ iar cel de comparaie in partea dreapta/ impreuna cu
sc)itele si insemnarile f$cute in cursul examin$rilor separate/ apoi sa se analizeze
fiecare caracteristica in parte/ aprecierile fiind consemnate intr-un tabel0
Cu a(utorul reproducerilor fotografice executate la aceea.i scara/
semnaturile pot fi selectate pe poriuni/ respect3nd p$rile incipiente/ mediane/
finale si paralele/ care se examineaz$ apoi comparativ0 2e asemenea poate fi
selectat si examinat fiecare grafism care alc$tuie.te semn$tura fara sa se negli(eze
ulterior si legaturile dintre ele0
In cursul examenului comparativ se pot executa proiecii ale semnaturilor/
m$surarea unor grafisme sau inclinatii0 2e asemenea/ pe fotografiile executate la
aceea.i scarapentru completarea examenului comparativ/ pot fi trase/ in sus si in
(os/ linii drepte in prelungirea grafismelorsemnaturilorA ele formeaz$ prin
intersectare/ diferite figuri geografice/ care la r3ndul lor se examineaz$
comparativ0
In Institutul de drept penal de pe langa <niversitatea din Ear.ovia s-a
folosit cu eficienta metoda cercet$rilor geometrice structurale/ care de fapt
reprezint$ o imbinare a grafometriei lui ;ocard cu desenarea unor figuri
geometrice plane ce se creeaz$ prin circumscrierea acestora in (urul unor
ansambluri mai mici sau mai mari de grafisme/ ori c)iar in (urul anumitor litere0
Condiia de baza este aceea ca in ambele ansambluri comparate figurile sa fie
trasate la fel0 In acest mod se pot examina si poziiile reciproce ale
caracteristicilor structurale/ ale trasaturilor sau ale diferitelor ansambluri de
grafisme/ metoda fiind de un real folos in ilustrarea elementelor unui grafism0
Criminalistul sovietic 'atvieiev/ de asemenea recomanda sa se foloseasc$
mai mult m$sur$torile in expertiza semnaturilor0 2up$ p$rerea sa deplasarea
punctului de spri(in al m3inii diferitelor persoane in timpul scrierii poate fi
regulata sau neregulata/ fapt care se reflecta in inclinarea deosebita a elementelor
unui grafism0 4entru a pune in evidenta acest fapt se procedeaz$ astfel= intr-un
sistem dcoordonate se amplaseaz$ pe axa Bx7 locul fiec$rei litere a semn$turii de
pe linia de baza/ iar pe axa BKM inclinatia literei in grade/ in raport cu aceea.i linie
de baza0 '$sur$torile se fac numai in ceea ce prive.te liniile drepte0 Se traseaz$
curbele in sistemul de axe/ care apoi se compara intre ele0 Evident aceasta metoda
nu poate fi aplicata in cazul semnaturilor emanate de la o persoana care nu si-a
format deprinderea de a scrie si nici atunci c3nd semnaturile au fost executate in
condiii normale0
2iagnosticarea ca fals a scrierii sau a semn$turii examinate nu este
intotdeauna o sarcina u.oara0 Condiiile neobi.nuite de scriere ori de executare a
semn$turii/ accidentele de scriere si c)iar unele deregl$ri intenionate ale
propriului grafic dau na.tere la elementele care se aseam$n$ cu cele rezultate
dintr-un proces de contrafacere0 2e aceea simptomele prezentate de anumite
forme de contrafacere nu trebuie privite unilateral/ ci corelativ/ in interdependenta
cu toate impre(urarile care au concurat la apariia grafismului supus examin$rii=
numai in felul acesta se vor delimita elementele de fals de cele autentice ale
grafismului adev$rat
%*
0
Cercet$torului ii sunt necesare date cu privire la titularul scrisului ori
semn$turii in litigiu/ precum si cu privire la condiiile concrete in care acestea au
fost executate0 Intereseaz$ v3rsta/ gradul de cultura/ faptul ca persoana respectiva
scrie cu mana st3nga/ daca are afeciuni la oc)i sau sufer$ de maladii nervoase/
daca a scris sau semnat cu mana traumatizata sau ing)etata ori dup$ o activitate
fizica grea/ daca era in stare de ebrietate/ etc0
CAPITOLUL VI - TENDINE INTALNITE IN SCRIS
%*
2umitru Sandu - B#alsul in acte - descoperirea si combaterea prin mi(loace criminalistice7/ Ed0 ;umina
;ex/ 9uc0 1++
Seciunea 1 - Ten$ine c"i'ina(e in )c"i)
@n abordarea acestui domeniu ne vom referi la aspecte care se reg$sesc la
cei cu devieri caracteriale si care au fost denumite vicii morale/ dizarmoniei ale
personalit$ii de tip psi)otic0
6 larga gama de insusiri din acest cadru/ dar intru-un grad redus/ exista si
la omul obi.nuit care nu dep$.e.te media/ dar aceste trasaturi nu apar in mod
manifestat in exterior0 C3nd insa aceste trasaturi a(ung la o anumita intensitate/ ele
isi pun amprenta pe personalitatea omului iar c3nd se accentueaz$ si mai mult/
a(ung sa perturbe structura personalit$ii0
4ersonalit$ile - in sensul celor spuse mai sus - pot fi considerate
Baccentuate7 de.i/ nu sunt anormale/ pot inriurii relaiile individuale0 Ele au
tendina de a aluneca spre patologi/ constituind atunci nete caracteriopatii0
2evieri de acest tip putem g$si si la persoanele cu perturb$ri psi)o-
patologice ce aparin domeniului modico-psi)iatric in spea psi)opaticii si
psi)otici/ cu un comportament aberant si cu nete repercursiuni sociale0
'odific$rile psi)ice in sensul ar$tat mai sus se pot observa la o serie de in.i
cu un comportament deviat antisocial/ la delicveni si criminali0
1ceasta difereniere este importanta intrucat dementia nu este at3t de neta
si aspectele descrise mai inainte se pot intrica/ putandu-se a(unge sau nu / la
manifestarea antisociala sau infracionala
%+
0
1ceste dizarmonii ale personalit$ii pot fi decelate si prin examenul
grafolgic0 In acest sens unul dintre primele studii a fost f$cut inca din 1+23 de
c$tre Crepieux lamin0 El analizeaz$ scrierea Bcanaliilor7/ termen sub care ii
reune.te pe toi acei subieci a c$ror structura psi)ologica prezenta stare/ vicii
morale precum nesinceritate/ orgoliul etc0 si care pot a(unge la crima0 Considera
ca intra in aceasta categorie= grosol$nia/ confuzia/ complicaia/ dizarmonia/
orgoliul/ debilitatea/ minciuna/ etc0
2ar/ asa cum recunoa.te si autorul >Crepieux - lamin? nu exista nici un
semn grafic care sa fie o data sigura de anomalie flagranta de vicii de caracter/
daca nu este intovarasit si agravat in acela.i timp de unul sau mai multe semne
peiorative0 4rezenta unuia dintre acestea intr-o scriere/ nu furnizeaz$ decit o
indicaie elementara cu totul relativa si doar intensitatea si mai ales gruparea unor
semne grafice ne vor da o posibilitate mai mare in a decala caracteristicile
scrierilor unor devianti morali0
2e alta parte/ unele aspecte enumerate de autorul francez >confuzia/
exagerarea etc0? nu s-ar putea incadra in vicii morale0 2e fapt lucrarea sa
B;
v
ecriture et le caractere7 editata in anul 1+2+ este considerata de autorii romani
1ndrei 1t)anasiu si "adu Constantin ca fiind dep$.ita >avandu-se in vedere si
%+
101t)anasiu si "adu Constantin / op cit0/ pag0 *!
anul in care a fost conceputa? / dar se considera ca ramane un cert interes prin
observaiile f$cute asupra unor scrieri0
1stfel incat devierile morale sunt numeroase consideram/ conform
tendinelor actuale si in raport cu subiectul pe care ii studiem/ semnificative=
agresivitatea/ egoismul la care am ad$ugat si imaturitatea afectiva/ de.i acesta nu
este o simpla deviere morala/ ci un deficit in dezvoltarea armonioasa a persoanei0
1ici se include si dizarmoniile personalit$ii delicvenilor si criminalilor0
Cercetarea acestor dimensiuni poate sa dea cercet$torilor o idee mai precisa
asupra subiectului in ceea ce prive.te temperamentul configuraia caracteriala /
comportamentul0
1ceste aspecte au fost subliniate de muli autori/ ca eminetul caracterolog
;udovig Wlages/care/ spunea/ intre altele= 4rogresele substaniale se inregistreaza
in c3mpul cercet$rilor/ asupra manuscriselor delicvenilor si criminalilor/
oferindu-ne date notabile care demonstreaz$ considerabilul aport al grafiologiei0
Este posibil si de a decela tendinele la crima/ un cercet$tor bine preg$tit in
aceasta problema este ast$zi capabil de a remarca in scris aceste tendine care ar
putea predispune la o aciune criminala si urmeaz$ c)iar sa furnizeze indicaii in
caracterizarea naturii specifice a delicventului7
&,
0
1ceasta p$rere este spri(inita si de Crepeux - Camin/ Earni/ 'agnat/ 4ulves/
"ado Sieser ect0
In cartea sa= ;es elemets de recriture des canaieles7 Crepieux - Camin
prezenta rezultatul unei analizea scrisului pe care o f$cuse asupra unui condamnat
la moarte pentru ca omor3se patru femei= Besenial mediocru/ pe fond de agitaie/
discontinuitate/ dezordine mai mult exaltat sincer/ cu idei preconcepute/000nici
generos/ nici bun/ ci egoist/ moale/ dar violent/ natura dezec)ilibrata70
1lfred 9inet ii repro.a lui Crepieux - Camin ca nu a .tiut sa deceleze crima
dup$ aceasta scriere/ a spus ca marele grafolog B a r$mas prea optimist70 -rebuie
sa reinem din aceasta intamplare ca in fapt0 2in scriere nu se poate prevedea
trecerea la act0 In sc)imb/ grafologul poate fi foarte util pentru a aprecia
trasaturile caracteristice ale personalit$ii si a intelege resorturile psi)ologice ale
aciunii unui individ0
In ali termeni / daca el nu poate sa g$seasc$ in scriere semne de
criminalitate/ el/ totu.i poate sa descrie temperamentul/ modalit$ile reactionale
specifice/ tipurile de atitudine/ orient$rile/ preferinele/ predispoziiile/ punctele
slabe care pot impinge un individ la aciuni condamnabile0 Si / de.i expertul nu
poate aprecia starea de tulburare in momentul faptei/ el poate sugera daca scrierea
corespunde unei structuri dezec)ilibrate/ psi)otice sau psi)opatice0
Este important de mentioanat ca G0E0 'agnat care a fost pre.edintele
Societ$ii Elveiene de grafologie/ a prezentat o lucrare BGrafologia in serviciul
.tiinei criminale7 la congresul internaional de criminologie din 1+!,0
1ici sa f$cut prima propunere oficiala/ parvenind din mediile (uridice/ de a
se introduce examenul grafologicin toate problemele tinand de codul penal0
-rasaturile intalnite la delicveni au in vedere= agresivitate/ egoism feroce/
&,
;udvig Wlages citat de 101t)anasiu si "adu Constantin in BCaracterologie si grafologie -eseuri7 Ed
-e)nica/ 9ucure.ti 2,,,
imaturitate afectiva/ indiferenta afectiva/ labilitate/ nesinceriatate / care
au
fost confruntate prin cercet$ri f$cute in timp/ at3t prin studiul scrierii cat si
prin testul lui "osdrac)0
Ele se lumineaz$ si se completeaz$ unul pe celalat/ remarcandu-se o
concordanta intre aceste doua texte0
Speciali.tii/ analiz3nd scrierea unor delicveni/ deserva o zona medie
blocata la un nivel .colar/ rea luare in posesie a spaiului grafic/ margini din
st3nga rigide/ ritm grafic absent sau perturbat/ mi.care lipsita de suplee
>rigiditate? sau instabilitate0 E0C0 remarca monotonie a traseului/ adesea lipsa de
spontaneitate/ scriere nestructurata/ de tip infantil/ in arcade/ arcuita0
1ceste anomalii grafice traduc devieri caracteriale pe care le-am specificat
anterior si care se remarca pregnant si la criminali0
1ceste c3teva date/ ca si multe altele ale literaturii ne arata importanta
investig$rii unor anomalii grafice in vederea cunoa.terii unor motive ale aciunii
umane0
-oi aceia care au studiat aceste probleme au fost izbii de abundenta si
diversitatea materiei de tratat/ de varietatea punctelor de vedere si de dificultatea
fara incetare reinnoita de r$spunde acestora0
2e.i sunt lucr$ri mai intinse prin care s-au adus contribuii notabile in
perioada respectiva/ abordarea in acest domeniu a fost f$cuta in mod parial/
v$dind adesea aspecte discutabile in stabilirea unor repere ca si lipsa unei
metodici mai precise de evaluare0
A+"e)i-i!a!ea o definim ca o tr$s$tura caracteriala care se v$de.te prin
disponibilitatea permanenta la aciuni si reacii violente/ intense si
disproporionate in raport cu un stimul >si c)iar fara un stimul aparent? cu efecte
perturbatoare sau >si? v$t$m$toare asupra relaiilor interindividuale sau sociale0
Impulsivitatea agresiva c3nd este bine st$p3nit$ si directionata prin educaie
si cultura/ se poate manifesta prin ironie/ simt critic/ spirit acut p$trunz$tor0
Ca si alte Bdevieri7 caracteriale/ agresivitatea este o tr$s$tura psi)ologica
complexa ale c$rei cauze sunt multiple >reprezent3nd din multipli factori?0
2in punct de vedere grafologic= scrierea lansata si ascuita/ uneori cu Bdini
de rec)in B/ B coluroasa7 / sacadata/ progresiva/ cu presiune neta / bare ale lui Bt7
trasate printr-un gest oblic spre dreapta si adesea in (os/ inclinare foarte variabila/
uneori foarte aplicata/ mici trasaturi iniiale f$cute sistematic cu c3rlige si
prelungite/ finale scurte si ascuite sau foarte lansate0
E+#i)'u( este cultul nem$surat al eului/ preocuparea constanta fata de
propria-i persoanla dorina manifestata ca toata lumea sa se ocupe numai de
problemele sale/ convingerea ca numai ceea ce se refera la fiina lui are
importanta0
-oate acestea ne arata o structura l$untrica circumscrisa refractara unei
aplic$ri dezinteresate spre ceilali/ o lipsa de flexibilitate care nu dezarmeaz$ nici
in fata ridicolului o atare stare de spirit/ d$un$toare obiectivit$tii/ poate lua adesea
forme patologice0
2in punct de vedere grafologic= scriere regresiva/ mica/ ingesuita
condensata/ coluroasa/ inelara/ marginile importante/ ma(uscule izolate cu finale
centripete sau in )arpon/ depasantele interioare reduse si cu baza anguloasa0
O"+#(iu(1 Este o )ipertrofiere a sentimentului propriei valori/ care apare in
comportarea insului in viata si in raporturile pe care le stabile.te cu semenii0 Se
poate urm$ri in aceasta privina seria nesf3r.ita a nuanelor si trecerilor de la
infatuare si vanitate pana la exagerarea megalomaniaca0 6rgoliul se manifesta in
grafologie prin = scriere suprainaltata/ mare/ verticala sau r$sturnata/ bare ale lui
Bt7 sus situate/ semn$tura mai mare decit textul/ dispoziii in inaltime in zonele
iniiale ale literelor in special ma(uscule0
In$i&e"en!a a&ec!i-a1 -ermenul semnifica o alternare pana la dispoziie a
rezonantei afectiva la diferii stimuli/ o stare de Bneutralitate afectiva7/ o deta.are
de tr$irile emoionale ale celor din (ur0
Se manifesta prin= scriere verticala / direcie orizontala/ lenta/ legaturi
ung)iulare sau filiforme/ forme ingustate/ simplificate / bare ale lui Bt7 si finale
scurte ascuite0
La0i(i!a!e >instabilitate emoionala?0 -ermenul se refera la modific$rile si
dinamica afectivit$ii >mai ales a emoiilor? const3nd intr-o variaie exceptioanal
de rapida si frecventa a dispoziiilor mentale si afectiva/ cel mai adesea
nemotivate0
1ceasta labilitate se traduce prin reacii dezordonate/ oscilaii bru.te in
sfera sentimentelor/ )iperexcitabilitate emotiva/ impulsivitate/ intoleranta extrema
la frustari/ absenta de control in ceea cepriveste efectele0
-oi autorii subliniaz$ lipsa de stablitate/sc)imbari contiune de orientare
v$dind un caracter )aotic/ permeabilitate crescut$ a eului0
Se manifesta in primul r3nd prin faptul ca traseul are o mi.care v$dit
neelastica/ nesigura/ negli(enta0
Scrierea este neregulata/ lipsita de ritm >preritmica?/ aspect spaial
dezordonat/ forme imprecise si negli(ente0 2estul de mare/ umflata/ etalata/
legata/ centrifuga cre.tere a progresivitatii si reperesivitatii0 5u foarte rapida/
inclinare inegala/ sinuozitate/ presiune u.oara/ inegala/ p$stoasa/ leg$tura
nedecisa/ fie moale/ preodominanta a arcadei / atacuri si finale lungi/ accentuare
inalta0
@n ciuda acestor laturi/ in genere negative/ unii dintre ace.ti scriptori pot
avea o serie de insusiri poetice si un anumit talent de improvizare0 Celalalt pol al
labilit$ii ii g$sim in mi.carea grafica cu redare excesiva si criptata si care
corespunde unei destinderi inadecvate0 2esf$.urarea traseului se face in mod
fragmentar/ abrupt / agitat/ spasimodic adesea tremurat / necontrolat/ cu viteza
redusa datorata crisp$rii0
Scrierea este necontrolata cu aspect spaial perturbat/ slaba/ forme
deterioarate si disoluii/ inegaliate extrema a tuturor indiciilor grafici/ tendina la
(uxtapunere/ tocata/ viteza inegalasi mai ales o mare inegalitate a gradului de
leg$tura/ fir indurat/ ung)iuri/ linii fluctuante0
-oate acestea traduc modific$ri ale personalit$ii= pierderea controlului/
reactivitate excesiva/ violenta/ anar)ie interioara/ fire exploziva si o extrema
labilitate - punct comun cu scrierea laxa de gradul I/ dar a c$rei origine e diferita0
Ne)ince"i!a!ea4 'iciuna4 An:e(3!#"ia1 In viata cotidiana se cere adesea
grafologului de a se pronuna asupra delicatei probleme a autenticit$ii unor
persoane/ daca anumite scrieri ne atrag atenia imediat intrucat ele conin
numeroase semne de nesinceritate0
1stfel/ pe de o parte/ semnele de nesinceritatela care avem obiceiul sa ne
referim nu sunt totdeauna prezente in anumite scrieri ale inselatoriilor
recunoscui/ pe de alta parte/ de.i unii indici grafici ne pot da o orientare in acest
sens / doar un fascicol de elemente/ o asociere de trasaturi ne poate duce la o
recunoa.tere si o intelegere a modalit$ii de comportament a mincino.ilor si
inselatorilor 0
Sinceritatea unui subiect se reflecta in spontaneitatea gesturilor sale0 Gradul
de spontaneitate se recunoa.te in scris dup$ viteza si simplitatea cu care a realizat
traseul0 2ar/ in prezenta unui grafism a c$rui lentoare este evidenta/ va trebui sa
fim ateni0 ;entoarea singura nu ne sugereaz$ decit supraveg)erea scriptarului
asupra exterioriz$rii sale0 4entru a fi mai siguri ca avem de-a face cu mincino.i
avem in vedere si urm$toarele aspecte= trasaturi reacoperite/ suprapuse/ f$cute
prin trecerea peniei peste o tr$s$tura de(a existenta/ dup$ o sc)imbare brusca de
direcieA direcie spri(inita / adic$ mi.care normala de alternarea trasaturilor pline
si subiri din traseu este inlocuita printr-o mi.care prin care subirele trece mai
intai in plinul precedent/ apoi sc)imbarea brusca de direcie/ dup$ care tr$s$tura
plina imprumuta traseul celei subiri si asa mai departe0 Scriptorul ascunde aici o
aciune prin alta/ c$ci faptul de a trece din nou cu penia pe aceea.i tr$s$tura nu
are alt scop dec3t de a ascunde pe prima / aceea care este dedesupt0 Este mai
dificil de a ascunde pe prima/ceea care este dedesupt daca nu este acoperita0
Ca atare/ scriptorul care traseaz$ doua curbe suprapuse va fi deci mai sever
(udecat dec3t acela care suprapune doua drepte/ c$ci este mai abil in aciunea sa
de a ascunde0
-rebuie precizat ca nu indicii grafici/ izolai pot sa ne dea o indrumare/ ci
mai cur3nd un fascicul de elemente/ o asociere de trasaturi0 Si mai trebui si o
raportare la structura personalit$ii daca voim sa intelegem si sa prevedem ceea ce
impinge indivizii la minciuna si inselare0
I'a!u"i!a!ea a&ec!i-a1 2eficienta de dezvoltare psi)ologica a persoanei
care se traduce printr-o perturbare a vieii afective antren3nd dezordine
relaionale0
1ceasta imaturitate comporta o constelaie de trasaturi considerate
caracteristice = dependenta/ lipsa de autonomie/ incertitudine comportamentala/
sugestibilitate/ instabilitate/ imposibilitatea de a-si controla emoiile/
imposibilitatea de inserare in real si in comunitate0
Se caracterizeaz$ prin= ingustarea literelor/ ceea ce sugereaz$ teama/ iar
in)ibiia mi.c$rii ar proveni din teama sau neincredereA relevarea mi.c$rilor care
pierd alternanta sa ritmica de tensiune sau redare a mi.c$rii care tinde la ung)iA
predominarea mi.c$rii pe o forma inabilaA lista de elasticitate prin disolutie sau
ridicitate/ intreruperi ale traseului prin litere f$cute din segmente0
Seciunea % - Ten$ina )uici$a"a in )c"i)
Sinuciderea este un act semnificativ cu implicaii sociale deosebite0 4entru
1lbert Camus/ c)estiunea sinuciderii este extrem de reprezentativa pentru un
intreg grup deprobleme existeniale ale antropologiei filozofice0 Suicidul este mai
cur3nd o conduita particulara dec3t o boala propriu-zisa0
Exista dezec)ilibre caracteriale care favorizeaz$ tentativa impulsul
surprinz3nd prin brusc)eea scutului0 Grafologul este rar consultat asupra riscului
eventual de sinucidere la un scriptor dat0 'ai adesea ar$tau documente scrise de
c$tre o persoana care s-a sinucis sau care a f$cut o tentativa/ cerandu-i-se/ daca
este posibil sa reg$seasc$ indicii care ar putea atrage atenia0
2esigur nu se pot trage concluzii categorice din punct de vedere grafologic
intr-o problema at3t de vasta intrucat se sinucide/ repetam/ la orice v3rsta si dintr-
o infinitate de motive
&1
0
Studiul scrierii permite de a se vedea unde dinamismul psi)ic a fost
perturbat in cazul tulbur$rilor psi)ologice dar nu se poate prevedea trecerea la act0
Scrierea sinuciga.ilor nu este obligatoriu patologica >doar in anumite cazuri?/ dar
este expresia unui dezec)ilibru / a unei lupte inegale intre energia vitala si
dezastrele sau agresiunile lumii incon(uratoare / exist3nd o relaie intre
dezadaptare si riscul de autodistrugere0
Ca proporii= ingustarea exagerata sau l$rgime exagerata a cuvintelor/
depasante inferioara exagerat de lungi sau scurte/ depasante superioare exagerat
de inalte sau (oase/ bucle foarte mari sau de forma anormala/sau bucla extrem de
restr3ns$/ exagerarea sau atrofia semnelor libere >inceputul si finalul cuvintelor/
bare ale lui Bt7/ accente?/ ma(uscule prea mari sau prea mici/ litere deformate >o
parte a literei este disproporionata fata de rest? semn$tura prea mare/ prea mica
sau prea diferita de text/ descendenta0
Ca structura = literele sunt labile sau prea rigide/ relaxare exagerata/ lipsa de
fermitate prin aracade/ telescopie/ tremuraturi exagerate/ intreruperi ale traseului/
prin litere f$cute din segmente/ suduri/ rupturi / pete litere umplute/ linii prea
ascendente/ alburi neregulate >spatii importante si neregulate intre cuvinte sau
marigini neregulate? desc)ideri sau includeri exagerate sau anormale0
Ca dimensiuni= scrierea prea mica sau prea mare/ izolare sau compactivitate
exagerata0
Ca orientare= scrierea r$sturnata/ dreapta - rigida sau exagerat de inclinata
>direcie? sinistrogiritate exagerata0
Ca dinamism= prea mare lentoare/ neregularitate sau regularitate forte
accentuate >in dimensiune/ direcie/ continuitate?/ mi.care flotanta/ barata/ cabrate
&1
101t)anasiu BScris si personalitate7 Edit0 Dtiinifica/ 9ucure.ti 1+&,
sau excesiv de dinamice0
Ca presiune/ se are in vedere o presiune foarte slaba/ neregulata0 6rdonarea
este in general perturbata ca si configuraia interliniilor/ a spaiului dintre cuvinte/
precum si un aspect de Bscriere descendenta7/ adic$ situata in partea st3nga sus a
paginii/ suger3nd un refuz / o indepartare spre trecut si imaginar0
1lte aspecte grafice0 'od de leg$tura frecvent utilizat este arcada/ care in
contextul respectiv ar exprima repliere narcisista/ intrerupere a comunic$ri cu
ceilali / absenta de curbe care ar exprima lipsa de suplee/ rigiditate sau din
contra exces de curbe care ar corespunde lipsei de fermitate/ de stabilitate/ adesea
absenta de ung)iuri drepte/ indic3nd o lipsa de rigoare/ de constanta/ de
posibilit$i de ancorare in realitate sau invers/ exces de ung)iuri drepte/ indic3nd
incapatanare/ rezistenta obstinanta/ folosirea de trasaturi subiri sau pline fara a
face diferena dintre eleA mai apar trasaturi finale oblice la dreapta si in (os/
accente si virgule imprastiate sau ascuite0
In ceea ce prive.te gradele de tensiune grafice >4ap)al?/ s-a notat ca/ cele
mai frecvente sunt gradul I si IE- gradul I traduce infantilism al personalit$ii/
labilitatea/ excitabilitatea si sl$biciunea rezistentei/ in tmp ce grasul E ar
corespunde unei reactivit$i excesive/ unei rele economii a energiei/ violentei/
rigidit$ii0
1ceste grade de extreme ale tensiunii grafice constituie elementele
eseniale ale unui ritm de baza >Grund)Ktmus? slab si ar traduce e.ecuri si
carene/ deficit de integrare0
1bordarea grafologica se va referi la tr$s$tura care este net modificata / la
mi.care care este uneori lipsiota de suplee / ceea ce impreuna cu alte semne
grafice ar indica o lipsa de comunicare0
Se mai remarca a ingustare a literelor/ ceea ce sugereaz$ teama/ in)ibiia
mi.c$rii provenind din frica sau neincredereA daca survin in text si aspecte de
etalare/ ar semnifica impulsuri contradictorii care pierd alternanta sa ritmica de
tensiune H destindere sau o redactare a mi.c$rii care tine la ung)i cu exces de
tensiune pe fond de in)ibiie0
In ceea ce prive.te forma pot ap$rea - neregulariatti ale zonei mediane -in
dimensiune / inaltime sau l$rgime/ ceea ce ar traduce un sentiment de sine
fluctuant/ uneori o tendina depresiva= de asemenea / finale alc$tuite care opresc
la sf3r.itul cuvintelor / ca si cum s-ar bloca contractul trasaturi acoperite/ retu.uri
care diminueaz$ lizibitatea0
"itmul spaial este perturbat = folosirea conventioanla a spaiului/
inegalit$i/ st3ngacii/ dezordonat/ invadat/ repartiia maselor grafice aritmica0
"itmul de structurare a formei este modificat = forme .colare/ impersonale/
nesigure/ nediversificate sau forme exagerate/ umflate/ torsionate/ ornamente
discordante0 1vem a.adar la aspectul grafic de imaturitate afectiva modific$ri ale
mi.c$rii/ formei/ spaiului ale ritmului cu o predominare a formelor infantile
descrise de mai muli autori francezi0
Ca atare/ consideram ca studiul scrierii candidailor/ la sinucidere trebuie sa
se refere esenial la tr$s$tura/ structura >mi.care/ forma/ spaiu? tensiune grafica si
ritm de baza0
2in tot ceea ce am ar$tat este u.or de inteles ca nu exista semne grafice
specifice ale suicidului0 Iar acela care au putut fi descrise sunt semne de
depresiune/ anxietate/ agresivitate/ labilitate >instabilitate emotiv - actionala?/
in)ibiie accentuata >repliere narcisista?etc0
Ele sunt resturi psi)ologice care pot sa aib$ influenta lor/ dar nu sunt in
mod automat determinate0 Se poate deci vorbi cel mult de risc sau de o tendina
suicidara c3nd scrierea abunda in aspectele descrise0 2e asemenea/ c3nd apar
brusc modific$ri in grafismul unor persoane coincizand cu izbucnirea unor
tulbur$ri psi)ice si de comportament0 Sau c3nd se observa o accentuare a unor
manifest$ri la persoane cu o constituie premorbida/ sau c3nd survine o inrautatire
a tulbur$rilor unor persoanalitati net patologice >melancolice / sc)izofrenici/ ect?0
2e aici importanta urm$riri sistematice si dinamice a scrierii acestor categorii de
persoane care trebuiesa fie luate in seama de cineva avizat si care sa-i avertizeze
pe cei din (ur ca poate se preg$te.te ceva0
Sc?ia ,a!#+"a&ica )i +"a&#(#+ica a ,ic!#"u(ui Van G#+?1
4entru exemplificare prezentam acum o sc)ia patografica si grafologica a
unui mare creator/ pictorul Ean Gog) care s-a sinucis0
Eincent Ean Gog) care s-a n$scut la 1*!30
2in copil$rie el a prezentat tulbur$ri caracteriale= era ursuz/ taciturn/
meditativ/ solitar si nu prea lua parte la (ocurile frailor si surorilor lui0
4rofesorul Gastaut/ intr-un studiu foarte complex/a insistat asupra
diagnosticului de epilepsie ca si o stare pso)opatica polimorfa0 -ulbur$rile de
caracter sunt dificil de analizat / unele dintre ele observandu-se la muli epileptici
psi)omotori0 El era impulsiv/ instabil / violent si se infuria pentru motive
neinsemnate0 -rebuia insistat asupra caracterului amnezic al acestei crize at3t de
tipice pentru epilepsie0
Si actualmente se poate admite ca Ean Gog) nu era un psi)opatie / ci un
mare nervozat suferind de epilepsie psi)omotorie0
Ca indicii de ansamblu= grad de tensiune grafice foarte variate/ ritm
perturbat al mi.c$rii/ dar creaie de forme personale si originalitate0
"aportul mi.careHfoma are in vedere predominarea mi.c$rii/ dar si nevoia
de a forma0
Se define.te prin= scriere inegala / simpla/ presiune marcanta/ legaturi in
arcade si g)irlande / dilatata/ inclinare cu redres$ri progresiva cu (uxtapusa/
tocata0
1re o scriere neregulata/ legaturi variate/ inclinare mare a literelor/ aspecte
centrifuge/ presiune pe alocuri redusa / ritm spaial uneori accentuat/ scriere
aritmica/ stabiliz$ri rigide/ presiunea variabila/ aspecte centripete/ refuz de
adoptare ca si insecuritate/ adaptare dificila >destindere insuficienta si in)ibiie
inadegvata?0
Scrierea lui Ean Gog) prezint$ neregularitati si disproporii in inaltime/
l$rgime a literelor / in incliantie/ direcie / continuitate/ or3nduire a spaiului /
efectand in fapt toi indicii grafici0 Ca interpretare= predominare a st$rii
emoionale asupra raiuniiA Ean Gog) tr$ie.te dominat de emoiile sale/ cel mai
adesea in lupta cu sine insusiA inadaptare a vieii interioare la problemele puse de
realitate0
-rebuie subliniata inegalitatea marcanta in l$rgimea literelor si care ar tr$da
alternante ale nevoii de contacte si de reineri/ de spontanietate si de in)ibiie0
1poi/ inegalit$i accentuate ale presiunii trasaturilor/ ap$s$rii bru.te cu aspecte pe
al$turi m$cinate de presiunea trasaturilor precum si inegaliatati ale direciei
r3ndurilor ceea ce ar arata st$ri dispozitionale variabile0
"emarcam de asemenea / mari spatii primare / secundare si teriare >in
litere/ intre litere si intre cuvinte? ca si aspectul in general al scrierii/ duble curbe/
g)irlande care unesc trasaturile pline cu cele subiri ceea ce ar indica ca aceasta
fire creatoare si voluntara ascunde o lipsa de sigurana interioara/ care nu parvine
sa compenseze marele sau dinamism0
2e notat ca spaiul dintre linii se reduce progresiv spre sf3r.itul textului/
ceea ce ar sugera ca scriptorul resimte dificult$i sa p$streze o distanta fata de sine
insusi si fata de activitatea sa0 1numite finale prelungite sut in mod paradoxal
finale ingrosate/contrazicand elanul general al scrierii c$tre drept si par3nd a
indica ceea ce pictorul insusi spunea= B Contactul de care avea nevoie/ nu ii
gasesca dec3t in final decit in mine insumi7
&2
0
Concluzionam spun3nd ca Ean Gog) nu a fost impiedicat de Bnebunia7 sa/
sa devin$ un mare pictor/ dar i-a favorizat agresivitatea asupra sa insusi0
&2
4aunescu C0 - B1gresivitatea si condiia umana7/ Ed0 -e)nica/ 9ucure.ti 1++
Seciunea * - Fun$a'en!u( :!iini&ic a( e-i$enie"ii )!"e)u(ui ,)i?#(#+ic in
)c"i)
Influenta sistemului nervos central si neurovegetativ sub diferite firme/ asa cum
au constatat speciali.tii de grafoscopie/ duce in mod inevitabil la modific$ri si c)iar
alterare ale scrisului0 1stfel / st$ri maladive/ boli mintale/ st$ri psi)ice deosebite/
emoii puternice isi pun amprenta asupra scrisului0
Este adev$rat ca atunci c3nd se refera la influenta emoiei asupra scrisului/
speciali.tii au in verede situaii limita/ cum ar fi starea psi)ica a unui sinuciga. atunci
c3nd scrie biletul in care (ustifica actul0 Intr-o asemenea situatie/influenta emoiei
asupra scrisului este u.or de observat/ intrucat aspectul general al scrierii se alterneaz$/
ritmul se accentueaz$/ iar ap$sarea poate deveni uneori evidenta0
4rezenta st$rilor emotive isi exercita influenta asupra actului scrierii prin
modificarea vitezei de execuie in sensul accentu$rii acesteia >atunci c3nd emoia
produce o stare de excitare generala? sau al incetinirii ei >c3nd se produce o in)ibare a
reflexelor normale?/ precum si prin perturbaii ale forei cu care se apas$ instrumentul
scriptual0 2aca starea emotiva nu este deosebit de intensa/ aceste influente vor fi mult
mai slabe si nu vor produce alter$ri vizibile ale scrisului0
-rebuie avut in vedere faptul ca/ intrucit fiecare persoana are o structura
psi)ologica proprie/ viteza de execuie si presupunerile exercitate in timpul scrierii in
condiii normale variaz$/ neputandu-se stabili aprioric cu etalon al modului de scriere
in condiiile lipsei de efect emotiv0 In aceasta situatie/este necesar sa se stabileasc$
pentru fiecare persoana in parte parametrii normali ai scrierii/ spre a putea depista
prezenta emoiei in timpul aciunii respective0
4entru a se putea identifica r$spunsurile scrise marcate de influenta st$rilor
emotive caracteristice disimul$rii adev$rului trebuie sa se stabileasc$ un etalon al
r$spunsului scris neafectat de emoie pentru fiecare subiect testat si fiecare categorie
de r$spuns dat at3t afirmativ / cat si negativ0
Ca urmare a cercet$rilor experimentale in cadrul Institutului general al politiei/
din examinarea atenta a testelor f$cute in paralel cu poligraful asupra unor persoane
care au comis fapte penale/ s-au putut formula primele concluzii in elaborarea metodei
de testare a sincerit$ii ci a(utorul emoiei manifestate in scris0
'etoda de testare a disimul$rii adev$rului cu a(utorul scrisului se impune sa fie
folosita paralel cu testarea clasica la poliograf0 In aceste condiii se vor realiza o
completare si o verificare reciproca a rezultatelor obinute prein cele doua metode/
reducandu-se simitor posibilitatea de eroare existenta in cazul folosirii lor regulate0
CAPITOLUL VII - IMPLICAIILE DURIDICE CARE DECURG DIN
IDENTIFICARE
Seciunea 1 - E.,e"!i/a +"a&ica in )&e"a 5u"i$icu(ui
Epoca prezenta se caracterizeaz$ in privina probatiunii printr-o etalare .tiinifica
a probelor/ aspect in str3nsa leg$tura cu dezvolatrea fara precedent a .tiinei/ inclusiva
cercet$rii si aplicaiilor criminalit$ii0
In acest context pare firesc ca legimitorul roman a consacrat expertiza prin
mi(loacele de proba admise in procesul penal0
1flarea adev$rului in anumite cauze penale necesita cunoa.terea si rezolvarea
unor probleme de stricta specialitate pe care organul (udiciar nu le st$p3ne.te0 In
asemenea cazuri se recurge la cuno.tinele unui expert dispunandu-se din oficiu sau la
cerere efectuarea expertizei0 In practica (udiciara expertizele pot interveni in domenii
foarte variate0 1stfel se pot efectua expertize criminalistice >grafice/ dactilocopice/
balistice?0
"olul expertizei creste in condiiile dezvolt$rii necontenite a progresului .tiinei0
#ara ca soluiile si concluziile expertului sa fie )ot$r3toare / ele at3rna foarte greu si
adesea sunt determinate in solutioanarea cauzei
&3
0
&3
5icolae Eadonciu - -ratat de procedura penala / Eol0 1/ Ed 4aideia/ 9ucure.ti/ 1+++
In cauzele penale/ se folosesc numeroase inscrisuri pentru a face diverse dovezi0
-otu.i/ in procesul penal inscrisurile ca mi(loc de dovada au o importanta si o
frecventa mai redusa ca in procesul civil0 In procesul civil au prec$dere inscrisurile in
timp ce in procesul penal au prec$dere probele orale0
:nscrisurile constitue mi(loace de proba in m$sura in care cuprind in coninut
fapte sau mi(loace de natura sa contribuie la aflarea adev$rului0
5oiunea de inscris poate avea doua sensuri0 In sens larg prin inscris se intelege
orice act scris/ cuprinzandu-se si formele scrise in care se consemneaz$ celelalte
mi(loace de proba0 In sens restarans / prin inscris ca mi(loc de proba se inteleg numai
actele/ care prin coninutul lor contribuie la aflarea adev$rului fara sa reprezinte forma
scrisa de manifestare a celelalte mi(loace de proba0
4otirvit art011% Cod procedura penala/ in cazurile in care pentru l$murirea unor
fapte sau impre(urari ale cauzei/ in vederea afl$rii adev$rului/ sunt necesare
cuno.tinele unui expert/ organul de urm$rire penala ori instana de (udecata pot
dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei expertize0
1ceasta definiie prive.te expertizele (udiciare care/ in funcie de natura
problemelor pe care sunt c)emate se le rezolve/ pot fi impartite in = criminalistice/
medico-legale/ psi)iatrice/ contabile si te)nice0
Cercetearea inscrisurilor de incadreaza in domeniul expertizei criminalistice0
2efinitoriu pentru expertiza criminalistica este faptul ca ea reprezint$ o cercetare
.tiinifica a probelor materiale destinata identific$rii persoanelor/ obiectelor/
substanelor si fenomenelor aflate in leg$tura cauzala cu fapta/ stabilirii anumitor
propriet$i ale acestora precum si ale unor eventuale modific$ri de forma/ coninut sau
structura0
2up$ cum prevede art0 11% C0p0p/ dispunerea expertizei criminalistice poate fi
f$cuta at3t de organele de urm$rire penala/ cat si de cele de (udecata0
1cest demers este facultativ/ cu excepia cazurilor in care legea prevede expres
obligativitatea efectu$rii unei expertize (udiciare0 4entru efectuarea unei expertize
criminalistice/ instana sau organul de urm$rire penala/ printr-o inc)eiere/ iar in al
doilea caz/ printr-o rezoluie sau ordonana vor desemna un expert0
2e obicei/ dat fiind faptul ca expertiza se efectueaz$ de c$tre un laborator sau un
institut de specialitate/ investirea expertului nu se face direct/ ci acesta este numit de
organul c$ruia ii aparine0
;egea prevede ca daca in specialitatea respectiva exista experi oficiali/ nu pot fi
numii experi alte prsoane dec3t daca situaia ar necesita un astfel lucru0
In actul de dispunere al expertizei / organul solicitant va insera si obiectivul
acesteia sub forma unei intrebari la care expertul urmeaz$ sa r$spund$0 Instanei sau
organului de urm$rire penala ii incumba obligaia de a remite expertului materialul
necesar efectu$rii expertizei0 1cestea trebuie sa poarte viza organului respectiv0
In situaii exceptioanale/ c3nd din motive intemeiate actul in litigiu sau piesele
de comparaie - in cazul expertizelor grafice - nu pot fi trimise spre expertizare >de
exemplu sunt supuse regimului ar)ivelor? organul respectiv poate dispune ca
examinarea acestora sa fie f$cuta prin delegarea unui expert0
;a r3ndul sau / expertul poate cere l$muririle pe care le considera necesare
organului solicitant0 C)iar si p$rile pot da l$muriri expertului/ dar numai cu
incuviintarea organului care a cerut efectuarea expertizei
&
0
1sigurarea oportunit$ii expertizei constituie o prima cerina ce trebuie avuta in
vedere de c$tre organele (udiciare0 In funcie de probele / datele sau materialele
existente in cauza / este necesar sa se aprecieze daca/ si in ce m$sura o expertiza este
utila/ astfel incat nici sa nu se intarzie efectuarea unei expertize indispensabile
solutioanarii cazului/ dar nici sa nu sa dispun$ efectuarea de expertize fara importanta/
ceea ce ar duce la :nt3rzierea ne(ustificata a procesului (udiciar
&!
0
6portunitatea expertizei se raporteaz$ si la momentul dispunerii acesteia/
intrucat consecine negative pot avea at3t intarziere cat si ordonarea ei prematura0 In
prima ipoteza/ obiectele sau materialele trimise expertului pot suferi modific$ri/
degrad$ri/ etc/ iar in a doua ipoteza / datele sau urmele sunt insuficiente pentru
realizarea cercet$rii0
In situaia in care materialul remis expertului nu este suficient/ organul de
urm$rire penala sau instana pot folosi reglement$rile cuprinse in art 12& Cod
procedura penala0 Conform acestora/ in cazul falsurilor in inscrisuri organul (udiciar
&
E0Stanciu = BCriminalistica7/ op cit/ pag %1
&!
C0 Suciu BCriminalistica7/ op0 cit0/ pag0 !&1
poate ordona sa fie prezentate scripte de comparaie0
Cererea se poate adresa particularului - cu condiia ca acesta sa nu fie sot sau
ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul - ori actele se afla in depozitele autorit$ilor
in drept0 2e asemenea/ organele solicitante pot dispune ca invinuitul sau inculpatul sa
prezinte probe scrise0
6 data inc)eiata aceasta etapa/ expertul va proceda la efectuarea lucr$rii in baza
metodologiei cerute de genul expertizei criminalistice solcitate0 Investigaiile sale si
rezulatatul lor final vor fi cuprinse intr-un raport de expertiza/ ce se intocmeste in scris
si se remite organului solicitant0
"aportul de expertiza se redacteaz$ in termeni clari si precisi/ evitandu-se
formul$ri incomplete/ ec)ivoce sau te)niciste/ astfel incat ele sa reflecte temeinicia
.tiinifica a cercet$rii0
-rebuie precizat ca independent de num$rul experilor se va redacta un singur
raport0
4otrivit art0 123 Cod procedura penala / raportul de expertiza urmeaz$ sa
cuprind$ trei parti= prima parte/ cea introductiva / indica organul care a dispus
expertiza/ numele expertului/ data dispunerii expertizei si a intocmirii raportului/
obiectul expertizei/ materialul pe baza c$ruia s-a efectuat aceasta si explicaiile p3rtilor
>daca acestea au participat la efectuarea expertizei? A a doua parte/ expunerea cuprinde
desprinderea operaiunilor si analizelor efectuate/ diferite explicaii s0aA in fine/a treia
parte va cuprinde concluziile la care a a(uns expertul/ce reprezint$ r$spunsul la
intrebarile care i-au fost puse0
@n situaiile in care se apreciaz$ ca expertiza nu este completa/ instana sau
organul de urm$rire penala au posibilitatea legala de a cere completarea raportului de
expertiza/ iar in cazul in care se manifesta indoieli cu privire la exactitatea concluziei
organale solicitante pot cere efectuare unei alte expertize >a se vedea in acest sens
prevederile art 1&& Cod procedura penala?0
In ceea ce prive.te valoarea probatorie a expertizei criminalistice/ trebuie reinut
ca de.i acesta este un mi(loc de proba girat de .tiina / totu.i nu are o foita probanta
deosebita fata de celelalte mi(loace de proba0
Expertiza este considerata ca mi(loc de proba si de legea civila0 In acest sens art0
2,1 Cod procedura penala prevede= Bc3nd pentru l$murirea unor impre(urari de fapt
instana socote.te de cuviina sa cunoasc$ p$rerea unor speciali.ti/ va numi unul sau
trei experi / statornicind punctele asupra c$rora ei urmeaz$ sa se pronune70
Efectuarea expertizei este facultativa0 Ea poate fi dispusa din oficiu sau la
cererea unei dintre parti0 6rdonarea expertizei se face printr-o inc)eiere ce va trebui sa
cuprind$/ pe langa desemnarea expertului/ obiectul expertizei0
Efectuarea expertizei si intocmirea raportului nu comporta distincii in raport cu
modul in care se desf$.oar$ lucrurile in domeniul penal0
;egea procesual civila prevede si posibilitatea efectu$rii unui supliment de
expertiza >art 212 alin 1 Cod procedura civila? sau a unei noi expertize >art 212 alin 2
Cod procedura civila?0
In ceea ce prive.te fora probanta a expertizei/ legea las$ ca aprecierea acesteia
sa fie f$cuta de instana0
In cazul in care instana se afla in fata a doua expertize contradictorii/ ea va
trebui sa resping$ motivat pe una dintra acestea/ sa le elimine pe am3ndou$ sau sa
apeleze la alt mi(loc de proba0
Seciunea % - I',(icaii(e 5u"i$ice a(e i$en!i&ic3"ii ,e")#anei ,e 0a/a
)c"i)u(ui $e 'ana
Investigarea documentelor este unul dintre principalele domenii ale
criminalisticii/ arie cu o vasta problematica pe care ma(oritatea teoreticienilor o impart
in doua mari ramuri si anume= cercetarea te)nica a inscrisurilor si cercetarea
criminalistica a scrisului de mana0 Intr-o viziune extrem de larga se poate aprecia ca
primul domeniu se ocupa cu depistarea falsului in acte/ noiunea de fals trebuie
raportata la prevederile art0 2** Cod penal ce define.te falsul material in inscrisurile
oficiale0
Conform coninutului respectivului articol/ falsul material subsumeaz$ operaiile
de contrafacere a scrierii si a subscrierii actului sau alternarea lui prin orice mi(loc de
natura sa produc$ consecine (uridice0 Se subintelege ca in situaia depist$rii unui fals
material/ organele (uridice sunt interesate sa descopere si autorul acestuia0 Cu
problema identific$rii unei persoane dup$ scrisul de mana se ocupa a doua ramura/
aceea a investigaiei criminalistice a documentelor0
4recizam ca stabilirea autorului unui scris poate fi de un real interes si in cazul
in care scrisul respectiv nu reprezint$ un fals sau este suspectat de a fi fost contraf$cut0
Sunt / intr-adevar in care este necesar sa se verifice daca un text provine intr-
adevar de la persoana care figureaz$ ca titular sau/ de exemplu/ in cazul unui scris
anonim0 1cesta a fost executat de una sau mai multe persoane b$nuite0 1ceasta ramura
a expertizei se dovede.te a fi importanta nu numai pentru interesele procesului
(udiciar/ ci pentru l$murirea unor c)estiuni ce tin de domeniul altor sfere ce de
exemplu = istoriografia / critica literara s0a0
Cercetarea criminalistica a scrisului de mana urm$re.te sa identifice autorul unui
text/ altfel spus sa stabileasc$ adev$rul cu privire la presupusa paternitate a unui
grafism0
Identificarea scrisului de mana are aplicaie in ceea ce prive.te infraciunile
referitoare la falsul in inscriere0
1rt02+, Codul penal reglementeaz$ falsul in inscrisuri sub semn$tura privata0
2eterminarea elementului principal care intereseaz$ aceasta infraciune si anume
persoana care a realizat inscrisul/ are implicaii in domeniul identific$rii0 Ceea
ce intereseaz$ al$turi de identificarea persoanei care a realizat :nscrisul / este ca
aceasta sa se fi folosit / in vederea producerii unei consecine (uridice/ pedeapsa fiind
inc)isoarea e la 3 luni la 2 ani sau cu amenda0
1rt0 2** Cod penal prevede ca falsificarea unei inscris oficial prin contrafacerea
scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod/ dar trebuie avut in vedere
ca natura modific$rii sa produc$ consecine (uridice
&%
0
Se considera a fi :nscrisuri oficiale biletele/ tic)etele sau orice alte imprimate
produc$toare de consecine (uridice0 In ceeea ce prive.te dispoziiile testamentare/
scrisul de mana are/ de asemenea o mare importanta0 <n testament poate fi sau olograf/
sau f$cut prin act autentic/ sau in forma mistica
&&
0
-estamentul olograf nu este valabil dec3t c3nd este scris in tot/ datat si semnat
de mana testatorului0
1rt *%1 Cod civil prevede ca cel ce inc)eie un testament mistic trebuie sa ii
isc$leasc$ fie ca 1-a scris el insusi/ sau ca a pus alta persona sa-1 scrie0
1plicaiile (uridice ale identific$rii persoanei pe baza scrisului de mana sunt
numeroase/ noi insa ne-am oprit doar la c3teva exemple pe care le-am considerat
semnificative0
Semnificaia / indentificarii persoanei care a realizat scrisul se afla la baza
infraciunii/ are in vedere tragerea la r$spundere a persoanelor care au s$v3r.it
infraciuni0
CONCLUZII
-oi cei ce incearca sa cunoasc$ oamenii/ c$ut3nd sa sesizeze structura unei
personalit$i deseori recurg la caracterologie0 "ealitatea psi)ologica a fiec$rei fiine
umane este flotanta si complexa/ conduita umana av3nd multiple cauze care raman
adesea necunoscute0 "ealizarea identific$rii persoanei are in vedere in primul r3nd
expertiza criminalistica0
Expertiza criminalistica a scrisului de mana comporta o activitate ce trebuie
realizata de speciali.ti0
Expertiza grafica/ in principal se preocupa de identificarea autorului unui scris si
cu descoperirea falsurilor in scrieri0
-otodat$ are in vedere verificarea faptului daca textul sau o semn$tura provine
de la scriptorul nominalizat in act0
2up$ abordarea in lucrarea de fata a expertizei grafice consideram ca trebuie sa
concluzionam prin 'aturarea unei confuzii care domne.te inca in minile multora0
&%
Codul (uristului/ Eol0 II/ 2r0 Constantin Crisu/ editura Curis 1gresis 2,,2/ pag !,1
&&
Codul Civil/ art0 ** si art0 *!+
Este vorba de delimitarea dintre expertiza grafica si grafologia0
Ele sunt doua lucruri deosebite / urm$resc alt obiectiv/ de.i pornesc de la o baza
comuna= studierea .tiinifica a scrisului0
2aca grafologia este studiul psi)ologic al documentelor scrise/ expertiza grafica
se ocupa cu identificarea autorului unui grafism si cu descoperirea falsurilor in scrieri0
Expertiza grafica/ adopt3nd te)nica preconizata de grafolog studieaza si ea
scrisul/ dup$ caracterele obiective ale acestuia adic$ dup$ dimensiuni/ direcie/ forma0
4resiune/ viteza/ ect0/ c$ut3nd a preciza dominantele grafice ale unui document spre a
compara daca se reg$sesc acelea.i dominante in scrisul identificat0
Grafologia reprezint$ studiul pentru a determina calit$ile autorului lui= a suferit
intr-un timp scurt o mare evoluie transformandu-se intr-o disciplina cu baze .tiinifice
demonstrate0
:nc)eiem aceasta difereniere prin ceea ce spunea Elena 9ogdanovici in 1+=7
1ceste c3teva considerente arata - independent de foloasele ce a tras expertiza din
studiul grafologilor - ca denumirile lor s-au desp$rit si trebuie sa evolueze distinct70
Conluzionam spun3nd / ceea ce ne dorim sa rezulte din intreg studiul pe care l-
am realizat/ ca expertiza criminalistica a scrisului are ca obiect de examinare scrisul de
mana / considerat ca un complex de mi.c$ri si desprinderi grafice/ scrisul fiind
individual si relativ stabil / fapt care permite identificarea scriptorului prin compararea
scrisului incriminat/ cu probele de scris care aparin in mod cert persoanei b$nuite0
9I9;I6G"1#IE
l01t)anasiu 10 si "adu Constantin - Grafologia criminologica0 -endina
criminala in scris/
Editura 41C6/ 9ucure.ti 1++%
201ionitioaie C-tin/ 9erc)esan E0/ 9utoi -0/ 'arcu ;/ 4alanceanu E0 - -ratat
practic de
criminalistica/ ediia 2/ Editura BCarpatiM/ Craiova 1++2
301ionitioaie C-tin/ 9erc)esan 4letea/ 'arcu Ilie/ 4alanceanu Eugen/ Constantin
4letea/ Ion
Eugen Sandu/ Emilian Stancu - -ratat de tactica criminalistica/ ediia 2/ Editura
Carpati/
Craiova 1++2
01t)anasiu 1ndrei si "adu Constantin - Caracterologia si grafologia/ Editura
-e)nica/
9ucure.ti
!01ng)elescu Ion/ 1sac)e G)e0/ 9arbu -udor si colaboratorii - -ratat
practic de
criminalistica/ Institutul de criminalistica Serviciul Editorial/ 9ucure.ti 1+&*
%0Ciopraga 10 - Criminalistica/ <niversitatea 810 I0 CuzaM/ I asi 1+*%
&0Ciopraga 10/ lacobita I0 - Criminalistica/ Editura #undaiei 8 C)emarea7/
Iasil++&
*01drian #ratila si G)e0 4asescu - Expertiza criminalistica a
semn$turii/ Editura
85ational7 1++&
+01drian #ratila si "adu Constantin - Expertiza grafica si raionamentul prin
analogie/ Editura
8 -e)nica7/ 9ucure.ti 2,,,
l60Ionescu ;0 - Expertiza criminalistica a scrisului/ Editura 8Cunimea7/ Ia.i 1+&3
ll0'ircea Ion - Criminalistica/ Editura 8;umina ;ex7/ Ediia II/ 9ucure.ti 2,,1
120Suciu Camil - Criminalistica/ Editura 82idactica si 4edagogica7/ 9ucure.ti
1+&2
130Sandu 20 - #alsul in acte/ Editura 9ucure.ti 1++
10Stancu E0 - Criminalistica/ Editura 81ctami7/ 9ucure.ti 1++!
1!0Stancu E0 - Criminalistica >.tiina investig$rii infraciunilor?/Editura
8-empus7/
9ucurestil++2
1%0Codul civil - 8;umina ;ex7 1++&
1&0Codul de procedura civila - Editura 8;umina ;ex7 1++!
1*0'i)uleac Emil - Expertiza/ Editura Dtiinifica/ 9ucure.ti 1+&1
1+01rgeseanu I0 - 8Criminalistica si criminologia in aciune7/ Editura
;umina ;ex/
9ucuresti2,,1
2,06laru I0 - 82ezvoltarea scolii romane.ti de criminalistica7/ Editura '0I0/
9ucure.ti 1+&!
210Easiliev G0 - 8Criminalistica7/ Editura 'G< 'oscva 1++,
220 2icionar de criminalistica / Editura .tiinifica si Economica 1+*
230#lorescu 1drian - Criminalistica 'ilienului III /Editura ;ittle Star/ 9ucure.ti
2,,1
230Sandu Ioan si E0 9erc)esean - -ratat de tactica criminalistica/ Editura
8Carpati7/
Craioval++2
20Sorin 1lmareanu - 8Criminalistica7/ Editura 9isoprint/ Clu(-5apoca 2,,,
2!0"evista 8Criminalistica7 /nr0 1/ 2/ 3 pe anul 1+++