DEFINITII

ICTERUL - vizibil conjunctival/tegumente/mucoase la bilirubina

nou-nascut > 5-7 mg%
copil mare >2mg%
Formarea bilirubinei
METABOLISMUL HEPATIC AL
BILIRUBINEI
1. Captarea bilirubinei (din capilarele sinusoide n hepatocit)

2. Conjugarea bilirubinei (reticul endoplasmatic)

3. Secreia bilirubinei conjugate.
CAPTAREA BILIRUBINEI

Capilar sinusoid membrana citosol RE
plasmatic
Albumin-B
R- B
GST-B
Albumin
B
R(receptor)
R
GST
(glutation
S-transferaza)
B
CONJUGAREA HEPATIC
Bilirubina ptrunde n R.E. unde este conjugat cu acidul glucuronic, genernd
bilirubin-glucuronid (derivat hidrosolubil).
citosol RE citosol membrana bila
canalicular
UDPG (uridin
difosfat glucoza)
UDPGA
(uridin
difosfat acid
glucuronic)
UDPNAG
(uridin difosfat
N acetil
glucozamina)
BG
Bilirubin-
glicuronid
GST
(glutation S-
transferaza)
cMOAT
(transportor
canalicular
multispecific)
BG
B
UGT1A1
Glucuronil
transferaza
cMOAT-BG
GST- BG
SECRETIA

Normal, B este excretat n bil:
- Bilirubin diglucuronid (~80%)
- Bilirubin monoglucuronid (~15%)
- Cantiti foarte mici de BI

mutaiile genetice la nivelul transportorilor c MOAT pot fi cauze de
fibroz chistic, hiperinsulinemie, sindrom Dubin Johnson,
rezistena unor medicamente.
ICTER LA NOU-NASCUT
Ictere precoce
(in primele 10 zile)
A. Primele 24 ore de viata
Hemolize imune Rh
ABO
Hemolize nonimune deficit G6 PD
deficit piruvatkinaza
sferocitoza congenitala
Sepsis

Boala hemolitic a nou-nscutului prin
incompatibilitate Rh
(Eritroblastoza fetal)

Patogenie
Sistemul Rh are 3 perechi de antigene: C, c, D, d, E, e.
Rasa alb are 85% Rh pozitiv i 15% Rh negativ.
Ag Rh - prezent pe suprafaa hematiilor fetale din sapt 8
nu exist aglutinine naturale (ca n sistemul ABO),
ele apar numai n caz de izoimunizare (sensibilizri repetate).
96% din cazuri, izoimunizarea este anti D (care constituie antigenul
cel mai imunogen).

Boala - la nou-nscuii Rh pozitiv nascui din mame Rh negativ.

Etapele izoimunizrii
Trecerea hematiilor fetale Rh pozitiv n circulaia mamei Rh negativ.
n momentul naterii - primul copil nu este de obicei afectat
Avorturi, transuzii anterioare
Sinteza de anticorpi anti D de ctre sistemul imun al mamei
Transferul anticorpilor mam - ft la a 2- sarcina- hemoliza fetal.
Ac Ig G vor traversa placenta i vor ajunge la ft;
Ac Ig M au molecula mare i nu traverseaz placenta.
Intrauterin- bilirubina este epurat pe cale placentar,
icterul lipsete de la natere.
Hemoliza intrauterin
anemie hemolitic cu insuficien cardiac,
regenerare medular (eritroblati n sngele periferic),
regenare extramedular (hepatosplenomegalie),
hipoalbuminemie prin insuficiena hepatic funcional - edeme.

Clinic
-Avorturi tardive
-Deces fetal n ultimele luni de sarcin

1. Anasarca feto-placentar
natere prematur (7-8 luni),
ftul nscut mort sau triete cteva ore.
Starea general - extrem de grav,
edeme generalizate,
tegumente palide infiltrate, peteii,
facies n luna plin,
abdomen mrit de volum prin hepatosplenomegalie.

2. Anemia hemolitic
La natere stare bun,
paloare important,
icter moderat,
edeme moderate.
Anemia nsoit de reticulocitoz - prognostic bun.

3. Icterul grav al nou-nscutului
Icterul - n primele ore dup natere ,rar prezent la natere,
se intensific, la 3-4 zile se poate instala icter nuclear (BI >20 mg/dl
hepatosplenomegalia,
edeme ale membrelor inferioare,
purpur,
peteii,
echimoze.
Icterul nuclear - semne neurologice:
somnolen,
nistagmus,
privire n apus de soare,
convulsii,
hipotonie,
hiporeactivitate sau spasticitate,
opistotonus.

Paraclinic
Prenatal
incompatibilitate Rh: mama Rh
negativ, tatl Rh pozitiv
dozare Ac anti Rh la mam
la primipare la 3, 6, 8 luni
la multipare lunar
pozitiv titru 1/16
titrul >1/64 - afectare fetal
test Coombs indirect


La natere
BI in cordon ombilical 3-5 mg /dl
valori >5 mg/dl -semn de gravitate

anemie: Hb< 14 g / dl (3-4 g/dl n
anasarca)
reticulocitoza (pn la 50%)
eritroblastoza ( pn la 200 000 /
mm
3
n anasarc)
test Coombs direct pozitiv

trombocitopenie prin mecanism
imunologic i prin CID

Tratament
Profilactic
Declanarea prematur natere: medicamentos/cezarian
se mpiedic parial trecerea anticorpilor anti Rh de la
mam la ft

Prevenirea izoimunizarii la mamele Rh negativ care au
nscut copii Rh pozitiv:
la prima natere, n expulzie
la naterile urmtoare, n primele 72 ore de la natere li
se administreaz Ig anti D 0,3 mg i. m.



Curativ
pentru incompatibilitate dar profilactic pentru icterul nuclear

Fototerapia cu lumina alb -380-700 nm sau albastr -450-460 nm
Sub influena luminii, BI se oxideaza in tegument
Formeaza BD hidrosolubil i excretat pe cale renal

Indicat : BI >15 mg/dl la nou-nscutul la termen.
Copilul dezbrcat cu ochii acoperii sub lampa
Supliment lichide de 10%.

Fenobarbitalul
doza de 5-10 mg/kg p.o sau i.m.
induce creterea nivelului enzimelor lizozomale,
Creste conjugarea bilirubinei i excreia
poteneaza efectul fototerapiei.
Albumina uman
Concentratie 25% - 1g/kg cu 1 or nainte de
exanguinotransfuzie (ET)
poteneaza efectele ET.
Blocheaz receptorii celulelor reticuloendoteliale - nu mai
lizeaz Er fetale cu Ac materni
Exsanguinotransfuzia (ET)
este metoda de elecie n formele grave.
Principiu: nlocuirea hematiilor fetale sensibilizate cu snge
compatibil cu cel fetal i cu cel matern.
Efecte: scderea titrului Ac i BI
Indicaii: primele 24-48 ore - bilirubina indirect - 18mg/dl.
Tehnica: pe vena ombilical, se extrag i se introduc cte 10 ml
snge, n total 150 ml/kg n 1-2 sedine a cte 1-2 ore.
Se utilizeaz mas eritrocitar proaspt izogrup Rh negativ.
Complicaii: infecii, tulburri electrolitice i aritmii
Ictere precoce
B. Dupa 24 ore de viata
Icter fiziologic neonatal prematuritate
hipoglicemie
hipoxie
deshidratare
staza intestinala
Productie in exces a bilirubinei cefalhematom
CID
hemoragie ventriculara
policitemie
ingestie sange matern
Infectii sepsis
infectii intrauterine
Congenitale Crigler Najjar
Gilbert
Metabolice galactozemie
Hiperbilirubinemii ereditare
Cu bilirubina neconjugata
Crigler Najjar tip I AR absenta activit GT deces neonatal
Crigler Najjar tip II AD activit GT usoara
pentr. variab rar icter nuclear
Gilbert AD ? activit GT nepatogen


SINDROMUL CRIGLER- NAJJAR (CNS)
TIP I TIP II
-Crigler i Najjar (1952) - Arias i colab.(1969)
-transmitere A.R. - A.R., rar A.D. ( 1 caz)
-form clinic sever - clinic moderat
-B.N: 15-45 mg/dl - 8-25 mg/dl
-absena UGT1A1 (absena funciei - deficit parial UGT1A1
uneia sau mai multor izoenzime)
-defectul hepatocitar: microsomi

-activitatea UGT sever sczut - 2-23%

Biopsia hepatic nu ajut la diferenierea lor
TIP I TIP II
-rspunsul la administrarea de Fenobarbital:
-nu rspunde - nivelul B.I.(77%)
- compoziia B n ser:
- neconjugat 100% - 99,1% (V.N. 92.6%)
- diglucuronid 0% - 0,6% (V.N. 6.2%)
- monoglucuronid 0% - 0% (V.N.0.5%)
Compoziia B conjugate n bil:
- B conjugat <10% -B monoglucuronid >60%
- B neconjugat predomin
-teste funcionale hepatice normale
- evolutie: icter nuclear - rar icter nuclear
DIAGNOSTIC
1. Evaluarea se poate ncepe n primele zile de via cnd B
neconjugat >20mg/dl

2. n prezent nu exist disponibil un test clinic simplu pentru
confirmarea diagnosticului sdr. CN

3. analiza bilei duodenale

5. Biopsia hepatic confirm activitate sczut a UGT

6. ADN-ul poate fi util n stabilirea unui diagnostic corect, dar nu se
efectueaz de rutin
TRATAMENT
1. Fenobarbital: doz 4 mg/kg/zi 48 de ore
- pacienii cu sdr. CN I nu au rspuns deloc.
2. Fototerapia
efectuata timpuriu, din prima lun de via, 6-12 ore/zi, Bi.<20 mg/dl
util n CNS I - folosit timp ndelungat, ptr. scderea riscului de icter nuclear
3. Administrare oral ageni ce leag BD: Agar, colestiramina, fosfat Ca
4. Plasmafereza, util dup primul an de via,
5. Dializa peritoneal i exsanguinotransfuzia nu sunt utile
6. Protoporfirin (inhibitor de hemoxigenaz) - i.m., repetat- utilizat
la pacieni cu sdr. CN I in episoade severe acute.
7. Transplantul de ficat ortotopic - singurul tratament in sdr. CN I
8. Terapia genic cu inserie de gen UGT normal i hepatocite
(utilizat la o specie de oareci Gunn)
ICTERE SUGAR SI COPIL
ICTERE - ETIOLOGIE
Cu predominanta bilirubinei neconjugate (>80% BI)
1. Productie in exces a bilirubinei
2. Reducerea captarii hepatice
3. Deficit de conjugare a bilirubinei

Cu predominanata bilirubinei conjugate (50% BD)
1. Deficit de transport canalicular membranar
2. Reducerea excretiei hepatice a bilirubinei glucuronate
alterarea secretiei hepatice - colestaza intrahepatica
obstructia mecanica a fluxului biliar - colestaza
extrahepatica

ICTERE CU BILIBUBINA
INDIRECTA
ETIOLOGIE
1.Productie in exces a bilirubinei
Anemii hemolitice
defect membrana eritrocitara: sferocitoza, acantocitoza, etc
defect calitativ al hemoglobinei: talasemie, siclemie
defecte enzimatice eritrocitare: G6 PD, piruvatkinaza
afectiuni autoimune
sepsis
factori exogeni: naftalina, iradierea, subst. chimice

Resorbtia sangelui in hemoragii interne
sangerare digestiva
hematoame
ETIOLOGIE
2. Reducerea captarii hepatice
interferenta cu medicamente la nivelul sistemelor
transportoare membranare: Rifampicina, substante
contrast
unele cazuri de sdr. Gilbert
icter fiziologic neonatal
ETIOLOGIE
3. Deficit de conjugare a bilirubinei
icterul fiziologic neonatal (reducerea activit. glicuronil-
transferazei, reducerea excretiei)
icterul prin ihbibitori din laptele de mama
deficit genetic de glicuronil-transferaza
sdr. Crigler-Najjar tip I si II
sindrom Gilbert
afectiuni difuze hepatocelulare
inhibare medicamentoasa: cloramfenicol

SINDROM GILBERT
Prevalena 3%
Afeciune ereditar (A.D.sau A.R), recurent, benign,
Descoperire ntmpltoare, prin analize de rutin (valoarea B.N.
crescut) sau prin evidenierea unui icter scleral (frecvent asociat
cu bolile virale).
fatigabilitate aspect clinic important
Rar diagnosticat nainte de pubertate
4 subtipuri ale sindromului Gilbert pe baza clearance BSP teoretic!!!

Hiperbilirunemie neconjugat:1-4mg/dl, n absena hemolizei
Teste funcionale hepatice normale
Defect genetic: gena UGT1A1 (exprimare redus

Prognostic: favorabil

Tratament
Nu exist tratament specific

DIETA - Alimente recomandate:
- Proteine: peste, pui, carne de vita slaba
- Legume proaspete si fructe; cele mai recomandate sunt
broccoli, varza, morcovi, sfecla rosie, conopida, afine
- Complex de vit B, Vit C, Fier, Glycina, Acid glutamic, Cisteina,
Taurina, Metionina
- 6-8 pahare de apa/zi

Evitare agenti stresori : anxietatea, depresia, lipsa de somn, lipsa
de exercitiu fizic pot inrautati simptomatologia.

Fenobarbitalul scade nivelul B

ICTERE CU BILIRUBINA
CONJUGATA
DEFINITII
COLESTAZA-reducerea fluxului biliar in ficat
acizi biliari
bilirubina
colesterol
medicamente, toxice
Bilirubina conjugata creste
> 2 mg% sau
>15% din bilirubina totala

CARACTERE COLESTAZA
Colestaza: afectare flux biliar
Excretie biliara: bilirubina conjugata
Excretie colesterol: hipercolesterolemie, xantoame
Excretie acizi biliari:
prurit,
malabsorbtie, malnutritie, deficit crestere, pubertate intarziata
steatoree,
deficit vitamine liposolubile, acizi grasi esentiali,
vitamina A: retinopatie, defect vedere nocturna
vitamina D: osteomalacie, rahitism
vitamina E: neuropatie periferica, ataxie
vitamina K: tulburari coagulare
CLASIFICARE COLESTAZA
Dezordini extrahepatice
anomalii ale ductelor biliare in principal
reducerea nr. ductelor biliare

Dezordini intrahepatice
dezordini hepatocelulare

I. CAUZE INTRAHEPATICE
1. Idiopatice
2. Anatomice
3. Metabolice
4. Infectioase
5. Genetice si cromozomiale
6. Diverse
1. IDIOPATICE
Hepatita neonatala idiopatica
Colestaza intrahepatica persistenta
Sindromul nr. redus al ductelor biliare Alagille
Colestaza progresiva intrahepatica (Byler, PFIC I, II)
Colestaza benigna recurenta familiala
Colestaza ereditara cu limfedem (Aagenaes)

38
40
SINDROM ALLAGILE
Diagnostic pozitiv



Mut JAG1 +
Biopsie hepatica pozitiva


3/5 criterii majore:
Simptome hepatice
Anomalii cardiace/murmur
Anomalii scheletale
Embriotoxon posterior
Facies caracteristic
41
SAU
&
2. ANATOMICE
Fibroza hepatica congenitala
autosomal recesiva
asocieaza rinichi polichistic (ARPKD)

Dilatatia chistica a ductelor intrahepatice
boala Caroli
+/- ARPKD
Boala polichistica autosomal
recesiva
Boala polichistica autosomal recesiva aspect TC
Fibroza hepatica congenitala
Fibroza hepatica congenitala cavernom de porta
Fibroza hepatica congenitala
Fibroza hepatica
congenitala cavernom
de porta
Fibroza hepatica
congenitala aspect
histologic
3. METABOLICE
Defecte metabolism aminoacizi - Tirozinemia
Defecte metabolism lipide - B. Wolman
- B. Niemann-Pick
- B. Gaucher
Defecte metabolism glucide - Galactozemia
- Fructozemia
- Glicogenoze
Defecte ale metabolismului acizilor biliari
deficit de 3steroid dehidrogenaza
deficit de 4 oxosteroid 5-reductaza
defecte peroxizomale
xantomatoza cerebrotendinoasa
C.B. 1 an 4 luni


Motivele internarii: cresterea in volum a abdomenului
Istoricul bolii:
debut de 6 saptamani ,
sindrom citolitic - suspiciune de tumora abdominala
-IRM: infirma tumora abdominala


Examen clinic
G = 9 500 g (percentila 10),
Talie=76 cm (percentila 10)
Stare generala buna, palida, cu tenta
subicterica
Aparat digestiv:
- abdomen destins de volum
(PA= 48 cm), circulatie colaterala
- hepatomegalie marginea inf. la
5 cm sub rebordul costal,
consistenta crescuta, suprafata
neteda
- splenomegalie + 4 cm sub
rebordul costal, consistenta crescuta
SNC normal


ALT: 340 U/l
AST: 481 U/L
LDH: 471 U/l

BR totala: 1,7 mg/dl
BR directa: 1,08 mg/dl

Lipide totale: 1160 mg/dl
Trigliceride: 486 mg/dl,
Colesterol: 268 /mg/dl

hepatosplenomegalie

Maduva osoasa cu aspect de tezaurizare.

Sdr.citolitic
Sdr.colestatic
Dislipidemie
Paraclinic
Ecografie abdomen
Dislipidemie
Diagnostic de etapa
Deficit ponderal
Organomegalie (hepatosplenomegalie)
Fara afectare neurologica sau osoasa

Paraclinic:
- sdr citolitic
- sdr colestatic
- dislipidemie
- electroforeza proteinelor N
Boala metabolica
(tezaurismoza) cu afectare
exclusiv hepatica
Glicogenoza
Sfingolipidoza
(Gaucher/Niemann-Pick)
Biopsie hepatica
MO: Fragment de tesut hepatic cu numeroase celule (endoteliale,
epiteliale, interstitiale) cu frecvente incluzii citoplasmatice , unele PAS
pozitive.
Incluzii citoplasmatice asociate cu numeroase vacuole lipidice in
hepatocite. Fibroza in
spatiul port.

Concluzii:
aspectul histopatologic
pledeaza pentru
tezaurismoza




Niemann-Pick / Glicogenoza
ME:
Incluziile citoplasmatice foarte abundente au
dimensiuni variabile si sunt de tip lizozomal, cu un
continut electronodens, lamelar. Aceste incluzii
citoplasmatice se gasesc in numar mare in celulele
epiteliale biliare, endoteliale, histiocite, fiobroblaste
interstitiale, celule Kupffer si mai putin numeroase in
hepatocite. Acest aspect lezional este uniform raspandit
in tot parenhimul hepatic examinat.

Niemann-Pick / Fabry ?
Reevaluarea lamelor

Institutul Necker, Clinica de Hepatologie


Niemann-Pick
Tip B?
Diagnostic de certitudine
Dozari enzimatice: dozarea sfingomielinazei
(deficit sfingomielinaza- efectuat spitalul Necker Paris)

Dg. genetic: gena SMPD1 benzile 11p15.1-p15.4
14 000 lei
Lipidoze
Boli lizozomale de stocare a lipidelor prin deficit genetic al unei
hidrolaze lizozomale acumularea substratului enzimei
implicate.

Boala Gaucher (deficit de beta-glucozidaza)
Boala Niemann-Pick (deficit de sfingomielinaza)

Boala Tay-Sachs (deficit hexozaminidaza A)
Boala Sandhoff (deficit hexozaminidaza A si B)


sfingolipidele - componente ale tuturor membranelor celulare,
incapacitatea de a degrada aceste substante si acumularea lor
organomegalie si disfunctie de organ

Sfingolipidoze
Gangliozidoze
Boala Niemann-Pick
Debut precoce si deces < 2-3 ani
Clinic: esecul cresterii + hepato-splenomegalie + boala
neurodegenerativa progresiva

Debut mai tardiv +/- supravietuieste pana la varsta de
adult
Clinic: esecul cresterii + hepato-splenomegalie, fara
afectare neurologica

Afectare hepatica si neurologica

Populatia franco-canadiana dintr-un district din Nova
Scotie

Forma cu debut la adult
Tip A
Tip B
Tip C
Tip D
Tip E
Tratament
Nu exista tratament specific
Regim alimentar: colesterol scazut
Recuperare nutritionala
Tratament suportiv pentru afectarea hepatica +/- medicatie
hipocolesterolemianta
Transplantul medular in b. Niemann-Pick tip B - util in
reducerea hepato-splenomegaliei si a depozitelor de
sfigomielina
Boal Gaucher aspect
striat citoplasmatic,
(col PAS 40 x 0,18)
Boal Gaucher aspect striat
citoplasmatic, benzi de fibroz cu
formare de noduli
(HE 40 x 0,18)
Glicogenoz hepatic aspect
vegetal al citoplasmei
hepatocitelor, nucleu central
(col van Gieson 20 x 0,19)
Glicogenoz hepatic
hepatocite ncrcate , slab
colorate PAS, nucleu central
(col PAS 20 x 0,18)
METABOLICE
Deficit 1 antitripsina
Fibroza chistica
B. neonatala cu stocare de fier
B. cu supraincarcare cu cupru la sugar
Limfohistiocitoza eritrofagocitara familiala
Deficit de arginaza

ENDOCRINE
Hipopituitarism
Hipocorticism
Hipotiroidism
Deficit de 1 antitripsina (A1AT)
A1AT = inhibitor seric al proteazelor (Pi)
sintetizat in ficat, secretat in sange
inhiba elastaza PMN
> 36 fenotipuri erediatre codominante

- b. hepatica tezaurizare prin reducerea excretiei
- b. pulmonara prin absenta inhibarii elastazei

Deficit de 1 antitripsina (A1AT)
Deficit A1AT-
imunohistochimie
4. INFECTIOASE
VIRALE
citomegalvirus
virus Coxsackie
ECHO
virus hepatitic B,
virus hepatitic C (?)
parvovirus B19
rubeolei
reovirus tip 3
herpes-virus
varicelos
BACTERIENE
toxoplasmoza
sifilis
TBC
listerioza

INFECTII SISTEMICE
ITU
soc endotoxinic
sepsis
enterita ulcero-necrotica
5. GENETICE

Trisomia E
Trisomia 21
sdr. Turner
Trisomia 17
Trisomia 18


6. CAUZE DIVERSE
histiocitoza X
socul (septic, asfixic)
hipoperfuzia
ocluzia intestinala
sdr. polisplenie
lupus neonatal
I. cardiaca, sdr. cord stg hipoplazic
hemangiom generalizat
medicamente/alim. parenterala
sdr. icterice non-colestatice - Dubin Johnson, Rotor
Nutritia parenterala totala

II.CAUZE EXTRAHEPATICE
atrezia biliara- idiopatica
sdr. de hipoplazie biliara
stenoze ducte biliare
perforatii spontane ducte biliare
jonctiune anormala coledoco-pancreatico-
ductala
tumori neoplazice
calculi
Atrezia biliara
Idiopatica
secundara infectii virale (?)
mediata imun (?)

sdr. malformative
polisplenia
situs ambigous
MCC
v. porta preduodenal
continuitate v. azygos - VCI
malrotatie intestin subtire
anomalii v.porta
Clinic scenariu tipic
Copil aparent sanatos
varsta- ~ saptamani
scaune acolice
icter usor-mediu
hepato-splenomegalie
fara alte anomalii
Atrezie biliara
Clinic -scaune decolorate/acolice
Biochimic -hiperbilirubinemie conjugata moderata
-transaminaze +/-
- GPT crescut

Echografic -exclude chist coledoc, calculi, malformatii,
perforatie cai biliare

Biopsie hepatica -proliferare ducte biliare

Colangiografie retrograda endoscopica- rol controversat

Colangiografie intraoperatorie- definitorie
Ciroza biliara nodul cirotic, proliferare
canalicular, staz biliar
(col von Gieson, 20x0,18)
Complicatii atrezie biliara
Icter persistent
prurit intractabil
colangita ascendenta recurenta
HTP
splenomegalie
hemoragie varice esofagiene
deficit vitamine liposolubile
deficit crestere
afectare cronica hepatica/transplant
TRATAMENT
Nu exista terapie specifica etiologica
Nutritie
aport caloric adecvat
suplimentare cu MCT
suplimentare cu vitamine liposolubile A,D,E,K
Prurit si xantoame
Fenobarbital/colestiramina/rifampicina/Atarax
acid ursodezoxicholic
derivatie biliara
Ascita
dieta hiposodata 1-2 mEq/kg/zi
diuretice
Transplant hepatic
Terapie chirurgicala
Hepato-porto-enterostomie Kasai
precoce
Profilaxie colangite cu Biseptol

Transplant hepatic


Terapie postoperatorie
vitamine liposolubile E,D, K
formule alimentare cu MCT
profilaxie antibiotica
coleretice: Ursofalk
fara alta medicatie (Fenobarbital)

culturi/aspirat la febra

echografie la febra: abcese
EPIDEMIOLOGIE
Etiologie frecv/100000nasteri
hepatita idiopatica neonatala 12,5
atrezia biliara extrahepatica 7
deficit 1AT 2,5
sdr. Alagille 1,4
sdr. colestaza intrahepatica <1
septicemie bacteriana <1
hepatite infectioase CMV <1
rubeola, herpes <1
endocrine <1
galactosemia <1
3 saptamani