ANGINA STREPTOCOCICĂ
-inflamaţie la nivelul faringelui si amigdalelor
produsă de cele mai multe ori de - virusuri
(pana la 85%) -mai rar -
bacterii (15-30%)
-cel mai frecvent implicat
-streptococul grup A –
pot fi si alţi streptococi precum şi alte bacterii :
Mycoplasma, Chlamydia (mult mai rar).
-Amigdalele -structuri ce intervin în apărarea
organismului, formate din ţesut limfatic ,situate
deasupra şi în spatele limbii, de o parte şi de
alta a gâtului –
cresc in dimensiuni şi se înroşesc – când
organismul vine in contact cu diverse virusuri
sau bacterii
-După multe episoade de amigdalite -
amigdalele rămân mărite de volum şi in
afara episoadelor infecţioase -
amigdalita cronică
- -uneori necesită îndepărtarea chirurgicală
a amigdalelor
- Angina cu streptococ -
totdeauna este insoţită de creşterea
dureroasă în dimensiuni a
ganglionilor subangulomandibulari ,
- de multe ori, diametrul gâtului este mărit
După aspectul anatomo-clinic, anginele se
clasifică în:
Angine eritematoase
-gât roşu intens, cu amigdale mărite în
volum, edem (inconstant) al
pilierilor,vălului şi luetei
Angine eritemato-pultacee
-prezenţa pe mucoasa orofaringiană
eritematoasă a unui exsudat alb-cremos,
cu dispoziţie punctiformă pe amigdale;
exsudatul este decolat uşor, iar subiacent
se remarcă o mucoasă hiperemică
Angine ulceroase
-ulceraţii pe vălul palatin şi amigdale, cu aspect
hemoragic şi fetiditatea halenei
se disting: -angina Vincent- asocierea a doi germeni
(Fusobacterian necrophorum şi un spirochet din
genulBorrelia)
Angina ulcero-necrotică-
angina/necrotică poate apare la debutul unei
scarlatine grave
-producerea unei plăci gri de ţesut necrozat, a cărui
desprindere crează o ulceraţie sângerândă, cu tendinţa de
extindere în profunzime. Prognosticul - totdeauna grav
-angina Henoch-
Angine flegmonoase
-aspecte înşelătoare ale unor angine bacteriene -
amigdale mult hipertrofiate, uneori unilateral,
care trebuie diferenţiate de flegmonul adevărat
al amigdalei, care este o supuraţie bacteriană
Angine pseudomembranoase
-prezenţa de false membrane albe, sidefii sau
cenuşii, foarte aderente, ce invadează rapid
amigdalele,pilierii şi lueta
-aspectul este evocator pentru difterie sau
mononucleoza infecţioasă
Angine veziculoase- Sunt mai rare
-Herpangina
-este mai mult o faringită decât o angină
-prezenţa de vezicule şi ulceraţii minime pe
pilierii anteriori, văl, luetă, peretele posterior al
faringelui şi faţa internă a amigdalelor
Acest aspect poate fi precedat de prezenţa de
elemente peteşiale ce evocă o infecţie virală-
(diferite tipuri de virus Coxsackie A).
-Streptococul grup A se asociază cu angină
eritemato-pultacee sau angina
eritematoasă totdeauna cu disfagie
Incidenţa anginei streptococice -maximă iarna şi la
începutul primăverii
Vârsta de elecţie -între -3 - 18 ani
Incubaţie scurtă -2-4 zile
Debut-– brusc cu :
-febră uneori inaltă ( > 39C) - sugestivă pentru streptococ;
-alterarea stării generale, indispoziţie, iritabilitate;
-refuzul mâncării, vărsături ( mai ales la copii mai mici);
- disfagie , cefalee, vărsături, dureri abdominale, amigdale mărite în
volum, congestionate sau eritemato-pultacee vălul palatin şi lueta
sunt hiperemice şi edemaţiate, cu elemente peteşiale purpurice
-Angina streptococică- nu se însoţeşte-
de coriză, conjunctivită, tuse, laringită
-Caracteristic – lipseşte disfonia (raguşeala), tusea,
rinoreea -manifestări care pot sugera mai degrabă
implicarea unui virus decât a unei bacterii.
Perioada de stare:
-dureri in gât severe (disfagie) ce fac imposibilă
alimentaţia;
-creşterea in dimensiuni a ganglionilor-
(laterocervicali si submandibulari) cu durere şi
sensibilitate la atingere;
-hiperemie faringiană - cu creşterea în
dimensiuni a amigdalelor care uneori chiar se
unesc pe linie mediană, amigdalele sunt intens
congestionate
- depozite pultacee- pot prezenta depozite
albicioase, gălbui
În absenţa complicaţiilor, se vindecă spontan în
4-6 zile,evoluţie autolimitată- iar amigdalele şi
ganglionii cervicali şi subangulomandibulari
rămân măriţi în volum -câteva săptămâni
Diagnostic
-prezenţa sindromului inflamator (VSH-
crescut, PCR – Proteina C Reactivă pozitivă),
leucocitoză cu neutrofilie (creşterea numărului
de globule albe si a unei fracţiuni a acestora
sugestive pentru infecţie bacteriană), eventual şi
o anemie uşoară (intrainfecţioasă).
-examenul exsudatului faringian -streptococ
prezent
-aproximativ 30% din cei cu suspiciune de infecţie
streptococică -secreţia negativă (fără streptococ)
-un procent variabil - intre 20 -40% se confirmă
prezenţa streptococului, deşi aceştia nu au nici un
fel de manifestare.
In practică se foloseste Scorul McIsaac -
ajută la incadrarea etiologică a amigdalitei
-pentru fiecare din următoarele simptome se
acordă câte 1 punct:
1. temperatura peste 38C
2. absenţa tusei
3. adenopatie dureroasă (creşterea în
dimensiuni a ganglionilor)
4. creşterea în dimensiuni a
amigdalelor -congestie , puroi
5. vârsta cuprinsă între 3 -14 ani
-scor intre 1 şi 3 -suspiciunea unei infecţii
streptococice
-scor de 4-5 este aproape sigur pentru o
infecţie bacteriană, în speţă streptococică
-Răspunsul imunitar serologic –
- în următoarele 2 săptămâni după angina
streptococică
-ASLO (antistreptolizinelor 0) creşte peste 300
u.i./ml la 50-60% dintre bolnavi
Diagnostic diferenţial
- angina diftercă- foarte rară, evoluează cu false
membrane, tulburări respiratorii,stare generală
toxică, miocardită,afectare neurologică
-angina cu anaerobi-angina Vincent- exsudat
membranos, halenă fetidă, ulceraţii
-angine cu alţi germeni- meningococ,
gonococ, mycoplasma pneumoniae, yersinia-
sunt rare, dar prezintă manifestări clinice
asemănătoare
Complicaţii
-Precoce-
Septice
-sinuzite, otite medii supurate, mastoidite, flegmon
amigdalian, abces periamigdalian, abces
retrofaringian
-adenite -pot apare precoce- tumefacţie
ganglionară,de obicei unilaterală şi unică, localizată
laterocervical sau submaxilar, dură, netedă, fără
periadenită, mobilă faţă de planurile profunde şi
tegument- care are aspect normal
- febră înaltă,stare alterată
- în 5-8 zile poate evolua spre supuraţie-
-adenoflegmon- necesită drenaj chirurgical sub
protecţie de antibiotice
-septicemia- apare excepţional, mai frecvent pe
teren imunodeficitar
Toxice
-miocardită, nefroză, hepatită toxică,
artralgii
Tardive-
Alergice
- după tratament insuficient sau
incorect, care nu determină eradicarea
germenului
- RAA, GNA, eritem nodos
Obiectivele principale ale tratamentului :
1. eradicarea infecţiei – tratamentul antibiotic
[Link] temperaturii şi al durerii –
antitermice, antialgice
3. măsuri igieno-dietetice
2. Tratamentul antipiretic:
- consum crescut de lichide
-medicamente de tipul Ibuprofen ( Nurofen, Ibugesic,
Marcofen), respectiv Paracetamol ( Panadol, Calpol,
Eferalgan)
- nuse administrează aspirina -
sub 12 ani (risc sindrom Reye - o
encefalopatie însoțită de degenerescența grasă a
ficatului, hiperamoniemie, sindrom hemoragipar)
3. Regim -igieno-dietetic
izolare la domiciliu, eventual repaus la pat
in funcţie de severitatea infecţiei;
consum crescut de lichide ( ceaiuri călduţe,
nu fierbinţi ,la care se adaugă lămâie şi
miere, apa, sucuri de fructe, compoturi
supe de legume);
gargara cu apă cu sare de 3-4 ori pe zi
pentru copii mai mari, complianţi ( la 200
ml apă calduţă se adaugă o linguriţă sare);
atmosfera umedă, evitarea supraîncălzirii
încăperii
evitarea fumatului in preajma bolnavului
[Link] antibiotic
-eradicarea streptococului din faringe, limitarea riscurilor
de contaminare a anturajului
-prevenirea la bolnavii peste 3 ani, a RAA (reumatismului
articular acut)
-Prevenirea RAA -tratament antibiotic -în primele 7-8 zile
ale infecţiei faringiene cu eradicarea germenului cauzal
-tratament cu Penicilină timp de 10 zile-
-penicilină V 100.000 u.i./kg, în trei prize pe zi, pe cale
orală, cu eficacitate însă nesigură,
-penicilinå G 50.000 - 100.000 u.i./kg, în 2 prize pe zi,
i.m. sau benzathin penicilină 600.000 u.i. la copiii cu
greutate sub 30 kg şi 1.200.000 u.i. la copiii peste 30 kg
- În alergie la penicilină se administrează eritromicină per
os, 50 mgkg/zi, în 2 prize, în cursul meselor, 2g/kg/zi la
adult
-În complicaţii supurative doze mai mari de Penicilină G,
i.m. sau i. V.
Tratamentul corect al anginelor
streptococice
-diminuarea marcată a- complicaţiilor
nesupurative (reumatismul articular acut,
glomerulonefrita acută poststreptococică)
-şi a complicaţiilor
supurative (flegmonul periamigdalian,
abcesul retrofaringian, sinuzita acută, otita
medie supurată,otomastoidita acută,
meningita acută).
Profilaxie şi combatere
1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie
depistare: epidemiologic, clinic, laborator
declarare: numeric, lunar
Focarele cu 5 cazuri şi peste- anunţate în ziua
depistării
izolare: la domiciliu, până la dispariţia
semnelor clinice, eventual sterilizare
bacteriologică
-În colectivităţile de copii, în care au apărut mai
multe cazuri - triaj epidemiologic zilnic, educaţia
sanitară a copiilor şi a angajaţilor privind
modalităţile de transmitere, eventual control
bacteriologic.
Purtătorii depistaţi în focar, vor fi trataţi timp
de 10 zile cu Penicilină V.
2. Măsuri faţă de căile de transmitere
în caz de focar epidemic- dezinfecţia
obiectelor copiilor, respectarea normelor de
igienă a colectivităţilor, aerisirea camerelor,
interzicerea folosirii în comun a unor obiecte
3. Măsuri faţă de receptivi
-profilaxie cu penicilină în colectivităţi mici
-supraveghere bacteriologică (exudat
nazo-faringian) în colectivităţile de copii în care
au apărut mai mult de 5 cazuri
-dacă portajul în colectivitate depăşeşte 5-
8% - semnal de alarmă
