5. Anatomia chirurgical a feei i gtului. Regiunele feei. Etajele feei.

Oasele ce formeaz scheletul

facial.
I. Regiunile
Regiunea palpebrala
Este o regiune pereche.
Limitele regiunii sunt date de marginile orificiului orbital.
In profunzime se continua cu regiunea orbitara.
Regiunea palpebrala este formata din pleoape. Fiecare pleoapa are o fata anterioara care este convexa si
una posterioara care este concava.
Fiecarei pleoape i se descriu 2 margini: una aderenta si una libera care este prevazuta cu cili.
Inspre extremitatea mediala se gaseste tuberculul lacrimal.
Cele 2 margini libere delimiteaza fanta palpebrala.
Extremitatile marginilor libere se unesc si formeaza comisurile palpebrale laterala si mediala.
tratigrafie:
!ielea care este foarte subtire si mobila este urmata de planul subcutanat care cupriinde un strat subtire de
tesut con"unctiv lax. #rmeaza planul muscular alcatuit din muschiul orbicular al ochiului$ planul fibros
alcatuit din tarsii palpebrali si din septul orbital. eptul este o lama fibroasa$ intinsa intre tars si marginea
orbitei. #rmeaza stratul mucos$ format de con"unctiva palpebrala.
Regiunea nazala
Este o regiune nepereche$ situata in centrul fetei si cuprinde piramida nazala. %re urmatoarele limite:
&superior o linie orizontala care corespunde suturii fronto&nazale
&inferior orizontala trasata pe marginea posterioara a orificiilor narinale.
&in partile laterale limita este data de santurile nazo&orbitale si cele nazo&geniane.
!iramida nazala are urmatoarele componente:
&Radacina nasului se gasseste in partea superioara si reprezinta varful piramidei.
&'aza nasului este orientata inferior$ pe ea se gasesc cele 2 nari$ separate de septul nazal.
!iramidei i se descriu 2 fete laterale care se unesc pe linia mediana si formeaza dosul nasului. !artea
inferioara a dosului nazal este numita varful nasului. !artile inferioare ale fetelor laterale sunt aripile
nasului.
tratigrafie:
!ielea care este mobila in zona radacinii si a dosului nasului si este subtire si aderenta la nivelul aripilor
nasului. !ielea este urmata de tesutul celular subcutanat care este dispus sub forma unei lame subtiri.
#rmeaza planul muscular format din muschii pielosi ai nasului. #rmeaza planul osteo&cartilagios$ alcatuit
din oasele nazale si dintr&un numar de cartila"e:
&cartila"ul septului nazal: este situat in partea anterioara a sptului nazal
&cartila"ele nazale laterale: stanga dreapta$ situate intre cartila"ul septal$ osul nazal si maxila.
&cartila"ele alare mari: sunt pereche$ au o forma de potcoava cu 2 ramuri: una laterala si una mediala.
%cestea delimiteaza inspre anterior orificiul narinar.
&cartila"ele alare mici: pereche$ dispuse lateral fata de cartila"ele alare mari.
&pot exista si cartila"e accesorii de mici dimensiuni.
#rmeaza mucoasa nazala.
Regiunea maseterina
Este o regiune pereche$ simetrica $ situata in partea postero&laterala a fetei.
%re urmatoarele limite:
&superior: arcada zigomatica
&inferior: marginea inferioara a ramurii mandibulei
&anterior: marginera anterioara a muschiului maseter
&posterior: marginea posterioara a ramurii mandibulei
In profunzime se intinde pana la fosa zigomatica.
tratigrafie:
!ielea$ urmata de tesut celular subcutanat in care se gasetse prelungirea glandei parotide cu ductul
parotiodian. #rmeaza apoevroza muschiului maseter$ periostul si ramura mandibulei.
Lo"a cuprinde muschiul maseter cu manunchiul vasculo&nervos maseterin care patrunde in regiune prin
incizura mandibulei. (anunchiul este situat intre mandibula si muschi.
Regiunea mentoniera regiunea barbiei!
Este situata inferior de regiunea labiala.
%re urmatoarele limite:
&superior: santul labio&mentonier
&inferior: marginea inferioara a mandibulei
&in partile laterale: verticala trasata cu )cm lateral de comisura buzelor
tratigrafia:
!ielea este groasa$ mobila$ prevazuta cu peri*la barbati+. #rmeaza tesutul celular subcutanat in care se
gasesc fibre musculare din muschiul platisma. #rmeaza un plan muscular format din muschii coborator a
comisuirii bucale$ coborator al buzei inferioare$ mentonier. #rmeaza planul scheletic alcatuit din
mandibula$ acoperita de periost.
Regiunile profun"e ale fetei
Regiunea fosei zigomatice
, regiune pereche care ocupa partea laterala si profunda a fetei.
%re urmatoarele limite:
&superior: arcada zigomatica$ fata infra&teporala a aripei mari a sfenoidului
&inferior: un plan orizontal$ tangent la marginea inferioara mandibulei
&lateral: se gaseste fata mediala a ramurei mandibulei
&medial: procesul pterigoidian si faringele
&anterior: tuberozitatea maxilei
&posterior: fata anterioara a glandei parotie
Lo"a contine muschii pterigoidieni$ artera maxilara$ plexul venos pterigoidian$ nervul madibular cu
ganglionul optic$ linfatice$ tesut celulo&adipos.
Regiunea fosei pterigo#palatina
In fosa se gasetsc: portiunea termina a arterei maxilare$ nervul maxilar$ vene$ tesut adipos.
Regiunea ca$itatii bucale
Reprezinta prima portiune a tubului digestiv$ localizata in regiunea inferioara a fetei$ inferior de fosele
nazale$ anterior de faringe si deasupra muschiului milo&hioidian.
%re forma unui ovoid cu diametrul antero&post de - cm$ transversal de .&.$/ cm$ vertical este un spatiu
virtual cand cavitatea este inchisa si se mareste pana la - cm cand aceasta este deschisa.
In partea anterioara comunica cu exteriorul prin orificiul bucal.
In partea posterioara comunica cu faringele prin istmul buco&faringian.
%re mai multe functii ca: prehensiunea$ insalivarea$ masticarea si deglutitia alimentelor. Intervine in
respiratie si in fuctiile de relatie: fonatie$ fizionomie.
%rcadele alveolo&dentare impart cavitatea bucala in 2 compartimente: vestibulul bucal si cavitatea bucala
propriu&zisa.
0estibulul are forma de potcoava cu concavitatea posterior. pre exterior este delimitat de buze iar spre
interior de arcadele alveolo&dentare.
La locul de intalnire dintre acesti 2 pereti mucoasa se reflecta de pe unul pe celalalt si formrmeaza santurile
vestibular sau gingivo&labial: unul superior si unul inferior.
In ambele santuri pe linia mediana se gaseste cate o plica mucoasa$ dispusa sagital$ numita fren sau frau al
buzei superioare sau inferioare*mai dezvoltat al buzei superioare+.
!e peretele lateral al vestibulului bucal se gaseste orificiul ductului parotidian care este situat in dreptul
coletului molarului 2 superior.
In timpul ocluziei vestibulul comunica cu cavitatea bucala prin spatiile interdentare si prin spatiul retro&
molar.
%tunci cand cavitatea nazala e larg deschisa$ e larga si comunicarea intre vestibul si cavitate.
In port posterioara a vestibulului se gaseste plica pterigo&mandibulara determinata de rafeul pterigo&
mandibular. %tunci cand cavitatea bucala este deschisa$ plica este vizibila si se poate palpa.
Rafelul are o consistenta ferma si se intinde intre carligul lamei interne a procesului pterigoidian si linia
milohioidiana a mandibulei.
!eretii cavitatii bucale sunt in nr de .: anterior$ 2 laterali$ posterior$ superior si inferior.
%cesti pereti sunt tapetati de mucoasa bucala care desi este unica are caracteristici si denumiri diferite in
functi de peretele pe care se gaseste *labiala$ geniana$ palatina$ sublinguala$ linguala+.
!eretele anterior formeaza reg labiala si este format din cele 2 buze: superioara si inferioara.
'uzele sunt formatiuni musculo&membranoase cu un deosebit rol fizionomic.
%onformatie e&terioara
Fiecarei buze i se descriu 2 fete: una anterioara sau cutanata si una posterioara sau mucoasa.
1e asemenea i se descriu 2 margini: una aderenta si una libera. Fiecare buza are 2 extremitati: una dreapta
si una stanga
'ata anterioara
!e buza superioara se observa un sant median numit santul sub&nazal sau filtru. In partea inferioara santul
se termina printr&un tubercul numit tuberculul buzei superioare. 1e o parte si de alta a santului se observa
cate o suprafata triunnghiulara cu varful inspre lateral. %ceste portiuni se numesc mustati si la barbati sunt
acoperite cu par. !e buza inferioara se observa o depresiune mediana care la barbati este prevazuta cu un
smoc de par.
!e partile laterale este plana sau concava.
'ata posterioara a buzelor este acoperita de mucoasa si este presarata cu proeminente
determinate de glandele labiale. %cestea sunt glande salivare mici.
(arginea aderenta la buza superioara corespunde narilor si santului nazolabial pe partea cutanata si
santului vestibular cu fraul buzei superioare pe fata mucoasa.
La buza inferioara marginea aderenta este separata de regiunea mentoniera prin santul mento&labial pe fata
cutanata si de santul vestibular cu frenul buzi inferioare mai putin dezvoltat pe fata mucoasa. (arginea
libera a buzelor este rosie si uscata.
2uberculul buzei superioare patrunde in foseta de pe buza inferioara cand orificiul este inchis.
Extremitatile buzelor se unesc si formeaza comisurile labiale. ,rificiul bucal este delimitat de buze$ si de
unghiurile bucale care sunt comisurile. %re un diametru de / cm la barbati si de 3$/cm la femeie.
tratigrafia buzelor
La suprafata se gaseste pielea care este groasa$ adera de fascia musculara$ este prevazuta cu peri$ glade
sebacee si glande sudoripare.
tratul muscular format de muschiul orbicular al buzelor in care patrund fibre din ceilalti muschi pielosi
orofaciali$..
#rmeaza stratul gladular care contine glandele salivare mici labiale.
tratul mucos de culoare rosietica$ palida sau cenusie$ mucoasa este umeda.
In aceasta regiune se gasesc vase si nervi. %rterele provin din cele 3 artere labiale$ ramuri din arterele
faciale. %ceste 3 ramuri se anastomozeaza si formeeaza un cerc arterial situat intre stratul muscular si cel
glandular. 0enele insotesc arterele si sunt drenate de vena faciala. Limfaticele formeaza 2 retele: una
cutanata si una submucoasa. unt drenate de nodurile submentale si submandiblare si se incruciseaza pe
linia mediana.
Inervatia motorie este asigurata de facial iar cea senzitiva de trigemen prin nervul suborbital si nervul
mentonier.
!eretii laterali ai cav bucale*obra"ii+ formeaza regiunea geniana.
1pdv topografic aceasta regiune este mai extinsa decat cavitatea bucala. uperior este delimitata de marg
inferioara a orbitei iar inferior se intinde pana la marg inferioara a mandibulei. Fata externa *cutanata+ este
bombata la copii si la indivizii grasi. Este deprimata la varstnici si la indivizii slabi.
!ielea este prevazuta cu peri$ glande sebace si sudoripare.
Fata interna este tapetata de mucoasa in portiunea vestibulului bucal. (arginea superioara adera de maxila$
cea inferioara adera de mandibula$ marginea anterioara se continua cu buzele iar marginea posterioara
corespunde marginii anterioara a ramurei mandibulei.
tratigrafia:
!ielea
tratul celulo&adipos cu corpul grasos al obrazului.
tratul muscular in care se gasesc muschii pileosi*buccinator+.
(ucoasa care adera de m buccinator.
0ascularizatia si inervatia regiunii:
%rterial: artera bucala$ ramura a arterei maxilare si artera transversa a fetei $ ram din art temporala.
0enele sunt drenate de vena faciala.
Limfaticele sunt drenate de nod parotidiene$ submandibulare si geniene.
Inervatia senzitiva este asigurata de trigemeni prin nervii bucali infraorbitali iar nervul motor al regiunii
este cel facial.
!eretele superior este format de palatul dur care desparte cav bucala de fosele nazale. Inspre posterior se
continua cu valul palatin *palatul moale+.
Confuratie exterioara
!e linia mediana se observa un rafeu care este mai proeminent in parrtea anterioara iar spre posterior se
deprima si ia o forma de sant ce se poate prelungi pana pe lueta. #neori pe linia mediana se gasetse un
relief osos care este torusul palatin. !e linia mediana inapoia incisivilor centrali se gaseste appila incisiva
*proeminenta conica ce corespunde orificiului canalului incisiv+.
In partea anterioara se gasesc 4 pana la / plice palatine transversale. In partea posterioara$ paramedian se
gsesc 2 fosete numite foveole palatine in care se deschid canale excretoare a unor glade salivare mici.
'olta palatina prezinta un schelet osos acoperit de periost. Inspre cavitatea bucala$ in partea anterioara
periostul face corp comun cu mucoasa$ in timp ce in partea posterioara intre mucoasa bucala si periost se
gaseste un strat glandular ce contine glande salivare mici. 0eeninchof numeste partea anterioara a boltii$
bolta de frecare. %ici se gasesc si rugile palatine. !artea posterioara o numseste zona de alunecare$ deoarece
in aceasta zona se secreta saliva vascoasa$ mucoasa de glandele palatine si bolul alimentar aluneca catre
faringe.
0ascularizatia arteriala este asigurata de artera palatinala mare$ ramura din artera maxilara$ care a"unge in
cavitatea bucala prin gaura palatina mare si se indreapta spre anterior$ fiind situata in santul dintre procesul
palatin si cel alveolar. %rt sfeno&palatina $ ram din art maxilara$ care strabate canalul incisiv.
0enele insotesc arterele.
Linfaticele sunt drenate de nodurile "ugulare.
Inervatia senzitiva este asigurata de nervul nazo&palatin care trece prin canalul incisiv si nervul palatin
mare care trece prin canalul palatin.
II.Etajele fetei(
III.Oasele fetei.
cheletul fe5ei const6 din )/ oase$ restul de - fiind situate 7n profunzime 8i nu afecteaz6 conturul capului.
,asele fe5ei sunt:
). maxilarele *2+ formeaz6 falca superioar6$ poart6 din5ii superiori$ ocup6 cea mai mare
parte a fe5ei$ cerul gurii$ cavit65ile orbitale 8i formeaz6 peretele exterior al cavit65ii nazale.
2. mandibula *)+ formeaz6 falca inferioar6$ b6rbia 8i partea de "os a fe5ei. Este singurul os al
craniului care se mi8c6 8i poart6 din5ii inferiori.
4. oasele zigomatice sau ale obra"ilor *2+
3. osul nazal *)+ formeaz6 puntea nazal6
,asele interne ale fe5ei:
). ,asele palatale formeaz6 podeaua cavit65ii nazale 8i cerul gurii precum 8i podeaua
cavit65ilor orbitale
2. ,sul vomer formeaz6 partea din spate 8i de "os a septului nazal.
4. ,asele lacrimale sunt dou6 oase foarte mici 7n interiorul orbitelor.
3. ,asele cornetului inferior care formeaz6 o parte a nasului.
9 O)*+ ,I-O.A/I%
Osul zigomatic *ura :+ este un os pereche cu forma neregulata$ asezat pe partea latero&inferioara a orbitei si
formeaza partea laterala superioara a scheletului fetei.
. ,sul zigomatic
El prezinta o fata externa$ care corespunde pielii si determina umarul obrazului si o fata posterioara$ care
corespunde fosei temporale. (arginea anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a maxilarului.
(arginea superioara formeaza o parte din marginea laterala si inferioara a orbitei. (arginile posterioara si
inferioara sunt libere. Coltul postero&inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului. Coltul
postero&superior se prelungeste in sus si inainte formand apofiza frontala$ care se articuleaza cu apofiza
zigomatica a frontalului. 1e pe marginea superioara porneste inapoi o lama subtire$ apofiza orbitala$ care
formeaza o parte din peretele inferior al orbitei$ din care cauza este considerata ca fata interna a osului
zigomatic.
O)*+ +A%RI.A+
Osul lacrimal *ura );+ este un os pereche$ sub forma de lama dreptunghiulara$ asezat pe peretele medial al
orbitei intre apofiza frontala a maxilarului si lama orbitala a etmoidului. !e fata sa orbitala se gaseste o
creasta verticala$ inaintea careia este un sant lacrimal$ care se completeaza cu santul lacrimal al apofizei
frontale a maxilarului si formeaza canalul nazo-lacrimal$ care face legatura intre orbita si cavitatea nazala.
!rin fata nazala$ el formeaza o parte din peretele meatului mi"lociu.
O)*+ 0A,A+
Osul nazal *ura ))+ este un os pereche$ asezat la radacina nasului$ pornind din incizura nazala a frontalului$
paralel cu marginea anterioara a apofizei frontale a maxilarului$ cu care se articuleaza. ,sul nazal are forma
unei lame patrulatere verticale$ mai groasa la partea superioara$ care se articleaza cu frontalul si mai subtire
la partea inferioara$ prin care se articuleaza cu cartilagiul nazal. (arginea laterala se articuleaza cu apofiza
frontala a maxilarului$ iar marginea mediala$ cu nazalul$ din partea opusa printr&o sutura armonica. Fata
externa este convexa$ acoperita de piele si formeaza radacina nasului$ iar fata interna$ este concava$
formeaza o parte din peretele lateral superior al fosei nazale.
,sul nazal
9 O)*+ 1A+A/I0
Osul palatin *ura )2+ este un os pereche$ asezat inapoia marginii posterioare a apofizei palatine a
maxilarului. El este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta: lama
orizontala si lama verticala. Lama orizontala are forma aproximativ patrulatera. (arginea ei laterala se
articuleaza cu marginea inferioara a lamei verticale$ iar marginea mediala se articuleaza cu lama orizontala
opusa si formeaza partea posterioara a palatului dur. Fata ei superioara formeaza o parte din podeaua
cavitatii nazale$ iar fata inferioara formeaza partea posterioara a boltii cavitatii bucale. Lama verticala are
forma patrulatera neregulata si este perpendiculara pe lama orizontala. Ea formeaza o parte din peretele
lateral al cavitatii nazale. !e fata ei interna este o creasta orizontala numita creasta concala$ pe care se
articuleaza o parte din marginea laterala a cornetului nazal inferior. (arginea superioara prezinta$ in partea
anterioara$ apofiza orbitala$ iar la partea posterioara$ apofiza sfenoidala.
,sul palatin
9 2O.ER*+
Vomerul *ura )3+ este singurul os nepereche si fix al fetei$ asezat in ul median in continuarea lamei
perpendiculare a etmoidului$ contribuind la formarea peretelui median dintre fosele nazale$ septul nazal. El
se prezinta ca o lama patrulatera foarte subtire. Cele doua fete laterale formeaza o parte din peretele intern
al fosei nazale. !rin marginea sa superioara se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului$ iar prin
marginea inferioara$ cu marginile interne ale apofizelor palatine ale maxilarelor.
0omerul
9 .A03I4*+A
Mandibula sau maxilarul inferior *ura )/+ este un os nepereche si singurul os mobil din scheletul capului.
e gaseste la partea inferioara a fetei si este formata din corp si doua ramuri. Corpul mandibulei are forma
de potcoava$ cu convexitatea orientata anterior< extremitatile posterioare se continua cu ramurile
mandibulei. El prezinta o fata anterioara si o fata posterioara.

.(andibula
Fata anterioara sau externa are pe linia mediana o creasta putin proeminenta$ semifiza mentoniera$ care se
termina la partea inferioara printr&o proeminenta triunghiulara$ cu baza in "os$ numita protuberanta
mentoniera. 0arfurile bazei sunt marcate prin cate un tubercul mentonier. 1e la tuberculul mentonier
porneste$ in sus si inapoi$ o creasta$ linia oblica externa. 1easupra liniei oblice externe$ in dreptul
premolarilor$ se afla un orificiu$ orificiul mentonier$ care comunica cu canalul mandibular$ canal prin care
trec vasele pentru dintii inferiori.
Fata posterioara sau interna prezinta pe linia mediana doua ridicaturi mici$ care poarta denumirea
de apofizele geni sau spinele mentoniere. 1e la apofizele geni porneste$ in fiecare parte$ o creasta care
merge in sus si inapoi$ linia oblica interna sau liniamilohioidiana. ub extremitatea anterioara a liniei
milohioidiene exista o scobitura$ foseta digastrica$ pentru insertia muschiului gastric< deassupra liniei
milohioidiene$ in dreptul fosetei digastrice$este o scobitura mai mare$ foseta sublinguala$ in care este
adapostita glanda salivara sublinguala. ub linia oblica interna$ spre extremitatea posterioara$ exista o alta
scobitura$ foseta submandibulara$ in care e adapostita glanda salivara submandibulara. ub extremitatea
posterioara a liniei oblice se gaseste capatul inferior al santului milohioidian$ care se continua de pe ramura
pe corp. (arginea superioara a corpului mandibulei se numeste marginea *apofiza+ alveolara si poarta ).
alveole dentare pentru dintii inferiori.
Ramurile mandibulei. Fiecare ramura se prezinta ca o lama aproape patrulatera fixata de marginea
posterioara a corpului mandibulei$ cu directie verticala$ putin inclinata dinainte inapoi. Fata externa este
rugoasa la partea inferioara si neteda la partea superioara. !e fata interna$ la partea superioara$ se afla un
orificiu$ orificiul mandibular$ care reprezinta deschiderea superioara a canalului mandibular prin care trec
nervii si vasele dentare. 1e pe marginea inferioara a orificiului mandibular porneste in "os santul
milohioidian$ care se termina pe corpul mandibulei$ la extremitatea posterioara a liniei oblice interne.Coltul
infero&posterior al ramurii este rotun"it si formeaza unghiul mandibulei. (arginea superioara a mandibulei
prezinta o scobitura pronuntata$ incizura mandibulara$ care este marginita$ anterior$ de apofiza coronoida$
iar posterior$ de apofizaarticulara.
Apofiza coronoida se prezinta ca o lama triunghiulara$ cu varful indreptat in sus si inainte$ iar baza
ei reprezinta coltul supero&anterior al ramurii mandibulei. !e apofiza coronoida se insereaza muschiul
temporal.
Apofiza articulara sau apofiza condiliana este subtire la baza*gatul mandibulei+. Condilul se articuleaza cu
cavitatea glenoida a osului temporal.
9 O)*+ 5IOI3
Osul hioid *ura ).+ este un os nepereche$ asezat intre mandibula si cartilagiul tiroid. El nu este articulat
direct cu celelalte oase$ci se articuleaza prin doua ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale$ iar
prin muschi se leaga de faringe$ laringe$ mandibula stern si omoplat. %re forma literei =#=$ cu deschiderea
inapoi. ,sul hioid este constituit din corp si patru coarne.
. ,sul hioid
& Corpul hioidului are forma de lama patrulatera$ curbata transversal. Fata anterioara este convexa si
prezinta o creasta in lungul ei care o imparte in doua eta"e: superior si inferior. !e fata anterioara a corpului
hioidului se insereaza multi dintre muschii hioidieni. Fata posterioara a osului este concava si neteda< ea
priveste spre epiglota.
Coarnele hioidului sunt de doua feluri: coarne mari si coarne mici. Coarnele mari sunt doua proeminente
lungi care se articuleaza pe partile laterale ale corpului si se indreapta lateral si inapoi< ele sunt mai groase
la baza si mai subtiri spre varf $ unde se termina prin cate un tubercul. !e fata lor superioara se insereaza
muschii. Coarnele mici sunt doua proeminente conice mici$ care se articuleaza pe partea superioara a
extremitatilor corpului si sunt indreptate in sus si lateral. i pe aceste coarne se insereaza muschii.
6. 1articularitile anatomo 7morfologice ale ma&ilarelor.
8. Anatomia A/.. 'unciile "e baz.
Articulatia temporo#man"ibulara
&articulatie mobila&este o diartroza bicondiliana
)uprafete articulare(a!con"ilul man"ibulei
este o proeminenta osoasa a marginii superioare a ramuriimandibulei$convexa atat transversal cat si antero&
posterior &are axul lung de 2; mm&are axul antero&posterior de : mm&prezinta 2 versanti:anterior$posterior
separati printr&o creasta
transversala0ersantul anterior si creasta transversala sunt acoperite de fibrocartilagiu si suntarticulare.0ersa
ntul posterior nu este articular.
3in partea osului temporal(a!ca$itatea glenoi"a
care are axul mare orientat transversal si care este impartita de scizura lui>lasser intr&un segment anterior
ce apartine solzului temporalului care este acoperit de periostfoarte aderent la os si care este articular si
segment posterior care apartine osului timpanal si careeste nearticular.
b!con"ilul temporalului
situat anterior cavitatii glenoide si reprezentat de radacina transversa a procesului zigomatic aceasta fiind
acoperita de
fibrocartilagiu.!entru realizarea congruentei suprafetelor articulare exista un menisc interarticular$gros la p
eriferie$subtire in portiunea centrala unde poate fi si perforat si care imparte articulatia in
2segmente:menisco&mandibular$menisco&temporal.%re forma de lentila biconcava prezentand o fata
inferioara concava pentru condilul mandibuleisi o fata superioara concava anterior pentru tubercului
articular si convexa posterior pentrucavitatea glenoida.!rin extremitatile sale acest menisc se fixeaza pe
condilul mandibulei fiindatasat astfel osului cel mai mobil
%apsula articulara(
&insertia superioara
incepe de la nivelul marginii anterioare a condilului temporalului$posteror in fundul cavitatii
glenoide$anterior scizurii lui >lasser si lateral pe tubercului si radacina lateralaa zigomei$medial de spina
sfenoidului.
#insertia inferioara
pe colul condilului mandibulei$anterior imediat langa cartilagiularticular$posterior la 3&/ mm distanta.
#suprafata interna
a capsulei adera la menisc si imparte articulatia intr&o portiunesuprameniscala si submeniscala.Capsula este
formata din fibre con"unctive dispuselongitudinal$fibrele scurte se termina pe menisc$fibrele lungi se intind
de la temporal la condilulmandibulei.&pe fata anterioara a capsulei se insera fibre din m.pterigoidian lateral&
pe fata posterioara se gasesc fibre ce pleaca de la scizura lui >lasser$adera la fata posterioara acapsulei$de
menisc$de colul mandibulei$formand fraul meniscal posterior care are rolul de alimita miscarile de inaintare
ale condilului mandibulei si ale meniscului si de a le aduce inapoi.
+igamentele articulare
se impart in:
a!ligamente a"e$arateb!ligamente la "istantaaccesorii!a!. 9.ligamentul lateral e&tern
pleaca de la tubercului zigomatic si radacina longitudinala la fata postero&
laterala a colului condilului mandibulei.Este cel mai puternic ligament$limiteazamiscarile inapoi ale
condilului.
:.ligamentul lateral intern
pleaza de la marginea mediala a cavitatii glenoide si a"unge in partea postero&mediala a colului condilului
mandibulei.Este un ligament subtire. b+sunt situate pe partea mediala a articulatiei
9.ligamentul sfenoman"ibular
pleaca de la spina sfenoidului$de la partea mediala a scizurii
lui>lasser$trece printre m.pterigoidieni si a"unge pe spina lui pix de pe fata anterioara amandibulei.%cest
ligament impreuna cu marginea posterioara a ramurii mandibulei
delimiteaza butoniera retrocondiliana a lui ?uvara prin care trec artera maxilara$vena maxilara$nervulauricul
o&temporal$ram din nv mandibular.?uvara descrie si un ligament timpano&mandibular.
:.ligamentul stiloman"ibular
pleaca de la stiloida la marginea posterioara a ramuriimandibulei.
;.ligamentul pterigoman"ibular
care pleaca de la carligul pterigoidei la linia milohioidiana
amandibulei.%cest ligament limiteaza miscarile de coborare.Este de fapt o intersectieaponevrotica pe el
inserandu&se:anterior muschiul buccinator si posterior muschiul constrictor superior al faringelui
)ino$iale:!
care captusesc cele 2 cavitati menisco&condiliana si menisco&temporala care suntizolate si foarte rar pot
comunica.
2ascularizatia articulatiei(
a+arteriala:ramuri ale carotidei externe&maxilara interna&temporala superficiala&auriculara posterioara&
faciala&faringiana ascendenta b+venele sunt tributare sistemului venos "ugular internInervatia este asigurata
de :&nv.auriculo&temporal&nv.temporal profund posterior &ram maseterin$toate aceste ramuri fiind ramuri ale
mandibularului
.iscarile in articulatie(
&miscari de ridicare si coborare a mandibulei&miscari de propulsie si retropulsie&miscari de lateralitate sau
de
diductiela executia acestor miscari vor participa m.masticatori*m.temporal$m.maseter$m.pterigoidianlateral$
m.pterigoidian medial+
..ri"icatori ai man"ibulei(
&m.temporal&m.maseter &m.pterigoidian medial
..coboratori ai man"ibulei(
&pantecele anterior al digastricului*rol principal+
&m.milohioidian&m.geniohioidian&m.pielos al gatului
..propulsori ai man"ibulei(
&m.pterigoidieni laterali cand se contracta simultan&m.pteriogoidian medial*accesor+
..retropulsori ai man"ibulei(
&pantecele posterior al digastricului&fasciculele posterioare ale digastricului
.."e "i"uctie ai man"ibulei(
&m.pterigoidian lateral&m.pterigoidian medial cand se contracta unilateral si alternativ
<. Anatomia chirurgical a muchilor mobilizatori ai man"ibulei i muchilor mimici. 'unciile
.*=%5II %A1*+*I:.9. .uchii pieloi ai capului.
Inser5ia mobil6 se prinde de piele$ iar cea opus6 peoase $cartilagii$ fascii 8i sunt inerva5i de nervul facial. e
clasific6 7n :
:.9.9.
mu8chii pielo8i ai fe5ei

sunt dispu8i 7n "urul orificiilor bucale$ nazale$ oculare.
:.9.9.9.
ai buzelor 8i obra"ilor :
&
m. orbicularul gurii
$ este un sfincter al orificiului bucal$ ac5ioneaz6 7nprehensiunea hranei<&
m. zigomatic
$ trage comisura buzelor spre 7napoi <&
m. ri"ictor propriu al buzei superioare>
se une8te cu ononimul s6u form@nd oaponevroz6 comun6$ ac5ioneaz6 ca ridic6tor al buzei superioare.&
m. cobor?tor al buzei superioare>
trage lateral 8i coboar6 buza superioar6.&
m. cutanat al feei>
trage comisura buzelor 7napoi 8i 7n "os.&
m. cobor?tor al buzei inferioare>
trage buza inferioar6 7n "os.&
m. mental>
redus$ impar$ situate 7n buza inferioar6.&
m. ri"ictorul mental>
situate sub mucoasa buzei inferioare$ ridic6 8i sus5ine buzainferioar6.&
m. incisi$>
fascicule musculare sub mucoasa labial6$ apropie buzele 8i leproiecteaz6 7nainte$ intervenind 7n supt 8i b6ut.
)

:.9.9.:. muchii pieloi ai nasului (
&
m. ri"ictor nazolabial>
sub5ire$ l65it$ ac5ioneaz6 ca ridic6tor al buzei superioare$a comisurii buzei 8i a aripii nasului.
&
m. canin>
se inser6 oral pe aripa extern6 a nasului$ ac5ioneaz6 ca dilatator al n6riila cabaline 8i deviator lateral al
comisurii buzelor la rumeg6toare.
&
m. lateral al nasului
$ intervine 7n mobilitatea narinelor.
&
m. trans$ersal nazal
$ impar$ existent numai la ecvine$ dilatator al n6rilor.
&
.. cutanat nazal>
lat$ sub5ire$

existent numai la rumeg6toare$ intervine 7nmobilitatea narinelor.
:.9.9.;.

muchii pieloi ai craniului i pleoapelor (# m. frontal>
sub5ire$ tremur6tor al pleoapei superioare.
# m. orbicularul pleoapelor>
mu8chi circular situate 7n "urul orbitei 7n grosimeapleoapelor$ ac5ioneaz6 7n 7nchiderea pleoapelor.
# m. lacrimal>
triunghiular$ situate 7naintea 8i dedesuptul orbitei$ tremur6tor alpleoapei.
2.).2.mu8chii pielo8i ai urechii
$

sunt grupa5i 7n"urul cartilagelor auriculare*
cartila"ul concal
A pavilionul urechii$ 7n form6 de cornet$
cartila"ul inelar
$ cu aspectcilindric se prinde de pavilion 8i de meatul auditiv extern$
cartila" scutular$
o plac6cartilaginoas6 situat6 pe suprafa5a mu8chiul temporal.
# m. intrinseci>
redu8i$ se prind cu ambele extremit65i pe cartila"ul concal$modific@nd pavilionul urechii.
# m. e&trinseci>
bine dezvolta5i$ se inser6 pe cartilagele auriculare 8i pe oasele din "ur$ rotind pavilionul urechii oral$
aboral$ medial$ lateral.
2.2. m. masticatori
$sunt mu8chi puternici$ ce le confer6 o mare for56 decontrac5ie$ ac5ion@nd ca ridic6tori sau deviatori ai
mandibulei.
&m. maseter>
ocup6 fa5a mandibular6 extern6 cu fibre 7n trei planuri la ovine 8idou6 planuri la cabaline$ se inser6 fix pe
spina maxilar6 8i mobil pe mandibul6$ ac5ion@nd caridic6tor$ propulsor 8i u8or deviator lateral al
mandibulei.
&m. temporal>
se inser6 pe temporal 8i pe mandibul6$ ac5ioneaz6 ca ridic6tor almandibulei.
&m. pterigoi"ian me"ial>
situat pe partea intern6 a mandibulei$ ridic6tor$propulsor 8i deviator lateral al mandibulei.
&m. pterigoi"ian lateral>
plasat pe fa5a intern6 a articula5iei temporo&mandibulare$ ac5ioneaz6 ca propulsor 8i deviator lateral al
mandibulei$ intens solicitat larumeg6toare.
&m. buccinator>
a8ezat 7n partea anterioar6 a obra"ilor completeaz6 peretelelateral al cavit65ii bucale$ rol secundar 7n
mastica5ie prin readucerea bolului alimentar petabla dentar6. %re o por5iune bucal6 cu aspect penat$ ce se
inser6 pe maxil6 8i mandibul68i o por5iune molar6 situat6 sub mu8chiul maseter.
&m. "igastric>
se inser6 pe apofiza "ugular6 a occipitalului 8i mobil pe ramurarecurbat6 a mandibulei$ ac5ioneaz6 ca un
cobor@tor al mandibulei.
&m. trans$ersul man"ibular
$ specific rumeg6toarelor$ completeaz6 pereteleventral al cavit65ii bucale.
:.;. muchii hioi"ului(# intrinseci
$ care se prind numai de oasele complexului hioidian <
# e&trinseci>
care se inser6 cu un tendon pe complexul hioidian 8i cu cealalt6 inser5ie pealte oase ale capului. %sigur6
dinamica complexului hioidian$ rol 7n degluti5ie.
;..*=%5II -@/*+*I
4.).(. cervicali dorsali :
&stratul I
&stratul II
&stratul III
&stratul I04.2.(. cervicali ventrali :
&stratul superficial
&stratul profund(usculatura regiunii cervicale este foarte dezvoltat6$ dispus6 7n straturi$ asigur@ndo
mobilitate mare at@t g@tului c@t 8i capului. (u8chii intrinseci sau mu8chii proprii
ai g@tului sunt cei care se afl6 7n stratul cel mai profund$ 7n imediata vecin6tate avertebrelor cervicale$ iar
musculatura care a p6truns 7n teritoriul cervical ocup6 o pozi5iesuperficial6.(usculatura cervical6
este 7nvelit6 7n trei fascii : superficial6$ cervical6 mi"locie 8icervical6 profund6.
;.9. .. cer$icali "orsali.
unt mu8chii situa5i dorsal fa56 de apofizele transverseale vertebrelor cervicale.
)tratul I
cuprinde :
&m. trapez>
are o por5iune cervical6 8i alta toracal6$ form6 relativ triunghiular6$se inser6 dorsal pe coarda ligamentului
cervical$ iar ventral pe spina scapular6$ ac5ion@ndca ridic6tor 8i basculator al spetei.
)tratul II
cuprinde :
&m. romboi" cer$ical>
are form6 relativ triunghiular6$ se inser6 cranial peligamentul cervical$ iar caudal pe unghiul cervical al
spetei$ av@nd rol de basculator alspetei.
&m. "inat $entral cer$ical seratul $entral!
$ are form6 relativ triunghiular6$inser6 cranial pe apofizele transverse ale ultimelor cinci vertebre cervicale$
iar caudal pesuprafa5a serat6 a spetei$ av@nd rol de extensor al g@tului 8i basculator al spetei.
&m. splenius
$ bine dezvoltat la cal$ redus la oaie$ se inser6 cranial pe occipital 8icaudal pe apofizele spinoase toracale$
av@nd rol de extensor al g@tului 8i 7nclin6tor lateralal capului.
)tratul III
cuprinde :
&m. semispinal al capului marele comple&!
$ este un mu8chi masiv format din dou6por5iuni$ una dorsal6 poligastric6 8i una ventral6 semipenat6. e
7nser6 cranial pe apofizelearticulare cervicale 8i pe occipital$ iar caudal pe apofizele spinoase 8i transverse
alevertebrelor toracale$ av@nd rol de extensor al capului 8i g@tului$ dubl@nd ligamentulcervical de care este
u8or aderent.
&m. lungul capului micul comple&!
este un mu8chi alungit$ se inser6 cranial peapofiza mastoidian6$ caudal pe apofizele cervicale 8i transverse
toracale$ ac5ion@nd caextensor 8i 7nclin6tor lateral al capului 8i g@tului.
&m. lungul atlasului
$ este un mu8chi fuziform care se inser6 cranial pe aripaatlasului$ iar caudal pe apofizele
articulare cervicale 8i transverse toracale$ ac5ion@nd caextensor 8i 7nclin6tor lateral al g@tului.
)tratul I2
$ cel mai profund are o dispozi5ie segmentar6$ nedep68ind 7n generaldou6 vertebre al6turate. Cuprinde :
&m. multifi" cer$ical
$ se g6se8te 7n partea dorso&lateral6 a vertebrelor cervicaleeste alc6tuit din fascicule scurte dispuse 7n trei
straturi$ av@nd rol de extensor 8i 7nclin6tor lateral al g@tului.
&m. intertrans$ersali cer$icali
$ unesc procesele transverse 8i articulareapar5in@nd la dou6 vertebre vecine$ fiecare mu8chi prezent@nd trei
por5iuni$ av@nd rol de 7nclin6tor lateral al g@tului.
&m. oblicul mare cau"al! al capului>
este dispus oblic 7ntre cranial aripa atlasului8i caudal apofiza spinoas6 a axisului$ ac5ion@nd ca principal
rotator al capului.
&m. oblicul mic cranial! al capului
$ de form6 patrulater6 se inser6 cranial
mobilpe apofiza "ugular6 8i creasta mastoidian6 8i caudal fix pe aripa atlasului$ fiind unextensor 8i de
7nclin6tor lateral al g@tului.
#m. marele "rept "orsal al capului>
este situat 7n zona cefei$ are dou6 fasciculecare se prind cranial pe protuberan5a occipitalului *partea
profund6+ iar caudal pe apofizaspinoas6 a axisului$ fiind extensor al capului.
&m. micul "rept "orsal al capului>
este un mu8chi redus situat sub marele dreptdorsal$ se inser6 pe occipital 8i pe tuberculul dorsal al atlasului$
av@nd rol de extensor alcapului 8i tensor al capsulei articulare occipito&atloidiene.
4.4.
.uchii cer$icali $entrali
sunt situa5i ventral fa56 de apofizele transverseale vertebrelor cervicale$ dispu8i 7ntr&un
strat superficial
7n raport str@ns cu traheea$esofagul$ vasele 8i nervii 8i un
strat profund
7n contact intim cu vertebrele.4.4.).
)tratul superficial
cuprinde :
&m. sterno#man"ibularsterno#cefalic!
$ la cabaline se inser6 de ramura recurbat6a mandibulei$ iar caudal 7mpreun6 cu simetricul s6u pe epistern$
rol de flexor al capului.
&m. clei"o#mastoi"ian>
este un mu8chi lung situat 7ntre clavicul6 8i creastamastoidian6 <
&m. clei"o#brahial>
se 7nser6 pe clavicul6 8i creasta humerusului$ trage membrul 7nainte 8i 7nclin6 capul lateral.
&m. clei"o#trans$ers>
este un mu8chi triunghiular ce se inser6 cranial pe atlas 8iapofizele transverse ale primelor patru vertebre
cervicale$ iar caudal 7n comun cu cleido&mastoidianul pe creasta humerusului. %re inser5ii reversibile$ trage
art. scapulo&humeral6 7nainte 8i 7nclin6 g@tul lateral.
&m. omohioi"ian>
situat 7n partea superioar6 a g@tului $ se inser6 cranial pe corpulhioidului 8i caudal pe apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale *rumeg6toare+ 8i pefascia scapular6 medial6 la cabaline.Este un cobor@tor
al hioidului 8i separ6 vena "ugular6care este superficial6 de artera carotid6 comun6 care este profund6.
&m. sterno#hioi"ian>
este un fascicul sub5ire situat 7naintea traheei$ 7ntre stern 8icorpul hioidian$ cu rol de cobor@tor al hioidului.
&m. sterno#tiroi"ian
$ este redus$ unit cu simetricul 8i cu sterno&hioidienii$
se 7ntinde de la stern la fa5a lateral6 a cartila"ului tiroid al laringelui. Este un cobor@tor allaringelui 8i
hioidului.
?gheabul "ugular este o depresiune longitudinal6 delimitat6 ventral de sterno& mandibular 8i dorsal de
marginea inferioar6 a cleido&mastoidianului$ ad6postind vena "ugular6.
;.;.:. )tratul profun"
cuprinde :

&m. lung al g?tului>
este impar format din mai multe fascicule succesive inseratefix pe fa5a ventral6 8i pe apofizele transverse a
vertebrelor cervicale 8i fa5a ventral6 avertebrelor toracale. %re forma literei 0 cu v@rful orientat cranial$ rol
de flexor alcoloanei vertebrale cervicale.
&m. scalen>
situat la baza g@tului 7naintea primei coaste$ are o por5iune ventral6 8iuna dorsal6. e inser6 pe coaste 8i pe
apofizele transverse ale vertebrelor cervicale$av@nd rol de flexor al g@tului 8i intervine 7n mi8c6rile
inspiratorii.
&m. lungul capului>
mu8chi fasciculat $ se

inser6 mobil pe fa5a ventral6 abazioocipitalului 8i fix pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale$
av@nd rol deflexor al capului.
&m. "rept $entral al capului
$ este un mu8chi redus$ se inser6 fix pe aripa atlasului8i mobil pe fata ventral6 a baziooccipitalului$ rol 7n
flexarea capului.
&m. "rept lateral al capului>
se 7ntinde de la fa5a ventral6 a aripii atlasului la fa5aintern6 a apofizei "ugulare. Este un flexor auxiliar al
capului.
A. Anatomia chirurgical a fasciilor i spaiilor regiunei O.'. 'uncii.
I 'asciile regiunii oro#ma&ilo#faciale
1in reciunea o.m.f. fac parte urmatoarele fascii: &fascia temporal6$
&fascia maseteric6$
&fascia pterigoideana$
&fascia buccinatorie.
'ascia temporalfig.9!# puternic6 cu aspect tendinos luxuriant. Ea acopera muschiul temporal si 7ncepe
sus de la linea temporalis superior$ iar 7n "os se insera pe arcul zigomatic$ bifurc7ndu&se in lame$ din care
cea superficial6 se fixeaz6 pe fata extern6 a arcului$ iar cea profund6& pe fata lui intern6. Fascia temporalis
7nchide fosa temporal6 a craniului si o transform6 7ntr&o lo"6 osteofibroas6 7n care se plasez6 mu8chiul
temporal 7mpreun6 cu o cantitate cnsiderabil6 de tesut celulo&adipos$ vase 8i nervi.
'ascia masetericfig.:!&7nvele8te mu8chiul maseter cu o lam6
fascial6 fin6. e inser6 sus pe arcul zigomatic$ "os A pe marginea
mandibulei$ iar posterior si anterior& pe ramura
mandibulei. !osterior 8i par5ial din partea fe5ei externe $
aceast6 fascie ader6 la fascia glandei parotide$ce formeaz6
pentru aceasta o capsul6. %ceste dou6 fascii au denumirea
comun6& fascia paratido&maseteriic6.
Fig.)
'ascia pterigoi"iana&sub5ire$ este ata8at6 fe5ei mediale a
mu8chiului pterigidian intern$ care se insera de baza
craniului$corespunz6tor originii (. !terigoid medialsi de
unghiul mandibulei.
'ascia bucofaringiana A este fascia comun6 aplicat6 pe
suprafa5a lateral6 a muschiului buccinator 8i constrictor superior
al faringelui. %nterior se perde 7n 5esusutul subcutanat al
obra"ilor$ iar postero&inferior se continu6 7n adventicea
faringelui 8i cu lamele fasciei cervicale.
Fig.2
II 'asciile cer$icale
'asciile gtului reflect6 topografia organelor$ situate 7n regiunea g7tului. Fasciile g7tului au o provenien56
diferit6: unele reprezint6 produsul solidificarii 5esutului celular$ care 7ncon"oar6 organele$ altele A
reminiscente ale mu8chiului cleidohBoideus$ iar celelate sunt de origine obi8nuit6.
e desting *dupa 0.C. DevcunenEo+ / lamele fasciale ale gitului *fig.4+.
1rima foi$ fascia colli superficiales reprezint6 o lam6 subcutanat6$ sub5ire$ situat6 in 5esutul celulo&
adipos$ce trece far6 7ntrerupere de pe g7t pe regiunele vecine. Ea se deosebe8te de fasciile sucutanate din
alte regiuni ale corpului prin aceea$ c6 con5ine mu8chiul pielos al gitului* m. !latBsma+ $ pentru care$
despic7ndu&se 7n dou6 8i cuprinz7ndul din ambele par5i$ formeaz6 o teac6. %ceasta fascie nu da voie
puroiului din carbuncule si furuncule s6 p6trund6 7n profunzimea g7tului.
'oia a "oua$ fascia colli propria$ acoper6 toat6 regiunea g7tului$ fix7nduse sus pe mandibul6 8i processus
mastoideus$ "os A marginea anterioar6 a manubriului sternal si clavicula$ posterior A apofizele spinoase ale
vertebrelor cervicale si linea nuchae superior$ iar anterior A linia mediana a g7tului fuzioneaz6 cu fascia
omonim6 din partea opusa 8i cu foi5ele fasciale subiacente$ form7nd aici linea alb6 a gitului.
Foi5a a doua$ 7nt7lnit6 7n calea sa m. 2rapez si m. ternocleidomastoidian se dedubleaz6$ capteaz6 ace8ti
mu8chi din ambele p6r5i 8i concresc7nd din nou$ formeaz6 pentru ei teci fasciale.
2eci similare formeaz6 8i pentru glanda submandibular6.
'oia a treia$ aponeurosis omoclavicularis Richet$ este pronun5at6 7n regiunea medie a g7tului. E delimitat6
superior de osul hioid$ din p6r5i A de mu8chii omohioidieni$ inferior A de stern 8i clavicul6.
Formeaz6 teci fasciale pentru mu8chii situa5i mai "os de osul hioid. E penetrat6 de venele g7tului$ la care ea
ader6 8i le extinde$ contribuind la scurgerea venoas6.
'oia a patra> fascia endocervicalis$ 7nvele8te organele din regiunea g7tului. Ea const6 din dou6 lame A
visceral6$
& parietal6.
Lama visceral6 A cuprinde 7n mod separat fiecare organ$ form7nd pentru ele capsule fasciale.
Lama parietal6 A 7nvele8te toate organele 7mpreun6 8i formeaz6 teci pentru artera carotid6 comun6 8i vena
"ugular6 intern6.
pa5iul dintre aceste dou6 lamele anterior de organe se nume8te spa5iul previsceral$ dar anterior de trahee A
spa5iul pretrahial.
'oia a cincea$ fascia prevertebral6$ trece anterior de coloana vertebral6. Fncepe de la exobaza craniului 8i
p6trunde 7n mediastinul posterior. !osterior fascia se fixeaz6 pe apofizele transversale ale vertebrelor.
Fntre foi5a a patra 8i a cincea se g6se8te un spa5iu 7ngust numit spa5iul retrovisceral$ ce continu6 inferior in
mediastinul posterior.
)eciune orizontal prin g?t> trec?n" prin e&tremitatea superioar a esofagului schem!.
). 2eaca visceral6 a lamei pretraheale. & 2. 2raheea. & 4. Cervul laringeu recurent. & 3. 0ena "ugular6
anterioar6. & /. >landa tiroid6. & .. Ramura superioar6a ansei cervicale. &-.(. omohioidian. &G. Ramura
inferioar6 a ansei cervicale. & :. 0ena "ugular6 extern6. &);. %rtera carotid6 comun6. &)). nervul vag.& )2.
%rtera tiroidian6 inferioar6. &)4. Cervul accesor& )3. 2runchiul simpatic. & )/. Ramura anterioar6 a nervului
spinal. & ).. Ramura posterioar6 anervului spinal. &)-. (. spleniu al g@tului. & )G. (. spleniu al capului. &
):. (. trapez. &2;. 0ena vertebral6.& 2). %rtera cervical6 profund6. &22. 0enacervical6 profund6. & 24. Lama
prevertebral6. & 23. pa5iul prevertebral *retrovisceral+. & 2/. %rtera vertebral6. & 2.. (u8chi prevertebral. &
2-. (.semispinal al capului. & 2G. (. lung al capului. &2:. (. ridic6tor al scapulei. & 4;. (. scalen posterior.
& 4). (. scalen mi"lociu. & 42. Cod limfatic. & 44.(. scalen anterior. & 43. Cervul frenic. & 4/. Lama
superficial6 a fasciei g@tului. & 4.. %rtera cervical6 ascendent6. & 4-. 2eaca vascular6. & 4G.
(.sternocleidomastoidian. & 4:. 0ena "ugular6 intern6=. & 3;. Lama pretraheal6. & 3). (. sternotiroidian. &
32. (. sternohioidian. & 34. Esofagu
III 'unctia i histologia fasciilor
Fasciile
sunt membrane con"unctive$ fibroase dense$ care acoper6 mu8chiul la exterior.
'unciile fasciilor
Fasciile separ6 mu8chii unul de altul$ asigur7nd contrac5ia lor separat6.
epar6 grupurile de mu8chi unul de altul 8i trimit 7n profunzime septuri intermusculare$
care se fixeaz6 pe oase.
poresc rezisten5a lateral6 8i nu permit deplas6rile laterale ale mu8chiului 7n timpul
contrac5iei.
1atorit6 conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor$ fasciile 7ndeplinesc rolul de
suport 8i contribuie la trac5iunile musculare.
Codulii fasciali sunt forma5iunile ce se formeaz6 la unirea 8i 7ncruci8area fasciilor pe oase
sau pe crestele osoase.
'asciile reprezint6 surse de inerva5ie 8i vascularizare ale mu8chilor.
%u rol important 7n efectuarea anesteziei locale.
2ecile fasciale ale mu8chilor 8i fasciculele neurovasculare servesc ca repere 7n timpul
interven5iilor chirurgicale.
Fasciile localizeaz6 procesele inflamatorii 8i s7ngele 7n caz de hemoragii.
%sigur6 circula5ia s7ngelui venos 8i a limfei spre inim6.
1atorit6 fasciilor se men5ine lumenul unor vene.
Lezarea fasciei provoac6 prolabarea mu8chiului 7n locul lezat 8i formarea unei hernii
musculare.
I2 spatiile fetei
)paiile i lojele osteo#fasciale i intermusculare ale regiunii temporale
Fntre lamelele superficial 8i profun" ale fasciei temporale se formeaz6 un spaiul
interapone$rotic> care con5ine mu8chiul temporal$ 5esut adipos$ artera 8i vena temporale medii.
Fntre fascia temporal 8i muchiul omonim se afl6 spaiul subapone$rotic *con5ine o
por5iune a corpului adipos bucal+.
%orpul a"ipos bucal *'ichat+ sau bula grsoas este situat 7ntre piele 8i mu8chiul
buccinator$ fiind adiacent marginii anterioare a mu8chiului maseter. El este bine dezvoltat la sugari$ fapt ce
minimalizeaz6 efectele presiunii atmosferice asupra cavit65ii bucale 7n timpul al6pt6rii.
%pofizele acestui corp p6trund 7n spa5iile osteofasciale adiacente.
)paiul masetero#man"ibular situat 7ntre mu8chiul maseter 8i ramura mandibulei.
Con5ine 5esut celulo&adipos$ vase 8i nervi. Fn sens superior comunic6 cu spa5iul temporo&pterigoidian.
+oja temporal profun" este situat6 7ntre fasciculele profunde ale mu8chiului temporal
8i periost$ con5ine vasele 8i nervii temporali profunzi 8i comunic6 inferior cu spa5iile vecine
)paiul glan"ei paroti"e A con5ine glanda omonim6$ vase sangvine 8i nervi:
%rtera carotid6 extern6 8i ramurile ei
0ena retromandibular6
>anglioni limfatici parotidieni.
Cervul facial 8i nervul auriculotemporal
)paiul temporo#pterigoi"ian este situat 7ntre mu8chiul temporal 8i pterigoidianul
lateral. Comunic6 cu:
,rbita
cavitatea nazal6
cavitatea bucal6.
Con5ine artera maxilar6 8i plexul venos pterigoidian.
pa5iul interpterigoi"ian este situat 7ntre cei doi mu8chi pterigoidieni. Con5ine nervul
alveolar inferior$ artera maxilar6 8i plexul venos pterigoidian.
pa5iul suprapterigoi"ian este delimitat de capul superior al mu8chiul pterigoidian
lateral 8i fa5a infratemporal6 a aripii mari a sfenoidului. Con5ine vase sangvine$ nervi 8i comunic6 cu
spa5iile vecine.
)paiul pterigo#man"ibular delimitat de mu8chiul pterigoidian medial 8i ramura
mandibulei. Comunic6 cu spa5iile vecine$ con5ine nervul alveolar inferior 8i vasele omonime.
9B. Anatomia chirurgical a glan"elor sali$are.
-+A03E+E )A+I2ARE
unt glande cu secretie externa$ secreta saliva ce e varsata in cavitatea bucala. >landele au fost
sistematizate dupa marime in glande salivare mici si mari.
>landele salivare mici se prezinta ca niste noduli ovoizi raspanditi sub mucoasa cavitatii bucale. Ele poarta
numele regiunii in care se gasesc in acest fel: glande labiale *pe buze+$ glande bucale si molare la nivelul
obra"ilor$ glande palatine care se gasesc la nivelul palatului dur si la nivelul calului palatin$ glande linguale
la limba.

>landele salivare mari sunt 4 perechi: glan"e paroti"e> subman"ibulare> si sublinguale.
-+A03A 1ARO/I3A e cea mai mare situata inferior de ductul auditiv extern posterior de ramura
mandibulei intr&o depresiune numita fosa retromandibulara. 1atorita continutului fosa devine lo"a
parotidiana. Ei I se descriu . pereti: lateral$ medial$ anterior$ posterior$ superior$ inferior.
!eretele lateral e format de lama superficiala a fasciei cervicale. !eretele posterior e format de procesul
mastoidian pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian$ pantecele posterior al muschiului digastric$
iar mai profund se gaseste buchetul stilian.
!eretele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul maseter si pterigoidian median.
!eretele median e faringele.
!eretele superior e dat de articulatia temporomandibulara si meatul acustic extern. !eretele inferior e
alcatuit de o lama fibroasa care e despartitoarea submandibulo&parotidiana.
!arotida are o forma neregulata cu o portiune principala care e corpul glandei si are o forma prismatic
triunghiulara cu o fata externa$ una anterioara$ alta posterioara$ o margine interna uneori latita ca o fata la
nivelul faringelui. 1e asemenea glandei I se descrie o fata superioara si una inferioara. %re o culoare
cenusie rosiatica$ iar in timpul activitatii glanda are un aspect lobulat. >reutatea este de 2/&4;g$ volumul e
variabil in limitele normalului$ iar capacitatea dintre glandele mici si mari poate fi de ):/.
!arotida se muleaza pe elementele invecinate$ e continuata intr&o teaca fibroasa numita fascia parotidiana
care e o dedublare a lamei superficiale a fasciei cervicale. >landa adera la peretii lo"ei si extirparea sa e
dificila. >landa stabileste raporturi extrinseci cu elemente ce formeaza peretii lo"ei. 1e mentionat este ca
intre mandibula si parotida este un tesut grasos ce permite miscarile mandibulei care are rolul de a masa
glanda parotida. !relungirea anterioara sau geniana are forma unei lame triunghiulare care insoteste ductul
parotidian si se gaseste pe fata laterala a muschiului maseter.
!relungirea mediala sau faringiana vine in raport cu faringele$ cu muschiul pterigoidian medial$ cu nervul
mandibular si artera maxilara. !relungirea posterioara e de mici dimensiuni. !atrunde intre muschiul
sternocleidomastoidian si pantecele posterior al muschiului digastric.
!arotida stabileste si raporturi intrinseci cu carotida externa si cu ramurile terminale ale acesteia$ cu vena
retromandibulara care colecteaza venele parotidiene$ cu noduri limfatice superficiale si profunde$ cu nervul
auriculotemporal si cu nervul facial.
Cervul facial apare din orificiul stilomastoidian$ patrunde in parotida unde se desface in ramuri dispuse sub
forma unui evantai ce separa lobii parotidei intr&o portiune superficiala situata lateral de nerv si alta
profunda situata medial de nerv.
1uctul parotidian sau canalul lui tenon reprezinta canalul excretor al glandei parotide. e formeaza din
unirea canalelor interlobulare$ de multe ori se formeaza doua conducte mai mari. %re o lungime de /cm$
diametrul de 3mm. eamana cu o vena goala si poate fi sediul unor calculi. Impreuna cu prelungirea
anterioara a glandei se gaseste pe fata laterala a maseterului$ la un cm inferior de arcada zigomatica
incon"urand corpul grasos al obrazului$ strapunge muschiul buccinator si se deschide in vestibului cavitatii
bucale printr&un orificiu situat n dreptul colului molarului 2 superior.
,rificiul se gaseste pe o proeminenta numita papila parotidiana. >landa parotida e o glanda lubulo&
acinoasa de tip seros$ secreta un lichid clar albuminos$ bogat in saruri minerale si nu contine mucus.
Limfaticele sunt drenate de nodurile superficiale si profunde si ulterior de nodurile "ugulare profunde.
Inervatia e vegetativa. Fibrele simpatice provin din plexul carotidian extern. Fibrele parasimpatice provin
din nervul auricul&temporal care le aduce de la ganglionul otic. !arotida e moale$ nu se simte la palpare$
pentru studiul ei se practica sialografia$ se in"ecteaza in ductul parotidian o substanta radioopaca.
-+A03A )*4.A03I4*+ARA
1upa dimensiune este a doua glanda salivara mare. Este situata inferior de planseul cavitatii bucale$ prin
urmare topografic apartine gatului. e gaseste intr&o lo"a osteofibroasa numita lo"a submandibulara. Ea e
delimitata de 4 pereti. #nul lateral format de corpul mandibulei$ unul superomedial alcatuit de muschiul
milohioidian si de muschiul hipoglos. !este milohioidian este dispus pantecele anterior al muschiului
digastric. !eretele inferior format de lama superficiala a fasciei cervicale acoperita de muschiul platisma si
de piele. >landa are o forma neregulata. I se descriu un corp si o prelungire. %cestea formeaza o potcoava
cu deschiderea anterioara. >landa are o lungime de -cm si o greutate de -g. Corpul are un aspect prismatic
triunghiular cu trei fete si doua extremitati. Fetele sunt stabilite de elementele celor trei pereti ai lo"ei. Fata
laterala a glandei e incrucisata de artera faciala$ tot aici se gasesc un numar variabil -&G&)) noduri limfatice.
Extremitatea anterioara corespunde pantecului anterior al digastricului. Extremitatea posterioara
corespunde despartitoarei submandibuleiparotidiene. 1e pe fata profunda a glandei se desprinde o
prelungire ce incon"oara marginea posterioara a muschiului milohioidian. Insoteste ductul submandibular$
tece prin lo"a sublinguala. 1uctul submandibular *sau canalul lui Hhuarton+ seamana cu o vena goala$
insoteste prelungirea glandei si incon"oara muschiul milohioidian. In lo"a sublinguala trece medial de
glanda salivara sublinguala. ,rificiul de deschidere se gaseste pe caruncula sublinguala. 1uctul are o
lungime de /cm si se incruciseaza cu nervul lingual. tructural seamana cu parotida$ fiind o glanda tubulo&
acinoasa compusa. >landa e invelita intr&o capsula proprie. 0ascularizarea arteriala provine din artera
faciala si submentala. 0enele sunt drenate de vena faciala$ limfaticele de nodurile submandibulare si
cervicale profunde. Inervatia este vegetativa. Fibrele parasimpatice vin pe calea nervului lingual.
-+A03A )*4+I0-*A+A
Este cea mai mica din glandele salivare mari. Este deasupra diafragmului bucal$ in lo"a sublinguala.
%ceasta lo"a are 3 pereti. #nul medial format din muschiul genioglos si hioglos$ un perete lateral alcatuit de
fata mediala a corpului mandibulei in care se gaseste foseta sublinguala. #n perete superior alcatuit de
mucoasa regiunii sublinguale si unul inferior alcatuit de muschiul milohioidian. >landa are aspectul unui
ovoid turtit al carui ax e paralel cu corpul mandibulei. E formata dintr&o portiune principala si )/&2; lobuli
accesori. %re o lungime de 4 cm$ un diametru de ) cm si o greutate de 4& /g. Raporturile glandei sunt date
de peretii lo"ei. (arginea superioara a glandei ridica mucoasa sublinguala si ii da aspect de plica. >landa
are mai multe ducte excretoare din care unul e principal$ si anume ductul sublingual mare ce se alatura de
ductul glandei submandibulare si ambele se deschid pe carancula superioara. 1uctele accesorii )/&4; se
deschid prin orificii separate situate pe un traiect liniar pe plica sublinguala.
tructura este asemanatoare cu a celorlalte glande salivare dar secretia e bogata in mucina. Este irigata de
artere provenite din artera linguala si sublinguala. 0enele sunt drenate de vena profunda a limbii$
limfaticele sunt drenate de nodurile submandibulare$ inervatia este vegetativa. glande salivare mici & nu au
canal excretor$ se gasesc in cavitatea orala: glande labiale$ glande bucale$ glande palatine$ glande linguale
%ceste glande au rolul de a secreta saliva$ care are roluri importante in digestie si in apararea
antiinfectioasa.

) & glanda parotida
2 & glanda submandibulara
4 & glanda sublinguala
99. Anatomia chirurgical a sistemului $ascular al regiunii O.'.
%R2ER% C%R,2I1I C,(#CI *%rteria carotic comunis+
Cele dou6 artere carotide comune$ dreapt6 8i st@ng6$ difer6 prin origine$ traiect$ lungime 8i raporturi.
%rtera carotid6 comun6 dreapt6 78i are originea 7n trunchiul arterial brahiocefalic$ la baza regiunii cervicale.
%rtera carotid6 comun6 st@ng6 78i are originea 7n cavitatea toracic6$ 7n crosa arterei$ fiind mai lung6 dec@t
artera carotid6 dreapt6.
2raiectul arterei carotide comune este ascendent$ aproape vertical$ str6bate regiunea trigonului carotic 8i 7n
dreptul marginii superioare a cartila"ului tiroid se 7mparte 7n dou6 ramuri terminale:
& artera carotid6 extern6
& artera carotid6 intern6
1e&a lungul traiectului$ artera carotid6 comun6 este 7nso5it6 de vena "ugular6 intern6$ dispus6 lateral de
artera$ 8i de nervul vag$ situat profund 7n unghiul diedru format 7ntre arter6 8i ven6.
Cele trei forma5iuni formeaz6 m6nunchiul vasculonervos al g@tului este 7n raport cu fa5a profund6 a
mu8chiului sternocleidomastoidian$ acesta fiind considerat mu8chiul satelit al arterei carotide comune<
posterior artera carotid6 comun6 este 7n raport cu mu8chii prevertebrali 8i prin intermediul acestora cu
procesele transverse ale vertebrelor cervicale.
Lan5ul simpatic cervical este situat posterior de artera carotid6 comun6$ traheea 8i esofagul cervical medial$
iar mu8chii scaleni sunt dispu8i lateral 7n raport cu artera carotid6 comun6.
La locul de bifurcare al carotidei comune se afl6 o dilatare fusiform6 A sinusul carotidian A ce prezint6 o
bogat6 re5ea de fibre nervoase cu originea 7n nervii glasofaringian$ vag 8i simpaticul cervical. Func5ional
sinusul carotidian constituie un centru de reglare a tensiunii arteriale.
%R2ER% C%R,2I1I EJ2ERCI *arteria carotis externa+
Limite. Limita inferioar6 este reprezentat6 de bifurcarea arterei carotide comune 8i corespunde marginii
superioare a cartila"ului tiroid al laringelui.
Limita superioar6 corespunde colului condilului mandibulei< la acest nivel se 7mparte 7n cele dou6 ramuri
terminale:
& artera temporal6 superficial6
& artera maxilar6
2raiect. %rtera carotid6 extern6 are un traiect vertical ascendent$ str6bate regiunea trigonului carotic 8i
p6trunde 7n parenchimul glandei salivare parotide$ unde formeaz6 planul profund arterial.
1e&a lungul acestui traiect artera carotid6 extern6 realizeaz6 raporturi$ care 7n func5ie de regiunile str6b6tute
pot fi sistematizate astfel:
& 7n por5iunea cervical6 artera carotid6 extern6 este 7n raport:
anterolateral cu mu8chiul sternocleidomastoidian 8i nervul
hipoglos
medial cu faringele
posterior cu artera carotid6 intern6
& 7n por5iunea cefalic6$ artera carotid6 extern6 trece pe sub fa5a profund6 a p@ntecelui
posterior al mu8chiului digastric 8i a mu8chiului stilohioidian$ apoi p6trunde 7n glanda parotid6
1e&a lungul acestui traiect artera carotid6 extern6 d6 un num6r de 8ase ramuri colaterale:
). %R2ER% 2IR,I1I%CI #!ERI,%RI *%. thBroidea superior+
F8i are originea pe fa5a anterioar6 a carotidei externe$ fiind prima ramur6 colateral6. %re un traiect
inferomedial 7ndrept@ndu&se c6tre polul superior al lobului tiroidian.
Este 7n raport cu faringele fiind acoperit6 de mu8chiul sternocleidomastoidian.
1e&a lungul traiectului emite urm6toarele ramuri colaterale:
& ramura sternocleidomastoidian6 ce vascularizeaz6 por5iunea inferioar6 a mu8chiului
sternocleidomastoidian
& ramura subhioidian6 vascularizeaz6 mu8chii subhioidieni. , colateral6$ ramura
cricotiroidian6$ vascularizeaz6 mu8chiul cricotiroidian
& ramuri ce vascularizeaz6 ganglionii limfatici cervicali inferiori profunzi
& ramuri anastomatice cu artera tiroidian6 inferioar6 8i artera faringian6 ascendent6
& ramurile terminale se distribuie glandei tiroide:
& ramura glandular6 anterioar6
& ramura glandular6 lateral6
& ramura glandular6 posterioar6
%ceste ramuri str6bat fa5a anterioar6 8i cea posterioar6 a istmului 8i a lobilor tiroidieni 8i se anastomozeaz6
cu cele de partea opus6. Ramura posterioar6 se anastomozeaz6 cu o ramur6 a arterei tiroidiene inferioare.
2. %R2ER% LIC>#%LI *%. lingualis+
F8i are originea pe fa5a medial6 a arterei carotide externe la )/ mm superior de originea arterei tiroidiene
superioare$ corespunz6tor osului mare al osului hioid.
Este situat6 profund 7n raport cu mu8chiul constrictor superior al faringelui. e anga"eaz6 prin intersti5iu
dintre mu8chiul genioglos 8i mu8chiul longitudinal inferior al limbii. !entru cunoa8terea topografiei arterei
linguale se delimiteaz6 dou6 regiuni topografice.
!atrulaterul lui 'eclard este delimitat astfel:
& superior: nervul hipoglos
& inferior: cornul mare al osului hioid
& anterior: p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric
& posterior: marginea posterioar6 a mu8chiului hioglos
Fn aria patrulaterului lui 'eclard este reperat6 artera lingual6 imediat dup6 originea ei. La acest nivel ea
poate fi ligaturat6 deoarece nu a emis artera dorsal6 a limbii.
2riunghiul lui !irogoff se delimiteaz6 astfel:
& superior: nervul hipoglos
& inferior: p@ntecele mandibular al mu8chiului digastric 8i tendonul s6u intermediar
& anterior: marginea posterioar6 a mu8chiului omohioidian
Fn aria triunghiului artera lingual6 d6 cea mai puternic6 ramur6 colateral6 artera dorsal6 a limbii.
Cele dou6 regiuni sunt acoperite de fibrele mu8chiului hioglos. Ramurile colaterale ale arterei linguale sunt:
& artera dorsal6 a limbii vascularizeaz6 r6d6cina limbii$ cartila"ul laringelui epiglota 8i
st@lpul anterior al v6lului palatin
& ramura suprahioidian6 vascularizeaz6 mu8chii suprahioidieni.
%rtera lingual6 se termin6 prin dou6 ramuri.
%rtera sublingual6 p6trunde 8i str6bate lo"a glandei sublinguale fiind situat6 medial de glanda sublingual6.
%rtera profund6 a limbii$ sau artera ranin6 se afl6 situat6 7ntre mu8chiul genioglos 8i mu8chiul longitudinal
inferior al limbii$ respectiv la ) cm de fa5a dorsal6 a limbii.
Cele dou6 artere raniene realizeaz6 de&a lungul traiectului lor$ c6tre v@rful limbii$ numeroase anastomoze.
4. %R2ER% F%CI%LI *a. facialis+
e desprinde de pe fa5a anterioar6 a arterei carotide externe la / mm superior de originea arterei linguale.
%re un traiect foarte sinuos cu multiple sinuozot65i 8i schimb6ri ale direc5iei. ituat6 ini5ial profund$ 7n
raport cu faringele se anga"eaz6 pe sub mu8chiul stilohioidian 8i p@ntecele mastoidian al mu8chiului
digastric 8i p6trunde 7n lo"a glandei submandibulare unde este dispus6 profund. Fncon"oar6 glanda
submandibular6 8i a"unge pe fa5a superficial6 a acesteia$ apoi intersecteaz6 marginea inferioar6$ bazilar6$ a
corpului mandibulei corespunz6tor locului unde marginea anterioar6 a mu8chiului maseter 7nt@lne8te
marginea inferioar6 a corpului mandibulei.
La acest nivel artera facial6este situat6 superficial$ subtegumentar. Fn continuare str6bate regiunea facial6
av@nd un traiect oblic ascendent lateromedial$ cu numeroase flexuri. %tinge comisura buzelor$ str6bate
8an5ul nazogenian 8i a"unge la nivelul unghiului medial al orbitei unde se termin6 prin artera unghiular6.
2raiect sinuos al arterei faciale permite alungirea sau scurtarea configura5iei 7n timpul desf68ur6rii
proceselor de mastica5ie 8i fona5ie.
Ramurile colaterale$ 7n num6r de 8ase$ pot fi 7mp6r5ite 7n:
& ramuri cervicale
& ramuri faciale
%. %rtera palatin6 ascendent6 *a. palatina ascendes+ are un traiect vertical 7n raport cu fa5a
lateral6 a faringelui.
0ascularizeaz6 pere5ii faringelui$ v6lul palatin 8i amigdala palatin6.
'. Ramurile glandulare *Rr. glandulares+ submandibulare vascularizeaz6 glanda
submandibular6.
C. %rtera submental6 *a. submentalis+ se 7ndreapt6 anterior 7n raport cu fa5a superficial6 a
mu8chiului milohioidian$ pe care 7l vascularizeaz6.
1. %rtera labial6 inferioar6 *a. labialis inferior+ se desprinde din artera facial6 la nivelul
comisurii buzelor$ apoi are un traiect sinuos 7n profunzimea buzei inferioare 8i se anastomozeaz6 cu cea de
partea opus6.
E. %rtera labial6 superioar6 *a. labialis superior+ str6bate buza superioar6 anastomoz@ndu&se cu
cea de partea opus. !rin anastomozele realizate 7ntre arterele labiale se constituie inelul arterial peribucal.
F. %rtera lateral6 a nasului *a. lateralis nasi+ vascularizeaz6 aripa 8i lobul nasului
%rtera unghiular6 *a. angularis+ ramura terminal6 a arterei faciale se afl6 7n 8an5ul nazogenian apoi a"unge
7n unghiul medial al orbitei unde se anastomeaz6 cu artera dorsal6 a nasului$ ramur6 a arterei oftalmice.
3. %R2ER% F%RIC>I%CI %CEC1EC2I *%. pharBngea ascendes+
F8i are originea pe fa5a posterioar6 a arterei carotide externe superior de originea acesteia. %re un traiect
ascendent vertical p@n6 la baza craniului.
Ramurile colaterale:
& ramurile faringiene: vascularizeaz6 mu8chii 8i mucoasa faringelui
& ramurile posterioare musculare: vascularizeaz6 mu8chii prevertebrali
& ramura meningee posterioar6 p6trunde 7n craniu prin gaura "ugular6 vasculariz@nd
duramater cranian
/. %R2ER% ,CCI!I2%LI *a. occipitalis+
,riginea este pe fa5a posterioar6 a arterei carotide externe corespunz6tor emergen5ei arterei faciale.
%re un traiect oblic ascendent 7n sens anteroposterior paralel cu p@ntecul posterior al mu8chiului digastric.
%tinge procesul mastoidian$ str6bate mu8chii regiunii nucale 8i a"unge pe por5iunea solzoas6 a osului
occipital pe care o str6bate p@n6 la protuberan5a occipital6 extern6. 16 urm6toarele ramuri colaterale:
& artera sternocleidomastoidian6 superioar6
& ramura mastoidian6 care vascularizeaz6 procesul mastoidian 8i celulele mastoidiene
& ramura meningee str6bate gaura "ugular6 8i se distribuie durei mater.
.. %R2ER% %#RIC#L%RI !,2ERI,%RI *%. auricularis posterior+
e desprinde din artera carotid6 extern6 la ) cm superior de originea arterei occipitale$ av@nd un traiect
ascendent oblic 7n sens anteroposterior p@n6 la nivelul marginii anterioare a procesului mastoidian unde se
termin6 prin:
& ramura anterioar6$ auricular6$ care vascularizeaz6 pere5ii pavilionului auricular.
& ramura posterioar6$ mastoidian6$ realizeaz6 anastomoze cu ramura mastoidian6 a arterei
occipitale cu artera temporal6 superficial6.
1e&a lungul traiectului emite urm6toarele ramuri colaterale:
& artera timpanic6 posterioar6 vascularizeaz6 cavitatea timpanic6. !rin ramura ei$ artera
stapedian6$ vascularizeaz6 mu8chiul sc6ri5a
& ramura parotidian6 are un traiect anterior vasculariz@nd parenchimul por5iunii posterioare
a glandei parotide.
%R2ER% 2E(!,R%LI #!ERFICI%LI *a. temporalis superficialis+
F8i are originea 7n artera carotid6 extern6$ 7n plin parenchim glandular parotidian$ corespunz6tor colului
condilului mandibulei. %re un traiect ascendent oblic din6untru 7nafar6$ p6r6se8te glanda parotid6 8i se
dispune posterior de articula5ia temporomandibular6 8i anterior de tragus. F8i continu6traiectul ascendent
venind 7n raport cu fa5a superficial6 a arcadei temporozigomatice$ iar la 4 cm superior de aceasta se 7mparte
7n dou6 ramuri terminale:
& ramura anterioar6$ frontal6
& ramura posterioar6$ parietal6
Cele dou6 ramuri terminale au un traiect sinuos cu multe inflexiuni fiind dispus subtegumentar.
0ascularizeaz6 tegumentul regiunii frontale 8i a regiunii parietale.
Fn traiectul s6u$ artera temporal6 superficial6 emite 8ase ramuri:
& ramura parotidian6 vascularizeaz6 parenchimul glandei parotide
& ramuri articulare care se distribuie articula5iei temporomandibulare
& ramuri auriculare vascularizeaz6 pere5ii pavilionului auricular
& artera transvers6 a fe5ei are un traiect orizontal$ str6bate dinapoi 7nainte glanda parotid6$
apoi vine 7n raport cu fa5a superficial6 a mu8chiului maseter 8i a mu8chiului buccinator. 0ascularizeaz6
structurile ce intr6 7n alc6tuirea regiunii geniene.
& artera zigomatico&orbital6 a"unge pe fa5a temporal6 a corpului osului zigomatic$
abordeaz6 orificiul zigomaticoorbital 8i p6trunde 7n canalul zigomaticoorbital
& artera temporal6 profund6 mi"locie are un traiect ascendent oblic anga"@ndu&se 7ntre
peretele osos al fosei temporale 8i fascicolul mi"lociu al mu8chiului temporal pe care 7l vascularizeaz6
%R2ER% (%JIL%RI *%. (%JILL%RI+
% doua ramur6 terminal6 a arterei carotide externe prezint6 ini5ial un parcurs intraparotidian. %poi str6bate
butoniera retrocondilian6 a lui ?uvara$ delimitat6 7ntre colul condilului mandibulei 8i ligamentul
sfenomandibular 8i p6trunde 7n fosa infratemporal6. e anga"eaz6 prin intersti5iul delimitat 7ntre cele dou6
fascicule musculare ale mu8chiului pterigoidian lateral.
Fn continuare descrie o curb6 cu convexitatea orientat6 anterior 7ndrept@ndu&se c6tre tuberozitatea corpului
osului maxilar$ p6trunde 7n fosa pterigopalatin6$ pe care o str6bate$ orient@ndu&se c6tre gaura sfenopalatin6$
unde se termin6 prin artera sfenopalatin6$ care reprezint6 ramura sa terminal6.
!rin vastul teritoriu vascularizat$ artera maxilar6 realizeaz6 o complementare cu teritoriul de inerva5ie al
nervului trigemen.
2raiectul arterei maxilare este 7mp6r5it$ din punct de vedere topografic$ 7n trei segmente:
& segmentul mandibular$ retrocondilian
& segmentul pterigoidian$ situat 7ntre cele dou6 fascicule ale mu8chiului pterigoidian medial
& segmentul pterigoidian$ dispus 7n fosa pterigopalatin6
Ramurile colaterale sunt variate 7n ceea ce prive8te originea$ traiectul 8i num6rul.
%. %rtera timpanic6 anterioar6 p6trunde prin scizura pietrotimpanic6 7n cavitatea timpanic6
'. %rtera meningee mi"locie are un traiect ascendent$ se anga"eaz6 prin gaura spinoas6$ p6trunde
7n craniu$ unde se 7mparte 7n mai multe ramuri:
& ramura anterioar6$ frontal6
& ramura orbital6
& ramura parietal6
& ramura pietroas6
& ramura timpanic6 superioar6 care parcurge canalul nervului pietros mic. 0ascularizeaz6
casa timpanului.
C. %rtera meningee mic6 cu un traiect ascendent p6trunde 7n craniu prin gaura oval6
vasculariz@nd ganglionul senzitiv al nervului trigemen 8i dura mater$ 7nvecinat6 acestuia
1. %rtera alveolar6 inferioar6
F8i are originea 7n dreptul marginii inferioare a mu8chiului pterigoidian lateral av@nd un traiect oblic
descendent 7n sens anterolateral c6tre fa5a medial6 a ramurei verticale a mandibulei. Fnso5it6 de nervul
alveolar inferior str6bate gaura mandibular6 8i p6trunde 7n canalul mandibular pe care 7l parcurge p@n6 la
nivelul g6urii mentoniene$ unde se ramific6 7n:
& artera mentonier6 care p6r6se8te canalul mandibular prin gaura mentonier6
& artera incisiv6 care continu6 traiectul arterei alveolare inferioare. 0ascularizeaz6 din5ii
frontali 8i procesul alveolar 8i parodon5iul acestora.
1e&a lungul traiectului prin canalul mandibular din artera alveolar6 inferioar6 se desprind ramuri dentare$
ramuri alveolare 8i ramuri parodontale vascularizeaz6 premolarii 8i molarii.
Fnainte de a p6trunde 7n gaura mandibular6 din artera alveolar6 inferioar6 78i are originea artera
milohioidian6 care vascularizeaz6 mu8chiul milohioidian.
E. %rtera maseterin6 are un traiect oblic descendent$ str6bate incizura mandibular6 8i p6trunde
7n spa5iul de cliva" delimitat de fa5a lateral6 a ramurei verticale a mandibulei 8i fa5a profund6 a mu8chiului
maseter$ pe care 7l vascularizeaz6.
F. %rtera temporal6 profund6 anterioar6 are un traiect oblic ascendent 7n sens posterior 8i se
anga"eaz6 7ntre suprafa5a osoas6 a fosei temporale 8i fa5a profund6 a fasciculului anterior al mu8chiului
temporal.
>. %rtera temporal6 profund6 posterioar6 are un traiect ascendent oblic 7n sens anteroposterior
pe fa5a profund6 a fascicolului posterior al mu8chiului temporal.
K. Ramurile pterigoidiene 78i au originea fie direct din artera maxilar6 fie din artera temporal6
profund6 posterioar6. 0ascularizeaz6 mu8chii pterigoidieni.
I. %rtera bucal6 are un traiect orizontal 7n sens posteroanterior c6tre fa5a profund6 a mu8chiului
buccinator.
?. %rtera alveolar6 superioar6$ 78i are originea 7n artera maxilar6 intern6 corespunz6tor fosei
infratemporale 7ndrept@ndu&se c6tre tuberozitatea corpului osului maxilar$ unde se divide 7n mai multe
ramuri care str6bat orificiile 8i canalele alveolare vasculariz@nd molarii$ procesul alveolar 8i parodontiul
precum 8i sinusul maxilar.
L. %rtera suborbital6 78i are originea din artera maxilar6 corespunz6tor fosei pterigopalatine. e
anga"eaz6 prin fisura orbital6 inferioar6$ p6trunde 7n orbit6$ unde str6bate 8an5ul 8i canalul suborbital$ apoi
trece prin gaura suborbital6 8i a"unge pe fa5a anterioar6 a corpului osului maxilar. 1e&a lungul traiectului
intraorbitar emite colaterale reprezentate de:
& arterele alveolare superioare 8i mi"locii ce vascularizeaz6 premolarii 8i procesul alveolar
adiacent prcum 8i sinusul maxilar
& arterele alveolare superioare 8i anterioare care vascularizeaz6 procesul alveolar 8i grupul
din5ilor frontali.
!rin ramurile terminale artera suborbital6 vascularizeaz6 pleoapa inferioar6$ buza superioar6 aripa nasului
8i por5iunea anterioar6 a regiunii geniene.
L. %rtera paltin6 descendent6. 1in fosa pterigopalatin6 are un traiect descendent str6b6t@nd
canalul pterigopalatin$ unde se 7mparte 7n:
& artrera palatin6 mare se anga"eaz6 prin gaura palatin6 mare 8i a"unge pe palatul dur. F8i
schimb6 direc5ia 7ndrept@ndu&se anterior 8i realizeaz6 anastamoze cu artera nozopalatin6. 0ascularizeaz6
palatul dur 8i v6lul palatin.
& arterele palatine mici str6bat g6urile palatine mici vasculariz@nd v6lul palatin 8i amigdala
palatin6.
(. %rtera pterigopalatin6 cu originea 7n fosa pterigopaltin6 str6bate canalul pterigopalatin$ 7n
sens anteroposterior$ vasculariz@nd bolta faringian6.
%rtera sfenopalatin6$ ramura terminal6 a arterei maxilare str6bate orificiul sfenopalatin$ p6trunde 7n
cavitatea nazal6$ unde se 7mparte 7n dou6 ramuri:
& arterele nazale posterioare laterale vascularizeaz6 pere5ii laterali ai cavit65ii nazale
& arterele nazale posterioare mediale au un traiect posteroanterior de o parte 8i de alta a
septului nazal 7n raport direct cu peretele inferior al cavit65ii nazale. %nterior cele dou6 ramuri se unesc
form@nd artera nazopalatin6 care str6bate canalul incisiv$ apoi gaura incisiv6 a"ung@nd pe palatul dur.
Realizeaz6 anastomoze cu artera palatin6 mare.
0%C#L%RIM%NI% 0EC,%I % C%!#L#I DI % >O2#L#I
0EC% ?#>#L%RI IC2ERCI *0EC% ?#>#L%RI IC2ERC%+
F8i are originea la nivelul g6urii "ugulare fiind continuarea sinusului venos sigmoid al durei mater.
%re un trafiect descendent$ de la nivelul g6urii "ugulare p@n6 la confluentul venos a lui !irogoff ce este
situat posterior de extremitatea medial6 a claviculei. La acest nivel se une8te cu vena subclavicular6 8i
formeaz6 trunchiul venos brahiocefalic. La 7nceput este al6turi de artera carotid6 intern6 8i de nervul vag$
apoi de artera carotid6 comun6 8i nervul vag.
2raiectul venei "ugulare interne$ raportat la p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric 8i a mu8chiului
omohioidian$ este 7mp6r5it 7n trei segmente:
). egmentul superior este cuprins 7ntre gaura "ugular6 8i p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric.
0ena "ugular6 intern6 realizeaz6 urm6toarele raporturi:
& anterior cu elementele musculoligamentare ce formeaz6 buchetul lui Riolan
& posterior cu mu8chii prevertebrali
& lateral cu glanda parotid6
& medial cu faringele$ cu nervii cranieni glosofaringian$ vag$ accesor$ hipoglos$ cu artera
carotid6 comun6
2. egmentul mi"lociu cuprins 7ntre p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric 8i por5iunea superioar6 a
mu8chiului omohioidian. 0ena "ugular6 intern6 realizeaz6 raporturi:
& anterior cu ansa cervical6 8i mu8chiul sternocleidomastoidian
& posterior cu mu8chii prevertebrali
& lateral mu8chiul sternocleidomastoidian
& medial cu artera carotid6 intern6$ apoi cu artera carotid6 comun6 8i nervul vag.
4. egmentul inferior este situat inferior de mu8chiul omohioidian. Realizeaz6 raporturi astfel:
& anterior cu mu8chiul sternocleidomastoidian
& posterior cu mu8chiul scalen anterior 8i vena subclavicular6
& lateral cu nervul frenic
& medial cu artera carotid6 extern6$ cu nervul vag$ cu esofagul cervical.
0enele afluente venei "ugulare interne
). 0enele faringiene *v. pharBngeals+
1reneaz6 s@ngele venos ai pere5ilor faringelui care este drenat 7n plexul venos faringian.
La nivelul osului hioid vena "ugular6 intern6 prime8te ca afluen5i vena facial6$ vena lingual6$ vena
tiroidian6 superioar6 fie direct$ fie prin intermediul unui trunchi comun venos tiro&lingo&facial.
2. 0ena facial6 *v. facialis+
e formeaz6 la nivelul unghiului intern al orbitei sub forma venei unghiulare. Cu un traiect sinuos ea
descinde prin 8an5ul nazogenian$ trece profund de mu8chiul zigomatic mare$ apoi str6bate fa5a superficial6
a mu8chiului maseter 8i a"unge la nivelul marginii inferioare bazilare a corpului mandibulei. !6trunde 8i
str6bate lo"a glandei submandibulare$ iar la nivelul unghiului mandibulei se une8te cu vena
retromandibular6$ care anastomeaz6 vena "ugular6 extern6 cu vena facial6.
Ea se formeaz6 7n parenchimul glandei parotide prin confluarea venelor maxilar6 8i temporal6 superficial6.
0ena facial6 are urm6torii afluen5i:
& venele supratrohleare
& venele supraorbitale
& venele nazale externe
& venele palpebrale inferioare
& venele labiale superioare
& venele labiale inferioare
& venele bucale
& venele submentale
& venele parotidiene
& venele submandibulare
0ena facial6 dreneaz6 fie direct$ fie prin intermediul trunchiului venos tiro&lingo&facial$ 7n vena "ugular6
intern6.
4. 0ena lingual6 *v. lingualis+
e formeaz6 prin unirea venelor dorsale ale limbii$ a venelor ranine 8i a venelor linguale profunde.
1reneaz6 7n vena "ugular6 intern6 direct sau prin trunchiul venos tiro&lingo&facial.
3. 0ena tiroidian6 superioar6 *v. thBroidea superior+
e formeaz6 la nivelul polului superior al lobului glandei tiroide de unde are un traiect superolateral
7ncruci8eaz6 artera carotid6 comun6 8i dreneaz6 7n vena "ugular6 intern6 fie direct fie prin trunchiul venos
tiro&lingo&facial.
!rime8te ca afluen5i vena laringian6 8i venele cricotiroidiene.
0EC% ?#>#L%RI EJ2ERCI *0EC% ?#>#L%RI EJ2ERC%+
F8i are originea 7n regiunea parotidian6 prin unirea venei temporale superficiale cu vena maxilar6 intern6.
1reneaz6 7n vena subclavicular6 7n imediata vecin6tate a confluentului venos a lui !irogoff.
2raiectul venei "ugulare externe este 7mp6r5it 7n trei segmente:
a.+ egmentul parotidian. Fn parenchiul glandei parotide vena "ugular6 extern6 formeaz6 planul
mi"lociu venos situat 7ntre planul profund arterial 8i planul superficial nervos al nervului facial.
b.+ egmentul sternocleidomastoidian$ 7n care vena "ugular6 extern6 are un traiect oblic
descendent posterosuperior 7ncruci8@nd mu8chiul sternocleidomastoidian.
c.+ egmentul supraclavicular cu un traiect scurt vena "ugular6 extern6 perforeaz6 fascia
cervical6 superficial6 8i dreneaz6 7n vena subclavicular6.
!rime8te ca afluen5i colaterali:
& vena occipital6$ dreneaz6 s@ngele venos al regiunii occipitale$ de nivelul mu8chilor
regiunii nucale 8i a por5iunii superioare a mu8chiului sternocleidomastoidian
& vena auricular6 posterioar6$ dreneaz6 s@ngele venos al pavilionului auricular
& vena suprascapular6$ dreneaz6 s@ngele venos al tegumentelor 8i mu8chilor regiunii
scapulare
& vena "ugular6 anterioar6 se formeaz6 la nivelul osului hioid prin unirea venelor
superficiale din regiunea submandibular6. %re un traiect descendent urm6rind marginea anterioar6 a
mu8chiului sternocleidomastoidian. uperior de manubriul sternal cele dou6 vene "ugulare anterioare se
anastomozeaz6 form@nd arcul venos "ugular.
0ena temporal6 superficial6
e constituie din re5eaua venoas6 a claviculei.
1escinde anterior de tragus 8i articula5ia temporomandibular6 7nso5ind artera temporal6 superficial6 8i
nervul auriculotemporal. !6trunde 7n parenchimul glandei parotide$ unde se anastomozeaz6 cu vena
maxilar6 form@nd vena "ugular6 extern6.
1reneaz6 s@ngele venos de la nivelul pavilionului auricular$ de la glanda parotid6$ articula5ia
temporomandibular6$ de la tegumentele regiunii temporale 8i a regiunii faciale.
0ena maxilar6
e formeaz6 din dou6 plexuri venoase ce se anastomozeaz6: plexul alveolar superior 8i plexul pterigoidian.
!lexul alveolar superior se afl6 dispus la nivelul tuberozot65ii corpului osului maxilar.
!lexul pterigoidian se afl6 situat 7ntre cele dou6 fascicule ale mu8chiului pterigoidian lateral.
Cele dou6 plexuri sunt formate din anastomozele ce unesc venele omonime ramurilor arterei maxilare.
%stfel format6 vena maxilar6 trece prin butoniera retrocondilar6 a lui ?uvara$ al6turi de artera maxilar6 8i de
nervul auriculotemporal$ p6trunde 7n parechimul glandei parotide$ unde se anastomozeaz6 cu vena
temporal6 superficial6.
9:. Anatomia chirurgical a ner$ului trigemen.
0er$ul trigemen 2! este format din fibre senzitive eu originea reala in ganglionul semilunar al
trigemenului *ganglionul >asser+$ situat pe fata anterioara a stancii temporalului$ si din fibre motorii$ cu
originea reala in nucleul masticator din punte. %ceste doua categorii de fibre alaturate alcatuiesc nervul
trigemen$ care intra si$ respectiv$ iese din nevrax la nivelul puntii *originea aparenta+.
In dreptul ganglionului >asser$ nervul trigemen se imparte in trei ramuri: oftalmica *nervul oftalmicic+$
maxilara *nervul maxilar+ si mandibulara *nervul mandibular+.
Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana$ se subdivide in alte ramuri *n.nasociliar$
n.frontal$ n.lacrimal+$care se distribuie la globul ocular$mucoasa nazala$ olfactiva si la pielea fruntii. Ea este
formata exclusive din fibre senzitve.
Ramura maxilara$ formata tot numai din fibre senzitive$ paraseste cavitatea craniana prin gaura rotunda$
impartindu&se in mai multe ramuri *n. infraorbital$ n. zigomatic+ care se distribuie la maxilar *dintii
superiori+$ palatul moale$ mucoasele nazala si respiratorie$ precum si la pielea regiunii temporale$ malare$ a
buzelor si a pleoapei inferioare.
Ramura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. 1upa ce paraseste cavitatea
craniana prin gaura ovala$ ea se imparte in doua trunchiuri$ anterior si posterior$ care la randul lor se
subimpart in mai multe ramuri *n. alveolar inferior$ n. lingual$ n. auriculotemporal etc.+. Fibrele senzitive
ale aeestui nerv se distribuie la mandibula$ glandele salivare submandibulare si sublinguale$ partea
anterioara a limbii$ la pielea tamplelor$ a pavilionului urechii$ a fruntii$ obra"ilor si buzei inferioare. Fibrele
motorii ale nervului mandibular se distribuie la muschii masticatori$ la o parte din muschii suprahioidieni$
la muschiul tensor al timpanului si la muschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si
motorii$ nervul trigemen mai contine si fibre vegetative parasimpatice.
9;. Anatomia chirurgical a ner$ului facial.
0er$ul facial 2II! este format din fibre senzitive cu originea reala in ganglionul geniculat$ situat in stanca
temporalului$ si din fibre motorii cu originea reala in nucleul motor al facialului din punte. Fibrele motorii
predomina$ reprezentand nervul facial propriu&zis$ care iese din nevrax prin santul bulbopontin deasupra
olivei *originea aparenta+. Fibre)e senzitive sunt reprezentate de nervul intermediar Hriesberg *0II bis+$
care intra in nevrax & tot prin santul bulbopontin & deasupra olivei$ dar lateral fata de facialul propriu&zis.
Cele doua categoriide fibre se unesc la nivelul ganglionului geniculat de pe traiectul intermediarului
Hriesberg$ formeaza nervul intermediofacial$ care trece in
orificiul auditiv intern si paraseste cutia craniana prin gaura stilomastoidiana. din osul temporal. 1upa ce
iese din craniu$ acest nerv trece prin lo"a glandei parotide$ la nivelul careia se imparte in mai multe ramuri.

Fibrele senzitive ale nervului facial se distribuie la mucoasa linguala *doua treimi din suprafata anterioara+$
iar cele motorii la muschii mimicii$ muschii stilohioidieni$ muschiul digastric si muschiul scaritei. In afara
fibrelor somatomotorii si somatosenzitive$ nervul facial mai contine si fibre vegetative parasimpatice
preganglionare$ cu originea reala in nucleul salivator superior din punte. %ceste fibre se termina langa
ganglionii vegetativi submandibulari si sublinguali$ de unde pleaca fibre postganglionare care inerveaza
glandele submandibulara si sublinguala.
9C. Anatomia chirurgical a sinusului ma&ilar. %orelaia r"acinilor "inilor superiori cu
sinusul ma&ilar.
!inusul maxilar "antrul lui #ighmore$ este o cavitate pneumatic6 situat6 7n corpul osului maxilar 8i
inconstant 7n procesele acestuia. Este cel mai voluminos dintre sinusurile paranazale$ fiind 8i singurul
prezent la nou&nascut$ cu un volum de .&G cmP Q);$ )3R. inusul maxilar ia nastere 7n s6pt6m@na ); de via56
intrauterin6$ c@nd are loc prima pneumatizare a acestuia dintr&un mugure localizat la nivelul meatului nazal
mi"lociu$ extinz@ndu&se apoi spre cartila"ul etmoidal. Fn s6pt6m@na 2; de via56 intrauterin6 are loc cea de&a
doua pneumatizare a sinusului$ care se dezvolt6 7n corpul maxilei$ particip@nd 7n acest fel 8i la modelarea
acesteia Q/R.
La adult$ sinusul maxilar ocup6 aproape 7n totalitate osul maxilar$ av@nd un volum mediu de aproximativ
)/ cmP Q.$ )3$ 3)R put@nd prezenta importante varia5ii$ 7ntre 2 si 2; cmP$ 7n func5ie de v@rsta pacientului 8i
de prezen5a sau absen5a din5ilor. %re forma unei piramide triunghiulare cu v@rful orientat lateral spre osul
zigomatic 8i i se descriu cinci pere5i: superior$ inferior$ anterior$ posterior si medial
%eretele superior formeaz6 par5ial podeaua orbitei si con5ine 7n grosimea lui 8an5ul$ canalul 8i m6nunchiul
vasculonervos infraorbitar. Cervul infraorbitar este dehiscent 7n sinus la )3 S din popula5ie 8i poate fi lezat
in timpul manoperelor clasice de elevare a podelei sinusale Q)-R.
%eretele inferior sau podeaua sinusal6 este format din osul alveolar corespunz6tor alveolelor molarilor 8i
premolarilor$ uneori extinz@ndu&se p@n6 la nivelul caninului. La adult 7n -; S din cazuri podeaua sinusal6
este situat6 la aproximativ 3&/ mm sub nivelul planseului foselor nazale Q.$ )-R$ iar 7n absen5a din5ilor
laterali extinderea sinusului poate a"unge p@n6 la nivelul crestei alveolare reziduale.
1e asemenea 7n urma pneumatiz6rii neuniforme a sinusului 7n urma pierderii din5ilor laterali$ iau na8tere
septele sinusale secundare sau dobandite. %cestea 7mpreuna cu septele sinusale primare sau congenitale ce
apar 7n cursul dezvolt6rii maxilarului superior$ sunt prezente la ).&/GS din popula5ie conform studiilor
recente Q22R. eptele sinusale mai poart6 numele de &septele lui 'nder(ood) dup6 cel care le&a descris
pentru prima dat6 8i au o importan56 clinic6 deosebit6 7n alegerea tehnicii chirurgicale de elevare a
membranei sinusale.
%eretele anterior corespunde fosei canine$ este sub5ire 8i str6b6tut de canalele dentare superioare 8i
anterioare. Reprezint6 al6turi de peretele inferior$ locul de elec5ie 7n abordarea chirurgical6 a sinusului
maxilar 7n scop implantologic.
%eretele posterior este cel mai gros 8i corespunde tuberozit65ii maxilare. !rin intermediul s6u$ sinusul
maxilar vine 7n raport cu fosa pterigomaxilar6.
%eretele medial corespunde peretelui lateral al foselor nazale 8i con5ine ostiumul sau hiatul semilunar$
orificiu de comunicare 7ntre sinus 8i cavitatea nazal6 care se deschide la nivelul meatului nazal mi"lociu$
asigur@nd astfel drena"ul fiziologic al secre5iilor sinusale 7n cavitatea nazal6. 1upa unii autori Q)-R 7n )/&
3;S din cazuri este prezent 8i un ostium accesoriu de dimensiuni mult mai mici.
Mucoasa sinusal este de tip respirator$ format6 dintr&un epiteliu cilindric pluristratificat$ cu cili$ care are
rolul de a evacua mucusul 8i secre5iile sinusale prin ostium$ 7n meatul mi"lociu. %ceast6 mucoas6 este
susceptibil6 patologiei infec5ioase$ alergice 8i neoplazice.
Func*iile sinusului maxilar sunt multiple acesta fiind implicat 7n respira5ie$ prin umidifierea$ inc6lzirea 8i
filtrarea aerului inspirat$ 7n reglarea presiunii intranazale$ 7n ap6rarea imun6 nespecific6$ 7n special prin
sinteza de monoxid de azot$ considerat un mediator al inflama5iei pentru caile aeriene superioare. 1e
asemenea se consider6 c6 prin pneumatizarea sa succesiv6 7n perioada de cre8tere contribuie activ la
dezvoltarea masivului facial$ iar prin volumul 8i configura5ia sa anatomic6$ constituie adevarate Tcavit6ti de
rezonan56U pentru fona5ie. Fn plus$ prezint6 capacitatea de a absorbi 8ocurile traumatice de la nivelul
eta"ului mi"lociu al fe5ei.
95. Anatomia chirurgical a sistemului limfatic al regiunii O.'.
Cercul ganglionar pericervical
Acuprinde:a+grupul occipital profund A situat sub unghiul postero&superior al
muschiuluisternocleidomastoidian si pe tesutul fibrotendinos care acopera liniaoccipitala superioara intre
insertiile C( si trapezului< primeste limfaticeledin portiunea occipitala a pielii paroase a capului.b+grupul
mastoidian A situat la capatul proximal alsternocleidomastoidianului< primeste limfaticele fetei posterioare
alepavilionului urechii si a teritoriului parietal al pielii paroase a capului.c+grupul parotidian A se subdivide
in trei grupe:
Vgrupul superficial si preauricular<
Vgrupul sub&aponevrotic<
Vganglionii intraglandulari.>rupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala apielii
paroase a capului$ de la pleoape$ de la radacina nasului$ de laurechea externa.
d+grupul submaxilar profund A plasat pe marginea inferioara a mandibulei siobrazului< primeste limfa de la
pleoapa inferioara$ de la nas$ obraz$ buze$de la gingii si de la planseul bucal.e+grupul submentonier A
care poate fi profund sau superficial$ plasat intrecele doua parti ale muschiului digastric< primeste limfa de
la menton$ de labuza inferioara$ de la partea mediana a gingiei inferioare$ de la planseulbucal si de la varful
limbii.
V>rupele laterale profunde ale gatului *lantul ganglionar substernomastoidianprofund+ A plasat de la
mastoida pana la baza gatului.
V>rupul cervical profund "uxta&visceral&
cuprinde:a.ganglionii retrofaringieni<b.ganglionii prelaringieni<c.ganglionii pretrahleali<d.ganglionii
lantului recurential.
V0asele limfatice ale capului si gatului A merg la ganglionii substernomastoidieni.
96. Etapele e&amenului clinic n chirurgia O.'. )copul esenial al e&amenului clinic.
Indiferent$ de afectiunile '.(.F.$ in scopul final al stabilirii unei conduite terapeutice$ este necesara
stabilirea unui diagnostic. !entru aceasta se face examenul clinic al pacientului. Este contraindicata
efectuarea oricarei manopere fara un examinare atenta a pacientului *0ezi WExamenul Clinic in chirurgia
'.(.F. si tamatologie=
Etapele e&amenului clinic(
). %namneza
2. Examenul clinic loco&regional
4. Exanmenul clinic pe aparate
3. Examene paraclinice si de laborator
/. Consultarea colegilor de breasla
.. Cercetarea bibliografica
E&amenul bolna$ilor in sectia %hO.'
copul examinarii clinic a pacientului este:
& nivelul de functionare a organismului indicii de baza: plus< 2%< FR<2
Etapele e&aenului clinic clasic ale afectinilor O.' (
). acuze. Istoricul bolii
2. examinara cu a"utorul metodelor fizice& examenul vizual$ palparea$ percursia$ auscultatia.
4. examenul cu a"utorul metodelor speciale&laborator$ instrumentale$ radiologige$
histologice.
1rezenta "efectului(
). topografia
2. dimesniunile
4. tesuturile afectate
3. dereglarile functionale
/. culoarea
"ereglari functionale
). disfagii
2. limitarea ecursiei mandibulare A 2rism
4. clepsidra
3. dereglarea respiratiei *C,1%+
/. dereglarea sensibilitatii *0alsalva+
.. dereglarea sensibilitatii olfactive
98. E&amenul subiecti$ al pacienilor cu afeciuni O.'.
%C%(CEM%
Fn primul r@nd se stabile8te identitatea bolnavului$ v@rsta$ ocupa5ia$ etc.
0@rsta poate da indica5ii importante asupra prognosticului bolii *tumori maligne la tineri+$ asupra unor
perioade critice *menopauz6$ pubertate+ sau momentului unor interven5ii chirurgicale *anomalii dento&
maxilare$ despic6turi labio&maxilo&palatine$ defecte estetice+.
Condi5iile de via56 8i munc6 precizeaz6 activitatea 7n mediul toxic sau necesit@nd efort fizic intens$
existen5a unor factori de stress$ felul alimenta5iei$ abuzul de condimente$ alcool$ tutun$ etc.
%.K.C. ne intereseaz6 7n special sifilis$ tuberculoz6$ coagulopatii$ boli genetice$ despic6turi labio&
maxilo&palatine legate de tulbur6ri 7n primele 4 luni de sarcin6.
%.!.!. se cerceteaz6 7n ordine cronologic6 pe perioade de v@rst6. Fn mod special ne intereseaz6 obiceiuri
vicioase din copil6rie *supt deget$ degluti5ie infantil6+.
1up6 acest prim contact cu bolnavul$ se stabile8te motivul sau motivele ce l&au determinat s6 se prezinte
la medic$ de obicei principalele cauze sunt: durerea$ tumefac5ia$ sau tumori$ tulbur6ri func5ionale loco&
regionale 8i tulbur6ri generale.
Istoricul se face 7n privin5a debutului 8i evolu5iei bolii$ ordinea de apari5ie a diferitelor simptome$
succesiunea 8i evolu5ia lor$ tratamentele urmate 8i rezultatele ob5inute. Fn general bolnavul se prezint6
pentru urm6toarele cauze: durere$ tumefac5ie sau tumor6$ tulbur6ri func5ionale asociate locale sau generale.
1urerea o analiz6m d.p.d.v. al 7mpre"ur6rilor de apari5ie$ sediului$ caracterului *spontan6 sau provocat6+$
intensit65ii$ iradierilor$ durata continu6 sau 7n crize$ diurn6 sau nocturn6$ tulbur6rile asociate$ modul de
reac5ie la analgezicele uzuale$ etc.
1espre tumefac5ie sau tumor6$ anamneza trebuie condus6 7n sensul depist6rii evolu5iei *rapid6 sau lent6+
progresiv6 sau 7n pusee. #lcera5iilor 8i fistulelor li se precizeaz6 debutul$ evolu5ia$ etc.
2ulbur6rile func5ionale locale mai des incriminate de bolnav se pot referi la mi8c6rile de deschidere 8i
7nchidere a gurii$ mastica5iei$ degluti5iei$ fona5iei sau mimic6. 2ulbur6rile subiective$ obiective sau
func5ionale se 7nso5esc adesea de simptome sau semne generale ce uneori constituie motivul principal ce
determin6 bolnavul s6 se prezinte la consulta5ii. %stfel de manifest6ri pot fi: cefaleea$ insomnia$ febra$
alterarea st6rii generale$ etc.
9<. E&amenul obiecti$ e&obucal.
EJ%(EC#L EJ,'#C%L & se va examina fa5a 8i regiunile cervicale antero&laterale prin inspec5ie 8i
palpare.
!rin inspec5ie se observ6 expresia fe5ei$ eventual exoftalmie sau anoftalmie$ inegalitatea pupilar6$
faciesul adenoid$ existen5a unor ticuri$ modific6rile reliefurilor normale ale fe5ei 8i g@tului. e verific6
simetria fe5ei 7n repaus 8i 7n timpul mi8c6rilor mimicii. Inspec5ia fe5ei se face at@t din fa56 c@t 8i din profil.
e aprecieaz6 colora5ia tegumentelor$ prezen5a de erup5ii$ escoria5ii$ pl6gi cicatrici vicioase$ hipertrofice$
retractile.
e aprecieaz6 asimetria determinat6 de o pierdere de substan56$ de prezen5a unei tumefac5ii sau tumori
c6reia i se descrie m6rimea$ forme$ limitele. e descriu ulcera5iile$ 7ntinderea lor$ forma$ aspectul
marginilor$ de asemenea prezen5a de fistule$ num6rul 8i sediul lor$ starea tegumentelor din "ur$ aspectul
secre5iei.
!alparea d6 elemente importante 7n leg6tur6 cu procesele tumorale$ traumatice$ inflamatorii. Fn
traumatisme se cerceteaz6 dac6 exist6 mobilitate anormal6 sau deforma5ii osoase la nivelul marginilor
orbitei$ ale conturului mandibular ale piramidei nazale$ etc. Fn procesele inflamatorii prin palpare se ob5in
date asupra consisten5ei *fluctuen56$ depresibilitate$ infiltra5ie+.
Fn cazul forma5iunilor tumorale se cerceteaz6 forma$ 7ntinderea$ localizarea$ m6rimea$ suprafa5a
*regulat6$ neregulat6$ boselat6+ conturul 8i consisten5a : dur6$ depresibil6$ renitent6$ fluctuent6$ moale$
elastic6$ etc. !recum 8i gradul de mobilitate fa56 de planurile profunde 8i superficiale.
e vor examina tulbur6rile de sensibilitate 7n teritoriul ramurilor trigemenului prin 7n5epare cu sonda$
comparativ cu partea s6n6toas6.
Examenul ganglionilor regionali *submentonieri$ submandibulari$ pretragieni$ genieni$ subangulo&
submandibulari$ latero&cervicali$ superficiali 8i profunzi+ se face tot prin palpare$ bilateral. e cerceteaz6
m6rimea lor$ gradul de aderen56 fa56 de planurile adiacente$ consisten5a$ prezen5a fenomenelor de
periadenit6 cu sau f6r6 fluctuen56$ modul de dispunere$ izola5i sau 7n bloc$ unici sau multiplii.
%rticula5ia temporo&mandibular6 este examinat6 prin palpare 7n conductul auditiv extern bilateral$
concomitent prin urm6toarea tehnic6: se introduce indexul 7n conductul auditiv extern 8i se invit6 bolnavul
s6 fac6 mi8c6ri de 7nchidere 8i deschidere a gurii< se constat6 amplitudinea mi8c6rii condililor< se pot
percepe auditiv 8i palpatoriu zgomote articulare: cracmente$ frec6turi ce declan8eaz6 existen5a deforma5iilor
tumorale$ inflamatorii sau traumatice.
9A. E&amenul obiecti$ en"obucal
Examenul endobucal & !entru examenul endobucal este necesar6 o bun6 expunere a cavit65ii bucale$ ce se
realizeaz6 cu bolnavul a8ezat 7n pozi5ie corect6 pe fotoliul dentar$ 7n condi5ii de vizibilitate 8i iluminare
bun6. !entru examinarea cavit65ii bucale sunt indispensabile: oglind6$ pens6 8i sond6 dentar6. !rin inspec5ie
se examineaz6 succesiv orificiul bucal$ buzele 8i vestibulul$ deschiderea gurii 8i cavitatea bucal6 propriu&
zis6.
Inspec5ia orificiului bucal 8i buzele poate remarca microstomie sau macrostomie$ macrocheilie$ palparea
sau cianoza buzelor$ despic6turi sau fistule labiale$ pierderi de substan56 sau cicatrici$ manifest6ri
patologice diverse. La inspec5ia vestibulului bucal se aprecieaz6 profunzimea 8an5urilor vestibulare$ starea
frenurilor$ aspectul general al mucoasei 8i colora5ia sa. Examenul deschiderii gurii poate pune 7n eviden56
situa5ii diferite: deschiderea normal6$ limitarea deschiderii *trismus sau constric5ie+ sau imposibilitatea
deschiderii *anEiloz6+. Inspec5ia cavit65ii bucale propriu&zise$ se face 7n mod sistematic$ 7ncep@nd cu
cercetarea bol5ii 8i v6lului palatin$ pilierilor amigdalieni 8i amigdalelor$ plan8eului bucal$ limbii$ a
orificiilor 8i papilelor canalelor salivare *tenon$ Hharton+ 8i aspectul salivei eliminat6 prin ele. !alparea
p6r5ilor moi se execut6 bidigital pentru buze$ obra"i sau limb6 8i bimanual pentru obra"i 8i plan8eu bucal.
e percep eventual forma5iuni patologice 7n grosimea p6r5ilor moi$ apreciindu&se m6rimea$ consisten5a$
mobilitatea 8i sensibilitatea leziunilor$ raporturile lor cu 5esuturile din "ur.
Examenul din5ilor 8i parodon5iului
e aprecieaz6 forma arcadelor dentare$ modul de implantare a din5ilor 8i raporturile interdentare$ se
studiaz6 arcadele 7n raporturile lor reciproce. 1up6 examenul arcadelor dentare$ se face apelul din5ilor$
not6rile f6c@ndu&se dup6 sistemul celor dou6 cifre.
e examineaz6 fiecare arcad6 7n parte$ 7ntotdeauna 7n aceea8i ordine 7ncep@nd cu semiarcada superioar6
dreapt6$ 7n sensul mi8c6rii acelor de ceasornic. !rin inspec5ie direct6 sau indirect6$ cu a"utorul oglinzii se
cerceteaz6 anomaliile de num6r$ form6$ structur6 8i pozi5ie ale din5ilor prezen5i$ malforma5iile dentare$
devia5ii$ 7nclin6ri$ etc.
!alparea din5ilor se realizeaz6 cu m@nerul sondei *percu5ie dentar6+ orizontal sau 7n ax$ durerile
provocate d@nd indica5ii asupra st6rii inflamatorii a parodon5iului. Examenul parodon5iului men5ioneaz6
prezen5a sau absen5a tartrului dentar$ colora5ia 8i aspectul gingiei *hiperplazic6$ retractat6$ cianotic6$
existen5a de pungi gingivale$ etc.+.
Inspectia
X se face un examen exofacial si un examen endobucal
X se vor examina regiunile anatomice ale fetei si regiunea cervicala
X se apreciaza simetria faciala
X se apreciaza culoarea tegumentelor *pot fi modificate$ fie prin vasodilatatie$ fie prin vasoconstrictie$
sau prin acumularea unor pigmenti+
X daca exista anumite leziuni *intreruperi ale continuitatii tegumentelor prin plagi traumatice$ prin
ulceratii$ leziuni de tip exofitic & proeminente la suprafata tegumentului
!alparea
X se face uni& sau bimanual
X se va incepe cu partea aparent sanatoasa$ pentru ca ne a"uta sa avem un element de comparatie si de
multe ori pacientul acuza durere in zona bolnava
X se vor examina atat structurile osoase accesibile palparii cat si partile moi superficiale
X informatii care pot fi furnizate:
9 daca intr&o anumita zona exista modificari ale formei sau ale volumului *in exces & tumori$
hipertrofii< sau in deficit & leziuni cu lipsa de substanta$ atrofii+
9 se apreciaza dimensiunile leziunii$ localizarea exacta a acesteia$ caracterele suprafetei leziunii$
consistenta$ relatiile cu tesuturile din "ur$ sensibilitatea sau alte caractere.
X palparea bimanuala: de regula se face exo&endobucal
X Examinarea endobucala: incepe cu evaluarea deschiderii gurii *in mod normal este de 3; mm.+<
aceasta poate fi alterata prin mai multe mecanisme$ cel mai frecvent prin trismus$ sau poate fi exagerata &
sindromul de hipermobilitate mandibulara sau in luzatia mandibulara
X Examinarea bimanuala: se face pentru planseul bucal$ obraz$ buze si limba
X e acorda o atentie mai mare:
9 >anglionolor limfatici locali si cervicali
9 >landelor salivare *endo&exobucal+
9 %2(
9 #n examen neurologic loco&regional care vizeaza nervii senzitivi si motori ai regiunii
!ercutia
X ofera informatii in unele afectiuni ale oaselor maxilare$ dar in mod deosebit in patologia dintilor
%uscultatia
X se foloseste in unele afectiuni ale %2( si in unele afectiuni vasculare regionale
X *anevrisme$ sunturi arterio&venoase+
:B. Elementele principale care caracterizeaz "urerea. /ipuri "e "urere.
1urerea este manifestarea senzitivo&reac5ional6 reprezentat6 de fenomenele psiho&afective con8tiente 8i
reac5iile somato&vegetative reflexe rezultate din ac5iunea stimulilor nociceptivi asupra forma5iunilor
receptoare algogene din 7ntregul organism.
enzatia neplacuta care se manifesta sub diferite forme *arsura$ intepatura$ crampa$ greutate$ intindere etc.+
de intensitate si intindere variabile. 1urerea este asociata cu leziuni tisulare$ reale sau potentiale$ sau
descrisa ca si cum aceste leziuni exista. 1iversitatea durerii si faptul ca ea ar fi intotdeauna subiectiva
explica faptul ca e dificil sa se propuna o definitie satisfacatoare. %ceasta notiune acopera$ in fapt$ o
multitudine de experiente distincte$ care variaza dupa diferite criterii senzoriale si afective. #nii subiecti
descriu o durere in absenta oricarei cauze fiziologice probabile: totusi$ este imposibil sa se faca deosebirea
intre experienta lor si cea cauzata de o leziune reala.
.ecanism & Intelegerea mecanismelor durerii si clasificarea lor sunt$ de asemenea$ dificil de sesizat. ,
senzatie dureroasa are drept prim obiect prote"area organismului< ea nu se insera deci in domeniul
senzatiilor zise fiziologice$ deoarece a suferi nu poate fi considerata o stare normala. (ai mult$ aceasta
senzatie de alarma fata de o agresiune exterioara sau interioara poate$ in a doua etapa$ daca nu este usurata$
sa se intoarca impotriva insusi organismului$ slabindu&l in loc sa&l a"ute. , durere intensa poate acapara
universul emotional si poate sub"uga sistemul nervosfacandu&l incapabil sa indeplineasca o alta activitate.
In sfarsit$ aprecierea intensitatii unei dureri este eminamente variabila< ea depinde de structura emotionala a
subiectului care sufera$ ceea ce face iluzorie orice tentativa de a stabili un etalon pentru intensitatea
stimulului dureros si suferinta.
1urerea este provocata$ de cele mai multe ori$ de excitarea receptorilor denumiti in mod obisnuit
nociceptori *terminatii nervoase sensibile la stimulii durerosi+$ care se afla$ in principal$ in piele si$ intr&o
mai mica masura$ in vase$ mucoase$ oase si tendoane. ,rganele interne contin mai putini astfel de
receptori.
/ipuri & , durere se defineste dupa sediul ei$ dupa tipul ei$ difuz sau localizat$ dupa intensitatea ei$ dupa
periodicitatea si caracterul ei: durerea poate fi pulsatila$ batanta$ zvacnitoare *zvacniturile sunt
caracteristice uneiinflamatii+$ ca un fulger *atingere nervoasa+$ poate avea o natura de crampa *atingere
musculara+ sau de colica *atingere viscerala+ etc. In unele cazuri$ durerea este resimtita intr&o alta parte a
corpului decat cea in care se afla zona lezata sau traumatizata< atunci se vorbeste de durere iradiata. #n alt
tip de durere se refera la membrul fantoma< ea este resimtita de aproximativ ./S dintre amputati.
& , durere acuta se manifesta cu ocazia unei leziuni tisulare si are ca rol esential prevenirea individului
asupra unei disfunctii a organismului sau. Ea este asociata cu palpitatii$ cu o crestere a presiunii arteriale$ a
nivelurilor unor hormoni *cortizol$ catecolamine+ si a frecventei ventilatiei *miscarea aerului in plamani+.
& , durere cronica este o durere persistenta mai mult de o luna peste timpul obisnuit in cazul unei boli
acute$ ori dupa timpul socotit dupa ce a survenit o vindecare sau chiar poate fi o durere asociata unei boli
cronice.
/ratament & Lupta impotriva durerii reprezinta una dintre prioritatile medicinei. In afara tratamentului
cauzei$ tratamentul consta$ in general$ in administrarea de analgezice nenarcotice *aspirina$ paracetamol+
pentru durerile usoare$ de antiinflamatoare nesteroidiene pentru durerile medii$
de analgezice narcotice *inrudite cu morfina+ pentrudurerile mari. tratamentul durerilor cronice rebele
poate$ de asemenea$ sa faca apel la in"ectarea locala de opiacee$ prin cateter epidural sau intradural pentru
maduva si intravascular pentru creier$ prin intermediul unui rezervor subcutanat$ unde este in"ectat
produsul$ sau al unei pompe de infuzie reglabila la comanda. 2ratamentele nemedicamentoase
precum crioterapia *aplicarea frigului+$ masa"e$ acupunctura$ electroterapie$ chiar interventiile de
neurochirurgie care vizeaza intreruperea cailor sensibilitatii *de exemplu$ termocoagularea ganglionului lui
>asser innevralgiile rebele de trigemen+ pot fi$ de asemenea$ folosite. Centre specifice
de tratament al durerii au fost create in acesti ultimi ani. Ele cunosc o dezvoltare importanta si se integreaza
in sistemul de spitalizare a bolnavului.
:9. Elementele principale care caracterizeaz "eformaiile i "efectele ale regiunii O.'.
::. E&amenul general al pacienilor cu patologie O.'
#n examen general va include totdeauna un examen general fizic si un examen al starii psihice.
(etodologia
observarea activa a pacientului din momentul intrarii in cabinet si pe tot parcursul interogatoriului<
evaluarea unor semne vitale tipice: tempereatura$ puls$ respiratie$ presiune arteriala<
masuratori biometrice generale *talie$ greutate+.
%lgoritmul examinarii de ansamblu a pacientului:
0a urmari asspecte somatice si psihice:
starea de constienta<
cinstitutia morfologica & tipul contitutional<
talia$ inaltimea$ greutatea<
starea de nutritie<
simetria generala<
echilibrul static *postural+<
echilibrul dinamic *mersul+<
stare psihica<
dezvoltarea cranio A faciala.
Exminarea starii de constienta a bolnavului: incepe o data cu luarea datelor anamnestice si se continua prin
examenul obiectiv urmarind depistarea riscului vital prin:
reactia la stimuli verbali *stari confuzionale$ imposibilitatea de a raspunde la intrebari+<
reactia la stimuli durerosi.
tarea de constienta ar putea fi influentata de: varsta$ stari emotive$ afectiuni psihice cronice$ afectiuni
somatice cu influenta psihica$ traumatisme cranio&cerebrale$ infectii< afectarea starii de constienta va
determina medicul sa apeleze "ustificat la antura"ul bolnavului si la consultul interdisciplinar pentru
obtinerea infomatiilor.
Constitutia morfologica: dezvoltarea generala este de obicei apreciata dupa imaginea clinica pe care
examinatorul o are asupra dimensiunilor corpului si asupra proportiilor diferitelor varste si sexe la care se
adauga masuratori biometrice.
, dezvoltare armonioasa a corpului ne&o ofera unitar intre inaltime si distanta masurata intre varful
degetelor de cele doua maini cu bratele intinse lateral. , tulburare a acestui raport ne poate orienta spre
existenta unor tulburari endocrine.
1in punct de vedere al dezvoltarii generale se apreciaza pacientul daca este :
normosom *normotrofic+ cand exista concordanta intre varsta cronologica si dezvoltarea generala<
hiposom *hipotrofic+ cand pacientul pare mai mic decat varsta cronilogica<
hipersom *hipertrofic+ cand pacientul pare mai mare decat varsta cronologica.
2ipul constitutional$ definit ca rezultanta caracterelor morfofonctionale difera de la o persoana la alta in
functie de ereditate si factorii de mediu social. Exista mai multe tipuri constitutionale:
astenic *longilin+ cu predominanta dimensiunilor verticale in raport cu cele transversale< persoanele
astenice par slabe< la acestea ar exista o frecventa crescuta a ulcerului gastro&duodenal$ hipetiroidiei$
schizofreniei<
normostenic A tipul atletic dezvoltat armonios$ bine proportionat<
hiperstenic A caracterizat prin predominenta dimensiunilor transversale in raport cu cele verticale< aceste
persoane par voinice$ robuste$ indesate$ cu capul rotund$ gatul scurt si gros$ torace bombat< la hiperstenici
ar exista o frecventa crescuta a obezitatii$ 1.M.$ cardiopatiei ischemice$ psihozei maniaco&depresive<
picnic A scund$ cu dezvoltarea in exces a tesutului adipos in raport cu masa osoasa scheletata<
casectic & semn facial A topirea bulei 'ichat<
obez & dezvoltarea in exces a tesutului adipos *boli endocrine+.
2alia *statura+ variaza in anumite limite in functie de varsta si sex. tatura pote fi inalta$ medie$ scunda.
La varstnici talia este diferita fata de perioada maturitatii$ din cauza modificarii posturii prin cifoza dorsala
si a tastarii vertebrelor.
>reutatea nu poate face o evaluare corecta a masei de tesut gras$ deoarece variaza mult cu pierderea sau
supraincarcarea cu apa.
2alia si greutatea permit calcularea indicelui ponderal *I!+ exprimat in EgYm2.
I 9 ! Z >Y22
0alori normale: ):&2/<
bponderal [ ):<
upraponderal \ 2/$
,bez \ 4;&4/.
imetria corporala ia in consideratie ca planul medio&sagital imparte corpul in doua parti egale .
e vor observa asimetriile de dezvoltare corporala$ ce se pot insoti de asimetrii la nivelul sistemului
stomato&gnat. %simetriile pot fi congenitale sau dobandite< cele dobandite pot fi primare sau secundare
*tranzitorii sau permanente+.
1eformatii toracice asimetrice: de origine vertebrala *torace cifotic$ scoliotic$ cifoscoliotic+$ dilatarea unui
hemitorace *valvulopatii congenitale+$ depresiunea unui hemitorace.
Echilibrul static sau postura se apreciaza observand pozitia corpului sub aspectul atitudinilor corpului si
pozitiilor< ofera unele date pentru diagnosticul general si permite unele corelatii cu elementele musculare$
osoase$ articulare de la nivelul sistemului stomato&gnat *pozitii antalgice+.
Echilibrul dinamic *mersul+
se examineaza prin observarea manierei de deplasare a pacientului$ din momentul in care intra in cabinet.
!oate fi un indicator diagnotic pentru unele afectiuni generale neuromusculare$ posttrauamtice sau boli
degenerative ale sistemului nervos.
!ote prezenta urmatoarele tulburari:
WspasmodicW A mers rigid$ greoi *scleroza in placi+$
WtaratW A parapareza<
WcositW A hemipareza spastica<
WstepatW A piciorul cade balant *paralizia nervului sciatic popliteu extern+<
WrigidW A mers cu pasi mici *boala !arEinson+.
tarea psihica:
se apreciaza urmarindu&se tipul psihologic constitutional care poate fi echilibrat *comunicativ$ cooperant$
retinut+ sau dezechilibrat *necomunicativ$ necooperant$ revendicativ+.
Reactia comportamentala psihosomatica pote fi: favorabila$ defavorabila sau absenta *pacientul obnubilat+.
Examinarea limba"ului$ gesticulatiei$ vocii$ privirii$ mimicii: poate oferi informatii asupra:
psihologiei persoanei$ temperamentului$ nivelului de cultura<
tulburarile de ariticulare *disartia+ ce ne orienteaza asupra existentei unor tulburari neurologice$ ale CC.
Examenul mainilor pacientului poate fi relevant pentru decelarea: temperaturii$ transpiratiei$ edemelor$
pigmentarii$ starii de nutritie$ starii sistemului osteo&articular. tarea unghiilor poate oferi de asemenea
semne specifice ale unor afectiuni generale. (odificari diverse: onicoliza *micoze$ panaritii+$ santurile
transversale si santurile longitudinale *eczeme$ piodermite+$ onicofagia *panaritii+.
1ezvoltarea cranio&faciala: se apreciaza prin observatie si masuratori biometrice. Evalurea generala se
coreleaza cu dezvoltarea cranio&facila a pacientului sub aspectul simetriei$ formei$ marimii$ proportiile
raportate la valorile normei biologice.
Examinarea semnelor vitale:
& ne ofera informatii despre functiile fiziologice care carcterizeaza sistemul cardiovascular$ sistemul
respirator$ digestiv$ CC. Ele constau din inregistrarea pulsului$ respiratiei$ temperaturii$ presinii sangvine.
Evaluarea lor este indicata mai ales la pacientii la care am semnalat din anamneza probleme generale de
sanatate si la care urmeaza sa se administreze anestezie generala$ anestezie cu vasoconstrictoare$ tratamente
stomatologice ce presupun unele riscuri *hemoragii$ sincopa+.
!ulsul
e determina in zone accesibile unde arterele sunt superficiale: brahial si radial oferindu&se indicatii asupra
ritmului cardiac$ debitului cardiac si circulatiei periferice.
In urgentele medicale si traumatisme se inregistreza pulsul carotidian.
Cormal la adult variaza intre .;&:;Ymin.: la barbati -; bataiYmin.$ la femei G; bataiYmin.$ iar la copii );; de
bataiYmin.
Respiratia:
e apreciaza numarul de respiratii prin miscarile toracelui timp de 2;&4; secunde si se calculeaza pe minut.
Cormal$ la adult variaza intre )G&2; respiratiiYmin. %baterile de la normal pot fi evaluate prin bradipnee
*respiratie mai lenta la varstinici+ si tahipnee *respiratie accelerata+.
2emperatura:
!oate fi evaluata de stomatolog fie cu termometrul cu mercur fie electronic.
0aloarea normala la pacientii spitalizati este de 4-]C. %ceasta valoare creste la pacientii sanatosi$ activi$ in
zilele calduroase si la copii dupa "oaca. 2emperatura scade in timpul somnului$ fenomen ce traduce
apararea umorala si celulara a corpului.
Cresterea temperaturii peste valoarea normala$ hipertermia A este un semnal de alarma pentru o boala
infectioasa$ supuratii ale oaselor maxilare si tesuturilor moi$ infectii acute$ viroze.
!entru orientarea diagnosticului sunt importante semnele asociate febrei: tuse$ dispnee$ tulburari digestive$
modificari de culoare ca si semnele care intrica cu febra *frisonul$ transpiratia+. Frisonul apare in infectii
grave si indica debutul unor complicatii.
2ensiunea arteriala: este un indicator important al functiei cardiace si uneori al functiei renale.
0alorile normale la adult:
!resiunea sistolica );;&)3; mmKg
!resiunea diastolica .;&:; mmKg.
!acientii diagnosticati cu variatii ale tensiunii arteriale de la normal trebuie trimisi la cardiolog si numai cu
avizul si recomandarile acestuia se vor analiza tratamentele stomatologului.
:;. E&plorri paraclinice loco#regionale la pacienii cu patologie oral i ma&ilo 7facial
. EJ%(ECE !%R%CLICICE
e pot enumera urm6toarele posibilit65i de investiga5ii paraclinice ale afec5iunilor oro&maxilo&faciale.
). Examenul radiologic
2. cintigrafia
4. Ecografia
3. 'iopsia
/. Citodiagnosticul
.. !unc5ia exploratoare
-. tomatoscopia
G. 2este de colorare vital6 a mucoasei bucale
:. 2ransiluminarea
);. Examenul secre5iei salivare
)). Examenul bacteriologic
)2. Craniometria
). Examenul radiologic & folose8te radiografiile standard fie 7n inciden5e endobucale$ retrodentare pentru
leziuni ale regiunilor dento&alveolare$ fie inciden5e extraorale 7n tehnici extrem de variate pentru explorarea
oaselor maxilare: semiaxial6$ axial6$ profil 8i baza craniului.
2ehnici speciale
Radiografiile panoramice ob5inute prin diferite opera5ii 8i tehnici *!anoramix$ !anorax+ care realizeaz6
pe un singur film 7ntr&o singur6 expunere imaginea 7ntregii regiuni alveolo&dentare a mandibulei 8i a
infrastructurii maxilarului.
2omografii conven5ionale simple$ permit ob5inerea de imagini ale unor straturi sub5iri la profunzimi
diferite.
ialografia *Iacobovici& ):2:+ & const6 7n execu5ia de radiografii dup6 introducerea 7n glandele salivare
*parotide$ submaxilare+ a unei substan5e de contrast *lipiodol+.
%rteriografia carotidian6 prin punc5ie direct6 a arterei carotide externe sau prin cateterism retrograd pe
calea arterei temporale superficiale 8i introducerea unei substan5e radioopace triiodat6. Este indicat6 7n
malforma5iile 8i tumori vasculare$ tumori ale maxilarelor 8i glandelor parotide$ anevrisme arteriovenoase.
canner & tomodensitometrie sau tomodensimetrie *CormacE & ):.4$ Kounsfield & ):-2+ este o tehnic6
de explorare cu razele J a unei structuri sub diferite unghiuri 8i reconstituirea imaginii acesteia cu a"utorul
unui ordinator care aprecieaz6 cantitativ diferen5ele de structuri. Ei situeaz6 o tumor6 7n contextul s6u
anatomic.
2. cintigrafia salivar6 realizat6 cu 2h ::$ este indicat6 pentru explorarea morfologic6 a parenchimului
salivar$ preciz@nd sediul topografic al unei leziuni.
4. Ecografia sau ultrasonodiagnosticul completeaz6 radiologia furniz@nd date pentru diferen5ierea
tumorilor solide de cele lichidiene$ rezultate pozitive 7n diagnosticul tumorilor maligne ale glandelor
parotide.
3. 'iopsia este 7n unele cazuri singura metod6 care poate preciza diagnosticul. Ca metode se folosesc:
& biopsie prin excizie & indica5ie pentru leziuni mici$ superficiale sau profunde bine delimitate<
& biopsie prin incizie & folosit6 pentru leziunile 7ntinse 8i voluminoase care pentru rezolvare necesit6 o
interven5ie mai laborioas6<
& biopsie prin chiureta" & folosit6 pentru leziunile ulcerate$ vegetante sau cele profunde exteriorizate<
& biopsie prin aspira5ie *fora"ul bioptic+ & se practic6 pentru leziuni profunde$ dificil accesibile.
1intre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se face biopsie unei leziuni
presupus6 malign6$ dac6 nu dispunem de posibilitatea sau competen5a de a efectua tratamentul complet al
cazului$ 7ntruc@t biopsia poate accelera boala *evolu5ia tumorii+< un rezultat bioptic negativ la un caz clinic
considerat malign necesit6 repetarea biopsiei.
/. Citodiagnosticul sau citologia exfoliativ6$ const6 7n examinarea direct6 a celulelor superficiale
recoltate prin amprent6 direct pe lam6 sau punc5ie cu un ac sub5ire. 16 rela5ii aproximative despre
caracterul benign sau malign al unei leziuni.
.. !unc5ia exploratoare se face cu ace groase sau trocare adaptate la o sering6. Este indicat6 pentru
precizarea diagnosticului unor forma5iuni tumorale ale p6r5ilor moi sau ale maxilarelor$ evacuarea unui
hematom$ 7n colec5ii purulente. !ermite examenul bacteriologic$ histologic$ etc. al produsului recoltat.
-. tomatoscopia$ investiga5ie a mucoasei bucal6 executat6 cu un aparat optic$ care m6re8te imaginea de
);&2; ori. !ermite observarea 8an5urilor superficiale ale mucoasei bucale 8i chiar a chorionului cu
vasculariza5ia sa< poate surprinde precoce modific6ri suspecte de malignitate.
G. 2este de colorare vital6 a mucoasei bucale pentru depistarea leziunilor maligne. e utilizeaz6 curent
testul chiller cu lugol sau testul Richard cu albastru de toluidin6< zonele patologice re5in mai intens
colorantul.
: 2ransiluminarea sau diafanoscopia este folosit6 pentru descoperirea leziunilor dentare$ ale sinusului
maxilar sau ale obrazului. Folose8te o surs6 de lumin6 puternic6 8i se execut6 7ntr&o camer6 obscur6. e
observ6 pe fondul luminat$ transparen5a$ opacifierile produse de un sinus bolnav$ calculi$ mici tumori sau
din5i devitali.
);. Examenul secre5iei salivare & aliva parotidian6 sau submandibular6 se recolteaz6 prin cateterism
prin tuburi de polietilen 8i se analizeaz6 cantitativ 8i calitativ *pK.$ structur6 chimic6$ citologie+.
)). Examenul bacteriologic al produselor patologice recoltate direct de pe suprafa5a leziunilor$ de la
nivelul orificiilor fistuloase sau prin punc5ie din colec5ii 7nchise$ 7n vederea izol6rii 8i identific6rii
germenilor 8i antibiogramei.
)2. Craniometria const6 7n m6surarea distan5elor dintre diferite puncte antropometrice cranio&faciale$
fiind indicat6 7n vederea corec5iei unor deforma5ii congenitale sau dob@ndite$ ale masivului osos cranio&
maxilar.
:C. .eto"ele imagistice utilizate n stomatologie
Examenul radiologic & folose8te radiografiile standard fie 7n inciden5e endobucale$ retrodentare pentru
leziuni ale regiunilor dento&alveolare$ fie inciden5e extraorale 7n tehnici extrem de variate pentru explorarea
oaselor maxilare: semiaxial6$ axial6$ profil 8i baza craniului.
2ehnici speciale
Radiografiile panoramice ob5inute prin diferite opera5ii 8i tehnici *!anoramix$ !anorax+ care realizeaz6
pe un singur film 7ntr&o singur6 expunere imaginea 7ntregii regiuni alveolo&dentare a mandibulei 8i a
infrastructurii maxilarului.
2omografii conven5ionale simple$ permit ob5inerea de imagini ale unor straturi sub5iri la profunzimi
diferite.
ialografia *Iacobovici& ):2:+ & const6 7n execu5ia de radiografii dup6 introducerea 7n glandele salivare
*parotide$ submaxilare+ a unei substan5e de contrast *lipiodol+.
%rteriografia carotidian6 prin punc5ie direct6 a arterei carotide externe sau prin cateterism retrograd pe
calea arterei temporale superficiale 8i introducerea unei substan5e radioopace triiodat6. Este indicat6 7n
malforma5iile 8i tumori vasculare$ tumori ale maxilarelor 8i glandelor parotide$ anevrisme arteriovenoase.
canner & tomodensitometrie sau tomodensimetrie *CormacE & ):.4$ Kounsfield & ):-2+ este o tehnic6
de explorare cu razele J a unei structuri sub diferite unghiuri 8i reconstituirea imaginii acesteia cu a"utorul
unui ordinator care aprecieaz6 cantitativ diferen5ele de structuri. Ei situeaz6 o tumor6 7n contextul s6u
anatomic.
:5. E&plorri paraclinice generale la pacieni cu patologia O.'.
. Examenul radiologic & folose8te radiografiile standard fie 7n inciden5e endobucale$ retrodentare pentru
leziuni ale regiunilor dento&alveolare$ fie inciden5e extraorale 7n tehnici extrem de variate pentru explorarea
oaselor maxilare: semiaxial6$ axial6$ profil 8i baza craniului.
2ehnici speciale
Radiografiile panoramice ob5inute prin diferite opera5ii 8i tehnici *!anoramix$ !anorax+ care realizeaz6
pe un singur film 7ntr&o singur6 expunere imaginea 7ntregii regiuni alveolo&dentare a mandibulei 8i a
infrastructurii maxilarului.
2omografii conven5ionale simple$ permit ob5inerea de imagini ale unor straturi sub5iri la profunzimi
diferite.
ialografia *Iacobovici& ):2:+ & const6 7n execu5ia de radiografii dup6 introducerea 7n glandele salivare
*parotide$ submaxilare+ a unei substan5e de contrast *lipiodol+.
%rteriografia carotidian6 prin punc5ie direct6 a arterei carotide externe sau prin cateterism retrograd pe
calea arterei temporale superficiale 8i introducerea unei substan5e radioopace triiodat6. Este indicat6 7n
malforma5iile 8i tumori vasculare$ tumori ale maxilarelor 8i glandelor parotide$ anevrisme arteriovenoase.
canner & tomodensitometrie sau tomodensimetrie *CormacE & ):.4$ Kounsfield & ):-2+ este o tehnic6
de explorare cu razele J a unei structuri sub diferite unghiuri 8i reconstituirea imaginii acesteia cu a"utorul
unui ordinator care aprecieaz6 cantitativ diferen5ele de structuri. Ei situeaz6 o tumor6 7n contextul s6u
anatomic.
2. cintigrafia salivar6 realizat6 cu 2h ::$ este indicat6 pentru explorarea morfologic6 a parenchimului
salivar$ preciz@nd sediul topografic al unei leziuni.
4. Ecografia sau ultrasonodiagnosticul completeaz6 radiologia furniz@nd date pentru diferen5ierea
tumorilor solide de cele lichidiene$ rezultate pozitive 7n diagnosticul tumorilor maligne ale glandelor
parotide.
:6. 4iopsia. 3efiniia. )copul i meto"ele.
. 'iopsia este 7n unele cazuri singura metod6 care poate preciza diagnosticul. Ca metode se folosesc:
& biopsie prin excizie & indica5ie pentru leziuni mici$ superficiale sau profunde bine delimitate<
& biopsie prin incizie & folosit6 pentru leziunile 7ntinse 8i voluminoase care pentru rezolvare necesit6 o
interven5ie mai laborioas6<
& biopsie prin chiureta" & folosit6 pentru leziunile ulcerate$ vegetante sau cele profunde exteriorizate<
& biopsie prin aspira5ie *fora"ul bioptic+ & se practic6 pentru leziuni profunde$ dificil accesibile.
1intre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se face biopsie unei leziuni
presupus6 malign6$ dac6 nu dispunem de posibilitatea sau competen5a de a efectua tratamentul complet al
cazului$ 7ntruc@t biopsia poate accelera boala *evolu5ia tumorii+< un rezultat bioptic negativ la un caz clinic
considerat malign necesit6 repetarea biopsiei.
:6. Asepsia. 3efiniia. .ijloace i meto"e.
Asepsia *a Z f6r6$ sepsis Z putrefac5ie+ reprezint6 un ansamblu de m6suri prin care este 7mpiedicat
contactul germenilor cu plaga operatorie *contaminarea pl6gii+$ fiind o metod6 profilactic6. Louis !asteur
*)G22A)G:/+ este considerat p6rintele asepsiei moderne$ al5i savan5i al c6ror nume se leag6 de acest
domeniu fiind rusul Elie (etchniEoff *)G3/ & ):).+ 8i rom@nul 0ictor 'abe8 *)G/3 & ):2.+.
%sepsia se adreseaz6 tuturor momentelor ce prezint6 riscul contamin6rii pl6gii chirurgicale< ea presupune
urm6toarele gesturi: sp6larea m@inilor chirurgului 8i prote"area lor cu m6nu8i sterile$ dezinfec5ia
tegumentelor c@mpului operator$ sterilizarea tuturor instrumentelor$ c@mpurilor 8i materialelor folosite 7ntr&
o interven5ie chirurgical6$ acoperirea pl6gii cu un pansament steril.
%sepsia folose8te urm6toarele metode fizice 8i chimice:
& mi"loace mecanice: cur65irea mecanic6 8i sp6larea *se adreseaz6 instrumentarului$ materialului moale$
m@inilor chirurgului 8i c@mpului operator+<
& c6ldura uscat6 *flambare$ c6lcare$ 7nc6lzire la ro8u$ sterilizare cu aer cald A !oupinel+ 8i c6ldura umed6
*fierbere$ autoclavare+<
& sterilizare la rece: mi"loace radiante *raze ultraviolete$ raze gamma$ ultrasunete+$ sterilizare chimic6
*formol sub form6 de vapori la rece sau la cald$ etilenoxid+.
:8. Antisepsia. 3efiniia. .ijloace i meto"e
%ntisepsia *anti Z 7mpotriva$ sepsis Z putrefac5ie+ este alc6tuit6 din totalitatea mi"loacelor prin care se
urm6re8te distrugerea germenilor patogeni prezen5i 7ntr&o plag6$ pe tegumente sau 7n mediu< este deci o
metod6 curativ6. ir ?oseph Lister este considerat promotorul antisepsiei 7n chirurgie.
%ntisepsia folose8te o serie de mi"loace chimice denumite antiseptice sau dezinfectante. e obi8nuie8te s6
se denumeasc6 antiseptic substan5a cu ac5iune bactericid6 sau bacteriostatic6 care se aplic6 pe 5esuturi vii$
iar dezinfectant substan5a folosit6 pentru distrugerea germenilor de pe diverse obiecte$ produse septice sau
din mediul extern.
!entru a putea fi folosit6 7n condi5ii bune$ o substan56 antiseptic6 trebuie s6 7ndeplineasc6 anumite condi5ii:
& s6 aib6 ac5iune rapid6 8i durabil6<
& s6 distrug6 c@t mai mul5i germeni 7n concentra5ii c@t mai mici<
& s6 nu ac5ioneze toxic pe 5esuturile pe care se aplic6 8i s6 nu tulbure mecanismele de ap6rare favoriz@nd
astfel o infec5ie bacterian6<
& s6 nu deterioreze suprafe5ele$ instrumentele sau materialele care urmeaz6 s6 fie dezinfectate<
& s6 fie u8or solubil6 7n ap6 iar odat6 solvit6 s6 dea un amestec stabil *s6 nu&8i modifice propriet65ile 7n
timp+<
& s6&8i men5in6 propriet65ile antiseptice 7n orice mediu.
ubstan5ele chimice folosite ca antiseptice sunt reprezentate de:
9 7 io"( tinctur6 de iod *solu5ie alcoolic6 de iodur6 de sodiu+$ solu5ie Lugol$ iodofori *combina5ii ale iodului
cu polivinilpirolidon6$ detergen5i$ etc$ rezult@nd preparate mai pu5in iritante pentru piele: 'etadine$
eptozol etc.+< nu se pune 7n contact cu o plag6 sau cu mucoase deoarece coaguleaz6 proteinele< aplicat pe
seroase$ favorizeaz6 constituirea de aderen5e< 7n contact cu pl6gile secretante$ dega"6 acid iodhidric$ iritant
pentru tegumente<
: 7 alcool 8BD( nu se poate aplica direct pe plag6 sau pe zone f6r6 stratul cornos$ deoarece produce
deshidratare 8i denaturare celular6 *coagulare a proteinelor+< nu ac5ioneaz6 asupra formelor sporulate 8i a
bacilului Loch< folosit 7n afec5iuni inflamator&infec5ioase$ 7n aplica5ii scurte */&); minute+$ pentru efectul
revulsiv *priessnitz alcoolizat+<
; 7 substane pe baz "e clor( hipoclorit de sodiu$ cloramine *ac5iune pe bacteriile >^ Y >& 8i pe bacilul
Loch< solu5ia folosit6 pentru dezinfec5ia pl6gilor 8i mucoaselor se ob5ine prin dizolvarea comprimatelor de
cloramin6 ' de /;; mg 7ntr&un litru de ap6< solu5iile folosite pentru dezinfec5ia obiectelor sanitare ce vin 7n
contact cu produse organice au concentra5ii mai mari+$ clorhexidine *compus organic al clorului 7n solu5ie
de alcool izopropilic$ f6r6 ac5iune asupra germenilor sporula5i 8i a micobacteriilor+<
C 7 substane care "egaj o&igen( ap6 oxigenat6 *solu5ie apoas6 ce con5ine 4S peroxid de oxigen QK2,2R
folosit6 pentru antisepsia pl6gilor 8i a mucoaselor< pe l@ng6 efectul antiseptic$ 7n primul r@nd 7ndreptat
7mpotriva germenilor anaerobi$ prezint6 o tri pl6 ac5iune: mecanic6 A de 7ndep6rtare a resturilor tisulare sau
corpilor str6ini din zonele profunde sau fundurile de sac ale pl6gilor delabrante prin efectul de spumare
efervescent al reac5iei exoterme de eliberare a oxigenului$ he mo static6 A pe vasele mici 8i cito filactic6 A
favorizare a prolifer6rii 8i migr6rii celulare cu apari5ie a 5esutului de granula5ie< solu5ia de ap6 oxigenat6 ce
con5ine K2,2 4S se prepar6 din solu5ia de perhidrol ce con5ine K2,2 4;S ob5inut6 prin dizolvarea
tabletelor de perogen ce con5in ) g K2,2 7n ap6 8i se p6streaz6 7n sticle de culoare 7nchis6 astupate cu dop
rodat+$ permanganat de potasiu *L(n,3 se prezint6 sub form6 de cristale de culoare violet 8i se folose8te
sub form6 de solu5ie ;.)&;./S pentru dezinfec5ia mucoaselor vaginal6$ vezical6 sau bucal6$ ca 8i a pl6gilor
infectate cu anaerobi< nu se asociaz6 cu alcool sau ap6 oxigenat6+<
5 7 acizi i baze( acid boric *7n chirurgia general6 este folosit ca pulbere format6 din cristale albe pentru
antisepsia pl6gilor$ fiind activ 8i pe piocianic< 7n plus$ ac5ioneaz6 asupra sfacelurilor$ 5esuturilor necrozate 8i
crustelor$ pe care le macereaz6$ facilit@nd astfel eliminarea lor 8i dezvoltarea 5esutului de granula5ie prin
care se realizeaz6 vindecarea pl6gilor< 7n oftalmologie 8i ,RL se folosesc solu5ii 2&4S+$ sod6 caustic6
*solu5ie )&);S folosit6 numai la dezinfec5ia obiectelor de mobilier 8i a spa5iilor contaminate+<
6 7 "eri$ai ai metalelor grele mercur> argint!( fenosept *borat fenilmercuric 7n solu5ie apoas6 2So$ rar
folosit pentru dezinfec5ia m@inilor$ a pl6gilor 8i a instrumentarului+$ nitrat de argint *cristale folosite la
cauterizarea de 5esuturi aberante$ solu5ie folosit6 pentru instila5ii vezicale 7n urologie+ etc.<
8 7 "etergeni( anionici *folosi5i la sp6larea len"eriei+$ cationici *ac5iune bactericid6$ fungicid6 8i virocid6<
cel mai folosit 7n chirurgie este bromocetul QcetazolinR Z solu5ie hidroalcoolic6 de bromur6 de
cetilpiridinium utilizat6 pentru aseptizarea unor pl6gi$ arsuri 8i a tegumentelor$ ca 8i pentru dezinfectarea
instrumentarului$ len"eriei$ veselei$ 7nc6perilor+$ amfolitici *2ego Z detergent amfoter cu ac5iune bac&
tericid6+<
< 7 alii( formol *formalin6 Z solu5ie de formaldehid6 3;S$ 7ntrebuin5at6 ca dezinfectant 8i conservant al
5esuturilor< este bactericid 8i sporicid extrem de puternic$ iritant 7ns6 pentru ochi 8i c6ile respiratorii<
utilizare spitaliceasc6 pentru dezinfec5ia periodic6 a 7nc6perilor+$ fenol$ acid fenic$ violet de gen5ian6
*metilrozanilin6 Z colorant derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic 7n oxiuriaz6 8i ca topic bac&
tericid 8i antifungic 7n dermatologie+$ rivanol *lactat de etoxi&diaminoacridin6$ cu eficacitate antiseptic6
7ndoielnic6+ etc..
:<. )terilizarea. 3efiniia. .ijloace i meto"e.
:A. )terilizarea$ forma cea mai complet6 de dezinfec5ie$ capabil6 s6 distrug6 germenii chiar 8i 7n forma lor
sporulat6$ cuprinde dou6 componente: asepsia 8i antisepsia.
)terilizarea prin cal"ura uscata
_ Flambare& procedeu vechi si imperfect$ in conditii de urgenta$ cu trecerea prin flacara a instrumentelor
metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste instrumente & in prezent doar pentru flambarea gatului fiolelor
sau gurii eprubetelor
_ Incalzirea la incandescenta& sterilizare rapida si sigura$ dar strica instrumentele$ fiind folosita doar la
sterilizarea ansei bacteriologice
_ Fierul de calcat$ realizeaza temp. de 2;;&4;; grade$ distrugerea germenilor de pe tesaturi$ in
sterilizarea len"eriei pt nou&nascuti$ material moale pt. pansat
_ Sterilizarea prin aer cald
# se realizeaza cu a"utorul cuptorului cu aer cald$ pupinel$ la temp. de ).;&)G; grade alcatuit din:
& carcasa & cutie paralipipedica$ cu pereti dubli$ intre care exista un spatiu prin care circula aerul cald<
peretele exterior este termoizolant$cel interior este perforat si permite comunicarea dintre
interiorul pupinelului si spatiul dintre pereti< interiorul carcasei este prevazut cu rafturi
& sistem de ventilatie & ventilator ce uniformizeaza temperatura aerului$ favorizand circulatia
continua
& sistem de masura temperatura& termometru cu rezervor plasat in pupinel si scala la exterior$ cuplat
la un termocuplu ce regleaza temp. in pupinel
& sursa de caldura& rezistenta electrica
& sistem de reglare si control& buton de reglare temperatura si durata de sterilizare
& se pot steriliza instrumente metalice$ obiecte din sticla$ ceramica$ unele pulberi
4. )terilizarea prin cal"ura ume"a# prezinta o penetrabilitate mai mare$ si realizeaza sterilizarea la
temp. mai mici
_ Fierberea & foloseste fierbatoare speciale electrice$ cu temp de lucru de );; grade$ ce poate fi crescuta
cu 2&4 grade prin adaos de formol sau carbonat de sodiu$ timp de 4;&3; min. & metoda abandonata astazi$ in
trecut frecvent folosita pentru sterilizare seringi
_ Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru materialele si instrumentele
chirurgicale$ prin autoclavare
& metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii & ) atm&
)2;$ 2 atm& )4.$ 4 atm& )33 * la )2; sunt distrusi toti germenii inclusiv formele sporulate+
& se realizeaza prin intermediul autoclavului$ $ un cazan cu pereti dubli$ ce comunica intre ei prin
orificii situate in partea superioara<spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin intermediul unor
robinete< capacul este strabatut de orificii la care sunt adaptate un manometru$ un robinet pentru reglarea
presiunii si o supapa de siguranta
& sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina spitalului sau de la un cazan
propriu al instalatiei$ electric sau pe baza de gaze
& robinete de admisie abur in autoclav$ evacuare condens$ evacuare abur$ uscare$ etc< se lucreaza la
presiuni de 2&2$/ atm
& autoclavele moderne sunt computerizate$ dotate cu pompa de vid
& se pot steriliza : materialul moale$ seringi$ tuburi de dren$ instrumentar chirurgical
_ !asteurizarea & aseptizarea unor lichide la temp. sub );; grade$ urmata de racire brusca & lapte$ bere$
medii de cultura & asigura o distructie de :;&:/S din germenii patogeni
& inalta & fierbere G;s la G;&:; grade
& "oasa & fierbere 4;&.; min la .; grade

;. )terilizarea prin meto"e fizice
A. Raze ultra$iolete & sursa de emisie lampile cu mercur sau cadmiu
& actioneaza direct asupra microorganismelor$ determinand coagularea proteinelor citoplasmatice$ cu
efect inclusiv pe virusi si germeni anaerobi
& raza de actiune )$/&2 m$ durata eficienta de 4;&3; min
& sterilizeaza aerul din salile de pansamente$ operatie$ diverse suprafete
4. Ra"iatiile ionizante# cea mai utilizata este radiatia gama
& apare prin dezintegrarea subs. Radioactive$ si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si
ionizarea atomilor materiei cu care vine in contact
& o parte din germeni sunt distrusi$ la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare$
la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp
& avanta"e: penetreaza foliile de plastic sau hartie$ nu incalzesc obiectele de sterilizat$ durata mare de
sterilizare & 2&4 ani
& solutiile perfuzabile si pulberile$ materiale de sutura$ instrumentar$ manusi$ halate$ sonde$ tuburi
%. *ltrasunetele # produse de generatori cu cristal$ si actioneaza prin disruperea membranei si liza celulara
3. +iofilizare # desicatie in vid la temp. de &)4Ggrade$ in sterilizarea serurilor$ vaccinurilor
C. )terilizarea prin mijloace chimice: oxidul de etilen$ aldehidele
O&i"ul "e etilen
& gaz cu mare penetrabilitate$ incolor$inflamabil$ dar amestecat cu freon isi pierde aceasta
capacitate
& penetreaza plastic$ cauciuc$ lemn$ hartie$ textile
& actiune bactericida puternica pe toate microorganismele$vegetante sau sporulate
& etuve speciale$ la 3; grade$ 3 ore$ )&)$/ atm
& instrumente chirurgicale metalice sau din plastic$ tuburi$catetere$ ace$ materiale de sutura
Al"ehi"ele # glutaraldehida si formaldehida$ sterilizarea prin imersie
& glutaraldehida & Cidex$ 1econex cu actiune bactericida$ fungicida$ viricida$ tuberculocida$
chiar si in prezenta sangelui$ plasmei$ urina < utilizata la sterilizarea instrumentar endo$laparoscopic$alte
instrumente din plastic $ in solutie de )S$ 4; min$ cu valabilitate de )3 zile
& formaldehida 3;S & formol& sub forma de vapori la rece * pastile de ) g paraformaldehida+$
pentru cistoscoape$ sonde cu minim 23 h contact si la cald pentru dezinfectia incaperi
;B. 1relucrarea instrumentariului i a materialelor n $e"erea sterilizrii presterilizarea!.
1resterilizarea presupune imersia instrumentelor intr&o baie cu dezinfectant ce are proprietati de curatire
imediat dupa sterilizare. Inaintea acestei etape se realizeaza prespalarea si curatarea normala. 1upa
respectarea timpului optim de actionare a acestui dezinfectant$ instrumentele sunt spalate minutios cu perii
adecvate$ insistandu&se la incheieturi$ la canelurile acelor si frezelor$ pentru inlaturarea tuturor formelor de
materii organice. Clestii de extractie$ precum si alte instrumente chirurgicale sunt supuse acelorasi etape de
presterilizare insa in recipiente separate$ apoi se usuca si se curata din nou in caz de necesitate.
1upa uscare si verificare$ instrumentele se impacheteaza in folii inchise etans$ ce au prevazute marEeri de
sterilizare care vireaza *isi schimba culoarea+$ putandu&se astfel controla expunerea materialelor la
temperatura optima si permitand totodata verificarea sterilizarii. 1e asemenea pe cutiile metalice in care
sunt grupate alte instrumente se pun benzi cu astfel de marEer de sterilizare$ atat in interiorul cat si in
exteriorul cutiilor. !e acesti marEeri$ respectiv pe foliile individuale$ sunt notate data$ ziua si ora$ astfel
incat putem controla sterilizarea instrumentelor cu maxim 23 de ore inainte de folosire. %cest lucru poate fi
verificat si prin mentionarea zilnica intr&un caiet de sterilizare$ a instrumentelor supuse acestui proces$ felul
sterilizarii$ parametrii aparatelor$ iar in dreptul datei respective adaugarea marEerului de sterilizare din
interiorul aparatului respectiv.
%paratele sunt verificate periodic si monitorizate de catre institutii ale statului atestate in acest scop$ prin
teste care verifica parametrii fiecarui aparat. Referindu&ne la aceste aparate$ vorbim de meto"e "e
sterilizare. %stfel$ sterilizarea instrumentalului stomatologic se face prin metode fizice si chimice. Cele
fizice presupun caldura uscata *sterilizarea prin aer cald in etuva & pupinel A la )G; de grade$ timp de ) ora
pe zi+ si caldura umeda *sterilizarea prin vapori sub presiune$ autoclavarea$ unde temperatura vaporilor de
apa creste proportional cu presiunea$ respectiv )43 de grade$ timp de 3/ de minute+. (etodele chimice de
decontaminare se realizeaza cu solutii dezinfectante si antiseptic pentru dezinfectia suprafetelor si pentru
antiseptia mainilor. 2rebuie mentionata atitudinea fata de reziduuri< exista recipiente speciale in acest scop$
inchise etans si prevazute cu un mic orificiu$ care in momentul umplerii sunt preluate de un serviciu special
si incinerate. Exista o serie de materiale de unica folosinta$ cum ar fi aspiratoarele$ materialul moale
*rulouri$ comprese$ campuri sterile+ etc.
;9. 1regatirea general i local a bolna$ului ctre inter$eniile n secia cabinet! "e chirurgie
O.'.
1regtirea psihic
'olnavul este informat despre necesitatea interven5iei chirurgicale$ riscul$ eventualele mutilari si i se cere
consimtamantul.
e fixeaz6 data interven5iei.
'olnavul este 7ncon"urat cu solicitudine si aten5ie.
e suprim6 tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste.
'alnavului i se creeaz6 a stare de canfort psihic$ oferindu&i&se un mediu ambiant pl6cut.
I se asigura legatura cu apartinatorii.
Engrijiri igienice
1ac6 starea bolnavului o permite zilnic$ bolnavul va fi indrumat$ a"utat sa faca baie sau dus$ urmat de
igiena cavitatii bucale$ ingri"irea parului$ taierea unghiilor.
%sanarea focarului de infec5ie. e efectueaz6 controlul stomatalogic la invita5ia medicului si 1ac6 este
cazul$ se efectueaz6 control stomatalogic.
& #rmarirea func5iilor vitale
& (6surarea si notarea temperaturii<
& (6surarea si notarea pulsului<
& ,bservarea si notarea respira5iei *la indica5ia medicului+<
& (6surarea si notarea 2.%.<
& ,bservarea diurezei<
& ,bservarea scaunului.
:.1regtirea "in preziua operaiei
A. 1regtirea general
& %sigurarea repaosului fizic$ psihic si intelectual<
& La prescrip5ia medicului$ seara$ se administreaz6 un calmant<
& %sigurarea alimen5a5iei necesare normale$ alimente usor digerabile<
& Evacuarea intestinului$ clisma *1ac6 nu sunt contra&indicatii+<
& %sigurarea igienei carporale. e va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.
4. 1regtirea locala
e curata pielea pe regiuni. !ielea paroasa se rade cu gri"a$ evit6ndu&se sa se produca mici taieturi *poarta
de intrare pentru infec5ie$ dureroasa la efectuarea dezinfec5iei+<
&e degreseaz6 pielea cu comprese sterile imbibate cu eter *cu gri"a sa nu se scurga eter pe regiunea
perianal6+<
&e dezinfecteaz6 pielea cu un antiseptic *alcool$ tinctura de iod+<
&e acoper6 c6mpul operator la indica5ia medicului.
1regtirea "in "imineata inter$eniei(
&se intrerupe alimen5a5ia. 'olnavul nu mananca cel putin )2 ore inaintea interven5iei chirurgicale<
&imbracarea se face cu camasa de noapte *pentru femei+ sau pi"ama *pentru barbati+ si sosete in picioare.
&protezele den5are mobile vor fi scoase$ invelite intr&o bucata de tifon si puse in noptiera bolnavului<
&bi"uteriile vor fi predate familiei sau administra5iei spitalului<
&indepartarea lacului de pe unghii ca si a ru"ului de pe buze *prezen5a lor face dificila depistarea semnelor
de anaxie manifestate prin cianoz6 la nivelul extremita5ilor+<
&golirea vezicei urinare. 'olnavul va avea o mic5iune voluntara sau se efectueaz6 sonda" vezical<
&se va administra hipnotic opiaceu *morfina$ mialgin+ sau un barbituric *fenobarbital+. e administreaz6 un
vagolitic *atropina+. 1ozele si ora in"ectarii sunt indicate de medicul anestezist.
;. 1regtirea speciala a bolna$ilor cu risc operator t?ri!
Fngri"irile acord6te acestora$ urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa restabileasca echilibrul
fiziologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita complicatiile ce se pot produce$ atat in timpul
interven5iei c6t 8i dup6 aceasta.
Engrijirile postoperatorii sunt(
Fncep imediat dupa interven5ia chirurgicala si dureaz6 p6n6 la vindecarea completa a bolnavului. Fngri"irile
postoperatorii se acord6 pentru restabilirea func5iilor organismului$ asigurarea cicatrizarii normale a plagii
si prevenirea complicatiilor. 'olnavul operat sub anestezie general6$ trebuie supravegheat cu toata aten5ia
p6n6 la apari5ia reflexelor *de degluti5ie$ tuse$ faringian si cornean+$ p6n6 la revenirea completa a starii de
cons5ien5a cat si in orele care urmeaz6$ de altfel transportul din sala de opera5ie se execut6 dupa revenirea
acestor reflexe.
;;. 1regtirea me"icului chirurg i al personalului au&ilar pentru inter$enie n regiunea O.'
0E2I(EC2%NI%
VKalat
V'onet6
V(asc6
V(6nu8i
VCiupici
V%tribute speciale
#alatele 8i mai nou !crubs&urile sunt predestinate 7n scop aseptic.
Vcrubs :
Asunt tricouri 8i pantaloni sau rochii purtate de chirurgi$asistente$ 8i alte categorii de personal in sala de
opera5ie.
Aele sunt concepute pentru a fi simple$ cu minim de locuri unde murd6ria s&ar putea ascunde $ s6 se spele
u8or$ ieftine$ in caz de deteriorare sau p6tare iremediabil6 sa fie u8or 7nlocuite.
AFcorporate cu meticilin6 sunt rezistente la taphilococus&aureus$ asta a crescut utilizarea lor$ dar totu8i
poate da un fals sentiment de siguran56 c6 acestea sunt WcurateW$ c@nd de fapt sunt la fel de u8or contaminate
ca orice alt tip de 7mbr6c6minte.
V'onetele :
Aunt concepute pentru a prote"a pacientul de p6rul chirurgului*poten5ial vector al infec5iei+
(68tile buco&nazale sunt necesare 7n toate cazurile de interven5ii chirurgicale aseptice 8i septice:
AFn cazul bolnavilor cu boli infec5ioase.
AC@nd se utilizeaz6 piesa turbina 8i r6cirea cu spraB.
A1up6 folosin56 se arunc6.
(6nu8ile:
AFn timpul lucrului trebuie evitat la minim contactul direct al degetelor.
%sepsia include:
Vsterilizarea materialelor si controlul acestei sterilizari
Vpreg6tirea m@inilor echipei operatorii
Vpregatirea bolnavului 8i a c@mpului operator
Vpregatirea salii de opera5ie
Instrumentele$ materiale de utilizare unica
Vterilizarea acestor instrumente se face industrial prin iradiere cu raze gamma sau etilenoxid in
condi5ionari individuale.
V#tilizarea instrumentelor de unica folosin56 confer6 un plus de securitate bolnavului inestimabil$ in pofida
unui pre5 relativ ridicat. *firma (olnlBcEe+
V!regatirea mainilor echipei operatorii se face prin spalare cu scop de aseptizare. e utilizeaza ap6 steril6
din circuit separat$ provenit6 de la autoclav.
V!entru sp6lare se utilizeaza bure5i conditiona5i individual$ sterili$ imbiba5i cu 'etadina sau Clorhexidina.
p6larea dureaza intre )&4 min$ in func5ie de materialul sau detergentul&antiseptic.
Conditii prealabile spalarii:
Vunghii scurte
Vabsenta infectiilor sau epidermofitiilor
Exist6 multe modalit65i de manipulare 8i dezinfectarea m@inilor.
V(etoda FBurbringer 7n modificarea lui %lfeld. (@inile sunt sp6late 7n ap6 curent6 cald6 cu dou6 perii timp
/ min fiecare. %poi uscate cu un prosop steril 8i tratate cu etanol :.S$timp 4&/ min. 1in cauza duratei
tratamentului$ forma sa pur6 este rar intalnita.
V(etoda pasoEuEotsEB & Lochergin. (@inile sunt sp6late 7n solu5ie ;$/S de amoniac 7n dou6 bazine$ 4
minute fiecare$ 8terg@ndu&se cu prosop steril 8i trata5i cu alcool:.S$/ minute. (od eficient$ dar din cauza
naturii greoaie 8i durata tratarii este rar 7nt6lnit6.
V1ezinfec5ia m@iniilor 7ntr&o solu5ie apoas6 +,-./01-2 *un amestec de peroxid de hidrogen 8i acid formic+
pentru )$/&2 min. Fnainte de spalare in +,-./01-$ m@inile se spala in ap6 cu s6pun 8i perie timp de 4
minute.
VFolosit pe scara larga este sp6larea cu 3/4/+5-/6/0 & un compus de iod cu polivinilpirolidon *prelucrate
7n decurs de 4&3 min+ 8i bigluconat de clorhexidin6 alcoolica ;$/S *7n termen de 4&/ minute+.
VFn mod exceptional$ la persoanele alergice la iod sau clor$ se pot utiliza pentru spalare sapun steril *lichid$
fiert+ in trei cicluri timp de / min *clasic+.
VFn cazuri extreme$ chirurgul folose8te etanol :.S timp de )&4 min.
VCiclul int@i & sp6lare a antebra5ului p@n6 la / cm sub plica cotului.
VCiclul al II&lea A p@n6 la ` a antebratului.
VCiclul al III&lea & /cm deasupra regiunii radiocarpiene.
!reg6tirea local6 pentru opera5ie vizeaza m6suri prealabile 8i m6suri imediat preoperatorii.
VMsurile prealabile vizeaza bolnavul. Ele includ un du8 cu substan5e antiseptice efectuat in ziua operatiei.
VMsuri imediat preoperatorii 7c@mpul operator este badi"onat de c6tre asistenta de sal6 sau de c6tre
medicul operator cu betadin6 dermic6$ dup6 degresare prealabila cu eter sau benzina$ pentru a creste
penetra5ia solu5iei antiseptice.
V'adi"onarea se face in cercuri concentrice$ pornind de la zona de incizie spre periferie$ depa8ind cu )/&2;
de cm. Mona de incizie. Fn acest fel se vor prelungi sau bran8a inciziile$ in raport cu necesit65ile actului
operator.
VLa persoanele alergice la iod campul operator se aseptizeaza cu clorhexidina sau chiar cu alcool sanitar.
!reg6tirea psihologic6 a chirurgului.
VCercet6ri extensive au ar6tat c6 utilizarea tehnicilor psihologice de preg6tire pentru o opera5ie sporesc
rezultatul final. !reg6tirea psihologic6 este importanta in special pentru tineri speciali8ti.
Vunt o serie de exerci5ii autoadministrative care sunt recomandate de speciali8ti.
VFn func5ie de interven5ia chirurgical6$ chirurgul va ocupa pozi5ia cea mai comfortabil6 at@t pentru el c@t 8i
pentru pacient astfel 7nc@t chirurgul are control maximal asupra for5ei livrate la dintelui pacientului prin
cle8te:
V!ozi5ia corect6 permite men5inerea m@inilor aproape de corp$ ceea ce confer6 suport 8i stabilitate.
V!ermite men5inerea 7ncheieturilor destul de drepte pentru a livra for5a din bra5 si um6r dar nu din m@n6.
;C. Importana i locul anesteziologiei n chirurgia O.'. Istoric i orientri actuale.
2oate interventiile se desfasoara sub anestezie$ care este un ansamblu de tehnici care permit realizarea
actului medico & chirurgical $ prin atenuarea sau suprimarea durerii.
Consultul pre&anestezic:
este obligatoriu pentru orice interventie programata<
se face cu minim 3G h 7nainte de operatie sau examen<
pentru a asigura securitatea pacientului pe durata internarii Tde ziU.
La consultul preanestezic$ pacientul poate aborda$ cu calm$ toate 7ntrebarile ce le considera utile$ pentru
informare.
0izita pre&anestezica:
e face 7n ziua interventiei si permite medicului anestezist sa evalueze starea de sanatate a pacientului si
eventuale elemente noi survenite$ pentru a valida dosarul de anestezie.
%legerea finala a tipului de anestezie ram@ne decizia medicului anestezist$ care efectueaza actul anestezic si
anga"eaza responsabilitatea sa.
%nestezia
unt diverse tehnici de anestezie$ grupate 7n doua mari categorii$ anestezia generala si anestezia loco-
regionala.
%nestezia generala :
o produce o stare comparabila cu somnul si se realizeaza prin in"ectare i.v. de
medicamente *anestezia generala clasica+ siYsau respiratia de vapori anestezici *anestezia inhalatorie+<
o determina pierderea starii de constienta$ dar trezirea este rapida si cu putine
senzatii neplacute.
%nestezia loco&regionala :
o poate fi locala$ de plex nervos$ rahidiana$ peridurala.
o %sigura lipsa durerii 7n regiunea 7n care se face operatia$ interventia sau
examinarea.
La finele interventiei
!acientul este transferat 7n sala de supraveghere post-interventionala *!I+ sau 7n salonul de trezire$ care
se afla 7n incinta blocului operator$ unde ramane p@na la plecarea acasa 7n deplina siguranta.
Externarea
e face dupa criterii medico&legale si este obligatoriu ca pacientul sa fie 7nsotit de un adult responsabil$
care sa ram@na cu el p@na dimineata.
Fn documentele de externare se vor consemna: indicatiile de supraveghere sau 7ngri"iri la domiciliu$
tratamentul prescris si data primului consult programat.
Cu ezitati sa vorbiti cu medicul anestezist. 0eti primi raspuns la orice intrebare despre anestezie. 0eti
obtine informatii complete si puteti lua singuri o decizie corecta.
;5. 3efiniia anesteziei generale. %lasificarea meto"elor "e anestezie general utilizate n
chirurgie O.'.
1efini5ia %>
& 1epresie reversibil6 a sistemului nervos central
& Indus6 medicamentos
& !ierderea percep5iei la durere 8i a r6spunsului la stimulii externi
& Cu se cunosc 7n totalitate mecanismele moleculare ale anesteziei generale
& !ierderea con8tien5ei 7n timpul anesteziei generale nu este un fenomen Ttotul sau nimicU A anesthesia
a(areness8
& %nestezia general6 7n prezent este considerat6 terapie intensiv6 perioperatorie
!atrulaterul anestezic
%nalgezie
Kipnoz6
Relaxare muscular6
uprimarea reflexelor vegetative
Anestezia generala in cadrul procedurilor stomatologice este foarte rar utilizata in tara noastra$ desi in
Europa ,ccidentala$ #% sau Israel reprezinta o etapa uzuala a tratamentelor dentare. tarea indusa de
anestezia generala se caracterizeaza prin coma farmacologica sau pierderea constientei *narcoza+$ efect
antian&ios si amnezic$ "isparitia "urerii *analgezie+ sirela&are musculara *curarizare+. Calea de
administrare este intra$enoasa$ pe cale rectalasau prin inhalare.
;8. In"icaiile anesteziei generale n chirurgia oral i ma&ilo#facial. 1articulariti
F In"icatii # In stomatologie anestezia generala este utilizata atat la adulti cat si la copii$ pentru operatii
complexe$ in special cele care tin de chirurgia orala si maxilo&faciala$ atunci cand anestezia locala nu este
eficienta sau nu se poate efectua$ in cazurile de fobie dentara extrema$ sau la pacientii cu nevoi speciale. Cu
este indicata pentru interventii simple si in cazul pacientilor cu boli sistemice grave sau anomalii de
constitutie.
%ceasta procedura necesita asistenta unui medic anestezist. %cesta trebuie sa monitorizeze permanent
functiile vitale ale pacientului. 1atorita aparaturii si substantelor utilizate$ anestezia generala implica un
cost mai ridicat decat anestezia locala.
F 1articularitati & %nestezia generala in stomatologie poate fi "e scurta "urata$ administrata pe cale
inhalatorie$ intravenoasa sau mixta$ precum si "e lunga "urata$ pacientul fiind intubat$ deoarece nu poate
respira eficient singur. ubstantele morfinomimetice utilizate in anestezia generala au rolul de a circula prin
sange spre creier$ unde intrerup semnalele dureroase. omnul profund este indus de substante precum
barbiturice$ Eetamina$ etomidat$ diprivan$ introduse intravenos$ sau prin inhalare de protoxid de azot si
oxigen.
!rocedura utilizata in cadrul tratamentelor stomatologice presupune riscuri si elemente "e "ificultate
suplimentare$ acestea fiind datorate pozitiei si situarii campului de lucru in cavitatea orala: anesteziologul
are dificultati in supravegherea reactiilor pacientului$ caile aeriene pot fi obstructionate accidental cu
secretii sau materiale dentare$ multiplele zone reflexogene din cavitatea bucala prezinta riscul declansarii
unor reflexe nocive$ campul operator coincide cu campul anestezicului.
F Inainte "e anestezia generala & %ceasta procedura necesita o examinare clinica a pacientului$ pentru a
depista eventuale probleme de sanatate incompatibile cu anestezia generala. !acientul nu trebuie sa
consume lichide si alimente cu . ore inainte de interventie< regula generala este fara alimente solide
incepand cu miezul noptii precedente. In caz contrar exista riscul penumoniei prin inspiratie.
F 3upa anestezia generala & !entru a a"unge acasa$ pacientul are nevoie de insotirea si supravegherea unui
adult. !osibile efecte secundare ale anesteziei generale sunt ameteala$ greata$ somnolenta si pierderea
abilitatii de coordonare. Realuarea activitatii poate avea loc odata cu disparitia simptomelor. 1upa
interventie este importanta hidratarea si medicatia analgezica indicata de stomatolog.
;<. %ontrain"icaiile anesteziei generale n chirurgia O.'.
fectiuni respiratorii : pneumonia$ bronsita$ astmul bronsic$ 2'C pulmonar$ coriza$ bronsiectazia
V_%fectiuni ale cailor respiratorii: obstructii nazale datorate deviatiei de sept$ vegetatii adenoide$
micrognatia$ angina Ludaig si infectii care predispun la edemul glotic
V_%fectiuni cardio&vasculare care produc dispnee de repaos$ edemul si turgescenta venelor cervicale
V_!robleme de mecanica: imposibilitatea flexiei coloanei cervicale * dificil pentru deschiderea gurii +$
trismus$ constrictie$ spasm muscular
V_%nemia cu celule sub forma de secera
V_Contraindicatie relativa pentru pacienti ambulatori este sarcina in primele 4 luni si ultima luna pentru
scaderea riscului de avort si nastere prematura
;A. %i i tehnici "e a"ministrare ale anesteziei generale. Etapele clinice ale anesteziei
generale> caracteristica.
Inhalose"area: Respiri printr&o masc6 un amestec de protoxid azot *gaz ilariant+ 8i oxigen. Combina5ia 75i
d6 o stare de lini8te total6 8i elimin6 senza5ia de durere. 1in c@te 8tiu eu$ e recomandat6 copiilor 8i celor cu
fobie u8oar6. !ractic$ e8ti treaz$ dar nep6s6tor pe durata tratamentului. %m observat c6 mai multe clinici din
'ucure8ti au 7nceput s6 foloseasc6 aceast6 metod6.
)e"are intra$enoas( #n drog u8or 75i este in"ectat 7n ven6 8i pur 8i simplu adormi. 1a$ asta implic6 o
mic6 7n5ep6tur6 8i o branul6$ dar nu sim5i absolut nimic *normal$ dac6 dormi ca un 7ngera8 7n timp ce
stomatologul lucreaz6b E o modalitate de sedare extrem de eficient6 8i$ ce e extraordinar$ nu 75i aminte8ti
nimic dup6 tratament. E indicat6 persoanelor cu dentofobie sever6 8i practicat6 de pu5ini stomatologi de la
noi$ 7ntotdeauna asista5i de un anestezist.
%uprin"e C etape (
). Kipnoza). Kipnoza
*pierderea constientei+*pierderea constientei+
2. %nalgezia2. %nalgezia
*disparitia senzatiei*disparitia senzatieidureroase+dureroase+
4. Relaxarea musculara4. Relaxarea musculara
*pierderea*pierdereatonusului muscular+tonusului muscular+
3. %ctiunea antisoc.3. %ctiunea antisoc.
CB. )ubstane anestezice utilizate pentru anestezia general. 1articulariti i caracteristica
ub numele de anestezice generale se cuprind o serie de substante chimice care produc pierderea
cunostiintei$ a sensibilitatii si a posibilitatilor de miscare. %nestezicele sunt deosebt de utile caci fara ele
interventiile chirurgicale nu ar fi posibile. !rimul anestezic introdus in anul )G3- si apoi utilizat pe scara
mare a fost cloroformul *CKCl +. Cum insa acest compus se elimina greu din organism si produce anumite
efecte toxice$ s&au utilizat mai tarziu substante mai volatile$ in special protoxidul de azot *C ,+$ numit si
gaz ilariant si ciclopropanul *C K +. %mbele substante fiind gazoase$ se aplica in maestec cu oxigen *2;S+$
in aparate care permit totodata dozarea perfecta a amestecului si evacuarea gazelor expirate.
%loretanul Eelenul+$ C K Cl$ este mai putin toxic decat cloroformul$ dar totdata un hipnotic mai slab. e
utilizeaza mai ales ca anestezic de inhalatie$ ca si cloroformul$ sau ca anestezic local *incizii$ dentistica+.
C9. Anestezie loco#regional .3efiniia. %lasificarea meto"elor "e anestezii loco#regionale
utilizate n chirurgie O.'.
%nestezia local6 este un procedeu util pentru efectuarea unor interven5ii chirurgicale 8i a
unor manevre endoscopice$ pentru calmarea durerii 7n anumite afec5iuni$ pentru privarea
temporar6 a unor structuri periferice de controlul nervos.
Clasificare anesteziei loco&regionale
). %nestezia topic6 *aplicativ6+
2. %nestezia local6 *prin infiltra5ie+
4.%nestezia intravenoas6 regional6 *blocul 'ier+
3. %nestezia intraosoas6
/. %nestezia troncular6
..%nestezia de plex
-. %nestezia peridural6
G. %nestezia sacral6
/.Rahianestezia
C:. In"icaiile anesteziei locale n chirurgia O.'.
&extractii dentare$
&extirpatii$
&slefuiri$
&chirurgia orala*indepartarea chisturilor$tumorilor$ chirurgie preprotetica+
&chirurgia paradontala$
&interventii chirurgicale mai laborioase.
C;. %ontrain"icaiile anesteziei locale n chirurgia O.'.
&bolnavi alergici la anestezie$
&bolnavi cu deficiente organice$
&bolnavi la care se presupun operatii mari$ laborioase si de durata$
&bolnavilor cu procese patologice in locul de intepare a acului.
CC. )ubstane anestetice locale. %lasificarea> caracteristica farmaco#clinic. %erine ctre
anestetice locale contemporane.
1in punct de vedere chimic se clasific 7n
c%L amidice
administrarea in9ectabil :
a$ anilide Jilina
&&(epivacaina
&!rilocaina
&'upivacaina
&Etidocaina
&&%rticaina
&Kostacaina
chinoleine chinoleine :
&&Centbucridina
&Cincocaina
G b! A+ esterice
administrarea topic$ local unt:
&Cocaina
&Clorprocaina
&'utacaina
&!rocaina
& 2etracaina
&&,xiprocaina
-!ropoxicaina
&Izobucaina
&'enzocaina
HI+I0A
%ompozitie
olutia )S
) fiola de / ml contine ;$;/ g *); mgYml+ clorhidrat de lidocaina *pentru uz cardiologic+$ ) fiola de ); ml
contine ;$); g *); mgYml+ clorhidrat de lidocaina$ ) fiola de 2; ml contine ;$2; g *); mgYml+ clorhidrat de
lidocaina.
olutia 2S: ) fiola de 2 ml contine ;$;3 g *2; mgYml+ clorhidrat de lidocaina< solutia 3S: ) fiola de 2 ml
contine ;$;G g *3; mgYml+ clorhidrat de lidocaina.
Actiune terapeutica
%nestezic local de tip amidic$ larg folosit in in"ectii si aplicare locala pe mucoase. Instalarea efectului se
face rapid si anestezia se obtine in cateva minute$ in functie de locul administrarii. 1urata medie de actiune
este de .;&)2; minute. Instalarea efectului si durata de actiune sunt crescute de adaugarea unui
vasoconstrictor$ iar absorbtia in circulatie la locul in"ectarii este incetinita. %ntiaritmic incadrat in clasa Ib$
utilizat in tratamentul tahiaritmiilor ventriculare.
In"icatii
#tila pentru obtinerea tuturor tipurilor de anestezie locala$ infiltratie epidurala$ caudala$ spinala$
superficiala. Folosita in tratamentul tahiaritmiilor ventriculare *aritmii ventriculare asociate infarctului
miocardic si pentru controlul fibrilatiei ventriculare & in resuscitarea cardiopulmonara & in general la
pacientii care nu au raspuns la cardioversie si adrenalina+.
3oze si mo" "e a"ministrare
%nestezie:
%nestezie percutanata de infiltratie: solutie )S in doze de /&4;; mg.
%nestezie tronculara: nervii intercostali 4; mg solutie )S< paracervical );; mg solutie )S de fiecare parte$
repetat la intervale de minimum :; minute< paravertebral 4;&/; mg solutie )S< nervul rusinos ) mg solutie
)S de fiecare parte< retrobulbar )2;&2;; mg solutie 3S.
'locarea nervilor simpatici: pentru nervii cervicali /; mg solutie )S$ pentru nervii lombari /;&);; mg
solutie )S.
%nestezie epidurala: lombar 2/;&4;; mg solutie )S pentru analgezie$ 2;;&4;; mg solutie 2S pentru
anestezie< toracic 2;;&4;; mg solutie )S< anestezie caudala in obstetrica 2;;&4;; mg solutie )S pentru
anestezie epidurala continua$ doza maxima nu trebuie repetata la intervale mai mici de :; minute.
Rahianestezie: solutie 3S$ /;&);; mg.
%ntiaritmic: in resuscitarea cardiopulmonara$ pentru controlul fibrilatiei ventriculare$ in general la pacientii
care nu raspund la cardioversie si adrenalina$ doza unica de );; mg i.v.< daca nu apare raspuns terapeutic se
folosesc alte metode cum sunt modificarea tehnicii de defibrilare sau alte antiaritmice. in alte cazuri xilina
se administreaza ca doza de atac$ urmata de perfuzie. 1ozele uzuale sunt de ) & )$/ mgYEg corp in in"ectie
i.v.$ 2/ & /; mgYminut< daca efectul nu apare in / minute$ se poate repeta pana la doza maxima de 2;;&4;;
mg intr&o ora. !erfuzia i.v. continua incepe$ de obicei$ in cursul incarcarii cu 2;&/; gYEg corp cu o rata de )&
3 mgYminut pana la maximum 2;;&4;; mg intr&o ora.
Rareori este necesar sa continue perfuzia mai mult de 23 de ore.
%ontrain"icatii
%lergie la xilina sau alte anestezice amidice$ insuficienta hepatica si renala$ miastenie$ asociere cu
anticoagulante$ soc hipovolemic$ insuficienta cardiaca$ hipotensiune arteriala$ hipovolemie$ bloc cardiac$
bradicardie.
.asuri "e precautie
e administreaza cu prudenta si in doze mici in insuficienta hepatica grava$ infarct acut de miocard$
insuficienta respiratorie si la cei cu antecedente convulsive.
Reactii a"$erse
#neori somnolenta$ ameteli$ rareori reactii alergice$ foarte rar hipertermie maligna.
1RO%AI0A
%ompozitie
Fiole continand clorhidrat de procaina )S: ;$2; g$ apa distilata pana la 2; ml< fiole continand clorhidrat
de procaina3S: ;$;G g$ apa distilata pana la 2 ml.
Actiune terapeutica
anestezic local cu actiune lenta si de scurta durata & efectul se instaleaza in )/&2; minute si se mentine 3/&
/; minute pentru anestezia prin infiltratii$ 2;&3/ minute pentru anestezia tronculara$ 4;&.; minute
pentru rahianestezie.
%re si actiuni sistemice: analgezica$ vasodilatatoare$ antispastica *relativ slabe+ si trofica generala.
In"icatii
!entru anestezie locala in vederea interventiilor chirurgicale sau in diferite actiuni dureroase *nevralgii$
mialgii$ artralgii+$ pentru suprimarea temporara a controlului nervos al unor organe *infiltratii de splanhnic$
ganglion stelat etc.+< pentru actiunile sistemice in dureri postoperatorii$ cefalee$ migrena$ boli
vasculospastice *claudicatieintermitenta$ endarterita obliteranta$ boala raBnaud+$ embolii$ spasme viscerale
diverse *in in"ectii intravenoase+.
.o" "e a"ministrare
%nestezie locala cu solutie ;$/S$ 2;&3; ml pentru infiltratii$ solutie )S$ );&2; ml pentru blocarea nervilor$
solutie GS$ )&2 ml pentru rahianestezie< pentru actiunile sistemice se in"ecteaza intravenos lent cu prudenta$
/ ml din solutia )S. 1ozele maxime prevazute de Farmacopeea Romana in in"ectarea subcutanata sunt de
2;; mg o data si .;; mg in 23 ore.
%ontrain"icatii
%lergie la procaina$ sau la alte anestezice cu structura esterica si acid p&aminobenzoic< nu se administreaza
la copii sub 4 ani. Folosirea ca anestezic local impune prudenta si doze mici la hipotensivi$ insuficienta
cardiaca$ tulburari de conducere miocardica$ la hepatici$ epileptici$ bolnavi cu alergii medicamentoase$ la
cei cu boli acute$ debilitati$batrani< gri"a in cazul instilarii in uretra traumatizata$ ne trebuind in"ectata in
tesuturile infectate *este putin eficace si favorizeaza infectia+.
In"ectarea intravenoasa este contraindicata in insuficienta cardiaca$ tulburarile de conducere
grave$ hipotensiune$boli hepatice$ afectiuni tiroidiene sau alte boli endocrine$ ateroscleroza$ miastenia
grava$ sau dupa analgezicemorfinice.
Reactii a"$erse
#neori reactii alergice: bronhospasm *mai ales la asmatici+$ eruptii cutanate$ edem angioneurotic$ rareori
edem laringian acut$ sau chiar soc anafilactic *investigarea pentru decelarea hipersensibilitatii este
obligatorie+< ocazional ameteli$ varsaturi.
C5. %aracteristica substanelor $azoconstrictoare utilizate n anestezia local. In"icaii>
contrain"icaii.
%ompozitie
) ml solutie apoasa contine ) mg adrenalina *epinefrina+.
Actiune terapeutica
&simpatomimetic *a si b adrenergic+<
&actiune antialergica: inhiba degranularea mastocitelor prin reactia antigen&anticorp<
&actiune asupra vaselor:vasoconstrictia arteriolelor mici din tegumente si mucoase< &actiune asupra
cordului: stimuleaza automatismul$ conductibilitatea$ excitabilitatea si contractilitatea miocardului$
imbunatateste conducerea atrio&ventriculara$ mareste energia sistolelor si presiunea maximala$ amplifica
debitul si travaliul cardiac$ ale carui nevoi in substante metabolizabile si oxigen cresc in mod paralel<
&actiune asupra bronhiilor: suprima spasmul fibrelor musculare netede ale arborelui bronsic$ ea este
considerata drept una dintre cele mai active substante bronhodilatatoare
In"icatii
#rgente alergice: soc anafilactic$ alte reactii anafilactice acute sistemice$ angioedem laringean<
afectiuni cardiovasculare: stop cardiac *prin asistolie ventriculara+$ hemoragii capilare de suprafata *in
aplicatie locala+$ se asociaza anestezicelor locale vasodilatatoare *procaina$ lidocaina+ pentru a le prelungi
actiunea si a le diminua toxicitatea generala< %fectiuni bronhopulmonare: criza de astm bronsic *ca
tratament curativ+.
.o" "e a"ministrare
&astm bronsic$ subcutanat ;$4 mg *;$4 ml din fiola+$ eventual repetat la 2; de minute *cel mult 2&4 doze+<
&soc anafilactic$ intravenos lent$ cumulta prudenta$ ;$)&;$/ mg *;$)&;$/ ml din fiola+$ diluate in ); mlsolutie
salina izotona$ sau subcutanat ;$4&;$/ mg la fiecare );&2; minute$ sau per lingual ) mg *o fiola+<
&sincopa cardiaca$ intravenos lent ;$/&) mg *)Y2&) fiola+$ eventual repetat dupa /&)/ minute<
&hemostatic$ in aplicatii locale$ solutie )Y);; ;;;& )Y2 ;;;$ asociata anestezicelor locale$ in solutie )Y2;;
;;;& )Y2; ;;;.
%ontrain"icatii
Kipertensiunea arteriala$ bolile miocardice$ cardiopatia ischemica$ tahicardia si aritmiile ectopice$ infarct
miocardic$ ateroscleroza avansata$ cord pulmonar$ hemoragii interne$ hipertiroidismul$ feocromocitomul$
glaucomul cu unghi ingust$ adenomul de prostata cu retentie de urina$ insuficienta renala severa$
parEinsonism.
Contraindicatiile sunt relative in situatii de urgenta$ care pun viata in pericol.
1recautii
!rudenta la diabetici$ basedoaieni$ tineri$ batrani$ femei la menopauza$ in stari de hipercalcemie si
hipoEaliemie. Epinefrina are un indice terapeutic mic$ de aceea trebuie folosita numai la indicatia
medicului si sub control medical strict.
)arcina si alaptare
e va administra cu prudenta in sarcina.
Reactii a"$erse
!alpitatii$ tahicardie$ aritmii ectopice$ dureri anginoase$ anxietate$ neliniste$ slabiciune$ ameteli$ cefalee$
parestezie in extremitati$ cresterea glicemiei< in"ectiile intravenoase sunt indeosebi periculoase *multa
prudenta+.
C6. Anestezia "e contact. In"icaii> contrain"icaii. /ehnica. )ubstane utilizate.
e optine prin aplicarea substantei anestezice pe mucoasa de anesteziat care o strabate prin fuziune si se
fixeaza pe terminatiile nervoase producind o anestezie superfeciala.
IC1IC%2II: anestezia gingiei in vederea detartra"ului$
(ucoasa bucala$ nazala$ valului palatin$
Extractia dintilor temporari foarte mobili$
Incizia unui absces foarte superfecial.
Cervii lingual$ nazo&palatin.
2EKCIC%: mucoasa se usuca oentru a usura absorbtia anestezicului. %dministrarea se face prin clatirea
gurii$ instalatie$ badi"onare$ masa" timp de ) min. Cu pasta analgezica si in mod curent cu aplicarea unui
tampon imbibat cu anestezic si lasat citeva minute$ sau prin pulvelizare sau presiune. 2impul necesar de
instalare a anesteziei e de 2&4 min$ iar durata medie de );&)/ min.
)ubstante anestezice: & sub forma de:
+ichi"e(
& cocaina );S<
& xilina /&);S<
& piperocaina );S<
& gingicain
& percaina 2S<
& pribenzamina 3S<
& benzocaina 2;S<
1aste(
& contralgin pasta<
& pomada de xilina *xilocaina /S+<
1ulberi(
& ortoform /&);S<
& benzocaina.
Aerosoli(
& lidocaina.
-el(
& lidocaina /S<
& benzocaina 2;S<
& gingicain.
*nguente(
& lidocaina / S<
& xBlocaina /S<
& butacaina sulfat<
)praI(
& gingicain<
& perBl<
& lidocaina );S<
& xBlocaia );S.

C8. Anestezia prin infiltraie. In"icaii> contrain"icaii> tehnica.
%ceasta anestezie intereseaza o zona strict localizata. e foloseste procaina ;$/&) S $ xilina ;$2/S&;$/.
e face mai intii un buton intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe
traectul liniei de incizie$ plan cu plan$ in piele sau mucoasa$etc. %cul este impins aspirind si in"ectind incet
substanta in tesuturi$ apoi e retras partial si introdus in alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc
anesteziat anterior. e instaleaza in 4&/ min.
unt trei tipuri:
&intradermica$
&intramucoasa$
&plan cu plan.
e mai cunoaste anestezie de infiltratie prin bara".: nu deformeaza cimpul operator si nu deminue
vizibilitatea.
IC1IC%2II: & interventii pe obraz
&rreg. ubmandibulara$ etc
C<. Anestezia intraligamentar> intrapapilar> intraosoas In"icaii> contrain"icaii./ehnica.
pentru anestezia intrapapilara se introduce unn ac scurt sii subtire $ perpendicular pe fata vestibulara in
centrul papililor interdentare situate mezial si distal de dintele respectiv si se in"ecteaza ;$2/ ml. ub
anestezica in papila si legamentul circular.
Intralegamentara(e necesara intradocerea acului inspatiul alveolo dentar$ mezial si distal aproximativ /
mm dea lungul radacinii$ in"ectarea direct sub presiune in periodont a unei cantitati reduse de solutie ;$/
ml. In"ectarea este dureroasa dar se obtine anestezia dintelui$ pereodontiului si osului din "ur.
I03I%A/II ca exceptie la extractia dintilor la pacienti hemofilici sau alte tulburari de coagulare.
CA. Anestezia troncular periferic a ner$ului infraorbital pe cale en"o i e&o bucal. Repere>
tehnica> zona "e anestezie. %omplicaii i acci"ente.
Cervii anesteziati:
&nervii dentari antero&sup.&partial nervii dent. supero&mi"locii&ramurile nervoase sinusale&ramurile
terminale ale nervului suborbitar
Mone anesteziate:
&dintii incisivi si caninul&partial premolarii *in /;S din cazuri+&osul$ periodontiul&mucoasa vestibulara
coresp. zonei *nu se anesteziaza fibromucoasa palatina+&pleoapa inf.&fata latero&nazala&"umatatea buzei
sup.&peretele osos antero&sinusal si mucoasa sinusala in teritoriul corespunzator.
Indicatii:
&in scop de tratament stomatologic si chirurgical&cand anestezia plexala e ineficienta din cauza corticalei
osoase dense&cand anestezia plexala nu se poate da din motive patologice.
%vanta"e:
&reduce volumul solutiei anestezice in"ectate&reduce nr. intepaturilor&tehnica simpla endobucala si
exobucala.
1ezavanta"e:
&posibilitatea de a intepa globul ocular&in tehnica exobucala A teama pacientilor&dificultate in definirea
reperelor gaurii suborbitare
%lternative:
&anestezia plexala&anestezia tronculara bazala a nervului maxilar.
Repere:
& repere osoase pt. gaura suborbitara:
&la .&); mm sub marginea inf. a orbitei&pe linia verticala ce trece prin mi"locul marginii inf. a orbitei&pe
linia verticala care uneste gaura supraorbitara$ gaura suborbitara si gaura mentoniera&pe linia verticala care
trece prin sutura maxilo&malara
& repere dentare pt. gaura suborbitara: &
pe verticala care trece prin axul premolarului 2 superior sau intre primul si al 2&lea premolar$la 2&2$2/ cm
deasupra apexului premolarului 2 superior
& repere parti moi pt. gaura suborbitara:
&la ;$/ cm inauntrul liniei verticale medio&pupilare cand pacientul priveste inainte&pe verticala care trece
prin marginea interna a corneei cand pacientul priveste inainte&pe verticala care trece prin comisura bucala
Tehnica (calea endobucala):

& E cea mai frecvent folosita in practica.& e utilizeaza ace de dimensiuni mici.& Cu gura intredeschisa se
ridica bine buza sup. pt. a mentine fornixul vestibular intins& e aplica evtl. un anestezic local *topic+.& e
dezinfecteaza mucoasa cu alcool.& e repereaza marginea inf. a orbitei cu indexul si gaura suborbitara cu
policele$ conform reperelor.& Locul de intepatura este: la nivelul mucoasei mobile$ in fornixul superior$ in
fosa canina$ deasupra siputin inapoia apexului caninului$ deci deasupra apexului primului premolar
superior *intr&un unghi de3;] in raport cu planul frontal+.& 1irectia acului e in sus$ inapoi si in afara.&
%dancimea patrunderii acului e de max. /&. mm in canalul suborbitar. *
!ana in canal sunt aprox. 2$/ cm
+.& !atrunderea in gaura suborbitara e obligatorie. *Caderea in gol si fixitatea acului sunt semnelepatrunderii
in canal+.& Inainte se aspira iar apoi se depune lent anestezicul *;$/&) ml+.& %nestezia se instaleaza in /&.
min. si dureaza 2&4 ore. *1aca solutia de %L este cu vasoconstrictor$durata anesteziei se prelungeste+.&
%ccidente posibile: patrunderea in orbita$ dipoplia$ lipsa temporara a vederii$ hematoame$ rupereaacului$
nevrite.
Tehnica (calea exobucala):

& E indicata in caz de leziuni endobucale care impiedica accesul pt. anestezia endobucala.& Locul de
intepatura se afla pe o linie orizontala in dreptul aripii nazale< la ;$/ cm in afara santuluinazo&genian.&
!rofunzimea de la tegument pana la gaura suborbitara este de aprox. 2 cm.
5B. Anestezia troncular periferic a ner$ului nazopalatin pe cale en"o i e&o bucal. Repere>
tehnica> zona "e aneztezie. %omplicaii i acci"ente.
one anesteziate: &fibromucoasa palatina in )Y4 ant. a boltii palatine&peretele alveolar palatin ant.
corespunzator&are anastomoze cu filetele plexului nervos dentar antero&superiorIndicatii: &
interventii chirurgicale in )Y4 ant. a fibromucoasei palatine&in extractia incisivilor si caninului in
combinatie cu anestezia tronculara sau plexala vestibulara1ezavanta"e: &e cea mai traumatizanta si
dureroasa anestezie endobucala deoarece la marginea papielei$ unde e locul deintepatura$ tesutul moale e
dens$ f. aderent si sensibil$ si pt. ca trebuie patruns */&. mm+ cu acul in gauraincisiva *de partea opusa partii
care dorim sa o anesteziem+$ aici sub presiunea anestezicului durerea e f.accentuata.%lternative: &
anestezia plexala&anestezia topica nazala&anestezia tronculara bazala a nervului maxilar
Repere:
& repere osoase pt. gaura incisiva: &pe linia mediana palatina in port. sa ant.&la ) cm inapoia si deasupra
marginii crestei alveolare frontale& repere parti moi pt. gaura incisiva: &la ) cm inapoia si
deasupra festonului gingival&papila incisiva acopera gaura incisiva& repere dentare pt. gaura incisiva: &
la ) cm de coletul incisivilor centrali$ intre incisivii centrali$ pe linia medianapalatina& reperele traseului can
alului nazo&palatin: &canalul e paralel cu fata vestib. a crestei alveolare frontale din regiuneaincisivilor
centrali&canalul e paralel cu axul incisivilor centrali& reperele orificiilor nazale ale n. nazo&palatini: &la baza
septului nazal$ bilateral&pe planseul foselor nazale$ bilateral&la )$/ cm inapoia pragului narinar$ bilateral
Tehnica (calea endobucala):
& Calea endobucala e cea mai frecvent folosita.& !acientul are gura larg deschisa$ se dezinfecteaza
fibromucoasa cu alcool.& Locul de intepatura: varful acului se plaseaza in marginea papilei retroincisive de
parteaopusa partii pe care intervenim chirurgical$ se introduce incet$ se in"ecteaza lent catevapicaturi$ apoi
se orienteaza acul paralel cu axul incisivilor centrali$ si se patrunde /&. mm incanalul nazo&incisiv$ fara a
a"unge insa in fosa nazala. e in"ecteaza ;$2 ml %L.1eoarece papila incisiva are o bogata inervatie si
vascularizatie$ punctia directa a acesteiapoate ocaziona hemoragie si dureri$ chiar si postanestezic$ de aceea
se evita intepatura sa.& 1irectia acului: in sus$ inapoi si usor in afara spre partea pe care se intervine
chirurgical.& !recautii: nu se inteapa papila incisiva$ ci marginea ei$ anestezicul se va depune lent si
incantitate mica$ se va patrunde obligator in gaura incisiva si in canalul nazo&palatin.
Tehnica (calea exobucala):
& Locul de intepatura e la )$/ cm inapoia pragului narinar$ la baza septului nazal$ in planseulnazal. e
patrunde cu acul 2&4 mm in profunzime si se lasa anestezicul la nivelul orificiilornazale.& 1irectia acului e
inapoi$ orizontal si usor in "os la baza septului nazal.
59. Anestezia ner$ului palatin mare. Repere> tehnica> zona "e anestezie. %omplicaii i
acci"ente.
Mona anesteziata: fibromucoasa celor 2Y4 post. a palatului$ pana la linia mediana si ant. pana dupa primul
premolar inclusiv.Indicatii: interventii chirurgicale in cele 2Y4 post. ale fibromucoasei palatine.%vanta"e: &
disconfort minim al pacientului& nu e necesara patrunderea in gaura palatina posterioara& existenta unui
tesut celular lax bogat la locul in"ectarii$ evita durerea%lternative: &anestezia prin infiltratie palatina
*plexala+ in dreptul dintelui&anestezia tronculara bazala a n. maxilar
Repere:
& repere osoase pt. gaura palatina post.: &la ;$/ cm inaintea marginii post. a palatului dur&la ) cm inaintea
carligului aripei interne a apofizei pterigoide&in unghiul diedru format de procesul alveolar cu lama
orizontala a osului palatin&la ) cm inauntru si deasupra marginii inf. a crestei alveolare

& repere dentare pt. gaura palatina post.: &la ) cm spre medial$ deasupra si in dreptul ultimului molar
superior *
sau in dreptulmolarului 2 temporar la copii
+&sau la ) cm spre medial $ deasupra si imediat dupa molarul 2 superior

& repere parti moi pt. gaura palatina post.: &la ) cm de festonul gingival al molarului 4 superior *
sau molarului 2 temporar la copii
+&in locul unde mucoasa se infunda in palnie
Tehnica:
& !acientul are gura larg deschisa$ se dezinfecteaza mucoasa cu alcool.& Locul de intepatura: in santul
palatinal la ) cm de marginea crestei alveolare$ in dreptul molarului 2$ in locul undemucoasa se infunda in
palnie. *
Locul de intepatura mai poate fi pe linia parafrontala$ care trece intre primul si cel de&al 2&lea molar sup.$
intre sutura mediana palatina si marginea gingivala.
+& 1irectia acului: inapoi$ in sus si usor in afara *
seringa a"ungand sa fie spri"inita pe fata ocluzala a premolarilor inferiorisi spre comisura bucala din partea
opusa
+.& Cu e obligatorie patrunderea in gaura palatina posterioara sau in canalul ptreigopalatin$ depunerea
anesteziculuifacandu&se submucos$ in dreptul gaurii palatine$ unde exista suficient tesut celular lax.& e lasa
anestezicul lent$ treptat$ pana la maxim ;$2ml.& %ccidente si complicatii: foarte rar apare ischemie si
evtl. necroza fibromucoasei$ atunci cand se folosescconcentratii mari de subst. anestezice cu
vasoconstrictor. e poate intepa artera palatina$ urmata de hemoragie.*
2ratament: pansament compresiv
5:. AnesteziJ troncular periferic a ner$ilor al$eolari superior i posteriori pe cale en"o i
e&o bucal. Repere>tehnica> zona "e anestezie. %omplicaii i acci"ente.
Mone anesteziate: &molarii )$ 2$ 4 superiori *
cu exceptia radacinii meziovestibulare a m. )$ care e inervata de n. dentari supero&mo"locii
+.&osul alveolar si periostul ce acopera molarii&mucoasa vestibulara&peretele lat. si post. si mucoasa
sinusului maxilar corespunzatorIndicatii: &in terapia dentara si oasoasa corespunzator inervatiei&cand
anestezia plexala nu e eficienta&cand e contraindicata anestezia plexala&*
la hemofilici se recomanda anestezia plexala sau intraligamentara.
+%vanta"e: &este atraumatica *
rar simtita de pacient$ dat. ariei mari de tesut moale in care se depune %L.$ si dat. faptului ca osul nu
seatinge cu acul
+.&reducerea unui nr. mare de intepaturi pt. anestezia plexala&reducerea cantitatii de solutie anestezica&
eficienta este maxima.1ezavanta"e: &are cel mai mare risc dintre toate tipurile de anestezie $ de a se produce
un hematom *
dat. plexului venospterigoidian
+. !rezinta aspiratie pozitiva frecventa.&necesitatea celei de a 2&a intepaturi pt. tratamentul primului molar
superior$ pt. radacina mezio&vestibulara.%lternativa: &anestezia plexala&anestezia tronculara bazala a n.
maxilar
Reperele orificiilor la tuberozitate:
&pe peretele posteroextern al tuberozitatii&la 2;&4; mm deasupra marginii alveolare&la tineri se afla pe
tuberozitate ceva mai "os&pe verticala inapoia ultimului molar
Tehnica (calea endobucala):
& Este folosita curent in practica.& e utilizeaza ace de dimensiuni mici.& !acientul e cu gura intredeschisa
*dat. procesului coronoidian+.& e aplica anestezic local topic$ se dezinfecteaza mucoasa cu alcool& e
repereaza creasta zigomato&alveolara cu degetul& Locul de intepatura: la nivelul mucoasei mobile in
fornixul vestibular superior$ spre post.$ indreptul radacinii meziale a molarului 2 superior$ la ) cm. de
creasta alveolara$ inapoia cresteizigomato&alveolare.& 1irectia acului este in sus$ inapoi si inauntru$
realinzand un unghi de 3/] cu planul deocluzie. *
%cul trebuie sa pastreze contactul cu osul$ altfel existand riscul lezarii plexului venospterigoidian.
+& e intra in profunzime ). mm.$ *
la copii se intra );&)3 mm.
+$ se aspira si se in"ecteaza 2&4 ml.%nestezia se instaleaza in /&. min. si dureaza .;&:; min.& pre deosebire
de anestezia n. suborbitar$ la tuberozitate$ pacientul nu poate preciza teritoriulanesteziat$ *
doar daca acesta a avut dureri inaintea anesteziei si au disparut dupa efectuarea ei
+.
Tehnica (calea exobucala):
& E folosita rar si numai atunci cand accesul endobucal este dificil *supuratii$ tumori+.& e utilizeaza ace de
dimensiuni mai lungi.& !acientul are gura inchisa$ se dezinfecteaza pielea cu tra de iod si apoi cu alcool.& e
repereaza marginea inferioara a osului malar$ marginea ant. a m. maseter si destul de greuevidentiata prin
palpare$ cresta zigomato&alveolara.& Locul de intepatura: acul se introduce in obraz$ sub unghiul inferior al
osului malar$ tangent&inaintea marginii ant. a m. maseter si imediat inapoia crestei zigomato&alveolare.&
1irectia acului: in sus$ inauntru si usor inapoi.& %cul trebuie sa fie in contact permanent cu osul la nivelul
tuberozitatii si se introduce 4$/&3$/cm in profunzime
5;. Anestezia troncular periferic ner$ului man"ibular la )pina )pi&. Repere> tehnica> zona
"e anestezie. %omplicaii i acci"ente.

Cervii anesteziati: &n. dentar inf &n. lingualMone anesteziate: &dintii mandibulari pe o hemiarcada&corpul
mandibulei si port. inf. a ramurii ascendente&mucoperiostul vestibular de la molarul ) spre linia mediana *n.
mentonier+&cele 2Y4 ant. ale limbii si planseul bucal *n. lingual+&tesuturile moi linguale si periostul de pe
versantul lingual al fetei interne a ramurii orizontale amandibulei *n. lingual+1ezavanta"e: &anestezia buzei
si limbii *disconfortul pacientului+&posibil hemtom *e obligatorie aspiratia inainte de depozitarea
%.L.+%lternative: &anestezia n. mentonier$ pt. tesuturile moi vestibulare anterior de molarul )$ a buzei inf. si
a barbiei&anestezia n. incisiv$ pt. dinti si os$ anterior de gaura mentoniera&anestezia plexala vestibulara a
incisivilor si caninului&anestezia intraligamentara a oricarui dinte mandibular&anestezia nervului
mandibular *tehnica >,H&>%2E si %LIC,+&anestezia tronculara bazala a n. mandibular la gaura ovala
Repere osoase:
&gaura mandib. se afla in centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei&la mi"locul distantei dintre
marginea ant. si marginea post. a ram. ascen. a mandib. *
sau la unirea )Y4 post.cu cele 2Y4 ant. a fetei int. a ramurii ascendente
+&la mi"locul distantei dintre incizura sigmoida si marginea inf. a mandib.&e marginita ant. de spina lui spix
dentare:
&pe aceeasi linie orizontala cu planul de ocluzie al molarilor inf. *sau la ) cm deasupra+
parti moi:
&la mi"locul liniei drepte care uneste tragusul cu punctul cel mai inf. al marginii ant. a m. maseter
Repere pt. anestezia endobucala la spix, parti moi:
&ligamentul pterigomandibular *
da insertie m. buccinator si constrictoruluisuperior al faringelui
+$ intins intre carligul aripei interne a apofizeipterigoide si marginea mediala a trigonului retromolar< apare
endobucalca si o plica situata medial de ramura ascendenta a mandibulei.
osoase:
&creasta temporala se desprinde din varful procesului coronoidian$merge pe fata mediala a ramurii
ascendente si pe masura ce coboara$ sedistantiaza de marginea ant. a ramurii ascendente$ continuandu&se
culinia oblica interna *
Zlinia milohioidiana
+$ *
care se afla pe fata interna aramurii orizontale a mandibulei si pe care se insera m. milohioidian
+&marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei are forma unei cresteosoase care coboara de la apofiza
coronoida si se continua cu liniaoblica externa&trigonul retromolar$ e un spatiu triunghiular$ acoperit cu
mucoasa fixa$situat intre marginea ant. a ramurii ascendente$ creasta temporala si in "os de o linie orizontala
inapoia ultimului molar inferior&tuberculul mandibular$ e o proeminenta osoasa situata deasupra si
usorinaintea gaurii mandibulei
dentare:
&planul de ocluzie al molarilor inferiori *
anestezia se face la ) cm deasupraliniei orizontale care continua planul de ocluzie
+

Anest. tronc. periferica a n. dentar inf.
sau anestezia la spina lui Spix
Tehnica anesteziei directe la spix:
2ehnica poate fi sistematizata in . timpi:).1eterminarea planului de inaltime al locului de intepatura *la )
cm...+2.1et. locului *
vf. acului se plaseaza la intersectia planului ce trece la ) cm deasupra planului ocluzal inf. si afundului
zonei pterigomandibulare in afara plicii pterigomandibulare si inauntrul crestei temporale
+.4.!lasarea corpului seringii pe premolarii inf. de partea opusa3.!unctia: 2$/&4$/ cm profunzime *
orizontal$ inapoi si in afara
+/.Retragerea acului ca. 2&4mm si se aspira..In"ectarea a )&)$/ ml solutie anestezica f lent *)mlYmin+&
Lingimea acului introdus in tesut depinde de latimea ant.&post. a ram. ascendente si de inclinareaplanului
fetei interne a ram. ascendente. *
Cand acul patrunde mai mult de 2$/&4$/ cm fara sa intalneasca uncontact osos e preferabil sa nu se depuna
solutia anestezica. e insista din nou$ retragand acul si reorientandseringa
+. >aura mandib. la adulti se afla la ) cm deasupra planului de ocluzie$ la copii de -&G ani laacelasi nivel cu
planul de ocluzie$ la edentati mai sus decat la adulti.& Cand osul este contactat prea rapid prin tehnica
indirecta$ inseamna ca ne aflam cu acul in trigonulretromolar. Cand acul e introdus prea mult si s&a pierdut
contactul cu osul$ ne aflam cu varful aculuidistal de marginea post. a ram. ascendente *
in glanda parotida: daca s&a depozitat anestezic apare parezafaciala trnzitorie
+.
alea exobucala:
& Calea submandibulara:E cea mai frecvent foflosita in practica. e foloseste ac lung de G cm. Locul de
intepatura: la )$/ cm demarginea post. a ramurii ascendente$ la )$/ cm de unghiul mandibulei$ la )$/ cm sub
margineainferioara a mandibulei. 1irectia acului: acul pastreaza permanent contactul cu fata interna a
ramuriiascendente. %cul trebuie sa a"unga mai sus de nivelul gaurii mandibulare *3&3$/ cm+. La /$/ cm se
vaanestezia C. lingual si la .$/ cm C. bucal.& Calea retromandibulara ichere foloseste f rar. Locu de
intepatura e sub lobul urechii$ la "umatatea distantei dintre arcada temporo&zigomatica si gonion$ inapoia si
inauntrul marginii post a ramurii ascendente. 1irectia acului:orizontala si inainte$ pastrand contactul cu
osul. e patrunde 2$/&4$/ cm in profunzime. %ccidente:pareza tranzitorie a C facial$ inteparea arterei
parotide externe si venei "ugulare externe.& Calea superioarae foloseste f rar$ in caz de trismus. Locul de
intepatura: sub arcada temporo&zigomatica$ in incizurasigmoida.C. dentar inf.$ lingual si bucal se gasesc f.
aproape unul de altul la nivelul tuberculului mandibular.
!eisber"
Tehnica anesteziei:
& 'olnavul cu gura larg deschisa.& Locul intepaturii: la dentati: in afara plicii pterigomandibulre$ la ;$/ cm.
sub planul ocluzal molar sup.la edentati: in afara plicii pterigomandib.$ la )$/ cm sub planul crestei alv.
maxilare.& 1irectia acului: perpendiculara pe mucoasa la locul intepaturii$ corpul seringii fiind spre
comisura departea opusa in dreptul premolarilor sau molarilor& !rofunzimea: )$/&2 cm. *
!ana cand acul intalneste osul la nivelul tuberculului mandibular$ se lasa anestezic pt. n. dentarinf. si n.
bucal. e retrage acul / mm si se depoziteaza anestezic pt. n. lingual.
#inisten
Tehnica anesteziei:
& 'olnavul cu gura intredeschisa.& Locul intepaturii: la ) cm deasupra planului de ocluzie molar inf.$ in
dreptul liniei oblice externe$ incontinuarea marginii ant. a ramurii ascendente a mandibulei.& 1irectia
acului: inapoi$ usor in afara si paralel cu planul de ocluzie inf.& !rofunzime: 4&3 mm pana la marginea ant. a
ramurii ascendente$ unde se depoziteaza %L pt. n. bucal.& 1irectia acului apoi: orizontal$ inapoi si in afara.&
!rofunzime: )/ mm$ unde se depoziteaza %L pt. n. maseterin.& 1irectia acului dupa aceea: se retrage acul
pana la marginea ant. *sau se scoate+ si se repozitioneaza pt.anestezia tronculara a n. dentar inf.$ la )$/&2 cm
profunzime$ se retrage acul ca. ) cm si se anesteziazan. lingual.& %ccidente si complicatii: ruperea acului$
trismus$ leziunea partilor moi prin miscari de directionare aacului.
55. Anestezia torusal tehnica 2eissbrem!. Repere> tehnica> in"icaii> zona "e
anestezie.%omplicaii.
Tehnica anesteziei:
& 'olnavul cu gura larg deschisa.& Locul intepaturii: la dentati: in afara plicii pterigomandibulre$ la ;$/ cm.
sub planul ocluzal molar sup.la edentati: in afara plicii pterigomandib.$ la )$/ cm sub planul crestei alv.
maxilare.& 1irectia acului: perpendiculara pe mucoasa la locul intepaturii$ corpul seringii fiind spre
comisura departea opusa in dreptul premolarilor sau molarilor& !rofunzimea: )$/&2 cm. *
!ana cand acul intalneste osul la nivelul tuberculului mandibular$ se lasa anestezic pt. n. dentarinf. si n.
bucal. e retrage acul / mm si se depoziteaza anestezic pt. n. lingual.
56. Anestezia ner$ului mentonier pe cale en"o i e&o bucal. Repere> tehnica> in"icaii> zona "e
anestezie. %omplicaii.

Cervii anesteziati: &n. mentonier&n. incisivMone anesteziate: &tesuturile moi vestibulare ant. de gaura
mentoniera&tesuturile moi ale buzei inf.&pielea buzei inf si a mentonului$ pana la linia medianaIndicatii: &
interventii chirurgicale mezial de gaura mentoniera$ in zona ant a mandib si a structurilor moi pana la linia
med%vanta"e: &tehnica usoara$ atraumatica%lternative: &infiltratie locala&anestezie intraligamentara&
anestezie intraseptala&anestezia n. dentar inf.&anestezia n. mandibular
Repere osoase:
&gaura mentoniera e situata pe fata antero&externa a ramurii orizontale a mandibulei&deasupra portiunii
incipiente a liniei oblice externe&la mi"locul distantei dintre marginea inferioara a mandibulei si marginea
superioara a crestei alveolare&pe verticala ce uneste gaura supraorbitara$ gaura suborbitara si gaura
mentoniera
dentare:
&sub si intre radacinile celor 2 premolari inf.*
in /;Sdin cazuri
+< *
uneori se afla la nivelul radacinii celui de al 2&lea premolar *2/S+$ primului premolar *2;S+$ distal
de radacina premolarului 2 */S+$ sau ant. de radacinapremolarului )
+
parti moi:
&pe linia verticala care trece prin comisura bucala$ prin marginea interna a corneei$ la / mm inauntrulliniei
verticale mediopupilare cand pacientul priveste inainte&la edentati: repere osoase: dat. atrofiei crestei
alveolare$ gaura ment. e mai aproape de marginea sup.osoasa mandibulara$ uneori chiar pe creasta
alveolara$ sub mucoasa gingivala. Reper mixt *
osoase si partimoi
+ la "umatatea distantei dintre linia mediana si marginea ant. a muschiului maseter.
Tehnica (calea endobucala):
& E frecvent folosita.& >ura pacientului e usor intredeschisa. 0estibulul inf. se dezinfecteaza cu alcool.&
Locul de intepatura: in mucoasa mobila$ in fundul de sac vestibular inf.$ inapoia gauriimentoniere$ in
dreptul radacinii meziale a primului molar inf.& 1irectia acului: in "os$ inainte si inauntru& !atrunderea: pt.
anestezia n. mentonier
nu
e necesara patrunderea cu acul in gauramentoniera. !t. anestezia n. incisiv e necesara patrunderea in gaura
mentoniera si in canalulmentonier circa / mm. In acest caz si n. mentonier se anesteziaza.& emne si
simptome: furnicaturi sau anestezia buzei inf.%nestezia bilaterala a n. dentar inf. se utilizeaza f rar dat.
disconfortului.& !t. anestezia n. incisiv nu e totdeauna obligatoriu patrunderea in gaura mentoniera$
prinpresiune anestezicul se poate diri"a in gaura mentoniera. 1ezavanta"e care pot aparea cand sepatrunde
in gaura mentoniera: tehnica e mai grea$ exista riscul traumatizarii nervuluimentonier siYsau incisiv.
Tehnica (calea exobucala):
& e dezinfecteaza pielea cu tra de iod si alcool.& Locul de intepatura: in obraz$ pe o linie orizontala ce trece
prin comisura bucala$ aprox. la)$/&2 cm inapoia comisurii bucale.& e patrunde cu acul ca. 2&2$/ cm.&
Complicatii: hematom$ care se rezolva prin compresiune locala cutanata.
58. Anestezia ner$ului lingual. Repere> tehnica> in"icaii> zona "e anestezie.%omplicaii.

C. lingual Z ram. terminala din trunchiul post. al nervului mandibular$ are un traiect ant si medial la ca. )
cm fata de n. dentarinferior$ la nivelul spinei lui pix. !araseste spatiul pterigomandibular$ dupa ce
patrunde in planseul bucal$ seafla in afara n. hipoglos$ deasupra glandei submaxilare si muschiului
milohioidianMone anesteziate: &mucoasa planseului bucal&mucoasa gingivala a versantului intern al crestei
alveolare mandibulare pana la linia mediana&mucoasa fetei ventrale si a marginii limbii pana la linia
mediana&mucoasa fetei dorsale a limbii inaintea 0&ului lingual$ pana la linia
medianaIndicatii: & in stomatologie si chirurgie orala pt. tratament si interventii chirurgicale pe os$ limba si
planseul bucal
:ehnica;
& e poate face:& !acientul are gura larg deschisa.(ucoasa santului paralingual se dezinfecteaza cu alcool.&
Locul de intepatura: in santul mandibulo&lingual la "umatatea distantei dintre festonul gingival si baza
limbii$ indreptul molarului 4 inf.$ inaintea si inauntrul unghiului intern al mandibulei.& 1irectia acului: in
"os$ inapoi si in afara& !rofunzimea: depozitarea %L se face progresiv $ pana la cel mult /&. mm submucos *
n. se afla destul de superficial
+.&
:ehnica <an :heodorescu
se aplica *pt completare+ atunci cand au loc extractii sau interventii chirurgicale inregiunea frontala
mandibulara anterior de premolari. Locul de intepatura: in planseul bucal$ in unghiul diedruformat de
versantul intern osos si planseul bucal< in dreptul caninului pt regiunea situata anterior de canin< indreptul
premolarului 2 pt regiunea anterioara acestui dinte. 1irectia acului: in "os$ inapoi si usor in
afara.!rofunzime: maxim ;$/ cm *;$2&;$4 ml+.& Limba e inervata de n. lingual$ laringeu superior si
glosofaringian& e realizeaza printr&o singura in"ectie$ cu acul introdus submentonier$ pe linia mediana$
inainteaosului hioid.& 1irectia acului: in sus inapoi si oblic pana la baza limbii.
5<. Anestezia ner$ului bucal. Repere> tehnica> in"icaii> zona "e anestezie.%omplicaii.

C. bucal e o ramura terminala a n. temporo&bucal. 2rece prin spatiul pterigomandibular$ are traiect
descendent si spre ant.$paralel cu marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei$ pe care o incruciseaza la
nivelul bazei apofizei coronoide *punctimportant pt anestezia tronculara+ si se indreapta spre obraz$ aici in
dreptul bulei grasoase a lui 'ichat se bifurca:& intr&o ramura interna
d
pt mucoasa "ugala$ gingia si periostul vestibular in dreptul molarilor inf. *
mai rar si in dreptulpremolarilor$ si uneori si zona vestibulara superioara corespunzatoare molarului )
+& si o ramura externa
d
care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio&comisuraleIn stomatologie si chirurgia orala se abordeaza
ramura sa interna prin: & infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator& sau prin anestezia tronculara
la baza apofizeicoronoideIndicatii: &detartra" subgingival&rezolvarea cariilor de colet vestibulare si
subgingivale&prepararea bonturilor subgingival&plasarea unei matrici...%vanta"e: &
tehnica usoara pt. anestezia prin infiltratie%lternative: &anestezia tronculara bazala a n. mandibular
Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:
& !acientul are gura larg deschisa. *
!t. anestezia prin infiltratie plexala pacientul are gura intredeschisa
+. (ucoasa sedezinfecteaza cu alcool.& Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior
cu marginea anterioara a ramuriiascendente a mandibulei$ la baza apofizei coronoide$ distal si bucal de
ultimul molar superior.& 1irectia acului: acul cu bizoul in "os$ spre os$ paralel cu planul de ocluzie molar
superior< corpul seringii eindreptata spre comisura bucala de partea opusa< directia acului e inapoi$ in afara
si relativ orizontal.& !rofunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii
ascendente la baza apofizeicoronoide$ fara a intepa periostul$ *
2&3mm adancime
+$ ;$4 mlY); sec.
Tehnica anesteziei prin infiltratie vestibulara:
& Locul de intepatura: vestibulo&distal de molarul 4 inf.$ acul fiind paralel cu dintii si avand o directie
oblica$ in "os si inapoi.in fornixul vestibular inf. pt molari si premolari sau in fornixul vestib. sup. pt
molarul ) sup.$ in mucoasa libera.
Tehnica anesteziei tronculare pe cale exobucala:
& Locul de intepatura: punctul de intersectie a planului de ocluzie superior cu baza apofizei coronoide$
lamarginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei.& 1irectia acului: orizontal$ inapoi si inauntru *
perpendiculara pe planul medio&sagital
+& !rofunzimea:
5A. Acci"ente i complicaii generale ale anesteziei loco#regionale( lipotimia> acci"ente to&ice i
complicaii "eterminate "e substane $azoconstrictoare. /abloul clinic> tratament "e urgen i
profila&ia.
+ipotemia *lesinul+& este o stare de pierdere a cunostintei pe o durata scurta de timp & de la citeva secunde
pina la citeva *3&/+ minute. !ierderea cunostintei pe o perioada mai mare este de"a un semn de dereglari
serioase in organizm si necesita urgent asistenta medicala specializata. !ierderea cunostintei$ fara ca
pacientul sa&si revina$ este numita stare de coma si prezinta pericol serios pentru viata.
Lipotemiile au loc adeseori in mod reflector & din cauza insuficientei de oxigen in aerul inspirat
*aglomeratie de oameni intr&o incapere inchisa$ neaerisita+$ din cauza unui stres puternic *psihic sau fizic+$
din cauza unei traume$ lovituri dureroase$ din cauza insolatiei$ supraoboselii$ din cauza incalcarii regimului
de alimentare.
pecific este faptul$ ca pacientul ar putea sa&si revina si singur peste o anumita durata de timp. 1ar totuna
asistenta persoanelor din "ur este binevenita.
!acientul trebuie scos intr&un spatiu racoros$ bine aerisit$ trebuie culcat cu fata in sus si capul pe o parte.
ub mini si picioare se recomanda de a pune obiecte mari & daca e posibil trebuie de asigurat o pozitie in
care minile si picioarele se afla mai sus decit corpul$ iar capul & mai "os decit corpul. 1aca este disponibil &
se da de mirosit un tampon cu amoniac$ se stropeste fata cu apa rece. e descheie nasturii$ se slabeste
cravata$ cureaua. 1aca pacientul nu&si revine & se solicita urgent a"utor medical b
6B. Acci"ente i complicaii generale ale anesteziei loco#regionale(sincopa> colaps> con$ulsii.
/abloul clinic> tratament "e urgen i profila&ia.
)incopa este termenul medical ce descrie clasicul TlesinU$ adica pierderea temporara a cunostintei si
imposibilitatea de a mentine rectitudinea. !acientii isi pierd tonusul musucular si cad. pre deosebire de
pacientii cu convulsii$ cei cu sincope isi recapata starea de alerta imediat dupa ce devin constienti.
2ermenul de sincopa exclude prin definitie notiunile de convulsie$ coma$ soc sau orice alta stare ce
evolueaza cu alterarea constientei.
incopa este mai frecventa decat se crede. pecialistii estimeaza ca peste "umatate din populatia va
dezvolta un episod sincopal la un moment dat in viata. In tatele #nite$ de exemplu$ .S din internarile de
la camera de garda se datoreaza sincopelor. 1esi exista numeroase cauze de aparitie a sincopelor$ cel mai
util pentru intelegerea lor este clasificarea acestora in cardiace si noncardiace. incopele cardiace asociaza
cea mai mare mortalitate. In general$ sincopele sunt benigne$ insa exista si un procent de pacienti in cazul
carora sincopa este un simptom al unei boli mult mai grave$ putand avea chiar impact letal.
)incopele apar "e obicei can" flu&ul sang$in catre creier este intrerupt si can" se instaleaza
hipoperfuzia cerebrala. !arechimul cerebral are nevoie permanenta de aport sangvin deoarece astfel se
aprovizioneaza cu oxigensi glucoza$ principalul sau substrat metabolic. Creierul nu este capabil sa
depoziteze energie$ ca urmare$ o deprivare de oxigen si glucoza mai mare de 4 & / secunde determina
aparitia clinica a sincopei.
incopa poate sa apara in general la orice varsta$ insa este mai rar intalnita in cazul pacientilor pediatrici
*unele studii au raportat o incidenta de ;.)S a sincopelor la copii+. pecialistii recunosc insa ca daca
sincopa apare la varste inaintate$ prognosticul pacientilor este mai rezervat deoarece in aceste cazuri exista
si o patologie cronica intricata ce poate complica foarte mult evolutia.
%proximativ 4S dintre adultii cu varsta intre 4; si .2 de ani a"ung sa aiba un episod de sincopa$ in timp ce
procentul pacientilor peste -/ de ani este mai ridicat *.S+. incopa este responsabila pentru )&4S din
totalul prezentarilor la camerele de garda ale spitalelor de urgenta$ si este foarte periculoasa mai ales in
cazul pacientilor cu afectunicardiace cronice si boala coronariana ischemica.
%on$ulsiile sunt disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei$ contractii$ tremuraturi
sau alte tulburari cerebrale temporare. 1e regula$ convulsiile sunt cauzate de descarcari electrice anormale
sau de scaderea fluxului sanguin la nivelul creierului$ influentand functionarea optima a organismului.
Convulsiile pot fi cauzate si de unele probleme medicale$ cum ar fi: hipoglicemia *zaharscazut in
sange+$ infectie$ traumatism cranian$ intoxicatii accidentale sau supradoza de droguri$ tumori cerebrale sau
alte probleme de sanatate care afecteaza creierul. %lte cauze pot fi: privarea creierul de oxigen sau
diminuarea fluxul de oxigen catre creier< acestea pot avea drept rezultat un atac de apoplexie.
imptomele variaza in functie de zona afectata de convulsii< cele mai frecvente simptome sunt: spasme
musculare incontrolabile si pierderea cunostintei.
In functie de zona afectata$ exista o varietate de simptome specifice convulsiilor. imptomele caracteristice
sunt pierderea cunostintei si tremuraturi ale corpului. Cu toate acestea$ unele crize sunt greu de observat$
deoarece persoana nu are alte manifesari decat pierderea pentru scurt timp a contactului cu realitatea$
vazuta din exterior ca fixarea unui punct cu privirea. 1esi pacientul este treaz$ nu reactioneaza si nu
raspunde in mod normal. 1upa terminarea crizei$ pacientul nu isi aminteste nimic legat de respectivul
episod. ,cazional$ convulsiile pot provoca modificari senzoriale sau vizuale temporare.
)imptomele con$ulsiilor brusc instalate> care au o "urata "e la "oar cate$a secun"e pana la un
minut> pot inclu"e(
& pierderi ale constiintei: pacientul nu isi aminteste nimic din perioada in care s&au manifestat convulsiile<
& emotii puternice: teama inexplicabila$ panica sau bucurie<
& modificari la nivelul perceptiei vizuale: halucinatii<
& pierderea controlului muscular manifestata brusc<
& spasme musculare$ tremuraturi<
& tensiune musculara si rigidizarea muschilor<
& gust amar sau metalic.
imptomele se pot manifesta timp de )/ minute< rareori depasindu&se aceasta durata. 2remuraturile si
agitatia intregului organism ar trebuie sa dureze maxim / minute.
1rimul ajutor
& Cu introduceti victimei niciun obiect intre dinti.
& Impiedicati bolnavul sa se raneasca fara a&i obstructiona miscarile.
& %sezati persoana intr&o parte pentru a impiedica inecarea cu propria voma. %ceasta pozitie ar trebui
mentinuta si in somnul de dupa criza.
& 1aca victima isi schimba culoarea fetei sau i se opreste respiratia$ incercati sa ii tineti capul intr&o pozitie
care sa previna inghitirea limbii si care sa faciliteze deblocarea cailor respiratorii. La nevoie$ recurgeti la
executarea tehnicii de repiratia gura la gura.
In cazul in care o persoana are convulsii repetate sau prelungite fara sa&si recapete cunostinta sau sa revina
la un comportament normal exista riscul ca organismul sa fie sever privat de oxigen. %ceasta este o situatie
de urgenta si trebuie sa solicitati de urgenta serviciile cadrelor medicale.
69. Acci"ente generale alergice ale anesteziei loco#regionale( e"emul KuincLe. /abloul clinic>
tratament "e urgen i profila&ia.
Este o reactie alergica ce este caracterizata printr&o eruptie edematoasa subcutanata. %cest edem se poate
declansa prin absorbtia de alimente$ de o intepatura de insecta sau de luarea unor medicamente. Edemul
afecteaza mucoasele bucale si ale cailor respiratorii superioare$ precum si tesuturile subcutanate laxe ale
fetei. e manifesta printr&o umflatura bine delimitata$ tare$ de culoare roz pal$ nepruriginoasa$ dar care
produce o senzatie de arsura. !oate cauza din asfixia din cauza localizarii lui. e impune un tratament de
urgenta$ mai ales daca exista o "enarespiratorie$ cu corticosteroizi in"ectabili cu actiune rapida$ asociati cu
clorhidrat de adrenalina. In caz ca tratamentulnu da roade si edemul continua sa evolueze$ este imperativ
transportul bolnavului la reanimare.
)inonim: angioedem$ edem angioneurotic.
#rticaria
este o afectiune alergica cutaneo&mucoasa ce se caracterizeaza printr&o eruptietrecatoare de papule
*basicute rosii+$ aparute brusc$ intens pruriginoase *care provoacamancarime intensa+$ similare celor care
apar la atingerea pielii cu o urzica *latina Z urtica+.Edemul angionevrotic euinXEe este un edem acut si
rapid tranzitor$ bine demarcat$ implic@ndstraturile mai profunde ale pielii$ inclusiv tesutul celuloadipos
subcutanant. In cele mai multecazuri se dezvolta concomitent cu urticaria generalizata. 7n )/&2;S din
cazuri Ee se instaleazafara manifestari de urticarie.
%ngioedemul euincEe este o forma particulara mai severa de urticarie.e manifesta prin tumefierea
edematoasa a capului si gatului$ fara apartitia semnelor inflamatorii. %pare edem glotic$ laringean$ ce
determina obstructia mecanica partiala sau totala acailor respiratorii superioare cu aparitia dispneei$
senzatiei de sufocare$ cianozei$ tira"ului sicorna"ului$ si edemului masiv al buzelor$ obra"ilor$ limbii$ aceste
simptome aparand brusc$ dupain"ectarea unui medicament$ putand duce la soc anafilactic
Formele clinice
: depind de localizarea edemului angionevrotic.
istemul afectat
: tegumentele si mucoasele sunt cel mai frecvent afectate.Ereditatea$ 7n Edemul euincEe ereditar deficitul
inhibitorului componentului C$ al complementuluise mosteneste pe cale autozomal dominanta.
Incidenta
. Edemul euincEe este mai frecvent dec@t se descrie obisnuit$ din cauza naturiiautolimitate si tranzitorii a
modificarilor cutanate.e 7nt@lneste la toate etapele de v@rsta$ dar incidenta creste dupa adolescenta si
a"unge ceamai mare 7n decada a treia.
emne si simptome Edem rasp@ndit$ indurativ$ palid$ nepruriginos al pielii si tesutului adipos subcutanat$ la
presiunenu ram@ne amprenta *uneori siYsau al mucoasei+$ eritem$ senzatie de amortire care poate asociasau
nu urticarie.
Localizare: mai frecvent pe fata *buze si pleoape+$ extremitati$ organe genitale.Cea mai periculoasa
localizare este laringele$ se 7nt@lneste 7n 2/S din cazuri si poate provocaasfixia cu:& debut acut brutal<& mai
7nt@i apare fvocea ragusitaW si tusea flatratoareW<& apoi apare respiratie dificila cu dispnee inspiratorie$
respiratia devine zgomotoasa$ stridoroasa<& culoarea fetei capata un aspect cianotic$ apoi brusc devine
palida$ bolnavii sunt agitati$ nu&sigasesc locul<& daca edemul se rasp@ndeste la mucoasele traheii si
bronhiilor se asociaza sindromul de astmbronsic cu raluri difuze sibilante<& are solutionare spontana.
#neori 7n localizarea pe fata a edemului euincEe se pot antrena 7n proces inflamator tunicilemeningeale cu:
cefalee intensa< voma< semne meningeale< convulsii< uneori se poate dezvoltasindromul (eniere
*vestibulopatia alergica+.%lteori$ c@nd edemul euincEe are localizare predominanta 7n mucoasa tractului
gastrointestinal$se dezvolta sindromul abdominal$ care:& debuteaza cu greata$ voma cu resturi de alimente
apoi cu bila<& apare durere acuta abdominala$ mai 7nt@i locala$ apoi difuza$ uneori cu semne de
iritareperitoneala *semnul ciotchin pozitiv+<& meteorism$ peristaltism intestinal pronuntat<& criza
finalizeaza cu diaree profuza<& analiza coprologica depisteaza eozinofilie si cristale Charcot&Lieden<&
edemul abdominal se asociaza 7n 4;S cu manifestari cutanate$ ceea ce faciliteaza multdiagnosticul.#neori
edemul euincEe se manifesta 7n sistemul urogenital:& semne de cistita acuta$ apoi retentie de urina<& edem
al organelor genitale.
Cauze
:Ee este o maladie multicauzala$ care poate fi indusa de factori imuni si extraimuni. %stfel sedistinge:& Ee
alergic: 7n rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate medicale *mai frecvent uneleantibiotice +$ produse
alimentare$ muscatura de insecte<& Ee pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune
*eliberatoare de histamina+ aunor preparate medicale *salicilate si alte preparate antiinflamatorii
nesteroidene$ dextrane$ etc.+sau produse alimentare *alergie alimentara+<& Ee complement&dependent:
congenital sau dob@ndit *de ex. 7n tumori malignelimfoproliferative+<& Ee idiopatic & etiologie necunoscuta.
Factori de risc & predispunere ereditara si familiala$ boli cronice ale sistemului digestiv$negli"area
restrictiilor dietetetice si exacerbarea bolilor digestive.
1iagnosticul clinic & se stabileste 7n baza acuzelor$ anamnezei aler&gologicc$ care trebuieprecizata minutios
*vezi urti&caria: factori legati de v@rsta & pediatrici+$ si a semnelor clinice.
1iagnostic diferential
& dermatita de contact$ edemul limfatic$ tromboflebita$ limfostaza *7n Eeereditar+$ erizipelul$ cheilita
granulomatoasa$ celulita$ edemul fetei din hipotireoza *mai ales 7nEe ereditar+$ glomerulonefrita cronica
*7n Ee ereditar+.
chimbari morfologice& se caracterizeaza prin edem masiv dermic. Fasciculele de colagendin benzile
afectate sunt larg separate cu venulele uneori dilatate. Infiltratul perivenular constadin limfocite$ eozinofile
si neutrofile$ care sunt prezente 7n tot dermul.
2este speciale
: cutanate *sunt periculoase pentru soc anafilactic+ se efectueaza de catrespecialist.
Investigatii instrumentale
& laringoscopia & edem si hiperemie a mucoasei laringelui.
Regim
& strict de pat p@na la stabilizarea indicilor hemodinamici.
1ieta
& exclude alergenii alimentari: albusul de ou$ laptele si pastele fainoas$ pestele$ nucile$ciocolata$ bananele$
citricele.
Complicatii posibile
& asfixie produsa de edemul laringelui$ evolutie spre soc anafilactic.
!rognosticul si evolutia
& edemul euincEe dureaza maximal ); & )3 zile. !rognosticul Eealergic 7n cele mai multe cazuri este
favorabil. !ericol pentru viata comporta numai Ee culocalizare 7n laringe.!rognosticul edemului euincEe
ereditar adeseori este nefavorabil. unt descrise familii$ 7n caremai multe generatii sufereau de aceasta
boala si care decedau la v@rsta de p@na la 3; ani deasfixie cauzata de angioedem laringian.La sugari si
copiii mici se dezvolta Ee ereditar. (embrii familiei din generatie 7n generatiefac edem al laringelui$
uneori cu exitus letal.La copii factorii precipitanti si favorizanti ai edemului euincEe pot fi:&
microtraumatismul<& plagile mici<& interventiile chirurgicale<& stresul emotional.La copii edemul
progreseaza 7n c@teva ore$ se localizeaza mai frecvent pe mucoasa cailor respiratorii si a tractului digestiv.
Edemul are un aspect palid$ este foarte dur$ se extinde pe ariimari. 1e obicei tratamentul cu corticosteroizi
si remedii antihistaminice nu este eficient.!ronosticul adeseori este nefavorabil. 2ot la copii tratamentul cu
uprastina poate incitaexcitatie.
>eriatrici:
La v@rstnici Ee si urticaria se 7nt@lneste mai rar$ evolueaza cu semne clinice mai slabpronuntate$ dar poate
agrava insuficienta cardiaca. 2avegilul la v@rstnici provoaca ameteli$hipertensiune arteriala$ sedare.
arcina
& Ee asociat cu urticarie 7n timpul sarcinii poate agrava patologia renala*glomerulonefritele+ si gestozele.
2ratamentul consta in:
& oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat& administrare de corticisteroizi in cantitate
mare: hemisuccinat de hidrocortizon 4;; & 3;; mg.i.v.& Fortecortin$ 3; mg. i.v.& %drenalina$ )S$ )Y2 f. de )
ml. i.v.& uprarenalina$ ) mg.& 2avegBl$ ) & 2 f. de 2 mg. i.v.& 2agamet$ 2;; mg. i.v. *) &2 f.+
& oxigenoterapie sub presiune& punctie cricotiroidiana& internare in spital.
6:. =ocul anafilactic. %lasificarea> etiopatogenia> tabloul clinic
'actori "eclansatori
1rintre factorii care pot "eclansa anaflia&ia sunt(
& alimentele & in special oua$ fructe de mare$ nuci$ cereale$ lapte$ alune<
& medicamente & mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor<
& intepaturi de insecte<
& anestezice in"ectabile & procaina$ lidocaina<
& substante de contrast & utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc raze J<
& produse industriale chimice & latexul si produsele din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniul
sanatatii<
& preparate in"ectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii.
)emne si simptome
%nafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului. everitatea reactiei variaza de
la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii acesteia sunt$ de obicei$ de acelasi tip. imptomele
debuteaza rapid$ iar reactiile sunt destul de severe. !rezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul
dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE$ dar nici nu predispune la o reactie non&IgE mediata. %stmul poate
determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate
diminua in timp$ in cazul in care nu exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea$ o persoana la care
sunt prezenti factori de risc$ trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie pregatita
(anifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere$ la )/&4; de minute sau
chiar o ora sau mai mult dupa expunere *reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare+.
!rimele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
& inrosirea fetei<
& prurit *in zona abdomenului sau axile+<
& urticarie.
(anifestarile sunt adesea insotite de:
& sentiment iminent de sfarsit al lumii<
& anxietate<
& puls neregulat si rapid<
1upa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului$ limbii$ raguseala$ dificultati de inghitire si de
respiratie. !ot sa apara simptome de rinita *febra fanului+ sau astm bronsic$ provocand rinoree$ stranut$
respiratie suieratoare dar si dificultati de respiratie$ crampe stomacale si varsaturi.
%proximativ in 2/S din cazuri$ mediatorii care iriga vasele de sange declanseaza o deschidere generalizata
a capilarelor avand loc:
& scaderea tensiunii arteriale<
& ameteala<
& pierderea constientei.
%ceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.
6;. =ocul anafilactic./ratamentul "e urgen. 1rofila&ia.
.asuri "e urgenta
1aca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica$ este important sa se ia urmatoarele masuri de
a"utor. In general$ incercati sa le aplicati in ordinea in care sunt prezentate.
& unati imediat la serviciul de urgenta.
& 1aca pacientul dispune de un Epi!en$ in"ectati imediat epinefrina. %ceasta poate fi in"ectata in exteriorul
coapsei si poate fi administrata printr&o tesatura usoara. Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia
medicamentelor.
& Incercati sa intindeti persoana si sa&i ridicati picioarele daca este posibil.
& tati cu bolnavul pana cand soseste a"utorul.
& 1aca sunteti instruiti$ initiati masurile de prim a"utor specifice *tehnicile de resuscitare+ in cazul in care
persoana nu mai respira sau nu are puls.
In"ectia cu epinefrina poate fi administrata print&o imbracaminte subtire$ cum ar fi pantaloni$ fusta$ ciorapi.
%rticolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte de in"ectare. e va in"ecta epinefrina doar daca
pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. 1upa
);&)/ minute$ in cazul in care simptomele sunt semnificative$ puteti administra o alta doza de epinefrina.
Chiar daca reactia dispare$ bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de garda.
%lte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen$ de fluide$ medicamente pentru
usurarea respiratiei si chiar epinefrina. teroizii antihistaminici pot fi recomandati dar acestia sunt utili in
prima faza a anafilaxieisi nu vor putea inlocui epinefrina. Cu toate acestea$ acestia pot fi mult mai utili in
prevenirea unei reactii recurente intarziate. Cu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta
si accelereaza pulsul. %ceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu exceptia persoanelor
care au probleme cardiace grave.
6C. Acci"ente i complicaii locale ale anesteziei loco#regionale.
%CCI1EC2E L,C%LE
I. 3urerea
!oate fi produsa 7n momentul introducerii acului sau al in"ectarii solutiei anestezice si poate fi prevenita
prin respectarea stricta a protocoalelor fundamentale ale in"ectarii atraumatice. =tiologie
- Folosirea unor ace cu bizoul tesit.
& In"ectarea rapida a solutiei anestezice.
& %ce cu asperitati$ dupa ce acestea au luat contact cu osul si$ apoi$ c@nd sunt retrase$ dilacereaza tesutul.
& Folosirea unor solutii prea calde sau prea reci 7n raport cu temperatura camerei.
& In"ectarea unor solutii cu pK mult prea acid sau cu prag de alcalinitate ridicat.
& In"ectarea unor solutii anestezice cu urme de alcool sau de substante antiseptice.
& In"ectarea din eroare a unor substante toxice sau a unor solutii anestezice expirate.
>? @nteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase
%ccidentul apare mai frecvent 7n cazul anesteziilor tronculare$ mai ales atunci c@nd trunchiul nervos se
gaseste 7ntr&un canal osos *anestezia nervului mentonier$ anestezia nervului incisiv$ anestezia nervului
palatin$ anestezia nervului infraorbitar+.
1esi$ de obicei este tranzitorie$ senzatia dureroasa la in"ectarea anestezicului local indica aparitia iritatiei
tisulare. 1aca aceasta se datoreaza pK&ului solutiei$ va dispare rapid$ pe masura ce se instaleaza anestezia.
1e obicei nu se constata sensibilitate reziduala dupa disparitia anesteziei.
C@nd durerea apare ca urmare a folosirii solutiilor anestezice contaminate$ exista o mare probabilitate de
aparitie a leziunilor tisulare$ consecinta ulterioara fiind trismusul$ edemul postanestezic sau posibila
parestezie tranzitorie.
/. Anestezia @n tesuturile inflamate
7n tesuturile inflamate exista edem inflamator iar anestezia 7n aceste tesuturi este dureroasa$ deoarece se
mareste si mai mult gradul de distensie al tesuturilor. %nestezicele locale in"ectabile sunt sub forma de sare$
prin adaugare de KC)$ care 7mbunatateste solubilitatea 7n apa si stabilitatea.
C@nd anestezicul local este in"ectat 7n tesut$ el este neutralizat de sistemele tampon din fluidul tisular si o
parte din forma cationica este transformata 7n baza neionizata. %ceasta baza este cea care difuzeaza 7n nerv.
Inflamatia este cea care duce la o aciditate 7n regiunea afectata. 1eoarece produsii inflamatiei reduc pK&ul$
cresterea aciditatii are urmatoarele efecte:
a? Limiteaza formarea bazelor neionizate
'aza neionizata patrunsa 7n fibra nervoasa 7nt@lneste un pK normal si se reechilibreaza 7n baza neionizata si
forma cationica. Forma cationica va bloca canalele de sodiu. 7n cazul inflamatiei$ vor exista putini cationi
7n interiorul tecii nervoase$ astfel ca este posibil sa se obtina o anestezie incompleta. In mare$ efectele
generale sunt 7nt@rzierea instalarii anesteziei si o posibila afectare a profunzimii anesteziei.
b? Modifica produsii de inflamatie
%cestia vor inhiba anestezia locala prin afectarea directa a fibrei nervoase. 'roan a aratat ca exudatul
inflamator creste conductibilitatea nervoasa$ prin scaderea pragului de raspuns nervos$ efect care poate
duce la neinstalarea anesteziei locale.
c. Absorbtia mai rapida a anestezicului datorita faptului ca; I 0asele sanguine din
regiunea inflamata sunt dilatate si$ prin urmare$ este posibil ca
anestezicul introdus local sa prezinte nivele sanguine mai 7nalte dec@t 7n conditii normale.
Exista doua metode principale de obtinere a anesteziei 7n prezenta inflamatiei
tisulare:
. !rima metoda consta 7n administrarea anestezicului local la distanta de zona
de inflamatie.
Cu se recomanda sa se in"ecteze .olutii anestezice 7n zonele de inflamatie sau infectie$ deoarece este
posibil sa extinda infectia 7n zonele neinteresate. %dministrarea anestezicului local la distanta de zona
inflamata are sanse mai mari sa asigure o anestezie corespunzatoare$ deoarece conditiile tisulare sunt mai
apropiate de normal$ 7n aceste situatii indicatia ma"ora pentru controlul durerii este aceea de anestezie
tronculara periferica.
. % doua metoda consta 7n in"ectarea unor cantitati mai mari de anestezic 7n regiune$ printr&o anestezie 7n
bara"$ aceasta asigur@nd un numar mai mare de baze nemodificate *neionizate+$ pentru ar difuza prin teaca
nervoasa$ cresc@nd astfel probabilitatea obtinerii unei anestezii locale adecvate.
.. =rori de substanta
Folosirea carpulelor micsoreaza riscul in"ectarii accidentale a altor substante. unt citate in"ectari de
substante toxice din eroare$ incident ce poate fi evitat prin controlul atent al marca"ului de pe fiola si
nefolosirea acelora cu marca" sters.
II. Leziuni vasculare
2. @nteparea vaselor
!erforarea accidentala a unui vas de s@nge 7n cursul in"ectarii unui anestezic local este urmata de o
extravazare sanguina 7n spatiul extracelular.
!erforarea unei vene nu duce 7ntotdeauna la aparitia unui hematom$ iar 7nteparea vaselor superficiale
cutanate sau mucoase nu prezinta o gravitate deosebita.
@ngerarea la locul punctiei poate fi oprita prin compresie timp de )&2 minute.
7nteparea unor vase profunde de calibru mai mare$ 7ndeosebi 7n cursul anesteziilor troculare$ trebuie
depistata la timp pentru a nu in"ecta solutia anestezica direct 7n cinculatia generala. 1e aceea este
obligatorie aspirarea 7nainte de a se in"ecta solutia anestezica. 1aca 7n seringa se aspira s@nge$ se va retrage
putin acul$ reaspir@ndu&se. C@nd prin aspiratie a patruns mult s@nge 7n seringa$ amestec@ndu&se cu solutia
anestezica$ este bine sa se schimbe at@t seringa c@t si solutia$ deoarece hemoglobina inactiveaza
anestezicul. In"ectarea accidentala intravasculara va determina concentratii sanguine 7nalte de anestezic
local$ atinse 7ntr&o perioada scurtac care vor conduce la reactii acute de supradozare$ cu riscul unor
accidente generale$ ca si absenta anesteziei 7n teritoriul pe care se intervine$ datorita vehicularii rapide a
substantelor anestezice.
2. #ematomul
Factorul determinant 7n aparitia hematomului ar putea fi densitatea tesuturilor ce 7ncon"oara vasul lezat.
7n acest sens$ hematomul apare rareori dupa o anestezie 7n bolta palatina$ datorita densitatii tesuturilor la
acest nivel. #n hematom voluminos apare mai g frecvent prin lezarea arterei sau venelor 7n cursul anesteziei
tronculare periferice la tuberozitate sau spina pix.
Extravazarea sanguina se produce p@na c@nd presiunea extravsculara o depaseste pe cea intravasculara sau
p@na la fomarea cheagului.
#nele tehnici prezinta un risc mai mare 7n aparitia hematomului
(ai frecvent$ hematomul se produce dupa anestezia la tuberozitate si n$ L incidenta mai scazuta dupa
anestezia la spina pix si anestezia nervului mentonipr c@nd acul frecvent patrunde 7n
canal.
CfY
#ematomul obrazului 7n timpul anesteziei la tuberozitate se poate produce lezarea prin 7ntepare a plexului
venos pterigoidian$ arterei alveolare postero&superioare sau arterei maxilare interne situate posterior$ medial
si superior de tuberozitatea maxilara Fosa infratemporala 7n care se formeaza hematomul permite
acumularea unor cantitati mari de s@nge.
Kematomul se manifesta clinic prin aparitia unei tumefactii geniene$ de obicei imediat dupa terminarea
anesteziei$ tumefactie ce se poate extinde anterior si inferior.
:ratament
Cu se poate exercita presiune pe zona lezata datorita localizarii.
e va face imediat compresia regiunii geniene cu palma$ timp de c@teva minute. e introduce apoi
endobucal$ 7n santul vestibular superior$ un rulou de comprese$ c@t mai distal posibil *de&a lungul
tuberozitatii+. Exobucal se aplica un prisnitz rece$= mentinut printr&un pansament compresiv$ pentru a
exercita presiune locala si pentru a favoriza vasoconstrictia.
%cest pansament se mentine 23&3G h. Mona nu va fi expusa la caldura$ pentru cel putin sase ore
postincident$ deoarece caldura produce vasodilatatie si 7n consecinta favorizeaza s@ngerarea$ marind 7n
volum hematomul.
Caldura locala poate fi 7nsa utilizata dupa 3G de ore$ ea av@nd rol analgezic iar proprietatile ei
vasodilatatoare pot accelera rata resorbtiei. 1upa cele 3G de ore$ se poate aplica un prisnitz cald pentru 2;
de minute$ la fiecare ora.
Cu sau fara tratament medical$ hematomul se resoarbe 7nr general dupa -&); zile.
(ulti autori recomanda administrarea antibioticelor pentru a preveni aparitia unor complicatii inflamatorii
prin suprainfectarea hematomului.
e va evita practicarea unor noi tratamente stomatologice p@na la remisia completa a hematomului.
#ematomul dupa anestezia la !pina !pix
(anifestarile clinice sunt endobucale si constau 7n: tumefactie pe fata interna a ramului mandibular si
posibil modificare de culoare a mucoasei.
Ca tratament se vor exercita presiuni pe fata interna a ramului mandibular$ tratament antiflogistic local si
antibioterapie 7n cazul hematoamelor voluminoase sau a bolnavilor cu tare organice.
III. 1areza faciala tranzitorie
e produce 7n timpul anesteziei la spina pix$ c@nd in"ectarea se face prea profund< acul fiind directionat
spre posterior$ astfel 7nc@t substanta anestezica patrunde 7n glanda parotida si infiltreaza ramurile terminale
ale nervului facial$ anesteziindu&le. emnele clinice caracteristice ale acestui accident sunt: exoftalmia$
cbbor@rea comisurii bucale si disparitia miscarilor musculaturii mimicii de partea afectata$ cu asimetrie
faciala. !areza va dura c@teva ore fiind dependenta de anestezicul utilizat$ volumul de substanta in"ectata si
de vecinatatea nervului facial.
!areza regreseaza treptat$ dispar@nd spontan si complet.
2ulburarile motorii au o durata mai mare c@nd vasoconstrictorul din solutia anestezica produce o ischemie
tranzitorie la nivelul nervului facial.
Incidentul poate fi prevenit prin respectarea tehnicilor de anestezie la spina pix$ mentin@nd permanent
acul 7n contact cu planul osos$ 7nainte de in"ectarea anestezicului local.
I2. 1areza tranzitorie a altor trunchiuri ner$oase
Cervul auriculo&temporal poate fi infiltrat accidental 7n cursul anesteziei la spina pix$ c@nd se introduce
acul mult mai asus. 7n acest caz are lor o anestezie a regiunii temporale si a pavilionului
urechii.
0. /ulburari oculare
%nestezia nervului infraorbitar poate duce uneori la producerea unor accidente prin difuzarea
anestezicului 7n orbita sau chiar infiltratia anestezica a nervului optic. !acientul va prezenta un edem
palpebral cu oftalmoplegie$ exoftalmie$ diplopie si chiar pierderea temporara a vederiii. 2ulburarile descrise
sunt de scurta durata$ remisia av@nd loc 7n )&)$/ ore$ fara tratament.
7n anestezia nervului infraorbitar$ atunci c@nd acul patrunde accidental 7n orbita pot fi 7ntepate tesuturile
perioculare sau globul ocular$ iar tulburarile asociate simt mai severe si constau 7n hemoragii sau
hematoame intraorbitare sau intraoculare$ echimoze palpebrale si con"unctivo&bulbare$ tulburari persistente
de vedere. !entru evitarea acestor accidente se va respecta tehnica corecta de anestezie la orificul
infraorbitar$ prote"@nd globul ocular cu degetele m@inii st@ngi 7n timpul patrunderii acului si de asemenea
patrunz@nd 7n canal maximum ;$/&;$G mm.
0I. Ruperea acului
1e la introducerea acelor de unica utilizare$ ruperea acului a devenit extrem de rara. 2otusi$ apar 7n
continuare comunicari privind ruperea acului\7n ciuda faptului ca toate aceste accidente pot fi evitate.
Ruperea acului poate apare 7n cazul penetrarii profunde a tesuturilor moi asa cum se 7nt@mpla 7n cazul
anesteziilor tronculare periferice la spina pix si tuberozitate sau 7n cazul anesteziilor tronculare bazale.
!rincipala cauza a ruperii acului este o miscare brusca$ imprevizibila a pacientului 7n timp ce acul strabate
muschiul sau 7n contact cu periostul.
65. Istoricul e&traciei "entare i al instrumentariului pentru e&tracia "entar. E&tracia
"entar ca inter$enie chirurgical> "efiniia.
E&tractia "entara chirurgicala este o procedura realizata de catre medicul specialist in chirurgie oro&
maxilo&faciala si reprezinta indepartarea dintilor neerupti sau erupti partial$ a dintilor erupti care sunt fragili
sau au anatomie anormala$ precum si a bucatilor dentare ramase blocate sub linia gingivala. Extractia
dentara chirurgicala include incizia gingiei si crearea unui lambou$ posibil si sectionarea si indepartarea
unei bucati de os$ pentru a avea acces la dinte. Cateodata este necesar ca dintele sa fie sectionat in mai
multe fragmente$ pentru a putea fi indepartat.
Extractia chirurgicala nu este neaparat o procedura utilizata in ultima instanta & poate fi si oabor"are
pru"enta si mai conser$atoare a indepartarii unui dinte. Extractia simpla$ cu clestele$ necesita forte de
tractiune ce pot antrena si tesut osos adiacent dintelui. Riscul pierderii de tesut osos este eliminat prin
interventia chirurgicala si cu atat mai mult daca dintele este sectionat inainte de a fi indepartat.
66. Instrumentariul pentru e&tracia "entar> clasificarea> construcia

Instrumentarul special utilizat in Chirurgia ,ro&(axilo&FacialaInstrumentele de extractie sunt numeroase
si variate$adaptate formei$pozitiei$cat si leziunilor pecare le prezinta dintii.Exista 4 categorii principale de
instrumente construite adecvat pentruextractie
V
Clesti
V
Elevatoare
V
indesmotoame
%lestii
unt folositi in cazurile in care exista o suprafata de priza buna si o rezistenta suficienta a coroanei sauin
extragerea unor resturi radiculare care depasesc marginea alveolei.Clestii dentari au o parte activa A
reprezentata de cele doua falci A un maner si o articulatie.!entru extractia de pe arcada superioara au falcile
in prelungirea manerului.La clestii pentru dintiiarcadei inferioare $falcilefac un unghi de aproape :;h cu
manerul.Falcile sunt modelate dupa forma anatomica a dintelui respectiv$in vederea unei bune
adaptaricirculare si axiale in "urul coletului dentar.!entru a nu derapa$fata interna a falcilor este acoperita
cu pulberi diamantate$realizandu&se astfel o priza excelenta.
Ele$atoarele
Elevatoarele sunt constituite dintr&o portiune activa$mai mult sau mai putin plata sau inT"gheabU$denumita
lama$dintr&o ti"a cilindrica intermediara si un maner gros $rotun"it.#n elevator bun trebuie sa aiba
extremitatea lamei ascutita$pentru a se putea insinua intre radacini sialveola$lungimea si forma lamei
active fiind variabile.Elevatoarele care se folosesc la extractia dintilor arcadei superioare sunt drepte$iar
cele folosite la extractia dintilor arcadei inferioare sunt cudate Tin unghiobtuzU.Folosirea elevatoarelor este
indicata pentru extractia resturilor radiculare.In extractiile care necesita otehnica complicata$elevatorul
reprezinta un instrument de neinlocuit< este indispensabil in extractiileradacinilor situate intraalveolar
profound$precum sin in cazurile in care este distrusa regiunea coletuluidentar pana la marginea
alveolei$nemaiputand deci asigura priza necesara pentru extractia cu clestele.Elevatoarele sunt de asemenea
folosite current ca instrumente a"utatoare in extractia dintilor cucoroane integer$pentru sectionarea
ligamentuluicircular alveolo&dentar la colet *sindesmotomie+$usurandastfel adaptarea falcilor clestilor.
)in"esmotoamele
unt instrumente asemanatoareelevatoarelor$fiind formate dintr&o lama subtire$o ti"a si un maner.!entru
dintii arcadei superioare exista sindesmotoame cu lama dreapta sau usor indoita A pentrumolarul de
minte<pentru dintii arcadei inferioare se folosesc sindesmotoame cu lama indoitaUin unghidreptU.Lama
taioasa a sindesmotomului se introduce la inceput intre gingie si dinte$sectionand ligamentulsuperficial
circular$apoi intre dinte si alveola$sectonind ligamente profunde
68. In"icaiile e&traciei "entare.
A.$ermanenti.
a. %ndica&ii le"ate de patolo"ia dento-parodontal':
din5i cu distruc5ii corono&radiculare 7ntinse$ care nu mai pot fi restaura5i cu a"utorul
unor obtura5ii sau prin mi"loace protetice<
din5i cu gangrene complicate cu parodontit6 apical6 cronic6 *granuloame periapicale$
chisturi+$ la care tratamentul conservator *endodontic Ychirurgical al leziunilor periapicale+ nu prezint6
indica5ie sau au e8uat.
din5i care au determinat complica5ii supurative$ la care nu sunt indicate metodele de
tratament conservator<
din5i care au determinat sauY8i 7ntre5in procese supurative sinuzale<
din5i cu parodontopatie marginal6 cronic6 profund6 8i mobilitate de gradul IIYIII$ la care
tratamentul conservator parodontal nu este indicat
M-ra" AN
b. %ndica&ii le"ate de patolo"ia pseudotumoral' sau tumoral' de cauz' dentar':
din5i care$ 7n urma irita5iei locale cronice$ au dus la apari5ia unor leziuni hiperplazice
reactive 8i inflamatorii<
din5i care suferit transform6ri chistice Y tumorale benigne$ precum 8i din5ii vecini care
sunt cuprin8i 7n respectiva leziune
M-ra" AN
c. %ndica&ii le"ate de patolo"ia traumatic' oro-maxilo-facial':
din5i cu fracturi corono&radiculare$ extinse sub pragul gingival$ care nu permit
restaurarea prin mi"loace odontale sau protetice<
din5i cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale$ sau din5i cu fracturi transversale 7n
treimea cervical6 sau medie<
din5i fractura5i sau luxa5i complet 7n urma traumatismelor oro&maxilo&faciale<
din5i afla5i 7n focarul de fractur6 al oaselor maxilare$ care pot genera sau 7ntre5ine
supura5ii 7n focar sau care 7mpiedic6 reducerea fracturii
M-ra" 4N
d. %ndica&ii le"ate de anomalii dento-maxilare (se recomand' stabilirea indica&iei de extrac&ie (n
colaborare cu medicul ortodont):
din5i inclu8i ce nu mai pot erupe<
din5i inclu8i sau erup5i ce provoac6 dizarmonii dento&alveolare$ 7mpiedic6 erup5ia sau
redresarea ortodontic6 a din5ilor vecini<
din5i 7n malpozi5ie care produc leziuni traumatice ale p6r5ilor moi
din5i care nu pot fi redresa5i ortodontic<
alte indica5ii de extrac5ie 7n scop orthodontic
M-ra" 4N
e. %ndica&ii de extrac&ie (n cadrul tratamentului preprotetic:
din5i extruza5i$ egresa5i sau 7nclina5i$ care defavorizeaz6 sau 7mpiedic6 tratamentul
protetic<
edenta5ia subtotal6 maxilar6$ atunci c@nd 7mpiedic6 adaptarea marginal6 corect6 a unei
proteze maxilare
M-ra" 4N
f. Situa&ii speciale (n care se indic' extrac&ia dentar':
pacien5ii cu afec5iuni generale unde se impune asanarea focarelor infec5ioase din
cavitatea oral6 7naintea unei interven5ii chirurgicale ma"ore sau 7nainte de tratamentul radiant sau cu bis&
fosfona5i
lipsa posibilit65ilor practice de realizare a unui tratament conservator$ chiar dac6 acesta
ar fi indicat *pacien5i foarte v@rstnici$ tara5i$ handicapa5i psiho&motor etc+
M-ra" 3N
4. I03I%AOII+E EH/RA%OIEI 3I0OI+OR /E.1ORARI
!rincipial$ indica5iile de extrac5ie a din5ilor temporari sunt:
din5i temporari care 7mpiedic6 erup5ia celor permanen5i sau determin6 o erup5ie a lor 7n
malpozi5ie<
din5i temporari cu procese carioase complicate$ f6r6 indica5ie de tratament conservator$
8i care 7ntre5in procese septice locale sau generale *adenite$ abcese$ osteite$ osteomielite$ boal6 de focar+<
din5i temporari fractura5i sau prezen5i 7n focare de fractur6$ care 7mpiedic6 reducerea
fracturii sau 7ntre5in procese supurative
din5i temporari cu indica5ie de extrac5ie stabilit6 de medicul ortodont.
M-ra" 4N
6<. %ontrain"icaiile e&traciei "entare.
A. %O0/RAI03I%AOII+E A4)O+*/E
leucemia acut6
infarctul miocardic recent sau %0C *mai recent de . luni+
M-ra" AN
4. %O0/RAI03I%AOII+E RE+A/I2E
unt legate de unele afec5iuni locale sau generale care necesit6 temporizarea extrac5iei dentare 8i
aplicarea unui tratament specific pentru afec5iunea local6$ respectiv compensarea afec5iunii sistemice.
)*TRA%*+%A,%%-. R.-AT%/. -)A-.:
leziuni locale ale mucoasei orale *infec5ioase$ afte etc.+<
sinuzita maxilar6 rinogen6<
procese supurative acute<
pacien5i care urmeaz6 sau au urmat recent un tratament radioterapeutic la nivelul
extremit65ii cefalice<
pacien5ii care urmeaz6 sau au urmat un tratament cu bis&fosfona5i
tumori maligne 7n teritoriul oro&maxilo&facial A nu se vor practica extrac5ii dentare ale
unor din5i situa5i 7ntr&o mas6 tumoral6 *prezumptiv+ malign6b
M-ra" 4N
)*TRA%*+%A,%%-. R.-AT%/. #.*.RA-.:
Este necesar6 temporizarea extrac5iei dentare p@n6 la compensarea afec5iunii de baz6$
respectiv adoptarea unor precau5ii specifice respectivei patologii.
M-ra" %N
6A. 1regtirea pacientului ctre e&tracia "entar
!regatirea pentru extractia dentara decurge astfel:
(edicul specialist va dispune efectuarea unei radiografii cu raze J si va consulta istoricul medical al
pacientului pentru a afla care sunt produsele medicamentoase pe care le&a primit pana la momentul actual.
2ot acum este necesar sa anuntati medicul specialist cu privire la medicamentele fara prescriere medicala$
suplimentele alimentare si vitaminele pe care le luati.
1aca dintele extras este maseaua de minte se recomanda efectuarea unei radiografii dentare panoramice.
%ceasta arata urmatoarele lucruri:
relatia dintre dintele de minte si ceilalti dintiA
relatia dintre dintii superiori si pozitionarea sinusurilorA
relatia dintilor inferiori cu nervii de la nivelul maxilarului7 cu precadere nervul alveolar
inferiorA
infecii7 tumori sau afectiuni osoase?
(edicul stomatolog va prescrie antibiotice in cazul in care la nivleul dintilor este prezenta o infectie$
sistemul imunitar este deprimat$ interventia chirurgicala va fi lunga$ va confruntati cu anumite boli si
afectiuni.
!acientul va primi o anestezie intravenuoasa$ care fie va amorti locul unde se va lucra$ fie va adormi
pacientul.
1aca prezentati simptome ca tuse sau rinoree cu cel putin o saptamana inainte de extractia dentara anuntati
imediat medicul stomatolog.
1aca prezentati simptome ca senzatie de greata si varsaturi cu o noapte inainte de extractia dentara$
anuntati imediat medicul stomatolog.
8B. %aracteristica etapelelor "e baz i au&iliare ale e&traciei "entare.
).!rimul examen si diagnosticul

&examinarea vizuala determina daca extractia se "ustifica

&o radiografie RJ a dintelui a"uta in evaluarea structurii interne a dintelui$radacina si osul din zona
radacinii

&istoricul medical al pacientului este inregistrat.%sigurati&va ca spune&ti dentistului care va trateaza despre
orice problema cu vreo extractie anterioara$orice problema legata de singerare$alte probleme medicale pe
care le aveti$alergii sau tratamente pe care le urmati.

2.%nestezia zonei dintelui care trebuie extras

4.Extractia dintelui
Insasi extractia are etapele:
2ehnica extrac5iei cu cle8ti implic6 3 timpi foarte bine defini5i: sindesmotomia< aplicarea cle8telui< luxa5ia
dintelui< 8i extrac5ia propriu&zis6.
I. indesmotomia A const6 7n sec5ionarea ligamentului circular al dintelui$ respectiv decolarea gingiei de pe
dinte$ pentru a permite insinuarea f6lcilor cle8telui subgingival$ la nivelul coletului< de asemenea va
7mpiedica posibile rupturi sau fran"ur6ri ale gingiei 7n momentul extrac5iei dintelui. e poate realiza cu:
sindesmotoame *asem6n6toare elevatoarelor$ dar au partea activ6 mai fin6$ mai efilat6$ mai ascu5it6+$
decolatoare$ sonda dentar6.
II. %plicarea cle8telui A subgingival$ la coletul dintelui$ astfel 7nc@t cle8tele s6 se adapteze at@t 7n axul
orizontal$ c@t 8i 7n cel vertical al dintelui$ cle8tele f6c@nd corp comun cu dintele. Cle8tii sunt ale8i 7n func5ie
de arcad6$ respectiv de grupul dentar: la arcada superioar6: cle8ti drep5i pentru incisivi 8i canini< cle8ti
7ndoi5i pe lat pentru !(< cle8ti tot 7ndoi5i pe lat$ prev6zu5i cu pinteni$ perechi$ pentru molari< cle8te 7n
fbaionet6U pentru (4 superior< la arcada inferioar6: cle8tii sunt 7ndoi5i pe muchie$ cu f6lcile mai sub5iri
pentru frontali$ se l65esc pentru !($ 8i mai accentuat pentru molari$ unde sunt prev6zu5i 8i cu pinteni pe
cele 2 f6lci< cle8te 7ndoit pe lat pentru (4 inferior.
III. Luxa5ia dintelui A urm6re8te l6rgirea pere5ilor alveolei 8i ruperea ligamentului dento&alveolar *care
men5ine dintele 7n alveol6+ & se realizeaz6 prin mi8c6ri de basculare vestibulo&orale$ de intensitate cresc@nd6
progresiv$ insist@ndu&se 7n direc5ia 7n care tabla osoas6 este mai sub5ire *de obicei vestibular+< la din5ii cu
r6d6cini drepte$ eviden5iate radiografic$ se pot asocia 8i mi8c6ri de rota5ie 7n ax$ dar de intensitate foarte
mic6 pentru a evita posibile fracturi ale r6d6cinilor$ cu r6m@nerea acestora intraalveolar$ complic@nd
extrac5ia.
I0. Extrac5ia propriu&zis6 A c@nd alveola a fost l6rgit6 suficient$ iar dintele cap6t6 un "oc 7n alveol6$ la
mi8c6rile de basculare 0&,r$ se asociaz6 8i trac5iunea 7n ax a dintelui$ pentru a&l 7ndep6rta din alveol6<
trac5iunea va fi bine controlat6 pentru a evita lovirea antagoni8tilor prin ie8irea brusc6 a dintelui din
alveol6.
Extrac5ia se efectueaz6 de c6tre medic$ 5in@nd de regul6 instrumentarul de extrac5ie 7n m@na dreapt6 *pentru
dreptaci+$ bine fixat pentru a evita posibilele derap6ri ale acestuia$ 8i implicit eventualele accidente$ 7n timp
ce cu m@na st@ng6 operatorul fixeaz6 segmentul dento&alveolar$ respectiv 7ndep6rteaz6 buza$ obrazul$
limba$ pentru a crea acces 8i vizibilitate optim6 7n c@mpul operator. uplimentar$ uneori se face necesar 8i
7ndep6rtarea de c6tre asistent6 Y a"utor a p6r5ilor moi labio&geniene$ respectiv a limbii$ cu a"utorul oglinzii$
dep6rt6toarelor Farabeuf$ sau a ap6s6toarelor de limb6.
89. 1articularitile e&traciei "inilor arca"ei superioare./ehnica> instrumentariul i meto"e "e
anestezie.
). %CE2EMI% L% %RC%1% #!ERI,%RI
a. %CE2EMI% CER0IL,R %L0E,L%RI #!ER,&!,2ERI,R)
Este descrisa 7n practica stomatologica ca anestezia la tuberozitate
Indicatii:
& anestezia mucoasei vestibulare si a periostului distal de creasta$ zigomoto&alveolara<<
& anestezia peretelui posterior al sinusului maxilar *tuberozitar+ si a mucoasei sinusale care 7l tapeteaza<
& anestezia () (2$ (4 & *pentru slefuiri$ extirpari$ extractii etc+<
& anestezia osului alveolar 7n zona molarilor )&2&4.
Contraindicatii:
& procese inflamatorii vestibulare 7n zona respectiva sau retro&tuberozitare<
& coagulopatii din cauza riscului de Kemoragie prin inteparea cu acul a plexului venos pterigoidian<
& tumori gingivo&alveolare 7n vestibulul superior *treimea distala+<
& 7n caz de trismus nu se poate efectua tehnica pe cale orala.
(etode alternative : anestezia tronculara bazala a nervului maxilar sau anestezia plexala.
2ehnica
Calea cutanata
Folosita mai rar$ este totusi indicata 7n caz de supuratii vestibulare$ tumori gingivo&alveolare$ trismus
accentuat. 'olnavul este pozitionat cu capul 7n usoara extensie pe tetiera$ cu arcadele dentare 7n contact.
Repere:
&e repereaza palpatoriu marginea anterioara a muschiului maseter$ marginea inferioara a osului zigomatic
si creasta zigomato&alveolara. !unctia se face 7n obraz$ 7naintea muschiului maseter$ sub marginea
inferioara a osului zigomatic si distal de creasta zigomoto&alveolara.
#nul dintre degetele m@inii st@ngi va fi introdus 7n vestibulul bucal pentru a preveni perforarea mucoasei
obrazului si patrunderea acului 7n cavitatea bucala.
1irectia acului & se va orienta acul 7n sus si 7nauntru *medial la 2$/ cm+$ se ia contactul cu tuberozitatea
apoi$ pastr@nd tot timpul contactul cu osul$ se da acului o directie 7n sus$ 7nauntru si posterior patrunz@nd
4$/&3 cm cu acul. e in"ecteaza anestezicul$ aspir@ndu&se continuu pentru a nu in"ecta 7n plexul venos
pterigoidian.
Calea orala
Este mult mai frecvent folosita 7n stomatologie.
'olnavul este pozitionat cu capul 7n extensie si gura 7ntredeschisa *o deschidere ampla a cavitatii bucale se
7nsoteste de o proiectie anterioara a marginii anterioare a mandibulei si a apofizei coronoide care$
proemin@nd 7n vestibul$ 7mpiedica accesul spre tuberozitate+.
e 7ndeparteaza partile mai labio&geniene cu indexul m@inii st@ngi$ c@nd se practica anestezia la
tuberozitatea dreapta a pacientului si cu policelec@nd se lucreaza la partea st@nga$ pulpa degetului fix@nd
reperul osos.
Repere :
& Creasta zigomaticoalveolara
& Radacina meziala a (2
& (ucoasa mobila
!unctia acului se face 7n mucoasa mobila$ deasupra radacinii meziale a (2$ 7napoia crestei zigomato&
alveolare.
1irectia acului este oblica 7n sus$ 7napoi si 7nauntru *medial+ fac@nd un unghi de 3/] cu planul de ocluzie a
molarilor superiori.
1upa ce se ia contac cu osul$ se patrunde de&a lungul tuberozitatii$ p@na la o profunzime de 2$/&4$/ cm$
in"ect@ndu&se progresiv$ continuu$ anestezicul$ pentru a reusi sa anesteziem toate filetele nervilor alveolari
postero&superiori care patrund 7n os la nivele diferite.
!e masura ce acul avanseaza$ se va aspira pentru a controla daca acesta nu este 7ntr&un vas al plexului
venos pterigoidian.
Cantitatea de anestezic este de 2&4 ml. %nestezia se instaleaza 7n /&); minute si dureaza 7ntre ) si 2 ore.
2eritoriul anesteziei: molarii superiori$ osul alveolar$ parodontiul$ mucoasa vestibulara 7n dreptul molarilor$
peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa sinusala adiacenta$ inconstant$ zona premolarilor
superiori.
%ccidente:
1aca nu se mentine contactul cu osul pe peretele tuberozitatii$ se poate 7ntepa plexul venos pterigoidian. e
va produce o hemoragie cu formarea unui hematom$ care creste progresiv$ deform@nd obrazul.
e va face imediat compresiunea obrazului asociata cu o compresiune orala printr&un tampon asezat 7n
fornixul superior. e va evita ruperea acelor prin folosirea acelor noi si nu prea subtiri.
1aca acul s&a rupt si capatul sau este vizibil la mucoasa$ se va extrage cu o pensa. 1aca a ramas 7n fosa
retromaxilara se va practica 7ndepatarea chirurgicala.
b. %CE2EMI% CER0#L#I ICFR%,R'I2%R
%ria anesteziata
& Incisivul central$ lateral$ canin
& ,sul alveolar anterior de premolar
& (ucoasa vestibulara si periostul in zona respectiva
& !eretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapeaza
& ?umatatea respectiva a buzei superioare
& %ripa nasului
& !leoapa inferioara
Indicatii:
& anestezia dintilor frontali si parodontiul acestora<
& anestezia mucoasei vestibulare si a osului alveolar 7n zona frontala<
& anestezia peretelui anterior al sinusului maxilar<
& anestezia obrazului$ a pleoapei inferioare$ a aripei nasului$ a buzei inferioare<
& prezenta unei inflamatii sau infectii ce nu permit anestezia plexala<
& c@nd anestezia plexala a fost ineficace din cauza unei grosimi mari a corticalei
osoase.
Contraindicatii
& %nestezia unui singur dinte sau mai a maxim 2 dinti frontali superiori$ cand anestezia plexala poate
fi eficace$ este mai putin traumatizanta si lipsita de riscuri ma"ore
& Cecesitatea iducerii unei vasoconstrictii in teritoriul dependent de nervul infraorbitar$ situatie in care
infiltratia anestezicului asociat cu vasoconstrictor trebuie sa fie supraperiostala
(etode alternative
& %nestezia plexala
& %nestezia tronculara bazala a nervului maxilar
Repere :
orificiul infraorbitar
& La G & ); mm sub reborebordul orbitar inferior
& La unirea a doua treimi externe cu treimea interna a crestei infraorbitare$ sub sutura zigomato &
maxilara
& La /mm inauntrul liniei verticale medio & pupilare
& !e linia verticala care trece prin axul !(2 superior si la 2$/ cm deasupra apexului acestuia
& ,rificiul infraorbitar se gaseste pe aceiasi linie verticala cu orificiile mentonier si supraorbitar.
1irectia canalului infraorbitar este oblica 7n "os$ medial si anterior$ astfel 7nc/ axele prelungite ale celor
doua canale se 7nt@lnesc pe linia mediana 7ntre incisivii centrali superiori.
2ehnica
%nestezia se poate practica pe cale cutanata si pe cale orala.
Calea endobucala
e foloseste 7n mod curent 7n practica stomatologica.
'olnavul va fi asezat cu capul 7n extensie usoara si cu arcadele dentare 7n contact sau usor 7ntredeschise
*pentru a nu pune partile moi 7n tensiune+.
'uza si obrazul se 7ndeparteaza cu policele m@inii st@ngi< indexul este aplicat cutanat 7n dreptul gaurii
suborbitare.
!unctia anestezica se practica 7n fosa canina$ 7n mucoasa mobila$ imediat deasupra si lateral de v@rful
radacinii caninului.
1irectia acului este 7n sus$ 7napoi si 7n afara. e traverseaza partile moi$ p@na la contactul tu osul si apoi se
merge de&a lungul fosei canine$ la o profunzime de 2$/ cm$ patrunz@ndu&se 7n orificiul intraorbitar.
#neori este necesar sa se faca mai multe tatonari cu acul pe suprafata osului pentru a se gasi orificiul
infraorbitar. Cu indexul fixat suborbitar se poate percepe acul 7n momentul 7n care a a"uns la nivelul
orificiului.
!entru a se obtine anestezia dintilor frontali$ este necesar ca acul sa patrunda 7n canal ;$/&) cm.
1epozitul anestezic$ fiind lasat 7ntr&un conduct osos$ cantitatea de solutie nu va fi mare< in"ectarea se va
face cu oarecare presiune si se va lasa 7n canal ;$/&) ml solutie anestezica.
1ificultati$ esecuri
Exista situatii 7n care deschiderea canalului infraorbitar se face prin mai multe orif7cii sau este foarte
7ngusta si mascata de o proeminenta osoasa. 7n aceste cazuri nu se poate patrunde 7n canal$ anestezia fiind
incompleta$ limitata doar la partile moi.
%ccidentele sunt legate de patrunderea acului 7n orbita si se datoresc 7nteparii sau infiltratiei anestezice a
elementelor infraorbitare. e pot produce hemoragii$ hematoame$ echimoze$ diplopie sau alte tulburari de
vedere$ uneori persistente.
2. %CE2EMI% ',LNII !%L%2ICE
Este o anestezie mai dureroasa din cauza aderentei mucoasei si tesutului lax mai slab reprezentat.
!revenirea sau diminuarea durerii se poate face cu o serie de precautii:
& %nestezia topica la locul de intepatura
& Controlul riguros al mobilitatii acului
& In"ectarea lenta
%CE2EMI% CER0#L#I !%L%2IC (%RE *nervul palatin anterior+
e practica la nivelul gaurii palatine mari *gaura palatina posterioara+. uccesul dupa diferiti autori este de
:/S.
Indicatii:
%nestezia partilor moi *mucoasei si periostului+ palatine 7n zona molarilor si premolarilor *fig. )3.)G+.
Contraindicatii:
& %nestezia pentru zona unui singur dinte
& !rezenta inflamatiei in zona
(etode alternative:
& anestezia plexala<
& anestezia tronculara bazala a nervului maxilar.
!entru anestezia la gaura palatina se folosesc urmatoarele repere:
& #ltimul molar la un centimetru deasupra coletului acestuia
& La ;./ cm inaintea marginii posterioare a palatului dur si in unghiul diedru pe care il formeaza
creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
& La )cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide.
>aura palatina mare este orientata 7n "os si 7nainte$ continu@nd directia canalului pterigo&palatin< 7n dreptul
sau$ mucoasa palatina la o mare parte a pacientilor se 7nfunda 7n p@lnie.
2ehnica
'olnavul este pozitionat pe fotoliu cu capul 7n usoara extensie si arcadele dentare larg deschise.
Functia anestezica se practica 7n santul palatin 7n dreptul (2$ deci putin 7naintea gaurii.
%rcher foloseste ca loc de punctie spatiul dintre (a si (2 si la "umatatea distantei dintre rafeul median al
boltii palatine si marginea gingivala.
%cul va fi directionat 7n sus$ 7napoiYsi usor 7n afara$ seringa a"ung@nd 7n dreptul comisurii de partea opusa.
Cu este necesara patrunderea 7ncanal$ depozitul anestezic las@ndu&se la ) mm sub mucoasa$ 7n dreptul
gaurii palatine. ubstanta difuzeaza cu usurinta la acest nivel$ exist@nd un tesut lax ceva mai abundent.
%nestezia se instaleaza 7n c@teva minute$ durata ei fiind de 4;&3; de minute.
2eritoriul anesteziat : mucoasa palatina in dreptul premolarilor si molarilor de la marginea gingivala pana la
linia mediana.
%ccidente: prin 7nteparea vaselor se poate produce o hemoragie abundenta sau un hematom submucos< se
va face compresie digitala c@teva minute.
& in"ectarea brusca si brutala sub presiune a anestezicului 7n cantitate mare poate decola mucoasa si produce
decolarea periosteo&mucoasei cu riscul de necroza. 1aca acul se 7mpinge prea 7napoi$ se va infiltra valul
moale cu producerea unui edem tranzitoriu.
'. %CE2EMI% CER0#L#I C%M,!%L%2IC
Indicatii:
& anestezia fibromucoasei 7n ) Y4 anterioara a boltii palatine *de la linia mediana la canin+ si a periostului.
%nestezia se indica si 7n asociere cu anestezia plexala sau tronculara a nervilor infraorbitari pentru
interventii 7n regiunea grupului dintilor frontali superiori$ deoarece nervii nazopalatini au anastomoze cu
filetele nervoase alveolare anterioare si superioare.
(etode alternative:
& anestezia plexala<
& anestezia tronculara bazala a nervului maxilar.
Cervul a"unge 7n bolta palatina la nivelul gaurii incisive *palatina anterioara+. Cele doua canale care se
deschid la nivelul gaurii incisive$ sunt de obicei despartite de o lama osoasa subtire si au o directie oblica
de sus 7n "os$ dinapoi 7nainte si dinafara 7nauntru$ form@nd pe sectiunea frontala un 0 sau un i.
La nivelul podelei nazale$ cele doua canale se deschid de o parte si de alta a septului la )$/ cm 7napoia
pragului narinar.
%nestezia se practica pe cale orala si pe cale nazala.
2ehnica
Calea orala :
Este cea mai des folosita 7n practica stomatologica$ punctia anestezica practicandu&se la nivelul gaurii
incisive$ care se afla:
& !e linia mediana intre incisivi centrali superiori in regiunea anterioara retro & alveolara a boltii
palatine:
& La ;./ cm inapoia si deasupra coletului dintilor$ fiind acoperita de papila incisiva$ care constituie
reperul important pentru aceasta anestezie.
'olnavul e pozitionat cu capul in extensie si arcadele dentare larg deschise.
!unctia anestezica: e practica pe marginea papilei incisive$ la ;$/ cm 7napoia si deasupra marginii
gingivale. 1irectia canalelor palatine fiind oblica$ introducerea acului se va face de pe marginea opusa a
papilei$ astfel 7nc@t$ pentru a patrunde 7n canalul st@ng$ punctul de 7ntepatura va fi pe marginea dreapta a
papilei$ iar pentru canalul drept pe marginea st@nga. 7nteparea directa 7n papila incisiva este extrem de
dureitoasa si va trebui evitata: de asemenea$ 7nteparea papilei produce o hemoragie mai abundenta. 1upa ce
s&a patruns 7n mucoasa se in"ecteaza c@teva picaturi de solutie anestezica pentru a anestezia papila
incisivului central. Este necesara patrunderea 7n canal$ aceasta fiind favorizata de un ac subtire$ cu bizoul
scurt.
La patrunderea 7n canal nu i se mai pot imprima acului miscari laterale$ care pare fixat$ dar poate fi 7mpins
usor de&a lungul canalului. %d@ncimea la care se lasa anestezicul este de ;$/ cm de la patrunderea 7n canal.
Este necesara o cantitate mica de anestezie *;$/ ml+$ canalul fiind destul de 7ngust.
2eritoriul anesteziat: mucoasa palatina de la linia mediana la canin. C@nd se practica bilateral se produce
anestezia )Y4 anterioare a boltii palatine. 1e asemenea$ pentru interventiile asupra incisivilor centrali
*pulpectomie$ rezectie apicala$ extractie+ anestezia trebuie practicata bilateral$ dupa aceeasi tehnica prin
doua 7ntepaturi de o parte si de alta a papilei incisive.
C. %CE2EMI% !RIC ICFIL2R%NIE L,C%LI FC ',L2% !%L%2ICI
%nestezia se practica pentru fibromucoasa palatina atunci c@nd se intervine pe o zona mai redusa ca
7ntindere & )$2 dinti & de asemenea$ atunci c@nd este nevoie de vasoconstrictia unui teritoriu palatin pentru a
diminua s@ngerarea 7n timpul unei interventii chirurgicale *odentectomia caninului inclus pe cale palatina$
extirpari de tumori$ plastii diverse$ cum ar fi cele 7n cazul despicaturilor palatine la copii+.
Contraindicatii
!rocese inflamatorii sau tumorale 7n zona unde urmeaza sa se faca punctia.
(etode alternative:
& anestezia nervului palatin anterior la gaura palatina<
& anestezia nervului nazo&palatin<
& anestezia tronculara bazala a nervului maxilar.
Locul de punctie este la ) cm de marginea gingivala$ acul fiind tinut perpendicular pe os.
%derenta si grosimea mucoasei palatine necesita o presiune mai mare la in"ectare$ ceea ce provoaca
bolnavului o durere mai intensa. Cantitatea de anestezic este mica *;$4&;$/+.
, cantitate mai mare va produce o distensie mai ampla a fibromucoasei palatine$ decol@nd&o de pe planul
osos si produc@nd necroze.
EH/RA%/IA I0%I)I2I+OR )*1ERIORI
%u o radacina unica $ conica$ rotin"ita$ de obicei dreapta$ fara corburi sau deformatii$ orientata disto&
palatinal$ astfel incit$ impreuna cu axul coroanei$ fac un unghi obtuz. ,sul alveolar este spongios $ cu
compacta redusa< tabla vestibulara osoasa este mai subtire decit cea palaatinala. Incisivii laterali superiori
au o radacina aproximativ egala cu cea a incisivilor centrali$ dar este mai subtire$ avind o farma ovala$ mai
turtita in sens mezio&distal$ orientata disto&palatinal$ inclinarea palatinala fiind mai accentuata decit a cea a
incisivilor centrali.
e lucreaza cu vizibilitatea directa. 2etiera fotoliului va fi data pe spate$ astfel imprimindu&i&se capului o
usoara extensie.
2EKCIC%: creasta alveolara bine fixata intre index si police< dupa sindesmotomie$ se aplica clestele in
axul de implantare a radacinei. Luxatia se face prin miscari lenteda basculare vestibulo&orale$insistind mai
mult pe vestibular$ la incisivul central si mai mult la palatinal la incisivul lateral.se mai pot asocia miscari
de rotatie in ax.
EH/RA%/IA %A0I0*+*I )*1ERIOR
%re cea mai lunga radacina $ avind forma conica si o directie aproape verticala$ prezentind frecvent la apex
o corbura distala sau vestibulara$ fapt care favorizeaza fracturarea sa in timpul extractiei. #neori caninul
poate prezenta doua radacini orientate vestibular si palatinal. ,sul alveolar este spongios. !ortiunea
vestibulara a osului ce acopera radacina e mai proeminenta fara a fi insa groasa si constitue un relief
important pentru fizionomie intru cit pe ea se spri"ina partile moi ale obrazului.
1eoarece radacina e mai mare si e mai voluminoasa sunt necesare miscari de basculare mai puternice$
insistind mai mult oe vestibular. unt prezente si miscari de rotatie.
EH/RA%/IA 1RE.O+ARI+OR )*1ERIORI
!rimul premolar superior este are de obiceidoua radacini subtiri orientate vestibular si palatinal$ intre care
exista un sept osos destul de gros< radacina vestibulara este implantata intr&o zona cu corticala mai
compacta$ iar radacina palatinala este mai lunga. In cazurile in care exista o singura radacina$ aceasta este
turtita in sens mezio&distal si catre apex. ,sul alveolar este de obicei spongios< tabla osoasa vestibulara e
mai subtire.
%l doilea premolar superior are de obicei o singura radacina$ cu apexul cel mai adesea unic$ dar poate
prezenta bifurcatii orientate vestibular si palatinal. Radacinile premolarilor sunt despartite de sinuul maxilar
print&un perete osos$ a carui grosime variaza de la individ la individ.
2EKCIC%: dupa decolarea gingiei se aplica clestile< se va urmari ca axul de aplicare sa corespunda axului
dintelui. (iscarile de basculare atit vestibular cit si oral$ dar apoi e mai accentuata unde mobilitatea e mai
mare. (iscarile de rotatie sunt contraindicate la premolarul unul.
EH/RA%/IA .O+ARI+OR )*1ERIORI
!rimul molar e voluminos cu 4 radacini& una palatinala si 2 vestibulare. Radacinile vestibulare sunt turtite
in sens mezio&distal$ fiimd uneori incurbate convergent sau divergent in treimea apicala. Radcina mezio&
vestibulara poate fi un corp comun cu cea palatinala.
%l doilea molar e mai putin voluminos cu 4 radcini care pot sa se uneasca intr&un corp comun.
2abla osoasa la primul molar reprezinta o ingrosare la creasta zigomatica. inusul maxilar e despartit de
apexurile celor doi molari de perete osos foarte subtire.
2EKCIC%: capul pacientului usor in extensie$ cu gura deschisa moderat$ pentru a nu pune in tensiune
tesuturile moi ale obrazului. In cazul extractiei din partea dreapta$ capul va fi rotat putin spre stinga< pentru
partea stinga in partea opusa. Creasta alveolara se fixeaza intre index si police$ indepartindu&se si partile
moi. e fac miscari de basculare vestibulo& palatinale cu o amplitudine in crestere. , data cu cresterea
mobilitatii se fac miscari mai mari spre vestibular. %poi se face tractiunea in axul dintelui.
EH/RA%/IA .O+AR*+*I 3E .I0/E )*1ERIOR
1intele reprezinta o varietate de forma si de numar de radacini. ,sul spongios e destul de fragil si se poate
fractura cu usurinta< uneori sinusul maxilar poate trimete prelungire posterioara pina la nivelul radacinilor
molarului de minte.
2EKCIC%: gura pacientului va fi intredeschisa. Ci indexul si policile de la mina stinga a operatorui se
fixeaza alveola si concomitent indepartindu&se tesuturile moi. Cu elevatorul in baioneta se face
sindesmotomia. Luxatia se face prin miscari de basculare vestibulo&paltine$ amplitudinea fiind mai mare
vestibular.
8:. 1articularitile e&traciei "inilor arca"ei inferioare./ehnica> instrumentariul i meto"e "e
anestezie.
%CE2EMI% L% %RC%1% ICFERI,%RI
%CE2EMI% !LEJ%LI
tructura mandibulei nu permite difuzarea anestezicului din cauza corticalei mai groase. ingura zona unde
tesutul osos spongios este mai abundent si corticala osoasa mai subtire este zona incisivilor$ 7ndeosebi la
copii si tineri *fig. )3.2-+.
Indicatii
& anestezia a )&2 dinti frontali<
& anestezia mucoasei si periostului regiunii vestibulare frontale<
& vasoconstrictia unui teritoriu<
Contraindicatii
& afectiuni de tip inflamator 7n regiunea frontala<
& procese tumorale.
(etode alternative<
& anestezia tronculara periferica a nervului alveolar la pix<
& anestezia la gaura mentoniera.
2ehnica
!unctia anestezica se practica 7n vestibulul bucal la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila$ acul av@nd
bizoul paralel cu osul . !entru incisivii centrali inferiori anestezia plexala se face mai usor$ travers@nd
frenul cu acul din partea opusa. e vor in"ecta )&2 ml solutie anestezica$ 7n concentratie de )&2S.
!e versantul lingual $ pentru anestezia fibromucoasei$ punctia anestezica se face la limita mucoasei fixe$
unde mucoasa mobila se rasfr@nge spre planseul bucal. 1irectia acului va fi usor oblica.
%CE2EMI% CER0#L#I %L0E,L%R ICFERI,R
*%nestezia la pix+
). %nestezia nervului alveolar inferior pe cale orala
Este una dintre anesteziile cele mai folosite 7n practica stomatologica. unt descrise at@t tehnici orale$ c@t si
tehnici cutanate$ utilizate fiecare 7n functie de situatia clinica .
Indicatii:
Interventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada si a mucoasei vestibulare de la gaura mentoniera la
linia mediana.
Contraindicatii:
!rocese inflainatorii sau tumori la locul de punctie.
2ehnici alternative:
& anestezia la gaura mentoniera<
& tehnica >oa&>ates. I !ozitia bolnavului este cu capul
7n continuarea trunchiului sau 7n usoara
extensie$ cu arcadele dentare larg deschise$ expun@ndu&se bina regiunea retromolara.
Reperele sunt date de:
& Civelul palatului de ocluzie a molarilor inferiori
& Creasta temporala$ medial si periost de marginea anterioara a ramului mandibular
& !lica pterigomandibulara situata de&a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern.
!rin palpare cu indexul m@inii st@ngi$ c@nd anestezia se practica pe partea dreapta a bolnavului sau cu
policele$ c@nd anestezia se efectueaza pe st@nga se fixeaza punctul pentru punctia anestezica.
Locul de punctie este 7ntre creasta temporalajst plica pterigomandibulara$ la ) cm deasupra planului de
ocluzie a molarilor inferiori .
1irectia acului este la 7nceput sagitala antero&posterior$ p@na c@nd se ia contact cu osul 7n zona crestei
temporale$ corpul seringii ram@n@nd paralel cu arcada inferioara. %cul va progresa apoi 7n contact cu osul$
7naint@nd 7n profunzime pe fata interna a ramurei mandibulei si$ pe masura ce patrunde$ datorita oblititatii
acesteia$ necesitatea mentinerii contactului cu osul va deplasa progresiv corpul seringii catre linia mediana
a mandibulei$ a"ung@nd chiar 7n dreptul caninului sau premolarilor arcadei opuse$ 7n functie de gradul de
7nclinare a ramului mandibular.
In"ectarea anestezicului se 7ncepe 7n momentul 7n care acul atinge osul si continua p@na la )$/&2 cm 7n
profunzime< la ) cm ad@ncime se anesteziaza nervul lingual$ apoi la )$/&2 cm nervul alveolar inferior situat
mai posterior. %nestezia se instaleaza 7n /&); minute.
2ehnica 1ielaufe.
!unctia anestezica se practica la ) cm deasupra planului de ocluzie$ imediat 7naintea ligamentului pterigo&
mandibular pus 7n tensiune prin deschiderea larga a arcadelor dentare< seringa fiind 7n contact cu comisura
bucala de partea opusa$ acul va avea o directie oblica 7napoi si 7n afara$ patrunz@nd direct pe fata interna a
ramului mandibular$ fara sa i se schimbe directia .
2ehnica (accarB.
!unctia anestezica se face mai sus$ la )/ mm de suprafata ocluzala a molarilor si la 2&4 mm 7nauntrul
crestei temporale.
%cul patrunde oblic$ seringa venind 7n dreptul incisivului lateral superior de partea opusa. Introduc@ndu&se
acul 7n profunzime )/ mm$ el va a"unge 7n mi"locul fetei interne a ramurii ascendente$ deasupra spinei
pix$ unde se lasa depozitul anestezic.
2ehnica argenti.
!rin aceasta tehnica$ se in"ecteaza direct solutia anestezica la nivelul gaurii mandibulare$ evif@ndu&se
introducerea prea profunda a acului$ care dupa argenti da prea multe esecuri.
Intepatura se face 7nauntrul crestei temporale$ la G&); mm deasupra planului de ocluzie al molarilor$ d@nd
acului o directie transversala prin deplasarea seringii$ care vine 7n contact cu arcada dentara superioara$ 7n
zona canin&premolari de partea opusa.
1ificultati
Exista variatii individuale 7n configuratia anatomica a structurilor locale$ ce
pot determina dificultati 7n efectuarea corecta a tehnicii$ care se traduc prin
neinstalarea anesteziei$ cum ar fi:
& variatii de forma si dimensiune ale spinei pix<
& 7nclinare variabila a ramurii mandibulare fata de planul sagital *prea oblica sau paralela cu planul sagital+.
& variatii in latime a ramurii mandibulare<
& variabilitatea pozitiei gaurii mandibulare 7n plan vertical *la copii este mai "os dec@t la adulti$ la batranii
edentati este mai greu de localizat din cauza lipsei unui reper important & planul de ocluzie al molarilor<
& prezenta de ramuri nervoase accesorii de inervatie a pulpei dentare *7n general la premolari si molari+.
Este posibil ca ramurile sa provina din fibre senzitive satelite ale nervului m#ohioidian$ sau din fibre
sensitive somatice$ satelite ale simpaticului cervical.
%ccidente
7n timpul patrunderii acului pot fi 7ntepate vasele alveolare care se afla 7n spatiul pterigo&mandibular$
7mpreuna cu formatiunile nervoase *n. lingual$ n. alveolar inferior$ n. bucal+.
!atrunderea anestezicului 7n vas va duce la antrenarea anestezicului 7n circulatie$ produc@nd: paloare$
palpitatii si lipotimii. %cest nea"uns se evita prin aspirarea de control 7nainte de a in"ecta substanta. 1e
asemenea$ 7nteparea vaselor va duce la formarea de hematoame 7n spatiul pterigo&mandibular$ care se pot
infecta.
1aca se introduce acul medial de plica pterigomandibulara se va infiltra peretele faringian. 7n aceasta
situatie$ nu se va instala anestezia 7n teritoriul pe care urmeaza sa se intervina$ 7n schimb se va produce o
tumefactie voluminoasa 7n zona pilierilor$ bolnavii acuz@nd "ena 7n deglutitie.
!atrunderea prea posterior 7n spatiu pterigo&mandibular va conduce acul 7n lo"a parotidei$ urmata de
anestezia nervului facial tradusa prin paralizia tranzitorie a muschilor fetei de partea respectiva. 2ot ca
accidente se mai citeaza 7nteparea venei faciale posterioare sau chiar a arterei carotide externe.
1aca punctia se practica prea lateral$ acul ia contact cu ramul mandibular si nu se va obtine anestezia. In
aceste cazuri fie se retrage acul si se va reorienta prin tatonare usoara$ fie se va repeta punctia *dupa ce s&
a7ischimbat acul+ mai medial.
C@nd punctia se practica prea sus *mai cranial+$ solutia anestezica poate difuza prin incizura sigmoida$
duc@nd la pareza muschiului maseter$ cu edem regional.
#neori se poate infiltra nervul auriculotemporal$ cu senzatia de anesteziere a urechii externe. Ruperea
acului se poate produce atunci c@nd se utilizeaza ace folosite de mai multe ori$ 7n schimbarile bruste de
directie a acului$ c@nd pacientul schimba brusc pozitia capului 7n timpul anesteziei si 7n deschiderile
exagerate ale cavitatii bucale 7n timpul anesteziei$ c@nd intra brusc 7n tensiune ligamentul pterigo&
mandibular care poate rupe acul.
%CE2EMI% CER0#L#I LIC>#%L *concomitent cu anestezia n. alveolar inferior+
Cervul lingual se anesteziaza$ de obicei$ o data cu nervul alveolar inferior prin procedeele descrise *vezi
anestezia nervului alveolar inferior+ astfel$ 7n timpul anesteziei efectuata la spina pix pe cale endobucala$
la ) cm profunzime de locul de punctie se lasa ;$/&) ml substanta anestezica pentru nervul lingual$ acesta
afl@ndu&se mai anterior cu )&)$/ fata de nervul alveolar inferior.
Exista autori care lasa depozitul anestezic dupa ce au efectuat anestezia la pix$ retrag@nd acul )&)$/ cm.
%cest procedeu este cel mai des folosit 7n practica stomatologica.
!rin tehnica de anestezie pe cale submandibulara$ acul a"unge la 3 cm la spina pix si$ introduc@ndu&) mai
profund$ la / cm$ a"ungem 7n vecinatatea nervului lingual si putem lasa substanta anestezica pentru acesta.
!rin tehnica de anestezie pe cale retromandibulara$ acul va ft7mpins anterior la 3 sau chiar / cm 7n raport cu
grosimea partilor moi$ pentru a se a"unge la ) cm 7naintea gaurii mandibulare unde se afla depozitul
anestezic pentru nervul lingual.
%nestezia separata a trunchiului nervului lingual.
Indicata 7n interventiile chirurgicale asupra planseului bucal *extirpari de calculi din canalul Harthon$
ranula$ chist dermoid$ alte tumori ale planseului+$ precum si interventiile pe limba.
%nestezia tronculara a nervului lingual se practica pe cale endobucala$ 7n santul mandibulo&lingual.
Contraindicatii
!rocese inflamatorii sau tumorale ale planseului bucal 7n treimea sa posterioara.
2ehnici alternative: anestezia tronculara efectuata la trigonul mandibular sau 7n dreptul spinei pix.
2ehnica
!entru a expune bine planseul bucal$ bolnavul se va pozitiona &cu gura larg deschisa si limba 7mpinsa
medial cu un departator$ oglinda dentara sau cu a"utorul indexului m@inii st@ngi$ care va repera si locul de
punctie.
Reperele principale:
& #nghiul intern al mandibulei
& #ltimul molar inferior
& antul mandibulo & lingual
Locul de punctie: 7n dreptul ultimului molar$ 7nainte si 7nlauntrul unghiului intern al mandibulei$ 7n santul
mandibulo&lingual$ la "umatatea distantei dintre marginea libera a gingiei si baza limbii.
1irectia acului: 7napoi si usor 7n afara spre os. 1upa traversarea mucoasei$ se in"ecteaza progresiv$
merg@ndu&se aproximativ ) cm.
Cantitatea de anestezie necesara: )$/&2 ml solutie.
2ehnica 1. 2heodorescu Indicatii
%nestezia mucoasei portiunii anterioare a planseului bucal si a mucoasei gingivale de pe versantul lingual
7n regiunea dintilor frontali.Repere:
& caninul sau primul premolar<
& unghiul dintre mucoasa versantului lingual al mandibulei si planseului bucal. 2ehnica: punctia anestezica
se efectueaza cu un ac subtire 7n dreptul caninului
sau primului premolar 7n unghiul de rasfr@ngere a mucoasei procesului alveolar spre planseu.
1irectia acului: 7n "os si usor 7n afara spre os.
e traverseaza mucoasa$ patrunz@ndu&se 7n profunzime ;$/ cm si se in"ecteaza )$/&2 ml solutie anestezica.
%nestezia se efectueaza bilateral.
%nestezia limbii
ensibilitatea limbii este asigurata de nervii linguali$ laringeu superior si glosofaringian. %nestezia se poate
obtine printr&o singura in"ectie. %cul este introdus transcutan 7n regiunea submentoniera$ pe linia mediana$
7naintea osului hioid$ traverseaza planseul bucal si patrunde 7n parenchimul lingual$ la baza limbii.
e infiltreaza progresiv solutia anestezica$ 7n timp ce cu indexul m@inii st@ngi aplicat pe fata dorsala a
limbii se controleaza ca acul sa nu perforeze mucoasa.
%CE2EMI% CER0#L#I (EC2,CIER I ICCII0
%nestezia acestor nervi este indicata pentru interventiile dentoalveolare si asupra partilor moi
labiomentoniere si 7n cazurile 7n care accesul la spina pix este 7mpiedicat de un proces patologic
*inflamator sau tumoral+$ precum si 7n vederea completarii unei anestezii la gaura mandibulara de partea
opusa.
(etoda se utilizeaza si 7n tratamentul nevralgiei trigeminale cu zona rrigger 7n acest teritoriu$ c@nd se
practica infiltratiile la gaura mentoniera.
Repere: >aura mentoniera este situata pe fata externa a corpului mandibulei$ la "umatatea 7naltimii osului$
7ntre radacinile celor doi premolari.
La edentati$ sediul gaurii mentoniere este apreciat la mi"locul distantei dintre simfiza mentoniera *linia
mediana a mandibulei+ si marginea anterioara a muschiului maseter. 1e asemenea$ din cauza atrofiei
procesului alveolar la edentati$ gaura mentoniera poate a"unge foarte aproape de creasta alveolara$ uneori
chiar sub mucoasa gingivala$ pe creasta.
Canalul mentonier are o directie de "os 7n sus$ dinainte 7napoi si dinauntru 7n afara.
%nestezia se practica pe cale orala sau pe cale externa.
Calea orala
Este mai des folosita 7n practica. 'olnavul se pozitioneaza cu arcadele 7ntredeschise. e 7ndeparteaza buza
inferioara si partile moi ale obrazului cu policele m@inii st@ngi$ celelalte degete spri"inind marginea bazilara
a mandibulei pentru fixarea acesteia.
!unctia anestezica se practica 7n vestibulul inferior$ 7n mucoasa mobila$ 7n dreptul radacinii meziale a pri&
mului molar.
1irectia acului: oblica 7n "os$ 7nauntru si 7nainte$ fac@nd un unghi de )/&2;] cu axul premolarului doi si
capat@nd astfel 7nclinarea corespunzatoare orientarii canalului mentonier$ care priveste 7n sus 7napoi si 7n
afara.
1upa traversarea mucoasei$ se atinge planul osos si prin tatonare se cade 7n gaura mentoniera. In momentul
7n care se anga"eaza 7n canal$ acul devine fix$ bolnavul acuz@nd o f ulgeratie 7n dintii incisivi.
Cantitatea de solutie anestezica in"ectata este de ;$/&) ml. !entru a anestezia si nervul incisiv se 7mpinge
acul 7n canal 7nca 3&/ mm si se mai in"ecteaza ;$/ ml anestezic.
AB=!:=CDA B=RV'L'D E'CAL
Este indicata pentru interventiile asupra partilor moi ale obrazului$ iar 7n practica stomatologica ca o
anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolara vestibulara 7n cazul extractiilor molarilor
inferiori$ asociata cu anestezia tronculara a nervului alveolar inferior la spina pix.
e efectueaza pe cale orala sau cutanata.
alea orala
'olnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. e repereaza cu policele st@ng marginea anterioara a
ramurei mandibulare$ la baza apofizei coronoide$ care se percepe ca o creasta osoasa prin grosimea
mucoasei.
Locul de punctie este la intersectia acestei creste osoase cu planul de ocluzie a molarilor superiori.
#n alt reper: la ) cm 7napoia si dedesubtul orificiului canalului tenon.
<irectia acului; orizontala dinainte&7napoi si dinauntru&mafara$ corpul seringii a"ung@nd 7n dreptul
comisurii bucale.
e perforeaza cu acul mucoasa si muchiul buccinator si se a"unge pe marginea anterioara osoasa a ramului
mandibular la baza apofizei coronoide$ unde se lasa anestezicul.
AB=!:=CDA B=RV'L'D MA!=:=R
e foloseste 7n caz de trismus pentru a face posibila deschiderea arcadelor dentare 7n vederea practicarii
unei anestezii sau chiar a unei interventii chirurgicale.
I :ehnica
I %nestezia se efectueaza la nivelul incizurii sigmoide *procedeul 'ereher+. e repereaza prin palpare$
7naintea tragusului$ marginea inferioara a arcadei zigomatice$ sub care se percepe depresiunea
precondiliana.
I !unctia se face 7n contact cu osul$ imediat 7naintea tuberculului anterior zigomatic$ acul fiind pozitionat
perpendicular pe planul cutanat si av@nd o directie transversala dinafara 7nauntru.
In"ectarea substantei se 7ncepe imediat ce s&a a"uns la muschiul maseter$ la o profunzime de ;$/&) cm$ 7n
raport cu grosimea tegumentului si stratului subcutan$ si se continua 7n straturi p@na la o ad@ncime de 2$/
cm. e introduc 2&4 ml de solutie anestezica.
!entru a se infiltra si nervii temporali$ 7n caz de contractura a muschiului temporal si pterigoidienilor$
substanta anestezica se va in"ecta mai profund$ la 4&4$/ cm$ travers@nd prin incizura sigmoida.
AB=!:=CDA !DM'L:ABA
*%nestezia mai multor ner$i prin aceeasi injectie!
%rocedeul Veisbren
Reprezinta anestezia simultana a nervilor alveolar inferior$ lingual si bucal.
Cele trei trunchiuri nervoase se gasesc 7nvecinate 7n dreptul tuberozitatii mandibulare$ proeminenta osoasa
situata pe fata interna a ramurii mandibulare la "umatatea distantei dintre incizura sigmoida si spina pix si
rezulta din unirea celor doua creste care coboara una pe fata interna a coronoidei si cealalta de la colul
condilului.
:ehnica
'olnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. e repereaza plica pterigoman&dibulara si marginea
anterioara a mandibulei$ 7ntepatura practic@ndu&se lateral de plica si medial de baza apofizei coronoide$ la
;$/ cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori.
La edentati$ punctia se efectueaza la )$/ cm sub creasta alveolara superioara.
<irectia acului; este perpendiculara pe planul mucos$ astfel 7nc@t corpul seringii se afla 7n dreptul
molarului I de partea opusa$ 7mping@nd 7napoi comisura bucala.
e introduce acul pe aceasta directie si$ la aproximativ )$/ cm$ se atinge tuberozitatea mandibulei. %ici se
lasa o prima cantitate de anestezic *pentru nervul lingual si alveolar inferior+$ apoi se retrage acul 4&3 mm$
in"ect@ndu&se restul solutiei pentru nervul bucal.
%rocedeul Finestet
%nestezia simultana a nervilor alveolar inferior$ lingual$ maseterin si bucal.
:ehnica
'olnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. Locul de punctie este la ) cm deasupra suprafetei ocluzale a
ultimului molar inferior 7n dreptul liniei oblice externe reperata prin palpare cu degetul. e patrunde pe
creasta osoasa a marginii anterioare a ramului si se in"ecteaza ) ml anestezic pentru nervul bucal. e
introduce apoi acul pe fata externa a ramului si la )&)$/ cm ad@ncime se in"ecteaza ) ml anestezic pentru
nervul maseterin.
r
e retrage apoi acul si se insinueaza pe fata interna$ depasindu&se creasta temporala si$ la ) cm de creasta 7n
profunzime$ se lasa ) ml anestezic pentru nervul lingual si apoi mai 7n profunzime la 7nca ;$/&) cm$ se lasa
depozitul anestezic pentru nervul alveolar inferior.
%rocedeul FAG-FA:=!
2ehnica a fost imaginata de >eorge >aa&>ates 7n ):-4 si urmareste anestezia simultana a nervilor alveolar
inferior$ lingual$ bucal si auriculo&temporal.
e foloseste de predilectie c@nd anestezia nervului alveolar inferior este ineficace.
Contraindicatii;
- incapacitatea bolnavului de a deschide larg arcadele dentare<
& inflamatii<
& copii si handicapati.
:ehnica; se foloseste un ac lung *.&G cm+.
Locul de punctie este 7n mucoasa obrazului la 7nt@lnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala$ cu o
linie ce trece la "umatatea distantei dintre plica pterigo&mandibulara sittendonul de insertie a temporalului.
1irectia acului$ 7napoi si extern$ corpul seringii a"ung@nd 7n dreptul caninului sau premolarului de partea
opusa. e introduce acul 4&4$/ cm$ depozitul anestezic las@ndu&se sub insertia muschiului pterigoidian
extern pe fata interna a condilului.
1aca se patrunde mai mult$ se poate 7ntepa artera maxilara interna. 1e aceea$ se impune aspiratia 7nainte de
a in"ecta.
%rocedeul C? !:D=E=R-R?GDL<=RMABB %re avanta"ul ca se poate utiliza si 7n caz de trismus si se
bazeaza pe faptul ca$ 7n ) Y4 superioara$ ramul mandibular este situat aproape 7n plan sagital.
Locul de punctie; la baza apofizei coronoide$ d@ndu&i&se acului o directie dinainte&7napoi$ p@na c@nd se ia
contact cu tuberozitatea mandibulei$ unde se iasa anestezicul.
EH/RA%/IA I0%I)I2I+OR )I %A0I0I+OR(
Incisivi centrali inferiori sunt cei mai mici dinti. Implatarea e in sens oro&vestibular. %pexurile sunt drepte
dar pot uneori reprezinta o corbura distala. ,sul are o structura spongioasa< atit incit si cortical linguala cit
si vestibulara sunt subtiri si spre treimea inferioara mai groase. (ezial se gaseste semfiza mentoniera ce
ofera odsului o rezistenta mai mare.
2EKCIC%: capul bolnavului la nivelul cotului operatorului. patarul fotoliului este drept$ capul in
continuarea coloanei vertebrale. 1upa sindesmotomie si adaptare luxatia se face prin miscari de basculare
vestibulo&linguala$ intensiindu&se spre vestibular. (iscarile de rotatie nu se infaotuesc.
EH/RA%/IA 1RE.O+ARI+OR I0'ERIORI
%u radacina puternica unica$ avind o directie de implantare aproape verticala. 2abla osoasa are grosime
egala atit vestibular cit si lingual. Intre apexul celor doi premolari se afla gaura mentoniera.
2EKCIC%: capul drept$ gura larg deschisa$ operatorul poate fi plast in fata si in dreapta bolnavului pentru
extractia premolarilor din stinga si din dreapta si inapoia bolnavului pentru cei din dreapta. (ina stinga
indreparteaza partile moi labiogene. Luxai se face prin miscari de basculare vestibulo&linguale.
EH/RA%/IA .O+ARI+OR I0'ERIORI(
und dinti cu coaroane voluminoase si cu doua radcini situate mezial si distal. ,sul alveolar este compact $
cu table osoase$ vestibulare si orala$ ingrosate de liniile oblice interne si externe. !e sub alveolele molarilor
trece canalul mandibular.
2EKCIC%: se fixeaza bine mandibula$ se face decolarea gingiei apoi aplicarea clestelui. Luxatia se face
prin miscari lente vestibulo&linguale $ la o mobilitatte sufiecienta se face tractiunea in ax.
EH/RA%/IA .O+AR*+*I 3E .I0/E I0'ERIORP
,sul e gros atit vestibular cit si distal$ in lingual e subtire. E situat in vecinatatea pilierului amigdalian
anterior. In invecinatate e canalul mandibular.
2EKCIC%: cu clestile dac radacinile sunt verticale sau divergente. Cu elevatorul Lecluse in cele lalte
cazuri. La extractie cu elevatorul capul pacientului e indreptat spre dreapta $ iar operatorul va sta in dreapta
si in fata< pentru extractia molarului din dreapta$ capul pacientului spre stinga $ iar operatorul in ddreapta si
in spate$ il va incon"ura cu antebratul.
La extractia cu clestele: dupa sindesmotomie si fixarii clestilor se fac miscari de basculare vestibulo&
linguale prin miscari de supinatie si pronatie. %poi tractiune inax.
La extractie cu elevatorul: dupa decolarea gingiei virful elevatorului se insinueaza vestibular intre fata
meziala a molarului4 si distala a molarului 2. prin miscari de pronatie si supinatie $ virful elevatorului se
insinuiaza intre punctul de contact si marginea libera a lveolei. Elevatorului i se imprima o usoara rotatie in
ax de "os in sus $ inainte&inapoi.
8:. /ehnica e&traciei "entare cu ajutorul ele$atorului. 1articulariti. In"icaii.