Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fiziologia Aparatului Digestiv
Fiziologia Aparatului Digestiv
%
).
*n timpul formarii 4T! &'F din energie se transforma in caldura. *n
timpul transferului energetic de la 4T! la sistemele functionale celulare
"E
se elibereaza o noua cantitate de caldura astfel incat cca %AF din energia
din alimente este folosita de sistemele functionale celulare.
1i in timpul acestei utilizari o mare parte se transforma in caldura
(frecarea singelui de peretii vasului, frecarea dintre structurile din musc)i
in timpul contractiei).
1ingura exceptie o reprezinta lucrul mecanic efectuat de musc)i. >in
aceasta cauza se poate considera ca in repaos toata energia din alimente
este transformata in caldura, iar consumul energetic al organismului se
exprima in calorii.
6nitatea de masura $ #aloria $ este cantitatea de caldura necesara pt.
a ridica temperatura # gr. de apa cu #
3
(. (aloria mare sau 0ilocaloria este
de #333 ori mai mare.
*n repaos (in pat) un barbat de A3 0g consuma #<'3 (al-%" ore.
Fa#torii care influenteaza consumul energetic:
4! E*ortul *i&i# $ consumul energetic creste cu intensitatea efortului.
persoana ce depune o activitate sedentara consuma %333 $ %'33
(al-%" ore. (onsumul maxim $ de <333 $ A333 (al-%" ore (cosasi,
alpinisti).
5! A#tiunea dina"i#a spe#i*i#a $ este cresterea consumului energetic
dupa ingestii de alimente:
dupa glucide, lipide $ de "F;
dupa proteine $ &3F si dureaza &-#% ore
6! Varsta $ consumul energetic scade cu varsta;
%! 8or"onii tiroidieni:
in )ipertiroidie consumul energetic creste cu '3-
#33F;
in )ipotiroidie consumul energetic scade la "3-
<3F
:! Siste"ul nervos si"pati# prin 4drenalina si 2oradrenalina
stimuleaza activitatea celulara;
E! 8or"onii "as#ulini cresc consumul energetic cu #3-#'F;
C! ST8 7 #reste #onsu"ul energeti# #u 4:'5=A(
<! 0li"a $ consumul energetic este cu #3-%3F scazut la tropice;
B! So"nul $ scade consumul energetic cu #3-#'F.
4=!$alnutritia prelungita $ scade cu %3-&3F consumul energetic.
!entru compararea consumului energetic intre indivizi se determina
"etabolis"ul ba&al H consumul energetic minim in conditii de veg)e,
determinarea facandu-se in conditii bazale:
'3
- inanitie de #% ore, inanitie de proteine de %" ore;
- repaos fizic #-% ore;
- la temperatura de confort;
- se elimina factorii de excitare fizici, psi)ici, alimentari,
medicamentosi.
7etabolismul bazal se exprima in functie de valoarea standard, fiind
cuprins intre 8#3F si -'F.
TER$OREGLAREA
Temperatura orala este in medie &<,'-&A grade ( in rect cu 3,< mai
putin). Ea variaza usor cu temperatura mediului si cu efortul fizic deoarece
mecanismele de reglare nu sunt perfecte ( in efort intens poate ajunge la &D
grade, in mediu rece $ &< grade (elsius).
4ceasta )omeostazie termica (omul $ animal )omeoterm) se
realizeaza printr-un ec)ilibru intre productia de caldura (ter"ogene&a. si
pierdere de caldura (ter"oli&a).
Ter"ogene&a are loc prin mecanisme c)imice:
-
rata bazala a tuturor celulelor ( foarte ridicata in ficat, unde
temperatura sN e de "3
3
();
-
activitatea musculara;
-
efectul tiroxinei;
-
efectul tonusului simpatic.
Ter"oli&a are loc la nivelul pielii prin procese fizice.
(aldura produsa in organism e transferata pielii prin intermediul
sangelui si se pierde spre aer sau alt mediu inconjurator (apa in cazul
innotului).
Tesutul adipos din )ipoderm reprezinta un strat izolator termic,
conductibilitatea lui calorica fiind scazuta (i-& din a altor tesuturi). El
permite mentinerea temoeraturii centrale constanta c)iar daca temperatura
pielii se apropie de cea a mediului extern.
>ebitul sanguin prin plexul venos al pielii variaza intre 3 si &3F, din
debitul cardiac si este controlat de 121impatic care contracta arteriolele si
anastomozele arterio-venoase. *n acest fel se modifica si conducerea caldurii
spre piele.
'#
$e#anis"ele *i&i#e ale ter"oli&ei sunt;
#. *radierea;
%. (onductia;
&. Evaporarea.
Iradierea este pierderea de caldura prin radiatii infrarosii (OH'-
%3Pm). Toate obiectele care nu sunt la 3 absolut emit aceste radiatii. >aca
temperatura corpului este mai mare ca a mediului inconjurator, corpul pierde
o mai mare cantitate de caldura decat primeste de la obiectele din jur.
persoana dezbracata intr-o camera la temperatura normala pierde
prin iradiere <3F din caldura.
0ondu#tia
(aldura e determinata de energia cinetica a miscarii moleculelor.
7oleculele cutanate prezinta continuu o miscare vibratorie, care este
transferata aerului mai rece crescand viteza de miscare a moleculelor din aer.
(and temperatura aerului o egaleaza pe cea a corpului pierderea de
caldura inceteaza pana cand aerul este indepartat prin convectia curentilor de
aer. mica convectie are loc permanent pentru ca aerul cald se ridica.
6n om dezbracat intr-o camera fara miscarea aerului pierde prin
conductie #%F din caldura.
/antul creste pierderea de caldura prin convectie.
*n apa pierderea de caldura prin conductie este mai mare deoarece apa
are o caldura specifica mare deci absoarbe multa caldura si are o
conductibilitate calorica mare.
Evaporarea
4pa are o caldura latenta mare $ la evaporarea # gr apa se pierd 3,'D
(al.
4pa de pe suprafata corpului provine din:
-
perspiratie insensibila;
-
transpiratie.
Perspitratia insensibila are loc prin difuziunea apei prin piele, are o
valoare de cca <33ml-%" ore, prin ea se pierd #%-#" (al-ora. Ea nu poate fi
controlata.
Transpiratia este realizata de glandele sudoripare si este stimulata de
simpaticul colinergic controlat de )ipotalamusul anterior.
Evaporarea transpiratiei reprezinta singurul mijloc de pierdere a
caldurii cand temperatura mediului egaleaza sau depaseste temperatura
corpului. !rin transpiratie se pierde 2a
8
.
'%
E*e#tul )ainelor
=ainele opresc aerul in apropierea pielii si intre straturile de )aine. *n
acest fel zona de izolare creste si actiunea curentilor de convectie scade. 6n
costum obisnuit de )aine reduce pierderea calorica la '3F. Eficienta
)ainelor scade daca ele se uda (transmiterea caldurii creste de %3 de ori).
A#li"ati&area la #aldura se face prin:
-
intensificarea transpiratiei;
-
scaderea concentratiei 2a
8
din transpiratie prin secretie de aldosteron;
5a neaclimatizati, expusi unui mediu cald transpiratia e de A33 ml-ora.
>upa #-< saptamani creste la %l-ora, iar concentratia 2a
8
scade de la
#'-&3 gr-zi la &-' gr-zi.
Reglarea te"peraturii
Ceceptorii ce sesiseaza modificarile de temperatura sunt $ centrali si
periferici.
!rin termode s-a demonstrat ca in )ipotalamusul anterior, in aria
preoptica se gasesc neuroni termodetectori sensibili la cresterea temperaturii
sangelui si mai putini (cca -&) sensibili la scaderea temperaturii sangelui.
+recventa !4 in acesti termodetectori creste de %-#3 ori ca raspuns la
cresterea respectiv scaderea temperaturii cu #3 grade (elsius.
*n piele se gasesc mai ales receptori pentru rece, pentru cald de #3 ori
mai putini.
1e gasesc termoreceptori si in restul corpului mai ales in : maduva
spinarii, rinic)i, inima, viscere abdominale, in jurul venelor mari. 1i aici
predomina receptorii pentru rece.
Ceceptorii periferici transmit impulsurile )ipotalamusului.
$e#anis"ele e*e#toare au centrii in )ipotalamusul posterior.
4!$e#anis"e de s#adere a te"peraturii:
- vasodilatatia cutanata prin in)ibarea centrului simpatic din
)ipotalamusul posterior, ceea ce poate creste transferul de caldura spre piele
pana la de D ori;
- transpiratia, la peste &A grade (elsius, fiecare grad in plus determina
cresterea transpiratiei ce indeparteaza de #3 ori rata bazala de producere a
caldurii.
- scaderea producerii de caldura.
5! De #restere a te"peraturii;
- vasoconstrictie cutanata prin centrii 12 1impatic din )ipotalamusul
posterior;
'&
- piloerectie $ importanta la animale deoarece mentine un strat
izolator de aer;
- cresterea producerii de caldura prin : frison, tonus simpatic crescut,
secretie de )ormoni tiroidieni.
Sti"ularea *risonului
(entrul primar pentru frison e localizat in regiunea dorso-mediana a
)ipotalamulsului posterior. 4ceasta regiune e in)ibata de centrul detector
pentru cald din )ipotalamusul anterior si e excitat de termoreceptorii pentru
rece din piele si organele interne.
1timulul e transmis neuronilor motori si creste tonusul in musc)ii
sc)eletici. (and acesta depaseste nivelul critic apare frisonul (probabil prin
mecanism oscilant de intindere a fusurilor neuromusculare.
*n frison maxim producerea de caldura creste de "-' ori.
E#itarea si"pati#a creste rata metabolismului in parte ca rezultat al
decuplarii fosforilarii oxidative direct proportionala cu cantitatea de grasime
bruna (se gaseste la animal si la copil in regiunea interscapulara, nu si la
adult).
0resterea eliberarii de )ormoni tiroidieni se realizeaza ca urmare a
cresterii secretiei TC=. =ormonii tiroidieni cresc oxidarile celulare. 1ecretia
)ormonilor tiroidieni se intensifica doar dupa cateva saptamani necsare
)ipertrofiei glandei tiroide.
Reglarea te"peraturii #orpului
1-a constatat ca procesele de termogeneza si cele de termoliza incep
de la o anumita temperatura numita pun#t de re*erinta, la om in jur de &A,#
grade (elsius.
Termodetectorii din )ipotalamusul anterior au un ritm spontan de
elaborare a !4 ( activitate de pace ma0er). Ei sesizeaza temperatura
)ipotalamica si o traduce intr-un anumit ritm de elaborare a !4 care
corespunde unui anumit punct de referinta ce mentine temperatura corpului
la o anumita valoare.
1timulii de la receptorii periferici modifica punctul de referinta in
sensul ca:
-
termoreceptorii pentru rece cresc valoarea lui adica o scadere mai
mica a temperaturii )ipotalamice initiaza raspunsul termogenetic;
-
termoreceptorii pentru cald scad valoarea punctului de referinta,
reactiile termolitice fiind declansate la o crestere mai mica a
temperaturii )ipotalamice.
>eci regiunea preoptica din )ipotalamusul anterior integreaza stimulii de la
receptorii periferici cu cei de la termodetectorii )ipotalamici.
'"
4ceasta integrare determina marimea si sensul raspunsului
)ipotalamic care declanseaza mecanismele termogenetice si termolitice
mentinand constanta temperatura corpului.
*n ariile corticale cu care acesti centrii au legatura este initiata
activitatea termoreglatoare comportamentala.
0ontrolul #o"porta"ental
*ncalzirea centrala ()ipotalamica) duce la senzatia psi)ica de
supraincalzire, iar cea de racire la senzatia de racire. !ersoana ajusteaza
corespunzator mediul pentru a reface confortul termic.
5a om este singurul mecanism eficient mai ales in regiunile reci.
Tulburarile de reglare ter"i#a
Febra apare in:
-
afectiuni bacteriene;
-
tumori cerebrale;
1ubstantele care produc febra se numesc pirogene . Ele sunt:
-
proteine straine;
-
proteine proprii denaturate;
-
bacterii;
-
toxine bacteriene.
Ele actioneaza direct asupra centrilor )ipotalamici sau prin
interleu0ina *, deoarece bacteriile si toxinele fagocitate de de leucocite,
macrofagele tisulare sau de celulele .iller sunt digerate si se elibereaza
interleu0ina * numita si pirogen care actioneaza asupra )ipotalamusului
anterior.
!irogenul creste punctul de referinta deci face ca temperatura corpului
sa creasca. rganismul reactioneaza prin instalarea frisonului,
vasoconstrictie cutanata si temperatura creste pana la cea stabilita de noul
punct de referinta.
5eziuni la nivelul )ipotalamusului sau compresia )ipotalasmului prin
tumora determina si ele instalarea febrei.
=ipertermia consta in cresterea temperaturii corpului in conditiile in
care capacitatea organismului de a se apara de excesul de caldura este
depasita.
4ceasta se intampla cand temperatura mediului a ajuns la &",' grade
(elsius si umiditatea este de #33F.
(and temperatura corpului a ajuns la "#-"% grade (elsius se instaleaza
socul caloric caracterizat prin:
''
-
ameteli;
-
dureri abdominale;
-
delir;
-
pierderea cunostintei.
4par )emoragii locale, leziuni celulare inclusiv in creier, ce pot fi letale.
4climatizarea la cald se instaleaza dupa cateva saptamani de lucru la
temperaturi si umiditate ridicata prin:
-
cresterea volumului de transpiratie;
-
cresterea volumului plasmatic;
-
diminuarea pierderii de 2a
8
prin transpiratie si urinii sub actiunea
aldosteronului a carui secretie creste.
Epunerea la *rig du#e la )ipoter"ie
>upa %3-&3 minute de imersie in apa ing)etata, cand temperatura
centrala scade la %' de grade (elsius se instaleaza moartea prin stop cardiac
sau fibrilatie ventriculara.
1e poate evita daca se aplica caldura extern.
1caderea temperaturii sub %< de grade (elsius duce la pierderea
capacitatii de reglare termica (scade rata termogenezei).1e dezvolta
somnolenta sau coma ce deprima activitate 12(.
1caderea locala a temperaturii produce degeraturi.
>aca in celule s-au format cristale de g)eata afectarea e permanenta,
poate duce la gangrena.
8ipoter"ia arti*i#iala se foloseste in interventii c)irurgicale pe cord
deoarece scade frecventa cardiaca si intensitatea proceselor metabolice
permitand oprirea circulatiei pentru cateva minute.
1e administreaza un sedativ puternic (scade activitatea centrilor
)ipotalamici), apoi se face racirea corpului prin aplicare de g)eata (sau alte
mijloace).
!oate fi mentinuta temperatura la &% grade (elius cateva zile, c)iar o
saptamana.
'<
'A