Simptome si semne prezente

in chirurgia generala
Dr Pop Rodica Sorina

Simptome si semne prezente in

chirurgia generala

ANOREXIA = diminuarea sau pierderea poftei de

mancare,absenta dorintei de a manca
GREATA = senzatia de varsatura
VARSATURI = act reflex de expulzie fortata a
continutului stomacal la exterior prin cavitatea
bucala.
In functie de continut pot fi varsaturi alimentare,
acide,spumoase,bilioase,fecaloide.
Pot sa fie periodice,recurente,persistente. Varsatura in
jet este expulzia continutului stomacal cu forta foarte
mare,adesea fara a fi precedata de greata.

DISFAGIE = dificultate in inghitirea bolului alimentar

REGURGITARE = curgere in sens invers,cum ar fi intoarcerea
continutului gastric in esofag insotite de
senzatia de arsura retrosternala (pirozis), umplerea gurii cu lichid gastric
(acid)
ERUCTATIE = procesul de eliminare a gazelor din tubul digestiv superior
prin cavitatea bucala
PIROZIS = senzatie de arsura esofagiana (retrosternala) determinata de
patrunderea unor mici cantitati
de lichid acid sau de gaz din stomac.
METEORISM = distensia intestinelor prin acumularea de gaze,manifestata
prin balonare sau evidentiata la examenul obiectiv al abdomenului prin
timpanism.
= distensia abdomenului determinata prin acumularea de gaze
intraperitoneal (pneumoperitoneu)

DIAREE = eliminarea anormal de frecventa a unor materii fecale cu

consistenta scazuta (peste 3).
Evacuarea unui scaun moale pe zi nu inseamna diaree. Scaunele diareice
pot fi insotite de prezenta elementelor patologice: mucus,puroi , sange,
sau alimente nedigerate,grasime(steatoree)
CONSTIPATIE = diminuarea peristaltismului intestinal,insotita de un
efort prelungit de evacuare a unui scaun cu consistenta foarte crescuta
urmata sau nu de senzatia de evacuare incompleta
HEMATEMEZA = eliminarea de sange prin varsatura
MELENA = evacuarea unor scaune continand sange digerat,negru,cu
aspect de pacura,provenit in general din tractul digestiv superior
(melenoree)
melena spuria=melena sugarilor in care sangele din scaun provine din
fisurile de la nivelul mamelonului mamei
RECTORAGIE = eliminarea sangelui prin materiile fecale,fie amestecat
cu materiile fecale sau la exteriorul scaunului coafandu-l. In general
culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca provine din zonele joase ale
tubului digestiv

DURERE = senzatia fizica sau metntala de disconfort sau suferinta. Orice

durere are trei valente:fizica,psihica si sociala. Cand descriem o durere
trebuie sa chestionam pacientul asupra urmatoarelor aspecte:localizarea
durerii,intensitate,caracterul durerii, iradierea durerii, ce factori au
determinat-o sau o accentueaza si ce anume o amelioreaza.
Exemplu:durere in bara, durere lancinanta,colica, durere iradiata in
umar etc.
FEBRA= cresterea temperaturii corpului peste valoarea de 37 grade Celsius
Clasificarea febrei infunctie de valori:
subfebrilitate 37-37,9
febra moderata 38-38,9
febra mare 39-39,9
hiperpirexie peste 40
FRISON = senzatie de frig insotita de tremuraturi ale corpului determinate
prin contracturi ale musculaturii pentru a determina o crestere a productiei
de caldura.De obicei frisonul este determinat de anumiti stimului de obicei
descarcari ai microbilor in sange care determina o modificare a centrului de
tremoreglare.Frisonul poate sa fie unic,solemn care sa dureze aprox 30 min
si urmat de ascensiune febrila mare sau de intensitate mai redusa dar
repetatacu mici ascensiuni febrile care se mai numesc frisonete.

HIPEREMIE = prezenta unui exces de sange intr-o arie a corpului =

congestie
= zona respectiva a tegumentului sau a mucoasei este mai
rosiatica
= unul din cele 5 semne celsiene ale inflamatiei
TUMEFIERE = umflatura = extravazarea lichidului la nivelul zonei de
agresiune
CEFALEE = durere de cap (cefalgie). Are diferite caracteristici si diferite
cauze.
TAHICARDIE = batai cardiace rapide,peste 80 batai/min.Trebuie
diferentiata de tahiaritmie.
DISPNEE= dificultate in respiratie fiind necesara folosirea muschilor
respiratori accesori si manifestata in special prin lipsa de aer
ADENOPATIE = afectiune a ganglionilor limfatici manifestata prin
tumefiere,durere aparuta in special prin afectare secundara in urma unor
afectiuni.
CONTRACTURA = contractia permanenta datorata unui spasm
tonic,atrofie musculara saucicatricelor.

Principalele afectiuni chirurgicale

definitie
etiopatogenie
simptomatologie
investigatii
principii de tratament
Ele pot fi : afectiuni tumorale (benigne sau maligne), afectiuni ulcerative,
afectiuni inflamatorii
Dar sa nu uitam de patologia functionala a tubului digestiv care da mult de
furca medicului datorata faptului ca pentru pacienti simptomele sunt
deosebit de suparatoare in timp ce semnificatia patologica in ce priveste
evolutia este usoara

Patologia esofagului
Esofagita

Esofagul este organul tubului digestiv situat intre faringe si stomac unde comunica prin orificiul cardial.
Rolul sau este de a favoriza transferul bolului alimentar din faringe,dupa reflexul de deglutitie, spre stomac.
Bolile esofagului sunt fie de natura inflamatorie,fie tumorala fie accidentala
ESOFAGITA = leziune inflamatorie determinata de refluxul gastroesofagian sau infectii. Nu trebuie sa
uitam efectul profund iritativ al alcoolului la pacientii care abuzeaza de acest toxic.
In esofagita de iritatie chimica ,prin reflux gastro-esofagian,sucul gastri acid determin o iritatie cronica,iar
mucoasa esofagianareactioneaza printr-o inflamatie nespecifica urmata de reactie sclerofibroasa si ulterior
stenoza. O situatie asemanatoare se intampla prin ingestia de soda caustica care determina stenoze intinse la
nivelul esofagului.
Clinic:
durere sub forma de arsura
disfagie
scadere ponderala
Examenul radiologic sau esofagoscopie pune diagnosticul.
Diagnostic diferentia cu stenozele de etiologie maligna
Tratamentul-antiacide
-antispastice
-antibiotice daca este vorba de etiologie infectioase.

Patologia esofagului
Cancerul esofagian
= este o afectiune stenozanta si metastazanta la distanta si locoregional

se observa mai frecvent dupa 50 ani B80% si F20%

Factori favorizanti si predispozanti:

1.iritatiile alimentare mecanice si chimice persistente alcoolul,

condimentele

2.esofagitele cronice

3.esofagita de reflux gastroesofagian

4.diverticului esofagian

5.megaesofagul cardiospasmul

Macroscopic se clasifica in forme vegetante,forme ulcerate,forme

polipoide, forme infiltrate difuz (schir).Extinderea procesului se face din
aproape in aproape prin contiguitate,apoi pe cale limfatica si mai rar pe cale
sanguina.Metastazarea se face in gg abdominali, mediastinale sau cervicali
in functie de localizarea tumorii.

Patologia esofagului
Cancerul esofagian
Tablou clinic:

perioada de debut este saraca in simptomatologie,senzatia de apasare

retrosternala, pacientul simte ca mancarea se opreste in cosul pieptului,
disfagia apare intermitent numai la solide,durerile sunt absente sau
moderate.

Perioada de stare simptomatologia este zgomotoasa,accentuata si

suparatoare realizand asa numitul sindrom esofagian. Disfagia este
progresiva,accentuata pentru solide si prezenta si pentru lichide, durerea
devine mai intensa,apare regurgitarea. In fazele mai avansate apar
raguseala, tuse seaca,iritativa,sialoree.

Un semn special dar nu patognomonic este aversiunea fata de carne.

Cand tumora a depasit peretele esofagian,apar modificari legate de

invadarea organelor vecine: voce bitonala,fistule traheoesofagiene,
esobronsice,sindrom Claude Bernard Horner. Inapetenta se
accentueaza,scaderea ponderala pare rapida in fazele avansate.

Patologia esofagului
Cancerul esofagian

Investigatii:
In perioada de debut se utilizeaza examenul radiologic cu
substanta de contrast care poate evidentia rigiditate
segmentara,margini neregulate,ingustare segmentara
discreta.Esofagoscopia va putea decela zone
ulcerate,congestive,pseudopapuloase.Biopsia va confirma
diagnosticul.
In faza de stare se observa zone lacunare, obstructie
esofagiana neregulata
Principii de tratament exereza tumorii cu zona de siguranta
oncologica urmata de esofagoplastie.
Prognostic nefavorabil cu evolutie fatala in 6-12 luni.

Patologia stomacului
Gastritele

GASTRITE = afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice. Pot sa fie

impartite in :
gastrite cu hiperaciditate cand factorul favorizant al reactiei inflamatorii
este cresterea secretiei gastrice,si
gastrite cronice atrofice care sunt insotite de o scadere a aciditatii si care
insotesc anemia Biermer .Acestea din urma sunt considerate leziuni
precanceroase necesitand monitorizare.
Gastrita eroziva este un tip particular care apare datorita consumului
excesiv de alcool sau cel mai frecvent datorat consumului de AINS .
Tratamentul gastritelor seamana cu cel al bolii ulceroase
Mult mai mult trebuie sa se accentueze pe regimul alimentar si pe
modificarea stilului de viata decat pe medicatie
Cel mai greu este sa convingi pacientul ca fumatul sau alcoolul ii face rau

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal

= una sau mai multe leziuni ale mucoasei gastric

si a duodenului , caracterizate prin pierderea de
substanta,cu posibilitate evolutiva si penetranta.
Varsta de maxima incidenta este 30-50 de ani, iar
raportul B:F=4:1.
Se observa o crestere a incidentei la adolescenti.
Nu trebuie sa neglijam factorul familial.

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal
Cauzele favorizante sunt;
igiena defectuoasa a alimentatiei, constand in mese
neregulate,masticatie incompleta
alimente iritante ,picante,excitante ale secretiei gastrice,prea
fierbinti sau prea reci, alcool,tutun etc
dantura deficitara
teren neuroendocrin dezechilibrat
Stressul
Helicobacrer pylori
Patogenia cuprinde un dezechilibru dintre agresiune si
aparare.Factorii patogenetici sunt : hiperaciditate (factorul
agresiv),diminuarea rezistentei mucoasei (factorul de aparare)
si factorul psihic (stressul).

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal

Tablou clinic:
Durerea este semnul principal si este determinata de hiperaciditate si
hiperperistaltismul musculaturii gastrice si duodenale.Durera are caracterul
de crampa,cu senzatia de arsura sau torsiune in regiunea epigastrica, de
intensitati variabile,care este ritmata de alimentatie sugerand mica
periodicitate. In ulcerul gastric durerea apare imediat dupa ingestia de
alimente iar pacientul prefera sa stea cu stomacul gol.In ulcerul duodenal
durerea apare tardiv , la 2-3 ore dupa masa.Apare asa numita foame
dureroasa care se amelioreaza la ingestia de alimente,pacientul ulceros este
de multe ori cu mancarea la indemana pentru a-si calma durerea.In ulcerul
duodenal apare durerea nocturna si este calmata de alimente alcaline sau
medicamente antiacide.
Vorbim si de o mare periodicitate care arata ca puseele dureroase
ulceroase apar in special primavara si toamna.
Localizarea durerii este in epigastru,punctul xifoidian,periombilical cu
iradiere in spate sau in bara' in special in situatia in care penetreaza in
pancreas.

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal

Alte semne clinice:

varsaturile apar sporadic in ulcerul necomplicat dar in caz de hiperaciditate
pacientul isi provoaca varsaturile ceea ce ii aduce calmarea durerii;
hematemeza sau melena,
starea generala sau usor modificata,
eructatiile,
arsurile retrosternale,
sialoreee,
tulburari de apetit,
tulburari de tranzit
modificari in curba ponderala
Pozitia antalgica pacientul in decubit lateral drept , cu membrele
inferioare flectate si cu pumnul apasand regiunea epigastrica

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal
Paraclinic:

Examenul radiologic cu substanta de contrast este utila pentru diagnosticul

de certitudine in functie de prezenta semnelor directe si indirecte de ulcer.

Semnele directe sunt: vizualizarea nisei ulceroase

Semnele indirecte sunt: hipermotilitatea cu evacuare rapida, convergenta

pliurilor mucoasei,deformarea si rigiditatea segmentara, deformarea in
trefla a bulbului duodenal

Aceasta examinare isi are limitele ei iar folosirea sa in prezent s-a redus
datorita rezultatelor fals negative

Esofago-gastroscopia diagnostic de certitudine si evidentiarea prezentei

Helycobacter pilorii.

Anticorpii anti HP ( atentie la persistenta anticorpilor in sange)

Studiul secretiei gastrice ulcerul cu hipoaciditate trebuie suspectat de

degenerare maligna.( foarte rar folosita in prezent)

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal
Complicatii ale ulcerului:
perforatia ulcerului
stenoza ulceroasa
hemoragia digestiva superioara
Toate acestea pot fi evitate daca prezentarea la medica se face
in timp util si daca regimul igienodietetic si tratamentul
medicamentos se respecta
Putine sunt cazurile in care un ulcer trebuie monitorizat
periodic si anume ulcerul gastric datorita prezentei leziunilor
precanceroase pentru a putea lua decizia de tratament
chirurgical la momentul oportun

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal
Tratament:

REGIM IGIENODIETETIC: renuntarea la toxice (fumat,alcool), alimentatie ordonata, cu

evitarea alimentelor prajite, a condimentelor, atentie la medicamentele folosite, renuntarea la
bauturi carbogazoase, repaus fizic si psihic adecvat, mese in liniste
Medicamentos

antiacide ,pansamente gastrice Almagel,Malucol,Dicarbocalm se administreaza de 4-6 ori

pe zi in perioadele de hiperaciditate

inhibitori de pompa de protoni Omeprazol 2x 20 mg/zi, Pantoprazol, Esomeprazol

antihistaminice H2 : Ranitidina 2x150 mg/zi,Nizatidina,Cimetidina. Datorita efectelor adverse

prescrierea acestor medicamente a scazut.

protectori ai mucoasei gastro-duodenale Sucralfat 4x1g/zi

eradicarea HP: Claritromicina 2x500mg + Amoxicilina2x1g timp de 7 zile obligatoriu cu

adaugarea unui medicament inhibitor al pompei de protoni

antispastice No-spa,Scobutil , Papaverina pentru efectul antispastic pe musculatura neteda

Atentie la folosirea de bicarbonat total contraindicata

Tratamentul corect al ulcerului dureazA 4-6 saptamani

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal

Indicatiile absolute ale tratamentului

chirurgical sunt:

1.Ulcer perforat in cavitatea abdominala

2.Ulcer complicat cu stenoza stransa
3.Ulcer complicat cu hemoragie
4.Ulcer gastric suspect de malignizare

Patologia stomacului
Ulcerul gastric si duodenal

Indicatiile majore de tratament chirurgical sunt:

Ulcer tratat medical corect adica 4-6 sapatamani pentru ulcerul gastric si 68 sapatamani pentru ulcerul duodenal
Hemoragia ulceroasa care determina anemie severa
Ulcerul perforat acoperit
Ulcerul penetrant
Ulcerul stenozant incipient dar evolutiv
Ulcerul hemoragic la pacientii hipertensivi
Ulcerul gastric la varstnici
Ulcerul calos gastric
Ulcerul forma dureroasa
Ulcer postbulbar
Ulcere multiple si combinate
Ulcere cronice care duc la scaderea capacitatii de munca

Patologia stomacului
Cancerul gastric
= tumora maligna a stomacului
Etiologia leziuni precanceroase.
1.
Gastritele cronice atrofice care duc la sindromul de aclorhidrie si de anemie de tip
Biermer,
2.
Polipii glandulari,
3.
Sindromul Menetrier care asociaza o polipoza cu o gastrita hipertrofica ,
4.
Metaplaziile intestinale sunt considerate leziuni precanceroase.
La aceste leziuni se asociaza factorii favorizanti:
Regimul alimentar neregulat, condimentat, cu diferite adaosuri de substante
chimice mai mult sau mai putin cunoscute, alimente afumate , deshidratate si
sarate
Fumatul
Alcoolul
Nitratii
Factorul genetic?
Infestarea cu HP

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Evolutia cancerului de stomac are loc in 3 faze.

Invadarea locala , din aproape in
aproape , pornind de la mucoasa,musculara
mucoasei, submucoasa, stratul muscular,
subseros si seros,iar in functie de localizarea
cancerului,acesta poate invada in continuare
organele vecine.
Metastazarea ganglionara cuprinde
urmatoarele grupe : epiploic,micii curburi,
celiaci, retropilorici, splenici.
Metastazele la distanta se realizeaza pe
cale sanguina si ating succesiv urmatoarele
organe: ficatul,plamanii.
Localizari particulare ale extensiei
cancerului gastric sunt: ganglionul Troisier la
nivel supraclavicular stang, tumorile Krukenberg
determinate prin invadarea ovarelor pe cale
peritoneala si metastazele etajate ale lui Blumer
la nivelul bazinului.

Patologia stomacului
Cancerul gastric
Tabloul clinic cuprinde doua faze:

Faza de inceput simptomatologia este discreta si nespecifica sindromul

micilor semne
- astenie,scaderea capacitatii de munca,apatie,scaderea continua a poftei de
mancare, uneori selectiva,pierderea in greutate,progresiva si aparent
nemotivata,aparitia fenomenelor dispeptice (greturi,varsaturi cu striuri
sanguine,diaree sau constipatie,balonari postprandiale)
- Sughitul uneori elemente important mai ales daca apare imediat dupa
mancare , frecvent si cedeaza greu

Faza de cancer declarat- bolnavul este total inapetent,cu repulsie pentru

carne si grasimi,foarte slabit,uneori casectic,este palid,cu tegumente
uscate,cu ochii dusi in fundul capului. Bolnavul prezinta dureri
abdominale,vomismente sanguinolente,scaune melenice,iar la palpare se
poate observa o formatiune tumorala mai mult sau mai putin mobila. La
palparea abdomenului- hepatomegalie,ascita in fazele tardive ale cancerului
gastric

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Vegetant
Ulcerat
Ulcerovegetant
Linita plastica

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Paraclinic-anemie,VSH foarte mare, hemoleucograma prabusita aratand o

anemie severa prin pierdere, probele hepatice pot fi normale dar in cancerul
avansat pot sa fie modificate
examenul radiologic- imagine lacunara,rigiditate segmentara,deformare
tubulara
Gastroscopia pune diagnosticul cel mai corect si rapid iar biuopsia
efectuata cu acest prilej confirma diagnosticul de cancer. Nu se poate pune
un dignostic de certitudine fara confirmarea anatomopatologica
Ecografia nu este utila pentru dg de cancer gastric dar pentru a vedea cat de
extins este acesta avem nevoie de ea
Testul terapeutic Guttmann spune ca orice ulcer gastric care nu se vindeca
dupa un tratament medical corect dupa 4 saptamani trebuie tratat
chirurgical.
Prognosticul
- supravietuirea la 5 ani este intre 13-28%

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Tratamentul chirurgical consta in;

extirparea leziunii canceroase si a unei zone cat mai largi din
stomac
extirparea marelui epiplon
extirparea splinei si a ligamentului gastro-splenic si
pancreatico-splenic
extirparea grupelor ganglionare
Avem 3 tipuri de operatii:
gastrectomie radicala distala
gastrectomie radicala proximala
gastrectomie totala

Patologia stomacului
Cancerul gastric

Daca pana nu demult se stia ca radioterapia si chimioterapia nu

are nici un efect pe cancerul gastri si esofagian, astazi se
apeleaza in completarea tratamentului chirurgical la aceste
cure
Este necesar consultul oncologului pentru a nu lasa amputat
tratamentul acordat pacientului
Atentie la vitamijna B12. Exista multe dicutii privitoare la
efectele negative privin multiplicarea celulara, dar daca este
necesar se continua tratamentul (anemia Biermer) sub
conttrolul specialistului hematolog
S-au infirmat studiile prin care aceasta sa fie nociva pentru un
pacient cu cancer