CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI;

RECUNOATEREA UNUI VERB N TEXTUL LATIN.

CATEGORIE GRAMATICAL = ?
Categorie gramatical ansamblu de
trsturi gramaticale specifice unei pri
de vorbire.
n funcie de ce distingem un verb / substantiv /
adjectiv / pronume de un altul?
La maini (categorii de identificare):
Marc;
Culoare;
Combustibil;
Putere;
Etc.
CATEGORIILE GRAMATICALE ALE
VERBULUI LATIN
1. Conjugarea.
2. Diateza.
3. Modul.
4. Timpul.
5. Persoana.
6. Numrul.
1. CONJUGAREA
Ce este o conjugare?
O categorie de verbe care au caracteristici
comune.
A lucra, a mnca, a cnta
A cere, a zice, a crede.
1. CONJUGAREA
A VORBI A CITI
Eu vorb-ESC Eu cit-ESC
Tu vorb-ETI Tu cit-ETI
El / Ea vorb-ETE El / Ea cit-ETE
Noi vorb-IM Noi cit-IM
Voi vorb-II Voi cit-II
Ei / Ele vorb-ESC Ei / Ele cit-ESC
1. CONJUGAREA
I. -A
a cnta
II. -EA
a vedea
III. -E
a zice
IV. -I / -
a auzi / a cobor
I. -(RE)
canto, cantare
II. -(RE)
video, videre
III. -(RE)
dico, -ere
IV. -(RE)
audio, -ire
LIMBA ROMN LIMBA LATIN
1. INFINITIVUL LUNG DIN LIMBA ROMN
Infinitivul romnei actuale a pierdut marca -
re a infinitivul latin.
Formele verbale cu -re au devenit
substantive n limba romn: cnta-cntare;
vedea-vedere; zice-zicere; auzi-auzire.
n romna veche: eu nus ce par a fire
Urme de infinitiv lung cu valoare
morfologic n romna actual: dar(e)-ar s
dea! (= O, de ar dare (n loc de ar da) s
dea!)
1. CONJUGAREA
Vocalele specifice conjugrilor I, II, IV se
regsesc la aproape toate formele verbale,
nainte de sufixe (mrcile specifice unui
timp sau mod), astfel nct putem
recunoate conjugarea verbului respectiv.
La conjugarea a III-a vocala specific, fiind
scurt, de cele mai multe ori este
transformat sau chiar nghiit de contextul
vocalic.
2. DIATEZA
I. Activ
Tata o laud pe
mama.
II. Pasiv
Mama e ludat de
ctre tata (de ctre
tata = C. de agent)
III. Reflexiv
Mama se laud.
I. Activ.
Pater laudat
matrem.
II. Pasiv.
Mater laudatur a
Patre.



Mater laudatur.
LIMBA ROMN LIMBA LATIN
2. MRCI ALE DIATEZELOR
DESINENELE
DIATEZA ACTIV DIATEZA PASIV
-M / -O
laud-o / laud-a-ba-m
= eu laud / eu ludam
-(O)R
laud-o-r
= snt ludat / m laud
-S
laud-a-s = tu lauzi
-RIS
laud-a-ris = eti ludat / te lauzi
-T
laud-a-t = el / ea laud
-TVR
laud-a-tur = este ludat / se laud
-MVS
laud-a-mus = noi ludm
-MVR
laud-a-mur = sntem ludai / ne ludm
-TIS
laud-a-tis = voi ludai
-MINI
laud-a-mini = suntei ludai / v ludai
-NT
laud-a-nt = ei / ele laud
-NTVR
laud-a-ntur = ei snt ludai / ei se laud
3. MODURILE
n latin exist trei moduri personale i patru
nepersonale.
Personal = are persoan (eu, tu, el etc.)
Nepersonal = nu are persoan (cntnd, de
vzut etc)
Atenie! Romna are un mod personal n
plus (optativul). n latin, funciile pe care
le are optativul n romn snt exprimate
prin conjunctiv.
3. MODURILE PERSONALE
I. Indicativ
M bucur.
II. Imperativ
Ludai!
III. Conjunctiv
Sper s vin.
IV. Condiional-optativ
O, de-ar veni!
I. Indicativ
Gaudeo.
II. Imperativ
Laud-a-te!
III. Conjunctiv
Spero ut veniat.
(se traduce cu conj.)
Utinam veniret!
(se traduce cu cond.)

LIMBA ROMN LIMBA LATIN
3. MODURILE NEPERSONALE
I. Infinitiv
a luda.
II. Gerunziu
ludnd
III. Participiu
ludat

IV. Supin
de ludat
I. Infinitiv
laud-a-re
II. Gerunziu
laudando
III. Participiu
laudans, laudantis
(se traduce diferit)
IV. Supin
lauda-tu-m
LIMBA ROMN LIMBA LATIN
4. TIMPURILE
1. Prezent: laud-a-t (el laud); ven-i-mus (noi
venim); dicis (tu zici).
Vocala tematic (vocala specific a conjugrilor)
se pstreaz ca atare la conjugrile I, II, IV.
2. Viitor: laud-a-bi-s (tu vei luda)
3. Imperfect: laud-a-ba-m (eu ludam)
4. Perfect: cant-a-v-imus (noi am cntat); dixit (a
zis); aud-i-v-i (eu am auzit)
5. Mai mult ca perfect: cant-a-v-era-m (eu
cntasem)
6. Viitor II (anterior): laud-a-v-eri-t (va fi cntat)
5. PERSOANA
Latina are trei persoane, ca i n limba romn.
Persoana se exprim prin seriile desinenelor
verbale (vezi supra):
m,s,t,mus,tis,nt;
r,ris,tur,mur,mini,ntur;
desinenele active la perfect: i, isti, it, imus,
istis, erunt.

NB! Desinen (laud-a-s) terminaie (laud-as).
6. NUMRUL
Latina are dou numere, ca i n limba romn:
singular i plural.
Numrul se exprim, ca i persoana, prin
seriile desinenelor verbale (vezi supra):

Deci: o desinen indic persoana, numrul i
diateza:
Laudas: desinena s indic persoana a II-a,
numrul singular, diateza activ.
CELE TREI TEME VERBALE
n latin, modurile i timpurile se construiesc pe baza a
trei teme principale:
I. Tema de prezent (cf. prima i a doua form de
dicionar): se obine prin ndeprtarea mrcii -re
(canta-re).
II. Tema de perfect (cf. a treia form de dicionar): se
obine prin ndeprtarea desinenei -i (cantav-i; dix-
i).
III. Tema de supin (cf. a patra form de dicionar): se
obine prin ndeprtarea lui -m (laudatu-m; dictu-m)
MRCI VERBALE REZUMAT
(CU ROU MRCI INDUBITABILE)
seriile de desinene active i pasive;
-re (final) = marca (sufixul) de infinitiv;
-re- (naintea unei desinenei) = marc de
conjunctiv;
mrcile conjugrilor: -, -, -, -;
-te (final) = marca imperativul (2 pl);
ut = conjuncie care, de cele mai multe ori,
cere modul conjunctiv;
-nd- = sufix de gerunziu;
-ns / -nt- = sufix de participiu;
MRCI VERBALE REZUMAT
-tu- = sufix de supin;
-bi- = sufix de viitor;
-ba- = sufix de imperfect;
-era- = sufix de m.m.c.p.;
-eri- = sufix al viit. anterior (dar i al
conjunctivului perfect).
ALTE MRCI VERBALE
-isse- / -isse = sufix al conjunctivului
m.m.c.p. / al infinitivului perfect activ;
-turus
3
= terminaie (= sufix + desinene
adjectivale) de participiu viitor activ.
Sun ca pe romnete (criteriu fragil).
Verbul a fi (sum, esse, fui) la prezent:





Sum, esse, fui
sum = eu snt sumus = noi sntem
es = tu eti estis = voi suntei
est = el / ea este sunt = ei snt
5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem
Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim
occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3
qui domicilium habebat in monumentis; et neque
catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam
saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset
catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat
eum domare; 5 et semper nocte ac die in
monumentis et in montibus erat clamans et concidens
se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit
et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid
mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum,
ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus
immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod
tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est,
quia multi sumus."