Sunteți pe pagina 1din 61

SUPORT DE CURS LA DISCIPLINA

ISTORIA PSIHOLOGIEI I PEDAGOGIEI,


pentru studenii anului II, Speialitatea Psi!"peda#"#ie
CHI$IN%U & '()'
Te*a '+ Psi!"l"#ia anti,+
)+ Ideaia psi!"l"#i, -n anti!itatea prearist"teli,+
'+ C"nepia arist"teli, despre su.let+
/+ Idei psi!"l"#ie la *ediii anti!it,ii+
Literatura re"*andat,0
Aristotel De anima. (http://www.scribd.com/doc/6951610/Aristotel-Despre-suflet
!apcelea" #. $ilo%ofie. !hi&in'u: A(!" )00)
(adu" *. *ntroducere +n psiholo,ia contemporan'. !lu- . /apoca: 0incron" 1991
1late" 2. *ntroducere +n psiholo,ie. 3ucure&ti: !asa de 4ditur' &i 5res' 67ansa8" 1996
)+ Ideaia psi!"l"#i, -n anti!itatea prearist"teli,+
*deile despre suflet +n 9recia antic' sunt con:inute +n corpul unitar de cuno&tin:e &tiin:ifice &i
filo%ofice.
T!ales (6);-5;< +.e.n.: =... similar for:ei ma,netice" sufletul este de natur' material'" dar
incorporal' &i +n%estrat cu mi&care> fiind principiul unei mi&c'ri spontane &i eterne" are atributul
imortalit':ii...8
Ana1i*andru (610-5;5 +.e.n.: =... sufletul este o materie aeriform'" iar fiin:ele ?ii repre%int'
unitatea intim' suflet . materie...8
Ana1i*ene (5@5-5)5 +.e.n.: =... sufletul . principiu de unitate" eAisten:' &i func:ionare a ?ie:ii
&i naturii +n ,eneral. 0ufletul poate fi +nchipuit ca aer" infinit &i +n continu' mi&care...8
Pita#"ra (5@;-50; +.e.n.: 6B sufletul uman este o parcel' din sufletul uni?ersal &i mi&carea
uni?ersal'" sensibilitatea fiind comun' tuturor fiin:elor" apare ca o emana:ie uni?ersal'8> 6B tocmai
pentru c' lucrurile sunt numere" sufletul cunosc'tor este tot un num'r. /um'rul ?ine din afar'" ca o
indi?idua:ie a ra:iunii. Animalele" oamenii &i %eii posed' o sin,ur' ?ia:'" un suflet de aceea&i natur'.8
=2omentul 5ita,ora8 +n istoria ,+ndirii filo%ofice este considerat cardinal: pentru prima dat' se
esprim' ideea de le,e natural' abstract' ce ,u?ernea%' ?ia:a &i uni?ersul.
Heralit din E.es (n'scut +n 50; +.e.n.: =...sufletul este un ,en de suflare cald'" u&oar' &i
uscat'" fiind focul sau principiul ?ie:ii...8 5entru cunoa&tere omul are dou' facult':i . sim:urile &i
ra:iunea" datorit' celei de a dou' omul poate =descoperi8 ade?'ratele nume ale lucrurilor. Ca ori,inea
tuturor lucrurilor se afl' lupta contrariilor> na&terea &i conser?area" ?ia:a &i de%?oltarea se datoresc
echilibrului contrariilor. Alte trei teme ale dialecticii lui Deraclit sunt unitatea tuturor lucrurilor"
?e&nica schimbare &i relati?itatea epistemic' (acela&i lucru poate ap'rea altfel" chiar contrariul s'u dac'
se schimb' punctul de ?edere.
De*"rit din A2dera (;60 . E<0 +.e.n. . +n raportul =suflet . corp8 apare ca un determinist
materialist. =... sufletul este de natur' material'" compus din atomi sferici foarte subtili &i mobili (un fel
de foc" ce?a cald &i mobil" ce antrenea%' +ntre, corpul. Fn consecin:'" sufletul este muritor" disp'r+nd
odat' cu corpul" =locuitorul8 dispare odat' cu =cortul8 ce l-a ,'%duit...8 A?em astfel o prim' ?i%iune
monist' a identit':ii +ntre suflet &i trup.
Fn pri?in:a sen%orialit':ii" Democrit +mp'rt'&e&te ideea lui Deraclit a emana:iilor atomilor de la
lucruri spre or,anism &i in?ers (aerul interpus facilitea%' transmisia. $orma atomilor emana:i
determin' modalitatea sen%a:iilor.
S"rate (;69 . E99 +.e.n a marcat o reorientare hot'r+toare a ,+ndirii psiholo,ice" de la
eAplicare +n termeni de elemente ale mediului" - aer" foc" mi&care a atomilor" - la calit':ile interne ale
omului" cum sunt intelectul" conceptul" aspira:ia" sim:ul &i repre%entarea fericirii. /oua ?i%iune este
sintetic eAprimat' +n imperati?ul =!unoa&te . te pe tine +nsu:i8 &i lar, elaborat' +n problematica eticii
ra:ionale.
0ocrate a pus ba%ele &tiin:ei prin discursurile inducti?e &i defini:ia prin ,eneral. 9enerali%area
apare pentru prima dat' ca acti?itate uman'" de reducere a incertitudinii" confu%iilor" contradic:iilor"
pentru a pune cap't st+n,'ciei &i a institui claritatea" si,uran:a" stabilitatea. 0ocrate a de?enit din ce +n
ce mai respectat prin ?eacuri" deoarece el a proiectat asupra omului o lumin' a credin:ei +n esen:a sa
po%iti?': =/imeni nu ,re&e&te cu ?oin:'" ci din i,noran:'... 0copul ?ie:ii este a cunoa&te &i anume a
cunoa&te ?irtutea8.
Plat"n (n'scut +n ;)@ (;)< +.e.n.. 5laton repre%int' un model al discipolului onest care +&i
eAercit' ,enealitatea cinstindu-&i mentorul> 0ocrate este redat posterit':ii +n ade?'rata sa ,randoare de
c'tre 5laton" cre+nd astfel +n istorie un model al ,ene%ei =lumin' din lumin'8.
Dincolo &i mai presus de rela:ia mentor . discipol" ,+ndirea lui 5laton este centrat' pe
problematica psiholo,ic'" pe autocunoa&tere &i =ad+ncuri ale spiritului8.
!oncep:ia despre suflet a lui 5laton este interesant' sub mai multe aspecte:
- ra:ionali%'rile propuse de el au un caracter conser?ator" utopic &i psiholo,i%ant>
- postulea%' o identitate +ntre cunoa&tere &i eAisten:'" trat+nd ideile ca un real primordial"
5laton a fost etichetat drept deschi%'tor al traiectului idealist +n filo%ofie>
- concepe un model func:ionalist al sufletului pe care +l &i transfer' cu deplin' con?in,ere
la macrosistemul social: 1 apetitul sau moti?a:iile or,anice> ) ra:iunea sau func:ia
+n:ele,erii inteli,ente &i a stabilirii ade?'rului> E ener,ia sau ?oin:a re%ultate din sinte%a
primelor dou' func:ii. 0tatul ra:ional este conceput de 5laton stratificat" corespun%'tor
celor trei func:ii: clasa a,ricultorilor" a ,u?ernan:ilor &i a militarilor.
Fn pri?in:a raportului =suflet - corp8 5laton afirm' +nt+ietatea primului> 5laton distin,e trei
suflete cu func:ii distincte la ni?elurile capului" pieptului &i abdomenului> +n ?i%iunea sa asupra
afecti?it':ii ,'sim dimensiunea di?in' &i or,anic'> c+nd se refer' la sen%a:ii &i percep:ii consider' c' nu
putem a?ea dec+t semne ale realit':ii" nu realitatea ca atare. Ac:iunile eAterne asupra or,anelor de sim:
transmit sufletului date &i impresii prin intermediul corpului. #ederea are specificul transmiterii
confluente a luminii de la obiect la ochi &i de la ochi la obiect> noaptea aceast' +nt+lnire este blocat'.
'+ C"nepia arist"teli, despre su.let 3.ault,ile "#niti4e 5i aptitudinale ale su.letului6 a.etele
-n 4i7iunea lui Arist"tel8+
5las+ns psyche . ul omenesc +n cadrul lar, al naturii" cercet+ndu-i principiile &i cau%ele"
Aristotel ne apare ca pioner al paradi,mei func:ionaliste (opus dualismului suflet . ?ia:' biolo,ic'"
promo?at de 5laton. #aloarea istoric'" +ndelun, ?alidat'" a &tiin:ei aristotelice despre suflet" re%id' +n
afirmarea unitii funciilor spirituale i vitale: sufletul este acea form (calitate" +nsu&ire" proprietate
a substan:ei (corpului care +ndepline&te trei func:ii necesare ?ie:ii: nutriti?'" sen%iti?' &i ra:ional'.
5entru ,+nditorii de ast'%i" termenul =form'8 pare ?a," cu referiri la aspectele statice ale unui
lucru. Ca Aristotel +ns'" sensul acestui cu?+nt este bine preci%at" purt+nd notele necesare &i suficiente ce
asi,ur' reali%area unui anumit efect:
- autonomie l'untric' +n raport cu materia . corp>
- capacit':i acti?e (?itale &i ra:ionale>
- imuabilitate" +nsu&iri in?ariabile relati?e la trecerea poten:ei +n act pe tot se,mentul
dintre na&tere &i moarte (odat' cu moartea substan:ei se distru,e &i sufletul
0ufletul &i corpul" %ice Aristotel" sunt +ntr-o rela:ie func:ional' de tipul ochi . ?edere.
Viaa i opera
Aristotel s-a n'scut +n anul E@; +.e.n." +n ora&ul 0ta,ira din sudul Graciei" +ntr-o familie ele?at'"
cu preocup'ri pentru cercetarea empiric' a lucrurilor> tat'l s'u fusese medic la curtea re,elui
2acedoniei" Amintas al **.
!+nd a?ea 1< ani Aristotel apare la Atena ca ele? al Academiei lui 5laton" unde r'm+ne )0 de
ani" de fapt p+n' la moartea maestrului" +n E;< +.e.n. 0e remarc' ca un ele? eminent &i ascult'tor.
4labor'rile ori,inale +ncep +ns' dup' moartea lui 5laton" purt+nd o puternic' amprent' a cercet'rii
directe a naturii" f'r' a sl'bi respectul pentru filosoful . dasc'l (=Fmi este prieten 5laton" dar ede?'rul
mi-i mai scump8 . celebra formul' re:inut' de auditorii lui Aristotel.
5este cinci ani" Aristotel este an,a-at la curtea re,elui $ilip al 2acedoniei" ca educator al
t+n'rului AleAandru
Fn anul EE5 +.e.n." prin decesul re,elui $ilip" tronul este ocupat de AleAandru" astfel c' Aristotel
. dasc'lul se +ntoarce la Atena ca fa?orit" iar peste doi ani deschide aici o &coal' proprie" numit' Ciceu
(dup' numele templului din apropiere dedicat lui Apollon CHIeios. 4ste un fel de uni?ersitate cu
institut de cercetare" astfel c' pre,'tirea cursan:ilor are elemente de studiu" cercetare &i crea:ie. Fn acest
cadru mentoral se elaborea%' treptat opera uria&' a lui Aristotel.
Dedic+ndu-se crea:iei &tiin:ifice" +n condi:ii eAcelent asi,urate +n anii ascensiunii lui AleAandru
2acedon" Aristotel de?ine &i personalitate public'" sus:in'tor al mi&c'rii politice promacedoniene" de
unificare a micilor state ,rece&ti sub for:a ofensi?' a lui AleAandru.
Aceast' latur' a ?ie:ii marelui enciclopedist a?ea s'-i aduc' am'r'ciunea sf+r&itului +n eAil" +n
ora&ul 2alcis din 4ubeea" la numai un an de la moartea lui AleAandru 2acedon" deci +n E)) +.e.n.
Opera arist"teli,
Jpera scris' a lui Aristotel con:ine dou' ,enuri de lucr'ri: eAoterice" destinate publicului
(unele" %ise acroamatice" erau adresate auditoriului selectat &i esoterice" pentru u%ul intern din CHceu.
/umai cele din urm' au a-uns p+n' la noi" cu modific'ri (inten:ionate sau nu &i tot ,enul de redact'ri.
5rin numeroase eforturi de anali%'" +n mul:imea de peste 1000 de manuscrise" s-a stabilit o ordine.
Dup' operele de tinere:e" identitatea aristotelic' +ncepe s' se remarce prin lucr'rile de Co,ic'"
2etafi%ic'" 7tiin:ele naturii" 5siholo,ie (De anima" 5ar?a naturalia &i 9noseolo,ie" 5olitic'" 4tic' &i
4stetic'.
De ani*a 9 "nstruia 5i ideaia pri*ului tratat despre su.let
Cucrarea lui Aristotel are o elaborare arhitectural'" cu trei module" +ntitulate =c'r:i8.
Cartea I . ca +ntr-un tratat &tiin:ific contemporan" ba chiar ca +ntr-un proiect sau pro,ram de
cercetare" Aristotel +ncepe cu un mess" deci cu o =atmosfer' de confu%ii8 relati?e la importan:a unei
&tiin:e despre suflet" obiectul &i metodolo,ia sa. (eali%ea%' aceasta prin referiri la aportul
predecesorilor (Democrit" Ceucip &.a.. !u o pondere de ;/5" !artea * este dedicat' anali%ei critice a
doctrinelor +nainta&ilor. J atitudine &tiin:ific' demn' de in?idiat &i dup' dou' milenii: se pre%int' idei"
ar,umente" contrariet':i" nume de ,+nditori remarcabili &i opere. 5e un asemenea fond +ncearc'
definirea principalelor probleme" fapte" idei &i accept'ri ce urmea%' s' fie tratate +n c'r:ile a ** . a &i a
*** . a.
Cartea a II-a . se define&te sufletul. Dintre multiplele analo,ii in?ocate pentru trecerea la o
definire a sufletului" dou' ne clarific' distinc:ia dintre substan &i form:
a o unealt'" cum ar fi securea" este un corp natural" cu calitatea (forma de a t'ia> a&a &i corpul
alc'tuit din or,ane are suflet" deci func:ii de hr'nire" sim:ire" mi&care>
b dac' ochiul ar fi o ?ietate" ?'%ul propriu . %is ar fi sufletul lui.
*dentific'm aici o ?i%iune func:ionalist' clar' &i aceasta nu +nt+mpl'toare" deoarece ?a fi
+ntre,it' cu eAplica:ii cau%ale" structural . compo%i:ionale" atributi?e &i ,enetice.
5reocupat de definirea psihicului ca natur' psihofi%ic'" Aristotel rele?a func:iile de hr'nire"
sim:ire" ,+ndire &i mi&care> prima fiind o condi:ie elementar'" astfel c' &i plantele intr' +n sfera
+nsufle:itului.
Abord+nd =puterile suflete&ti8 sau =facult':ile sufletului8" Aristotel face de fapt un ,en de
psiholo,ie comparat' &i diferen:ial' la trei ni?eluri: plant'" ?ietate &i om.
Gratarea sim:urilor +ncepe cu definirea obiectului" trec+nd apoi la particularit':i" tipuri" moduri
de func:ionare &i pra,uri sen%oriale. =Dintre toate sim:urile" pip'itul are mai multe note calitati?e" +n
special o mai mare arie de cunoa&tere &i de implicare +n a&a . %isele =obiecte comune8 (cald . rece"
uscat . umed" neted . aspru" ,reu . u&or etc.> este sin,urul sim: care asi,ur' o receptare direct'"
celelalte a?+nd ne?oie de medii: aer" ap' etc.
4Aemple de formul'ri ori,inale (pe ba%a para,rafului ;1Eb10:
=...substan:a e spus' +n trei feluri:
1 forma (entelehie: poten:' +n act: actuali%are (form' suprem' =pur'8" imaterial'" este
Dumne%eu" acesta +nsemn+nd binele" mi&carea &i ordinea>
) materia (poten:a> corp compus din or,ane>
E re%ultanta celor dou': +nsufle:itul" cu func:ii de hr'nire" sim:ire" mi&care a corpului.8
Cartea a III a . Aristotel +ncearc' s' eAplice apari:ia percep:iei" consider+nd c' pentru acest
proces psihic nu este ne?oie de un care?a al &aselea sim: (cum admitea Democrit" deoarece
simultan cu receptarea obiectelor specifice" are loc o opera:ie psihic' de unire a sen%a:iilor +ntr-o
percep:ie. =0im:ul comun8 este +n fapt o opera:ie de sinte%' care" produc+ndu-se simultan cu
ac:iunea obiectelor asupra or,anelor de sim:" actuali%ea%' omul ca 0ubiect.
/+ Idei psi!"l"#ie la *ediii anti!it,ii 3Hip"rate, Galen8+
2edicina a fost una dintre &tiin:ele naturii de%?oltate pe solul liberei cu,et'ri elene" ce a
profitat at+t de apo,eul de%?olt'rii democra:iei scla?a,iste" c+t &i de dec'derea societ':ii scla?a,iste &i a
obedien:ei reli,ioase.
=#indec'torul8 a fost la mare respect +n 9recia antic' &i profesia medical'" desp'r:it' treptat de
cea filosofic'" a fost aureolat' de principii etice (=Kur'm+ntul lui Dipocrate8 este o do?ad' cert' a
diferen:ei fa:' de medicina saturat' de practici ma,ice &i reli,ioase ce se practicau +n acel timp pe alte
t'r+muri ale antichit':ii" cum erau 5ersia &i !haldeea. 5i?otul medicinii =naturiste8 era concep:ia
despre boal': +n tradi:ia mistic'" aceasta era opera demonilor ostili" atra&i printre altele de ?r'-ile
umane. Fn consecin:'" remediul era ambalat +n formule ma,ice" proceduri simbolice" chiar dac' se
foloseau eAtrase ?e,etale &i animale. Lnul din principiile tratamentelor era analo,ia: lucrurile care se
aseam'n' se &i atra,. Fn acest spirit" pentru tratarea unor or,ane se foloseau plante asem'n'toare. Altul
era contrarietatea: arsurile" de eAemplu" se tratau cu rece.
*storia psiholo,iei este tributar' lui Hip"rate +nainte de toate pentru faptul c' el este primul
care operea%' distinc:ia dintre tratamentul medical &i conceptuali%area filo%ofic'" apel+nd la
ra:ionament &i obser?a:ie.
Dipocrate din !os" n'scut +n ;60 +.e.n." a fost contemporan cu Democrit" 5laton &i Aristotel> ei
l-au ?enerat ca =mare medic8" =p'rintele medicinii8. Fn le,'tur' cu bio,rafia lui au ap'rut confu%ii
datorit' faptului c' mul:i medici &i-au dat numele lui.
2arele num'r de scrieri ale lui Dipocrate sunt cuprinse +n !orpus Dipocraticus. Fn 1@E9 .
1@5E" Ca 5aris" au fost publicate 10 ?olume ale lui Dipocrate. Fnso:it' de comentariile lui 9alen"
concep:ia medical' a lui Dipocrate a constituit ba%a +n?':'m+ntului medical p+n' +n epoca modern'.
C"n"taiile psi!"l"#ie ale "perei lui Hip"rate0
N"iunea de *ediu0 anotimpurile" temperatura" apele &i dispunerea localit':ilor sunt cau%e ale
maladiilor. Dipocrate are o lucrare special' pe aceast' tem': Despre aer" ape &i locuri. 5o%i:ia
,eo,rafic' predispune la maladii specifice> de eAemplu localit':ile eApuse spre /ord" cu aer uscat &i
rece" fa?ori%ea%' o ?ia:' lun,'" apetituri de%?oltate" pubertate t+r%ie" re%isten:' la boli" ?i,uro%itate" dar
predispun la pneumonii.
!limatul &i solul condi:ionea%' temperamentele &i caracterele oamenilor: :'rile muntoase" cu
p'duri &i umiditate determin' un temperament diferit de cel al :inuturilor uscate &i u&oare.
U*"ris*ul . cau%' a comportamentului. 4rau cunoscute patru umori: s+n,ele" limfa" bila ,alben' &i
bila nea,r'. 4le pot fi +n echilibru" ceea ce corespunde st'rii de s'n'tate" sau de de%echilibru" ceea ce
+nseamn' boal'" +ndep'rtare de la le,ile naturale. De eAemplu amestecul s+n,elui cu limfa produce
fri,urile" eAcesul de bil' este cau%a febrei. Ca r+ndul ei de%echilibrele sunt produse &i restabilite de
natur'" fie ea intern'" proprie or,anismului" fie eAtern'.
/u eAist' boli di?ine sau cau%ate de %ei. 0imptomatolo,ia clinic' a de?enit o &tiin:' &i
Dipocrate i-a dedicat un tratat" +n care promo?ea%' cunoscutul principiu =nu eAist' boli" ci bolna?i8.
Aceast' formul' a a?ut o mai mare re%onan:' prin trimitere la temperamente care" +n mod
natural" sunt eApresia comportamental' a predomin'rii uneia dintre cele patru umori: o anumit'
medicamenta:ie poate fi eficient' pentru un temperament &i nu pentru altul.
Dup' Dipocrate" cel mai celebru medic al antichit':ii este Galen (n'scut +n 1E1 +.e.n. la
5er,am" Asia 2ic'. De remarcat este faptul c' de&i a c'p'tat +n familie o ele?at' instruire filo%ofic'"
+n adrmira:ie pentru Aristotel &i 4picur" spre medicin' s-a orientat sub influen:a operei lui Aristotel.
4Acel+nd +n medicin'" chirur,ie &i farmacie" a scris aproape 500 de tratate.
Fn definirea temperamentelor a r'mas tributar interpret'rilor ?echilor filosofi din 2ilet" ce
identificau +n corpuri elemente primare &i raporturi anta,oniste. 7i corpul omenesc" dup' 9alen" este
compus din patru elemente: foc" ap'" p'm+nt &i aer. (aporturile anta,oniste se instituie +ntre calit':ile
acestora" dintre care una fiind principal'" respecti? c'ldura" ume%eala" usc'ciunea &i r'ceala. 0+n,ele
repre%int' umoarea cea mai nobil' &i poate datorit' faptului c' are toate cel patru elemente +n propor:ii
e,ale> +n celelalte este o dominan:':
0+n,ele: 3ila ,alben': 3ila nea,r': Cimfa:
propor:ii e,ale (foc"
aer" ap' &i p'm+nt focul p'm+ntul apa
cald &i umed cald &i uscat rece &i uscat rece &i umed
san,?inic coleric melancolic fle,matic
9alen consider' c' sen%a:iile" limba-ul &i comanda ?oliti?' au sediul +n creier. Admitea totu&i
c' sediul pasiunilor &i al mi&c'rilor in?oluntare este inima.
A admis diferite ni?ele de de%?oltare a sufletului . respecti? a numit sufletul de ni?el inferior .
le,at de ?iscere" de aceea&i natur' la om &i animale.
!a ,+nditor al cau%alit':ii" dar &i lo,ician &i filo%of" 9alen +&i pune problema fi%iolo,iei ?+rstelor
&i al mecanismului prin care" +n timpul somnului" at+t sensibilitatea c+t &i con&tiin:a dispar.
Luru indi4idual0
1. De citit toate E c'r:i ale =De anima8 de Aristotel. Fn ba%a c'r:ii a ** . a de eAtras toate fra%ele care
dau eAplica:ie proceselor sen%oriale.
). De comentat =Kur'm+ntul lui Dipocrate8 (cu raportare la actualitate.
E. 5ornind de la principiul hipocratic =nu eAist' boli" ci bolna?i8" eApune:i-?' propria p'rere +n aceast'
cheie . 1 pa,in' scris'.
Te*a /+ De la anti!itate la paradi#*ele #-ndirii psi!"l"#ie *"derne+
)+ I*p"rtana "nepiil"r lui :+ ;a"n pentru psi!"l"#ie+
'+ <n4,,tura despre su.let 5i pasiuni la Desartes+ Dualis*ul lui Desartes+
/+ Anali7a a.etel"r dup, Spin"7a+
Literatura re"*andat,0
!apcelea" #. $ilo%ofie. !hi&in'u: A(!" )00)
5entru studiul e?olu:iei ,+ndirii psiholo,ice" un moment remarcabil este acceptarea de c'tre
3iseric'" cu e%itare de secole" a lucr'rilor lui Aristotel. Astfel do,ma cre&tin' +&i schimb' +nf':i&area"
se consolidea%' pe o ba%' ra:ional' &i-&i aro,' drept de autoritate +n filo%ofie. 4ste ?eacul instituirii
inchi%i:iei &i a ordinelor Dominican &i $ranciscan.
!ultura feudal' are un caracter reli,ios &i prin aceasta" oarecum" sfid'tor fa:' de persoana
uman'. (ena&terea +nseamn' o ?i%iune laic' asupra eAisten:ei &i a umanului> ascetismul clerical din
epoca feudal' este dep'&it de prestan:a omului. /ota cea mai ,eneral' a ci?ili%a:iei (ena&terii este
caracterul laic: omul cu ne?oile &i aspira:iile sale apare ca o ?aloare fundamental'" cu drept natural la
fericire" +n%estrat cu ra:iune de putere nelimitat'.
0ursa tuturor for:elor sociale este indi?idul: nu ascet &i abstinent" tr+nda?" obedient &i pedant> ci
f'uritor al propriei eAisten:e. *ndi?idualismul" concuren:a" descoperirile ,eo,rafice &i &tiin:ifice"
in?entica multiplicatoare a for:ei de produc:ie sunt factorii ce imprim' omului (ena&terii acea nou'
identitate care a fost numit' Subiectul virtuos.
)+ I*p"rtana "nepiil"r lui :+ ;a"n pentru psi!"l"#ie+
5rimul teoretician al noii &tiin:e a fost Francis Bacon (1561 . 16)6" materialist &i naturalist"
prin opera sa face trecerea de la etapa de studiere a sufletului la psiholo,ia con&tiin:ei. 4l respin,e
,+ndirea filosofic' antic'" ca specula:ie de&art'" +ndep'rtat' de natur'" falsificatoare. =4Aperien:a este
cartea deschis' a &tiin:elor" ce poate fi lecturat' direct dac' +n?in,em pre-udec':i &i nea-unsuri
specifice min:ii noastre8. Deform'rile ,eneratoare de erori :in de indi?id &i de societate> 3acon le
define&te &i le sistemati%ea%' +n patru clase:
*dola
1
tribus (fantomele neamului . tendin:a de ,enerali%are pripit' &i comod'" de eAtindere a
ceea ce &tim &i ?rem la ceea ce nu &tim (supersti:ii" ma,ia" alchimia etc.>
*dola specus (fantomele pe&terii . fiAitatea propriilor deprinderi &i obiceiuri ne +n,ustea%'
posibilitatea de recep:ionare &i abordare a noului>
*dola fori (fantomele pie:ii . desemnarea prin cu?inte con?en:ionale a unor realit':i doar
presupuse (eA. destinul" sfera cereasc'>
*dola theatri (fantomele teatrului . presti,iul istoric al unor teorii" cum ar fi ca%ul unor filo%ofi
antici ,reci" teoriile c'rora au fost preluate ca ba%' +n eAplicarea naturii" de&i sunt saturate de teolo,ie
&i supersti:ii.
5entru a mic&ora influen:a acestor fantome" 3acon propune:
1. (ecunoa&terea primordialit':ii eAperien:ei &i a eAperimentului . doar a&a ar fi posibil'
facilitarea cunoa&terii a ceea ce nu poate fi sesi%at cu or,anele de sim:>
). !unoa&terea mi-locit' . adic' prin intermediul a c'ror?a mi-loace intermediare.
$. 3acon a +ncercat s' elabore%e propria clasificare a &tiin:elor (=Despre demnitatea &i
pro,resele &tiin:elor8" 16E)" pornind de la o &tiin:' uni?ersal' . &tiin:a despre om" pe care o di?i%ea%'
+n a filo%ofia omului (studiu propriu %is al omului &i b filo%ofia ci?il' (studiul omului +n
interac:iunea sa cu natura" al:i oameni &i +ntrea,a societate. Fn afar' de aceasta nominali%ea%':
&tiin:e despre corp (medicina" cosmetolo,ia>
&tiin:e despre suflet (teorii despre personalitate>
&tiin:e despre suflet &i corp (fi%io,nomica" psihosomatica.
1
Dup' $. 3acon" =idolii sunt un ,en de malforma:ii ale sufletului ce +mpiedic' fu%iunea dintre eAperien:' &i natur'8.
Got +n aceast' lucrare +nt+lnim o +ncercare de in?entic'" prin care 3acon descrie o seam' de
procedee pentru crearea unui produs nou" ?aloros &i ori,inal: eAtinderea" transferul &i in?ersarea
eAperien:ei.
C"nepia despre su.let
$rancis 3acon recunoa&te dou' feluri de suflet: sufletul ra:ional &i sufletul sensibil. 0ufletul
ra:ional" sau dumne%eiesc este dat doar omului" el este responsabil de eAercitarea urm'toarelor func:ii:
memoria" ra:iunea" ima,ina:ia" dorin:a" sentimentul" ?oin:a. 0ufletul sensibil sau nera:ional apar:ine at+t
omului c+t &i animalelor" asi,ur+nd sensibilitatea &i mi&carea (spre stimuli fa?orabili &i e?itarea celor
nefa?orabili.
:r+ ;a"n r,*-ne p,rintele re."r*ei 5tiinel"r -n 7"rii lu*ii n"i, -nd "*ul a5tepta
.eriirea a "per, autenti p,*-nteas, de in4enie 5i des"perire+
'+ <n4,,tura despre su.let 5i pasiuni la Desartes+ Dualis*ul lui Desartes+
(ene Descartes (1596-1650 pro?ine dintr-o familie de medici &i +nal:i func:ionari" care i-a dat
o educa:ie de ?+rf: cole,iul ie%uit Ca $leche" liceul la (ennes &i licen:a +n filo%ofie la 5oitiers.
A c'l'torit prin :'ri" ora&e" medii culturale. A +nceput ca soldat +n Jlanda (unit' atunci cu
$ran:a +mpotri?a 0paniei. *-a pl'cut aceast' :ar' cu bur,he%ie prosper' &i reli,ie protestant'"
petrec+ndu-&i aici )0 de ani de ?ia:'" +ntre:in+nd rela:ii cu cei mai mari sa?an:i &i filo%ofi europeni. De&i
,+ndea cu obsesie o cale a ade?'rului +n toate &tiin:ele" studia animale &i plante" fi%ic'" medicin' &i
matematic'.
Opere srise0
(e,ulile pentru conducerea spiritului (16)9
Gratat despre lume (prima parte: studiul lumii> a doua parte: studiul omului" dar nu a tip'rit
acest tratat dec+t par:ial" din cau%a condamn'rii lui 9alilei
Discursul despre metod' (16E<
2editations de prima philosophia (16;1
5asiunile sufletului (16;9
Gratat despre om (publicat postum
4Apresia lui Descartes a de?enit emblematic' pentru sec. M#** . lea: !o,ito er,o sum. $ormula
aceasta eAprim' &i esen:a ?ie:ii sale: &i-a cucerit &i p'strat libertatea ideolo,ic'" economic'"
profesional' (niciodat' nu a predat +ntr-o uni?ersitate" pentru a cu,eta asupra +ndrum'rii min:ii
omene&ti =+n orice +mpre-urare a ?ie:ii8.
Psi!"l"#ia -n siste*ul arte7ian
=ateria 5i spiritul0 dou' =substan:e8" net distincte ca natur' &i metod' de cunoa&tere> prima se
define&te prin +ntindere sau cantitate &i poate fi cunoscut' prin matematic'> a doua are drept not'
esen:ial' ,+ndirea" ce se poate identifica prin intermediul intr"speiei 3"2ser4aia interi"ar, a
tr,iril"r 5i anali7a ele*entel"r "n5tiinei8+
Dualis*ul "rp 9 su.let0 corp +nseamn' un sistem automat or,ani%at structural &i func:ional
dup' le,ile mecanicii. Acest sistem era pre%entat de c'tre Descartes +n forma unor =tuburi8 prin care se
mi&cau ni&te particule u&oare aeriforme" pe care le-a numit =spirite animale8 / 8sufluri ?itale8. Dup'
Descartes stimulii eAterni condi:ionau mi&carea acestor particule prin tuburi care erau unite cu creierul"
respecti?" +n creier are loc reflectarea lor +n mu&chii corpului. Acest proces mai t+r%iu a primit
denumirea de =refleA8. Deci comportamentul corpului putea fi eAplicat &i f'r' inter?en:ia sufletului
(impulsurile eAterne &i construc:ia material' sunt suficiente. 0ufletul poate fi definit dup' un sin,ur
criteriu . con&tienti%area (refleAia nemi-locit' a manifest'rilor sale (,+ndire" sen%a:ii" afecte"
repre%ent'ri. 5entru prima dat' 0ubiectul apare +n rolul s'u plenar de =administrator - obser?ator8"
care-&i st'p+ne&te lumea interioar' pentru a r'spunde eficient la solicit'rile ?ie:ii.
Tratatul despre pasiuni0 sunt definite &i descrise &ase pasiuni simple (admira:ia" dra,ostea"
ura" dorin:a" bucuria &i triste:ea &i deri?atele lor (respect" ,elo%ie etc. 5asiunile simple apar c+nd
sufletul interac:ionea%' cu corpul &i au rol de semnali%are pentru or,anism din perspecti?a folositor .
nefolositor (periculos. !+nd pasiunile +l pro?oac' pe om spre ac:iuni imediate este bine s' se ab:in' de
la luarea c'ror?a deci%ii pripite" pentru aceasta omul ar trebui s' se ,+ndeasc' la altce?a" p+n' c+nd se
?or diminua tr'irile. Fn alte ca%uri se recomand' de a aplica un efort ?oluntar pentru a aduce ar,umente
de sens opus celor aduse de pasiunea tr'it'.
4Aemple de modele eAplicati?e: =Admira:ia este surprinderea sufletului de apari:ia unor obiecte
ce-i par rare &i cu calit':i deosebite8. =*ubirea este o emo:ie a sufletului determinat' de mi&carea
sufletelor animale care-l pro?oac' s' se uneasc' deliberat cu obiectele ce-i par preferate8.
Fn scrisorile sale c'tre re,ina 0uediei Dristina" Descartes eAplic' esen:a iubirii ca pasiune
posibil' +n dou' forme: pasiune trupeasc' f'r' dra,oste &i iubire intelectual' f'r' pasiune. 5rima poate
fi eAplicat'" deoarece ea depinde de or,anism &i mecanica biolo,ic'. !ea de-a doua form' poate fi doar
descris' &i +n:eleas'.
Aceast' separare a produs +n secolul MM concep:ia celor dou' psiholo,ii . una eAplicati?'"
cau%al' le,at' de func:iile or,anismului> &i una descripti?'" care consider' c' corpul poate fi eAplicat"
pe c+nd sufletul poate fi doar +n:eles.
C"neptul de #-ndire este central pentru Descartes. 4l recunoa&te trei feluri de idei:
*dei produse de +ns'&i omul" +n ba%a eAperien:ei sen%oriale>
*dei primite ca mo&tenire" ob:inute +n ba%a unei eAperien:e colecti?e (nu personale>
*dei +nn'scute" ofer' omului cuno&tin:e despre esen:a lucrurilor" sunt produsul ra:iunii &i nu au
ne?oie de contact nemi-locit cu obiectele. Doar acestea permit cunoa&terea le,it':ilor obiecti?e
ale lumii +ncon-ur'toare.
Asemenea abordare a primit denumirea de rai"nalis*, iar modul +n care omul descoper'
con:inutul ideilor +nn'scute a fost numit intuiie rai"nal,+
Interaiunea psi!".i7i, a fost numit' eAplica:ia lui Descartes despre interac:iunea dintre
suflet &i corp. =!orpul influen:ea%' asupra sufletului" care producea st'ri refleAi?e +n ba%a sen%a:iilor"
emo:iilor etc. 0ufletul" posesorul ,+ndirii &i ?oin:ei influen:ea%' asupra corpului" impun+nd aceast'
=ma&in'8 s' +nceap' acti?itatea sa" s' se mi&te8. Descartes c'uta sediul sufletului &i +l descoper' +n
creier" +ntr-o %on' sin,ular'" cum este epifi%a
Din prea *area -nredere -n per.ei"narea *inii 5i 4ieii Desartes a aeptat s, se
deplase7e la St">!"l* -n iarna )?@A 9 )?B( pentru a preda leii de .il"7".ie tinerei re#ine a
Suediei6 din prea *arele 7el al 4-rstei de '( de ani, 5i tre7it, la B di*ineaa de d"rul .eriirii
spirituale, ea "2li#a pe distinsul das,l s, ia -n piept .ri#ul aspru -ntre A*2asada .rane7, 5i
palat+ A "ntraarat " pneu*"nie de ne-n4is 5i a deedat la )) .e2ruarie, )?B(+
/+ Anali7a a.etel"r dup, Spin"7a+
0-a n'scut +n 16E) la Amsterdam +ntr-o familie de e?rei portu,he%i refu,ia:i. 0tudiile sale de
tinere:e le-a urmat +n spiritul tradi:iiilor e?reie&ti sub +ndrumarea lui Morteira ?estitul talmudist: a
f'cut cuno&tin:' cu c'r:ile !echiului "estament cu "almu#ul cu scrierile filosofilor medie?ali e?rei" cu
$aballa. Al'turi de acestea un medic liber cu,et'tor l-a +n?':at latina &i +n felul acesta lui 0pino%a i s-a
de%?'luit nu numai lumea scolasticii" ci i s-a deschis &i accesul la lucr'rile lui %escartes.
Din cau%a concep:iilor sale a intrat +n conflict cu capii sina,o,ii &i la ?Nrsta de )E de ani
comunitatea e?reiasc'" aducNndu-i ,ra?e acu%a:ii" l-a eAclus din s+nul ei. 5ersecu:iile de ras' &i de
credin:' +i f'ceau ?ia:a nesi,ur'. 7i-a schimbat domiciliul &i a intrat +n le,'tur' &i cu cre&tinii" f'r' ca
prin aceasta el +nsu&i s' fi aderat la o 3iseric' sau alta.
0-a do?edit de o mare putere sufleteasc' &i un caracter lipsit de e,oism. A dus o ade?'rat' ?ia:'
de pustnic. A locuit s'rac" adNncit +n studiile sale" +n mai multe ora&e din Jlanda" +n cele din urm' ani
+ntre,i la Da,a" unde se +ntre:inea ca optician" &lefuind lentile. 5entru a-&i putea men:ine independen:a"
ca o condi:ie a unei ,Nndiri libere" a refu%at atNt a-utorul unor prieteni bo,a:i dispu&i s'-l +ntre:in' cNt &i
in?ita:ia f'cut' de Lni?ersitatea din Deidelber, de a-i fi profesor. A suportat f'r' s' se plNn,' lun,a
boal' care i-a atacat pl'mNnii &i a murit la numai ;5 de ani" +n 16<<.
$ilosofia lui 0pino%a abia dac' poate fi +n:eleas' +n afara tr's'turilor dominante ale ?ie:ii &i ale
personalit':ii sale. Acest sistem" +n care istoricii filosofici ?'d de obicei +ncheierea lo,ic' a
carte%ianismului" se +nscrie pe linia de de%?oltare a ,Nndirii modeme numai pri?it prin aspectul s'u
eAterior. Dac' urm'rim acele fire care coboar' +n straturile cele mai adNnci ale panteismului spino%ian"
?om putea constata c'" +n aceast' concep:ie construit' +n -urul ideii de Dumne%eu" tr'iesc cu totul alte
tendin:e decNt acelea care au pus +n mi&care" +n ,eneral" ,Nndirea modern'. !ei mai mul:i dintre
,Nnditorii moderni s-au l'sat atra&i de cercetarea naturii" atin,Nnd problematica etic' doar +n treac't &i
numai +n dependen:' de aceasta. 0pino%a" dimpotri?'" este p'truns +n toat' fiin:a sa de probleme de
etic': recunoa&te puterea ra:iunii" dar consider' cunoa&terea teoretic' nu drept un scop +n sine" ci numai
ca un mi-loc pus +n slu-ba eticii.
Kudecat astfel" din perspecti?a ,Nndirii sale" 0pino%a ne apare ca omul uitat al unei lumi ?echi
disp'rute &i al unei culturi ?echi. !u capacitatea rapid' de asimilare specific' ,eniului rasei sale &i-a
+nsu&it formele mediului s'u" dar sub mantaua modernit':ii care +l acoper' bate un suflet mo&tenit peste
?eacuri de la str'mo&i &i tocmai acesta este acela care +i hr'ne&te ,Nndirea. 0pino%a pare a fi mai
de,rab' copilul spiritual al sufletului oriental &i medie?al creator de mari reli,ii. Dumne%eu &i lumea>
mai cu seam' rela:ia dintre acestea dou' este ceea ce +l preocup' +n prim' linie. 4ste cople&it de
con&tiin:a principiului di?in ce str'bate +n mod unitar +ntrea,a realitate &i ca ade?'ra:ii s'i str'mo&i
spirituali" ca 5lotin cel cu o structur' sufleteasc' asem'n'toare cu el sau ca &i misticii medie?ali"
+ntoarce totul +napoi la unitatea di?in'. 0istemul s'u doar +n aparen:' atNrn' de lan:urile ri,uroase ale
deduc:iei" +n fapt se hr'ne&te mai mult din intui:ia" mai de,rab' afecti?'" ira:ional'" a identit':ii
eAisten:ei lui Dumne%eu &i a lumii
0pino%a a putut face din ideea de Dumne%eu coloana ?ertebral' a concep:iei sale cu atNt mai
u&or cu cNt aceast' idee era menit' s' +mplineasc' un rol central &i +n concep:ia lui Descartes. Ca
acestea se mai adau,' &i +mpre-urarea c' pe ?remea sa studiile teolo,ice erau foarte lar, r'spNndite +n
Jlanda.
Dar spre deosebire de Descartes" care repre%enta dualismul" 0pino%a apare ca un monist.
Descartes umblase mai mult pe urmele filosofiei antice ,rece&ti" cNnd +l resimte pe Dumne%eu mai
de,rab' ca &i perfec:iune" iar infinitatea &i inteli,en:a le concepe ca atribute ale esen:ei di?init':ii. !el
mai important atnbut al lui Dumne%eu +n concep:ia sufletului oriental este +ns' infinitatea +n toate
pri?in:ele. 4l creea%' lumea din nimic ,ra:ie faptului c' din bo,':ia infinit' a esen:ei sale +i asi,ur'
acesteia totul" fie ca 5lotin prin emana:ie" fie ca 2oise" +n procesul unor acte de ?oin:' con&tiente"
?oluntare. De aici este numai un pas pNn' la afirma:ia c' lumea +ns'&i este Dumne%eu. /u ,'sim +n
eAplicarea lumii nici un ,Nnd de finalitate" c'ci lumea constituie manifestarea liber' a puterii creatoare
7i" +ntr-ade?'r" de-a 5lotin ?a +nl'tura ideea aristotelic' de finalitate" ceea ce ?a face" de altfel" &i
0pino%a.
!u aceast' idee despre Dumne%eu" 0pino%a se mi&c' +n +ntre,ime pe terenul misticii &i este
firesc ca ceea ce constituie deplin'tatea ?ie:ii" fericirea" nu poate fi +n acest ca% altce?a decNt ?ia:a +n &i
pentru Dumne%eu. Acesta este &i con:inutul acelei amor intellectuallis Dei" care constituie totodat' &i
piscul eticii spino%iste. /umai c' premisele din care el +ncearc' s' do?edeasc' aceasta constituie tot
atNtea constrNn,eri ale timpului &i ale locului" tributul pe care 0pino%a trebuie s'-l pl'teasc' epocii &i
mediului +n care tr'ie&te &i ,Nnde&te. 0-a obser?at +n acest sens c' -um'tatea a doua a celei de-a cincea
c'r:i a =4ticii8 nu urmea%' lo,ic din principiile" Oclare &i distincteO ale p'r:ilor anterioare.
Demonstra:ia de?ine aici ,reoaie" se poticne&te" e obscur'" nu +naintea%' cu pa&ii si,uri ai
lo,icii" ci procedea%' prin salturi ale sentimentului. *ar ?e&mNntul eticii spino%iste cu care el acoper'
corpul mistic al doctrinei sale este +n +ntre,ime stoicismul" re+nnoit de mi&care umanist' din P'rile de
-os" al c'rei repre%entant caracteristic este Kustus Cipsius cu al s'u De !onstantia (15@). 5e acest
moti? filosofia lui 0pino%a nu poate fi considerat'" f'r' a a?ea de +nfruntat serioase re%er?e" drept
+ncheierea lo,ic' a carte%ianismului" ci mai de,rab' ca cea mai perfect' manifestare a acelei culturi
reli,ioase ?echi" care st'tea +n opo%i:ie cu tendin:ele de a eAplica realitatea carte%ianismului" ce a
e?oluat pe calea cunoa&terii &tiin:ifice. Din acest punct de ?edere putem aprecia c' 0pino%a nu a dus
+nainte cu nici un pas eAplicarea modern'" +n spirit &tiin:ific" a naturii" ci a reelaborat +ntr-o formulare
nou'" modern' prin forma sa" +ndatorat' matematismului specific spiritului epocii" pl'cut' min:ii" ni&te
principii mai ?echi. Aceast' situa:ie a spino%ismului a fost comparat' plastic cu o cl'dire ?eche c'reia i
s-a ad'u,at un antreu nou" &i ca antreu aceast' filosofie a folosit metoda de ,Nndire matematic' a
filosofiei secolului al M#**-lea
!onform determinismului lui 0pino%a binele &i r'ul nu sunt decNt concepte relati?e pe care le
aplic'm lucrurilor. /umim bine ceea ce ne apare ca fiind folositor" adic' ceea ce ser?e&te eAisten:ei
noastre &i perfec:ion'rii sale. FntrucNt" +ns'" eAisten:a noastr' ,Nnditoare se eAprim' prin actul
cunoa&terii" nici cea mai +nalt' ?irtute nu poate fi altce?a decNt cea mai +nalt' form' de cunoa&tere &i
aceasta" pentru 0pino%a" se confund' cu cunoa&terea lui Dumne%eu. Fn cunoa&terea acestuia omul nu
este pasi?" ci acti?: +n acest ca%" de fapt" Dumne%eu se cunoa&te &i se iube&te pe sine prin om. *ubirea
intelectual' a lui Dumne%eu - amor Dei intellectualis - ne eliberea%' de pasiuni &i ne ofer' bucuria unei
?ie:i pe deplin con&tiente. $ericirea" de altfel" nu este recompensa ?irtu:ii" ci ?irtutea +ns'&i.
(aportul suflet . corp este definit +n limba-ul celor dou' atribute (cu,etare &i +ntindere inerente
aceluia&i lucru" ca sistem cau%al +nchis.
At+t despre corp (obiectul sufletului" c+t &i despre suflet (ideea corpului putem" a?ea
cuno&tin:e de patru ,rade de adec?are:
* . cunoa&tere din =eAperien:' ?a,'8 (opinii simple" confu%ii>
** . cunoa&tere pe ba%' de semne" asocia:ii sau ima,ina:ie" +nc' ne?erificat' de ra:iune (se d' o
formulare a le,ii asocia:iilor>
*** . cunoa&terea prin ra:iune>
*# . intuirea ideilor clare &i distincte (dup' modelul matematicilor
Te"ria a.etel"r
5rincipala tem' a psiholo,iei lui 0pino%a este cea a afectelor (c'r:ile *** . # din 4tica. 0pino%a
define&te afectele ca st'ri ale corpului" care amplific' sau diminuea%' capacitatea de ac:iune a
or,anismului" o fa?ori%ea%' sau limitea%'> tot afecte sunt &i ideile despre aceste st'ri.
Aceast' ?i%iune este complementar' repre%ent'rii despre corp ca sistem dinamic" supus
schimb'rilor de pro,res sau re,res. !ursul st'rilor nu numai c' reflect' schimb'rile +n acest sistem" dar
la r+ndul lor" acestea m'resc disponibilit':ile de ac:iune.
4sen:a omului este pasiunea &i aceasta deoarece este fenomen psihofi%iolo,ic. Dorin:a este
atrac:ie con&tienti%at'" dar deri?at' din con&tiin:'. 0atisfac:ia (bucuria &i insatisfac:ia (triste:ea"
formea%' cu dorin:a ,rupul celor trei afecte fundamentale" din care deri?' celelalte.
5uterea sufletului" dup' 0pino%a" const' din fermitate (n'%uin:a spre men:inerea eAisten:ei
conform normelor ra:iunii &i ,enero%itate (n'%uin:a de a a-uta pe al:ii &i de a se uni prin prietenie.
Di?ersitatea porne&te de aici: pre%en:a de spirit" cura-ul" cump'tarea" sobrietatea etc. 0unt
alternati?e ale fermit':ii> modestia" cardinalitatea" clemen:a (indul,en:a etc. 0unt moduri ale
,enero%it':ii.
3ucuria ce :ine &i de suflet &i de corp se nume&te ?oluptate> aceasta poate fi bun'" dar &i rea"
c+nd este eAa,erat'.
Anali%a afecti?it':ii la 0pino%a este meticuloas'" naturalist'" dup' re,ulile matematice ale
descompunerii" deri?'rii &i compunerii> demonstra:ia sa urm're&te rele?area determinismului uni?ersal
&i +n aceast' sfer' a ?ie:ii suflete&ti.
*nfluen:a lui 0pino%a este una dintre cele mai mari de care se poate ?orbi +n istoria filosofiei
(psiholo,iei. Fn ,Nndirea sa &i-au dat +ntNlnire relati? destul de multe influen:e eAterioare" ceea ce a
f'cut ca atNt discipolii" cNt &i urma&ii spino%ismului s' fie destul de numero&i. Dar construc:iile &i
ra:ionalismul s'u matematic nu pot re%ol?a problema realit':ii. *ntelectualismul 4ticii lui 0pino%a
parali%ea%' ?oin:a &i pre,'te&te drumul fatalismului. 7i totu&i unitatea des'?Nr&it' a sistemului s'u"
for:a sistematic' &i doctrina maiest':ii omului con&tient care se manifest' prin ea" sunt asemenea
tr's'turi ale ,Nndirii sale care nu puteau s' nu-&i +ntind' influen:a +n posternitate" pe de o parte asupra
personalit':ilor eAcesi? lo,ice" pe de alt' parte asupra celor predominant reli,ioase.
Luru indi4idual0
1. De studiat bio,rafiile celor trei filo%ofi 3acon" Descartes" 0pino%a. Fn ba%a bio,rafiilor s' se
descopere condi:iile sociale" economice" culturale ale secolului M#** care au contribuit la apari:ia
ideilor psiholo,ice ale timpului.
Te*a @+ Surt, re.erire la *aterialis*ul 5i ilu*inis*ul .rane7 din se"lul al CDIII&lea
)+ Se"lul CDIII 9 lea & se"lul lu*inil"r+ Pre*isele psi!"l"#iei as"iai"niste+
'+ Repre7entaii ilu*inis*ului .rane7 5i "ntri2uiile l"r pentru psi!"l"#ie+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei. !oord. A. 5ospai. !hi&in'u" 199;
QRSTUVWXYZ" [.\." ]TU^RVWXYZ" _.`. aWSUTYb Y SRUTYb cWYdUeUfYY" SUg 1" hUWSUV fi jUkl:
mnRkYXWo" 1996
)+ Se"lul CDIII 9 lea & se"lul lu*inil"r+ Pre*isele psi!"l"#iei as"iai"niste+
Fn conteAtul ba%ei de produc:ie capitaliste &i al pro,reselor &tiin:elor naturale" ,Nndirea
psiholo,ic' materialist' apare ca fenomen de suprastructur' abordat de medici (Ca 2ettrie &i
!abanis" chimi&ti (ca dpDolbach &i al:i sa?an:i din domeniile biolo,iei &i fi%iolo,iei (cum este
enciclopedistul Diderot. =0ecolul luminilorO a fa?ori%at deschiderea spre o psiholo,ie monist-
materialist'. Ge%a central' +n ,+ndirea umanist' din acest ?eac define&te sufletul ca #imensiune a
materiei superior or&ani'at.
1.Georia qant - Caplace a +nsemnat eAplicarea materialist' a ori,inii Lni?ersului &i o
confirmare a unit':ii materie-mi&care din fi%ica lui Descartes.
). 0e traduc +n france%' lucr'rile lui /ewton" $ranIlin" 0pino%a.
E. !himia este un front al &tiin:ei cu remarcabile descoperiri ce demonstrau c' schimb'rile
caracteristicilor materiei se datoresc unor combina:ii dictate de le,i ale naturii. Cumea natural' se
l'r,ea enorm prin descoperirea de noi elemente chimice &i a microor,anismelor (o dat' cu in?entarea
microscopului.
;. 2ateria se do?edea unitar'" dar di?ersificat'.
!u toate +mprumuturile de la materiali&tii antici" filosofii secolului al M#***-lea i-au dep'&it prin
afirmarea principiului unit':ii dintre materie &i mi&care> aceasta de?enind un atribut" deci nu mai este
o influen:' eAterioar' materiei.
Fn psiholo,ia cunoa&terii" materialismul france% a +nsemnat o puternic' reac:ie atNt +mpotri?a
idealismului (3erIeleH =lumea eAterioar' eAist' numai +n m'sura +n care o percepem8" c+t &i a
empirismului en,le% (ce reducea cunoa&terea la sen%a:ii" eAclu%Nnd func:ia de abstracti%are &i
,enerali%are a ra:iunii" de surprindere a rela:iilor &i le,ilor> tot ra:iunea asist' &i un al treilea
mi-loc de cunoa&tere - ?erificarea eAperimental'.
'+ Repre7entaii ilu*inis*ului .rane7 5i "ntri2uiile l"r pentru psi!"l"#ie+
Etienne ;"nn"t de C"ndilla (1<15-l<@0" pe terenul filosofiei propriu %ise" este un adept al teoriei
cunoa&terii a lui K.CocIe" fiind un repre%entant al empirismului +n sensul strict al cu?Nntului.
Jri,inalitatea sa filosofic' re%id' +n eAa,erarea" dus' pNn' la ultimele limite posibile" a empirismului
(/u eAist' decNt sen%a:ii8. !ondillac sus:inNnd c' orice cuno&tin:' pro?ine din eAterior" de la lucruri"
pe calea =sim:ului eAtern8. De aceea" fiecare dintre ele este fie o sen%a:ie pur'" fie o sen%a:ie
transformat' . =sensation transformee8. 4a eAplic' ,Nndurile" sentimentele &i actele de ?oin:': aten:ia
este o sen%a:ie unic' sau mai ener,ic'" iar -udecata const' dintr-o +mp'r:ire a con&tiin:ei +ntre mai
multe sen%a:ii. Fn afar' de sen%a:iile primite din afar'" nu eAist' nici un alt i%?or de cunoa&tere"
respin,Nndu-se" prin aceasta" &i conceptul de refleAie intern' a lui CocIe. !eea ce acesta socotea drept
cuno&tin:e dobNndite prin refleAie" prin sim:ul intern" admis ca un alt i%?or al cunoa&terii al'turi de
sen%a:ii" pentru !ondillac se reduce tot la sen%a:ii. Acestea sunt elementul de ba%' care intr' +n
componen:a +ntre,ii noastre ?ie:i suflete&ti.
Fn "ratat #espre sen'aii (1<5;" pentru a ilustra plastic aceast' ori,ine unic' a tuturor
cuno&tin:elor" !ondillac recur,e la fic:iunea unei statui" care prinde ?ia:' &i de?ine om prin dobNndirea
succesi?' a sen%a:iilor +ncepNnd de la cele mai simple. Ca +nceput aceast' statuie de?enit' om este
numai nas" iar sufletul s'u este" din acest moti?" doar mirosuri. Greptat" intr' +n -oc &i celelalte or,ane
de sim: cu sen%a:iile corespun%'toare lor" prin prelucrarea &i folosirea datelor acestora fiind posibil'
cunoa&terea +ntre,ii realit':i. Fntre aceste sen%a:ii cele mai importante apar cele oferite de sim:ul tactil"
care ne su,erea%' eAisten:a unei lumi materiale" +n afar' de noi. Aceasta este schi:a" ,enetic reali%at'" a
?ie:ii suflete&ti" elaborat' +n +ntre,ime din perspecti?a mecanicist'" +n care acti?itatea ?oluntar' a
omului abia dac' +&i poate ,'si un loc &i un rol. Ln empirism atNt de consec?ent nu putea s' nu duc' la
un anume scepticism colorat de nuan:e a,nostice" chiar +mpotri?a dorin:ei lui !ondillac de fapt omul
nu cunoa&te decNt sen%a:iile din el &i nu &i realitatea din afara lui.
Fn ultim' instan:'" !ondillac afirm' eAisten:a unui suflet imaterial" descin%Nnd cu aceasta" +n
metafi%ic'" po%i:ii spintualiste.
Fn plan metafi%ic propriu %is" sen%ualismul empirist din teoria cunoa&terii se +mpac' mult mai
bine cu materialismul decNt cu spiritualismul. Grecerea de la sen%ualism la materialism se reali%ea%'
prin +ntemeietorii noului materialism" specific ,Nndirii france%e a secolului al M#l**-lea: Ca 2ettrie &i
DpDolbach. 2aterialismul acesta ofer' o solu:ie monist' a dualismului carte%ian suflet-materie. /u
eAist' decNt materie" sufletul este o manifestare material'" sen%a:ia fiind o ?ibra:ie a substan:ei
cerebrale.
La =ettrie (1<09-l<51" medic ca forma:ie" influen:at mai cu seam' de Descartes &i CocIe +n =Jmul
ma&in'8 (1<;@" ap'rut' mai +ntNi anonim" aplic' la ca%ul omului teoria carte%ian' a omului-ma&in'.
!onsider' omul drept o ma&in' f'r' suflet. Din perspecti?a unui materialism antropolo,ic lupt'" din
toate puterile" contra ideii de independen:' a sufletului" pe care +l reduce la un fenomen dependent +n
+ntre,ime de st'ri corporale" a?Nnd la ba%' procesele fi%ice &i fi%iolo,ice ale creierului. 0en%a:iile
constituie materia de ba%' a cunoa&terii omene&ti" dar nu numai ele ci &i toate celelalte manifest'ri ale
?ie:ii suflete&ti pot fi +ntoarse +napoi la asemenea stari corporale. Lnde nu eAist' sen%a:ii" acolo nu
eAist' nici idei. !elelalte cuno&tin:e se nasc din asocierea mecanic' a repre%ent'rilor mi&c'rii.
0ufletul nu este altce?a decNt un nume separat" prin care desemn'm partea ,Nnditoare a trupului
nostru" adic'" creierul. 2obilul tuturor ac:iunilor omene&ti este pl'cerea" Ca 2ettrie oprindu-se" astfel"
+n hedonism.
Dar cu aceast' doctrin' a unui materialism al sufletului" Ca 2ettrie +nc' nu sus:ine c' orice
realitate are doar un caracter material. Astfel" nu +ntNlnim la el un r'spuns clar &i eAplicit la +ntrebarea"
dac' eAisten:a lui Dumne%eu ca realitate spiritual' trebuie admis' sau respins'.
E+G+Ca2anis )l*+, - 1@0@" tot medic" continuator no?ator al lui Ca 2ettrie" cu o eAtins' forma:ie &i
cultur' umanist'" prieten cu enciclopedi&tii" la sfatul lui #oltaire se consacr' studiilor medicale &i mai
ales fi%iolo,ice.
!oncep:ia sa se spri-in' pe +n?':'tura lui Dipocrate &i sensualismul lui CocIe. !ompleAitatea
?ie:ii psihice &i conceptul de lume eAterioar' se eAplic' prin di?ersitatea sen%a:iilor &i efectele
re%isten:elor acesteia fa:' de actul ?oliti?.
Jpera de referin:' este tratatul din 1@0)" "raite sur les rapports #u physi-ue et #u morale #e
l.homme ce cuprinde 1) memorii despre: istoria fi%iolo,ic' a sen%a:iilor" influen:a ?Nrstelor" seAelor"
temperamentelor" maladiilor" re,imului de ?ia:' &i climei> despre instinct" simpatie &i somn> despre
influen:a moralului asupra fi%icului> despre influen:a temperamentelor dob+ndite. /umai din
enumerarea acestor teme se ?ede c+t de eAtins' a de?enit intercondi:ionarea dintre fi%ic (fi%iolo,ic"
psihic &i mediu (se ar,umentea%'" de eAemplu" c' stilul de ?ia:' influen:ea%' temperamentul.
!u o ?i%iune materialist-nai?', el afirm' frec?ent c' +n urma =di,er'rii impresiilor" creierul
secret' +n chip or,anic ,Nndirea8. /sihopatolo&ia (!abanis are prioritate absolut' +n folosirea acestei
metode ofer' ar,umente c' boala influen:ea%' puternic ideile" afecti?itatea &i morala" iar or,anul
cerebral deser?e&te atNt or,anismul +n ansamblu" cNt &i ,Nndirea &i ?oin:a.
DFH"l2a! (1<)E-l<@9" baron de ori,ine ,erman'" stabilit +n $ran:a" prin =0istemul naturii8 (1<<6
l'r,e&te materialismul de la studiul omului la ansamblul realit':ii" dNnd prin aceasta ceea ce s-a numit
e?an,helia materialismului.
/atura este necreat' &i etern'" alc'tuit' din atomi +n mi&care" conform cu le,ile mecanice ale
atrac:iei &i ale respin,erii. Jrice fenomen este un re%ultat pe care mi&carea +l scoate la i?eal' din sNnul
materiei ?e&nice" +n care atomii +nchid +n ei &i instinctul conser?'rii lor +n natur'" totul apare ca fiind
strict determinat mecanic. Determinismul acesta i%?or'&te din +ns'&i alc'tuirea materiei: mi&carea nu se
eAercit' din afar' asupra materiei" ci este inerent' acesteia. DpDolbach mer,e mai departe &i face &i acel
pas pe care Ca 2ettrie s-a ferit s'-l fac': nea,' &i eAisten:a lui Dumne%eu. 0ufletul nematerial"
libertatea ?oin:ei &i eAisten:a lui Dumne%eu nu sunt decNt ni&te simple fantome ale +nchipuirii. Fn orice
ca%" nu eAist' nimic dincolo de sim:urir
Hel4etius (1<15-l<<1 este un om -o?ial &i amabil" care a dat eApresia formei etice a sen%ualismului &i
a materialismului. $apta +n aparen:' de%interesat' constituie &i ea doar un e,oism de,hi%at" un interes
bine +n:eles" c'ci omul f'cNnd" f'r' nici un eAces de %el" bine celorlal:i" culti?'" indirect" profitul
personal. Fn perspecti?a ?ie:ii" foarte adesea" ac:iunea de%interesat' este sin,ura ac:iune din care omul
poate scoate un folos pe seama sa. 4,oismul repre%int' o pasiune omeneasc' ob&teasc'" a-l +n'bu&i
+nseamn' a eAtirpa din om for:a creatoare de pro,res &i rafinament pe linia ?ie:ii. 4,oismul ca &i ?iciul
sunt condi:ii indispensabile ale pro,resului omenesc.
$ericirea" dup' care alear,' to:i oamenii" este doar o pl'cere a sim:urilor" +n aceast' pri?in:'"
oamenii sunt to:i la fel" conform naturii" diferen:ele care se pot constata +ntre ei sunt numai de un
caracter eAterior" cele mai multe pro?enind din educa:ie" c'ci aceasta fiAea%' &i direc:ia de care
depinde c'utarea intereselor noastre. Dac' doi oameni ar putea primi o educa:ie perfect identic'"
spune Del?etius" +n marea sa +ncredere manifestat' +n educa:ie" atunci &i sufletele lor ar putea fi
identice. 5rin aceasta" Del?etius nu separ' interesul indi?idual de cel colecti?" c'ci omul care tr'ie&te
+n societate particip' atNt la fericirea cNt &i la durerea colecti?'. !el care ac:ionea%' dup' interesul s'u
bine +n:eles - lpinteret bien entendu - folose&te nu numai lui ci &i +ntre,ii colecti?it':i. Gocmai acest
lucru trebuie s'-l primeasc' tineretul ca un dar din partea educa:iei.
Acest teoretician fanatic al e,oismului a dat" probabil" ,las corup:iei morale a p'turilor sociale
superioare ale $ran:ei" din ?remea u&uraticului re,e Cudo?ic al M#-lea. !a o sanc:iune etic' a acestei
st'ri s-a declan&at &i potopul (e?olu:iei" r'%bunarea celor nenoroci:i &i dispre:ui:i.
Dider"t (1<1E-l<@;" sufletul 4nciclopediei" cel mai periculos arsenal de arme spirituale ale epocii" s-a
ridicat de la materialism la un naturalism panteist" +nsufle:it de a?Nnt poetic. De&i ,Nndurile lui Diderot
nu sunt turnate +ntr-o form' sistematic'" scNnteia ,eniului str'luce&te de multe ori printre ele. Fn
uni?esrul +ncon-ur'tor procesul ?ie:ii este resim:it ca o etern' mi&care circular'.
Jpera ce =pre,'te&teO darwinismul este 0lemente #e fi'iolo&ie (1<<; . 1<<9 +n care Diderot a
promo?at ideea selec:iei naturale &i a influen:ei mediului asupra or,anismului. Diderot consider'
simplist modelul lui Ca 2ettrie" concreti%at +n 1mul-main2 creierul &i ner?ii formea%' un +ntre, care
depinde simultan de corp &i de lumea +ncon-ur'toare. *deile psiholo,ice din tratatul citat cuprind o
arie lar,' de teme" dep'&ind sensualismul tradi:ional (tocmai insuficien:ele sim:urilor au f'cut ca
,+ndirea s' se de%?olte> +n acest sens red' numeroase eAemple de deficit sen%orial &i compens'ri.
Fn Cu&etarea a 3!-a din /ensee sur l.interpretation #e la nature" Diderot conchide =A?em trei
mi-loace principale de cunoa&tere: obser?a:ia naturii" reflec:ia &i eAperien:a. Jbser?a:ia cule,e faptele"
reflec:ia le combin'" eAperien:a ?erific' re%ultatul8.
Astfel" lucrarea sa =*nterpretarea naturii8 se +ncheie" +ntr-un mod semnificati?" +n felul urm'tor:
=Am +nceput cu /atura" pe care ei au numit-o crea:iunea Ga &i ?oi sfNr&i cu tine" cel care te nume&ti pe
p'mNnt Dumne%eu. J" Doamner /u &tiu dac' eAi&ti" dar ?oi ,Nndi ca &i cum tu ai ?edea +n sufletul meu
&i ?oi lucra ca &i cNnd a& fi +n fa:a ta. /u-:i cer nimic pe lumea aceasta" deoarece cursul lucrurilor este
necesar prin el +nsu&i dac' tu nu eAi&ti" sau prin ?oin:a ta" dac' eAi&ti. /'d'-duiesc c' ?oi fi r'spl'tit de
tine pe lumea cealalt'" dac' a&a ce?a eAist'" de&i tot ce fac pe lumea aceasta fac de la mine. Dac'
s'?Nr&esc binele" +l +nsu&esc f'r' ca s' fac eforturi" dac' ur'sc r'ul +l ur'sc f'r' s' m' ,Nndesc la tine.
/u m-a& putea opri s' nu iubesc ade?'rul &i ?irtutea &i s' ur'sc minciuna &i ?iciul" fie c' a& &ti c' nu
eAi&ti" fie c' a& crede c' eAi&ti &i c' s'?Nr&esc un p'cat fa:' de tine. *at' cum sunt eu" o parte +n chip
necesar or,ani%at' a materiei eterne &i necesare" sau poate creatura ta.8 ((u,'ciune.
0piritul ?remii era unul polemic" eAperimental" academic. Ca apari:ia c'r:ii lui Del?etius" De
lp4sprit (1<<6" Diderot identific' paradoAuri &i formulea%' critici memorabile (de&i erau coautori la
4nciclopedie.
Eean EaGues R"usseau (1<1)-l<<@ d' o +ntors'tur' nea&teptat' filosofiei luminilor. 4ste un cet':ean
,ene?e%" cum +i pl'cea s' se declare" care +n atmosfera parcurilor aristocratice france%e cu copacii lor
perfect alinia:i" cu boschetele lor +n,ri-it tunse" a adus un s'n'tos spirit bur,he% ce a reu&it s' p'stre%e
amintirea m're:iei 2ont 3lanc-ului &i a frumuse:ilor peisa-ului el?e:ian.
!oncep:iile filosofice ale iluminismului france% au i,norat" pe cNt posibil" omul sensibil" fiind
dispuse s' ?ad' +n acestea numai latura sa ra:ional'. 2aterialismul &i empirismul ?remii s-au do?edit
dintr-un anume punct de ?edere unilaterale" aducNnd o atmosfer' rece &i trist' pentru to:i aceia care ar
fi ?rut s' ?ad' ?ia:a +ntre,it' cu o anumit' c'ldur' &i bun'tate a inimii. 4?olu:ia ,Nndirii a dus cu
necesitate +n direc:ia unei ra:ionalit':i inte,rale" dar a trebuit s' soseasc' &i momentul cNnd
sensibilitatea +nn'bu&it' pNn' atunci" a str'b'tut la suprafa:'. Aceasta s-a produs odat' cu apari:ia
acelui mare nefericit" care a fost (ousseau. 5rin el ra:ionalismul luminilor dobNnde&te c'ldur'
comunicati?' &i o putere de ?ia:' ?ecin' cu o ade?'rat' eAplo%ie ?ulcanic'. De&i idealul ce-l mi&c' este
+mp'rt'&it de +ntrea,a sa epoc'" eliberarea omului de opresiunea oric'ror autorit':i despotice" totu&i
+mpotri?a epocii sale" (ousseau credea c' aceast' eliberare nu poate ?eni ca un dar" primit din partea
pro,reselor culturii.
Acestea" de fapt" au pro?ocat numai coruperea mora?urilor" iar prin apelul la for:' au creat
nedreptatea &i au consfin:it inechitatea social'. 4l a sim:it" mai bine decNt oricare altul" c' cultura
+nseamn' acea lume a ra:iunii" +n care omenirea tr'ie&te acum" +n modul +n care se petrece aceasta la
5aris" adic' o ?ia:' de un caracter artificial" ce +l scoate pe om din acel mediu ori,inar" natura" ce i-a
fost destinat' de c'tre di?initate.
Fntre,ul cre% al lui (ousseau este acela de a protesta contra concep:iei dup' care omul este
redus numai la ra:iune. !ultura ra:iunii nu aduce fericirea" care este scopul iluminismului" ci doar
rafinament &i desfrNu" nedreptate social'. !ei s'raci +ntre:in cultura stearp' a celor bo,a:i" f'r' ca cei
dintNi s' se poat' bucura &i ei de binefacerile acesteia. 4ste con?ins c' omul ra:ional" ,Nnditor"
repre%int' o fiin:' de,enerat'" un fel de animal care" cu pre:ul pierderii fericirii sale ori,inare" a
cump'rat dreptul de a putea tr'i +n sNnul unei societ':i mari &i luminate. Din str'fundurile cele mai
t'inuite ale personalit':ii sale se +nal:'" ?ictorios" o dorin:' rar +ntNlnit' de perfec:ionare a fiin:ei
omului" condus' de credin:a sa de ne%druncinat c' omul este la ori,ine bun" dar c' societatea l-a
stricat.
!u nostal,ia uneori ?iolent' a sensibilit':ii omului" (ousseau tNn-e&te dup' fericirea ?ie:ii
naturale" iar leacul contra oric'rui neca% al omului +l ?ede +n +ntoarcearea la o ?ia:' natural'. 4ste
necesar' o nou' or,ani%are social'" care s' +nl'ture eAploatarea &i nedrept':ile" de o nou' educa:ie
indi?idual' care s' reali%e%e aceast' +ntoarcere a omului la natur'. Dar pe de alt' parte" (ousseau este
con?ins &i de faptul c' ?Nrsta inocen:ei primiti?e nu mai poate re?eni niciodat' +n istoria omenirii.
Deci" omul care tr'ie&te numai conform cu preceptele ra:iunii trebuie s' caute asemenea condi:ii +n
care s' poat' ie&i din nou la lumin' fiin:a cea ori,inar'" cu bun'tatea &i libertatea sa. /u ?rea anihilarea
cadrului social al ?ie:ii" dar ?isea%'" +n mod con&tient" la o asemenea societate" +n care fiecare poate
de?eni cu ade?'rat om" poate fi +ntr-ade?'r el +nsu&i" +ntemeiat pe credin:a mai mult sentimental' decNt
ra:ional'" +n perfectibilitatea omului" (ousseau construie&te ima,inea unei societ':i ideale" fericite" +n
care domne&te ?oin:a ,eneral' a poporului" societate pe care re?olu:ionarii france%i ?or c'uta s-o
reali%e%e %adarnic" deopotri?' prin for:a &i teroarea ,hilotinei. 5entru a reali%a acest ideal social"
(ousseau ?ede dou' mi-loace posibile: pe de o parte educa:ia" pe de alta statul.
Fn =4mil sau despre educa:ie8 (1<6)" (ousseau +nf':i&ea%' principiile noii educa:ii" care stau +n
slu-ba de%?olt'rii naturale a sufletului tNn'rului. Fn bun' parte" ideile sale peda,o,ice pot fi +ntoarse
+napoi +n doctrina despre educa:ie a lui CocIe. (ousseau se arat' ca un adept al educa:iei ne,ati?e:
tNn'rul trebuie s' fie cNt mai departe de mediul social &i de influen:a sa distru,'toare" &i s'- &i cree%e pe
seama sa un asemenea mediu +n care s' se poat' manifesta &i afirma ade?'rata sa fiin:'. (ousseau se
afl' +ntre cei dintNi peda,o,i moderni care ?ede +n copil o asemenea realitate independent' pe care
educatorul se simte obli,at s' o p'stre%e +n toat' inte,ritatea ?alorii sale.
Fntr-o anumit' m'sur'" morali&tii ilumini&ti abordea%' probleme psiholo,ice" +n special" de
afecti?itate &i personolo,ie.
Fn decursul secolelor M#** - M#*** o pleiad' de morali&ti france%i" prin opere literare" eseuri"
memorii &i maAime" au pro?ocat &i +ntre:inut o mi&care de idei" care au fa?ori%at o bun' ima,ine &i
respect pentru cariera de psiholo, din secolul al M*M-lea.
Gotodat' sunt re,'site &i eAcese de interpretare" ca aceea a medicilor" care au definit ,+ndirea
drept o secre:ie a creierului" la fel cum fierea este o secre:ie a ficatului.
Fn ,eneral" au fost anticipate psiholo,ia eAperimental'" psihofi%ica (fi%iolo,ia or,anelor de
sim:" psiholo,ia ,enetic'.
Luru indi4idual0
De citit bio,rafia lui K.K. (ouseau &i lucrarea =4mil sau despre educa:ie8 > de selectat idei cu pri?ire la
educa:ie" societate" de%?oltare.
Te*a B+ Paradi#*ele psi!"l"#iei *"derne+ As"iai"nis*ul+
)+ Preurs"ri ai as"iai"nis*ul 3T+ H"22es, E+ L">e, G+ ;er>eleH, D+ Hu*e8+
'+ Paradi#*ele psi!"l"#iei as"iai"niste+ D+ HartleH+
/+ I*p"rtana ideil"r e4"lui"niste a lui Spener 5i DarIin pentru psi!"l"#ie+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;
)+ Preurs"ri ai as"iai"nis*ul 3T+ H"22es, E+ L">e, G+ ;er>eleH, D+ Hu*e8+
*n timp ce 3acon a dat noi impulsuri ,Nndirii filosofice mai ales prin ni&te planuri +ndr'%ne:e"
urma&ul s'u" Dobbes" elaborea%' de-a un +ntre, sistem. Fn ,Nndirea lui Dobbes spiritul practic
eAperimental en,le% +&i d' mNna cu si,uran:a ele,ant' a metodei matematice" &i aceast' +nto?'r'&ire de
calit':i +l fac superior lui 3acon.
$iu de preot de :ar'" Dobbes se na&te +n 15@@ la 2almesburH. A studiat la Lni?ersitatea din
JAford" unde se las' p'truns de terminismul &i nominalismul scolasticii tNr%ii. C'murit cu limitele
acesteia" nu +l mai preocup' problemele reli,iei" iar +n filosofie +nc' de timpuriu ?rea s' rup' nu numai
cu reli,ia" ci &i cu metafi%ica de inspira:ie reli,ioas'. Fn calitate de preceptor +n familia aristocratic'
!a?endis &i apoi &i pe cont propriu face lun,i c'l'torii pe continent" stabilindu-se pentru mai mult timp
la 5aris. Ca $loren:a l-a cunoscut pe 9alilei" iar la 5aris ?a intra +n cercul de sa?an:i din -urul lui
9assendi &i 2ersenne" +n ?remea cNnd Descartes abia +ncepe s' fr'mNnte spiritele cu ideile sale. Dup'
aceste c'l'torii ale sale tendin:ele ini:iale ale ,Nndirii lui s-au fiAat &i mai solid. 2oare +n ?Nrst' de 91
de ani" +n 16<9.
Dobbes a fost un timp secretarul lordului cancelar 3acon" +mpre-urarea care ne-ar putea duce la
conclu%ia c' +n concep:ia sa a suferit influen:a empirismului acestuia din urm'. De fapt" direc:ia
hot'rNtoare a ,Nndirii sale este dat' de concep:ia matematic' a naturii a lui 9alilei &i metoda
matemati%ant' a lui Descartes. Astfel sub aparen:a unui materialist empirist" +n Dobbes se ascunde un
ra:ionalist" ce face din deduc:ie metoda principal' a ,Nndirii sale" care +ncearc' s' eAplice" astfel"
coborNnd din principii matematice &i mecanice ,enerale" nu numai natura ci &i chiar ?ia:a sufleteasc' a
omului. *nteresul principal al ,Nndirii lui Dobbes se +ndreapt' c'tre om &i societate" +nspre domeniul
politicii. /u a fost un fi%ician cercet'tor ci un dialectician cucerit de lumina c'l'u%itoare a noii &tiin:e
matematice a naturii" +ncercNnd s' aplice la ca%ul omului" care +i st' +n aten:ie" principiile constituti?e
ale mecanicii lui Descartes. !u aceasta +mbr':i&Nnd +ntrea,a realitate din unitatea aceleia&i perspecti?e"
face un uria& pas +nainte c'tre eAplicarea unitar'" modern' a eAisten:ei. 5e cNnd la Descartes omul +ntr-
o oarecare m'sur' mai st'ruie +n afara realit':ii. Dobbes +l supune acelora&i le,i comune" care domin'
&i asupra naturii. Fn felul acesta" prin sistemul s'u Dobbes face trecerea de la materialismul antic la
po%iti?ismul modern.
Fn concep:ia lui Dobbes filosofia repre%int' sin,ura &tiin:' uni?ersal'. Jbiectul filosofiei +n
aceast' calitate a sa +l constituie eApenen:a care const' din sim:uri &i din ,Nndire. 0im:urile +nc' nu
formea%' cuno&tin:e" pentru aceasta este ne?oie de rela:ionarea datelor mai multor or,ane de sim:.
5entru cunoa&terea faptelor este necesar'" de asemenea" &i inter?en:ia amintirii" a memonei" la care mai
colaborea%' &i pre?i%iunea" con?in,erea c' ?iitorul ?a sem'na cu pre%entul. 0copul filosofiei este" deci"
cunoa&terea faptelor" +n corela:iile lor &i +n schimbarea lor" adic' a mi&c'rilor lor" conform cu le,it':ile
lor proprii. Aceast' sarcin' re?ine ,Nndirii ale c'rei concepte sunt semne ale lucrurilor" iar opera:iile cu
aceste concepte - asamblare &i de%asamblare - nu sunt altce?a decNt num'rare.
Fn mintea lui Dobbes" &tiin:a model este matematica" fiindc' ea sin,ur' este cea care +&i creea%'
conceptele &i formulele cu care operea%'. 5entru a sus:ine aceasta Dobbes afirm' c' omul nu poate
+n:ele,e cu ade?'rat decNt ceea ce se produce chiar sub ochii s'i +n acest conteAt" filosofia +ns'&i numai
atunci ?a putea de?eni perfect'" dac' ?a a-un,e la performan:a c' ea sin,ur' s'-&i produc' obiectul" din
elementele sale componente. Drept asemenea elemente ni se ofer' determina:iile permanente"
sen%orial perceptibile ale lucrurilor> spa:iu" timp" num'r" mi&care" care nu constituie principii &i idei
+nn'scute" ci ima,ini sesi%ate +n mi&carea lor" abstrase din corpuri.
!on?in,erea fundamental' a lui Dobbes este c' fiecare realitate ocup' un spa:iu" adic' este
corp" &i c' orice +ntNmplare real' se +nf':i&ea%' ca mi&care cau%al necesar'. !eea ce numim suflet" de
eAemplu" nu este altce?a decNt mi&carea ce se produce +n anumite p'r:i ale corpurilor or,anice. De
aceea" filosofia este de fapt studiul corpurilor" idee pe care o eAprim'" de altfel" &i titlul principalei sale
lucr'ri metafi%ice =Despre corp8 (De corpore (1655. Dar" +n orice corp" este real numai ceea ce
,Nndirea lo,ic' poate concepe" ca fiind necesar +n el" iar ?i%iunea" concep:iile nu sunt decNt fenomene
subiecti?e.
!oncep:iile sale cu pri?ire la om" Dobbes le +nf':i&ea%' +n lucrarea sa =Despre om8 (De
homine (165@. Din principiile formulate pNn' acum ca premise urmea%' drept o conclu%ie c' el
concepea omul ca un mecanism" o ma&in' material'. !omplicata ?ia:' sufleteasc' a omului este f'cut'
din elemente simple" cum ar fi sim:urile &i sentimentele de durere &i pl'cere.
$enomenele de con&tiin:' sunt accidente produse de un corp oarecare. 0en%a:ia este o mi&care"
?enit' din afar'" care ?ibrea%' +n creier &i se +ntoarce +napoi ca &i mi&care muscular'. Dac' aceast'
mi&care este fa?orabil' pentru func:iile noastre ?itale" produce pl'cerea" +n ca% contrar d' na&tere
durerii. 5l'cerea produce dorin:a" care este o mi&care de eApansiune" o c'utare. Durerea d' na&tere
triste:ii" care este o mi&care de restrNn,ere" un refu,iu. #oin:a este &i ea tot o mi&care" care trece din
creier la inim'" unde produce o accelerare a sNn,elui - pl'cere - sau o +mpiedicare a mi&c'rii - durere.
4a +nseamn' dorin:a cea mai puternic'" ce le +n?in,e pe toate celelalte" &i +ndeamn' la ac:iune.
Cibertatea ?oin:ei pentru un determinist ri,uros ca &i Dobbes nu +nseamn' decNt o fantom' a min:ii
noastre> suntem +ndrept':i:i s' ?orbim doar de o libertate de ac:iune" atunci cNnd +nf'ptuim ceea ce ne
dorim foarte mult.
Fn sine lucrunle nu sunt nici bune &i nici rele" nici ?aloroase &i nici ne?aloroase. Dorin:ele
noastre sunt cele care fac ca ele s' se pre%inte +ntr-un fel sau altul. Jmul dore&te cel mai mult puterea
&i respectul> cel din urm'" de fapt" nici nu este altce?a decNt recunoa&terea puterii dobNndite. 2obilul
conduc'tor al ac:iunilor noastre este interesul. Dac' un principiu" de eAemplu acela c' suma
un,hiunlor unui tnun,hi este e,al' cu dou' un,hiun drepte ar contra?eni intereselor oamenilor s-ar fi
+ncercat de mult ca acest pnncipiu s' fie &ters &i uitat" iar c'r:ile de ,eometne ar fi fost distruse. 4ste o
sarcin' a eticii de a formula acea le,e natural' dup' care trebuie s' c'ut'm pl'cerile &i s' ocolim
durerile.
*deile lui Dobbes au influen:at +n mod deosebit ,Nndirea epocilor care au urmat: 0pino%a &i
(ousseau au stat +n b'taia influen:ei sale. Ceibni% l-a apreciat +n mod deosebit" iar !omte l-a considerat
un precursor +n domeniul sociolo,iei. Dar din teoria sa a contractului social ,Nnditori mai consec?en%:i
decNt el" &i mai pu:in parti%ani ai re,alit':ii" au a&e%at +n locul despotismului" principiul libert':ii.
E"!n L">e (16E)-l<0;. !u el se produce o schimbare radical' a +nsu&i conceptului de filosofie: de la
+n'l:imile specula:iilor metafi%ice cele mai ascunse" filosofia coboar' la ni?elul de +n:ele,ere al ra:iunii
culti?ate a omului de rNnd" iar +n locul problemelor de lo,ic'" ce f'ceau tradi:ia de pNn' atunci a
,Nndirii filosofice" p'&esc +n primul plan anali%ele din perspecti?' psiholo,ic' asupra cunoa&terii"
pe terenul c'rora CocIe ?a c'uta" de altfel" &i solu:ia problemelor de lo,ic' propriu %is'. !u aceasta
?a de?eni unul din +ntemeietorii psiholo,iei eAperimentale. 9Nndirea sa repre%int' un moment crucial
+n istoria spiritului european modern" fiind primul care a pri?it lucrurile din punctul de ?edere al
rela:iei ,noseolo,ice dintre subiectul cunosc'tor &i obiectul de cunoscut. Fntrea,a sa preocupare
filosofic' se fiAea%' aproape eAclusi? asupra acestei sfere a cunoa&terii" ocupNndu-se +n mod special
de problema ori,inii cuno&tin:elor omene&ti. (e%ultatul +ndelun,atelor sale cercet'ri +n acest
domeniu apare +ntr-o lucrare cu un con:inut pu:in dispersat &i pe alocuri chiar contradictorie" =4seuri
asupra intelectului uman8 (An essaH concernin, human understandin, (16@9-l690. *n aceast' lucrare
fundamental' pentru concep:ia sa" CocIe +ncearc' s' eAplice cum poate s' a-un,' ra:iunea la
conceptele sale cu pri?ire la lucruri" caut' hotarul desp'r:itor dintre &tiin:' &i credin:'" ?rea s'
stabileasc' cNt' e?iden:' &i certitudine se ascunde +n cuno&tin:ele omului &i" mai departe" ?rea s' afle
acele principii fundamentale care sunt menite s' ne conduc' con?in,erea" chiar &i atunci cNnd omul nu
&tie nimic si,ur cu pri?ire la lucruri.
!unoa&terea constituie o func:ie a realit':ii ,Nnditoare &i a realit':ii +ntinse" CocIe +ncercNnd s'
stabileasc' rolul celor doi facton. 5entru aceasta" +ntocmai ca &i Descartes" &i el ?a porni din
eAaminarea con&tiin:ei" dar cu men:iunea c' +n timp ce pentru cel dintNi con&tiin:a pre%int' un caracter
obiecti?" suprauman" +n ca%ul lui CocIe ea este con&tiin:a indi?idual' a omului real" care se
eAaminea%' pe sine" cu toate repre%ent'rile" ?alori%'rile &i +ntrea,a ?ia:' afecti?' pe care con&tiin:a
acestuia le implic'.
CocIe de%?olt' +n am'nun:ime concep:ia c' +n intelectul omenesc nu eAist' nici idei +nn'scute
&i nici un fel de principii fundamentale a?Nnd un asemenea caracter. 0-a obser?at faptul c' CocIe d' un
+n:eles deosebit de restrNns conceptului acesta de idei +nn'scute" c'ci +n:ele,e prin aceasta numai
,Nndurile con&tient formulate. Fn felul acesta +i ?ine destul de u&or s' demonstre%e c' atNt cunoa&terea
teoretic' precum &i cunoa&terea practic' nu con:in astfel de principii fundamentale" care fiind
anterioare eApenen:ei ar putea s'-i apar' fiec'ruia ca fiind cunoscute de-a. /ici chiar ideea de
Dumne%eu CocIe nu o consider' ca fiind +nn'scut' &i aceast' p'rere o ar,umentea%' prin +mpre-urarea
c'" pe de o parte" ea nu poate fi +ntNlnit' +n ca%ul tuturor popoarelor iar" pe de alt' parte" prin aceea c'
ea pre%int' un cu totul alt con:inut +n ca%ul politeismului decNt +n acela al monoteismului> mai mult
chiar" ea +nf':i&ea%' diferen:e notabile chiar &i la repre%entan:ii uneia &i aceleia&i reli,ii.
Deci" +ntrea,a noastr' cunoa&tere se +nr'd'cinea%' +n eAperien:'" poate fi deri?at' din con:inutul
acesteia. Dar pentru CocIe eAperien:a se +nf':i&ea%' sub dou' forme pe de o parte contempla:ia
sensibil' - sensation - pe de alt' parte refleAia - refleAion - ce se petrece +n interiorul subiecti?it':ii
omene&ti. !Nt pri?e&te conceptul acesta din urm' al refleAiei el apare destul de neclar +n cadrul ,Nndirii
lui CocIe. Fn ce m'sur' desemnea%' aceasta acti?itatea de sine a spiritului" cNt' pasi?itate &i cNt'
acti?itate anume se afl' +n ea" cu pri?ire la aceasta CocIe nu ne l'mure&te pe deplin. AtNta este si,ur
doar" c' refleAia urmea%' ?i%iunii sensibile" +nre,istrNnd datele acesteia" re:inNndu-le &i comparNndu-le
+ntre ele +ns'" atNt sen%a:iile cNt &i refleAia sunt i%?orul numai al ideilor simple -simple ideas - care
trebuie deosebite de ideile compuse - compleAed ideas - ce pro?in din acti?itatea ra:iunii omene&ti.
!onsiderate din punctul de ?edere al ori,inii lor" ideile simple pot fi: 1 datele unui or,an de
sim: oarecare cum ar fi culoarea" sunetul" ,ustul sau alte sen%a:ii: ) datele mai multor or,ane de sim:
cum ar fi repre%ent'rile de +ntindere" form'" mi&care: E datele refleAiei cum ar fi conceptele de
,Nndire" ?oin:'" dorin:' &i +n sfNr&it ; datele comune ale ?i%iunii sensibile &i ale refleAiei" cum sunt de
eAemplu repre%ent'rile de pl'cere &i de durere" eAisten:'" for:'" etc
Fn aceste idei nu se eAprim' cuno&tin:e omene&ti e,ale ca ?aloare. *deile care pro?in din
refleAie" +mpreun' cu repre%ent'rile de +ntindere" mi&care" num'r" form'" soliditate. CocIe le consider'
drept asemenea calit':i ale obiectelor care nu pot fi separate de acestea indiferent de starea acestor
obiecte: +n compara:ie cu ele" celelalte cuno&tin:e sensibile repre%int' numai sen%a:iile sau impresiile
subiectului cunosc'tor" cu alte cu?inte st'rile sale de con&tiin:' subiecti?e. 5rimele formea%' calit':ile
primare - primanus - ale lucrurilor" celelalte sunt declarate calit':ile lor secundare . secundarius.
!alit':ilor secundare le corespund +n lucruri calit':i primare" de obicei procese de mi&care care
ac:ionea%' asupra or,anelor de sim: ale omului.
0e pare c' dup' concep:ia lui CocIe orice repre%entare simpl' este re%ultatul influen:elor
suferite de sufletul omenesc. Dar aceste repre%ent'ri nu dispar f'r' nici o urm'" ci se p'strea%' &i +n
felul acesta" de?in materia prim' a unor noi idei" pe care sufletul le scoate din acestea pe calea unei
ac:iuni cu totul spontane. Aceste idei compleAe" compuse dup' con:inutul lor se +mpart pentru CocIe
+n trei cate,orii. A?em astfel: l moduri" adic' asemenea rela:ii &i le,'turi ce pro?in din ideile simple
care pot fi obser?ate nu +n ele +nsele ci +ntotdeauna +ntr-un obiect" cum ar fi frumuse:ea" minciuna etc.
) substan:e" adic' asemenea combina:ii care apar ca &i repre%ent'ri ale lucrurilor. Aici apar:in &i
Orepre%entarea de substan:' ipotetic' sau confu%'O care +nseamn' acel Onu &tiu ceO" care constituie
suportul &i purt'torul modurilor. Got aici" intr'" +ntre altele" &i repre%ent'rile lucrurilor (de eAemplu om"
plumb etc. precum &i repre%ent'rile colecti?e (de eAemplu armat'" lume etc" +n sfNr&it E rela:ii pe
care le dobNndim atunci cNnd pri?im lucrurile nu +n eAisten:a lor +n sine &i pentru sine" ci +n compara:ie
cu eAisten:a altor lucruri. Amintim aici ideile de asem'nare" diferen:' etc. precum &i acelea de tat'"
b'rbat" prieten etc.
CocIe de%?olt' p'trun%'tor concep:ia cu pri?ire la importan:a ,noseolo,ic' a acestor
repre%ent'ri sau idei compuse. Fn mod deosebit este subliniat faptul c' toate" acestea sunt o crea:ie a
omului +nsu&i. Ca fel &i ideea sau repre%entarea de Dumne%eu" +n care - cum o spune el +nsu&i -
+mbin'm ideile simple de eAisten:' &i con:inut" &tiin:' &i putere" fericire" &i altele de acest fel" cu ideea
de infinitate. Fntre rela:ii consider' ca fiind cea mai important' rela:ia de cau%alitate. CocIe crede c'
cu?intele sunt semne ale repre%ent'rilor" ba chiar ale lucrurilor. Cucrurile asem'n'toare pot fi re%umate
sub forma unor repre%ent'ri ,enerale: astfel se constituie pe cale de abstrac:ie conceptele de ,en &i de
clas'" +ns' toate acestea nu sunt decNt crea:iile spirtului nostru &i au doar o ?aloare nominal'.
CocIe stabile&te trei ,rade ale cunoa&tere. !ea mai mare certitudine se afl' +n cunoa&terea
nemi-locit' contemplati?'" +n intui:ie. Astfel este con&tiin:a eAisten:ei proprii care este atNt de
luminoas' &i de si,ur'" +ncNt nu are ne?oie &i nici nu poate fi demonstrat'. A doua treapt' o repre%int'
cunoa&terea demonstrati?'" care se datorea%' unor alte repre%ent'ri" cu rol de mi-locitoare. Acestea au
ne?oie de-a de a f+ demonstrate. !ea de a treia treapt' a cunoa&terii" care const' +n cunoa&terea
sensiti?' ce se spri-iin' pe datele sim:urilor" se situea%' cNt pri?e&te ,radul ei de certitudine" doar pe
treapta probabilit':ii. Jbiectul acesteia sunt lucrurile materiale eAistente +n afar' de om" pe care omul
le cunoa&te numai prin intermediul sim:urilor lui. Aici se poate obser?a cel mai e?ident cNt de mult
lipse&te din teoria cunoa&terii a lui CocIe fundamentarea lo,ic' mai adNnc'. De&i empirist nu
manifest' +ncredere deplin' +n cunoa&terea sensibil' &i afirm' c' omul posed' o cunoa&tere ade?'rat'
cu pri?ire la lucruri numai dac' esen:a lor interioar' poate fi astfel pre?'%ut' +ncNt s' se poat' dinainte
scoate din aceasta calit':ile &i influen:ele lor. !u alte cu?inte" idealul de cunoa&tere al lui CocIe
dep'&e&te cu mult datele sen%a:iilor &i ale refleAiei.
4duca:ia nu poate a?ea un alt scop decNt de%?oltarea indi?idualit':ii libere a tNn'rului - spune
CocIe +n =9Nnduri despre educa:ie8 (169E. 4ducatorul nu are ?oie s' introduc' nimic din eAtenor +n
sufletul celui pe care +l educ'" ci trebuie numai s'-l conduc' +n mod inteli,ent ca acesta s'-&i de%?olte
+nclina:iile naturale &i s' se tre%easc' +n el autoacti?itatea. 4duca:ia fi%ic' nu trebuie nici ea i,norat'.
4ducatorul lui CocIe nu este decNt prietenul &i sf'tuitorul mai eAperimentat &i mai ?Nrstnic al celui pe
care +l educ'.
*nfluen:a lui CocIe asupra ,Nndirii secolului al M#***-lea a fost deosebit de mare" ideile sale au
f'cut epoc' mai ales +n $ran:a> aici s-au scos chiar &i acele consecin:e ale ,Nndirii sale pe care sin,ur
nu ar fi +ndr'%nit s' o fac'. $'r' el ar fi de neconceput atNt fi%ica lui !ondillac" precum &i
+ntrea,a linie a liber cu,et'tonlor. *deile sale pri?ind educa:ia au dus la na&terea lui 4mile al lui
(ousseau" iar cele politice i-au inspirat pe 2ontessuieu &i (ousseau. /umai c' +nc'pute pe mNinile
acestora" liberalismul moderat &i practic al en,le%ului CocIe s-a transformat +n doctrin' france%'
re?olu:ionar' &i fr'mNntat'
Gie"r#e ;er>eleH (16E5-l<5E. Am ?'%ut c' CocIe admitea +nc' faptul c' +n afara ideilor noastre mai
eAist' &i lucruri pe care omul nu le poate cunoa&te. 3erIeleH se +ntreab' dac' aceste lucruri au cu
ade?'rat realitate. !'ci noi nu a?em niciodat' cuno&tin:a lucrunlor" ci numai a repre%ent'rilor noastre.
Aceste repre%ent'ri" 3erIeleH ?rea s' le supun' unei cerect'ri chiar mai se?ere decNt cea +ntreprins' de
CocIe. Acesta a a-uns prin anali%ele sale la presupunerea c' a?em repre%ent'ri abstracte. 3erIeleH
nea,' faptul c' asemenea repre%ent'ri pot s' apar' +n con&tiin:': nu repre%ent'rile ci numai numele pot
fi ,enerale. 5utem a?ea repre%entarea unui om sau altul" a unui tnun,hi sau altul dar niciodat' nu a?em
repre%entarea Jmului sau a Gnun,hiului ca atare. *deile a?ute +n ?edere de CocIe ca primare nu sunt
altce?a decNt ni&te nume comune &i" astfel" iposta%ierea lor nu este +n,'duit'.
3erIeleH consider' c' nu este cu putin:' s' consider'm conceptul de materie drept o idee" el
este un cu?Nnt f'r' +n:eles" iar credin:a +n eAisten:a lumii materiale eAterioare o simpl' ilu%ie. !eea ce
noi numim lucruri nu sunt altce?a decNt ni&te compleAe de idei. De eAemplu" spune 3erIeleH" un m'r
este asamblarea unei anumite forme" durit':i" culori" ,ust" miros etc. Dac' eAtra,em toate aceste
calit':i din m'r nu mai r'mNne nici o substan:' sau materie ca suport in?ariabil" absolut" al acestor
calit':i. 2isterioasa substan:' nu eAist' deci nic'ieri. *deile noastre constituie sin,ura realitate
eAistent' pe care o putem cunoa&te. Fntrea,a lume matenal' nu este decNt o repre%entare a eului
subiecti? al omului.
3erIeleH reu&e&te totu&i s' ocoleasc' idealismul subiecti? +n ?arianta sa eAtrem'" solipsismul"
prin aceea c' pe lNn,' eul propriu" ca eAisten:' spiritual' imaterial'" f'r' +ntindere" acti?'" a?em
cuno&tin:e intuiti?e nemi-locite. Acest eu nu este idee ci" dimpotri?'" ideile sunt acelea care alc'tuiesc
con:inutul s'u interior. /u eAist'" deci" altce?a decNt aceste realit':i suflete&ti &i repre%ent'rile lor"
!riteriul eAisten:ei este pentru 3erIeleH actul lu'rii de con&tiin:'" esse est percipi.
3erIeleH crede c' prin acest spiritualism al s'u e +nfrNnt definiti? materialismul. Fntre
repre%ent'rile noastre eAist' unele care apar ca re%ultatul ac:iunii sale ?oluntare" +n timp ce altele apar
+n con&tiin:a noastr' cu mare for:'" independent de noi" +n mod necesar. Acest caracter necesar atest'
faptul c' ele sunt produsul unei eAisten:e superioare nou'" adic' a lui Dumne%eu. Aceste idei constituie
realitatea propriu %is'. Fn timp ce celelalte alc'tuiesc lumea ?isului sau a repre%ent'rii. Gotalitatea
ideilor produse de Dumne%eu" care depind una de cealalt'" formea%' natura" +n care le,ea naturii este
armonia dinainte planificat'" ordinea succesiunii. Got ceea ce eAist' particip' la spiritul uni?ersal
creator" care le p'trunde pe toate" adic' la Dumne%eu care a dat na&tere nu lumii corpunlor ci unei lumi
a eAisten:elor spirituale. 3erIeleH se pare c' crede" +n mod serios" +n cu?intele 0criptuni - OGr'im" ne
mi&c'm &i suntem Dumne%euO.
Da4id Hu*e (1<)l-l<<6" este cel mai mare ,Nnditor pe care l-a dat An,lia" +ndr'%neala ,Nndirii s-a
+mperecheat cu un spirit cntic acti?" dar lipsa lui este c' nu s-a putut desprinde din bra:ele
psiholo,ismului. 5rin credin:a in?estit' +n certitudinea eAperien:ei &i prin ne+ncrederea fa:' de crea:iile
datorit' c'rora ra:iunea se +nal:' deasupra sim:urilor a de?enit +ntemeietorul po%iti?ismului" care ?a
de?eni dup' el o permanen:' a filosofiei. *deile sale au fertili%at nu numai filosofia - f'r' Dume foarte
probabil c' nu ar fi fost nici qant - ci &i disciplinele speciale +n atin,ere cu filosofia.
Fn locul ?echii ontolo,ii" ce +l +ncura-a pe om promi:Nndu-i cunoa&terea lucrunlor +n ele +nsele" Dume
+ncearc' s' impun' tema nou' a cercet'rii critice a con&tiin:ei +ns'&i" care s'-i de%?'luie omului nu ce
sunt lucrunle +n sine ci ce sunt ele pentru &i +n con&tiin:a sa. (epre%ent'rile omului - ideas - se nasc din
impresiile sale sensibile . impressions" +ntre st'rile de con&tiin:' ale omului" impresiile constituie
obser?a:iile &i sesi%'rile sale on,inare" cum ar fi sen%a:iile - to feel - de cald &i rece" pl'cere &i durere"
de eAemplu. *deile sunt de-a reproducea tocmai de aceea ele apar ca impresii de o intensitate mai
redus'" cum ar fi" de eAemplu" amintirea fri,ului. OGoate ideile noastre nu sunt nimic altce?a decNt
copii ale impresiilor noastreO (=!ercetare asupra intelectului omenesc8" para,raf ;9. Aceste le,'turi
sunt supuse de Dume unei cercet'ri atente" care descoper'" +n felul acesta" trei asemenea le,i ale
asocierii repre%ent'rilor: a asem'nare - resemblance - care se eAtinde &i asupra diferen:elor" de
eAemplu" cNnd culoarea albastr' pro?oac' ima,inea culorii ro&u" albul a culorii ne,ru: b atin,erea +n
spa:iu &i timp - conti,uitH - ca +n ca%ul cNnd asociem #lta?a &i Dun'rea: c succesiunea necesar' - care
+n mod obi&nuit se mai nume&te &i le,ea cau%alit':ii.
Dac' CocIe &i 3erIeleH au ar'tat c' lucrunle materiale nu sunt altce?a decNt le,'turi +ntre percep:ii" pe
te%a acestei psiholo,ii" Dume sus:ine c' sufletul nu este nimic altce?a decNt o sum' a diferitelor
con:inuturi de con&tiin:' - bundle or collection of perceptions - care se succed cu o iu:eal'
imperceptibil'. !eea ce numim eul unitar &i identic despre aceasta nu ,'sim niciodat' +n noi nici un fel
de impresii. 7i dac' impresiile alc'tuiesc ceea ce numim lume eAterioar'" iar ideile lumea interioar'"
dac' eul ar fi o realitate" el ar trebui s' consiste" dup' Dume" din impresii sau din idei. Dar +ntrucNt eul
nu este nici una &i nici alta" el nu poate fi altce?a decNt succesiunea ideilor" dup' cum non-eul" lumea"
nu este altce?a decNt succesiunea impresiilor. 7i cu aceasta orice realitate se di%ol?' +ntr-o rela:ie
func:ional'" la Dume dispar lucrurile lumii eAterne &i interne &i nu mai r'mNne nimic altce?a decNt
scena mi&c'toare a aparen:elor.
Dume a a?ut o lar,' influen:' cNt pri?e&te e?olu:ia ulterioar' a ,Nndirii filosofice. 5e urmele
lui" Adam 0mith (1<)E-l<90 continu' anali%a lumii morale a omului. 5rin intermediul anali%ei
sentimentelor de simpatie a a-uns" +n cele din urm'" la +ntemeierea economiei politice. Got pe urmele
lui Dume s-a n'scut psiholo,ia asocia:ionist'" atNt de influent' dup' aceea" ai c'rei principali
repre%entan:i sunt Da?id DartleH (1<05-l<5< &i Koseph 5riestleH (1<EE-l@0; care a le,at psiholo,ia de
studiul sistemului ner?os. 2ai trebuie amintit &i 4rasmus Darwin (1<El-l@0)" bunicul lui !harles
Darwin" care pe ba%a studiilor sale pri?ind instinctele" a l'r,it domeniul psiholo,iei asocia:ioniste +ntr-
o teorie biolo,ic' ,eneral' a e?olu:iei.
'+ Paradi#*ele psi!"l"#iei as"iai"niste+ D+ HartleH+
!el care a f'cut primul pas reu&it +n aceast' direc:ie a fost D. DartleH. 0e spune c' a fost
predestinat ca profesional s' urme%e o asemenea carier' profesional'. Ca +nceput" ca un tNn'r
cu?incios" a ascultat de +ndemnul p'rin:ilor &i porne&te spre a-&i cl'di o carier' teolo,ic'. Aici +ns' +n
mod surprin%'tor renun:' la cu?incio%itatea p'rinteasc'" pentru a urma una cu totul diferit'" cea
medical'. Got restul ?ie:ii +ns' ?a r'mNne le,at de ambele destine profesionale" atNt de teorlo,ie" cNt &i
de medicin'. Din complementarea celor dou' direc:ii ?a re%ulta teoria sa asupra asocia:iei. *nspirNndu-
se din ambele DartleH ?a conferi cate,oriei de asocia:ie putere eAplicati?' pentru toate acti?it':ile
psihicului. Fn cartea sa 6!onstat'ri despre om8 (1<;9 ?or fi a&e%ate fundamentele teoretice ale
asocia:ionismului clasic.
*%?oarele teoretice
DartleH s-a str'duit sa deduc' &i s' interprete%e ordinea dup' care se produce &i e?oluea%'
acti?itatea or,anic' &i comportamental' uman' dependent de ordinea care ,u?ernea%' elementele din
lumea f'r' suflet a fi%icii. /umai c' cu o asemenea +n?':'tur' depre suflet ,Nndirea lui DartleH urma a
se +nscrie pe cea a lui Descartes. 0pre deosebire de aceasta +ns'" +n sistemul lui DartleH fenomenele
suflete&ti nu se distin, cu nimic de cele or,anice" nu las' loc ca fenomenele spirituale sau cele de
refleAie s' fie abordate +ntr-altfel decNt cele trupe&ti. Ca acea ?reme" Descartes s-a ba%at pe propria sa
concep:ie fi%ica> DartleH +ns' s-a ba%at de-a pe fi%ica lui /ewton. Fn cartea sa 6Jptica8" /ewton a
formulat urm'toarea intrebare: 6Jare procesele desf'&urate la ni?elul ner?ului optic nu sunt cum?a
eApresia ?ibra:iei acelora&i particule din etert 6. De aici se poate sesi%a clar c' sistemul ner?os &i ceea
ce se +ntNmpla +n interiorul acestuia +ncepea s' fie considerat la fel ca orice alt dispo%iti? mecanic" care
era ac:ionabil &i mane?rabil" putea fi descris &i eAplicat ca oricare altul" +n acord cu le,ile newtoniene.
/umai ca influentele lui /ewton asupra lui DartleH nu se limitea%a aici. Aceasta pentru c'
DartleH a abordat din acea&i prspecti?' &i problema con&tiin:ei" pe care a +ncercat s-o eAplice cu
acelea&i procedee ale anali%ei &i sinte%ei newtoniene" de a deduce principiile +n cau%' prin fenomenele
obser?ate. 5e aceast' linie DartleH a-un,e s' formule%e ipote%a naturii eterice a proceselor ce au loc la
ni?elul sistemului ner?os. J abordare cu care de acum se p'trunde direct la studierea fenomenelor
psihice &i de con&tiin:' cu procedeele fi%icii.
Acea&i influen:' profund' asupra asupra lui DartleH l-a a?ut &i 0pino%a. 4l a fost cel care l-a
determinat pe DartleH s' insiste asupra caracterului de nedesp'r:it a fenomenelor psihice &i a celor
corporale. *nspirat" la fel" din CocIe" a a?ut ,ri-' s' considere ori,inea fenomenelor mentale din cele
sen%oriale. 5e seama influen:ei lui Ceibni% a fost pus' separarea fenomenelor psihice de cele
con&tiente. *n plus fata de ace&tia" DartleH s-a ba%at pe re%ultatele de atunci ale cunoa&terii medicale"
ale cunoasterii fi%iolo,iei sistemului ner?os. Goate acestea sunt cuprinse +n sistemul s'u psiholo,ic"
care nu este unul oarecare" ci unul care" propunNndu-&i s' eAplice comportamentul social uman cu o
eAactitate matematic'" sa aib' totodat' +n ?edere fundamentarea la om a unei con&tiinte reli,ioase" una
menit' s' duc' la ameliorarea rela:iilor dintre oameni.
Ce,ile dup' care se def'&oar' acti?it':ile psihice nu au fost eAtrase din fenomenele psihice" ci
din influen:ele materiale pe care se ba%ea%'. Adic'" acolo unde au loc di?erse procese asociati?e"
acestea corespund +ntru totul ?ibra:iilor substratului ner?os. 4ra un sistem +n?'luit abil +ntr-un balast
politico-ideolo,ic. Astfel" acest sistem formal a re%istat +ntre,ii reac:iuni conceptuale conser?atoare
scolastice a ?remurilor sale.
5aralelismul neuropsiholo,ic
Fn acord cu teoria lui DartleH ?ibra:iile corporale repre%entati?e pentru ?ia:a psihic' difer' +ntre
ele prin natura lor" dup' cum ele sunt sen%oriale sau mentale. 4l nu a mai preci%ea%' 6cum primele le
pot fundamenta pe cele din urma sau cum se lea,' de acestea8. Acest p.d.?. e?iden:ia cum ordinea
fenomenelor mentale" a ideilor &i a le,'turilor ce se stabilesc la acest ni?el este dictat' de o ordine
material'" de cea a le,'turilor dintre ele. Fn ceea ce pri?e&te procesele materiale" pe care ba%' sa fie
eAplicate fenomenele psihice" DartleH a a?ut +n ?edere toate fenomenele fi%iolo,ice care se produc la
ni?elul sistemului ner?os. Ln mod de ,Nndire cu care DartleH s-a +nscris pe calea unui determinism
paralelist. !'ci rela:ia dintre con&tiin:' &i materie o solu:ionea%' asemenea lui 0pino%a: psihofi%ic.
*nter-rela:ia cau%al' dintre lucruri dep'&ind sfera unit':ii indi?iduale psiho-fi%ice" influen:ea%' &i
hot're&te atNt asupra proceselor ce au loc in corp" cNt &i asupra celor ce au loc la ni?el mental" al
,Nndirii. Astfel" DartleH porne&te nu din unitatea naturii" ci din cea indi?idual'" pentru care a putut
conferi doar un sin,ur suport: pe cel al proceselor ce au loc +n or,anism. J perspecti?' +n fond paralel'
cu ce se produce la ni?elul propriu-%is al psihicului.
Determinan:ii asocia:iei
DartleH abordea%' problema asocia:iei +n ansamblul celor care determin' eAisten:a &i
func:ionarea psihiului. Ace&tia sunt contactul sen%orial &i eAperien:a. Fn ceea ce pri?e&te determinan:ii
asocia:iei" la DartleH ace&tia sunt: proAimitatea temporal' &i repetabilitatea practic'. Adic'"
elementelor sen%oriale A"3"!"B. le corespund ideile a" b" c B> repetabilitatea ideilor a"b.c. B
dobNnde&te putere e?ocatoare" astfel c'" +ntr-o situa:ie proAim'" pre%en:a unui sin,ur element sen%orial
A este de-a suficient' pentru ca +n suflet sa fie e?ocate ideile b"cB .
*ntrospec:ia &i con&tiin:a
DartleH accept' &i preia de la CocI concep:ia sa asupra asocia:iei &i a reflect'ri con&tiente. Fn
acord cu aceast' concep:ie elementele odat' +mpreunate +n con&tiin:' nu mai pot fi desp'r:ite de cele
simple. Dar CocIe" pe aceast' linie" a?ea in ?edere eAplicarea introspec:iei" +n care sens spune: 6se
impreunea%a si se descompune mereu doar acele manifestari despre care a?em cunostinta. Dincolo de
hotarele constiintei nu se pot afla decat procese fi%iolo,ice8.
Fn sistemul lui DartleH" elementul primar al eAperientei nu este o 6idee sen%orial'8" ci +ns'&i
sen%a:ia" ca un produs psihic anterior con&tiin:ei. Acesta se na&te ca re%ultat al influen:elor eAercitate
de di?er&i a,en:i stimulatori asupra di?erselor p'r:i ale or,anismului. Fn interiorul or,anismului
ac:iunile neuropsiholo,ice sunt cele de care decid asupra posibilit':ii de +mpreunare (asociere sau
desp':tirii elementelor i#eatice. Apare formulat aici incon&tientul lui Ceibni%" definitoriu pentru natura
psihicului. Jri DartleH raportea%' acest inconstient la substratul ner?os. A formulat +n acest sens o
concep:ie +n acord cu care particulele ce dau na&tere unor forme se manifest' la ni?elul sistemului
ner?os" a creierului deci" unde e?oluea%' cu ?ite%' mare.
#ibrarea particulelor la ni?elul creierului ser?e&te ca ba%' fi%iolo,ic' pentru apari:ia ideilor" a
ac:iunilor mentale" adic' la aceea de a de?en acte con&tiente. #ibra:iile din di?erse p'r:i ale creierului
tre%esc sen%a:ii &i nu doar mi&c'ri musculare.
5rintr-o asemenea eAplica:ie" DartleH face un pas important +nainte pentru repre%entarea
reflect'rii con&tiente ,radate" pentru eAplicarea a ceea ce se +ntNmpl' anterior propriu-%isei reflect'ri
con&tiente.
/+ I*p"rtana ideil"r e4"lui"niste a lui Spener 5i DarIin pentru psi!"l"#ie+
Her2ert Spener s-a n'scut +n DerbH &i a fost fiul lui 9eor,e 0pencer" un educator respectabil.
5ro?enind dintr-o familie de profesori (inclusi? bunicul &i unchiul s'u el a fost +ncura-at s' studie%e de
la o ?Nrst' fra,ed'. Fn timpul copil'riei sale a fost eApus multor c'r:i academice ale tat'lui s'u. Ca
?Nrsta de 1E ani" tat'l sau l-a trimis la Dinton !harterhouse +n apropiere de 3ath" unde unchiul s'u"
re?erendul Ghomas 0pencer +i putea oferi o educa:ie mai formal'. Ca +nceput" 0pencer nu s-a +n:eles
bine cu unchiul s'u" considerNndu-l plictisitor &i +mpotri?indu-se lec:iilor sale de ,reac' &i latin'. A
fu,it +napoi la casa tat'lui s'u dar s-a re+ntors la unchiul s'u unde &i-a de%?oltat primele idei politice &i
economice ca r'spuns la ?i%iunile reformatoare &i radicale ale lui Ghomas 0pencer.
Fn 1@E6 unchiul s'u i-a ob:inut o slu-b' ca in,iner de c'i ferate" eAperien:' care l-a re:inut pe
0pencer de la urm'rirea unui ?iitor +n profesii unde el sim:ea c' &efii eAploatea%' munca oamenilor.
A&adar" 0pencer a +nceput s' se dedice a&ternerii pe hNrtie a ,Nndurilor sale" iar +n urma unei ?i%ite
f'cute unchiului s'u la ?Nrsta de )) de ani" a fost +ncura-at de acesta s' +&i trimit' lucr'rile la un %iar
radical numit OGhe /onconformistO. Acesta a fost +nceputul implic'rii sale +n -urnalism.
Fn 1@55" 0pencer a scris O5rincipiile psiholo,ieiO +n care a eAplorat o teorie a min:ii ca o parte
biolo,ic' a corpului. Fn acest model" inteli,en:a uman' repre%enta ce?a care se de%?olta +ncet ca
raspuns la mediul fi%ic. Ln astfel de punct de ?edere e?olutionist asupra ori,inii omului i-a +ndep'rtat
pe editori" 0pencer nea?Nnd de ales decNt s' +&i publice cartea prin costuri proprii. Fn timp ce scria
O5rincipiile psiholo,ieiO" 0pencer a c'l'torit +n An,lia &i +n $ran:a" iar +n timpul unei asemenea
c'l'torii s-a +mbolna?it" s'n'tatea r'mNnNndu-i &ubred' de atunci +nainte. !u toate c' nu s-a
dia,nosticat boala" 0pencer suferea de oboseal' constant' care +l f'cea s' doarm' pu:in &i a,itat" astfel
re:inNndu-l de la scris. Fn timp ce el d'dea ?ina pe stress &i pe posibilitatea de a a?ea pl'mNni
nede%?olta:i" deteriorarea continu' a s'n't':ii de-a lun,ul anilor l-a determinat s' consume &i s' de?in'
dependent de opiu &i de morfin'.
*n 1@5E" unchiul lui 0pencer a murit &i i-a l'sat acestuia ca mo&tenire o sum' considerabila' de
bani. Lrm'torii ani din ?ia:' i-a tr'it fru,al. 0-a +mprietenit cu 9eor,e 4liot &i dup' un timp se p'rea c'
se ?or c's'tori" dar" cu toate c' ea p'rea dispus' s' fac' acest pas" 0pencer a ales ?ia:a de burlac tr'ind
sin,ur pNn' la sfNr&itul ?ie:ii.
Fn ciuda oboselii sale constante" 0pencer a continuat s' scrie" +n 1@5@ +ncepNnd s' lucre%e la un
proiect care urma s' acopere +ntrea,a sa filo%ofie cu pri?ire la e?olu:ie &i le,ile pro,resului. A +ncercat
s' +&i publice lucrarea" dar nu a ,'sit ,aran:ia nici unei edituri. Fn aceast' perioad'" 0pencer s-a inte,rat
+n comunitatea intelectualilor din An,lia unde l-a cunoscut pe Ghomas DenrH DuAleH" filo%of en,le%
proeminent care i-a r'mas prieten. DuAleH l-a inclus pe 0pencer +n M !lub" un club al intelectualilor
unde ace&tia se +ntNlneau periodic &i +&i +mp'rt'&eau ?i%iunile &i opiniile. 5rintre membrii clubului se
num'rau filosoful Kohn GHndall" arheolo,ul 0ir Kohn CubbocI &i in?ita:i de seam' precum !harles
Darwin. 5rin asocierea cu ace&tia" 0pencer repre%enta o pre%en:' puternic'" creNndu-&i o audien:'
puternic' la opiniile sale.
Fn 1@6)" 0pencer a publicat O5rimele principiiO" o eApunere a teoriei sale e?olu:ioniste cu
pri?ire la principii din toate domeniile ?ie:ii. Defini:ia sa eAplic' e?olu:ionismul ca fiind un proces
continuu prin care materia se rafinea%' +ntr-o form' compleA' &i coerent'. Fn acest timp" 0pencer a
ob:inut o reputa:ie bun' &i era foarte respectat. 4ste interesant de re:inut faptul c' 0pencer nu s-a
dedicat +n +ntre,ime unei sin,ure &tiin:e sau subiect" de aici &i numele pe care +l a?ea ca membru a-l M
!lub-ului - 4Ahausti?e 0pencer.
!Nnd a atins ?Nrsta de 60 de ani" s'n'tatea i s-a destr'mat de?enind in?alid. Fn 1@@) a participat
la +nmormantarea lui Darwin +nc'lcNndu-&i astfel o re,ul' proprie" aceea de a nu intra ?reodat' +n
biseric'. Fn 190)" cu pu:in timp +nainte de a trece +n nefiin:'" 0pencer a fost nominali%at pentru premiul
/obel pentru literatur'. A murit la ?Nrsta de @E de ani.
5rincipiul e?olu:iei pe care-l sus:ine 0pencer +&i poate men:ine preten:ia de uni?ersalitate numai
+n m'sura +n care +i d'm o formulare suficient de ,eneral'. 4l e adec?at +n m'sura +n care multe
sisteme r'mNn stabile numai +ntr-un echilibru dinamic" &tiin:a modern' situNndu-se mult mai aproape
de Deraclit decNt de 5armenide. Fns' de aici nu se poate deduce nici o schem' a ordinii" utili%abil' din
punct de ?edere &tiin:ific" care s' acopere toate sistemele" de la apari:ia sistemului planetar pNn' la
de%?oltarea social' &i cultural'. 4roarea constituti?' a e?olu:ionismului lui 0pencer const' +n faptul ca
el nu are nici o concep:ie clar' asupra biolo,iei" de la care preia modelul e?olu:iei. LrmNndu-l pe
%oolo,ul france% CamarcI" el consider' de%?oltarea embrionar' ca prototip al de%?olt'rii popoarelor &i
ratea%' +n:ele,erea ideii lui Darwin" care spune ca de%?oltarea indi?i%ilor este un fenomen fundamental
diferit de fenomenul de%?olt'rii popoarelor.
0l'biciunea teoretic' a e?olu:ionismului nu ne poate +ns' face s' nesocotim +nsemn'tatea pe
care acesta a a?ut-o +n epoc'. 4?olu:ia a fost pre%entat' ca o metafor' pentru eAisten:'" care poate fi
util' pentru +mbinarea +ntr-o concep:ie unitar' a credin:ei po%iti?iste +n pro,res cu liberalismul &i cu
te%a libert':ii nelimitate a indi?i%ilor. Dealtfel" la 0pencer se poate constata o interesant' re?i%uire a
opiniilor. *ni:ial el a fost +nsufle:it de un optimism eAaltat" fiind con?ins c' e?olu:ia tinde spre un
maAimum de satisfac:ie &i de fericire" ,ra:ie concilierii indi?idului cu statul. Fntre timp" descoperirea
celei de-a doua le,i a termodinamicii a f'cut s' plane%e spectrul mor:ii termice. !a urmare" &i
reflec:iile lui 0pencer asupra st'rii finale a e?olu:iei au +nceput s' de?in' mai sumbre. 4l nu eAclude
posibiliatea ca disolutia s' ob:in' pe termen lun, suprema:ia asupra e?olu:iei. Astfel" omnipre'ena
morii" temperea%' optimismul pro,resist" anticipNnd atmosfera pesimist' de =fin-de-siecle8.
0pencer considera ca etica este partea cea mai important' din +ntre,ul sau sistem. Fn acest
domeniu" sub influen:a lui Kohn 0tuart 2ill" el adopta un punct de ?edere utilitarist. Dar" distan:Nndu-
se de 2ill" 0pencer nu considera c' fericirea deplin'" ca scop al ac:iunilor umane" ar putea fi atins' pur
&i simplu printr-o maAimi%are a pl'cerii:
/unctul #e ve#ere pe care 4l susin este acela c etica 4n a#evaratul ei sens - tiina aciunii
bune - are ca obiect stabilirea mo#ului 4n care i a motivului #in care anumite mo#uri #e a aciona
sunt periculoase iar altele benefice. 5ceste re'ultate bune i rele nu pot fi 4nt6mpltoare ci trebuie s
aib consecine necesare or#inii lucrurilor7 punctul meu #e ve#ere este c problema #e ba' a
tiinelor morale este aceea #e a #e#uce #in le&ile vieii i #in con#iiile e8istenei care tipuri #e
aciuni con#uc 4n mo# necesar la fericire respectiv la nefericire. %ac reuete s ofere rspunsul la
aceast 4ntrebare atunci #e#uciile sale vor fi recunoscute ca le&i ale actiunii i trebuie urmate fr
nici o referire #irect la aprecierea fericirii sau a suferinei.
Din aceast' remarc' la adresa lui 2ill" reiese c' 0pencer pune etica +n le,atur' nu cu ac:iunile"
ci cu e?enimentele. 0entimentul moral -udec' felul +n care ar trebui s' se petreac' lucrurile +n lume"
astfel +ncNt pl'cerea de a tr'i s' fie mai puternic' decNt durerea. Aspira:ia c'tre pl'cere este pus' +n
ser?iciul scopului conser?'rii ?ie:ii" care" dup' 0pencer" pre?alea%' ascupra tuturor celorlalte scopuri.
LrmNnd aceast' linie de ,Nndire" el confer' eticii o fundamentare biolo,ic'" f'r' a c'dea +ns' +n
biolo,ism. 0copul este o etic' e?olu:ionist' care intero,hea%' +nainte de toate asupra apari:iei sim:ului
moral +n constitu:ia natural' a umanit':ii &i asupra formei +n care acesta este le,at de de%?oltarea
social'.
Luru indi4idual0
De studiat bio,rafia lui !. Darwin> de anali%at opera =Jri,inea speciilor8" f'c+nd compara:ie cu
principiul e?olu:iei sus:inut de 0pencer.
Te*a ?+ Struturalis*ul a urent ps!"l"#i+
)+ Intr"speia a *et"da entral, de eretare -n adrul struturalis*ului+
'+ G-ndirea psi!"l"#i, a lui J+ Jundt+
/+ E+ Tit!ener 5i ali repre7entani ai psi!"l"#iei struturale+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;
)+ Intr"speia a *et"da entral, de eretare -n adrul struturalis*ului+
*ntrospec:ionismul +&i are ori,inea +n 9ermania" +n laboratorul de psiholo,ie +nfiin:at de uilhelm
uundt +n anul 1@<9. (epre%entan:ii lui concep psihicul ca un cerc de fenomene care +&i au sursa +n ele
+nsele" f'r' nici o rela:ie de determinare cu lumea eAterioar' (pentru detalii" ?e%i 1late" 199; &i )000.
5sihicul este considerat ca o lume +n sine" eAclusi? interioar'" format' doar din tr'iri subiecti?e. 4l nu
are nici o le,'tur' cu lumea eAterioar' &i eAist' numai +n m'sura +n care se reflect' +n con&tiin:'"
eAisten:a lui fiind redus' la tr'irea lui. $iind rupt de lumea +ncon-ur'toare" material'" psihicul apare ca
o realitate primar'" =pur'O" constituind" astfel" o lume =+nchis' +n ea +ns'&iO" un bun personal al fiec'rui
indi?id. 5sihicul este considerat ca o lume suficient' sie&i" o eAistent' sui-,eneris.
5entru a cerceta aceast' lume interioar'" psiholo,ul trebuie s' se deduble%e +n obiect &i subiect al
cercet'rii. De eAemplu" dac' ?rem s' studiem ,Nndirea" sus:in introspec:ioni&tii" atunci nu a?em
altce?a de f'cut decNt s'-l punem pe subiect s' ,Nndeasc' &i s'-&i descrie propria eAisten:'. 5e scurt" a
fi concomitent &i obiect &i subiect al cercet'rii psiholo,ice constituie eAi,en:a fundamental' a metodei
introspec:iei. Aceasta era considerat' a fi un mod obiecti? &i analitic de a studia elementele con&tiin:ei.
Fn cadrul acesteia" subiec:ilor li se solicita s' descrie procesele mentale din momentul +n care au tr'it
un anumit e?eniment sau o anumit' eAperien:' de ?ia:'.
2etoda introspec:iei s-a do?edit a fi" +ns'" o sarcin' dificil' &i inadec?at'" +n principal din cau%a
diferen:elor eAistente +ntre datele colectate de di?er&i introspec:ioni&ti +n laboratoarele lor. 0tabilirea
unui acord +n ceea ce pri?e&te elementele de bN%' ale unei anumite eAperien:e mentale s-a do?edit a fi
o sarcin' dificil'" deoarece raportul asupra acti?it':ii mentale nu era la fel de simplu de elaborat ca +n
ca%ul obser?'rii +ntr-o eprubet' a unei reac:ii +n care se amestec' dou' substan:e chimice. Gotodat'"
dedublarea cercet'torului +n obiect &i subiect" nu d'dea decNt posibilitatea studierii propriilor func:ii
psihice" nu &i pe acelea apar:inNnd altor persoane. Fn acest ca%" pentru a putea trece dincolo de lumea
psihic' proprie &i a a?ea acces la alte ori%onturi psihice" introspec:ioni&tii recomandau metoda
empatiei" procedeu de transpunere a cercet'torului +n tr'irile &i st'rile psihice ale altor persoane.
*ntrospec:ioni&tii au pus +n centrul psiholo,iei studierea fenomenelor con&tiente> de aceea"
psiholo,ia introspec:ionist' mai este numit' &i psiholo,ia con&tiin:ei. u. uundt a recurs la introspec:ie
+n studiul con&tiin:ei ca fapt mental neobser?abil direct &i nepretabil eAprim'rii. !orelNnd cau%ele &i
efectele obser?abile ale fenomenelor psihice cu descrierile &i relat'rile subiec:ilor antrena:i +ntr-un
eAerci:iu introspecti?" el spera s' ob:in' date" conclu%ii ?alide despre fenomenele interne.
!u toate contribu:iile &i pro?oc'rile sale" introspec:ionismului i s-au adus critici &i i s-au
e?iden:iat nea-unsurile:
a faptul obser?at se alterea%' prin actul +nsu&i al obser?a:iei>
b st'rile afecti?e intense sunt mai pu:in accesibile obser?a:iei interne" introspec:iei>
c prin introspec:ie nu se pot sesi%a decNt fenomenele psihice con&tiente" procese care nu constituie"
+ns'" decNt o parte din ?ia:a psihic' a indi?idului>
d ideile preconcepute falsific' interpretarea fenomenelor psihice proprii +ntr-o mai mare m'sur'
decNt +n obser?a:ia +ndreptat' asupra altora.
'+ G-ndirea psi!"l"#i, a lui J+ Jundt+
Jil!el* Jundt a fost psiholo, ,erman" s-a nascut +n 1@E)" +n /ecIarau (acum parte a
2annheim-ului. A studiat medicina" apoi &i-a +ndreptat aten:ia c'tre probleme de fi%iolo,ie. A
frec?entat cursurile Lni?ersit':ii din Gvbin,en &i Deidelber," precum &i ale *nstitutului de 5siholo,ie
din 3erlin. Fn Lni?ersitatea din Deidelber, +l re,'sim &i ca profesor +n perioada 1@5@ - 1@<;> la fel" a
acti?at &i ca profesor de filosofie la Lni?ersit':ile din 1vrich (1@<; - 1@<5 &i" respecti? Ceip%i, (1@<5
- 191<. A oferit primul curs academic de psiholo,ie +n 1@6) &i a +nfiin:at primul laborator de
psiholo,ie eAperimental' +n 1@<9.
!u aceast' din urm' reali%are" fostul ele? al lui Kohanes 2vler &i asistent al lui Delmholt%" a
de?enit fondatorul psiholo,iei moderne contemporane eAperimentale. 4Aperimentele efectuate +n
laboratoarele de la Ceip%i, au a?ut ca obiect sen%a:iile" percep:iile subiecti?e ale duratei" timpul de
reac:ie. Fn acest conteAt" +n perioada 1@5< - 1@6)" a publicat numeroase articole &i trei carti: 6Despre
mi&c'rile musculare8" 6Despre sen%a:ii8 &i 6Despre psihicul uman &i animal8. uundt a diferen:iat o
desf'&urare de pocese mentale" dar &i un Otimp muscularO - necesar intr'rii mu&chilor sub comand'.
*n concep:ia lui uundt eAistau atomi ai spiritului. Fn laboratoarele sale au studiat numero&i
psiholo,i" at+t europeni" c+t &i americani> de pild': 0tanleH Dall" Kames 2cqeen !attell (1@@0 - 19;;"
4dward Gitchener (1@69 - 19<9" 9. 0tratton" qraepelin" 9. 3ourdon" A. 2ichotte. (e%ultatele
ob:inute +n laborator erau publicate +n re?ista 5hilosophischen 0tudien" de asemenea fondat' de
uundt. Fn aceea&i ordine de idei" printre ele?ii lui s-au numarat !. (adulescu-2otru" 4d. 9ruber" $l.
0tafanescu-9oan,a.
Dac' +n ceea ce pri?e&te procesele elementare" c'ile eAperimentale i-au fost de un real folos" nu
acela&i lucru se poate spune despre procesele mai +nalte de cunoastere" care i s-au p'rut inabordabile +n
laborator. Asocia:ia &i sinte%a psihic' constituie +n conceptia lui uundt instrumentele eAplicati?e ale
proceselor psihice compleAe.
Lna dintre cele mai ample lucr'ri ale sale a fost 5siholo,ia popoarelor (1900 - 19)0. A tratat
aici specificul etnic al popoarelor: miturile" pre-udec':ile" supersti:iile" mentalit':ile lor. Cucrarea
demonstrea%' spiritul enciclopedic &i eAcep:ionala for:' de munc' care a stat &i la ba%a elabor'rii unei
lucr'ri de lo,ic' (1@@0" a uneia de etic' (1@@9 &i a unui sistem de filosofie (1@@9. Lna din opiniile
de%?oltate +n aceste lucr'ri a fost ideea c' sen%orialitatea se distribuie diferen:iat prin trei dimensiuni
compleAe: pl'cere-nepl'cere" eAcitare-lini&te" opresiune-relaAare.
2are &i multilateral erudit al ?remii sale" uundt a murit +n 19)0" dar opera sa a ramas de mare
interes +n sondarea acti?it':ii sale.
/+ E+Tit!ener 5i ali repre7entani ai psi!"l"#iei struturale+
Lnul dintre cei mai importan:i psiholo,i care s-au speciali%at +n prea-ma lui uundt a fost
en,le%ul 4dward 3. Gitchener. Acesta ?a continua ideile profesorului s'u ,erman &i le ?a populari%a +n
0tatele Lnite ale Americii. 4l a ,enerat o orientare psiholo,ic' ce poart' numele de structuralism. Fn
consens cu u. uundt" Gitchener concepea con&tiin:a ca o structur' ,lobal' subiacent' tuturor
conduitelor" ea constituind unicul &i autenticul obiect de studiu al psiholo,iei. Fn optica
structuralismului" sarcina psiholo,iei era aceea de a de%membra structurile psihice compleAe +n
elementele lor compo nente &i de a le studia pe fiecare dup' anumite criterii (natura" con:inutul"
calitatea" intensitatea" durata lor etc. 2ai precis" psiholo,ia trebuia s' abor de%e procesele elementare
ale eAperien:ei con&tiente.
Astfel" structura con&tiin:ei &i eAperien:a mental' imediat' pot fi di?i%ate +n componente &i
elemente primare" similar cu felul +n care este descris'" din punct de ?edere chimic" structura aerului
sau cea a apei. 0e consider' c' elementele eAperien:ei con&tiente sunt de dou' tipuri:
sen%a:ii: ?i%uale" auditi?e" ,ustati?e" olfacti?e" tactile" care pro?in din stimularea or,anelor de
sim:>
sentimente : dra,oste" team'" bucurie &.a.m.d.
De asemenea" pentru a descrie eAperien:ele din trecut ale indi?idului" psiholo,ii introspec:ioni&ti
au utili%at termenul de ima,ine. Astfel" s-a considerat ca o eAperien:' de ,enul celei +n care +ntNlne&ti
&i recuno&ti un ?echi prieten este compus' dintr-o mul:ime de ima,ini" sentimente &i sen%a:ii
independente" sinteti%ate &i combinate +n minte.
Gotodat'" Gitchener credea c' psiholo,ia nu trebuie s'-&i formule%e scopuri practice" sin,urul ei
scop fiind doar acela al unei (cNt mai bune cunoa&teri a con&tiin:ei prin introspec:ie. Aceast' po%i:ie
era +ndreptat' +mpotri?a a ceea ce el a numit funcionalism" orientare psiholo,ic' practicat' +n epoc'
concomitent cu structuralismul.
Luru indi4idual0
De elaborat lucrarea indi?idual' =5rimul laborator psiholo,ic &tiin:ific din lume8.
Te*a K+ :uni"nalis*ul a "rientare psi!"l"#i,+
)+ :uni"nalis*ul a siste*+
'+ J+ Ea*es a ."ndat"r al .uni"nalis*ului+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;
)+ :uni"nalis*ul a siste*+
Fn timp ce aten:ia structurali&tilor se +ndrepta" +n principal" asupra structurii acti?it':ii mentale"
func:ionali&tii erau interesa:i de scopul sau de func:ia proceselor mentale.
Contribuiile funcionalismului 2
- stimularea psiholo,iei ca &tiin:w eAperimentalw relati?w la om &i animale>
- promo?area unei metodolo,ii a studiului ?ariabilelor empirice>
- instrumentarea conceptualw a 4tolo,iei>
- formularea unei teorii asupra emo:iilor>
- s-a do?edit un sistem deschis la eAperimentalism" obiecti?ism" elementarism &i la raportul endo,en-
eAo,en.
!unoscut sub denumirea de 7coala de la !hica,o" func:ionalismul a fost promo?at de u. Kames
(1@;)-1910 &i de doi dintre studen:ii s'i" Kohn DeweH (1@59-195) &i Kames (. An,ell (1@6<-19;9"
sosi:i la Lni?ersitatea din !hica,o +n 1@9;. !a promotori sunt recunoscu:i (.0.uoodworth &i D.!arr.
'+ J+ Ea*es a ."ndat"r al .uni"nalis*ului+
Dup' Kames" con&tiin:a nu este un simplu epifenomen" adic' un produs deri?at" secundar. !a
acti?itate a or,anismului" ea +ndepline&te importante func:ii adaptati?e. *nfluen:at de ideile lui !h.
Darwin" Kames a stabilit c' func:ia con&tiin:ei este aceea de a-i face pe oameni capabili s' se comporte
+n moduri care s' facilite%e supra?ie:uirea prin adaptarea la mediu. !omportamentele adaptati?e
frec?ent repetate de?in apoi deprinderi.
Cuclui Kames +n doua ?olume 6Ghe principles of psHcholo,H8 (1@90" de?enitw clasicw" a 6facut
epocw8 +ncw +nainte de apari:ie" fiind publicatw pe capitole +n diferite periodice. 5rimele manifestwri +n
cNmpul psiholo,iei au a?ut o tentw criticw la adresa structuralismului wundtian: +l ?edea +n,ust"
artificial" punctiform" reductionist (6reduce ,randoarea psihicului uman la scale numerice8.
Gotu&i" +n studiul fluAului con&tiin:ei" psiholo,ul american preconi%a" asemeni lui u. uundt"
introspec:ia. Fn a&a fel" chiar dac' par orient'ri total di?er,ente (prima este abstract' &i teoretic'"
a?Nndu-&i modelul +n chimie> a doua concret' &i practic'" cu modelul +n biolo,ie" +n interac:iunea
dintre or,anism &i mediu" structuralismul &i func:ionalismul au totu&i un punct esen:ial de +ntNlnire:
concep:ia &i metoda introspec:ioniste.
!ea mai pro?ocatoare distan:are de structuralismul wundtian (promo?at +n America de fostul
doctorand la Ceip%i," 4d.3.Gitchener" profesor la Lni?ersitatea !ornell" care &i impusese termenul
6structuralism8 a fost definirea con&tiin:ei prin 5-6 caracteristici:
- este +ntotdeauna 6personalw8" +n sensul cw apar:ine unui anumit indi?id>
- se afla +n continuw schimbare" fiind un proces ne+ntrerupt (stream of consciousness>
- -udicios continuw: +n ciuda hiatusurilor" identitatea indi?idualw se men:ine +ntotdeauna>
- selecti?w: ale,e +n continuu rele?an:e>
- decur,e atNt +n forme 6tran%iti?e8 cNt &i 6stabile8 (+n al:i termeni: forme centrale &i forme
mar,inale>
- func:ia ma-orw a con&tiin:ei este de supra?ie:uire" de mai bunw adaptare" inter?enind atunci cNnd
problemele sunt noi (+n compara:ie cu deprinderile &i obi&nuin:ele.
Luru indi4idual0
De studiat bio,rafia lui u. Kames> de descris teoria emo:iilor &i concep:ia despre stima de sine dup'
Kames.
Te*a L+ Psi!"anali7a 5i ne".reudis*ul
)+ :"ndat"rul psi!anali7ei & S+ :reud+
'+ Psi!anali7a a paradi#*,+ C"ntri2uiile psi!anali7ei la de74"ltarea psi!"l"#iei+ Ali
repre7entani ai urentului psi!analiti+
/+ Ne".reudis*ul+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;
0. $reud" *ntroducere +n psihanali%'. 5rele,eri de psihanali%'. 5sihopatolo,ia ?ie:ii cotidiene" 4d.
Didactic' &i 5eda,o,ic'" 3ucure&ti" 1990
)+ :"ndat"rul psi!anali7ei & S+ :reud+
!a &i psiholo,ia introspec:ionist'" concep:ia &i metoda psihanalitic' se ocup' de ?ia:a psihic'
interioar'. 0pre deosebire +ns' de prima" psihanali%a nu se centrea%' pe natura &i func:iile con&tiin:ei.
4a apare ca urmare a acti?it':ii teoretice &i practice a lui 0i,mund $reud (1@56-19E9" care propune o
nou' perspecti?' de abordare a ?ie:ii psihice" perspecti?' ba%at' +n principal pe no:iunea de
incon&tient. GratNnd pacien:ii cu tulbur'ri psihice" $reud s-a con?ins c' multe dintre simptomele
+ntNlnite la ace&tia nu puteau fi eAplicate dintr-un punct de ?edere strict fi%iolo,ic. Ce,ile sistematice &i
ra:ionale/discursi?e nu puteau eAplica unele comportamente ira:ionale &i defensi?e cum sunt fobiile
(temeri eAcesi?e sau isteriile de con?ersie (simptome fi%ice f'r' cau%' fi%iolo,ic'. 5e aceast' ba%'"
tNn'rul medic neurolo, ?iene% ?a elabora cunoscutul tratament psihanalitic al tulbur'rilor ne?rotice.
Acti?itatea sa terapeutic' ?a duce la elaborarea unei teorii cuprin%'toare asupra personalit':ii &i a
de%?olt'rii copilului" teorie care se centrea%' pe aspectele emo:ionale ale func:ion'rii psihicului uman.
De aceea" termenul de psihanali%' se refer' nu numai la teorie" ci &i la tratament. Fn ceea ce-1 pri?e&te
pe $reud" punctul de plecare a fost anali%a minu:ioas' a eAperien:ei personale &i a studiilor de ca%
reali%ate pe pacien:ii s'i.
Fn esen:'" cele mai semnificati?e aspecte ale teoriei lui $reud sunt:
a 5ersonalitatea uman' con:ine +n structura sa o parte incon&tient'" de care este puternic
influen:at'> incon&tientul determin' ,Nndurile &i comportamentele con&tiente. Ln al doilea ni?el al
?ie:ii psihice este subcon&tientul" care con:ine elemente ce nu sunt con&tiente la un moment dat" dar
care ne sunt oricNnd accesibile.
b $iin:ele umane se nasc cu pulsiuni instinctuale" care le moti?ea%' &i adaptea%' comportamentul
+nc' din copil'rie. 0ursa lor este ener,ia psihic'. !ea mai puternic'" libido-ul" este de natur' seAual'.
c 4Aperien:ele dobNndite +n copil'ria timpurie au o influen:' crucial' asupra de%?olt'rii emo:ionale
a personalit':ii.
d #ia:a psihic' este constituit' din trei structuri ma-ore: id" e,o &i supere,o.
Fns'" la o pri?ire mai analitic'" opera freudian' ne de%?'luie aspecte pe cNt de inedite" pe atNt de
interesante.
0. $reud introduce +n psiholo,ie conceptul de aparat psihic. Fnainte de 19)0" acesta era alc'tuit
din trei ni?eluri suprapuse: incon&tientul" precon&tientul &i con&tientul. (olul esen:ial re?enea
incon&tientului. 0ub raport func:ional" incon&tientul con:ine pulsiuni" elemente dinamice" pe cNnd
con&tiin:a obser?' &i permite sau nu satisfacerea pulsiunilor incon&tientului" +n acest conteAt (&i etap' a
crea:iei lui $reud" con&tiin:a are" mai de,rab'" o func:ie ne,ati?'" iar nu atNt un rol +n sociali%area
indi?idului sau +n adaptarea lui actual' la solicit'rile mediului de ?ia:'. 4a nu face altce?a decNt s'
suprime" s' refule%e (adic' s' trimit' +napoi" s' cen%ure%e acele pulsiuni care nu concord' cu ?alorile
&i normele sociale.
Fn ceea ce pri?e&te precon&tientul" el este total nesemnificati?> acesta nu este altce?a decNt o
=sta:ie de tran%itO" unde tendin:ele" incon&tientului &i ale con&tiin:ei ?in &i poposesc temporar +nainte de
a trece +n structurile opuse fiec'ruia dintre ele.
*ncon&tientul este sediul instinctelor seAuale +nscrise +n chiar structura biolo,ic'" somatic' a
or,anismului. 0in,ura lor ra:iune de a eAista este aceea de a se desc'rca" de a se manifesta.
!onsumarea lor adec?at' duce la reducerea tensiunii &i ob:inerea pl'cerii. !um aceast' desc'rcare nu
se poate face oricNnd &i oricum" ci +n conformitate cu anumite re,uli &i norme de con?ie:uire" de
comportare +n societate" satisfacerea lor este barat'" amNnat' sau chiar repudiat' de con&tiin:' (ele sunt
trimise din nou +n incon&tient. Fn ?irtutea acestui fapt" 0. $reud considera c' incon&tientul
func:ionea%' dup' principiul pl'cerii" c'ruia +i acord' statutul de principiu fundamental al ?ie:ii" +n
timp ce con&tiin:a func:ionea%' dup' principiul realit':ii" principiu care presupune ,Nndire" adic'
refleAi?itate" discern'mNnt" reor,ani%area ac:iunii &i anticiparea consecin:elor.
AtNta timp cNt +ntre cele trei instan:e eAist' un echilibru" ?ia:a psihic' a indi?idului este normal'"
se desf'&oar' firesc. !Nnd inter?in +ns' de%echilibre" schimb'ri de for:a" distorsiuni" apar noi modele
interac:ionale" ?ia:a psihic' +ns'&i se de%echilibrea%'.
Dup' 0. $reud" atunci cNnd instinctele seAuale nu sunt satisf'cute +n mod necondi:ionat" ele sunt
trimise din nou +n incon&tient" sunt refulate. J dat' refulate" +ns'" ele nu dispar" ci ac:ionea%' cu &i mai
mult' for-' asupra indi?idului" cer mai acut s' fie satisf'cute. 4le se satisfac sub forma unor acte
curioase" ciudate sau absurde ale indi?idului" numite de $reud acte ratate (precum: lapsus-urile" uit'ri
totale de nume proprii" de cu?inte str'ine" erori de citit &i de scris" stNn,'cii etc.> se satisfac sub forma
?isului" iar +n ca%uri &i mai ,ra?e" sub forma unor st'ri morbide" ne?rotice.
5rin urmare" +n ?i%iunea p'rintelui psihanali%ei" actele ratate" ?isele &i ne?ro%ele au o cau%alitate
de natur' seAual' care nu se manifest' direct" ci indirect" prin intermediul a ce?a care este pre%ent" dar
r'mNne +nc' inaccesibil cunoa&terii &i +n:ele,erii ra:ionale. 5entru a putea fi +n:ele&i (decodifica:i"
ace&ti substitu:i ai incon&tientului trebuie" la rNndul lor" interpreta:i cu a-utorul altor structuri
substituti?e" tot cu semnifica:ie seAual' (?e%i" +n acest sens" simbolistica seAual' a ?iselor alc'tuit' de
0. $reud. !a forme de manifestare ale incon&tientului (&i" implicit" ale seAualit':ii" perturb'rile
comportamentale se +ntNlnesc atNt la adul:i" cNt &i la copii.
'+ Psi!anali7a a paradi#*,+ C"ntri2uiile psi!anali7ei la de74"ltarea psi!"l"#iei+ Ali
repre7entani ai urentului psi!analiti+
$reud nu se opre&te numai la anali%a &i descrierea func:ion'rii aparatului psihic" la sesi%area
dinamicii incon&tientului &i a pulsiunilor pe care le con:ine" la anali%a echilibr'rilor &i a conflictelor
care au loc +ntre instan:ele aparatului psihic" ci . +n e,al' m'sur' . el este interesat de ,'sirea unei
metode cu a-utorul c'reia s' reinstaure%e echilibrul" func:ionarea normal' a acestui aparat. Aceast'
metod' psihoterapeutic' este cunoscut' sub numele de meto#a psihanalitic &i const' +n readucerea +n
con&tiin:a bolna?ului a elementelor psihice pato,ene +n ?ederea +nl'tur'rii r'ului (?e%i 1late" )000.
5sihanali&tii ?'d apari:ia conflictelor +n %ona incon&tient' a personalit':ii. De aceea" scopul
psihanali%ei este s' eAplore%e incon&tientul indi?idului pentru a +n:ele,e temeiurile &i dinamica
comportamentului anormal" +n timpul tratamentului" indi?idul (pacientul este stimulat &i +ncura-at s'
retr'iasc' e?enimente traumatice &i sentimentele aferente acestora din timpul copil'riei" s' le eAprime
+ntr-un conteAt securi%ant &i s' le readuc'" lipsite de anAietate" +n incon&tient.
Fn psihanali%a clasic'" terapia implic':
a transferul" dislocarea ,Nndurilor" a sentimentelor clientului &i proiec:ia lor asupra
(psihanalistului>
b asocierea liber" +n care pacientul spune orice ,Nnd +i trece prin minte" indiferent cNt de tri?ial"
de irele?ant" banal" stupid sau ineAact i s-ar p'rea> i se cere s' readuc' +n memorie absolut totul" adic'
nu numai faptele po%iti?e" de%irabile" pl'cute" ci &i pe cele =murdareO" nepl'cute" inde%irabile"
de,radante. 0ufletul fr'mNntat &i chinuit al pacientului trebuie scos la i?eal'" anali%at cu aten:ie" f'r'
nici o re%er?'" f'r' nici o reticen:' &i re:inere" +mpotri?a oric'rui spirit critic sau pudori" a oric'ror
precepte morale: =5artea decisi?' a demersului const' +n crearea unor noi edi:ii ale ?echilor conflicte"
+n a&a fel +ncNt bolna?ul s' se comporte a&a cum s-a comportat la ?remea lor" dar punNnd de data asta
+n mi&care toate for:ele psihice disponibile" spre a a-un,e la o solu:ie diferit'.O ($reud" 1990" p. E66>
c anali'a visului" care implic' interpretarea de c'tre (psihanalist a con:inutului ?iselor pacientului.
De men:ionat faptul c'" de&i aparent simplu" procesul psihanalitic este foarte dificil &i necesit'
mult timp.
!on&tienti%Nnd o serie de limite ale anali%ei &i concep:iei sale de pNn' atunci" manifestNnd un
autentic spirit de autodep'&ire" f'r' a renun:a la ideile sale fundamentale" 0. $reud +&i re?i%uie&te" dup'
anul 19)0" o serie de postulate" accente &i conclu%ii. Dac' pNn' atunci accentul c'%use" dup' cum am
?'%ut de-a" pe incon&tient &i seAualitate" o dat' cu lucrarea 0inele &i 4ul (19)) &i mai ales prin ultima
sa lucrare" r'mas' neterminat'" Abriss der 5sHchoanalHse (din 19E@" el se orientea%' spre %onele
superioare ale ?ie:ii psihice" pe care le anali%ea%' mult mai nuan:at (?e%i 1late" )000.
Fn aceast' etap' a crea:iei &i cercet'rii lui $reud" aparatul psihic este compus din trei or,ani%'ri
structurale" denumite: 0ine (sau *d" 4u (sau 4,o" 0upraeu (sau 0upere,o. 4le sunt la fel de opuse" pe
cNt sunt de unite +n toate acti?it':ile %ilnice. De&i interdependente" interacti?e" instan:ele aparatului
psihic func:ionea%' totu&i pe ba%a coeren:ei lor interne" a?Nnd o lo,ic' proprie.
0inele este echi?alentul incon&tientului din ?echea clasificare" este sediul instinctelor" sursa
primar' a ener,iilor psihice ce trebuie consumate" fundamentul pe care se construie&te personalitatea
indi?idului. 4l tr'ie&te intens" fierbe &i se a,it' f'r' &tirea noastr'> se adresea%' 4ului &i cere ca necesi-
t':ile sale s' fie satisf'cute imediat.
4ul este o =por:iune a 0ineluiO" care sub influen:a lumii eAterioare" a mediului +ncon-ur'tor
sufer' o de%?oltare special'" +n sensul c' din simplu or,an receptor &i protector +n raport cu stimulii
de?ine un intermediar +ntre 0ine &i lumea eAterioar'" =o scoar:' de copacO" dup' eApresia lui $reud.
4ul este cea mai con&tient' parte a propriei noastre personalit':i. Aceasta nu +nseamn' c' este +n
totalitate con&tient. 4l constituie partea care ne este cea mai familiar' &i +n numele c'reia spunem =euO.
4ste or,anul nostru de contact cu mediul eAterior &i cu imperati?ele sociale" pe care le ia +n seam' +n
func:ie de principiul realit':ii. (olul esen:ial al 4ului este acela de a asi,ura coordonarea sau cel pu:in
o oarecare form' de =coabitareO +ntre impulsurile 0inelui (pe care trebuie s' le perceap' &i s' le
+n:elea,' &i dispo%i:iile cate,orice ale 0upraeului. !u aceast' oca%ie" se ?a putea recur,e la
mecanismele de refulare a impulsurilor (aspect ne,ati? sau la sublimarea lor (aspect po%iti?. A&adar"
este permanent necesar' ,'sirea celui mai bun compromis +ntre eAi,en:ele celor dou' instan:e (0ine &i
0upraeu" pe de o parte> &i +ntre constrNn,erile mediului eAterior +n care e?oluea%' persoana" pe de alt'
parte. =$unc:ionarea 4uluiO" scrie $reud" =st' +n satisfacerea simultan' a cerin:elor 0inelui" 0upraeului
&i (ealit':ii" cu alte cu?inte" el trebuie s' fie +n stare s' reconcilie%e +ntre ele cerin:ele acestora.O
($reud" 1990.
Fn aceast' situa:ie" 4ul +ndepline&te trei mari cate,orii de func:ii:
a unele fa:' de realitatea eAterioar': percepe realitatea" memorea%'" +n?a:'" transform' lumea
eAtern' conform a?anta-ului propriu>
b altele fa:' de 0ine: controlea%' instinctele" decide asupra satisfacerii" amNn'rii sau suprim'rii lor"
tinde spre ob:inerea pl'cerii +n conformitate cu principiul realit':ii> mai mult" =4ul trebuie s' eApul%e%e
0ineleO" adic' s' elibere%e omul din constrNn,erile incon&tientului (de sub domina:ia instinctelor"
func:ie prin eAcelen:' po%iti?'>
c altele fa:' de 0upraeu: :ine seama de cadrul moral pe care acesta +l impune" de ?alorile &i de
idealurile tradi:ionale ale societ':ii" a&a cum sunt ele transmise de c'tre p'rin:i (1late" 199;.
5entru a-&i +ndeplini cu bune re%ultate dificila +ndatorire de satisfacere simultan' a cerin:elor
0inelui" 0upraeului &i (ealit':ii" pentru a fi +n stare s' concilie%e &i reconcilie%e +ntre cerin:ele acestora"
4ul dispune de dou' instrumente: aptitudinile intelectuale &i aptitudinile de reali%are (?e%i Kues" 199@.
Dup' autonomia mai mare sau mai mic' a 4ului" adic' dup' capacitatea sa de a ,estiona cNt mai
bine un +ntre, ansamblu de contradic:ii" se poate ?orbi despre for:a 4ului (la fel se ?a spune &i despre
bo,':ia mai mare sau mai mic' a celor dou' instrumente ale sale" care contribuie acti? la func:ionarea
sa.
4ul slab capitulea%' +n fa:a eAi,entelor 0inelui sau caut' o sc'pare. 4ul puternic armoni%ea%'
eAi,en:ele 0inelui &i ale 0upraeului cu posibilit':ile mediului" dup' dorin:ele sale. 4l are rolul
conduc'tor. 4ul puternic ale,e fie s'(-&i st'pNneasc' impulsurile" fie s' modifice mediul pentru a (&i
le satisface (?e%i Kues" 199@.
*nteresant' este &i distinc:ia pe care o face $reud +ntre 4ul real (care desemnea%' omul a&a cum
este &i 4ul ideal (care desemnea%' omul a&a cum ar trebui s' fie. =4ul idealO" preci%ea%' $reud"
=satisface toate condi:iile pe care trebuie s' le satisfac' esen:a superioar' a omuluiO. Desi,ur" 4ul real
nu poate a-un,e la o asemenea =esen:' superioar'O decNt dac' reu&e&te s' :in' sub control 0inele (?e%i
1late" )000. 4ul e?oluea%' f'r' +ncetare pentru a a-un,e la maturitate.
4l are rolul conduc'tor +n raport cu celelalte componente ale aparatului psihic (&i nu
incon&tientul" ca +n ?echea clasificare.
0upraeul este o structur' special' ce se constituie ca un =precipitatO +n perimetrul 4ului" prin care
se prelun,e&te influen:a patern' &i matern'" iar prin intermediul ei" influen:a mediului social mai lar,
(familial" &colar" rasial" na:ional etc.
0upraeul este format din ansamblul normelor sociale &i morale" inoculate mai ales prin
intermediul educa:iei. 5rin p'rin:i" copilul receptea%' idealurile sociale" modelele admirate de el din
?ia:a public'. 0upraeul are o parte con&tient' &i una incon&tient'. 5entru $reud" el nu are nimic natural"
dar permite indi?i%ilor s' tr'iasc' +n comun. 4ste =instan:a -udiciar'O a psihicului nostru. 4l p'strea%'
normele primite din copil'rie atNt timp cNt nu sunt reactuali%ate de 4u" con:ine multe interdic:ii &i
norme obli,atorii ?enite din copil'rie" con:ine modele adoptate de indi?id +ntr-un mod mai mult sau
mai pu:in liber. 0upraeul caut' f'r' +ncetare s'-&i respecte normele" f'cNnd presiuni asupra 4ului> el +&i
actuali%ea%' normele cu mai mult' sau mai pu:in' u&urin:' sub presiunea 4ului.
0e pot distin,e:
a un 0upraeu ri,id" care corespunde unor receptori mici +n raport cu cadrul. Dac' receptorii sunt
retractili" ceea ce demonstrea%' &i implic' teama de contacte umane" atunci pu:ine norme penetrea%'
personalitatea" iar cele eAistente sau cele care totu&i p'trund sunt dificil de schimbat" de actuali%at>
altfel spus" acestea sunt ri,ide>
b un 0upraeu in?adator" care corespunde unor receptori mari +n raport cu cadrul. Dac' receptorii
sunt dilata:i" contactele sociale" umane" interpersonale sunt frec?ente" iar normele intr' +n num'r mare
&i sunt des anali%ate sau modificate cu u&urin:'> prin urmare" ele au un caracter in?adator>
c un 0upraeu echilibrat" care nu este nici ri,id" nici in?adator. Dac' dimensiunile receptorilor sunt
+n armonie cu cele ale cadrului" 0upraeul este echilibrat pentru c' el accept' cererile 4ului de a
recunoa&te c' unele norme nu (mai sunt adaptate conteAtului. Apoi" pe lNn,' aceasta" normele
0upraeului" nefiind ri,ide" =accept'O +ntr-un anume fel s' nu fie respectate" f'r' ca prin aceasta
subiectul s'-&i construiasc' o culpabilitate" mai mult sau mai pu:in intens'.
!hiar dac' teoria freudian' a a?ut mul:i adep:i" ea a ,enerat &i numeroase contro?erse &i
de%bateri. /o:iunea de =seAualitate infantil'O a &ocat societatea ?ictorian'. 2ul:i psiholo,i au
considerat metodele sale de studiu drept ne&tiin:ifice" iar conceptele folosite de el drept ?a,i &i dificil
de ?erificat. !hiar printre primii s'i discipoli au eAistat di%iden:i" dintre care cei mai mari" mai
recunoscu:i sunt !arl 9usta? Kun, &i Alfred Adler.
Georia psihanalitic' a lui Kun, difer' de cea a lui $reud prin dou' elemente fundamentale:
a Kun, a eAtins conceptuali%area freudian' a incon&tientului el a propus eAisten:a unui incon&tient
colecti?. Fn concep:ia lui Kun," a&a cum corpul re?elea%' structuri ?echi ce au apar:inut str'mo&ilor
no&tri" tot a&a mintea uman' con:ine amintiri ale eAperien:ei umane. *ncon&tientul colecti? nu este
direct accesibil> este +ns' re?elat prin mituri &i simboluri artistice create de diferite culturi.
*ncon&tientul colecti? con:ine arhetipuri" simboluri uni?ersale care re?in frec?ent +n art'" literatur' &i
reli,ie.
b 5entru Kun," libidoul este +n esen:' mai de,rab' spiritual" decNt seAual" a&a cum fusese el
considerat de c'tre $reud.
Kun, a fost interesat &i de =tipurile de personalitateO. Cui +i apar:ine distinc:ia pe care o facem
+ntre oameni: persoane intro?ertite - centrate pe ele +nsele - &i persoane eAtro?ertite - centrate spre
eAterior" spre lumea din afar' - (?e%i Kun," Gipuri psiholo,ice" 4ditura Dumanitas" 3ucure&ti" 1996. Fn
teoriile contemporane ale personalit':ii" intro?ersia &i eAtro?ersia au de?enit concepte importante.
Adler &i-a +ntemeiat teoria pe sentimentul de inferioritate. 5e parcursul eAperien:ei &i al
cercet'rilor sale" el a-un,e la conclu%ia c' sentimentul de inferioritate nu este un de%a?anta-" ci un
a?anta- pe care trebuie s'-l fructific'm. 4l a considerat c' cea mai important' pulsiune uman' este
ne?oia de putere &i de superioritate. $'r' a ne,a eAisten:a moti?elor incon&tiente" pentru el moti?a:ia
uman' apare ca eAtrem de con&tient'.
Adler a tratat cu succes o serie de tulbur'ri psihice> +n special tulbur'ri minore de adaptare ale
tinerilor. 2etodele sale erau mai simple &i mai rapide decNt ale lui $reud. Jrdinea na&terilor" mai
precis" ordinea +n care se nasc copiii +ntr-o familie" era pri?it' de A. Adler ca a?Nnd o influen:'
hot'rNtoare asupra de%?olt'rii personalit':ii copilului respecti? (?e%i A. Adler" !unoa&terea omului"
1995" 4ditura 7tiin:ific'" 3ucure&ti> 5siholo,ia &colarului ,reu educabil> 0ensul ?ie:ii" 4ditura *(*"
3ucure&ti" 1995.
Fn timp" freudismul a ,enerat mul:i post-freudieni / neo-freudieni. Fntre ace&tia" re:inem doar
cN:i?a.
/+ Ne".reudis*ul+
Anna :reud" fiica lui 0i,mund $reud. Fn anii 19E0 ea a +nceput s' aplice psihanali%a +n ca%ul
problemelor copil'riei" lucrNnd mai ales cu copii &i adolescen:i. 5rin publicarea +n 19E6 a lucr'rii Ghe
4,o and the 2echanisms of Defense (4ul &i mecanismele de ap'rare ea +ncura-ea%' apari:ia unei noi
tendin:e +n psihanali%'" tendin:' care acord' o mare important' eului. 4a &i-a eAprimat" de asemenea"
p'rerea c' tat'l ei a eAa,erat +n ceea ce pri?e&te influen:a seAualit':ii +n prima copil'rie &i a ne,li-at
importan:a acesteia +n adolescen:'. Anna $reud consider' adolescen:a ca fiind perioada +n care se
+nre,istrea%' o cre&tere a acti?it':ii libidoului (ener,iei seAuale &i +n care tinerii tr'iesc sentimente &i
conflicte seAuale re+nnoite. 4a a conclu%ionat c' intensitatea acestor impulsuri +nn'scute se eAprim'
printr-o tulburare emo:ional' eAcesi?'" pe m'sur' ce adolescentul +ncearc' s' fac' fa:' impulsurilor &i
dorin:elor ce re%ult' de aici.
=elanie Mlein este una dintre cele mai importante repre%entante ale psihanali%ei europene.
Datorit' forma:iei sale de educatoare (+n +n?':'mNntul pre&colar" ea a corelat multe dintre ideile lui
$reud cu de%?oltarea copiilor foarte mici. Fn aceast' situa:ie" 2elanie qlein a in?entat o tehnic'
terapeutic' pentru anali%a -ocului copiilor" tehnic' datorit' c'reia principiile psihanalitice au fost
aplicate la copii cu ?Nrsta cuprins' +ntre doi &i &ase ani. Gehnica a fost numit' ludoterapie sau terapie
prin -oc.
Fn ?ersiunea terapiei prin -oc a lui qlein sunt folosite -uc'rii simple cum ar fi p'pu&i" hNrtie"
sfoar'" lut &i ap'. !opilul are acces la toate aceste -uc'rii" +n ?reme ce analistul +n,enunchea%' &i se
apropie de perimetrul -ocului. Analistul poate interpreta -ocul copilului &i poate +ncura-a transferul"
adic' +ncura-ea%' copilul s'-&i transfere sentimentele pe care le are fa:' de p'rin:i asupra analistului.
0unt interpretate fante%iile re?elate +n -ocul copilului. Aceasta metod' ofer' noi semnifica:ii
de%?olt'rii din perioada copil'riei timpurii. 0-a constatat c' metoda este eficient' +n ca%ul copiilor
auti&ti &i a celor cu mutism electi? (refu%' s' ?orbeasc' +n pre%en:a anumitor persoane ca urmare a
unor traume psihice.
Eri> Eri>s"n &i-a +nceput pre,'tirea psihanalitic' cu Anna $reud" al c'rei interes pentru anali%a
copilului i-a influen:at mult acti?itatea. Dup' ce a p'r'sit 4uropa" ?a profesa +n 0.L.A. ca analist al
copilului. 4riIson a apreciat c' $reud a eAa,erat rolul pe care +l are seAualitatea +n determinarea
personalit':ii" ne,li-Nnd importan:a for:elor sociale care influen:ea%' de%?oltarea. De aceea" el ?a
sus:ine eAisten:a unor stadii psihosociale (&i nu stadii psihoseAuale" ca +n teoria lui $reud pe care le
parcur,e indi?idul +n timpul ?ie:ii sale. De asemenea" +n opo%i:ie cu p'rintele psihanali%ei" care
accentua importan:a anilor copil'riei pentru formarea ?iitoarei personalit':ii" 4riIson a considerat c'
aceste stadii ale de%?olt'rii acoper' toat' ?ia:a. $iecare stadiu este marcat de o cri%' central' (de un
conflict fundamental" a c'rei bun' re%ol?are poate duce la de%?oltarea &i men:inerea unei personalit':i
echilibrate" creatoare.
5erspecti?a lui 4riIson (conform c'reia cri%a central' a +ntre,ii de%?olt'ri indi?iduale este
conflictul dintre identitate &i confu%ia de rol" conflict care se declan&ea%' +n adolescen:' s-a bucurat
de o lar,' sus:inere printre psiholo,i. 4. 4riIson a a?ut o contribu:ie hot'rNtoare +n domeniul psiho-
lo,iei de%?olt'rii" constituind un reper pentru orice specialist +n acest pro?ocator &i actual domeniu de
cercetare.
Din aceast' sumar' enumerare a post-freudienilor nu pot lipsi speciali&ti precum qaren DorneH
(A se consulta" +n acest sens" q. DorneH" !onflictele noastre interioare" 4ditura *(*" 3ucure&ti" 199@>
5ersonalitatea ne?rotic' a epocii noaste: 4ditura *(*" 3ucure&ti" 1996. sau 4rich $romm (4. $romm"
Jpere alese. 4ditura 5olitic'" 3ucure&ti" 19@E> Arta de a iubi" 4ditura Anima> $rica de libertate.
4ditura Geora" 3ucure&ti" 199@.
Fn consens cu 0. $reud" ei sus:in ideea conform c'reia comportamentul uman este determinat de
impulsuri emo:ionale incon&tiente" numai c' acestea nu sunt ,enerate de instinctele seAuale +nn'scute"
ci de factorii sociali. =/e?ro%ele sunt pro?ocate de factori culturaliO (+n DorneH" !onflictele noastre
interioare" 199@" iar 4. $romm era con?ins c' pasiunile &i ,ri-ile omului" caracterul lui sunt produsul
culturii (?e%i $romm" 19@E.
5utem spune" +n final" c' psihanali%a a constituit +n mod cert o nou' pro?ocare +n demersul
compleA de aprofundare &i de +n:ele,ere a psihicului uman" a fiin:ei umane cu problemele sale
l'untrice.
Luru indi4idual0
De lecturat =Grei eseuri asupra seAualit':ii8 &i =5sihopatolo,ia ?ie:ii cotidiene8 ale lui 0. $reud.
Te*a A+ ;e!a4i"ris*ul 5i ne"2e!a4i"ris*ul
)+ :"ndat"rul 2e!a4i"ris*ului & E+ Jats"n+ C"nepiile .unda*entale u pri4ire la natura
"*ului+
'+ Ne"2e!a4i"ris*ul+ ;+:+ S>inner0 "ndii"narea "perant, sau instru*ental,+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;
)+ :"ndat"rul 2e!a4i"ris*ului & E+ Jats"n+ C"nepiile .unda*entale u pri4ire la natura
"*ului+
!hiar dac' a a?ut o lar,' audien:' +n comunitatea &tiin:ific' (cu deosebire" +n cea european'"
psiholo,ia introspec:ionist' a pro?ocat totu&i &i reac:ii ad?erse" de respin,ere. !ea mai puternic'
reac:ie +mpotri?a ei a ?enit din partea %oopsiholo,ului american Kohn 3. uatson.
Fn opinia lui" psiholo,ia subiecti?' promo?at' de 4.3. Gitchener nu a permis psiholo,iei s'
de?in' nici mai &tiin:ific'" nici s' pro,rese%e" datele ei fiind ne?erificabile. De asemenea" autorul
articolului era nemul:umit de sterilitatea &i de lipsa de aplica:ie practic' a celor dou' orient'ri ale
psiholo,iei tradi:ionale" structuralismul &i func:ionalismul.
Dup' uatson" con&tiin:a nu este altce?a decNt o ipote%' necontrolabil'" inaccesibil' cercet'rii"
ne?erificabil'. De aceea" dac' psiholo,ia ?rea s' de?in'" +ntr-ade?'r" &tiin:ific'" o &tiin:' practic'" util'"
deschis'" accesibil' tuturor" atunci ar trebui s' atin,' urm'toarele de%iderate:
a Fn primul rNnd" s'-&i schimbe obiectul. 4l considera c' psiholo,ia ar trebui s' studie%e
comportamentul obser?abil" nu con&tiin:a. 0in,ur" comportamentul poate fi studiat +n mod obiecti?. De
aici &i numele de beha?iorism (sau de psiholo,ie a comportamentului dat acestei orient'ri psiholo,ice.
Fn opinia lui uatson" =psiholo,ii nu ar trebui s' foloseasc' termeni precum mcon&tiin:'o" mst'ri
mentaleo" m?erificare introspecti?'o" mmetaforeo &.a.m.d.O. Aceasta nu +nseamn' c' beha?iori&tii
respin, ideea eAisten:ei min:ii &i a con&tiin:ei" a&a cum au su,erat unii critici ai acestei orient'ri. Dar ei
consider' aceste concepte ca fiind imposibil de obser?at &i ca a?Nnd o contribu:ie minora +n ceea ce
pri?e&te abordarea &tiin:ific' a psiholo,iei>
b Fn al doilea rNnd" s'-&i schimbe metoda de in?esti,are: s' renun:e la introspec:ie &i s' recur,' la
metode obiecti?e capabile s' satisfac' eAi,en:ele unei &tiin:e po%iti?e" mature>
c Fn al treilea rNnd" s'-&i schimbe finalitatea" adic' scopul ei ultim s' fie descrierea" +n:ele,erea"
predic:ia &i controlul comportamentului.
Fn opinia lui uatson &i a cole,ilor s'i" comportamentul este modelat de eAperien:'. De aceea" el a
fost interesat de +n?':are. Georia lui despre +n?':are se +ntemeia%' +n mare m'sur' pe condi:ionarea
clasic' pa?lo?ian'. 3eha?iori&tii credeau c'" oricNt de compleA ar fi un comportament" el poate fi
anali%at dup' unit':ile sale ba%ale stimul-r'spuns. Fn plus" beha?iori&tii acceptau ideea conform c'reia
animalele &i oamenii sunt +nrudi:i din punct de ?edere fi%iolo,ic &i comportamental.
!onsiderat de K.3. uatson noul obiect de studiu al psiholo,iei" comportamentul este conceput
drept ansamblul de r'spunsuri date la stimulii care +l declan&ea%'. 5rin urmare" psiholo,ia se ?a ocupa
cu predilec:ie de studiul raportului 0 (stimul . ( (reac:ie> scopul ei este acela de a pre?edea r'spunsul
cunoscNnd stimulul &i de a pre?edea stimulul cunoscNnd r'spunsul. /umai stimulul &i reac:ia +ntre care
eAist' o rela:ie direct'" &i unilateral' sunt obiecti?e" numai acestea pot fi studiate prin metode &tiin-
:ifice" obiecti?e.
Fn ?i%iunea beha?iorist' clasic'" +ntrea,a sfer' a ?ie:ii psihice cuprinde urm'toarele moduri de
or,ani%'ri comportamentale: ?iscerale (includ comportamentele prin care se eAteriori%ea%' emo:iile:
frica" furia" mNnia> motorii (ce includ comportamentele manipulati?e" posturale" locomotorii>
larin,iane (ce includ comportamentele ?erbale datorate mi&c'rilor larin,elui. Lnitatea acestor
comportamente d' na&tere personalit':ii umane.
A&adar" toat' ?ia:a psihic' uman' era redus' la cele trei or,ani%'ri comportamentale. /umai +n
felul acesta" credea uatson" psiholo,ia poate sc'pa de =co&marul8 subiecti?ismului &i poate fi
transformat' +ntr-o &tiin:' autentic'" obiecti?'" asemeni celorlalte &tiin:e ale naturii. !ele trei moduri de
or,ani%are comportamental' se de%?olt' treptat" succesi?" de-a lun,ul onto,ene%ei. *ndi?idul este
produsul unui proces de condi:ionare lent' &i" odat' format" el este foarte ,reu de schimbat" +ntrucNt ar
trebui ca mai +ntNi s' fie decondi:ionat &i" dup' aceea" reconstruit/recondi:ionat.
Gendin:a lui uatson a fost aceea de a restrNn,e aria de studiu a psiholo,iei doar la aspectele
eAterioare ale uni?ersului uman> el credea c' obser?area &i descrierea comportamentului erau
suficiente pentru predic:ia &i controlul lui.
$iind o psiholo,ie a obiectului" a faptelor obser?abile" m'surabile" controlabile" a pre?i%iunii" a
omului ?iu +n multiplele lui coneAiuni cu mediul +ncon-ur'tor" beha?iorismul watsonian (numit mai
tNr%iu =beha?iorismul clasicO a a?ut +nc' de la apari:ia sa un lar, ecou +n societatea american'. 4l
lea,' omul de lumea obiectelor &i de lumea oamenilor de care este +ncon-urat &i cu care
interac:ionea%'" ac:ionNnd asupra lui +n calitate de stimul. Jmul psiholo,iei beha?ioriste este omul
concret" real" solicitat &i determinat +n ac:iunile sale de mediul natural &i social +n care tr'ie&te. /u
+ntNmpl'tor +ntemeietorul beha?iorismului afirma c' suntem ceea ce facem &i facem ceea ce mediul ne
cere s' facem. 5siholo,ia acestui om este" de aceea" o psiholo,ie practic'" centrat' pe studierea omului
+n condi:iile lui fire&ti de ?ia:'" pe anticiparea &i" e?entual" pe controlarea comportamentului s'u (?e%i
1late" )000.
/u este mai pu:in ade?'rat &i faptul c' beha?iorismul are &i un punct slab" deloc de i,norat +ntr-o
e?aluare lucid': el simplific' nepermis de mult omul &i ?ia:a lui. Astfel" sub raport psihic" omul este
s'r'cit: sunt trecute cu ?ederea procese psihice importante precum: con&tiin:a" sentimentele" moti?a:ia
intrinsec'" ?oin:a. 5ractic" beha?iorismul face din om o ma&in'.
De&i criticii au considerat c' ?i%iunea lui uatson asupra naturii umane este una mecanicist' &i
mult prea simplist'" concentrarea sa pe studiul comportamentului obser?abil i-a permis s' formule%e
ipote%e clare care puteau s' fie testate eAperimental. 2utarea accentului pe utili%area unor metode mai
obiecti?e &i mai sistematice repre%int' una dintre cete mai mari contribu:ii aduse psiholo,iei.
'+ Ne"2e!a4i"ris*ul+ ;+:+ S>inner0 "ndii"narea "perant, sau instru*ental,+
Fn urma criticilor formulate" de prin 19E0" a +nceput un proces de reno?are &i de reformulare din
interior" ceea ce a condus la apari:ia neobeha?iorismului. De&i aceasta nu renun:' total la postulatele
ini:iale ale beha?iorismului tradi:ional" noua orientare introduce totu&i multe modific'ri prin care
+ncearc' s' ameliore%e / s' atenue%e unele dintre eAa,er'rile sale ini:iale.
Dup' 0Iinner" ori,inea comportamentului trebuie c'utat' +n mediul fi%ic &i social" &i nu +n ideile"
sentimentele sau st'rile de spirit ale indi?i%ilor. 0in,ura libertate posibil' a omului se refer' la
,estionarea multiplelor contin,ente de +nt'rire cu care fiecare indi?id este confruntat cotidian. De
aceea" 3.$. 0Iinner d' o mare importan:' proceselor +n?':'rii (condi:ion'rii operante.
!omportamentul omului . sus:ine el . are efecte asupra lumii +ncon-ur'toare" efecte care" la rNndul lor"
ac:ionea%' asupra or,anismului" modificNnd probabilitatea producerii aceluia&i r'spuns de c'tre acesta.
Daca un tip de reac:ie este +ns' +nt'rit" el ?a manifesta probabilitatea de a se repeta mai frec?ent.
Aceasta este ceea ce 0Iinner nume&te condi:ionare operant' (?e%i 1late" )000.
5siholo,ia stimul-r'spuns" +n forma condi:ion'rii operante" a&a cum apare +n lucr'rile celebrului
beha?iorist modern" studia%' stimulii care produc r'spunsuri comportamentale" recompensele &i
pedepsele care influen:ea%' aceste r'spunsuri &i modific'rile aduse +n comportament de manipularea
acestor pattern-uri de recompens' &i pedeaps'.
!um se ?ede" aceast' abordare nu ia +n seam' procesele mentale care inter?in +ntre stimul &i
r'spuns> ea este +n mod esen:ial interesat' de influen:a mediului> ea pleac' de la premisa c' fiin:ele
umane sunt modelate prin interac:iunile constante cu mediul. Fn termeni mai simpli" +n?':area &i
eAperien:a determin' apari:ia unui anumit tip de persoan'.
5lecNnd de la aceste premise" psiholo,ia beha?iorist' a de%?oltat unele tehnici terapeutice
(ba%ate pe procesele de condi:ionare. 4le sunt cunoscute sub numele de mo#ificare a
comportamentului sau de terapie comportamental.
Mo#ificarea comportamentului este o tehnic' folosit' pentru a schimba sau a +nl'tura un
comportament nedorit. !onform principiului s'u central" preluat din condi:ionarea operant'" un
comportament a?Nnd consecin:e fa?orabile" cu alte cu?inte" comportamentul +nt'rit po%iti?" ?a a?ea
tendin:a de a se repeta" pe cNnd un comportament i,norat se ?a stin,e. !omportamentul dorit este
+mp'r:it +ntr-o sec?en:' de pa&i mici. (eali%area fiec'rui pas este imediat recompensat'" +ns'" ,radual"
comportamentul dorit +ncepe s' fie cerut tot mai mult +nainte de a fi dat' recompensa. Acest proces
este cunoscut ca modelare a comportamentului prin aproAim'ri succesi?e. Aceast' tehnic' a fost &i este
utili%at' pe scar' lar,' +n clinicile pentru copii &i adul:i deficien:i mintal &i" +n special" +n ca%ul copiilor
auti&ti. De eAemplu" Co?aas (19<E a ini:iat un pro,ram destinat copiilor auti&ti" urm'rind modificarea
comportamentului de retra,ere a acestora din situa:iile de comunicare ?erbal' &i interac:iune social'.
('spunsurile adec?ate au fost recompensate" ini:ial" cu dulciuri. Llterior" pe m'sur' ce copiii de?eneau
mai recepti?i" ca +nt'rire a comportamentului =bunO (de%irabil a +nceput s' fie utili%at' +mbr':i&area.
"erapia comportamental" este un termen aplicat" +n ,eneral" tehnicilor ba%ate pe condi:ionarea
clasic'" ?i%Nnd comportamentul refleA in?oluntar. 0copul ei este . ca &i +n ca%ul tehnicii modific'rii
comportamentului . acela de +nl'turare a comportamentelor nedorite &i +nlocuire a lor cu cele dorite.
Ln eAemplu de aplicare a acestei tehnici se refer' la desensibili%area sistematic'" folosit' +n
special pentru tratarea fobiilor. Astfel" un pacient a?Nnd o fric' ira:ional' ?a fi +n?':at s' se relaAe%e.
5acientului i se pre%int' ,radual obiectul fricii sale (s' spunem" un p'ian-en" un &oricel etc. pNn' cNnd
poate tolera f'r' anAietate contactul cu obiectul.
5rin urmare" abordarea beha?iorist' repre%int' o abordare influent' +n psiholo,ie" ea are o mare
contribu:ie la +n:ele,erea func:ion'rii psiholo,ice" oferind tehnici eficiente de schimbare a
comportamentelor nedorite. !u toate acestea beha?iorismului nu i se poate trece cu ?ederea faptul c' +i
tratea%' pe oameni doar +n aspectele lor eAterioare/comportamentale" ca fiin:e" aflate la discre:ia
mediului lor.
Accentul pus pe determinismul eAterior +nl'tur' no:iunea de liber arbitru al indi?idului. Georetic"
+n beha?iorismul radical" comportamentul poate fi pre?'%ut &i controlat prin cunoa&terea complet' a
datelor ,enetice ale persoanei" a eAperien:elor sale trecute &i a situa:iei sale actuale.
3.$. 0Iinner (19<1 a respins liberul arbitru" sus:inNnd c' acesta este o ilu%ie. /umai admi:Nnd
determinarea comportamentului de c'tre factorii de mediu se poate modela mediul astfel +ncNt s'
ob:inem &i s' men:inem un comportament acceptabil social.
Cibertatea nu +nseamn' autodeterminare" ci eliberarea de un control dureros.
3.$. 0Iinner a considerat c' aceasta se poate dobNndi prin utili%area atent' a +nt'ririi po%iti?e &i
prin reducerea la minimum a +nt'ririi ne,ati?e &i a pedepsei.
Gotodat'" teoriile pri?ind condi:ionarea clasic' &i operant' nu pot eAplica apari:ia
comportamentului spontan" nou sau creati?. Fn acela&i timp" psiholo,ii clinicieni adep:i ai terapiei
orientate comportamental au fost critica:i pentru faptul c' tratea%' simptomele unei tulbur'ri mentale &i
nu cau%ele acesteia.
Luru indi4idual0
De studiat aplica:iile practice ale condi:ion'rii operante> de descries eAperimentele +n ba%a teoriei lui
0Iinner +ntreprinse +n penitenciare &i clinicile psihiatrice.
Te*a )(+ Gestaltis*ul a "rientare psi!"l"#i,+
)+ :"ndat"rii #estaltis*ului & =+ Jert!ei*er, J+ M"!ler, M+ M"..>a+
'+ Prinipiile #estaltis*ului+ Paradi#*a #estaltist,+ Pr"2le*atia -n4,,rii+
/+ C"ntri2uiile #estaltis*ului+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;.
)+ :"ndat"rii #estaltis*ului & =+ Jert!ei*er, J+ M"!ler, M+ M"..>a+
9estaltismul eAperimental datea%' din anul 1910 &i se lea,' de numele lui 2aA uertheimer:
anecdota ne spune c'" aflat +n tren spre a c'l'tori de la #iena +n (enania &i reflectNnd intens la
perceperea ?i%ual' a mi&c'rilor" i-a ?enit ideea de a face test'ri cu a-utorul caleidoscopului" drept care
coboar' +n ,ara din $ranIfurt" cump'r' o asemenea -uc'rie pentru copii &i o +ncearc' +n camera de la
hotel. !ontactea%' apoi pe profesorul $riedrich 0chumann de la Academia !omercial' din localitate"
iar acesta +&i trimite asistentul . anume" pe uolf,an, qxhler . s'-l +ntNlneasc'" permi:Nndu-i totodat'
s' lucre%e +n laboratorul s'u. Fn 191)" sunt publicate primele scrieri (inclusi? %espre perceperea
micrilor pe seama a&a-%isului fenomen /hi" deschi%Nndu-se astfel o fecund' pist' de in?esti,a:ie. Fn
1916" se mut' (spre a preda la Lni?ersitatea din 3erlin" continuNndu-&i acti?itatea de cercetare.
!ontrar te%elor a?ansate de membrii 9colii #in :ra'" uertheimer socote&te forma (&estalt drept ce?a
ori&inar" nicidecum ca re%ultat al tra?aliului intenional-pro#uctiv s'?Nr&it de con&tiin:'. !u alte
cu?inte" nu omul ,enerea%' mental structurile fundamentale ale obiectelor" ci ele apar:in constitutiv
psihicului uman" fiind in?estite chiar cu un caracter aprioric (anterior &i independent fa:' de orice
eAperien:'.
Fn eAperimentele efectuate" subiec:ilor (printre ?oluntari" se num'r' qxhler" qoffIa &i so:ia lui li
se pre%int' rapid &i alternati? dou' ima,ini" prima a?Nnd +n stNn,a o linie ori%ontal'" iar secunda" o
linie ?ertical' de aceea&i lun,ime +n partea dreapt'. !Nnd dubla stimulare este reali%at' +n inter?alul
ideal de circa 60 de milisecunde" ia na&tere impresia unei mi&c'ri aparente (asem'n'toare celei
eAecutate de &ter,'toarele de parbri%" +n schimb" dac' durata eApunerii este mai mic'" se percepe
simultaneitatea ima,inilor" iar dac' este mai mare (aproAimati? 15 sutimi de secund'" recep:ia are loc
+n re,im de succesi?itate. $orma de mi&care perceput' ideal a primit numele de fenomen /hi &i" departe
de a constitui efectul unei simple ilu%ii optice" a fost tratat drept do?ad' irefutabil' a pre%en:ei
confi&uraiilor +n procesualitatea noastr' psihic'. !u ansamblul rela:iilor constante subiacente"
totalitatea precede &i precump'ne&te decisi? asupra p'r:ilor care o alc'tuiesc" forma (c'reia nu-i
corespunde nici o sen%a:ie i%olabil' este un dat primar +n perceperea oric'rui lucru" a&adar" o
e8perien nemi;locit ce trebuie descris' f'r' a fi descompus' +n elemente.
uertheimer enun:' o serie de le,i intrinseci (+n sensul c' ac:ionea%' independent de eAperien:a
subiectului &i" uneori" nici nu reclam' mobili%area aten:iei ale &estalt-ului ?i%ual" precum: (a le,ea
pre&nanei sau a =celei mai bune forme8" caracteri%ate prin proeminen:'" simplitate" constan:'"
re,ularitate" simetrie etc.> (b le,ea unificrii" potri?it c'reia eAist' structuri dispunNnd de elemente
reciproc inclusi?e care se contopesc &i +nchid> (c le,ea inclusivitii (atunci cNnd componentele
formea%' un +ntre, solidar" ele nu mai pot fi decelate" discriminate> (d le,ea continuitii (formele
dispunNnd de un contur ne+ntrerupt sunt mai clar perceptibile decNt cele pre%entNnd un profil
discontinuu> (e le,ea pro8imitii: +n ca%ul unui &ir de fi,uri sau corpuri" dac' apropiem elementele
dou' cNte dou'" cre'm condi:ii pentru ,ruparea respecti?elor unit':i> (f le,ea similitu#inii: pentru
acela&i &ir de fi,uri/corpuri" dac' distan:ele se men:in constante" dar inter?in diferen:e de lumino%itate"
au loc re,rup'ri de componente &i apar structuri diferite.
uolf,an, qxhler a comb'tut mai ?echea psiholo,ie ,erman' a sim:urilor +ndatorat' lui ueber &i
$echner" imputNndu-le respecti?ilor contributori c'" +n pre%umti?a constan statornicit' +ntre stimul &i
reac:ia sen%orial' prin celebra lor le,e" au asumat +n mod ,re&it o rela:ie de unu-la-unu (sau bi-ecti?'"
cNnd de fapt e ?orba de un raport mai compleA. A dorit s' eAtind' sfera de cuprindere a conceptului de
&estalt asupra altor dimensiuni" tr's'turi &i aspecte psihice sau comportamentale" apreciind c' +ns'&i
aciunea (=inteli,ent'8 pre%int' =calit':i ale formei8" iar repetatele eAperimente f'cute pe seama
maimu:elor antropoide +n insulele Generiffe +ntre 191; &i 19)0 erau destinate s' probe%e c' scopul &i
mi-loacele +ntrebuin:ate pentru a-l reali%a fu%ionea%' +ntr-un tot indisolubil ce media%' (fa?ori%Nnd
4nele&erea spontan' a situa:iei &i soluionarea unor probleme practice. Asemenea idei +ntNlnesc fericit
unele dintre te%ele principale apar:inNnd lui uertheimer +n le,'tur' cu =,Nndirea producti?'8" te%e
con:inute +n lucrarea omonim' (%as /ro#u<tive %en<en editat' +ns' abia postum (195<: momentul
central al +n?':'rii este dat de intui:ia intelectual' (0insicht asimilat' concomitent unei percep:ii
diri-ate &i unei cunoa&teri creatoare instantanee.
2ai mult" pe acelea&i ba%e in?esti,a:ionale po%iti?e &i obiecti?e" qxhler a +ncercat s' demonstre%e
c'" +n ,enere" activitatea creierului se las' ordonat' &i condus' de principii sau norme inte,rati?-
confi,ura:ionale" a-un,Nnd la conclu%ia . ardent disputat' chiar +n %ilele noastre" bun'oar'" pe fundal
co,niti?ist" a . eAisten:ei unui ?eritabil i'omorfism funcional +ntre procesele neurolo,ice &i cele
mentale. 3a +nc'" sistemele fi%iolo,ice (la care" +n ultim' instan:'" se reduc st'rile &i e?enimentele
l'untrice +n?ederea%' i%bitoare con?er,en:e" analo,ii" similitudini cu fenomene de tip electric"
termodinamic etc. Fn atare conteAt" elaborea%' teoria c6mpului" +n:eles ca distribu:ie ener,etic'
dinamic' c'tre diferitele componente alc'tuitoare &i manifestat +ntreit" adic' +n plan fi%ic (real"
cerebral (fi%iolo,ic &i psihic (func:ional.
Dup' 19)0" se stabile&te la 3erlin" unde editea%' re?ista Cercetarea psiholo&ic (19)1 &i este
numit director al foarte bine utilatului *nstitut de 5siholo,ie din urbe (19)). !ompetenta (dac' nu &i
charismatica sa presta:ie didactic' spore&te constant num'rul studen:ilor (printre care mul:i str'ini
pro?enind din :'rile est-europene &i" +ntrucNt?a frapant pentru timpul cu pricina" destule fete ori tinere
femei sosi:i s'-i audie%e cursurile" iar" cu toate c' ace&tia se recrutau de obicei din clasele superioare
ale societ':ii (sau" poate" tocmai de aceea" nu re%ist' tenta:iei de a le +mp'rt'&i ?ederile-i social-
politice puternic impre,nate stNn,ist (social-democrat.
4le? al lui 0tumpf &i 0chumann la $ranIfurt" asistent al lui qvlpe la uvrt%bur," colaborator
apropiat al lui uertheimer &i qxhler" profesor la 9iessen (dar nu &i +n 3erlinul unde se n'scuse" qurt
qoffIa este cel mai producti? dintre ,estalti&ti pe linia operei publicate" re?enindu-i +nsemnate merite
atNt ino?ati?-teoretice (de pild'" relati? la in?arian:ii percep:iei spa:iale" cNt &i doctrinar-
sistemati%atoare. De?i%a dup' care &i-a +ntreprins in?esti,a:iile &i nu +nceta s' o repete studen:ilor s'i
,ermani sau americani sun' astfel: =9'se&te fapte" fapte &i iar fapte> cNnd e&ti si,ur de faptele tale" po:i
+ncerca edificarea unei teorii" +ns' faptele sunt mai importante8. !a &tiin:' desp'r:it' de ?i%iunile
materialist'" ?italist' &i nai?-empirist'" psiholo,ia +ndepline&te o func:ie epistemic' prin eAcelen:'
inte&ratoare" din moment ce se situea%' la intersec:ia a trei =pro?incii8" anume natura inanimat'" ?ia:a
&i sufletul" implicit +n matca de confluen:' a disciplinelor ce dau seam' de cantitate" ordine &i
semnifica:ie (?aloare. 4a ?a +mpleti armonios cercet'rile consacrate rela:iei cau%'-efect cu cele
dedicate raportului +ntre,-parte. Fn 19);" a emi,rat +n 0tatele Lnite
)
" iar" predNnd la diferite uni?ersit':i
&i tip'rindu-&i multiple lucr'ri" a ini:iat pe psiholo,ii transatlantici +n uni?ersul ideilor ?ehiculate prin
noua para#i&m. $'r' a reu&i s' o impun' &i s' alinie%e prea mul:i adep:i" de ?reme ce a?ea +n
beha?iorism un ?i,uros &i influent contracandidat.
9estaltismul cunoa&te o deosebit' +nflorire interbelic' +n cadrul a ceea ce s'l'&luie&te sub
apelati?ul de =a doua &coal' de la Ceip%i,8" +ntemeiat' &i condus' +n inter?alul a dou' decenii de $eliA
qrv,er" discipol &i doctorand al lui uundt" promotor (dimpreun' cu 0pearman &i Allport al metodei
anali%ei factoriale. 5otri?it opticii sale +nf':i&ate +n %espre structurile psihice (19)6" nu doar percep:ia
&i +n?':area" dar &i viaa afectiv este purt'toare a calit':ilor de or,ani%are +n totalit':i compleAe"
+ntre,ul (=tr'irea8 de ansamblu" 0rlebnis subordonNnd &i determinNnd di?ersele componente de
factura emo:iei" moti?a:iei sau ?oli:iei punctuale" dup' cum inflen:ea%' chiar tra?aliul ,Nndirii" inclusi?
+n iposta%a sa lo,ic'. 5rin $riedrich 0adner . teoretician contro?ersat +n ?irtutea op:iunilor sale pro-
na%iste" f'cNnd astfel o fi,ur' aparte printre promotorii curentului +n aten:ie" de co?Nr&itoare ma-oritate
e?rei ." punctul de ?edere holistico-emer,entist se ?ede transpus +n domeniul psiholo&iei #e'voltrii"
?orbindu-se despre +nche,area treptat'" +n onto,enie" a unor e8periene ale formei din =,ermeni8
(?irtuali" +nc' nemanifesta:i" dar totu&i decelabili la cercetarea atent' de &estalt" proces desemnat prin
sinta,ma &ene' actual.
'+ Prinipiile #estaltis*ului+ Paradi#*a #estaltist,+ Pr"2le*atia -n4,,rii+
/rincipiile &estaltismului2
a= :estaltul-calitate esenial a c6mpului psiholo&ic
0e %ice c' raportarea ,estalti&tilor la +ntre, este dificil de +n:eles" de&i aser:iunea 6+ntre,ul este
altce?a decNt suma p'rtilor8 se ,'se&te &i la +n:eleptul chine% Cao-G%i" care tr'ise cu &ase secole
+naintea erei noastre> simpla afirma:ie a diferen:ei dintre suma p'r:ilor &i +ntre, a fost considerat' de
3.$. 0Iinner +n deceniul al patrulea o pseudoproblem'" de&i ,estalti&tii delimitaser' pe ba%a acestui
criteriu 6,Nndirea producti?'8 &i 6re%ol?area prin surprindere a le,ii de or,ani%are intern'8 (prin
4insicht.
5rin natura intrinsec' a eAperien:ei lor co,niti?e" oamenii recep:ionea%a &i procesea%' datele
+ntr-un mod structurat" potri?it unor le,i ale dependen:ei par:ii de +ntre,. (ealitatea +ns'&i are
or,ani%are structural-emer,ent'> eAemplul apei" cu calit':ile ei surprin%'tor de diferite fa:' de
elementele componente (oAi,enul &i hidro,enul> structura casei" structurile materialelor &i ale
:esuturilor ?ii" circuitul electric func:ional etc. (u. qohler tratea%' sistematic asemenea eAemple +n
lucrarea 6Die phHsichen 9estalten8"19)0.
b= >aportul psihic-fi'iolo&ic
Dac' +n $i%ic'" no:iunea de cNmp semnific' un spa:iu definit de mi&carea unor particule (ce
poate fi descris' matematic" +n accep:iunea psiholo,ic' realitatea este alta. 0a lu'm eAemplul mai
frec?ent utili%at al cNmpului percepti?: c'mpul semnific' un ansamblu de rela:ii antecedent-
consec?ent" cu o descriere ?erbala sau matematic'" relati? la care comportamentul de orice fel nu
depinde punctual de caracteristicile locale ale situa:iei-stimul.
*pote%a unor cNmpuri fi%iolo,ice a fost admis' de psiholo,i sub semnul i%ofunc:ionalit':ii
epistemice: dac' un anumit 6model8 fi%iolo,ic are o +nalt' probabilitate de predictie a
comportamentului" atunci el poate fi considerat ?alabil. *deea de cNmp a capti?at pe fi%iolo,i &i i-a
f'cut s' eAperimente%e interferen:e +ntre for:e electrice" schimb'ri fi%iolo,ice &i percep:ie (+n special
cea ?i%uala. Dac' +n aceast' pri?in:' datele n-au fost considerate edificatoare" rela:ia dintre structurile
cerebrale &i eAperien:' a fost definit' si,ur ca una de i%omorfism. Fn ?:estalt psycholo&y@ 19;<" u.
qxhler afirm': 6Jr,ani%area eAperen:ial' +n spa:iu este +ntotdeauna structural-identic' cu or,ani%area
func:ional' +n distribu:ia proceselor cerebrale de ba%'8 .
c= 5titu#inea fa #e e8periena trecut
Acest principiu" redat prin sinta,ma 6simultaneitate8 (+ntre psihic &i fi%ic este cu totul specific
&colii ,estaltiste. $'r' a ne,a total rolul eAperien:ei trecute +n reacti?itatea indi?idului +ntr-o situa:ie
inedit'" ?aloarea acesteia este diminuat' in apari:ia noii ima,ini percepti?e sau solu:ii> confruntarea
concret' cu stimulul sau cu situa:ia problematic' este atNt de hot'rNtoare pentru comportamentul
adec?at" +ncNt modific' eAperien:a trecut'. 5recep:ia este influen:at' de trei tipuri de ?ariabile:
,enetice" istorice &i situa:ionale. Aceasta nu +nseamn' c' unele le,i de or,ani%are a ,estalt-ului nu pot
fi +n?':ate (cum ar fi principiul proAimit':ii: elementele apropiate apar:in aceluia&i obiect.
9estalti&tii sunt preocupa:i de 6efectul producti?8 al impactului cu pre%entul" la care pot
contribui &i elemente nati?e &i date ale eAperien:ei trecute" f'r' +ns' a fi hot'rNtoare. u.qohler eAplica
aceasta prin fi,ura:
De&i fi,ura con:ine dou' litere 6D8" cu care suntem familiari%a:i" ansamblul nu este perceput ca
o completare a acestora" deci ca:
#= /rincipiile confi&uraiilor
4nun:ate +n 19)E de 2.uertheimer ca re%ultate eAperimentale" cu timpul au de?enit cunoscute
ca 6le,i de or,ani%are8. Autorii ,estalti&ti &i-au dat seama de dificultatea +n:ele,erii formul'rilor
?erbale &i au ilustrat fiecare principiu cu fi,uri.
1 /ro8imitatea2 elementele dispuse +mpreuna +n timp &i spa:iu tind sa fie receptate +mpreuna.
$i,ura al'turat' este perceputa ca trei perechi de linii &i nu altfel:
) Similaritate2 elementele asem'n'toare tind sa fie percepute +mpreun' +ntr-o aceea&i structura
de lucruri e,ale. De eAemplu" &irul unor cercule:e dispuse alternati?" mare-mic:
E %irecia2 tindem sa ?edem fi,urile +n modul +n care elementele sunt orientate ca o cur,ere
continu'. De eAemplu:

; Set-ul obiectiv: dac' se percepe un anumit tip de or,ani%are" se formea%' o disponibilitate (set
de a ?edea la fel &i elementele-stimuli ce nu au +ntocmai aceea&i dispunere. #edem al'turat trei seturi
de elemente: primul este compus din perechi clar delimitate spa:ial> +n al doilea" delimitarea este mai
estompat'" iar +n al treilea lipse&te> totu&i"+ntre,ul ansamblu tinde s' fie perceput cu or,ani%area primei
serii:
5 8Soarta comun@2 cNnd elementele unei serii mai mari sunt dispuse altfel" ele tind s' fie
percepute ,rupat. 4Aemplu:
6 /re&nana: fi,urile tind s' fie percepute ca 6bune8" complete" stabile" +n ciuda unor
lipsuri. Al'turat ?edem 6cerc8 &i 6triun,hi8" de&i sunt fi,uri incomplete:

/ara#i&ma &estaltist
1biectul /siholo&iei: studiul eAperien:ei imediate a +ntre,ului or,anism. Fn contrast cu
beha?iorismul" ,estalti&tii s-au ocupat mai mult cu percep:ia &i aceasta din perspecti?a condi:iilor
situa:iei pre%ente &i a antecedentului.
/ostulate. Lnul sin,ur este formulat clar: +ntre,ul domin' p'r:ile &i constituie realitatea
primara" 6unitatea elementar'8 de anali%'" specific' &i profitabil' pentru psiholo,ie. 2ai sunt eAplicite
alte patru postulate secundare: 1 i%omorfismul" ) contemporaneitatea" E le,ile or,ani%'rii" ;
noncontinuitatea +n?':'rii.
%atele anali'ei tiinifice. Fn aceastw pri?in:w se poate obser?a o apropiere de beha?iori&ti" care
au practicat acceptarea aceluia&i ,en de date pri?ind +n?w:area &i re%ol?area de probleme. Dacw
beha?iori&tii au eAclus con&tiin:a &i introspec:ia ca fapt al anali%ei &tiintifice" au acceptat totu&i
comportamentul ?erbal> ,estalti&tii au fost mai toleran:i" acceptNnd relatwrile subiectului despre ceea ce
recep:ionea%w &i ,Nnde&te.
Selecia i cone8iunea. 5roblema de studiu pentru ,estalti&ti a fost nu selec:ia elementelor
realului" ci structurarea lor: unele elemente de?in fond" altele 6fi,urw pe fond8. Ce,ile de structurare
formulate de 2.uertheimer sunt +n fapt re,uli de selec:ie> al:i ,estalti&ti au definit unele proprietw:i ale
stimulilor care-i fac 6in?arian:i8 pentru procesarea co,niti?w.
Fn ceea ce pri?e&te coneAiunea (apari:ia forma:iilor complete din elemente simple trebuie
remarcat faptul cw principiile de or,ani%are (ale ,estalturilor nu ?i%ea%w coneAiuni" ci raporturi
dinamice dintre antecedent &i consec?ent &i raporturi func:ionale (cu efect emer,ent dintre
componente> principiul i%omorfismului" de asemenea" eAplicw aspectul producti? al proceswrii
co,niti?e" cum ?or %ice creatolo,ii . 6a fleAible use of Inowled,e8.
/roblematica 4nvrii
Dupa cum reiese din formularea acestor principii" uertheimer admite pre%en:a eAperien:ei
trecute (ca set" ca tendin:' sau ca disponibilitate co,niti?'> +n ,eneral ins'" ,estalti&tii nu pun accentul
pe 6reproducere8" ci pe 6aspectul producti?8" adic' pe procesarea co,niti?' determinata de 6?ectorii8
situa:iei pre%ente. 2odul de cooperare a celor dou' ,rupe de factori" putem spune acum" n-a fost
de%?'luit de ,estalti&ti" dar a f'cut obiectul urmatoarei -um't'ti de ?eac de cercetari +n creati?itate
(inclusi? in?entic'.
Fncw din cartea 62entalitH of apes8(19)5" u.qohler demonstrea%' eAperimental c' formarea
ima,inii percepti?e este determinat' de calitatea cNmpului ca +ntre,. (e%ol?area unei probleme de?ine
o restructurare a c6mpului perceptiv" +n sensul unei conplet'ri pentru ca" +n raport cu problema pusa"
cNmpul s' de?ina semnificati?. !um confi,ura:iile 6bune8 sunt stabile" o data insi,htul (descoperirea"
iluminarea produs" eAperien:a cN&ti,at' (deci +n?':area este stabil'.
Fn 6/ro#uctive thin<in&8" 2.uertheimer su,erea%' metode ,estaltiste eficiente +n problem
sol?in," abord'ri +n termeni holistici" diminuarea aten:iei pentru detalii" +ncerc'ri oarbe &i c'i +n,uste
de dresa- (+n spiritul lui GhorndiIe.
Ln moment remarcabil +n e?olu:ia concep:iei ,estaltiste +l repre%inta cartea lui q.DuncIer 6Jn
problem sol?in,8(19;5" o de%?oltare a lucr'rii cu acela&i titlu publicat' +n 19E5" +n ,ermana
(65sHcholo,ical mono,raphs8"5@()<0. Aici" tNnarul ,estaltist (cole, de doctoratur' cu cunoscutul
psiholo, romNn 9h.1apan" face o delimitare clar' +ntre dou' tipuri de situa:ii problematice: 6tipul
Aume@ &i 6tipul :estalt@. 5rimul se pretea%' la o re%ol?are dup' suma elementelor" al doilea se
re%ol?' prin 64insicht8(en,l. 6insi,ht8" adica restructurare" surprinderea principiului de or,ani%are
holistic'> +ntr-un ca%" re%ol?area este ,raduala" metoda +ncerc'rilor &i erorilor poate fi adec?at'> +n
cel'lalt" ,Nnditorul +n?in,e obstacole (cum este fiAitatea func:ional'" trecerea de la neputin:' la reu&it'
este brusc'" performan:a este rapid'" procedeul este u&or transferat.
/+ C"ntri2uiile #estaltis*ului+
2ul:umit' altor contribu:ii" ,estaltismul se ?a transfera de la indi?id +n sfera instituirilor i
relaiilor psiho-sociale" pasul hot'rNt +n inedita direc:ie fiind +ntreprins de qurt Cewin" un timp
profesor la 3erlin" apoi mutat peste ocean dup' ?enirea la putere a lui Ditler" unde reu&e&te cu abilitate
s' ob:in' ,eneroase finan:'ri pentru cercet'rile sale de la persoane particulare &i institu:ii (precum
>oc<efeller Foun#ation. #a aduce de%?olt'ri +nnoitoare teoriei Ixhleriene a c6mpului" a&a +ncNt s'-i
asi,ure permeabilitatea la procesele #e &rup +ntinse +ntre cooperare &i conflict" +n?':are &i influen:are"
ca &i la fenomenele frustrrii &i re&resului psihic" plus pandantele lor +n materie de conduit'
=de?iant'8. Ad'stNnd sub plurale denumiri (psiholo&ie #inamic" psiholo&ie topolo&ic" psiholo&ie
vectorial" noua ?i%iune . ?rut' o ampl' sinte%' a feluritelor tendin:e re,ionale de profil (?'%ute ca
mult prea parcelare . se focali%ea%' nu atNt pe realitatea brut-natural' ori alc'tuirea somatic' (de&i le
presupune tacit" ci pe a&a-%isul spaiu vital" constituit potri?it =tr'irii8 +ntre,ului circumstan:ial &i
an,a-Nnd =%ona8" =,rani:a8 &i =orientarea8 drept termeni-cheie.
/erefu%Nnd s' se racorde%e la surse psihanalitice" s-a str'duit s' remanie%e conceptul anali'ei
(obli,atoriu desf'&urat' sub auspiciile &i finalitatea de%irabilei sinte'e +ntre,itoare" dup' cum a
solicitat ca +nsu&i comportamentul s' fie abordat +ntr-un ori%ont al =situa:iei complete8" a&adar luNnd +n
considerare deopotri?' condi:iile cultural-ambientale &i =personalitatea total'8 (cu toate dispo%iti?ele
sale nati?e &i dobNndite" pulsionale &i intelectuale" moti?a:ionale &i ?oli:ionale" afecti?e &i discursi?e"
atitudinale &i ac:ionale &.a.m.d.. Al'turi de anali%'" descriere &i utili%area defini:iilor opera:ionale" se
recur,e la meto#a constructiv" iar pre%entarea (dorit' cNt mai ri,uroas' &i precis' este +nso:it' de
formule matematice de inspira:ie topolo,ic' &i ?ectorial'. ('spun%Nnd direct necesit':ilor pra,matice
ale psiholo,ilor" peda,o,ilor" antreprenorilor &i mana,erilor" politicienilor" sporti?ilor etc." teoria
lewinian' &i-a aflat nu doar mul:i sus:in'tori americani" dar &i solide confirm'ri eAperimentale.
Fn esen:'" +nc' din fra,ed' copil'rie" orice indi?id este +ncon-urat de o multitudine de structuri
cvasi-fi'ice (+nc'peri" mobilier" ustensile &.a. &i cvasi-sociale (familie" &coal'" biseric'" loc de munc'"
cerc amici:ial etc." dar" mai important" dispune de felurite posibiliti funcionale care +l stimulea%' &i
+i permit s' desf'&oare o ?arietate de ac:iuni solitare ori coparticipante. 0t'rile de fapt &i e?enimentele
ambientale sunt denumite =caractere8" =for:e de chemare8 sau =?alen:e8" ponderea" t'ria" impactul
acestora fiind determinat(' de trebuin:ele momentane (deci schimb'toare ale persoanei. Fn,lobNnd-o
cu necesitate" spa:iul ?ital de eAisten:' se supune el +nsu&i unei dinamici sui &eneris" lucrurile ce-l
populea%' modificNndu-&i permanent semnifica:ia &i ?aloarea subiecti?'" oscilNnd deconcertant pe
+ntrea,a ,am' cuprins' +ntre atracti? &i de%a,reabil" acceptare &i de%a?uare. 3un'oar' (&i lua:i bine
aminte" ?oi" studen:ilorr" absol?irea . onorabil't . a unei institu:ii de +n?':'mNnt superior (=?alen:'
po%iti?'8 reclam' parcur,erea obli,atorie a unei re,iuni de =caracter ne,ati?8" adic' preocupare &i
munc' sus:inut'" renun:'ri" chiar sacrificii (r.
Te*a ))+ Psi!"l"#ia u*anist, 9 "nepiile .unda*entale u pri4ire la natura "*ului
)+ C"nepiile de 2a7, ale psi!"l"#iei u*aniste+
'+ C+ R"#ers, A+ =asl"I 5i ali repre7entani ai psi!"l"#iei u*aniste+
Literatura re"*andat,0
0chi:e din istoria psiholo,iei" 3ucure&ti" 199;
)+ C"nepiile de 2a7, ale psi!"l"#iei u*aniste+
!onsiderat' de unul dintre ini:iatorii ei" Abraham D. 2aslow (190@-19<0" a treia for:' +n
psiholo,ie" +nc' de la +nceput psiholo,ia umanist' a repre%entat o reac:ie +mpotri?a celorlalte dou'
mari orient'ri eAistente &i practicate +n Jccident: beha?iorismul &i psihanali%a" taAate ca incapabile de
a studia &i mai ales de a solu:iona problematica real'" concret' a omului contemporan" aflat +n fa:a
multor dileme &i contradic:ii. =4u cred c' psiholo,ia umanist'8" scrie 2aslow" =trebuie s' se ocupe
mai mult de problemele importante ale po%i:iei omului +n lumea de a%i &i spun acest lucru deoarece
toate problemele importante ale omenirii . r'%boi &i pace" eAploatare &i fraternitate" ur' &i dra,oste"
boal' &i s'n'tate" +n:ele,ere &i conflict" fericire &i nefericire . conduc la o mai bun' +n:ele,ere a naturii
umane &i la o psiholo,ie cu aplica:ii directe pentru ?ia:a omului8 (1late" )000. Ca rNndul ei" !harlotte
3ruhler (1@9E-19<; sus:inea c': =psiholo,ia umanist' se ?rea a fi o solu:ie la problemele umane ale
timpului nostru: cum s' tr'ie&ti o ?ia:' plin' de succes &i cum s' construie&ti rela:ii mai satisf'c'toare
+ntre oamenii acestei lumi8 (1late" )000" p. 10;.
5siholo,ii umani&ti consider' c' obiectul de studiu al psiholo,iei ar trebui s' fie eAperien:a
con&tient'" subiecti?' a indi?idului.
4i consider' persoana uman' ca fiind o fiin:' liber' &i ,eneroas'" cu poten:ial pentru cre&tere &i
de%?oltare. 4i pun accentul pe unicitatea fiin:elor umane" pe libertatea lor de a-&i ale,e propriul destin
&i consider' folosirea metodelor &tiin:ifice" statistice" cantitati?e ca inadec?ate pentru studiul fiin:ei
umane. Fn fond" psiholo,ia ar trebui" +n primul rNnd" s' +ncerce s' +i a-ute pe oameni s' +&i maAimi%e%e
poten:ialul de cre&tere psiholo,ic'. 4a :inte&te la a sus:ine maturi%area lor psihic' &i social'.
5erspecti?a umanist' este o perspecti?' optimist'. 4a consider' c' oamenii lupt' s' +&i atin,' propriul
poten:ial" s' atin,' maAimul cre&terii personale" +n cadrul propriilor limite.
A&adar" +n centrul psiholo,iei umaniste este situat omul" cu ?ia:a sa personal' &i rela:ional'"
pres'rat' cu nimicurile cotidiene &i cu marile ei drame" cu iposta%ele de?enirii &i autoconstruc:iei
omului &i eAperien:ei sale" cu atitudinea lui acti?' fa:' de propria sa eAisten:'. 7i toate acestea nu doar
cu scopul de a cunoa&te &i de a +n:ele,e mai bine omul" ci pentru a-i oferi mi-loace specifice de ac:iune
+n ?ederea dep'&irii dificult':ilor cu care se confrunt' (?e%i 1late" )000.
Fntre cei mai importan:i eAponen:i ai abord'rii umaniste se num'r': A. 2aslow (190@-19<0"
!.(. (o,ers (190)-19@<" !harlotte 3ruhler" K.$.G. 3u,ental" A. !ombs" Gh. 9ordon" K. !ohen" A.
uelleI" A. de 5eretti etc. !riticNnd atNt beha?iorismul (care postula o concep:ie mecanicist' despre
om" considerNndu-l ca o ma&in' u&or manipulabil' +n func:ie de scopurile propuse" cNt &i psihanali%a
(care reducea omul la instan:a sa ira:ional'" la o fiin:' controlat' ire?ocabil de trecut" !arl (. (o,ers
sus:inea: =Jmul nu are pur &i simplu caracteristicile unei ma&ini" el nu este pur &i simplu o fiin:' sub
controlul instinctelor incon&tiente" ci este o persoan' care creea%' sensul ?ie:ii" care +ncorporea%' o
dimensiune a ?ie:ii subiecti?e8 (1late" )000" p.105. 2ai departe" celebrul psihoterapeut american
sublinia%': =#reme +ndelun,at'" omul nu s-a sim:it pe sine decNt ca o p'pu&' ?ie" determinat' de for:e
economice" de for:ele incon&tientului sau de for:ele mediului +ncon-ur'tor. 4l a fost sub-u,at de
persoane" institu:ii" de teoriile &tiin:ei psiholo,ice. Dar el propune cu fermitate o nou' declara:ie de
independen:'. 4l denun:' alibiurile lipsei de libertate. 4l se ale,e pe sine an,a-Nndu-se" +ntr-o lume
eAtrem de dificil' &i adesea tra,ic'" s' de?in' el +nsu&i" nu o p'pu&'" nu un scla?" nu o ma&in'" ci
0inele s'u unic &i indi?idual8.
'+ C+ R"#ers, A+ =asl"I 5i ali repre7entani ai psi!"l"#iei u*aniste+
C+R+ R"#ers. 5sihoterapeut american" psihopeda,o," profesor la Lni?ersitatea din Jhio"
creator al conceptului de nondirecti?ism" !.(. (o,ers &i-a +nceput cariera profesional' ca psihanalist.
!a &i $reud" el a fost psiholo, clinician &i multe dintre conclu%iile sale au fost formulate +n urma
acti?it':ii desf'&urate cu persoane afectate de tulbur'ri emo:ionale. 4l a obser?at c' multe dintre aceste
probleme psiholo,ice se nasc din dilema =a trebui/a doriO. Aceasta se refer' la conflictul dintre ceea ce
oamenii cred c' ar trebui s' fac' &i ceea ce simt c' este mai bine pentru ei s' fac'. De eAemplu" un
indi?id poate sim:i c' i-ar pl'cea s' aib' o acti?itate mai important' la birou" dar &tie c' ar trebui s'
petreac' mai mult timp cu familia. Disconfortul pro?ocat de aceast' dilem' =a trebui/a doriO ,enerea%'
anAietate.
!onceptele-cheie asociate concep:iei umaniste a lui !.(. (o,ers &i care +ntemeia%' ceea ce am
putea numi =atitudinea ro,ersian'O sunt:
a con,ruen:a sau autenticitatea persoanei>
b empatia>
c considera:ia necondi:ionat po%iti?' sau acceptarea f'r' re%er?e a celuilalt" a&a cum este el.
Georia lui (o,ers asupra personalit':ii umane pleac' de la premisa c' oamenii sunt fundamental
buni. $iecare indi?id este unic &i are o ne?oie ba%al'" primar'" de ima,ine po%iti?'. 2ai precis" fiecare
indi?id are ne?oie +n mod fundamental de respectul &i de admira:ia celorlal:i. Fn opinia lui (o,ers" to:i
oamenii se nasc cu o tendin:' spre reali%area de sine" moti? care ne face s' cre&tem &i s' ne de%?olt'm
ca fiin:e umane s'n'toase &i mature (psihic &i social. !onceptul central al acestei teorii este conceptul
de sine" de perspecti?' asupra persoanei" dobNndit +n cursul eAperien:ei de ?ia:'" prin intermediul
tuturor percep:iilor" ?alorilor &i atitudinilor care se constituie ca =euO. Acest sine perceput influen:ea%'
felul +n care indi?idul percepe lumea &i propriul comportament. !onform teoriei lui !.(. (o,ers"
cel'lalt aspect al sinelui este sinele ideal" care repre%int' percep:ia modului +n care indi?idul ar dori s'
fie sau ar trebui s' fie. Astfel" o femeie se poate percepe pe sine ca fiind respectat' &i a?Nnd o carier'
de succes" dar a?Nnd lipsuri ca mam' &i ca so:ie (lipsuri care pot s' fie sau nu ade?'rate. 0inele ei
ideal ar putea cere un succes e,al +n ambele sfere al ?ie:ii sale.
A&adar" dup' (o,ers" fiecare persoan' are un sine perceput &i nu un sine ideal. Fn aceste condi:ii"
se poate ?orbi despre o s'n'tate psihic' atunci cNnd sinele perceput este relati? compatibil cu sinele
ideal. 5roblemele psiholo,ice apar atunci cNnd +ntre sinele perceput &i sinele ideal" sau +ntre sine &i
eAperien:ele din lumea real' apare &i se manifest' o nepotri?ire serioas'" semnificati?'.
!.(. (o,ers &i-a +nceput cariera profesional' ca psihanalist. Fns'" treptat" el a-un,e la conclu%ia
c' perspecti?a psihanalitic' +i face pe oameni s' par' nea-utora:i" indi?i%i care nu pot s' se descurce +n
?ia:' f'r' a-utorul psihoterapeutului. Astfel c'" +n timp" (o,ers ?a de%?olta o nou' tehnic'
psihoterapeutic' pe care o ?a denumi centrat' pe client sau nondirecti?'" pentru a accentua faptul c'"
mai de,rab'" clientul (&i nu =pacientulO trebuie s' -oace rolul principal +n terapie &i nu psihoterapeutul.
Aceast' nou' abordare . cum se ?ede . este opus' celei psihanalitice" unde +n centru se ,'se&te
terapeutul" care face interpret'rile &i ofer' prescrip:ii.
5rin urmare" +n terapia centrat' pe client" +n condi:iile date" clien:ii (&i nu =pacien:iiO au puterea
&i moti?a:ia de a se a-uta sin,uri. $acilitatorul (&i nu =terapeutulO +ncearc' s' cree%e o atmosfer' cald'"
po%iti?'" de acceptare" +n care acest lucru de?ine posibil. 0pre deosebire de alte tipuri de terapie"
facilitatorul nu este un eApert" o fi,ur' autoritar'" iar terapia este una nondirecti?'. 0copul este acela de
a-i a-uta pe clien:i s' +&i clarifice ,Nndurile despre problemele pe care le au &i s' dobNndeasc' o mai
mare +n:ele,ere a acestora. !a urmare" clientul de?ine con&tient de sine" poate s'-&i recunoasc'
propriile for:e &i limite" ceea ce adeseori duce la cre&terea autoaccept'rii. Fn acela&i timp" o mai bun'
+n:ele,ere a constrNn,erilor reale" a&adar nu ima,inate sau autoimpuse" poate a-uta clientul s' decid'
cum s' ac:ione%e.
$actorul-cheie +n aceast' terapie este cel conform c'ruia clientul +&i poate controla tot mai mult
destinul &i poate ,'si solu:ii satisf'c'toare la problemele sale. $acilitatorul nu aprecia%' cNt de
adec?ate sunt solu:iile ,'site de client. Fn cadrul unei +ntre?ederi nondirecti?e demersul principal este
empatia. 4a este acea ascultare eAtrem de atent' pe care o practic' cel care inter?ie?ea%'" tin%Nnd s'
i,nore propriile sale ?alori &i s' inte,re%e momentan ?alorile celuilalt. $acilitatorul se afl' +n acea
situa:ie care +i permite s' +n:elea,' moti?ele ce-l determin' pe inter?ie?at s' ac:ione%e" s' ,Nndeasc'
sau s' se eAprime a&a cum o face. 0pre deosebire de simpatie &i antipatie" care sunt dou' atitudini &i
reac:ii afecti?e spontane" empatia presupune un demers ?oluntar de +n:ele,ere (cNt mai complet' &i
(cNt mai profund' a celuilalt.
Adeseori" !.(. (o,ers &i al:i psiholo,i umani&ti au apelat &i apelea%' la metoda terapiei +n ,rup.
$iecare membru al ,rupului +l accept' pe oricare alt membru al ,rupului s'u a&a cum este. 9rupul +i
permite indi?idului s'-&i eAprime deschis problemele +n fa:a celorlal:i" iar feed-bacI-ul primit +l a-ut'
s' +n:elea,' felul +n care este perceput de ace&tia.
Autorul nondirecti?ismului a a-uns la conclu%ia c' principiile sale psihoterapeutice pot fi aplicate
cu succes &i +n educa:ie. 4l ?a lansa" astfel" ideea educa:iei centrat' pe ele?" +n care educatorii se ?or
preocupa constant s' asi,ure ele?ului aceea&i atmosfer' cald'" po%iti?' &i de acceptare de sine. Ca fel"
educatorul este ?'%ut &i ?a ac:iona ca un facilitator al procesului de +n?':are-de%?oltare" al c'rui scop
final este acela al pre,'tirii ele?ului s' se a-ute sin,ur" s'(-&i re%ol?e problemele &i dilemele f'r'
a-utorul celor din -ur. Desi,ur" empatia r'mNne un mediator psiholo,ic constant +n rela:ia educator-
ele?.
A2ra!a* H+ =asl"I+ 2aslow &i-a ob:inut doctoratul +ntr-un departament de psiholo,ie +n care era
puternic sus:inut' psiholo,ia beha?iorist'. 5e parcursul acti?it':ii sale" +&i d' seama c' psiholo,ii
beha?iori&ti americani au de?enit atNt de preocupa:i de obiecti?itate &i de studiul comportamentului
manifest" +ncNt au a-uns s' i,nore cNte?a dintre aspectele cele mai importante ale eAisten:ei &i fiin:ei
umane. Gotodat'" el s-a con?ins c' abordarea freudian' asupra psihicului are limite" +n special pentru
c' se ba%ea%'" cu deosebire" pe comportamentul omului ne?rotic. Fn aceast' situa:ie" 2aslow +ncepe s'
obser?e &i s' se ocupe de comportamentele oamenilor bine adapta:i (autoactuali%atorii" cum i-a numit
el> el a-un,e la conclu%ia c'" pe parcursul de%?olt'rii lor" copiii s'n'to&i mintal caut' eAperien:ele de
?ia:' care le aduc satisfac:ie. !a &i (o,ers" Abraham 2aslow consider' c' in,redientele necesare unei
st'ri de bine psiholo,ic sunt con&tiin:a de sine &i capacitatea de a a-un,e la o +n:ele,ere cu &inele
propriu. De asemenea" &i el accept' faptul c' fiin:ele umane lupt' pentru reali%area propriului
poten:ial" pentru a atin,e ni?elul maAim al cre&terii personale" +n cadrul dat de limit'rile indi?iduale.
Dar +n ?reme ce (o,ers accentuea%' importan:a conceptului de sine" 2aslow este interesat" +n primul
rNnd" de moti?ele care +i impulsionea%' pe oameni. 0tudiind moti?ele pre%ente +ntr-un mare num'r de
situa:ii" 2aslow a obser?at c' aceste moti?e au tendin:a de a se re,'si +ntr-un pattern specific" care
poate forma o ierarhie" cunoscut' +n comunitatea &tiin:ific' a psiholo,ilor drept piramida trebuin:elor
sau teoria ,ratific'rii trebuin:elor.
Fn lucrarea sa" =!'tre o psiholo,ie a fiin:ei8 (196@" psiholo,ul american +&i pre%int' cele ;E de
postulate de ba%' prin care +&i eApune propriul punct de ?edere. Dintre acestea re:inem:
. $iecare indi?id se na&te cu o anumit' natur' interioar'>
. Aceast' natur' interioar' este format' &i influen:at' de eAperien:e" de ,Nnduri &i de tr'iri
incon&tiente (dar nu este dominat' de acestea din urm'>
. *ndi?i%ii +&i controlea%' cea mai mare parte a comportamentului>
. !opiilor trebuie s' li se ofere posibilitatea de a lua cNt mai multe deci%ii pri?ind propria lor
de%?oltare>
. 5'rin:ii &i educatorii sunt chema:i s' -oace un rol important +n a le oferi copiilor posibilit':i de a
face ale,eri +n:elepte>
. 5rima cerin:' este aceea de a le satisface copiilor trebuin:ele de si,uran:'" de iubire" de confort &i
de stim' personal'" l'sNndu-i s' creasc' &i nu controlNndu-le strict c'ile de cre&tere (Cun,u" *acob"
199@.
Art!ur J+ C"*2s+ $iind &i el de%am',it de psiholo,ia beha?iorist' &i de psihanali%'" A. !ombs"
profesor de psiholo,ie a educa:iei &i consilier la Lni?ersitatea din $lorida" a de?enit un a?ocat
entu%iast al abord'rii umaniste. 4l sus:ine c' scopul fiec'rui om este acela de a de?eni o persoan'
auto+mplinit'. Dup' dr. !ombs" persoanele auto+mplinite au urm'toarele caracteristici:
a sunt persoane +ndr',ite" dorite" acceptate &i capabile>
b sunt +n stare" +n mare m'sur'" s' se accepte a&a cum sunt>
c au sen%a:ia c' +mp'rt'&esc multe cu ceilal:i>
d au o mare cantitate de informa:ii &i de cuno&tin:e +nma,a%inate.
Dac' 2aslow &i-a +ntemeiat concep:ia pe obser?area comportamentelor reale &i pe anali%a
bio,rafiilor unor mari personalit':i" iar (o,ers &i-a construit teoria pe eAperien:a de psihoterapeut"
!ombs a utili%at o perspecti?' co,niti?' ca punct de plecare +n teoria sa. 4l pleac' de la presupo%i:ia
c' =toate comportamentele unei persoane sunt re%ultatul direct al cNmpului percepti? din momentul
comport'rii saleO (Cun,u" *acob" 199@" p. )@).
(e%ult' de aici" +ntre altele" c' este esen:ial ca educatorul s' +n:elea,' &i s' pri?easc' orice
situa:ie de +n?':are-de%?oltare din un,hiul ele?ului (sau al celui care este +n ipote%a de a +n?':a> mai
precis" este important ca formatorul s' +ncerce s' +n:elea,' modul +n care ele?ul se percepe pe sine +n
situa:ia de +n?':are-de%?oltare creat'.
/u atNt aspectelor psiholo,iei co,niti?e ale +n?':'rii le acord' !ombs o aten:ie special'" cNt
percep:iei personale a celui care +n?a:'. Fn acest sens" A. !ombs crede c' modul cum o persoan' se
percepe pe sine are o important' ?ital'" iar scopul educa:iei este acela de a-l a-uta pe ele? s'-&i
de%?olte o ima,ine po%iti?' despre sine. Acela&i punct de ?edere +l aplic' psiholo,ul american &i
educatorului. Fn caracteri%area psihopeda,o,ic' a educatorului" el pleac' de la premisa fundamental'
c' psiholo,ia speciali%at' +n percep:ii arat' c' +n orice moment" comportamentul unui om este o reac:ie
la modul cum se ?ede pe sine &i (cum ?ede situa:ia +n care s' afl'. Fn acelea&i condi:ii"
comportamentul unui profesor" ca al oric'rei persoane" este reac:ia sa fa:' de conceptul de sine.
Astfel" profesorii/educatorii care se +ncred +n for:ele lor ?or +ncerca" +&i ?or asuma
ac:iuni/probleme" cei care nu se +ncred +n ele ?or e%ita" ?or e?ita responsabilit':ile. 5rofesorii care se
simt (&i se cred pl'cu:i de c'tre ele?i se ?or comporta diferit +n raport cu cei care se simt (&i se cred
respin&i de ele?i. 4ste probabil ca profesorii care cred c' profesia lor este o profesie demn' &i cinstit'
s' se poarte cu demnitate &i cu cinste. Dimpotri?'" profesorii care au +ndoieli +n le,'tur' cu importanta
&i ?aloarea profesiei lor se pot comporta a,resi? &i +ndoielnic +n raport cu ele?ii" cu cole,ii lor sau cu
persoane din afara sistemului educati?-formati?.
5rofesorul este o persoan' care manifest' tendin:a de a se recunoa&te +n oamenii comunicati?i"
sociabili &i nu +n cei retra&i. 4l se ?ede pe sine ca pe o persoan' care are tot ce-i trebuie pentru a-&i
+nfrunta &i re%ol?a problemele" &i nu ca pe o persoan' care nu este capabil' s' fac' fa:' propriilor sale
probleme.
5rofesorul are +ncredere +n sine. 4l se ?ede ca pe un om de care po:i s' depin%i" +n care po:i s' ai
+ncredere" care poate dep'&i orice fel de situa:ie" iar nu ca pe o persoan' care nu are +ncredere +n ea &i
+n care nu se poate a?ea +ncredere. 5rofesorul se ?ede ca pe o persoan' atracti?' &i dorit' &i" +n ,eneral"
capabil' de a da un r'spuns corespun%'tor solicit'rilor.
5rofesorul +i a-ut' pe al:ii +ntr-un mod ele,ant" relaAant" facilitator" &i nu manipulNndu-i"
inhibNndu-i" controlNndu-i. 4l se ?ede pe sine ca pe o persoan' deschis'" &i nu +nchis' +n sine. 4l
+ncearc' s'-&i de%?'luie personalitatea. /u-&i ascunde sentimentele &i precarit':ile. 0imte" ne?oia de a
fi el +nsu&i> el +ncearc' s' +ncura-e%e &i s' +nlesneasc' procesele de c'utare &i de descoperire ale
ele?ilor" aprecia%' A. !ombs.
Fn ceea ce-i pri?e&te pe ceilal:i" un profesor bun este sensibil la lumile +n care tr'iesc ele?ii &i
cole,ii lui &i le accept' sentimentele" atitudinile" credin:ele &i modurile de a +n:ele,e ca pe ni&te date
importante pentru rela:iile umane. !omportamentul eficient al profesorilor este le,at de +n:ele,erea
fa:' de oameni" fa:' de semeni.
!eea ce crede un profesor despre felul de a fi al ele?ilor lui ?a a?ea un efect foarte important +n
comportamentul s'u fa:' de ei. Dac' un profesor este +ncre%'tor +n capacitatea de a +n?':a a ele?ilor
lui" atunci el ?a a?ea un comportament diferit fa:' de cel care are +ndoieli foarte mari sau nu crede pur
&i simplu +n capacit':ile ele?ilor s'i. 5rofesorul care se +ncrede +n ele?ii lui +&i +ncepe acti?itatea cu
speran:a &i asi,urarea c' atNt el" cNt &i ele?ii +&i pot desf'&ura acti?itatea cu succes. 5e de alt' parte"
pentru profesorul care nu crede +n proprii s'i ele?i" datoria de profesor" de educator nu ?a fi deloc
u&oar'. Dac' nu cre%i +n capacit':ile copiilor" atunci nu este deloc si,ur c' ai putea s' le de%?ol:i si s'
reu&e&ti.
5rofesorul nu-i pri?e&te pe ele?i ca pe ni&te inamici" ca pe ni&te du&mani/ad?ersari" ci ca pe ni&te
oameni apropia:i" ca pe ni&te colaboratori. Fi consider' ni&te oameni cu inten:ii bune" constructi?e" &i
nu cu inten:ii rele" destructi?e. 5rofesorul ?ede +n oameni &i +n comportamentul lor o form' esen:ial'
de de%?oltare> el +i ?ede ca pe ni&te persoane creati?e" dinamice" nu pasi?e &i inerte. 4l le ?ede ca
persoane demne de +ncredere &i nu le ?a eticheta +n ,rab' comportamentul drept capricios" ne,ati?
(?e%i !ombs" 19<5.
!u prile-ul unei conferin:e :inute +n 196)" intitulat' /rofesorii superiori" A. !ombs formulea%'
tr's'turile unui bun educator:
s' fie bine informat +n domeniul s'u>
s' &tie multe din domeniile cu care are le,'tur' disciplina sa>
s' se adapte%e u&or la noile cuno&tin:e>
s' +n:elea,' procesul de de?enire>
s' recunoasc' diferentele indi?iduale>
s' fie un bun interlocutor" s' fie comunicati?>
s' de%?olte min:i curioase" problematice" iscoditoare>
s' fie disponibil>
s' se an,a-e%e" s' se implice" s'-&i asume obli,a:ii &i responsabilit':i>
s' fie entu%iast>
s' aib' sim:ul umorului>
s' fie modest>
s'-&i p'stre%e propria indi?idualitate>
s' fie con?in,'tor>
s' fie sincer &i cinstit>
s' fie un om inte,ru" de caracter>
s' arate tolerant' &i +ncredere>
s' fie ,ri-uliu>
s' fie milos" s' arate compasiune>
s' fie cura-os>
s' se simt' +n si,uran:'>
s' fie creati?>
s' fie fleAibil" multilateral" suplu" mobil>
s' fie doritor s' +ncerce>
s' cread' +n Dumne%eu>
s' fie sensibil la sentimentele ele?ilor &i ale cole,ilor>
s' cread' c' ele?ii lui sunt capabili s' +n?e:e>
s' aib' o ima,ine de sine po%iti?'>
s' ?rea s'-i a-ute pe ele?i pentru ca ei s' ob:in' cele mai bune re%ultate.
T!"*as G"rd"n+ Dup' Gh. 9ordon" dac' dorim ca ,enera:ia tNn'r' s' preia ?alori pe care ,enera:ia
adult' le consider' necesare" atunci esen:ial' de?ine rela:ia p'rinte-copil" profesor-ele?" mai precis"
men:inerea acestei rela:ii.
Gh. 9ordon consider' c' educa:ia nu poate a?ea loc +n afara iubirii" iar iubirea presupune a-i
accepta pe tineri a&a cum sunt: a fi acceptat +nseamn' a fi iubit (9ordon" 199;. Gocmai dac' sunt
accepta:i a&a cum sunt" ei se pot schimba pentru c' sunt liberi s' se ,Nndeasc' la modul +n care ?or s-o
fac'" sunt +ncura-a:i s' se dest'inuie &i s'-&i de%?'luie problemele" +&i pot de%?olta con&tiin:a propriei
?alori &i puterea 4u-lui. Dimpotri?'" atitudinea de neacceptare" eAprimat' prin mesa-e +n care adul:ii au
tendin:a s' condamne" s' critice" s' respin,'" poate de%?olta la tineri compleAe de inferioritate"
retra,ere" respin,ere" o slab' e?olu:ie a con&tiin:ei de sine.
5lecNnd de la ideile lui !arl (. (o,ers referitoare la rela:iile interumane" Gh. 9ordon concepe o
metod' de interac:iune care urm're&te aprofundarea rela:iei profesor-ele?" cre&terea intensit':ii ei.
2etoda este cunoscut' sub numele de 5re,'tirea 4ficient' a 5rofesorului" pe scurt G4G (Geacher
4ffecti?eness Grainin," 19<; &i utili%ea%' cNte?a principii de comunicare eficient'. 4a ofer' un model
pentru reali%area unei comunic'ri deschise &i oneste +n clas'" precum &i pentru re%ol?area conflictelor
profesor-ele? +ntr-o direc:ie reciproc benefic' &i democratic' (?e%i Dembo" 1991.
5ro,ramul de pre,'tire a lui 9ordon pune accent pe libertate &i responsabilitate" pe ideea
renun:'rii la putere +n fa?oarea ne,ocierii re,lement'rilor" acordurilor +n care nimeni nu pierde. /u
eAist' +n?in,'tori &i +n?in&i. /u este afectat' nici po%i:ia adultului" nici +nc'lcat' demnitatea copilului
&i subminat' +ncrederea +n capacit':ile proprii.
9ordon recomand' profesorilor s' fie deschi&i &i preocupa:i de problemele ele?ilor" s' fie aten:i
cu ei" men:inNndu-le &i +ncura-Nndu-le" totodat'" indi?idualitatea. 4l solicit' reducerea la minimum a
controlului eAterior asupra ele?ilor &i +nlocuirea lui cu +ntNlnirea reciproc' a trebuin:elor acestora.
#ia:a +nseamn' probleme. Jrice am face" nu putem ocoli problemele ei. !opii &i adul:i" to:i a?em
probleme. Dup' Gh. 9ordon" premisa esen:ial' a re%ol?'rii &i dep'&irii lor este comunicarea. De ea
depinde atNt confortul nostru interior" cNt &i s'n'tatea noastr' psihic'. 4a nu se reali%ea%'" +ns'"
+ntotdeauna firesc" autentic. 5ot s' apar'" oricNnd bariere comunicati?e" ,re&eli care blochea%'
comunicarea interpersonal'. 5siholo,ul detectea%' 1) reac:ii tipice de blocare a comunic'rii:
1 a comanda" a da ordine" a porunci>
) a a?erti%a" a amenin:a>
E a predica" a face moral'" folosind (infla:ionist cu?inte precum =ar trebuiO" =ar fi bineO>
; a da sfaturi" a oferi propuneri" solu:ii>
5 a po?':ui" a :ine discursuri>
6 a contra%ice" a +n?ino?':i>
< a certa" a eticheta>
@ a interpreta" a dia,nostica>
9 a l'uda" a aprecia>
10 a +ntreba" a sonda" a intero,a>
11 a consola" a comp'timi" a lini&ti>
1) a atra,e aten:ia" a fi sarcastic.
3arierele sunt ineficiente deoarece transmit concomitent dou' mesa-e. Al doilea este ascuns.
0punem ce?a despre cel'lalt" de ,enul: =?ina este a ta" tu ai ,re&it" nu-:i dai seama de situa:ie" nu se
poate a?ea +ncredere +n tine" nu e&ti a&a de de&tept ca mine" e&ti cam prostu:('O sau =nu te descurci
sin,ur('O" =m' +ndoiesc de capacitatea taO. !um se ?ede" +n fond" mesa-ele barierelor comunicati?e
sunt destructi?e. 4le dau sen%a:ia c' cel'lalt este considerat iresponsabil" +ntr-o po%i:ie de inferioritate.
4le su,erea%' ideea c' =tu nu po:i re%ol?a problema f'r' mine sau f'r' a-utorul meuO. * se ia celuilalt
(+n ca%ul nostru" copilului dreptul de a +ncerca s' ,'seasc' sin,ur o solu:ie" +n conteAt" 9ordon
recomand' p'rin:ilor" profesorilor s' nu re%ol?e ei problemele copiilor" ale ele?ilor" ci s' a&tepte" mai
+ntNi" ca ace&tia s'(-&i formule%e solu:ii. !opiii au posibilit':i neb'nuite de a ,'si solu:ii. Dac' +ns'
p'rin:ii" educatorii se ,r'besc mereu s' le dea indica:ii" se a-un,e (&i se poate r'mNne la dependen:'.
2aturi%area copiilor este stopat' sau +ntNr%iat'> li se compromite pl'cerea de a reu&i prin ei +n&i&i.
Gotodat'" ei nu-&i ?or putea +nsu&i tehnici &i priceperi de re%ol?are a problemelor (de care nu ?or
fi scuti:i niciodat'. Aceasta nu +nseamn' pri?area lor afecti?'" pri?area de aprecierile &i +ncura-'rile
noastre.
Apar bariere atunci cNnd adultul" educatorul &tie precis ce problem' are copilul &i cNnd (mai &tie
c' nu o poate re%ol?a sin,ur. 0' nu uit'm" ne aten:ionea%' 9ordon (199;" suntem al'turi de copil" nu
+n locul luir
Desi,ur" copiii au ne?oie de a-utor" +ns' cel mai bun a-utor este acela de a le l'sa r'spunderea" ori
de cNte ori este posibil" pentru ,'sirea solu:iei.
9ordon consider' c' atunci cNnd apar probleme +n rela:ia ele?-educator" este important ca
educatorul s' descopere cine =de:ineO problema" deoarece" dup' el" re%ol?area problemelor +ncepe cu
identificarea propriet':ii problemei. 9'sirea solu:iilor este facilitat' dac' p'r:ile implicate identific' &i
recunosc +n mod corect proprietatea problemei &i r'spund +n mod corespun%'tor. Dup' psiholo,ul
american" ar putea eAista urm'toarele situa:ii:
a problema o de:ine profesorul/educatorul>
b problema o de:ine ele?ul>
c nu eAist' nici o problem' (Cun,u" *acob" 199@.
4l aprecia%' c' ideal ar fi s' predomine situa:iile +n care s' nu eAiste nici o problem' (pri?ind
predarea-+n?':area sau" dac' nu se poate altfel" cel pu:in ele?ul &i/sau profesorul s' aib' cNt mai pu:ine
probleme. Dac' profesorului nu-i (mai place s' predea" nu este competent sau este preocupat de alte
dificult':i personale" +nseamn' c' problema o de:ine profesorul. Dac' ele?ii sunt atra&i mai mult de
bNrf' &i de &u&oteal' decNt de con:inutul &i momentele lec:iei" dac' le este team' c' nu ?or lua note
suficient de mari pentru a-&i mul:umi p'rin:ii" atunci ele?ii de:in problema.
Fn ,eneral" problemele proprii ele?ilor se refer' la anAietate" la inhibi:ie sau la un concept de sine
nesatisf'c'tor> cele ale profesorilor se produc atunci cNnd ele?ii au comportamente care-i frustrea%'" +i
ener?ea%'.
9ordon preci%ea%' c'" adesea" educatorii" identificNnd ,re&it cine de:ine problema sau chiar
i,norNnd faptul c' ar eAista o problem'" utili%ea%' tehnici educa:ionale inadec?ate" a-un,Nnd
(+ntotdeauna s'-i +n?inuiasc' direct sau indirect pe ele?i. 4l recomand' educatorilor ca ei s' le
transmit' mereu ele?ilor mesa-e de +ncura-are" care s' le arate c' sunt accepta:i de educatori a&a cum
sunt" utili%Nnd metode asem'n'toare cu cele folosite de !.(. (o,ers +n educa:ia centrat' pe ele?. Fn
acest ca%" 9ordon arat' c' pentru problemele pe care le au ele?ii eAist' tehnici de a-utorare +n ,'sirea
de solu:ii" iar pentru problemele pe care le au profesorii eAist' tehnici de confruntare.
!a tehnici de a-utorare eAist' ascultarea pasi?' &i" mai ales" ascultarea acti?'" iar ca tehnici
(eficiente de confruntare eAist' mesa-ele 4L.
Atunci cNnd problema apar:ine educatorului" 9ordon consider' c' cea mai bun' manier' de
re%ol?are a ei este utili%area mesa-elor 4L.
De obicei &i +n mod spontan" +n asemenea situa:ii" educatorii formulea%' &i transmit mesa-e
#J*/GL (Hou messa,e" su,erNnd faptul c' ele?ii de:in problema. GransferNnd problema +n mod
ne-ustificat" mesa-ele #J*/GL sunt nu numai ineficace" dar au &i un efect d'un'tor. 4le sunt
interpretate de c'tre ele?i ca fiind o e?aluare a cNt de r'i" de slabi &i de nepricepu:i sunt ei" au un efect
d'un'tor asupra stimei lor de sine" +i fac pe ele?i s' se simt' inferiori" umili:i" inadec?ati. Acest tip de
mesa-e transmite un mesa- ascuns" care deran-ea%' &i +i +n,ri-orea%' pe ele?i: =e +n nere,ul' ce?a cu
tine/cu ?oiO. De aceea" atunci cNnd profesorii/educatorii de:in problema" cea mai eficace metod' este .
dup' 9ordon . utili%area mesa-elor 4L. 5rin aceast' metod' impactul ne,ati? al mesa-elor #J*/GL
este e?itat. De asemenea" este mult mai probabil ca ele?ii s' se simt' mai moti?a:i s'-&i schimbe
atitudinea" comportamentul" de ?reme ce sunt lua:i +n seam' &i considera:i utili" ?aloro&i.
2esa-ele 4L transmit ele?ilor faptul c' atitudinea" comportamentul lor au un efect direct asupra
st'rii profesorului> ele descriu ceea ce simte acesta +n raport cu situa:ia creat' (+n clas'. *ar pentru c'
acest tip de mesa-e se focali%ea%' asupra st'rii suflete&ti a profesorului" este eAtrem de pu:in probabil
s' ,enere%e r'spunsuri ne,ati?e ale ele?ilor (resentimente" furie" a?ersiune etc" decNt ar putea s-o fac'
mesa-ele #J*/GL. 5lecNnd implicit de la premisa c' tulbur'rile interioare ale profesorului/educatorului
lor nu le sunt indiferente" 9ordon pretinde c' atunci cNnd ele?ii +&i dau seama c' atitudinea lor este
cau%a unei probleme autentice a profesorului" ei ?or fi moti?a:i s' &i-o schimbe. 2esa-ele 4L sunt
afirma:iile prin care profesorul descrie comportamentul ele?ului/ele?ilor" efectul concret" specific al
acestuia asupra profesorului &i sentimentele pe care le manifest' profesorul fa:' de comportamentul
lui/lor.
5rin urmare" mesa-ele 4L bune cuprind trei p'r:i:
a $apta care deran-ea%' sau preci%area comportamentului care este inacceptabil pentru educator +n
acel moment. 4Aemplu: =Dac' m' +ntrerupe:i mereu ...O>
b !onsecin:ele pe care trebuie s' le suporte profesorul din aceast' cau%' sau preci%area efectului
concret al acelui comportament. 4Aemplu: = ... nu m' mai pot concentra &i obosesc ...O>
c 4Aprimarea sentimentelor pe care le are educatorul din cau%a acelui comportament. 4Aemple:
= ... m' simt frustrat(' ... O sau = ... mi-e team' c' ... O (?e%i 9ordon" 199;.
!hiar dac' surprind efectele nepl'cute ale comportamentului ele?ilor asupra sentimentelor
profesorului" mai precis surprind starea lui de disconfort subiecti?" mesa-ele 4L men:in interesul
pentru +ntre:inerea &i cre&terea apropierii dintre parteneri" descriind problema f'r' a-i pune pe ele?i
+ntr-o postur' nefa?orabil'. !hiar dac' ele?ii nu reac:ionea%' +ntotdeauna po%iti?" mesa-ele 4L au"
dup' Gh. 9ordon" cele mai mari &anse de a nu compromite rela:ia profesor-ele?. 4le men:in dialo,ul"
deschiderea &i +ncrederea reciproce.
!Nnd se transmit mesa-e 4L adultul nu are ne?oie s' fac' u% de putere> astfel" nici cel'lalt nu
trebuie s' riposte%e" s' se apere sau s' atace. Fn ca%ul +n care am a-uns s' utili%'m mesa-e 4L &i ele au
un efect po%iti? asupra moti?a:iei &i comportamentului ele?ului/ele?ilor" ar fi un mare p'cat dac' am
folosi for:a" puterea" dNnd ordine &i utili%Nnd pedepse. (ela:ia risc' s' se deteriore%e rapid" distan:a
dintre parteneri s' creasc' f'r' posibilitatea de re?enire. Atunci cNnd +ns' +ncepe s' se practice firesc &i
constant tehnica mesa-elor 4L" se produce" spune 9ordon (199;" o schimbare atNt +n comportamentul
copilului" cNt &i +n cel al adultului" schimbare care se poate defini +n trei cu?inte: mai mult' sinceritate r
Ge"r#e I+ ;r"In+ Fn lucr'rile &i studiile sale" 9.*. 3rown propune" descrie &i anali%ea%' conceptul de
educa:ie confluent' (?e%i 3rown" 19<5.
!onceptul de educa:ie confluent' este termenul pe care +l utili%ea%' psiholo,ul pentru a ar'ta c'
+n cadrul +n?':'rii indi?iduale &i/sau de ,rup eAist' o inte,rare &i o derulare concomitent' a elementelor
afecti?e &i co,niti?e. !onceptul formulat &i propus de 3rown =descrie o filosofie &i un proces al
pred'rii &i +n?':'rii +n care domeniul afecti? &i cel co,niti? se derulea%' concomitent" precum dou'
curente de ap' contopite +ntr-un sin,ur rNu" domenii inte,rate +n +n?':area indi?idual' &i de ,rupO.
Germenul afecti? se refer' la sim:'mintele sau la aspectul emo:ional al eAperien:ei &i +n?':'rii.
!eea ce simte un copil sau un adult despre ne?oia/dorin:a de a +n?':a" ce simte el cNnd +n?a:' &i ce
simte dup' ce a +n?':at" toate acestea sunt incluse +n domeniul afecti?it':ii.
Germenul co,niti?" mult mai familiar profesorilor" se refer' la acti?itatea min:ii +n cunoa&terea
unui obiect" la func:ionarea intelectual'. AtNt ceea ce +n?a:' un indi?id" cNt &i procesul intelectual al
+n?':'rii ar putea intra +n domeniul co,niti?" +n afar' de ca%ul +n care ceea ce se +n?a:' este o atitudine
sau o ?aloare ce-ar putea fi considerat' +n?':are afecti?' (?e%i 3rown" 19<5" p. 50.
!ontribu:ia esen:ial' a lui 3rown este aceea c' el atra,e aten:ia asupra eAisten:ei si implic'rii
proceselor afecti?e +n orice moment &i +n orice situa:ie de +n?':are-comunicare. A i,nora eAisten:a"
pre%en:a sentimentelor / afecti?it':ii +n +n?':are-comunicare este" dup' psiholo," ca &i cum am construi
o cl'dire f'r' funda:ie.
Fn?':area contribuie nu numai la cre&terea cantit':ii &i profun%imii cuno&tin:elor ele?ului" dar &i
la e?olu:ia (&i sensul lumii lui afecti?e. Ln sistem educati? poate influen:a puternic sentimentele unui
ele? fie spre putin:'" fie spre neputin:'. Dac' situa:ia educati?' ini:ia%' &i/sau +nt're&te sentimente de
nereu&it'" de e&ec" de desconsiderare fa:' de sine" atunci ea poate contribui la apari:ia sentimentelor de
neputin:'. *ar sentimentele de neputin:' (pe lNn,' fenomenul de erodare a familiei / c's'toriei" pe lNn,'
starea de cri%' a le,ii constituie . dup' 3rown . principalele surse ale reac:iei primiti?e de ?iolen:'.
Dac' +ns' sistemul de +n?':'mNnt pri?e&te ele?ul ca pe o entitate afecti?'" dac' este recepti? la modul
+n care afecti?itatea acestuia influen:ea%' eAperien:a lui co,niti?' &i" +n ultim' instan:'"
comportamentul lui" &i dac'" +nc' sistemul de +n?':'mNnt are metode &i o pro,ram' care s' aib' +n
?edere ne?oile e?idente &i subtile afecti?e ale ele?ului" atunci el poate face ce?a constructi? pentru
diminuarea ?iolen:ei &i pentru o fiin:' uman' mai sensibil' la problemele celuilalt.
5Nn' acum &coala a fost (&i +nc' mai este centrat' aproape +n eAclusi?itate pe +n?':area
co,niti?'. 5o%i:ia ma-orit':ii educatorilor" la toate ni?elele" este aceea c' func:ia primordial' a &colii
este aceea c' discipolul s' dobNndeasc' o competen:' intelectual'" aceea de a forma . ca finalitate . un
indi?id competent intelectual. 4ra (&i mai este i,norat' aproape total componenta afecti?'> erau (&i
mai sunt trecute cu ?ederea sim:'mintele ele?ului.
3rown consider' c' aceast' po%i:ie didactic' este nerealist' &i ilu%orie. 4Aperien:a intelectual' nu
poate fi i%olat' de eAperien:a afecti?'/emo:ional'" +n ?iat' . deci &i +n +n?':are . componenta
emo:ional' este inseparabil' de componenta intelectual-co,niti?'.
3rown notea%' c' =ar trebui s' fie e?ident pentru oricine c' nu eAist' +n?':are intelectual' f'r'
pre%en:a &i inter?en:ia sentimentelor" a&a dup' cum nu putem a?ea sentimente f'r' ca mintea noastr' s'
nu fie implicat' +ntr-un anumit felO.
Fntotdeauna" ,Nndirea este +nso:it' de sentimente" de afecti?itate &i in?ers> un lucru (un obiect" un
proces" o idee" o teorie etc. este rele?ant atunci cNnd are o semnifica:ie personal'" cNnd sim:im ce?a
pentru el" oricare ar fi acel lucru. Atunci cNnd se +n?a:' intelectual este pre%ent' &i o component'" o
dimensiune emo:ional' inseparabil'. 5rin urmare" rela:ia dintre intelect &i afecti?itate este
indestructibil'" simbiotic'. 4ste momentul" dup' 9.*. 3rown" s' +n:ele,em &i s' folosim aceast' intim'
rela:ie +n educa:ie" +n &coal'.
Jillia* Pur>eH+ !a &i ceilal:i psiholo,i umani&ti" 5urIeH &i-a construit punctul de ?edere ca reac:ie la
perspecti?a prea tehnolo,i%at' a psiholo,iei educa:ionale americane a timpului s'u. 4l a fost de la
+nceput impresionat de cercet'rile pri?ind impactul pe care +l au a&tept'rile educatorilor asupra
performantelor ele?ilor lor (cercet'ri le,ate de predic:ia care se auto+mpline&te.
Fn ?olumul s'u" Invit6n# la succesul colar (19<0" u. 5urIeH ?a insista foarte mult asupra
semnifica:iei rela:iei dintre ima,inea de sine a ele?ului &i reu&ita lui &colar'. 4l a-un,e la conclu%ia c'
modul +n care se comport' ele?ii +n &coal' depinde +n foarte mare m'sur' de modul +n care se percep
pe ei +n&i&i" iar percep:ia de sine a ele?ilor este foarte mult influen:at' de modul +n care reac:ionea%'
educatorii fa:' de ei. Fn acest conteAt" pentru a +ncura-a ele?ii s' tr'iasc' sentimente de +ncredere +n
sine" u. 5urIeH recomand' ca educatorii s'-&i de%?olte &i s' utili%e%e atitudinile +n?':'rii in?ita:ionale.
4l men:ionea%' urm'toarele atitudini ale unui educator animat de solicitudine:
a ia le,'tura cu fiecare ele? +n parte> +i +n?a:' numele (mic" are rela:ii cu el de tipul unu-la-unu>
b este atent la tot ceea ce spun ele?ii>
c se accept' a&a cum este>
d este transparent fa:' de ele?i>
e in?it' la o bun' disciplin'" ca semn al respectului ele?ilor>
Luru indi4idual0
De studiat concep:ia lui (o,ers despre dra,ostea necondi:ionat' +n educa:ia copiilor.
Te*a )'+ Treut 5i ist"rie -n psi!"l"#ia r"*Nneas,
)+ Psi!"l"#ia e1peri*ental, -n R"*Nnia 3N+ Das!ide, C+ R,dulesu 9 ="tru, G!+ =arinesu8+
Pri*ul institut de eret,ri psi!"l"#ie din R"*Nnia+
'+ Date 2i"#ra.ie a renu*iil"r psi!"l"#i r"*Nni+
Literatura re"*andat,0
3e-at" 2." 9ene%a psiholo,iei ca &tiint' eAperimental' +n (omNnia" 4ditura didactic' &i peda,o,ic'"
19<)
(alea" 2." 3ote%" !." *storia psiholo,iei" 4ditura Academiei" 3ucure&ti" 195@
(o&ca" Al."3e-at" 2." *storia &tiin:elor +n (omNnia. 5siholo,ia" 4ditura Academiei" 3ucure&ti" 19<6
(o&ca" Al.(coordonator" 5siholo,ie ,eneral'" edi:ia a **-a" 4ditura didactic' &i peda,o,ic'" 19<6
Psi!"l"#ia e1peri*ental, -n R"*Nnia 3C+ R,dulesu 9 ="tru, N+ Das!ide6 G!+ =arinesu, C+
Par!"n8+ Pri*ul institut de eret,ri psi!"l"#ie din R"*Nnia+
Fn (omNnia psiholo,ia +ncepe s' se constituie ca disciplin' independent'" cu caracter
eAperimental" la pu:in timp dup' ce ea +ncepe s' se de%?olte ca &tiin:' eAperimental' pe plan mondial.
5ionierii psiholo,iei eAperimentale din (omNnia (4. 9ruber" !. ('dulescu-2otru" $. 7tef'nescu-
9oan,' +&i fac ucenicia +n primul laborator de psiholo,ie eAperimental'" al lui u. uundt" +nfiin:at +n
1@<9 la Ceip%i,.
Din p'cate" Eduard Gru2er, fondatorul primului laborator de psiholo,ie eAperimental' din
:ara noastr' (la *a&i"1@9E" se stin,e din ?ia:' +n 1@96" la numai E5 de ani" re,retat" printre mul:i al:ii" &i
de Dimitrie An,hel &i 7t. J. *osif. !a s' de?in' &tiin:ific'" psiholo,ia s-a de%?oltat ini:ial ca o pp&tiin:'
natural'pp" pe modelul biolo,iei sau fi%iolo,iei" de?enind eAperimental'" apoi &i-a l'r,it cNmpul de
acti?itate spre cele mai ?ariate aplica:ii" de?enind" pe lNn,' o &tiin:' teoretic'" &i o &tiin:' aplicat'" chiar
o psihotehnic'.
Ni"lae Das!ide (n. 1@<; - d. 190< a fost un psiholo, &i psihiatru romNn" care &i-a desf'&urat
acti?itatea de cercetare +n $ran:a. !olaborator al lui A. 3inet" 4d. Goulouse &i D. 5ieron" #aschide a
adus o contribu:ie pre:ioas' +n domeniul psiholo,iei eAperimentale" studiind di?erse procese
sen%oriale" somnul &i ?isele" aten:ia" func:iunea psihofi%ic' a mNinii. A colaborat sistematic la
publica:iile romNne&ti (=/oua re?ist' romNn'8" =(e?ista idealist'8" la care a fost prim-redactor" etc."
contribuind" prin articolele +n care pleda +n fa?oara psiholo,iei eAperimentale" la constituirea acestei
discipline +n (omNnia.
Jpera principal':
Gehnica psiholo,iei eAperimentale" +n colaborare cu 4d. Goulouse &i D. 5ieron" 190;
4seu asupra psiholo,iei mNinii" 1909
5siholo,ia aten:iei" +n colaborare cu (. 2eunier" 1910
0omnul &i ?isele" 1911
Dup' primul r'%boi mondial" +n pofida condi:iilor ,rele create ca urmare a acestuia &i apoi ale
cri%ei economice prin care a trecut :ara noastr'" acti?itatea &tiin:ific' este reluat' +n cele dou'
uni?ersita:i din 3ucure&ti &i *a&i" la care se adau,' noul &i puternicul centru uni?ersitar de la !lu-.
5siholo,ia romNneasc' cunoa&te acum un a?Nnt deosebit" datorit' de%?olt'rii celor trei centre de
cercetare de pe lNn,a catedrele de psiholo,ie ale celor trei uni?ersit':i. Ca 3ucure&ti" C+ R,dulesu&
="tru +nfiin:ea%' Caboratorul de psiholo,ie eAperimental' (la 1906" cu condi:ii ?itre,e de de%?oltare"
+n timpul r'%boiului" mare parte din aparatura cu care a fost +n%estrat fiind distrus'. *mediat dup'
r'%boi" !. ('dulescu-2otru inter?ine +n repetate rNnduri pentru ob:inerea fondurilor necesare pentru
refacerea laboratorului> inter?en:iile sale se soldea%' cu promisiuni care nu sunt respectate decNt +n
parte &i cu mare +ntNr%iere. Caboratorul nu de?ine unitate de cercetari &tiin:ifice ori,inale" decNt dup'
19)9" cNnd au intrat +n ser?iciul lui oameni ca *.2. /estor" 9. 1apan" 9. !.3ontil'" !. 9eor,iade" !.
1ahirnic" care au fost +ntrade?'r eAperimentali&ti" adic' psiholo,i de laborator" aAa:i predominant pe
,enul acesta de cercet'ri. !artea lui !. ('dulescu-2otru" O!urs de psiholo,ieO (aparut' +n 19)E" edi:ia
a **-a 19)9" este - dup' m'rturisirea autorului - Ore%umatul cursului de psiholo,ieO :inut +n anii
preceden:i la Lni?ersitatea din 3ucure&ti> cartea +&i propune s' fie o carte cu caracter strict &tiin:ific"
care nu este scris' O+n spri-inul unui sistem filo%ofic" sau al ?reunei concep:ii socialeO" o carte care ?rea
Os' lase celui ce citeste" libertatea s'-&i forme%e sin,ur o p'rere +n problemele discutabileO" o carte
care" chiar atunci cNnd nu d' Or'spuns la anumite +ntreb'riO" +l pre,'te&te pe cititor Os' aib' o +n:ele,ere
matur' pentru a -udeca &i primi din alt' parte r'spunsurile pe care le caut'O. O!ursul de psiholo,ieO
duce mai departe" de%?olt' &i preci%ea%' unele idei din O5roblemele psiholo,ieiO (carte aparut' +n
1@9@" confrutNndu-le +n permanen:' cu ultimele date ale &tiin:ei &i completNndu-le cu altele noi" care
nu intraser' +n preocup'rile c'r:ii. O!ursulO con:ine capitole ample referitoare la corela:iile biolo,ice
ale fenomenelor psihice" la rolul sistemului ner?os +n ?ia:a de rela:ie (or,anism-mediu" la fi%iolo,ia
sistemului ner?os central &i a or,anelor de sim:" la locali%'rile cerebrale" la chimismul intern dar &i
capitole +n le,'tur' cu conditionarea social' a psihicului.
!. ('dulescu-2otru considera ca psihicul +n toat' compleAitatea sa nu poate fi eAplicat numai
prin no:iuni biolo,ice> +n eAplicarea faptelor de con&tiin:' trebuie s' :inem seama +n plus de inter?e:ia
unei noi serii de condi:ion'ri &i determin'ri ale mediului social:Opsiho,ene%a +&i are r'd'cinile +n
bio,ene%'" dup' ale c'rei le,i se eAplic' diferen:ierea sensibilit':ii" iar ?Nrful &i-l are +n ?ia:a sociala"
pentru +ntre:inerea c'reia concur' toate manifest'rile con&tiin:ei indi?idualeO. Fn concep:ia lui"
personalitatea uman' este re%ultatul Ocon?er,en:ei condi:iilor materiale prin care a trecut +ntre,ul
uni?ers. 4a este produs' de corela:iunile or,anice" iar corela:iunile or,anice de con?er,en:a condi:iilor
materiale ale mediului eAternO. Fn problema metodelor de cercetare" necesare pentru constituirea
psiholo,iei ca &tiin:a care trebuie s' descrie" s' eAplice &i s' pre?ad' desf'&urarea fenomenelor psihice"
pledea%' pentru utili%area concertat' a mai multor metode: obser?a:ie intern'/eAtern'" metoda
eAperimental'" comparati?'" patolo,ic' etc. *deile psiholo,ice promo?ate +n decursul +ntre,ii sale
acti?it'ti didactice &i &tiin:ifice" mai ales prin c'r:ile sale O5robleme de psiholo,ieO - 1@9@" O!urs de
psiholo,ieO - 19)E &i prin multe dintre studiile &i articolele de psiholo,ie publicate +n re?istele pe care
le-a +nfiin:at O0tudii filo%oficeO - 1@9<-1919" O(e?ista de filo%ofieO- 19)E-19;E> O(e?ista de psiholo,ie
eAperimental' &i practic'O-19E1> OAnalele de psiholo,ieO- 19E;-19;E> OKurnalul de psihotehnic'O-
19E<-19;1 repre%int' una dintre cele mai importante contribu:ii la constituirea psiholo,iei ca &tiin:'
eAperimental' +n (omNnia.
Acti?itatea lui !. ('dulescu-2otru +n domeniul psiholo,iei a fost precump'nitor po%iti?'.
!oncepNnd psiholo,ia ca &tiin:' eAact'" el a rele?at le,'tura de dependen:' a proceselor psihice de cele
fi%iolo,ice" a +ncura-at de%?oltarea cercet'rilor eAperimentale &i a luat +n considera:ie ac:iunea
factorilor sociali asupra ?ie:ii psihice. 4l a +n:eles importan:a cercet'rilor eAperimentale pentru
de%?oltarea psiholo,iei &i le-a spri-init" or,ani%Nnd un laborator de psiholo,ie +n cadrul catedrei sale &i
contribuind la pre,'tirea unora dintre ele?ii s'i +n aceast' direc:ie. A +ncura-at &i spri-init aplicarea
psiholo,iei +n di?erse domenii de acti?itate (&coala" industrie" armat' etc.. Aportul lui principal +n
istoria psiholo,iei romNne&ti const' +n ocuparea &i or,ani%area celei dintNi catedre de psiholo,ie
speciali%at' din (omNnia noastr'" +n formarea unor psiholo,i de profesie prin mi-loace didactice
na:ionale &i asi,urarea unor cadre or,ani%atorice" institu:ionale (laborator" bibliotec'" asocia:ii" re?iste
etc. pentru desf'&urarea unor acti?it':i permanente &i adNncite. De numele lui !. ('dulescu-2otru se
lea,' primele eforturi de a asi,ura psiholo,iei condi:iile obiecti?e ale trecerii de la specula:ia filo%ofic'
spre &tiin:'" de la compila:ie spre cercet'ri ori,inale.
Ade?'ratul +ntemeietor al psiholo,iei eAperimentale din (omNnia" deci nu numai precursor ca
9ruber &i #aschide" nici ctitor +n toat' puterea cu?Nntului" ca ('dulescu-2otru" a fost :l+ $te.,nesu&
G"an#, (1@@1-195@" doctor +n filo%ofie tot de la Ceip%i, cu te%a O!ercet'ri eAperimentale cu pri?ire
la tonalitatea afecti?' a culorilorO" sus:inut' +n 1911 la u.uundt (unde lucrase cinci ani. 9oan,' a
ocupat apoi catedra de psiholo,ie de la Lni?ersitatea din !lu- +n 1919" pe lNn,' care a +nfiin:at" +n
19)1" un laborator" transformat" +n 19))" +n celebrul O*nstitut de psiholo,ie eAperimental'" comparat'
&i aplicat'O. Abia de la aceast' dat' +ncepe +n chip ne+ndoielnic o nou' perioad'" cea eAperimentalist'"
+n psiholo,ia romNneasc'. Ca 1 noiembrie 19)1 *nstitutul ob:ine un local. 5roblema cea mai dificil' a
fost cea a selec:ion'rii &i pre,'tirii personalului. 2unca de pre,'tire a primelor cadre" alese dintre
studen:ii capabili &i pasiona:i de &tiin:' a durat pNna la sfNr&itul anului 19)5. Fn 19)6 +ncep primele
cercet'ri eAperimentale" Oconcepute +ns' mai mult +n sensul unor cercet'ri de prob'" care durea%' pNn'
+n prea-ma anului 19)<" dat' la care a procedat la primele cercet'ri lar,i &i intense" primele lucr'ri
ap'rNnd dup' doi aniO. FncepNnd din 19)@" colaboratorii institutului sunt trimi&i pentru speciali%are" +n
str'inatate" pentru studii aprofundate. 0ub conducerea lui 7tef'nescu-9oan,'" +n decurs de un deceniu"
ca re%ultat al neobositei sale acti?it':i" apar peste dou'%eci de ?olume +n colec:ia O0tudii &i cercet'ri
psiholo,iceO. Dat' fiind +nclinarea sa spre ac:iune" spre practic'" a fost preocupat de problemele
Oaplic'rii psiholo,iei la ?ia:a economic' &i social'O" milit+nd neobosit pentru or,ani%area unor ser?icii
de psiholo,ie aplicat' +ntr-o serie +ntrea,' de domenii ale ?ie:ii publice: la !alea $erat'" la 5o&t' &i
tele,raf" +n armat'" la 2inisterul Kusti:iei" la 2inisterul 0'n'ta:ii &i Asisten:ei 0ociale &i 2inisterul
2uncii. 5ublic' +n 19)9 O0elec:ionarea capacit':ilor &i orientarea profesional'O" iar +n 19;0
O2'surarea inteli,en:eiO. 5roblema aptitudinilor &i a dia,no%ei acestora l-a preocupat +n cel mai +nalt
,rad tocmai datorit' implica:iilor ei practice. Fn unit':ile didactice &i &tiin:ifice conduse de el" dar mai
ales prin trimiteri sistematice +n str'in'tate" s-au format o serie +ntrea,' de psiholo,i romNni: /.
2'r,ineanu" Al. (o&ca" A.!hirce?" 2. 3eniuc" 2. 5eteanu &i al:ii. *nstitutul de psiholo,ie din !lu- a
a?ut un periodic propriu" O(e?ista de psiholo,ieO" precum &i o colec:ie intitulat' O0tudii &i cercet'ri
psiholo,iceO &i alta OGeste" chestionare" fi&eO. $l.7tef'nescu-9oan,' &i-a consacrat o mare parte din
acti?itatea sa adapt'rii &i cre'rii instrumentelor de lucru" a mi-loacelor de in?esti,a:ie: teste"
chestionare" fi&e de obser?a:ie necesare pentru cunoa&terea personalit':ii" pentru m'surarea
aptitudinilor.
De&i ele? al lui u. uundt" el nu s-a situat pe po%i:iile filo%ofice ale acestuia. Fn cursurile sale el
sus:inea unitatea fi%iolo,icului &i a psihicului precum &i unitatea dintre or,anism &i mediu" dar
interac:iunea dintre acestea era pre%entat' cu un accent insuficient pe condi:iile sociale ale eAisten:ei
omului. 2eritul deosebit al lui 7tef'nescu-9oan,' este de a se fi dedicat" pe plan &tiin:ific" eAclusi?
psiholo,iei" pe care o concepea ca pe o &tiin:' de sine st't'toare" de a fi promo?at mai ales ramura ei
eAperimental'" care este cea mai si,ur' &i cea mai capabil' de a duce la re%ultate ori,inale &i de a
contribui la de%?oltarea psiholo,iei aplicate +n (omNnia.
De&i nu a utili%at niciodat' metoda eAperimental' +n acti?itatea sa din perioada 19)E-19E@"
timp +n care a fost profesor la Lni?ersitatea din *a&i" =i!ai Ralea a adus o contribu:ie important' la
constituirea psiholo,iei &tiin:ifice +n (omania" +n special prin pertinentele anali%e critice ale unor
curente din psiholo,ia ?remii (beha?iorism" structuralism &i prin orientarea psihosociolo,ic' a unora
din lucr'rile publicate. Dup' ce a ob:inut licen:a +n filo%ofie &i litere &i licen:a +n drept la Lni?ersitatea
din *a&i (191@" 2ihai (alea a plecat pentru des'?+r&irea studiilor +n str'inatate" la 5aris unde a ob:inut
titlul de doctor +n &tiin:e economice &i politice. Ca re?enirea +n :ar' +n anul 19)E este numit
conferen:iar de peda,o,ie social' &i le,isla:ie &colar'" na:ional' &i comparat'" la $acultatea de filo%ofie
&i litere a Lni?esita:ii din *a&i. Fn 19)6 este numit profesor de psiholo,ie la aceea&i facultate iar +n
19E@ este transferat la Lni?ersitatea din 3ucure&ti.
Dintre studiile publicate la *a&i mai importante sunt O$ormarea ideii de personalitate - studiu de
psiholo,ie ,enetic'O (19);" O5roblema incon&tientuluiO (19)5 OAsupra eApresiei sociale a emo:iilorO.
Fn concep:ia psiholo,ic' a lui 2ihai (alea" problema indi?idualita:ii &i a personalit':ii ocupa o po%i:ie
central'. 5ornind de la unele idei ale lui 5ierre Kanet" 2ihai (alea define&te incon&tientul ca o
re,resiune" Oca o deprimare" o c'dere dintr-o fa%' sufleteasc' superioar' &i recent' ycon&tiin:az" +ntr-o
stare primiti?' &i ?eche" c'dere datorit' oboselii centrilor ner?o&iO.
Fn studiul O5ra,matism &i psiholo,ieO" 2ihai (alea anali%ea%' critic psiholo,ia pra,matist'"
comportamentist' american' (beha?iorismul watsonian &i psiholo,ia conduitelor a lui 5. Kanet. Fn
O*pote%e &i preci%'ri +n &tiin:a sufletuluiO(19)6" O5siholo,ia &i ?ia:aO(19E@" se ocup' cu aplica:iile
practice ale psiholo,iei +n di?erse domenii: or,ani%area &tiin:ific' a muncii" orientare &i selec:ie
profesional'" or,ani%area reclamei comerciale" peda,o,ie" medicin' &i -usti:ie. 65siholo,ia - scrie
2ihai (alea +n +ncheierea studiului O5ra,matism &i psiholo,ieO - aduce o contribu:ie fecund' la
adaptarea cNt mai perfect' a omului modern la compleAul s'u mediu8. Aceast' OadaptareO la care se
refer'" nu are numai un caracter pasi?" ci &i acti?. *deea studierii psiholo,ice a omului total" a omului
concret" ac:ionNnd +n conteAtul social c'ruia +i apar:ine" ideea dublei determin'ri" biolo,ice &i sociale" a
personalit':ii" ideea condi:ion'rii sociale a psihicului uman" a proceselor psihice superioare &i a rolului
acti? al indi?idului +n societate sunt cNte?a din conteAtele acti?it':ii psiholo,ice a lui 2ihai (alea"
acti?itate care a constituit o contribu:ie deosebit de important' +n procesul de scientifi%are a psiholo,iei
romNne&ti.
Al'turi de preocup'rile de psiholo,ie social'" un loc la fel de important +ns'" +n opera lui 2ihai
(alea" +l ocup' preocup'rile de psiholo,ia artei. Fn (omNnia" psiholo,ia artei are ?echi tradi:ii.
5reocup'ri sporadice pentru unele probleme de psiholo,ia artei ,'sim +n opera filo%ofic' a lui #asile
!onta" ca &i +n studiile de estetic' &i critic' literar' a lui Gitu 2aiorescu &i !. Dobro,eanu-9herea. Fn
perioada dintre cele dou' r'%boaie" o contribu:ie dintre cele mai importante o ?a aduce +ns'" +n
domeniu" 2ihai (alea. 5siholo," sociolo," estetician &i critic literar" 2ihai (alea ocup' +n istoria
acestor preocup'ri una dintre po%i:iile cele mai interesante" el abordNnd atNt problemele psiholo,ie
crea:iei cNt &i pe cele ale recept'rii operei de art'. 4l pledea%' pentru o eAplicare &tiin:ific' a procesului
de crea:ie" a unor fenomene mai misterioase +n aparen:' ca de pild' cele cunoscute sub numele de
inspira:ie. A contribuit la crearea *nstitutului de psiholo,ie al Academiei" a O(e?istei de psiholo,ieO" la
+nfiin:area Asocia:iei psiholo,ilor din (omNnia" la afirmarea psiholo,iei romNne&ti pe plan
interna:ional.
Fntre cele dou' r'%boaie se de%?olt' sim:itor acti?itatea &i +n laboratoarele de psiholo,ie
aplicat' +nfiin:ate pe lNn,' diferite institu:ii" laboratoare conduse de reputa:i psiholo,i: conf. dr.
5.Gomescu" dr.#.Atanasiu" !.('dulescu-2otru" #l. 9hidionescu" 9.9. Antonescu" 9.1apan" 9.
3ontil'" *.2. /estor" &i al:ii. Cucr'rile de psiholo,ie al c'ror num'r cre&te sim:itor +n special +n
deceniul al patrulea" ?or fi cu prec'dere lucr'ri de psiholo,ie aplicat' ./u ?or fi ne,li-ate +nsa nici
problemele teoretice fundamentale. #or ap'rea lucr'ri care pun ipote%e" emit te%e &i se str'duiesc s'
,enerali%e%e &i s' sistemati%e%e re%ultatele ob:inute +n (omNnia c+t &i +n alte :'ri" sub forma unor studii
mai ?aste sau a unor lucr'ri cu caracter mono,rafic. Dintre acestea amintim lucr'ri de informare
asupra de%?olt'rii psiholo,ice contemporane semnate de C.(usu" C.3olo,a" /.2'r,ineanu" Al.(o&ca"
D. Godoranu" *.2. /estor" A. 2anoil" !.9eor,iade" #.5a?elcu" 2.5eteanu.
Fn aceasta perioad' este reali%at' prima scar' romNneasc' de inteli,en:' ($l. 7tef'nescu-9oan,'
O2'surarea inteli,en:eiO - 19;0 &i sunt publicate lucr'ri pri?ind: alc'tuirea &i utili%area testelor (9.
3on:il' -19E5" 9. 3on:il'" A. !hiappella" 9 .1apan - 19E9> m'surarea temperamentului &i caracterului
(2. 5eteanu" /. 2'r,ineanu" D. Godoranu> folosirea metodei e?alu'rii (/. 5Nr?u &i autoe?alu'rii (Al.
(o&ca> studiul emoti?it':ii (9. 2arinescu" C. !opelman. Jpera interesant' a lui !.('dulescu-2otru
&i $l. 7tef'nescu-9oan,'" sinte%' ori,inal' a diferitelor orient'ri din psiholo,ia contemporan'" a fost
continuat'" de%?oltat' &i di?ersificat' de ele?ii lor. 5siholo,ii romNni au reali%at +n operele lor sinte%e
ori,inale ale di?erselor orient'ri din psiholo,ia modern'. J serie de idei psiholo,ice au fost formulate
concomitent &i uneori chiar +nainte de a fi fost formulate +n alte :'ri cu mai ?echi tradi:ii culturale. J
bun' parte din aceste idei +&i p'strea%' interesul &i ast'%i. #alorificarea critic' a acti?it'tii psiholo,ice
desf'&urate +n aceast' perioad'" acti?itate care are multe aspecte po%iti?e" ?aloroase +n ,eneral nu
numai din punct de ?edere istoric" utili%area eAperien:ei acumulate" +n special +n anii E0-;0 ai sec. )0"
se impune cu necesitate" c'ci din eAperien:a trecutului" cu umbrele &i luminile lui" putem deopotri?' s'
+n?':'m.
'+ Date 2i"#ra.ie a renu*iil"r psi!"l"#i r"*Nni+
C"nstantin R,dulesu&="tru (n. 15 februarie" 1@6@" 3utoie&ti" -ude:ul 2ehedin:i - 6 martie"
195<" 3ucure&ti" a fost un filosof" psiholo," peda,o," om politic" dramatur," director de teatru romNn"
academician &i pre&edinte al Academiei (omNne +ntre 19E@ - 19;1" personalitate marcant' a (omNniei
primei -um't':i a secolului MM.
!onstantin ('dulescu-2otru s-a n'scut pe )/15 februarie" 1@6@" +n comuna 3utoie&ti" -ude:ul
2ehedin:i" fiul lui (adu 5oppescu &i al Kuditei 3utoi. Gat'l s'u" n'scut +n 1@E<" a fost fiul e,umenului
mNn'stirii 9ura 2otrului" 4ufrosin 5oteca. Descenden:a este su,erat' direct de !onstantin ('dulescu-
2otru +nsu&i +n >evi'uiri i a#u&iri ... " indirect de schimbarea numelui s'u de familie &i confirmat'
far' echi?oc de fiica filo%ofului" 2ar,areta" +n 199E. 2ama" Kudita 3utoi" s-a n'scut +n 1@;< &i a murit"
din cau%a complica:iilor a?ute la na&tere" la cNte?a %ile dup' na&terea lui !onstantin. Llterior" (adu
5oppescu s-a rec's'torit cu 4caterina !ern'ianu" cu care a a?ut nou' copii.
A?erea mamei" mo&ia din 3utoie&ti" m'surNnd aproAimati? E00 de po,oane" administrat' de
bunicul matern al lui !onstantin" *on 3utoi" care a fost &i proprietarul acesteia" ?a re?eni ca mo&tenire
copilului" slu-indu-i ca suport material constant +n ?ia:'.
(adu 5oppescu a fost" printre altele" secretar al tat'lui s'u" ierarhul 4ufrosin 5oteca. 5rin
testament" acesta +i l'sase tat'lui lui !onstantin fonduri pentru o burs' +n str'in'tate" de care (adu
5oppescu nu a putut beneficia datorit' unor dificult':i birocratice create de ministrul *nstruc:iei
5ublice. 2ult mai tNr%iu" cNnd problemele birocratice le,ate de folosirea fondurilor au fost re%ol?ate"
!onstantin ('dulescu (+nc' nede?enit ('dulescu-2otru" mo&tenitorul de drept al bursei" o refu%'
considerNnd c' +&i poate acoperi cheltuielile le,ate de studierea +n str'in'tate cu a-utorul ?eniturilor
mo&iei de la 3utoie&ti. 3ursa respecti?' a fost" +n final" Odestinat'O lui 9heor,he Pi:eica" ?iitorul mare
matematician.
Fntre 1@@0 - 1@@5" !onstantin urmea%' liceul la !raio?a" pe care +l ?a termina &i absol?i la
?Nrsta de 1< ani.
Fn 1@@5 se +nscrie simultan la $acultatea de Drept &i la $acultatea de Citere &i $ilosofie" ambele
din cadrul Lni?ersi:ii 3ucure&ti. !u Gitu 2aiorescu" care +i este profesor" &i care +l remarc' imediat"
stabile&te le,'turi spirituale puternice &i de durat'. $rec?entea%'" de asemenea" cursurile profesorilor
!onstantin Dumitrescu-*a&i" 3o,dan 5etriceicu Da&deu" #. A. Lrechia" 9ri,ore Gocilescu.
Fn 1@@@" ob:ine licen:a +n drept cu te%a B%espre contracteB" cu men:iunea ma,na cum laude.
Fn 1@@9" trece eAamenul de licen:' +n filosofie cu lucrarea B>ealitatea empiric i con#iiile
cunotineiB.
Fn ?ara anului 1@@9" +n lunile iulie &i au,ust +l +nso:e&te pe Gitu 2aiorescu +ntr-o c'l'torie +n
Austria" 9ermania &i 4l?e:ia. Fn Austria &i 9ermania" ?i%itarea #ienei &i a 2vnchen-ului" a
uni?ersit':ilor presti,ioase din aceste centre culturale &i contactarea personal' a unor personalit':i
marcante ale momentului au fost scopurile esen:iale ale ?i%itelor.
Fntre 1@90 &i 1@9E se stabile&te +n 9ermania. Dup' ce a studiat un semestru la 2vnchen" fiind
student al lui !arl 0tumpf" se mut' la Ceip%i,. Acolo" timp de trei ani" lucrea%' +n laboratorul ?estitului
psiholo, uilhelm uundt. Al'turi de studiile psiholo,ice" pe care le face sub +ndrumarea profesorului
uundt" frec?entea%' &i alte cursuri" dintre care cele de fi%ic'" fi%iolo,ie" chimie" psihiatrie &i
matematic' sunt cele pe care le frec?entea%' re,ulat. De asemenea" frec?entea%' cursul de filolo,ie
romNn'" :inut de profesorul 9usta? uei,and. 0e c's'tore&te cu o ,erman'" care refu%' s'-l +nso:easc'
+n (omNnia. !a atare" aceast' c'snicie nereu&it' ?a fi desf'cut' ulterior.
Fn 1@9)" +&i adau,' numele de 2otru la cel de ('dulescu.
Ln an mai tNr%iu" de?ine doctor +n filosofie cu te%a Cur 0ntDic<elun& von $ant.s "heorie #er
Eatur<ausalitFt. Denri 3er,son a citat te%a lui ('dulescu-2otru +n lucrarea Intro#uction a la
Metaphysi-ue. Fn 1@9< +nfiin:ea%' =0tudii filosofice8 care ?a de?eni O(e?ista de filosofieO. Fn 191@
de?ine director al Geatrului /a:ional din 3ucure&ti. Fn 19)E este primit +n Academia (omNn' pentru ca
+n 19E@ s' de?in' pre&edintele acestei institu:ii" func:ie eAercitat' pNn' +n 19;1.
Srieri
F.G.Eiet'sche. !iaa i filosofia" 1@9<
/roblemele psiholo&iei" 1@9@
9tiin i ener&ie" 190)
Cultura rom6n i politicianismul" 190;
/siholo&ia martorului" 1906
/siholo&ia in#ustriaului" 190<
/uterea sufleteasc7 /siholo&ia ciocoismului" 190@
/oporanismul politic i #emocraia conservatoare7 Eaionalismul cum se 4nele&e. Cum trebuie
s se 4nelea&" 1909
Sufletul neamului nostru. Caliti bune i #efecte" 1910
%in psiholo&ia revoluionarului" 1919
>asa cultura i naionalitatea 4n filosofia istoriei" 19))
Curs #e psiholo&ie" 19)E
Hrnismul. In suflet i o politic" 19)<
Jnvm6ntul filosofic 4n >om6nia7 Centenarul lui Ae&el7 /siholo&ie practic" 19E1
!ocaia factor hotr6tor 4n cultura popoarelor" 19E)
I#eolo&ia statului rom6n" 19E;
>om6nismul. Catehismul unei noi spiritualiti" 19E6
/siholo&ia poporului rom6n" 19E<
"imp i #estin" 19;0
0tnicul rom6nesc. Comunitate #e ori&ine limb i #estin" 19;)
G!e"r#!e =arinesu (n. )@ februarie 1@6E" 3ucure&ti - d. 15 mai 19E@" 3ucure&ti a fost un
medic neurolo, romNn" profesor la $acultatea de 2edicin' din 3ucure&ti" membru al Academiei
(omNne" fondatorul 7colii (omNne&ti de /eurolo,ie.
Fn 1@@) - dup' absol?irea 0eminarului !entral - se +nscrie la $acultatea de 2edicin' din
3ucure&ti. !u spri-inul lui #ictor 3abe&" +n al c'rui laborator de Anatomie 5atolo,ic' &i 3acteriolo,ie
+ncepuse s' lucre%e ca preparator" +&i continu' studiile +ncepNnd din 1@@9 la 5aris +n clinica de maladii
ale sistemului ner?os din spitalul SalpetriKre condus' de Kean-2artin !harcot. Aici cunoa&te pe 5ierre
2arie" cu care ?a +ntre:ine strNnse le,'turi +n ?iitor" pe Koseph 3abinsIi &i $ul,ence (aHmond. 2ai
tNr%iu ?a lucra cu !arl uei,ert +n $ranIfurt a.2. &i cu 4mil du 3ois-(aHmond +n 3erlin. Fncura-at de
5ierre 2arie pre%int' +n 1@90 +n 3erlin la un con,res international re%ultatul cercet'rilor asupra
substratului morfopatolo,ic +n acrome,alie.
Fntre 1@90 &i 1@96 +ntreprinde c'l'torii de studii +n 9ermania" An,lia" 3el,ia &i *talia.
Fn 1@9< sus:ine la $acultatea de 2edicin' din 5aris te%a de doctorat cu titlul M6na suculent 4n
sirin&omielie. Fn acela&i an - +ntors +n :ar' - prime&te func:ia de &ef al ser?iciului de boli ner?oase la
spitalul 5antelimon> un an mai tNr%iu este numit profesor la clinica bolilor ner?oase a $acult':ii de
2edicin' din 3ucure&ti.
Got atunci" +n 1@9@" cu a-utorul operatorului !onstantin 2. 5opescu" reali%ea%' primul film
&tiin:ific din lume: ("ulburrile mersului 4n hemiple&ia or&anic@. Fnsu&i Au,uste Cumi{re
recuno&tea" +ntr-o scrisoare din )9 iulie 19);: (Comunicrile #umneavoastr asupra utili'rii
cinemato&rafiei 4n stu#iul bolilor nervoase mi-au trecut 4ntr-a#evr prin m6n 4ntr-o vreme c6n#
primeam LMa Semaine mN#icaleO #ar atunci aveam alte preocupri #e or#in in#ustrial care nu-mi
permiteau s m consacru cercetrilor biolo&ice. Mrturisesc c uitasem aceste lucrri i v sunt
recunosctor #e a mi le fi amintit. %in pcate puini savani au urmat calea #eschis #e
#umneavoastr@.
Ca )5 octombrie 1@99" medicul AleAandru 3olintineanu a sus:inut la 5aris o te%' de doctorat
despre coAotuberculo%' care se ba%a pe studiul mersului bolna?ilor din filmele reali%ate la 0pitalul
5antelimon. !onsiderate pierdute mult' ?reme" o bun' parte din acestea au fost descoperite +n 19<5" de
c'tre reporterul G# !ornel (usu" +ntr-un fi&et de-al profesorului.
2arinescu a men:inut un contact strNns cu fo&tii lui cole,i din 5aris" cele mai multe din
numeroasele sale publica:ii au ap'rut +n limba france%'. Fmpreun' cu patolo,ul france% 5aul Jscar
3locs a publicat un atlas cu aspectele anatomopatolo,ice ale maladiilor sistemului ner?os central.
Descrierea sa +mpreun' cu 3locs a unui ca% de tremur'tur' parIinsonian' la un pacient cu le%iuni ale
substantiei ni&ra a constituit ba%a de lucru a lui 4douard 3rissaud +n demonstrarea rolului acestei
forma:ii +n pato,enesa parIinsonismului.
Fn 1906 este ales membru al Academiei (omNne" unde roste&te discursul de recep:ie /ro&resele
i ten#inele me#icinii mo#erne.
Fn anul 1909 apare la 5aris mono,rafia Ma Cellule Eerveuse" cu o prefa:' elo,ioas' a
renumitului histolo, spaniol 0antia,o (am|n H !a-al.
De?ine din ce +n ce mai cunoscut &i apreciat +n cercurile &tiin:ifice de specialitate interna:ionale>
+n 191) este ales membru corespondent al Academiei de 2edicin' din 5aris.
Fn 1919 clinica de boli ner?oase se mut' la 0pitalul !olentina" unde ?a r'mNne timp de ;1 de
ani. Aici se +ncon-oar' cu o echip' de colaboratori ?aloro&i" care ?or constitui nucleul 7colii (omNne&ti
de /eurolo,ie.
Fntreprinde cercet'ri pe teme foarte ?ariate" ale c'ror re%ultate apar +n numeroase lucr'ri ca
Cercetri histo-chimice asupra fermenilor o8i#ani 4n fenomenele vieii (19);" Btr6nee i
re4ntinerire (19)9" >efle8ele con#iionate (19E5" +mpreun' cu Arthur qreindler" "onusul muchilor
striai (19E<" +mpreun' cu /icolae *onescu-0ise&ti" JsIar 0a,er &i Arthur qreindler" prefa:at' de
celebrul neurofi%iolo, 0ir !harles 0herrin,ton" %eterminism i cau'alitate 4n #omeniul biolo&iei
(19E@. Fn afara mono,rafiilor a publicat peste 1000 de articole +n re?iste de specialitate. Ca aceast'
acti?itate se adau,' participarea la numeroase con,rese &i reuniuni &tiin:ifice" la care de multe ori a
fost raportor principal.
Ca 15 mai 19E@ 9heor,he 2arinescu +ncetea%' din ?ia:' +n 3ucure&ti.
2edalia comemorati?' 9heor,he 2arinescu
9heor,he 2arinescu a fost printre primii medici din lume care a aplicat +n domeniul
neurolo,iei metode histochimice &i electrofi%iolo,ice +n cercetarea &tiin:ific'. (e:in aten:ia
contribu:iile sale ori,inale asupra unor fenomene ca troficitatea refleA'" cromatoli%a" neuronofa,ia"
de,enerescen:a retro,rad' ca urmare a sec:iunii aAonilor. 5rin cercet'ri la ultramicroscop a aplicat
datele teoriei coloi%ilor la structura neuronului.
9heor,he 2arinescu a fost &i un foarte pre:uit profesor. Fn prele,erile sale aducea totdeauna
idei noi &i de%?olta ipote%e de perspecti?'.
Fn 19)5 la ani?ersarea a 100 de ani de la na&terea lui !harcot" dintre to:i discipolii a fost ales
9heor,he 2arinescu s' e?oce personalitatea marelui maestru.
Dintre studiile sale de neurolo,ie clinic' sunt de men:ionat descrierea (efleAului palmo-
mentonier +n afec:iunile sistemului piramidal (+mpreun' cu An,hel (ado?ici &i i%olarea unei boli
eredode,enerati?e a sistemului ner?os cunoscut' +n literatur' sub numele de 0indrom 2arinescu-
0-oe,ren.
Din testamentul lui 9heor,he 2arinescu: ... /lec6n# 4n lumea #in care nimeni nu s-a 4ntors
vreo#at n-ai voi s supr pe nimeni #ar a#evrul totui trebuie spus2 prea mult ne#reptate este 4n
bla&oslovita Har >om6neasc.
Dintre cei mai importan:i psiholo,i romNni sunt de men:ionat:
AleAandru (o&ca" academician si profesor uni?ersitar la !lu-
5aul 5opescu-/e?eanu" autor al unui Dic:ionar de psiholo,ie
2ielu 1late" prof. uni?. dr." seful !atedrei de 5siholo,ie din Lni?ersitatea 3ucuresti" autor al
unei monumentale opere psiholo,ice
/icolae 2itrofan" prof. uni?. dr." specialist in psihodia,nistic" psiholo,ie -udiciara" presedintele
!ole,iului 5siholo,ilor din (omania.
/icolae 2'r,ineanu" autorul unei impo%ante mono,rafii" /siholo&ia persoanei.
#asile 5a?elcu" profesor la *a&i" mentor al psiholo,iei OdistincteO.
*on 5etro?ici" ele? al lui Gitu 2aiorescu" unul dintre creatorii &colii romNne&ti de psiholo,ie.
!onstantin ('dulescu-2otru" studii asupra spiritualit':ii na:ionale (OromNnismuluiO.
Daniel Da?id" profesor de psiholo,ie clinica si psihoterapie
2ircea 2iclea" profesor de psiholo,ie co,niti?'
4duard 9ruber" +nfiin:ea%' primul laborator de psiholo,ie" la *a&i &i deschide primul curs de
psiholo,ie eAperimental' din (omNnia.
/icolae #aschide" directorul ad-unct al Caboratorului de 5siholo,ie 5atolo,ic'" de pe lNn,'
0orbona.
Dimitrie /'de-de
*on Anastasiu
9heor,he 2arinescu
S"iet,i 5i Institute de Psi!"l"#ie
Asocia:ia 5siholo,ilor din (omNnia
Asocia:ia de 5siholo,ie *ndustrial' &i Jr,ani%a:ional'
Asocia:ia de 5siholo,ie Aplicat' +n Domeniul 0ecurit':ii /a:ionale din (omNnia
Asocia:ia de 5sihoterapii !o,niti?e &i !omportamentale din (omNnia
Asocia:ia 5siholo,ilor din Gransporturi
$edera:ia (omNn' de 5sihoterapie
Asocia:ia (omNn' de 5siholo,ie Granspersonal'.
Asocia:ia 5siholo,ilor din 3anat
Asocia:ia (omNn' de 5siholo,ie Analitic'
Asocia:ia pentru 5siholo,ie si 5sihoterapie Adlerian' din (omNnia
0ocietatea (omNn' de Anali%' Gran%ac:ional'
0ocietatea de 5sihoterapie 4Aperien:ial' (omNn'
Asociatia 5siholo,ilor 5racticieni O/oua 5aradi,ma
4-psiho.ro - ba%' de date online