PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL Afaceri Economice Internationale An3 sem.

1
Adevarat/Fals
_A_1.Pietele de capital pot fi grupate n functie de anumite criterii si caracteristici, cum ar fi: nivelul de
tranzactionare, tipul de hrtii de valoare tranzactionate, procedurile de schimb utilizate, localizarea fizica a
pietei etc.
_A_2.Avantajele finantarii economiei cu ajutorul pietelor de capital pot fi privite cel putin din doua puncte de
vedere:
bancile beneficiaza de o sursa permanenta de fonduri, fara a se solicita plati fixe sau dobnzi;
ntreprinzatorii beneficiaza de scaderea riscului si de capitalul necesar nceperii si derularii unor afaceri.
_A_3. Instrumentele tipice emise pe pietele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub denumirea de
obligatiuni (bonds) si certificate (notes).
_A_4. Instrumentele emise pe piata titlurilor de valoare sunt, de regula, denumite actiuni (stocks sau shares).
_F_5. Obligatiunile cu warant difera de cele convertibile prin aceea ca prezinta caracteristici de optiune call pentru
emitenti, care sa permita fortarea exercitarii warantelor, daca pretul actiunilor obisnuite depaseste o anumita limita
stabilita.
_A_6. Emisiunile de obligatiuni pot fi:
publice, daca: a) sunt oferite spre vnzare oricarui investitor si, cumulativ, b) daca prospectul de emisiune
garanteaza cotarea la bursa a obligatiunilor;
plasamente particulare, daca: a) sunt preluate integral de anumiti investitori sau b) nu vor fi cotate la bursa.
_A_7. Emitentul unei obligatiuni are doua sarcini:
sa verse detinatorului o recompensa anuala a carei suma totala este fixata la emisiune;
sa ramburseze capitalul mprumutat, n conditiile stabilite prin contractul de emisiune.
_A_8. Euroobligatiunile se deosebesc de obligatiunile emise pe piata obligatara nationala prin:
necesitatea unor sindicate de emisiune internationale, prin a caror mijlocire se asigura distribuirea optimala a
titlurilor de acest gen pe mapamond;
adoptarea unui statut fiscal preferential.
_A_9. Euroobligatiunile sunt scutite de impozitul pe surse de venit de catre tarile emitente.
_A_10. Titlurile de stat se prezinta sub forma de bonuri de tezaur, certificate de trezorerie si alte instrumente cu
scadenta de un an sau de pna la un an si sub forma de obligatiuni si alte instrumente cu scadente mai mari de
un an.
_F_11. Un produs derivat este un contract financiar, ntre doua sau mai multe parti, care deriva din valoarea anterioara a
unui activ de referinta.
_F_12. Pe pietele financiare se tranzactioneaza mai multe tipuri de actiuni derivate ca optiuni, contracte cuvant
indecent, warante s.a., a caror tipologie este n permanenta diversificare.
_F_13. Nu exista diferente notabile ntre tranzactionarea instrumentelor financiare derivate la bursa si cele
tranzactionate pe pietele OTC .
_F_14. Detinatorul contractului forward are posibilitatea sa aleaga ntre a cumpara sau nu activul de baza, ca n cazul
optiunilor.
_A_15. Un contract forward are pe toata durata lui o valoare care depinde, cel putin, de timpul si de pretul
activului de baza, dar si de momentul ncheierii lui. Aceasta valoare se numeste valoare forward.
_F_16. Contractele forward nu sunt tranzactionate la bursa si prezinta conditii standardizate, transparente.

_F_17. Pret forward = Pret la vedere (spot) sau de numerar (cash) - Cost de derulare (cost of carry)
_F_18. Principalul avantaj al contractelor forward este acela ca nu fixeaza preturile pentru o data n viitor.
_A_19. Principalul dezavantaj al contractelor forward este ca, daca preturile spot evolueaza ntr-un sens sau
altul la data scadentei, atunci pentru parti nu exista nici o cale de a iesi din contract.
_A_20. Contractul forward este predecesorul contractului cuvant indecent.
_A_21. Exista doua tipuri de active de referinta (suport) pentru care se ncheie contracte cuvant indecent, si
anume:
1) contracte cu livrare la termen pentru marfuri (Commodity Futures);
2) contracte cu livrare la termen avnd ca suport active financiare (Financial Futures).
_A_22. Intermedierea de catre o casa de compensare reflecta faptul ca ntre cumparator si vnzator nu se ncheie
nici un contract; contractele cuvant indecent se ncheie ntre acestia si casa de compensare care actioneaza ca o
contrapartida pentru ambele parti carora le confera protectie, permitnd ca tranzactionarea sa se faca liber.
_F_23. Contractele cuvant indecent sunt marcate la piata (marked-to-market), pe o baza saptaminala.
_A_24. Principala diferenta dintre contractele forward si contractele cuvant indecent este ca un contract forward
este un acord OTC singular (one-off) ntre un comparator si un vnzator, n timp ce un contract cuvant indecent
reprezinta o succesiune de contracte repetate, tranzactionate la o bursa.
_A_25. n general, speculatorii:
cumpara contracte cuvant indecent go long atunci cnd estimeaza ca preturile viitoare vor creste;
vnd contracte cuvant indecent go short atunci cnd estimeaza ca preturile viitoare vor scadea.
_A_26. Optiunile sunt contracte care se ncheie ntre un vnzator (writer) si un cumparator (holder).
_A_27. Prima unei optiuni este formata din doua elemente de baza: valoarea intrinseca si valoarea timp.
_F_28. Valoarea timp este suma realizata de detinatorul optiunii daca el si-ar exercita optiunea imediat.
_F_29. Valoarea intrinseca reflecta posibilitatea ca o optiune sa cstige valoare intrinseca si sa devina n bani, nainte
de expirare.
_A_30. Momentul optim de exercitare a unei optiuni este dat de relatia dintre pretul de exercitare (strike) si
pretul activului de referinta.
_A_31. Optiunea care are un pret de exercitare (strike) la acelasi nivel sau apropiat de pretul activului de
referinta este cunoscut ca fiind At-The-Money (ATM).
_A_32. O optiune al carei pret de exercitare (strike) este de asa natura nct, daca optiunea ar fi exercitata
imediat, s-ar realiza un profit, este cunoscuta ca fiind In-The-Money (ITM).
_F_33. Formula put da dreptul, dar prevede si obligatia detinatorului optiunii sa vnda la exercitare activul de baza la
pretul de exercitiu.
_F_34. Formula call da dreptul dar prevede si obligatia detinatorului optiunii sa cumpere, la exercitare, activul de baza
la pretul de exercitiu.
_A_35. Situatia n care se gaseste detinatorul unei optiuni se numeste pozitie lunga (long position), n timp ce
emitentul se spune ca se gaseste n pozitie scurta (short position).
_A_36. n functie de termenul de exercitiu, adica de momentul n care detinatorul unei optiuni si exercita
drepturile prevazute n contract, exista: optiuni europene, la care exercitarea se poate face numai la termenul de
expirare; optiuni americane, la care exercitarea se poate face oricnd, fara a depasi termenul de expirare.

_A_37. Optiunile exotice, care sunt optiuni cu o structura mai complicate dect a optiunilor de cumparare (calls)
si a optiunilor de vnzare (puts) standard, ncorpornd elemente sau restrictii speciale. Un tip de optiune exotica
este Optiunea Asiatica.
_A_38. Optiunile vanilla sunt optiunile pentru care pretul de exercitiu se fixeaza cu anticipatie, mai exact, la
momentul emiterii.
_A_39. Optiunile exotice sunt optiunile pentru care pretul de exercitiu se stabileste printr-o anumita regula cu
ajutorul careia se determina n functie de pretul activului de baza.
_A_40. Optiunile exotice sunt foarte numeroase: binare (digitale), compuse, exchange, barrier, chooser (as-youlike-it), asiatice, look-back, twocolor- rainbow, range forwards, ladders, pariziene, rusesti, cliqet etc.
_F_41. Piata swapurilor consta din schimbarea unui avantaj bancar, pe care un jucator de pe piata l detine pe o piata,
contra unui avantaj echivalent al unui alt jucator de pe piata, pe o piata diferita.
_A_42. Schimbul reciproc de plati asociat swapului, si care rezulta din acesta, aduce beneficii ambelor parti
implicate.
_A_43. Pe piata bursiera, contractul cuvant indecent reprezinta un acord de vointa pentru a vinde sau a
cumpara un activ financiar: a) ntr-o anumita cantitate, b) la un pret prestabilit la ncheierea contractului si c) cu
lichidarea n viitor.
_A_44. Contractele cuvant indecent sunt marcate zilnic pe piata prin intermediul casei de compensatii.
_A_45. Operatiunea cuvant indecent evita operatiunile si costurile pe care le presupune executarea n natura.
_A_46. Actuala tendinta n conducerea societatilor pe actiuni (marilor corporatii) este guvernarea corporativa.
_A_47. n universul economic al zilelor noastre, corporatia este forma dominanta de organizare a afacerilor.
_A_48. Administrarea corporatiei si are nucleul n bordul director.
_A_49. Relatia dintre actionari si Consiliul Director poate fi privita ca una de delegare.
_F_50. Pretul pe care l platesc toti membrii pentru avantajele structurii corporative este cistigarea controlului
companiei.
_A_51. Un sistem eficient de conducere corporativa i reasigura pe investitori ca acele companii le vor folosi banii
n scopuri lucrative, garantnd faptul ca activitatea economica a firmei va avea success si nu va fi afectata n nici
un fel de riscul conducerii unei organizatii.
_F_52. n tarile mai dezvoltate, practicile guvernarii corporative au fost impuse pe companii mai mult de catre
investitorii guvernamentali.
_A_53. n diferite tari, au stat la baza doua modalitati de abordare n stabilirea sistemelor de conducere
corporatista: politica acordarii de reduceri si politica rigida (autoritara).
_F_54. Un sistem eficient de conducere corporativa i reasigura pe investitori ca acele companii le vor folosi banii n
scopuri de finantare, speculative primordial, garantnd faptul ca activitatea economica a firmei va avea success si nu va
fi afectata n nici un fel de riscul conducerii unei organizatii.
_F_55. Actiunile echitabile ntr-o companie cu raspundere limitata nu sunt considerate o forma de proprietate care poate
fi transmisa prin cumparare, vnzare sau transfer.
_A_56. n aproape toate tarile, actionarii au puterea sa amendeze legile sau alte documente organice, sa adopte
rezultatele dezbaterilor, sa aprobe selectarea personalului examinator, a controlului anual, sa hotarasca
mpartirea dividendelor, sa ncuviinteze tranzactiile importante, cum ar fi fuziunile, achizitiile sau preluarile si,
dupa cum am mentionat anterior, sa aleaga corpul de control.

_F_57. n mod normal, tarile nu recunosc drepturile actionarilor, n ciuda numarului de actiuni detinute, de a participa si
de a vota n adunarile generale.
_F_58. Setul al II-lea de principii OCDE lanseaza teoria ca modelul de guvernare corporativa nu ar trebui sa asigure
tratamentul echitabil tuturor actionarilor, inclusiv a celor minoritari sau straini.
_A_59. Regulile aplicabile n cazul drepturilor de vot ale actionarilor variaza pna la a recunoaste principiile
proportiei votului individual.
_A_60. Posibilitatea actionarilor de a participa la ntrunirile generale pot fi limitate de dificultatile ca si de
costuri, alaturi de o multime de legi si cereri legate de concluziile firesti ale dezbaterilor, dovada a puterii
actiunilor, a ntlnirilor si a mecanismelor de vot prin mputernicire.
_A_61. Consiliul Director reprezinta autoritatea ce guverneaza corporatia.
_A_62. Rolul presedintelui n asigurarea unei bune guvernari corporative este crucial.
_F_63. Consiliul Director trebuie sa includa un echilibru ntre directorii executivi si cei fara putere executiva , astfel
nct o persoana sau un grup restrns de indivizi sa poata domina puterea de decizie a consiliului.
_F_64. Rolul presedintelui n asigurarea unei bune guvernari corporative nu este neaparat crucial.
_F_65. Majoritatea directorilor non-executivi ar trebui sa fie dependenti de management si fara constrngerile impuse
de afaceri sau alt gen de relationare, care ar putea sa se interfereze cu exercitiul analizei subiective.
_A_66. Presedintii Consiliului de Conducere trebuie sa se asigure ca directorii non-executivi receptioneaza n
timp util datele relevante filtrate conform nevoilor lor, ca sunt informati pe scurt n mod corespunzator cu
privire la problemele ridicate la ntrevederi si ca-si aduc o contributie utila n practica.
_F_67. Presedintele comisiei de verificare nu trebuie sa fie diferit de presedintele Consiliului Director.
_A_68. Comisia de verificare trebuie sa se implice n alegerea si schimbarea oricaror auditori externi.
_F_69. O comisie de nominalizare in functie revizuieste saptaminal componenta Consiliului Director pentru a se asigura
ca acesta se bucura de amestecul potrivit de experienta si profesionalism.
_F_70. Majoritatea companiilor publice au 3 sau 4 directori cu putere executiva.
_A_71. Implementarea politicilor Consiliului Director legate de risc si control este de competenta conducerii
firmei.
_A_72. Conducerea firmei este raspunzatoare pentru forma si modul de implementare a sistemului intern de
control si raspunde direct Consiliului Director.
_F_73. Managementul la vrf si Consiliul Director nu poate cere asigurari obiective si consiliere pe probleme de risc si
control.
_A_74. Numirea n functie si demiterea comisiei de audit intern necesita ratificarea Comitetului/Consiliului
Director.
_F_75. Eficienta rolului auditului extern depinde nu numai de initierea activitatii sale, dar si de calitatea resurselor sale
n ceea ce priveste oamenii, capacitatile, banii si tehnologia.
_F_76. O tendinta recenta n dezvoltarea pietelor bursiere este procesul de internationalizare ce a cuprins principalele
burse, dar, ndeosebi, bursa irlandeza si, mai ales n ultima perioada, piata bursiera germana.
_F_77. O obligatiune externa este una emisa de un debitor pe o piata sau pe piete de capital din afara tarii n care rezida
creditorul.

_F_78. O obligatiune straina este una plasata n numele unui rezident de catre un sindicat intern de institutii financiare
pe piata unei singure tari si este denominata n moneda tarii respective.
_F_79. O emisiune internationala sau de euroobligatiuni este una plasata pe pietele a cel putin doua tari si este emisa
ntr-o moneda care trebuie sa fie a vreuneia dintre tarile respective; de obicei, ea este plasata de un sindicat international
de institutii financiare din mai multe tari.
_A_80. Organismul suprem cu rolul de conducere a bursei este format din membrii plini ai institutiei si poarta
denumiri diferite: adunarea generala (n cazul burselor constituite ca societati pe actiuni) sau asociatia bursei (n
cazul asociatiilor fara scop lucrativ).
_A_81. Organul suprem de decizie, n cazul bursei londoneze (Unlisted Securities Market), este Consiliul Bursei .
_F_82. Activitatea curenta a bursei este posibila prin munca unui aparat executiv format din angajati cu functii operative
care alcatuiesc mpreuna managementul institutiei si grupul de lucratori subiectivi.
_F_83. Conducatorul aparatului executiv al bursei este presedintele bursei (sau directorul general al bursei) ales de
Adunarea Generala a bursei si aprobat de Consiliul Director.
_A_84. AMEX accepta la cotatie si acele societati care nu au obtinut beneficiile prevazute, dar cu conditia ca
aceste societati sa fi avut, n trei ani de existenta, beneficii de cel putin 15 milioane de dolari.
_A_85. Londra este orasul n care se negociaza cel mai mare numar de valori internationale prin intermediul
sistemului Stock Exchange Automated Quotations (SEAQ) de cotare electronica.
_F_86. Ca structura, SEAQ International se aseamana cu o piata en detail, unde tranzactiile se desfasoara ntr-un numar
mare cu discretie.
_F_87. Certificatul de proprietate (voucher) reprezinta un titlu financiar aparte: el da dreptul de obtinere a unor
obligatiuni la firmele puse n vnzare de stat.
_F_88. La Tokyo Stock Exchange, principala bursa japoneza, calitatea de membru revine exclusiv societatilor financiare
autorizate n acest sens de Consiliul Director.
_A_89. La Tokyo Stock Exchange, principala bursa japoneza exista trei categorii de membri: membri plini,
membri saitori tipici pentru bursele japoneze si membri speciali.
_A_90. Organul suprem de conducere a bursei este format, n principiu, din totalitatea membrilor plini ai
institutiei si poarta diferite denumiri: Adunarea Generala (n cazul burselor constituite ca societati pe actiuni),
Asociatia Bursei (n cazul asociatiilor fara scop lucrativ), etc.
_A_91. Organul de conducere permanenta a bursei stabileste directiile de baza ale desfasurarii activitatii bursei
si poarta diferite denumiri: Consiliul Directorilor (Board of Directors, la NYSE, American Stock Exchange),
Comitetul Guvernatorilor (Board of Governors, la Tokyo Stock Exchange), Consiliul Bursei (la Londra).
_A_92. n Marea Britanie o societate poate ndeplini att functia de broker, ct si pe cea de jobber (actionnd n
cont propriu, ca principal).
_A_93. Locul central n cadrul firmelor de brokeraj l ocupa brokerul de titluri (stockbroker), numit si
responsabil cu contul (account executive).
_A_94. n cazul celor mai multe piete continue, rolul central n mecanismul tranzactional revine creatorului de
piata (market maker).
_F_95. Intotdeauna pretul bid este mai mare dect pretul ask, iar diferenta dintre ele numita spread este sursa de
venituri pentru market maker.
_A_96. In septembrie 1990, reprezentantii marilor burse au elaborat un proiect bursier comun, schitnd
arhitectura unei viitoare Euroburse.

_A_97. Obiectivul principal al procesului de automatizare si electronizare a burselor de valori l constituie

marirea, n timp si spatiu, a pietei propriu-zise de capital.
_A_98. Principala functie a indicelui bursier este de a reflecta evolutia de ansamblu a pietei bursiere.
_F_99. Dow Jones Industrial Average este al doilea indice bursier aparut la Bursa din New York n 1896.
_A_100. Consiliul Pietelor Financiare supervizeaza ansamblul pietelor si da intermediarilor acordurile necesare
pentru ca ei sa intervina pe aceste piete; el se pronunta asupra ofertelor publice.
_F_101. Euronext Paris S.A. este o ntreprindere de servicii care gestioneaza un ansamblu de burse.
_F_102. Capitalizarea bursiera n tarile europene se situeaza pe pozitia a patra, dupa pietele americana, japoneza si
asiatica.
_A_103. Pe piata financiara belgiana functioneaza trei burse la: Bruxelles, Anvers si Liege (bursa fondurilor
publice).
_A_104. Buna functionare a pietei de capital belgiene este asigurata de: societatile de bursa, Comisia de bursa,
Comisia bancara si intermediari.
_A_105. Zrichul are doua piete bursiere:
prima piata, cu 422 de companii listate (din care 57% straine);
piata a doua, cu 60 de companii (din care 10% straine).
_A_106. Piata elvetiana este controlata de trei mari banci: Union Bank of Switzerland, Swiss Bank Corporation
si Credit Suisse si nu exista, practic, societati cu caracter exclusiv bursier.
_A_107. Piata elvetiana este concentrata doar n 3 centre importante: Ble, Geneve si Zrich (ce functioneaza
nca din secolul al XIX-lea).
_F_108. Exista 6 burse franceze: Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille, Nancy si Nantes.
_F_109. Societatea Burselor Franceze nu dispune de servicii functionale si de buget propriu.
_A_110. Bursa din Atena este condusa de un consiliu format dintr-un presedinte si un vicepresedinte alesi din 7
membri, din care 3 alesi de minister, 2 numiti de membrii bursei si ceilalti 2 de societatile cotate, personalul
bursei, fondurile mutuale si Banca Greciei.
_A_111. Sunt 10 burse n Italia: la Milano, Roma, Genova, Torino, Florenta, Venetia, Trieste, Neapole, Bologna si
Palermo.
_F_112. Indicele bursier principal in Spania este indicele general al Bursei din Milano, constituit pe cursurile a 75 de
societati, apartinnd la 9 sectoare: bancar, electricitate, constructii, chimie-petrol, textile, alimentatie, societati de
investitii, comunicatii si metalurgie.
_F_113. AMEX, denumita si Big Board, este o asociatie profesionala creata n 1792, care a stabilit regulile de
functionare ale primei piete bursiere din lume si care i controleaza pe membrii ei.

MULTIPLE CHOICE
1.In relatiile economice dintre natiuni, legaturile economice de export cunosc trei procese:
1) procesul de evaluare prin care, cu ajutorul unui etalon monetar international sau cu statut international, se creeaza
informatia de pret international pentru bunurile exportate;
2) procesul de repartitie prin care se finanteaza sau se crediteaza importatorul pentru a nlesni miscarea bunurilor de la
exportator la importator;
3) procesul de plata prin care, folosindu-se mijloacele de plata internationale, se sting obligatiile determinate de export
prin ncasarea contravalorii bunurilor exportate de catre exportator. Prin urmare, activitatea financiar-monetara
internationala cuprinde actiuni de evaluare, de repartitie si de credit si actiuni de plata ce au loc ntre tari.
c. 1+2+3
2. Finantele internationale cuprind:
1) pietele financiare internationale;
2) bancile internationale;
3) finantele ntreprinderilor internationale;
4) investitiile internationale de portofoliu;
d. 1+2+3+4
3. Piata financiara este alcatuita din urmatoarele componente, avnd n vedere tipul activelor financiare care se
negociaza si mecanismul prin care acestea sunt introduse n circuitul financiar:
1) piata monetara
2) piata de capital
c. 1+2
4. Pe care piata monetara se efectueaza tranzactii monetare, n moneda nationala, ntre rezidentii aceleiasi tari ?
1) nationala
a. 1
5. Piata monetara ndeplineste functia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate prin urmatoarele cai:
1) prin creditul acordat ntre banci;
2) prin cumpararea, de la diferite banci, a unor hrtii de valoare specifice pietei monetare, a caror scadenta este relativ
apropiata si care prezinta certitudine n ceea ce priveste transformarea lor n bani lichizi, fara pierderi.;
a. 1+2
6. Principalele functii ale pietelor de capital sunt:
1) emisiunea si vnzarea pentru prima data de titluri financiare ale emitentilor sau debitorilor catre posesorii de
capitaluri financiare care doresc sa cumpere valori mobiliare;
2) negocierea de valori mobiliare, cu conditia ca acestea sa fie vndute si transformate n lichiditati de primii lor
posesori si mai nainte de scadenta;
c. 1+2
7. Dupa nivelul de tranzactionare, pietele de capital se pot grupa dupa cum urmeaza:
1) piata primara este piata n cadrul careia emisiunile de titluri sunt tranzactionate pentru prima data; emitentii de
titluri obtin fondurile necesare pentru dezvoltarea afacerilor lor;
2) piata secundara este piata n cadrul careia sunt tranzactionate titlurile ce sunt deja n circulatie. Este piata
tranzactionarilor repetate, n functie de cererea si oferta de capital exprimate. Aceasta piata face obiectul activitatilor
bursiere si al mecanismelor acestora. Ea mai este denumita si piata bursiera;
3) a treia piata este piata n cadrul careia are loc comercializarea titlurilor din afara bursei, printr-o retea specializata
de societati mobiliare;
4) a patra piata sau piata tranzactiilor directe
d. 1+2+3+4
8. In functie de tipul de titluri tranzactionate, exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1) piata de actiuni ;
2) piata de obligatiuni ;
3) piata titlurilor de stat;
d. 1+2+3

9. Dupa procedurile de tranzactionare exista urmatoarele tipuri de piete de capial :

1)piata de licitatie
2) piata de negociere
b. 1+2
10. Dupa locul tranzactionarii exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1) piata organizata ;
2)piata Over The Counter (OTC) ;
a. 1+2
11. In functie de dinamica si riscul tranzactiilor exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1) piata la vedere ;
2) piata anticipata (forward) ;
3) piata cuvant indecent;
4) piata de optiune (options) .
c. 1+2+3+4
12. In functie de intensitatea zilnica a tranzactiilor exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1) piata permanenta ;
2) piata de apel ;
a. 1+2
13. Dupa modul n care se procura si se tranzactioneaza banii, piete de capital se pot clasifica in:
1) piete de datorie ;
2) piete de titluri de valoare;
a. 1+2
14. Principalele caracteristici ale pietelor de capital sunt:
1) negociabilitatea - angajarea de mprumuturi banesti si investirea sunt realizate prin utilizarea de instrumente
financiare care sunt negociabile ;
2) finantarea nebancara - emitentul de pe pietele de capital nu angajeaza mprumutului banesti direct de la o banca
comerciala, ci emite instrumente financiare n scopul vnzarii lor catre investitori;
3) termenul de scadenta - n general, termenul de scadenta perioada pentru care se acorda sau se angajeaza
mprumuturi banesti este mai mare de un an;
4) instrumente financiare - pe piata de capital, instrumentele de datorie, cum ar fi: obligatiunile, sunt emise cu
precizarea termenului de scadenta, a dobnzii care trebuie platita si a termenului de plata.
d. 1+2+3+4
15. Avantajele finantarii economiei cu ajutorul pietelor de capital pot fi privite cel putin din urmatoarele puncte de
vedere:
1) bancile beneficiaza de o sursa permanenta de fonduri, fara a se solicita plati fixe sau dobnzi;
2) ntreprinzatorii beneficiaza de scaderea riscului si de capitalul necesar nceperii si derularii unor afaceri;
c. 1+2
16. Exista urmatoarele contributii importante pe care pietele de capital le pot avea la dezvoltarea economica:
1)eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar;
2)mobilizarea economiilor financiare;
3)eficienta de alocare a investitiilor;
4)solvabilitatea sectorului societatilor comerciale;
5)descentralizarea proprietatii si distribuirea avutiei;
6)accesul societatilor noi si n formare la finantarea prin actiuni.
d. 1+2+3+4+5+6
17. Pietele financiare internationale cuprind urmatoarele componente:
1) ansamblul pietelor financiare ale tarilor care aproba emisiuni de titluri financiare straine;
2) piata eurocapitalului;
a. 1+2

18. Participarea pietelor financiare nationale la operatiile internationale depinde de:

1) stabilitatea monedei nationale;
2) sprijinirea pe o economie n crestere, cu un potential comercial si industrial puternic;
3) importante capacitati de finantare disponibile;
4) o larga retea de filiale;
5) intermediari financiari cu o mare experienta;
6) libera convertibilitate si liberul transfer al titlurilor financiare;
7) fiscalitate preferentiala pentru operatiile financiare internationale.
d. 1+2+3+4+5+6+7
19. Prin masivul capital financiar antrenat, pietele financiare internationale influenteaza capitalul financiar destinat
investitiilor nationale, producnd urmatoarele efecte:
1) efectul de structura;
2) efectul dobnzii;
4) efectul de lichiditate.
c. 1+2+4
20. Componentele pietei capitalurilor, dupa categoria instrumentelor financiare, sunt urmatoarele:
1) piata actiunilor;
2) piata obligatiunilor;
3) piata titlurilor de stat;
4) tranzactiile repo si reverse repo;
5) piata produselor derivate;
6) piata instrumentelor financiare sinetice.
d. 1+2+3+4+5+6
21. Regimul juridic aplicabil actiunilor in tara noastra (emisiune, tranzactionare, nregistrare etc.) este definit de
urmatoarele acte normative:
1) Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare.
2) Legea nr. 525/2002 de aprobare a OUG nr. 28/2002
3) Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente financiare
a. 1+2+3
22. Elemente specifice actiunilor, conform Legii nr. 31/1990, sunt urmatoarele :
1)capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai
mica dect valoarea nominala (valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 RON);
2) orice actiune platita da dreptul la un vot n Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), daca prin actul constitutiv nu
s-a prevazut altfel;
3) actiunile sunt indivizibile;
4) actiunile trebuie sa fie de o valoare egala; ele acorda posesorilor drepturi egale; pot fi emise, n conditiile actului
constitutiv, categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite.
e. 1+2+3+4
23. Daca un actionar detine n% din numarul de actiuni ale unei societati, indiferent de pretul sau de calea prin care le-a
obtinut, atunci el are:
1) dreptul la vot
2) dreptul la informare
3) dreptul la dividende
4) dreptul asupra activelor
c. 1+2+3+4
24. Clasificarea actiunilor este urmatoarea:
1) actiuni nominative
2) actiuni la purtator
3) actiuni ordinare
4) actiuni privilegiate
5) actiuni preferentiale
a. 1+2+3+4+5

25. Actiunile nominative pot fi:

1) nominative administrate
2) nominative pure
b. 1+2
26. Actiunile preferentiale pot fi:
1) cumulative;
2) non-cumulative;
3) participante;
4) non-participante;
5)cu dividend variabil;
6) prioritare ;
7) convertibile;
8) revocabile ;
9) certificate de investitii;
d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9
27. Caracteristicile generale ale obligatiunilor sunt urmatoarele:
1) reprezinta o fractiune dintr-un mprumut;
2) detinatorul are calitatea de creditor (n raport cu emitentul);
3) nu confera drept de vot n adunarile generale ale emitentului;
4) asigura un venit fix, sub forma de cupon;
5) durata de viata este limitata (pna la scadenta obligatiunii).
d. 1+2+3+4+5
28. Obligatiunile se pot clasifica dupa personalizarea lor in :
1) obligatiuni nominale,
2) obligatiuni la purtator,
c. 1+2
29. Dupa trasaturile lor specifice, obligatiunile pot fi :
1) obligatiuni convertibile
2) obligatiuni cu warant
a. 1+2
30. Investitorii n obligatiuni convertibile beneficiaza de urmatoarele avantaje:
1) venituri fixe garantate, pna la conversie, fata de rentabilitati ale dividendelor;
2) n cazul conversiei, numarul de actiuni este cunoscut si nu exista costuri de brokeraj;
3) clasarea obligatiunilor ntr-o categorie superioara fata de titlurile de natura actiunilor, n cazul n care emitentul intra
n lichidare.
d. toate
31. Statul, principalul emitent de titluri financiare obligatare, poate emite urmatoarele tipuri de obligatiuni:
1) rente perpetue;
2) obligatiuni amortizabile sau rambursabile (la sfrsit);
3) obligatiuni asimilate trezoreriei;
4) obligatiuni indexate
b. 1+2+3+4
32. n functie de tipul emitentului, obligatiunile pot fi :
1)obligatiuni de stat,
2)obligatiuni municipale,
3)obligatiuni corporatiste
d. 1+2+3

10

33. Din punct de vedere al maturitatii si al clauzelor specificate n prospectul de emisiune exista urmatoarele tipuri de
obligatiuni:
1) obligatiuni care au o singura scadenta (term bonds);
2) obligatiuni ce contin clauze si dau dreptul emitentului sa rascumpere integral sau partial obligatiunile anterior datei
scadentei (callable bonds);
3) obligatiuni care contin clauze si permit investitorilor sa vnda emitentului obligatiuniledetinute, la anumite date
prestabilite (putable bonds);
4) obligatiuni care contin clauze si permit emitentului sa rascumpere nainte de scadenta o parte substantiala din
obligatiunile emise n baza unui program prestabilit (sinking-fund provisions);
5) emisiuni de obligatiuni care cuprind pachete de obligatiuni cu maturitati diferite (obligatiuni seriale- serial bonds);
6) obligatiuni convertibile n actiuni sau alte obligatiuni .
d. toate
34. Din punct de vedere al cuponului, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:
1) obligatiuni la purtator (bearer bonds)
2) obligatiuni dematerializate (registered bonds)
3) obligatiuni care permit emitentului sa omita sau sa ntrzie plata dobnzii n cazul n care veniturile acestuia sunt
prea mici (income/deferrable bonds)
4) obligatiuni emise fara cupon (zero-coupon bonds)
5) obligatiuni ale caror plati ale cupoanelor sunt legate de indicele inflatiei (inflation-indexed bonds)
6) obligatiuni ale caror rata a cuponului se actualizeaza n functie de un indice (indexed bonds)
7) obligatiuni ale caror rata a cuponului creste de-a lungul perioadei de viata (step-up notes)
8) obligatiuni cu rata fixa a cuponului (fixed coupon rate)
9) obligatiuni cu rata variabila a cuponului (floating-rate bonds, variable-rate / adjustable-rate bonds)
10) obligatiuni care sunt emise la un pret mult mai mic dect valoarea nominala, dar a carei rata a cuponului este
stabilita intentionat la nivel mai mic dect rata curenta din piata (original-issue discount bonds or OIDs).
d. toate
35. Conform Legii nr. 31/1990 Adunarea detinatorilor de obligatiuni, legal constituita, poate:
1) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i
reprezenta fata de societate si n justitie, fixndu-le la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale
generale;
2) sa ndeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un
reprezentant cu ndeplinirea lor;
3) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobnzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata
cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, n acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
4) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor mprumutului, prin care s-ar putea aduce o
atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
5) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.
d. toate
36. Obligatiunile municipale, emise dupa Legea Reformei Fiscale (Tax Reform Act TRA), n vigoare de la 15 august
1986, se clasifica n:
1) obligatiuni de interes public (public purpose bonds)
2) obligatiuni de interes privat (private activity bonds)
3) obligatiuni de interes neguvernamental (nongovernmental purpose bonds)
c. 1+2+3
37. Emisiunile de euroobligatiuni au urmatoarele caracteristici:
1)sunt emise ntr-o moneda terta si aduc intermediarilor venituri din operatiunea de comision efectuata;
2)sunt emise n tari care nu aplica impunerea veniturilor obtinute la sursa (criteriul originii veniturilor);
3)sunt cotate pe diferite piete, piata financiara secundara fiind mentinuta de intermediarii financiari.
d. toate
38. Tipurile de euroobligatiuni sunt:
1) euroobligatiuni ordinare sau clasice
2) euroobligatiunile convertibile
3) euroobligatiuni cu warant
a. 1+2+3

11

39. Imprumuturile cunoscute sub numele de datorie interna a statului pot fi emise n forma materializata sau
dematerializata, nominative sau la purtator, negociabile sau nenegociabile si sunt folosite, n principal, pentru:
1) finantarea deficitului bugetar (acoperirea diferentei dintre veniturile si cheltuielile statului);
2) refinantarea datoriei publice;
3) sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului;
4) finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei
d. toate
40. Elementele minime specificate la oferirea spre vnzare a titlurilor de stat (incluse n prospectul de emisiune) sunt
urmatoarele:
1) denumirea
2) data emisiunii
3) valoarea titlurilor de stat oferite
4) forma mprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente cu discount sau purtator de dobnda
5) rata dobnzii
6) metoda de calcul
7) datele la care se plateste dobnda (daca este cazul)
8) data scadentei
9) clauza rambursarii n avans (daca este cazul)
d. toate
41. Titlurile de stat sunt de urmatoarele categorii:
1) cu discount
2) purtatoare de dobnda
a. 1+2
42. Exista urmatoarele tipuri de produse derivate :
1. contractele forward;
2. contractele cuvant indecent;
3. contractele de optiuni;
4. tranzactiile swap;
c. 1+2+3+4
43. Utilizarea crescnda a derivatelor de catre guverne, corporatii internationale si investitorii institutionali sau
financiari majori se face pentru a sprijini atingerea urmatoarelor obiective:
1. costuri internationale de finantare mai scazute;
2. asigurarea unor cursuri de schimb mai bune pe pietele internationale;
3. protejarea contra riscurilor de fluctuatie a pretului;
4. diversificarea finantarii si gestionarea riscului;
5. asigurarea unor dobinzi mai avantajoase.
d. 1+2+3+4
44. Actele normative care reglementeaza tranzactiile cu instrumente financiare derivate n Romnia sunt urmatoarele:
1. OG nr. 69/1997 pentru bursele de marfuri, aprobata prin Legea nr. 129/2000;
2. OUG nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, aprobata de Legea nr.
512/2002, precum si de Regulamentul CNVM nr. 4/2002;
3. OUG nr. 28/2002, aprobata de Legea nr. 525/2002 face referire la produsele derivate n sectiunea 4 tranzactionarea
n marja si sectiunea 5 operatiuni cu instrumente financiare derivate;
4. Norma BNR nr. 10/2002 permite tranzactionarea de catre banci a instrumentelor legate de cursul de schimb si de
dobnzi.
d. toate
45. Marfurile si activele suport pentru care sunt ncheiate contracte forward pot fi:
1. metale;
2. produse energetice;
3. rate ale dobnzii acorduri pentru rate la termen ;
4. cursuri de schimb valutar tranzactii la termen .
e. toate

12

46. Caracteristicile care fac din contractul cuvant indecent un titlu financiar rezulta din urmatoarele:
1. Obligatiile partilor se stipuleaza ntr-un document standardizat contractul negociabil pe piata secundara sau la
bursele care fac tranzactii cuvant indecent.
2. Creditorul obligatiei contractuale are de ales ntre doua variante: a) la scadenta, sa accepte executarea n natura prin
preluarea activului care reprezinta obiectul contractului; b) sa vandal contractul pna la scadenta.
3. Debitorul are tot doua variante: a) sa-si onoreze obligatia n natura; b) sa-si anuleze pozitia de debitor prin
cumpararea de la bursa a aceluiasi tip de contract.
4.Contractele sunt cotate zilnic, facnd ca valoarea lor de piata sa fluctueze n functie de raportul cerere/oferta.
e. toate
47. Contractele cuvant indecent financiare pot avea drept activ-suport:
1. rate ale dobnzii ;
2. preturile obligatiunilor de stat ;
3. cursuri de schimb valutar;
5. indici bursieri ai actiunilor.
b. 1+2+3+5
48. Att contractele pentru marfuri, ct si cele financiare au urmatoarele caracteristici comune:
1) sunt standardizate;
2) sunt tranzactionate la o bursa;
4) sunt deschise, iar preturile sunt publicate;
5) sunt organizate de casele de compensare (clearing houses).
c. 1+2+4+5
49. Utilizatorii contractelor cuvant indecent sunt :
1. hedgerii
3. speculatorii
4. arbitrajeurii
b. 1+3+4
50. Sunt urmatoarele tipuri de speculatori:
1. speculatorii de profituri imediate
2. traderii zilnici
4. traderii de pozitie
c. 1+2+4
51. Exista urmatoarele tipuri de traderi de pozitie:
1. traderi de pozitie completa
3. traderi care detin spreaduri
b. 1+3
52. Elementele specifice ale contractului de optiune sunt urmatoarele:
1. scadenta
2. activul de baza
3. pretul de exercitiu
4. prima
d. toate
53. n functie de natura dreptului pe care vnzatorul l da, optiunile pot fi:
1. optiuni de vnzare
2. optiuni de cumparare
a. 1+2
54. Principalele tipuri de marfuri si active financiare pe care se tranzactioneaza optiuni la bursa si pe piata OTC sunt:
1. Rate ale dobnzii
2. Valute
3. Actiuni
4. Marfuri
c. toate

13

55. O optiune se caracterizeaza prin:

1. un activ de referinta;
2. un anume tip optiune de cumparare (call) sau optiune de vnzare (put);
3. un anume stil american/european/asiatic;
5. un pret de exercitare (strike price);
6. un termen de expirare (scadenta).
d. 1+2+3+5+6
56. Sunt tipuri diferite de jucatori de pe piata care sunt expusi riscurilor financiare carora le corespund urmatoarele
tipuri de swapuri, si anume:
1. swapuri pe rate ale dobnzii ;
2. swapuri pe valute;
3. swapuri pe marfuri ;
4. swapuri pe actiuni;
c. 1+2+3+4
57. Scopurile n care se apeleaza la operatiuni swap sunt:
1. pentru a proteja (hedge) expunerea pentru:
ratele dobnzii;
tranzactiile FX (valutare);
preturile marfurilor;
investitiile n actiuni si alte titluri de valoare;
orice alt tip de instrument de referinta;
2. pentru a specula, prin cumpararea sau vnzarea de contracte swap n scopul de a obtine profit.
a. 1+2
58. Contractele cuvant indecent au urmatoarele caracteristici:
1. standardizarea conditiilor contractului privind natura activului-suport si cantitatea contractata (unitatea de
tranzactii);
2. contractele cuvant indecent prevad un termen de executare, o luna specificata pentru lichidare;
3. pretul contractului cuvant indecent este stabilit la bursa prin negocierea si ncheierea de contracte, prin confruntarea
directa a cererii si ofertei pentru fiecare contract standardizat ;
4. actualizarea zilnica a contractelor cuvant indecent, adica marcarea la piata, determina transferarea pierderilor
uneia dintre parti n veniturile celeilalte parti;
5. lichidarea contractului;
d. 1+2+3+4+5
59. Caracteristicile care au stat la baza succesului corporatiilor si care permit cumularea eficienta a unor mari sume de
capital investit si operarea lucrativa a unor tranzactii cu numerosi proprietari de firme si angajati sunt:
1) raspunderea limitata a investitorilor;
2) liberul transfer al sigurantei investitorului;
3) personalitatea juridica legala;
4) managementul centralizat;
d. 1+2+3+4
60. Diversii participanti la guvernarea corporativa , precum si cheltuielile legate de delegare, pot fi enumerati astfel:
1) actionarii;
2) Consiliul Director;
3) conducerea;
6) alti investitori: a) angajati; b) creditori; c) clienti; d) furnizori; e) responsabilii financiari etc.
d. 1+2+3+6
61. Elementele-cheie externe ale guvernarii corporative sunt:
1) regulamentul privind confidentialitatea;
2) promovarea controlului corporativ si a regulilor de preluare a puterii;
3) standardele de control financiar si documentar ;
c. 1+2+3

14

62. Cteva dintre elementele-cheie ale guvernarii corporative, modelele eficiente si regulile locale de aplicare a legii,
pot fi mpartite n patru categorii:
1) drepturile actionarilor;
2) managementul;
3) divulgarea informatiilor;
4) organizarea interna
e. 1+2+3+4
63. Sarcina conducerii unei firme este complexa, cu multe fatete, ce include :
1) coordonarea echipei de conducere;
2) conducerea Consiliului Director;
3) reprezentarea n relatiile cu partenerii straini, cum ar fi actionarii sau autoritatile guvernamentale.
d. 1+2+3
64. Exista urmatoarele tipuri de directori:
1) directori executivi
2) directori non-executivi
3) directorii independenti
b. 1+2+3
65. O structura a rolului directorilor fara putere executiva ar include urmatoarele:
1. asigurarea unei conduceri eficiente a companiei ;
2. implicarea n dezvoltarea strategiilor de dezvoltare;
5. asigurarea unei conduceri sanatoase a companiei prin aducerea unei contributii lucrative ca membru al corpului de
control, al comitetului de retribuire si numire;
6. provocarea constructiva si examinatoare a directorilor executivi.
c. 1+2+5+6
66. Obtinerea statutului de comisie de verificare trebuie sa includa:
1) existenta a cel putin trei membri;
2) statutul de membru sa fie restrictionat directorilor non-executivi;
3) directorii non-executivi sunt angajati datorita independentei lor si, n consecinta, trebuie sa fie dincolo de orice
amestec ce ar putea cauza conflicte de interese;
4) seful comisiei de audit intern, auditorul extern si directorul financiar ar trebui, n mod normal, sa fie invitati la
dezbateri numai daca este nevoie sau situatia o cere;
6) ceilalti directori sa aiba dreptul de a participa doar la discutii cu anumite tematici n cadrul ntrevederilor.
c. 1+2+3+4+6
67. Principalele criterii pe care trebuie sa le indeplineasca comisia de stabilirea a retributiilor la nivel de corporatie sunt :
1) comisia trebuie sa se ntlneasca de cel putin 2 ori pe an (media este de 3 ori pe an), de obicei nainte de o ntrunire
oficiala de consiliu;
2) trebuie alcatuita o agenda de lucru oficiala, la care trebuie sa adere;
3) termenii de referinta ai comisiei trebuie sa afirme n mod clar nivelul executiv pentru care sunt responsabili, spre
exemplu nu sub nivelul de sef de unitate;
4) acesti termeni de referinta ar trebui sa defineasca, de asemenea, potentialul grad de implicare al comisiei n
succesiune, iar planificarea carierei ar trebui sa devina deja adecvata;
5) membrii comisiei ar trebui informati pe scurt despre optiunea implicarii legale si ndatoriri, despre alte beneficii,
cererile legate de normele de siguranta, precum si alte conditii;
6) textul discutiilor ar fi normal valabil oricarui director, nu numai la ntruniri.
d. toate
68. Componentele pietei internationale de capital sunt urmatoarele:
1.ASOCIATIA AGENTIILOR NATIONALE DE NUMARATOARE (ANNA Association of National Numbering
Agencies).
3.EUROCLEAR
4.CLEARSTREAM INTERNATIONAL
5.CODUL ISIN
b. 1+3+4+5

15

69. Masura n care pietele nationale de actiuni sunt transformate de globalizarea financiara poate fi evaluata prin:
1. numarul si capitalizarea totala a companiilor straine cotate la fiecare bursa nationala si numarul companiilor
nationale care au urmarit cotarea la bursele straine;
2. valoarea actiunilor interne detinute de investitori straini;
3. valoarea actiunilor straine detinute de investitori interni (pot fi luate n calcul att actiunile cotate la nivel local, ct
si actiunile cotate numai la bursele straine);
5. valoarea si retelele transnationale care faciliteaza aceste tranzactii internationale.
c. 1+2+3+5
70. Din punctul de vedere al organizarii si functionarii burselor de valori se pot distinge urmatoarele categorii
importante:
1.bursele de stat
2.bursele private
3.bursele mixte
b. 1+2+3
71. Printre atributiile organismului de decizie se numara:
1.elaborarea si modificarea statutului bursei;
2.aprobarea regulamentului de functionare;
3.desemnarea organelor de conducere permanenta si a comitetelor bursei;
4.numirea, aprobarea/avizarea cadrelor de conducere;
5.supravegherea si controlul activitatii bursei;
b. 1+2+3+4+5
72. Urmatorii membri ai Consiliului Director sunt numiti din oficiu, acestia fiind: 1.
1.presedintele Consiliului,
3.vicepresedintele executiv
4.presedintele Bursei.
c. 1+3+4
73. n cazul burselor private, Consiliul Director are urmatoarele atributii:
1) stabileste directiile de baza ale activitatii bursiere;
2) ia decizii strategice conferite prin statut si regulament, acordate prin delegare de activitate de Adunarea Generala;
3) vegheaza la respectarea cadrului normativ care defineste institutia respectiva
a. 1+2+3
74. Structura aparatului executiv al bursei de valori se prezinta dupa cum urmeaza:
1. presedintele bursei
2. directori executivi
3. directori de departament
4. sefi de serviciu
5. departamentul cotatii
6. serviciul personal
7. departamentul supraveghere
8. serviciul administrativ
9. departamentul clearing
10. serviciul financiar-contabil
11. departamentul informatic
12. secretariat
13. departamentul analiza si cercetare
14. departamentul relatii cu publicul
15. editura si presa
e. toti
75. Cumpararea de titluri la termen confera investitorului la lichidare 3 posibilitati:
1) sa i se elibereze actiunile cumparate (le plateste la cursul lor plus cheltuielile de curtaj);
2) sa vnda actiunile cumparate cu un anumit beneficiu;
3) sa prelungeasca angajamentul la termen, platind o taxa de report, pentru a obtine dreptul de a-si declara
operatiunile. d. toate

16

76. Pentru a fi cotata, o ntreprindere trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:

1. sa puna cel putin 25% din capitalul propriu la dispozitia publicului pentru a forma o oferta importanta;
2. sa obtina beneficii si sa acorde dividende cu trei ani nainte de admiterea la bursa;
3. sa se angajeze ca va publica cu regularitate rezultatele activitatii si ca va furniza orice informatie legata de viata
ntreprinderii;
4. sa obtina o capitalizare bursiera de cel putin 150 de milioane de franci n echivalent euro.
d. toate
77. NYSE are reguli de admitere la cotare foarte stricte:
1. pentru a fi cotate la bursa societatile trebuie sa fi avut n ultimii trei ani beneficii de cel putin 6,5 milioane de dolari;
2. valoarea minima acceptata a activului firmei este de 18 milioane de dolari;
3. nainte de a fi admisa la NYSE, ntreprinderea trebuie sa fi plasat prin oferta publica 1,1 milioane de actiuni n
valoare totala de 9 milioane de dolari;
4. din acest plasament, cel putin 2.000 de actionari trebuie sa posede, fiecare, un pachet de 100 de actiuni.
d. toate
78. n cele mai multe tari, pentru a fi eligibile la calitatea de membru al bursei si a-si pastra aceasta calitate firmele
trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii generale, precum :
1. sa primeasca o autorizatie n acest sens de la organismul care reprezinta autoritatea pietei (de tipul Securities and
Exchange Comission, n SUA), pentru primirea licentei respective firma trebuind sa aiba n obiectul de activitate
efectuarea de operatiuni cu titluri financiare si sa dispuna de personal calificat n acest sens;
2. sa dispuna de un volum minim de capital, n functie de natura si marimea afacerilor pe care le desfasoara, si sa
prezinte garantiile prevazute de lege si regulamentul bursei;
3. sa contribuie la fondurile bursei prin modalitatile si volumul stabilt de regulamentele acesteia;
5. sa respecte toate obligatiile stabilite prin lege si regulamentele bursei n legatura cu negocierea, ncheierea si
executarea tranzactiilor bursiere.
d. 1+2+3+5
79. La NYSE, pe lnga membrii propriu-zisi, se cunosc si alte categorii de membri:
1.membri cu chirie ;
2.membri partiali ;
3.membri aliati;
4.membri acceptati ;
6.membri corespondenti.
b. 1+2+3+4+6
80. Principalele departamente operative din cadrul NYSE, London Stock Exchange, si Tokyo Stock Exchange sunt
urmatoarele:
1. departamentul pentru cotatii (admiterea titlurilor la cota, transparenta informatiilor);
2. departamentul de supraveghere a pietei (controlul modului de efectuare a tranzactiilor);
3. departamentul de clearing (executarea contractelor bursiere);
4. departamentul pentru sisteme electronice (automatizarea tranzactiilor);
5. departamentul de cercetare si dezvoltare (elaborarea strategiei bursei);
6. departamentul pentru membri (raporturile dintre bursa si membrii sai);
7. departamentul de relatii internationale;
d. 1+2+3+4+5+6+7
81. Urmatoarele tipuri de comitete permanente se ntlnesc la toate bursele analizate:
2. comitetul de supraveghere
3. comitetul pentru membri
4. comitetul de etica bursiera
5.comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere
b. 2+3+4+5
82. Societatile de bursa britanice cuprind n structura lor organizatorica urmatoarele componente de baza:
1. compartimentul de relatii cu investitorii institutionali ;
2. compartimentul de relatii cu investitorii individuali ;
4. compartimentul de analiza bursiera .
c. 1+2+4

17

83. Un agent de intermediere, angajat al firmei de saitori are o serie de responsabilitati privind activitatea sa n incinta
bursei:
1. sa anunte preturile de vnzare/cumparare pentru titlurile pe care lucreaza;
2. cnd conditiile pietei o impun, el trebuie sa anunte cursurile cu voce tare, astfel nct toti cei interesati sa poata lua
cunostinta de cotatiile agentului;
3. sa nregistreze toate tranzactiile efectuate, ntocmind un raport de tranzactii;
4. sa raspunda pentru pagubele pe care le creeaza membrilor plini ca urmare a erorilor personale;
5. sa-si desfasoare ntreaga activitate dupa principiul bunului gospodar (due dilligence), tratnd pe toti membrii plini,
respectiv agentii de tranzactie n mod egal si corect;
a. 1+2+3+4+5
84. Dupa valorile mobiliare care constituie suportul indicelui, se identifica urmatorii indici:
1. Indici bursieri pentru actiuni
2. Indici bursieri pentru obligatiuni
3. Indici ai volatilitatii
5. Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale si de alte institutii de acest fel
b. 1+2+3+5
85. Dupa gradul de cuprindere, indicii se mpart n:
1. indici generali ai pietei
3. indici sectoriali
c. 1+3
86. Dupa intervalul la care sunt calculati, indicii bursieri pot fi:
1. Indici calculati n timp real
3. Indici calculati doar la sfrsitul zilei de tranzactionare
b. 1+3
87. Dupa numarul de piete financiare care intra n calculul indicelui, acestia se mpart n:
1. Indici ce cuprind n portofoliul lor actiuni cotate pe o singura piata bursiera, fie actiunile unor firme autohtone, fie
ale unor firme straine cotate si pe acea piata.
2. Indici mondiali care tin cont de actiunile ce coteaza pe diverse piete ale lumii
b. 1+2
88. n functie de institutia care calculeaza indicele, exista urmatorii indici:
1. indici oficiali,
2. indici calculati de aceste institutii n colaborare cu publicatii financiare,
3. indici calculati de diverse publicatii economico-financiare,
5. indici calculati de societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte institutii financiare.
c. 1+2+3+5
89. Etapele utilizate n constructia unui indice bursier sunt urmatoarele:
1. Selectarea actiunilor ce intra n portofoliul indicelui.
2. Atribuirea unei anumite importante fiecarei actiuni
3. Alegerea datei de referinta
d. 1+2+3
90. Principalele criterii n functie de care se stabileste componenta indicilor bursieri se pot sintetiza astfel:
1. conditii privind capitalizarea bursiera;
3. conditii privind lichiditatea actiunilor;
4. conditii privind cotarea la prima categorie a pietei respective;
5. conditii privind domeniul de activitate al firmei emitente, n special n cadrul indicilor sectoriali;
6. conditii privind apartenenta sau nu la o anumita tara a emitentului;
7. conditii privind ponderea din totalul actiunilor care trebuie sa fie disponibile pe piata;
8. conditii privind necesitatea trecerii unui anumit interval de timp de la listare.
b. 1+3+4+5+6+7+8

18

91. Piata bursiera nemteasca se compune din urmatoarele mari sectoare:

1) piata cotatiilor oficiale, deschisa marilor firme si implicnd conditii limitative de acces;
2) piata reglementata (germ., Geregelter Markt), pentru firme mijlocii, cu conditii de acces mai lesnicioase
(aproximativ jumatate din costurile pe care le implica intrarea pe prima piata);
3) piata libera reglementata (germ., Freie Geregelter Markt), cu traditie n Germania, impunnd conditii simple pentru
acces la tranzactii;
4) piata libera nereglementata (germ., Freie Verkehr), de tip OTC, practic fara restrictii de admitere pentru firme.
d. toate

COMPLETION
1. FINANTELE INTERNATIONALE reprezinta astazi o retea din ce n ce mai densa de operatiuni de vnzarecumparare sau de credit-mprumut, cu caracter speculativ si de acoperire, care transcende frontierele nationale si
deasupra carora se organizeaza, n consecinta, o adevarata megapiata financiara mondiala.
2. DEREGLEMENTAREA scoaterea progresiva a controlului schimburilor permite miscarea capitalurilor catre
locurile cele mai avantajoase, cu riscul de a face rapid arbitraje daca ele se schimba.
3. TITRIZAREA este traducerea expresiei americane securitisation (security nseamna valoare mobiliara ) si consta n
nlocuirea vnzarii de credite prin emisiunea si plasarea titlurilor negociabile.
4. Piata MONETARA este piata pe care bancile se mprumuta ntre ele, pe termen scurt.
5. Piata CAPITALURILOR este specializata n intermedierea de tranzactii cu active financiare care au scadente pe
termene medii (1-5 ani) si lungi (peste 5 ani); prin intermediul ei, sunt satisfacute nevoile de capital ale solicitantilor cu
disponibilitatile de capital ale ofertantilor.
6. Piata PRIMARA de capital sau piata noilor emisiuni este acea piata pe care are loc transferul initial de bani de la
investitori catre firme, odata cu emiterea de actiuni.
7. Piata PRIMARA de capital are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru atragerea capitalurilor
disponibile pe termen mediu si lung, att pe pietele interne de capital, ct si pe pietele internationale.
8. Piata SECUNDARA de capital ofera posibilitatea detinatorilor de actiuni si obligatiuni sa le valorifice nainte ca
acestea sa aduca profit (dividende sau dobnzi).
9. Valorile mobiliare PRIMARE sau titlurile financiare, n sens restrns, sunt emise de utilizatorii de fonduri si sunt
destinate cresterii capitalului propriu, reprezentnd instrumente de proprietate (equity instruments) concretizate n
actiuni, precum si atragerii capitalului de mprumut, reprezentnd instrumente de datorie (debt instruments) concretizate
n obligatiuni.
10. Valorile mobiliare DERIVATE reprezinta acele produse bursiere care rezulta din contractile dintre emitenti
(vnzatori) si beneficiari (cumparatori) prin care se prevede ca acestora din urma li se confera drepturi asupra unor
active (titluri financiare, valute, marfuri s.a.) ale emitentului la o scadenta viitoare, conform prevederilor contractului.
11. RECIPISA DE DEPOZITARE este un certificat negociabil care, de regula, reprezinta instrumente sub forma de
titluri de valoare, detinute n depozit de o banca custode; este un instrument care permite investitorilor dintr-o tara sa
devina actionari n cadrul unei companii straine, ceea ce permite cumpararea/vnzarea si primirea de dividende n
moneda interna a tarii investitorului.
12. Valorile mobiliare SINTETICE rezulta din combinarea de contracte cuvant indecent de vnzare si de cumparare,
din combinarea de optiuni put si call, din combinatii ntre diferite tipuri de cuvant indecent si optiuni sau reprezinta
titluri financiare de tip cos (exemplu: contractele pe indici de bursa).
13. ACTIUNEA este o hrtie de valoare, valoare care este o parte din capitalul social al societatii pe actiuni emitente;
aceasta intra n posesia unor persoane denumite actionari si le confera acestora anumite drepturi si obligatii, respectiv
participarea la beneficiul societatii sau obligatia de a suporta o parte din pierderea acesteia.

19

14. OBLIGATIUNEA este valoarea mobiliara emisa cu dobnda (sau cu discount, n cazul obligatiunilor cu cupon
zero) prin care emitentul se obliga sa plateasca proprietarului, la anumite intervale de timp, o suma de bani, numita
cupon, precum si sa restituie, la scadenta, valoarea integrala sau ramasa a principalului.
15. OBLIGATIUNEA este un titlu de credit cu venit fix care ndeplineste functia de mobilizare de capitaluri pe termen
lung pentru sprijinirea realizarii unor obiective precizate ale statului sau ale unor particulari; el este deci un mprumut,
purtator al unei dobnzi platibile periodic, realizat prin intermediul unor hrtii de valoare n favoarea statului sau a unei
societati care se obliga la o prestatie oarecare, de obicei n bani, la un termen specificat.
16. Coeficientul de CONVERSIE exprima numarul efectiv de actiuni n care poate fi convertita o obligatiune .
17. Prima de CONVERSIE reprezinta suma cu care pretul de piata al unei obligatiuni convertibile depaseste pretul de
piata al actiunilor obisnuite, fiind utilizata pentru a se determina daca conversia unei obligatiuni este profitabila sau nu
la o anumita data viitoare.
18. Obligatiunile CONVERTIBILE sunt instrumente de datorie cu rata fixa a dobnzii, care confera detinatorului
dreptul, dar nu si obligatia, de a schimba obligatiunea si toate cupoanele ramase contra unui numar prestabilit de actiuni
obisnuite sau alte instrumente de datorie ale emitentului, la un pret prestabilit si la o data/date prestabilite.
19. Obligatiunile cu WARANT sunt obligatiuni standard cu cupoane, dar care au un numar prestabilit de warante
atasate.
20. Rata de CONVERSIE indica numarul de actiuni care pot fi obtinute ca urmare a preschimbarii unei obligatiuni n
actiuni comune si pretul de conversie la emisiune .
21. EUROOBLIGATIUNILE sunt titluri de creanta care se emit de catre sindicate bancare internationale pe alte piete
dect piata tarii mprumutatoare.
22. Contractul FORWARD este o ntelegere ntre doua parti, emitent si detinator, convenita la momentul t0, prin care
detinatorul se angajeaza sa cumpere un activ de baza la o data viitoare T (T > t0 ), data expirarii, numita si data de
livrare, la pretul stabilit initial , K t0 - pret de livrare (delivery price), contract care se ncheie pe pietele OTC.
23. Pretul la TERMEN (forward) se determina prin preluarea pretului spot (la vedere) sau cash (numerar) din momentul
tranzactiei si adaugarea la acesta a costului de derulare (cost of carry).
24. Contractul FUTURES reprezinta ntelegerea dintre doua parti de a vinde sau de a cumpara un anumit activ (marfa,
titlu financiar sau instrument monetar) la un pret si la o data prestabilite.
25. SPREADURILE presupun cumpararea si vnzarea simultana a doua sau mai multe contracte pentru acelasi activ de
referinta livrabil, dar cu scadente diferite (ceea ce este cunoscut sub denumirea de spread intra-marfa), ori doua sau mai
multe contracte emise pentru active de referinta diferite, dar, totusi, conexe (ceea ce este cunoscut sub denumirea de
spread inter-marfa).
26. ARBITRAJEURII sunt traderi si creatori de piata care se ocupa de cumpararea si vnzarea de contracte cuvant
indecent, spernd sa obtina profit din diferentele de pret ntre piete si/sau burse.
27. O tranzactie SWAP reprezinta o cumparare si o vnzare simultane, avnd ca obiect un activ de referinta similar sau
o obligatie de o valoare echivalenta, prin care schimbarea aranjamentelor financiare confera ambelor parti la tranzactie
conditii mai favorabile dect cele la care s-ar fi putut astepta altfel.
28. Operatiunile cuvant indecent pe indici de BURSA constituie vnzarea sau cumpararea indicelui la cursul cuvant
indecent al bursei si cedarea/primirea la scadenta a unei sume cash care se stabileste ca produs ntre multiplicatorul
pietei si diferenta dintre valoarea indicelui din ultima zi de tranzactii a contractului si pretul contractului.
29. AUDITUL intern modern este o activitate de asigurare si control independenta si obiectiva, creata sa aduca un plus
de valoare si sa mbunatateasca activitatea organizatiei. Ea ajuta o firma sa-si ndeplineasca obiectivele abordnd un
sistem disciplinat de evaluare si mbunatatire a eficientei managementului riscurilor, a controlului si a proceselor de
guvernare.

20

30. ANNA are sediul principal n Noisy-le-Grand, Franta, si a fost fondata ntr-o adunare generala reunita n Bursa de
Valori de la Londra la 7 februarie 1992; se ocupa cu promovarea si cu schimbul numaratorii valorilor mobiliare
internationale, coduri de identificare a titlurilor de valori care se negociaza pe pietele de capital n toata lumea, urmarind
standardul ISO 6166 adoptat de principalele piete de capital n procesele de compensatie si custodie.
31. EUROCLEAR este cel mai mare sistem de custodie, lichidare si compensare a valorilor n lume, oferind securitate
tranzactiilor care realizeaza legaturile dintre participantii care sunt, la rndul lor, institutii financiare mai importante din
80 de tari; sediul principal se afla la Bruxelles (Belgia); printre membri se numara depozitarii centrali din Belgia, Franta,
Irlanda, Marea Britanie, Olanda etc
32. CLEARSTREAM INTERNATIONAL este depozitarul central pentru Germania si Luxemburg si pentru pietele
internationale.
33. CODUL ISIN este un cod universal care identifica orice valoare emisa de o organizatie sau institutie, cum ar fi
actiunile sau obligatiunile.
34. OBLIGATIUNEA INTERNATIONALA este un instrument de credit emis catre sau de catre creditori/debitori din
strainatate, care include promisiunea de a plati o suma de bani specificata la o data fixa si de a plati dobnda periodic, la
intervale stabilite.
35. BURSA este o organizatie, asociatie sau grup de persoane, nregistrata sau nu n calitate de corporatie, care
constituie, mentine sau pune la dispozitie un spatiu sau/si conditii pentru ntlnirea cumparatorilor si vnzatorilor de
titluri financiare , incluzind in acelasi timp si locul de negocieri .
36. Membrii PLINI la TSE sunt societatile financiare angajate n vnzarea/cumpararea de titluri la bursa fie n calitate
de comerciant de titluri, deci n cont propriu, fie n calitate de intermediar; deci n contul clientilor lor; numarul acestor
membri este limitat la 114.
37. Membrii SAITORI sunt societati financiare care actioneaza exclusiv n incinta bursei pentru tranzactiile facute de
membrii plini; ei nu au dreptul sa negocieze n cont propriu si nici sa primeasca ordine de la nemembri sau de la
investitori ; numarul acestora este limitat, la Bursa din Tokyo, la 4 firme.
38. Membrii SPECIALI sunt societati financiare specializate n tranzactii privind ordine de bursa care nu pot fi
executate pe celelalte piete bursiere din Japonia; ca atare, ei ndeplinesc o functie de interconectare a diferitelor burse
nipone.
39. Brokerii pe COMISION sunt agenti care reprezinta o firma de brokeraj membra NYSE si executa ordinele de
vnzare/cumparare pe care le dau clientii din afara bursei.
40. Brokerii INDEPENDENTI sunt tot brokeri de bursa, dar care executa ordinele primite de la alti agenti de bursa sau
de la firme membre ai caror agenti nu se afla n incinta bursei.
41. Comerciantii CONCURENTI lucreaza n nume si pe cont propriu; ei sunt nregistrati la bursa si, n acest scop,
trebuie sa ndeplineasca conditiile de profesionalism si credibilitate financiara, ca si sa respecte reglementarile bursei
menite sa garanteze conduita lor corecta.
42. Creatorii de piata CONCURENTI lucreaza n cont propriu pentru profit (ca dealeri), dar au si sarcina de a asigura
un pret corect (ca specialistul); spre deosebire de specialist, ei pot vinde/cumpara oricare din titlurile cotate la NYSE.
43. Comerciantii pentru ordine NON-STANDARD au rolul de a concentra ordine cu volum inferior contractelor
standard (la NYSE, 100 actiuni), executnd ordinele cnd reusesc sa formeze pachete standard.
44. SPECIALISTII sunt agenti de bursa tipici pentru pietele americane (NYSE si AMEX); ei combina activitatea
brokerului cu cea a comerciantului, si ocupa o pozitie fixa n incinta bursei, specializndu-se pe anumite titluri.
45. Pietele bursiere CONTINUE sunt tipice pentru pietele de negocieri, dar mecanismul lor se regaseste si n cazul
burselor de valori; caracteristica definitorie a acestor piete este faptul ca ordinele de vnzare/cumparare de titluri pot fi
plasate tot timpul ct piata este n functiune, iar contractarea are loc pe o baza continua.
46. Produsele sintetice ale pietei de capital se numesc INDICI BURSIERI.

21