ililtilltxliltlililil

Aceastecartea fost ed;tatdcu sprijinul

MINISTERULTII FRA}ICEZ AL AITACERILOREX]ERNE
F R A NTET
in novAlr n
s t A L A MB A S A D E T

ALEGORIA PATRIMONIULUI

Menoriei lai Andrd Chastel

copenar Gidini Gsrgesd

Plere Lemnirc - V@ d anciens Mn@nts

rl" Roru.lanw,

ptn

O Editionsdu Seuil. 1992et 1996.

corrndir a. rprapd L,rr'D limld D nsna
Elitnn SlMETR
A
Str Acadeniei 18-20.?0109 Bucurclti

oradea
Unirre$itaba
: Text.Pieldtie
FacAfi.
[{lt

Monument qi monument istonc

Biblioteca
oradea
Unrversiiatea
TertPielSrie
Fac.Artt.Constr.
mr.Nr, lsg'-tmoJ
t . -.

A$ vrea sd salut aici pe aceld

a cdtur operd inplinitd
i,t slujba patn o iului m-a tnpi s
la scrierea acestei cdrli.
,nai cu seani pe Jacques Ho let,
RaJnond laruire
ti Michel ParenL
,7in sd ,nai , ullunvsc hi Aletundre Meli:snns,
Michel Rebrt Satula
ti Jean Marie Vincenl
care au at\tt buriitatca de a citi lnatuscisul.

Patrimoniu* Acest frumos $i stivechi cuvint era legat, la origine, de structurile familiale, ecommice $i juridice ale unci societ4i
stabile. inrddlcinate in spaiu qi timp. Asdzi, el urmeazi un alt destin de mare rasunet, cind. modihcat de diverse adictive (genetic,
nalural,istoric..), a devenitun concept"nomad"Patnmoniu istoric Expresia desemneazi un fond menit si delec_
teze o comunitate brgiti la dimensiuni planetare, constituit prin acu_
mularca continud a unei diversititi de obiecte care impertA$esc
opancnenta lor comunl la trecul opere si capodopereale artelor frumoase $i aplicale, lucrfi fi produse apa4inind tuturor ltiintelor $i
m2liestriilor omenesai ln societateanoastr[ rdtdcitoare. pe care mobi.
litatea ii ubicuihtca prezentului ru irceteazd sA o transfbrmc, "patfimoniu istoric" a dcvenit unul din cuvintele cheie ale tdbului med;aric El face referire la un tip de iIlltilulic si la un tip de mentalitate
TraNferul semantic suferit de cuvint sernnaleazd opacitatea
lucrului desemna! Patrimodul istoric 5i conduitele care ii sint aso'
prinsein straturide semnifica-tii
ale ciror ambiguititi
ciale se g2lsesc
qi
doui
lumi li doui vizidczaniculeazi
iri coDtradicliiarticuleazi
uni asupralumii
Cultul consacratastlzi patrimoniuluiistoric cere,deci, mai mult
dccit o incuviiotaresafisfecuteEl trebuiecerctat,cici estercvelabrul. neluatin seami $i totu$i vddit, al unei sterj a sociedlii $i al
i trebArilor care o ftdmind- Aceasta este perspectiva din care il
abordezaici
t
au enlints",
q"i a*-a suivant
lcsloG.desples etdesmd.es
ei* afreritug"
Ditlionaaire dc la langueJranta?ic de E Littrc

AI-EGORLA
PAIRINIONIUI
-UI
Dln fondul inens si heterogenal patrimoniului isioric am ales
dreptcategoricexemplari patrimoniulconslruit-cel carepriveirc ccl
mai direct cadrul dc viati al tuturor si al ficcdruiain parte.Ieri inci
am fi vorbit de monumenteistorice.dar cele doui expresiiau incetat
sii inai fie sinonime.Monumenreleisroricenu mai constituiedecir
pirrteI unei mo\r(niri\crc nu incetea/j\a crca\(apfin ane\a.ea
unor noi feluri de bunurrti prin lirgirea cadruluicronologicsi a ariilor geograficein interiorul cirom se inscriu acestebunuri
Pe cind se constituiain Fnnla prima Comisie a monumentelor
istoricc-in 1837,cele trei mari ca@goriide monumenterstonceerau
rtunisifclcAntichitilii- edificiilc rcligioaseale Evului mediu si citeva
castele.hnedial dupn al doilea r;zboi mondial. numdrul bunuritor
inventaiateera de zeceori mai mare.dar nalura1ornu se schimbasc
cu nimic.Ele lincauprin esenfa1orde arhcologieg de isroriasavanti
a arhitectlrii. Dc alunci-toale fonnele artci de a construi.savanreSi
populare.urbaneti rurale,toatecategoriiledc editicii. publice r; pt
vale-somptuareti utilitarc au lost anexatesub noi nume: arhitedum
rrrrrrd, denumireveniti din llalia pentru a desenDaconstrucliipri
vale ne-monumentale,adcseori ridicate fhri ajutorul .trhireclilor;
Iitectwa rernaculard. prcluati din Anglia pentru a dcosebi edificiilc cu caracterregional: arhilecturainllu riald a uzinelor, girilor,
tirnalelor, rccunoscutimai intii dc c;1rcenglezi'.In sfiriit. domeniul
patrimonialnu se inai limiteazdla cdrficii individuale,el cuprindede
acum ansamblurileconstruite li lcsutul urban: insule ti caiiere
urbane.satc,o qe intregi !i chiar ansambluride ora;e'. cum o arad
"1ista"Patrinoniului mondial stabiliri dc UNESCO.
T'ini in rnii )nrlccr.cuJrrl (mnologicin. ( s( in.ifiar monu
menteleistorice era, ca fi astiizi-practic nelimitat in amonte.unde
(orn!iLle(.r cel al .crccta luf rfieologice.ln
(l nu depa.er
",rl
linilele celei de a doua iumlititi a secolului XIX
Azi. belgienii
rcgrelii Casapoporului ( 1896), capodoperda lui Hofla. distrusdin
1968.iar liancezii, Halele lui Baltard demolatein 1970,in polida
puternicclorprotestevenite din Franla si din lumeainueagi Oric?t
de prestigioise,acestevoci erau cclc ale unei mic; minorititi confruntatc cu indiferentagenerali. Pcnfu administraliefi tnajonlatea
publicului,pavilioanelediafanecomandatede Napoleonal lll ler si
Haussmannnu ateau decit o funcliune lriviali ce nu le deschidca
accesul citre calegoria monumentelor ln alari de asta. clc

MONUIVIENT
SI MONUNIENIISTORIC
,rt).'rlinc.ruunci epoci reputatedatoritit prostului ei gllsi Astizi. o
r',rrrea Parisului haussmannianeste clasat: Si. in principiu. e de
ir.arinsoe viitor La fel se petreclucrurile li cu arhitectura"modem
nylc i'lustraidin FranF, la inceputul secolului' prin Gujmard,
l;\'iforte si $coalade la Nancy, ii pe care sourtimeaexistenfeisalc
r l:icul-o si fie de indati asimilad unci mode qi dispfetuid
Chiar ti secolulXX a fbrlat po(ile domeniuluipatrimonial Firi
ixk)iali ci la om actuali ar fi declaratemonumentistoric $i prote
trlc hotelul lmperial din'tokyo, capodoperi a lui F. L Wnght
( l9l5) carea rczistatseismelofnaturale,demolatin 1968;atelioele
lrsdcrs de Pcrret (1919) demolate in 1960; marcle nagazin
Schocken( 1924) al luj Mendolsohnla Stuttgaft'dcmolat in 1955;
( 1954, demnlxlrn lq73
J,'oensarul
lui I ouis Kahn lx Philidelphia
't
irr ranta.o cornisrcrecenlconniluilr a palrimoniulur
'ccolulul
XX" a ircercat si elaborezecrileriile $i tipologia necesarepenftu a
flu lisa si se piardi nici o m:rturie istorici semnificativ5-Nici
rrhiteclii intiri nu sint mai putin interesali in desemnareadrepl
|ronumcnteistorice a lucrfilor lor. Le Corbusiera initiat. in vial6
liind. orotectia lucririlor sale diII care astdzi unsprezecesint
sinl inscrisepc inventarul
declaraiemonumente,iar patrusprezece
suplimentarVila Savoyea prilejuil mai multc campaniide reslau
m;e. mai costisitoaredecit aceleaale unuia sau altuia dintre nonlrmentelemedievale.
in sffr$il, noliunea de monument istoric $i practicile de conservarecare ii sint asocjates-audspindit si in afaraErfopei unde
apiruseri si care rimdsese mult timp teritoriul 1or exclusiv Anii
t870 au putut vedea.in cadrul desshideriiMeiii. discretapitrun
dere a monumentt ui istoric in Japonia=:penlru aceasli lari carc
iii tr:iise traditiile in prezent,care nu cunoscusealti istorie decit
cea dinasdca, nu concepeaaria veche sau modernii decit vie_ nu
iti conscna monumenteledecit mercu noi gfalie reconstruclieilor
ritualc. asimilarea timpului occidcntal trecca prrn lccunoallcrea
urei istorii ufliversale-prjn :rdoptareainslitutiei muzeului $i prin
ca mallurriJle Il(culului
DrstrrreamonLrmentelol
cpoca.Strrele t 'xle (ri,u primele(are \;-si rpere
i" ,**.'
Datrimoniul natural- dar nu erau de loc interesatedc conservarea
;nui patrimoniu collslruit a cirui protecficesterecenti $i la incepul
se m:rginea la locuiniele partjcrlafe ale marilor personalit:ili

ALECn)RIA
PAIRIMONIULU]
nationale.in ce pdveste Chinar. cireia acestevalori ii rimiseserl
striine. ea a deschisfi exploatatsistematicfilonul monumcntclor
istorice.incepindcu anii 1970.
Prima Conferintn internationalA pentru conscrvarca monumentelori storice,linuti la Atenain 193 | 6,nu a reunitdccit curopcni
A doua,linu6 la Veneliain 1964.a beneficiatde p.ezenlaa lrci ltrri
ne europene.Tunisia, Mexic si Peru.CincispreT-ece
ani mai tirziu,
optzeci de Fi apa4inind celor cinci continentesemnauConventia
Datrimoniului mondial
Tdpla cxtcnsie a bunurilor de patrimoniu - tipologici. cronologictr
si geografici estc insotili de cre$lereaexponenliali a publicului lof.
Concertul patrimonial $i concertarca pmcticilor de conservare nu
se desfi,:oari, insi. fiiri disonanfe, Ascmcnca rccorduri incep si
inspire ingrijor-are Oare nu vor gencm clc distrugcrea obiectului
lor'? Efectele negative ale turismului nu s au flcur simlirc doar la
Florenl.rsauVenetia Oraful verhi din Kyolo sc dcgmdcazapc zi cc
trc(c. ln Egipl. au Febuil inchi\e morminteledin Valea Regilor In
Europa, ca $i in alte pn4i. inflatia patrimonialaeste combirutd Si
denuntata !i din alte motive: cost de intretinere, neadapiare la
folosinlele actuale- actiune paralizantd asupra marilor proiecte de
amenajareSint de asemeneainvoateoevoiade innoire si dialectica distrugeriicareau fecut,de a lungul secolelor.ca monumentenoi
si succeadAcelor vcchi. Dc lapt, ftrA a ne ituarce la Antichitate sau
Er l mediu. cj rafifnind in Fmnla, ajunge si reamintim sutele de
biserici gotice distruse in secolele XVII qi XVllI pentru "inliumusetare" $i inlocuife cu edificii barocc sau clasice. Piene Patte,
arhitectullui Ludovic al Xv-lea. preconiza.in primul seuplan pentru ameliorareri infrumuselarea Parjsului,sa "lase de izbelistc"'
toate constructiilegotice. Nici monumenteleAntichitdtii. cit ar fi
lbsl de prestigioasein perioadaclasicr. nu scepaude nimicire (precum vestitul Palaisde Tutele'de la Bordeaux),odati ce stdteauin
caleaprcicctclor de modemizarea ora$lorfi teritoriului.
ln Franta,tmditia distrugediconstructivesi a modernizarii,iluslrati de acesfeexemplc!scrvesleasdzi drept cautiunefi ju$tificare
penmr un numAr dc alcsi in impotrivirea tor fili de avizele
arhitectilorriefi $j alc Comisiei monunenteloristorice.Dac! teatrul
din Nimes, cheie a unui ansambluneo clasic unic in aceasd(ari. a
fost inlocu;t cu un centru cultual polivalcnt, accaslas-a i implat in

MONUMT]NTSI MONUMENTISTORIC

_S. .fli in dijl@ul onsulul Se

if,rrI trinfi ur cabarct carura
&est cdificiu ii sluje$rc ca
g.idind . aEti Claudc P@Dll
carc. in can o sa vo1!3e n
a,.d&d. ! detdn si relelat pla
flurile loi trlais d. Tutele ,
8rlndios nonumentrcmu. rs 0
1677 la ordinul l!i I-udo!ic al
XIV-lea pcntru crtindcrea lui

numeleprcgresuluitehnic \i s(xial. al ameliodni cadrului de Yiald.

in Maghrebsi Orientul Aprupral.aceleariargumcnleconlinuasa fie
folosite pentrudistrugereasau mulilareamedrelor: in Tunisia". ca
ii in Siria sau kan. ideologia miicdrii CIAM" si vedetele sale au
servit voinla poliiici a modemiziriiDe pc pozitia lor, afiilectii invoca drcptul artirlilor la crealie Ei
vor. ca Si Dredecesorii lor, sd manchezcspatiul urbatr $i sA nu fie
scosi in afara zidurilor sau condamnali. io ora:ele istoricc, la pasti$i
Ei reamintesc cI de a lungul timpului stilurile au coexistat aliturat
si articllate in acelati ora.s sau edificiu: istoria arhitecturii, de la
cpoca nomanici la goticul flamboyant sau la barcc, poate fi cititi
intr-un numlr dc mari edilicii religioase uropcne: catedralele din
Chartres, Nevcrs, Aix-en-Provcnce. Valencia sau Toledo. Puterea de
seductie a unui ora$ precum Parisul vine din varietatea stilislicd a
arhirecturii si a spafiilor sale. Ele nu trebuie incremenite Prhtr o
conservarcinlransigenti, ci continuate:de unde Si piramida de la

ALEGORTA
PATRIMO\TIULUI
Proprietarii,la rindul lor, revendic;dreptul de a dispuneliber de
bunuilc lor pentru a obine din ele pHcerile sau profiturilc pc carc
lc poftcsc.Acesteargumentese lovescin Frantade o legislaticcare
privilegiaztr interesulpublic. Ele, totuti- continud sA prcvalezein
StateleUnite, unde limikrea fblosinlei patimoniului istoric privat
trece drept o atingerea liberti{ii cetiteanulur
Vocile discordanteale acesloropozantisint la lel de puterniceca
$i hodrirea k)r. Fiecare zi aducc dovezj in acest sens. Totufi.
ameninliirile pennanentc carc apasi asupra patdmoniului nu
impiedicd un lary conscnsin favoarcaconservari;fi protectieisale.
Ele sint apiratc olicial in numele valorilor giintifice. estetice,
meDorialc,sociale.urbane.iar patrimoniulesiein socielilile induslrialc avansatepurt6torul acestora Un dntropolog american arc tcmci
strsuslini ctr, prin mediereaturismului de arti, patrimoniulconstruil va fi clcmentul de legiturd al societitii modiale .
Consens/contestare: ratiunile si valorile inv(rate in tavoarea
celor doutr pozilii respective soliciti un cxamen si o evaluare critice.
Inflatie: a putut fi atribuiti unei strategii politice: ea compo(i in mod
evident o dimensiune economici si marcheazi ftrd indoiala o reactie
impotriva mediNrilltii urbanizlrii contcmporane.Aceste interpretari
ale conduitebr in relalie cu palrimoniul nu sint totuti sufic;ente pntru a explica cxtnordinara lor proljferare. Ele nu ii puizedzdsensul
Subieclulmeu cslc locmai enigma acestuisens:zona semantici
a patrimoniuluiconstruitpe cale de a se constitui.greu de pilruns.
rcce $i totodatdficrbinte-Pentrua md orienta.voi urcainapoi in limp
in ciularca originilor. dar nu a unei istorii. mn voi folosi de
rcpreTentari
li reperecon(rcre.insr l r .-njr u0urrnvcnrarin prealabil. trebuieprecizate,cel putin provizoriu. continutul$i diferenta
dintre cei doi termeni esentialipentru ansamblulpracticilor patrimoniale:monument$i monumentisloric
Mai indi, ce inlelegemprin monument?In francezd,sensuloriginal al lermenului cstc accla al larinesd)lni,monunentun. el insusi
derival din tnonere(a inltijnfa, a reaminti), ceva ce se adreseazi
memoriei.Nalura afcctive a mesajuluieste esenliali: nu estevorba
de a lircc o consBtarc.dc a oferi o jnformal;e neutrl, ci de a pune
in nifclrc. prin cmolie, o amintirevie. In acestprim sens.vom numi
monumcntorice anefact construitde cetre o comunitatede indivizi
altor genem(ii percoanc.
Ponlru a-$i rcmemora,

MONUMENTSI }IONUMENTISTORIC
cvcnimcnte,sacrificii-rituri saucrcdinte.Specificitateamonumcnului line deci tocmai de modul sdu de a actionaasupftrmemorici.Nu
numai ci o prelucreazlsi o mobilizeazi prin medicrcaafcctivit?ifii.
incit si reaminteasclun trecutfecut si vibrezgin manicraprezentului. Dar acesttrecLrtinvocat si convocat.oarecumincantat.nu este
nul oarecare:el eslc localizatti selectdin scopurivitale.ln m?tsura
in care el poatc contribui in mod direct la mcnfinereaii p2lstrarea
identitllii unci comun;tdfi.etnici sau rcligioastr,nalionall. tribald
sauthmiliala.Pentruaceiacareil conslruicsc.ca si Dentrucei care-i
primesc scmnalel.monumentuleste o pavAzdimpotriva lraumatismului {)xistenlei.un dispoziiiv dc siguranld"Monumentulasigur6,
imblrbite^za. liniqteqteprin imbunarea fiinlei timpului. El este
garantuloriginilor !i calncazi nelini$teape care o gencrcazdincertitudineainceputurilor Sfidarc a entropiei,a acliuDii dizol\ante a
timpului asupratuturor lucrurilor naturales-ianilicialc. cl incearcA
sd potoleasciangoasamo(ji ti a n'micirii
EsenF monumentuluise constituiedin raportul s?iucu timpul
triit !i cu mcmoda. aldel spus, din tn.fnrnea M Qntropologicd.
Restul e contingcnt.deci divers ai variabiLAm vtrzutasta in cazul
destinatarilor saj. ti lucrurile nu stau altfcl nici cu genurile $i
formele salc: mormint. templu. coloani, arc dc triumt, stell. obelisc.
stilD-totem.
Monumentulare toate ldsdturilc unui fenomencultural univcrsal. Sub multiple forme, el parc prczent pe toate conlinenlclc$i in
aproape toate societitile. frc ci ele posedi sau nu scnerea
Monumentul, dupi caz. refuzd inscripfiile, sau le primc$tc cind
parcimonios. citrd libcral. meori pinl la a se acopcri cu ele de tot.
Senerind alunecarca cAfre alte functiuni.
Totuii. rolul monumentuhi. inteles in sensul lui originrr, $i-a
pierdutprogresivimportanlain societntile occidcntaleii tinde sil se
c\rompczc.Ln ump ce cu!inlul insusi (iJLrgl xlte semnrfi,rrlri.
ateslaace.t luiru. ln 168q.luretiereplre deju 5ridcn
Diclronarcle
tcrmcnuluio valoarearheologici,in detrimentulinterpeldriidircctc:
"Mirturie care ne rimine desprc o marc putere sau gr{ndo&rc a
sccolclortrecute.PifamideleEgipfului, Colosseumsint ,?!onrm?nlz
lrumoaseale mdririi regilor Egiptului. a Republicii romme." Ciliva
rni mai tirziu. Dicnonnabe de I AcadAnie plaseaztrdc-a binelea
monumentul!i funcliuneasa memorialdin prezenl,dar cxemplele

AIEC'OR{,{PAIRMONILILUI

N'IONL]J\IENI
SI MONUMENTISTORIC

salc [AdcazAo alunecarc.de aceastadaracAtrevalori estetice$i de

prestigiu:"Monument ilustru. superb,maenific. durabil, glorios"."
Aceasti evolutiea sensuluiesteconsacratiun secolmai tirziu dc
cdtre QuatremBrede Quincy- Acesta consideri ci "releritor la
lucr;rile de arhitecturd".acestcuvint 'desemneazn
un ediliciu. fic
constru;tpentm a sluji la eternizareaamintirii lucrurilor mcmorabile. fie conceput,ridicat sau dispusasdcl incir sAdcvina un mijloc
de infrumusetareri de magnilicenF in olasc". Si continui aritind
cii 'in acesl al doilea sens. idcca dc ,tbntotrctt. lr'ai deDendentdde
efectulediliciului decil de obicctul saudcstina(iasa. se poatepotravi
sau poate h aplicau tuluror fclurilor de cl6diri"".
Desigur. revolutionariide la 1789 nu incetau si viseze monumente $i si construiascipe hirtie edificii prin care voiau sa afirme
noua identltate a Frantei''- Daci sint cu adeviral deslinale si
\frvealca memoria peneraliilor viiroare. acesre proiecle \e
desfXloari totusi ti pe un alt registru-Evolutia care se puteaobserva in dictionarele secolului XV
em iftycrsibiltr Monumcna'
denoteazdde acuminainteputerea,mArirea.lrumusc(ca:
cm mcnirca
lui explicitn de a afifma marile proiectepublice.dc a promovastiluri. de a se adresasensibilitilii estetice.
Astizi. sensul -'monumentului"conrinui sI cvoluczc. Pltrccrii
\au uimrreape
olcntcde lrumusclca
cdrficrulur
i a urmarmrnunarea
carele provoaci turul dc foni tehnicSiversiuneamodemi a colosalutri. in carc Hegel vazuseincepuful anei la popoareleAntichitalii
orientalelimpurii De acum.monurn.nrul\e irnpuneatenlieiscos
din context, se adreseazi prezentului.schimbind stravechiul sdu
statui de semn pentru cel de semnal Exemple:imobilul Lloyd's la
Londra, turnul Bretagnela Nantes,Arche de la D6ltnsc la Paris.
Estompareaprogresivi a functiei memorialea monumcnluluiarc
ftrn indoialn multe cauze Nu voi evoca decil doui. si una si aha
inscriseintr-o lungn durati de limp Prima linc dc impo(anF din ce
in ce mai mare pe carc socictililc occidentaleau acordat-oconceptului de arti' de la Rcnastcrcincoace Inainteweme, monumentele
destinalesi amintcascdoamenilorde Dumnezeusau de conditia lor
de roadc alc crcatici cercau de la cei ce le edificau o lucrtrturtr
desivirsiti $i cit mai bine impljnit;, eventualo risipd de lumintr $i
podoababogifiei. Fmmusefeanu intra in disculie.Dind fiumuselii
identitate$i statut.fdcinddin ea scoprl supren al artei. Quattrocento

o asocia tuturor celcbrArilorrcligioasc $i ururor comemorfuilor.

Chiar daci Alberti. care a fost primul teoreticianal frumuselji arhi
tecturale.a pistrat el insuti cu pietatenotiuneaoiginal: de monu
ment. totuii el a fost acela care a;nit;at subst;tuireaprogresivi a
idealului de memoriecu cel de frumusete.
A doua cauzi rezidirin dezvoltarea.pedeclionareaii rdspindirea
memoriilor a(illciale. Platon u identificat scriereaca fiind Daradisma in\cnindti a a('estuirH(lemunir memorirk r m"numenrului
nu a lbst tolusi amcninlali inahle ca imprimeria si i aduci scrierii
o putcre in malcric liri prcccdenL
PerspicaccleCharlcsPcrraull cslc incinla! si vadi in fulmullircn
ci4ilor disparitiaIimitelor ce apisau memoria:"astizi 1..1.aproapc
nimic nu se mai inva$ pe dinafari, pentru ci de obicei ci4ile pe
care le citim sint Ia indemini. astfelincit se poaterecurgeIa ele la
nevoie.ii din care se pot cita mai sigur pa-sajele
copiindule, decit
din memorie.cum se ficea altidatd'"'. Pierdutcu totul in jubilalia sa
dc lilcral. el nu ili incbipuie cn imensultezaurde ftiintd pus la dispozilia celor docli aducecu sine o practicda uitirii ri cn noile protczc alc memoriei cognitive ar fi nefaste pentru memoria afectivi
Inci dc la inceputul secoluluiXVIII. "istorie" desernne^zn
o disciplini alc carci cunosliinle.mereumai bine acumulatefi conservate.
imprumutd aparentclc mcmorici vii chiar pe misud ce ii ia locul $i
ii sleie$te puterea Cu toate accstca. "istoria nu sc constituie decil
dacd este privitd. !i pentru a o privi. trebuic sd hi in afara ei'"': lbr
mula exprimd in profunzime diferenta $i rolul invcls al monumen
tului. menit prin prezenlasa ca obiect metaforic si rcaminteasci
vielii un trecut privilegiat ti s recufunde pe privitor in acesttrecut
Un secol ti jum:itatedupn elogiul lui Penault. Victor Hugo ros
lca oralia llnebri a monumentului condamnat Ia moarte prin
irvenlarea imprimeriei'. Intuitia sa de vizionar a fost confirmati
prin crearea ;i perleclionarea noilor modalitili de conservare a trecutului: memoriatehnicilordc iffcgislmre a imaginilor !i sunetelor.
crre relin fi restituic trccutul sub o formi mai concreti pentru ci se
ndreseaztrdirect simturilor si scnsibilitdlii, "memorii" ale sistemelor
clcctronicemai abstracte$i mai dcscdmatc.
IatAde pildi fotografia Roland Barthesa inlclcs cd acest"obiect
din punctde veder anrropologicnu \eneanici \a coocurc/c.
'r'Lr
ici sircontestesausArecuTpictura "Nu Arta, nici Comunicarca,ci

ALMORIA PAIRIMONIULT'I

MONUMENT
tsl ORIC
$t NIONIJMENI

Referinta esle ordinea lbndatoarc a fotografiei. Ea apare asd-elca o

ptutezd incdidi: aduce _o altd specie de dovezi". "accasti ccrtirudine
pe carc aici o scriere nu o poate da". Aceasti pulerc dc a autentifica tinc. ffui indoialr, de reactiilechimice care lac dir fotografie 'o
emanalica referenolui ' ii, in acelasitimp. ii conJcd !i putereade
a rcinvia-CAci ptn mediereaunei halogenui dc argint. ''fotografia
fiinlei disp;rute vine si mir alingd prccum nzele unei stele".
Barthesa stiut si perceapi$i s[ analizezeduplicitateafotografiei.
cele doui fefe ale aces{uiDouphantukan carc are putereastrdniede
a actionape cele doui planuri alc mcrnoriei:sA garantezeo istorie
ti sn reinvie uD trecul rnorL Dc aici riscur;leconfuziei ri uzurynrii
Ba(hes ]e denunli idcntificlnd cele doud modahtati prin care
fbtogralia aclioneazi asupra noastrS.,trndirrn deserntreivl o atmclae
cumpitaG, un interesexterior.dar afectiv toluli A?.r.L/, care face
si revini in constiinfi "litem ins6.Jia timpului"", esteo milcarc tulburxtoarc,halucinanti in legdturacu care revine-dc mai multe ori.
cuvintul nebun;e.Or. aceasunebunica folosmfii careface si coinprin monucid:ifiin!ati alectularechiaraceeasi
naturirca incantalia
ment Vom temperaafad^r atirmalia din Ia Clu,ibre claire dupe care
societaieamodemi a renunlat la monumcnt. spunind ce fobgrafia este
o formi de monument adaplattrindividualismuluiepocii rc.lstre:
monumentul unei societtrli privalc. care prmite fiedruia se oblnn in
secret reintoarcerea mo4ilor. privai sau publici. care ii lundamenteaziidentitalea lncanlalia memoriale se implinette de acum
mai liber, cu prelul unci munci modestepentru acesteimagini carc
pistreazi un dram dc onlologie.
Folografiacondbuie pe de aka parteln semanlizarea
monumentului scmnal.De fapt, acestesemnalese aalrcscazldin ce in ce mai
mult pdn imaginealor mediatiisociedlilor contemporane.prin circulalia !i difuzarealor in presi, la televiziuncsau la cinema Ele nu
dcvin semn decit metamorfbzate in imagini, in copii firi geutate in
care valoarea lor simbolici sc concentreaai. dis()ciata astfel de valoarealor utilitar2iOrice construclie.oricare i-ar fi destinatia.poatc
fi promovatamonumcntprin noilc tehnici de comunicalie. lotr-o
atareformi, funclia sa cs(cdc a lcgitima ii autentificaodstenla unui
duplicat vizual, pdmordial. fragil ii t ecitor- c;ruia ii esle dc acum
incredintati valoarcasa Are pulintr importantAlaptul cd rcalitatea
construiti nu coincidc cu reDrezentirile sale mediaticc sau cu

proiccfiilesale Piramidade la Louvre existainainte ca sl-i inceapi

construclia Ea continu, si sclipeasctr.astizi- cu lumhi !i transpa
rcnle cu care o impodobeite reproducereafbtogrulicd a desenelor Si
machetelorsale. chiar daci. in realilate.ea aduce mai cufnd cu
intrarea unui oarecare c.entrucomercial iar oDacilateasa inchidc Dcr
specli!a din Cunea p;ll.alA ci]lrc Tullcncs ii Paris. l-otograirle
Arcului de la D6fenseii mai pdstrcaziaccsluiao atracliesimbolica,
oricarear li rugozitElileediliciului rcal Si iocomfortul birourilor pe
carele adiposte$tc.Nu s ar putcadcscricmai bine pervertireaa ceea
cc se cheami astAzimonumcnt $i nodul siu de existenfi, decit o
j-accarhilcctul viitoarei "mari biblioteci". Intrebat asuDra;nsertiei
-l|ebuii,:a in are.r
rce\tuiedifrcruin \itul dc ld Bercy.el rllspunde:
loc, in zecesau douizeci de ani stl se poat:iface cele mai fiumoase
cirti pottale ilustratedin Paris"."
In acestecondifii, monumentele,in sensulprim al termenului,
nrai joaci oare vreun rol in societitile zise avansate?Lisind la o
parte numeroaseleedilicii de cuh carc i$i pistrcazi folosinfa, lisind
la o parte monume le dedicalc morlilor ii cimitirclc militare ale
ultimelor rizboaie. reprzinl, elc ccva mai mult dccit o supm
lieiuire? Se mai consfuiescallclc noi?
Monume ele- desprc carc iattr. a dcvcnit necesarsd se precizeTe
ci siDl "comemorative", urneaztr, punate de ob;lnuinF, un destin
lbrmal si derizoriu Singurelc monumenteauienticepe care epoca
noastri a $tiut si le edifice nu i$i spun numele fi se ascundsub
lbrme insolite minimale $i non-metaforice.
Ele amintescde un trecut a cirui greutate$i. cel mai adesen,oroare nu pot fi incredintate
doar memorieiistorice.Intre cele doul rlzboaie mordiale.cimDulde
luptiide lr Verdunrunstirui\eun pre(edenr:
rn rmensulrrtrgminrLlr
naturi, sfirtecatSi tortural prin btitilii. a lost de ajuns fasarca unui
p:rrcurs.asemeneaunui drum al crucii. penlru a lace din el mcmo
rialul uneiadin marile catastroleumaneale istoriei modcme Dupi
nl doilca rdzboi mondid. ccntrul Varsovieireconstruitidentic amin
lcslc. simultan. de identitatcascculartra naliunji poloneze $i de
voinla dc nimicire care ii anima pc dusmanii ei. La fel, societ4ile
clualc au iTut sApistreze vie. pentru generatiileviitoare,amintirea
iudeocidulujceluj de al doileartrzboimondial-Decit nirte simboluri
:rbstractesau ;magini realiste.decit ni$tefotogmfii, taberelede concentmre insele. cu baricile ti camereleIor de gazare au devenit

l0

ll

ALE(;ORIAPATRIMONruLUI

ISTORIC
SI MONU]\IENT
MONLDIENT

monullrcnte.pentru ci sint parte integmntda dramei co-memoratc.

Au fost de ajunso amenajaresumari si citevactichctc: din vechiul
lor strla$pilisit peDtruvecie.morlii !i cAiiii lor ii vor avertizapentrn vecic pc cai care vor veni la Dachausau Auschwitz". Nici un
Artist interircdiar nu a fosf neccsar,doar o simpli opcralie metoDimictr Fo(a rcalulLri,o realifateinrrm legati de aceeaa cvcnimentekx comenoralc, cste mai mare aici decit forta oricdrui simboL
Lagirul, devenitmoflument.(ine de domeniulrelicvei"Dar aceste memoriale uria$e.relicve si rclicvarii in acelati timp.
rdmin exceptionale
ca $i laptelepe care lc rcaducin memoriaoamcnilor Unne pe carc rcbuie doar si le alegi !i si stii si le desemnczi.
ele miflurisesc p lingd toate acesteaprogresiva disociere care se
opicazi inlre memoria vic $i Stiinta de a construi Noul centru al
Varsovicinu esteun monumenl.el insusi-decitin misuru in careeste
o replicd: cl inlocuieste.cu o fidelitate care, inlre allele. atesti
fotografia,ora$uldistnrs,Monumenlulsimbolic ridicat. ei niltilo. ct)
scopulde a rcmcmora.nu mai are valoarein societi!'le noastrcdezvoltate. Pe misurtr ce dispuneau de rrnemothnii ma; performante.
acesteaau inccht pudn cite pudn si mai ddice monumenre.rranslerind
monumentelor istorice lrvoarea cu carc le inconiuraserncind\a .
Cele doua noliuni. care a.zi se confunali adsea,sint rotusi in
mullc privrnleopo/abrlcJaca nu chiar antrnorru(e.
inlii de toalc.
dcpane de a prezrntaquasiuniversalitateamonumentuluiin rimp li
spaliu, monumentul isro c este o inventie bine datati a
Occidcnlului S-a vdzut cu ce succesacestconccp(a lbsr exportatSi
raspindil progresivin afara Europei incepind cu a doua iumetarea
secoluluiXIX
Dar npoflurile organizaliilor tutemationale an{A ci aceasti
recunoa$tcrcplilnelarii rimine de supratati Sensulmonumcnlului
istoric lSi facc drum cu greutate.Noliunea nu se poatedesprindede
un anumit contcxl meDtalfi de o viziune a lumii- A adoprapracti
cile de conservarca monuinenteloristoicc IfuI a dispune dc un
cadru istoric de refcrinln,lirn a akibui o valoareanumetimpului Si
duralei, fiir?ia fi aiczal arla in istorie este la fel de liprit de semnilicalje, ca a pmctica ceremonia ceaiului ignorind sentimentul
japonczal nAturii,shinloismulsi structuraniponna relatiilor sociale.
De undc cntuziasmecareinmultesccontrasensurile
sau.si mai muli,
ascundalibiuri.

Alla ililcrenla.luodxmenlal. pusain e!rJcnlade A Rictl' la

e\le o creJllcdeliberrtiI !?wo//r.)
incepulul.ccolului:monumentul
J cilreidc\linaliea lo\l asumata./fIlori 'i din primul moment.in
timp ce monumentulistoric nu cste initidl voit ( u gewollt() li ctent
ca atarc; el se constituie a posteriori pirr pcrspectivelc convergentc
ale isloricului qi amatoruluicare il aleg din masa dc cdifioii existentc,din care monumentelenu reprezind dectt o mictr pa.te Oricc
obicct al trecutuluipoatefi convertitin mirturie istoric)l,ttirtr str fi
avut. la origine. o destinalje memoriali Pe de alttr parte. sd ne
amintim ci orice artefactuman poaiefi investitin mod delibcratcu
o functiunemcmoriall Iar in ceeacc privelte Pldcereadatddc arti,
ca nu este nicidecumapanajulexclusiv al monumentulul
Monumentulare drept scop si faci un trccut ingh(it dc timp sd
retr;iascd in prezen! Monumentul istoric intreline un ah fl de
raDoncu memoriavic 5i cu dumta-El estelie consthuil pur ii simDl; in obiect de cunoastere$i inte$at intr o conceptie lineartr a timpului: in acestcaz. raloareasa cognitivi il inchide Er, apel in recut. sau mai cuind. in istoriein general.sau in istoriaartei in particular: fie el mai poate, in plus. in chip de opera de artd. si se
adresczesensibilitttii noasre artistice. "vointei noastrede artd""
( Kr,rjnroll"r): in acestcaz. el devineparte conslitulivl a Prezcnolui trAit. dar fira mediercamemoriei sau a iltorici.
Relatiile diferite pe carc le intlelin monumcnEle.respcctrvmo_
impun 'r
numenreler.loricecu lrmpul. memoria\i cunoa)tereu.
aparenli.
lor'
ln
pnv.sle
conserlarea
ce
in
ccca
majora
Jrferenl,
aceastdnotiune l este consubslanljaliaminduror:LTolu$i.,ro,rrentele sir't expuse. in prmanenti. vitregiilo. limpului triliL
le lac si fie p;trdsitcii litsarcin
desuetudinea
Uitarea,dezafectarca,
prrrrrna Le rmeninla :i dlsrugereavuluntard \i urg3niTJti.dcr)crirteirc de vointadc a nimi(r lre.dimpum\i. de dorinlade I Ie sirlvr
de acliuneatimpului sau de vointa de pcrfeclionarc.Prima 1brmi.
ncsativi, e cea mai des amintitA:politici, religioas{, ideologictr.ea
do-vedestea co tmrio rol||tl esendal jucal de monumcnt in
mentinereaidentititii popoarelorsi grupurilor sociale Dislrugeret
poritivi, $i ea generalizati,atrageatcnlia mai pulin. Ea se infhli$eazr.uh tormc dilerire.Unr. riluah. c'1. propricunor popo3recum
sint japonezii care. ne venednd,ca noi. urmcle timpului pe monunrcnie.construiescPriodic replici exacteale lemplel(x originaletrle

t2

l3

ALECORIAPATRTMONIULUI
c:ror copii precedcntesint astfel distruse Cealalti, creativi. este ilustrati in Europa prin foanc multe exemple, Pentru a miri $i a da mai
multi splendoare sanctuarului unde "preafericitul Denis a lfostl
sfln$luit.timp de cinci sutc de ani", Suger a pus sA [e distrusl in
part,in iimpul anilor 1130,bazilicacarolingiani p care tmditia o
atribuia lui Dagobert". Cel mai prcqios ti vencrabil monumcnt al
creftinll5lii, Sllntul Petrudin Romq nu a fbsr oare dcmolatduDtro
! ia(i de apruapeddua\prezece
secolc.in uffna unri hotenria lui iuliu
al lllea? Trcbuia inlocuit cu un edificiu grandios a cerui merelic ti
scenografie sI poali reaminti puterea cucerit, de Biserici incepind
cu epocalui ConstantinSi cu noile inflexiuni ale doctrineisale.
ln schimb,pentru cA so plasetzdintl un loc imuabil fi definidv
in ansambful obiectivat $i hxat dc cunoaQtere-monuntentul istotic
necesitd,in logica acesteicunoa cri $i ccl putin in teori,o conser
vare nc-condilionatd
Proicctuldc conservarea monumenteloristoricesi Dunerealui in
aplicarcau evoiuatcu timpul Si nu por fi disociatede isroriainsisi
a notiunii InveDlie a occidentului,spuneam,!i bine datata Ma;
rimine si 1lefixarc criteriile datirii.
Intrarea unui oeologismin lexicoanemarcheazi rccunoastcrea
oficiala a obieclllui malerial sau mental pe cate il desemncazAAccastdcoDsacrarcprezintiiatadar un decalajcronologic.mai muh
sau mai putrn importantdupi caz, in raporrcu primele folosi; ale
termenului$i cu aparitia,dintr o dati sauindclungpregatid, a rclerentului sxu Expresi^ monunent isto,i.i nu a intrat in diclionarcle
francezedecit in a douajumitatc a secoluluiXIX Dar folosircasa
sc rispindise incA de Ia inccputul sccolului Si fusesecoDsacratidc
Guizot pc cind, de-abia numit ministru de inteme in 1830. creea
poslul dc inspeclor al Monumentelotjsrorice Trebuie loru$i sI ne
inlorrcem\i mai mull in timp. Exprc.iaap.rrein(a din t7q0. fer?l
indoiale pentm intiia dali, sub pana lui L A Millinr. in momentul
in care.in contextulRevolul;eifranccze,sint elabomteconcepol de
monument istoric Si mijloacele de pistrarc (muzee, invenlare,
clasare,refolosire)care ii sint asociatc'.
Vandalismul Rcvolutiei de la 1789 nu trebuie toruti minimalizar
Mina de oamcni carc il combrnrscri in sinul Comiterelor $i Comisiilor
revolutionare cristalizau. sub urgen(apricolului, ideilc impfut?ilite d
amatorii de arl.a,de afiiteclii $i savantii epocii Luminitor.

14

MONUMENT$I MONUMIJNTISTORI('

Sffnut Pcrru din RoD: buiticn lui cbnstanti' in cn6 dc demolate $i

noul sinctuar in construclie. lcdeE de M.rlen mn Hc'mskerk intrc
153.rsi 1516

A(c\ti litera!i erau ei inriii muslenilonrunei tradi!ii intelecluale

r/r,rrilcdin Quamrocenlo
Ii din marea(_\olulieumanislha Stiintelor
\r mentalittrtilor La fel ii originea monumentului istorio trebuie
.rir(:rti cu mult inaintea aparitiei tcrmcnului c^re il desemnead!
I'r||tru a lrmiri genezancestuiconcept,trebuierevenitla momcntul
de a \tudi3)i con,n ."re ,e na5rei,-,icctul.pint aruncide nePindit.
(il
raliune e'le un marlor3l i'loriei
singLrra
{r\.r un edilici; ocntrLr
\' ,' ,,peri dc arli Albc.li. la granila dintre Lioui luml cclebrea-/tr
irhitcitura carepoarc.in acetatitimp, sa reinvie trccutul.sl asigure
artist ti si autentificemanuriilc istoricilol'
.'f,,ri"
'
",t'ir""tufu;
prccum
doresc.si plasezipatrimoniulistonc" construitin
A voi.
||riclr'l un;i rcflectii asupradestinuluisocietltilor actuale;a incerca,
rrir Lrrmarc.si evaluezimotivatiile-revcndicale.mirturisite, tacite
.Irr renoratc.care definescastizi conduilclepatrimoniale,un atare
,u,u..t nu *. poalelipsi dc u rcvcoirela orieini Nu le poli aplcca
ruci inlerptrlaimaginilepe c'rc or lc
1,"'pr,,'glinziipatrimoniului.

l5

ATECORIA PATRIMONIT'LTII

intoarceea acum,fdrd a c6uta,in prcalabil, sd intelegi cum marea

supraJaFnetedx$i lucioasda acesteioglinzi s-aconstituit,putin cite
pulin, prin addugarea
fi fuziuneafragrbentelornumitemai intii antichittrli,mai apoimooumeDle
istoric.
lattr pentru ce aE incercatmai indi sX delinescun momentde
aparilie $i sd reconstitui etapele esenlialeale acesteiprogresive
instaurlri a patrimoniuluiistoric coNtruit, de l^ lazp antichizanlda
Quattrocento-ului,unde monumentelealese apa4iDeauiD mod
exclusiv Antichitdlii, pinl la faza con$acrdii, care tustitufionalizeazdconservareamonumentuluiistoric stabilind o jurisdictie de
proteclie !i fdcind din rcslaurareo disciplinl de sine stltitoare.
Aceasti arheologie era necesari, IbIe a solicita totusi crcettrri
exhaustive,saum6carextinse.
Nu am erplorar deci sistemalici\loria amanunlite"sau
particularittrlilefiecdrei datiuni europenein ElaIia ei cu conceptele
de monumentfi patrimoniuistoric, N m-am aplecatasupra
continutului jurisdictiilor de conservarc,nici asupra universului
complex a! restauririi, ne4xploatinddecit materia necesareargumentatiei Exemplelcmele sint adesealuate din FraDtaEle nu sint
prin aceeamai pulin exemplare:ca inventieeuropeand,_parrimonill
istoric relevtraceealimentalitateln toatelirile Europei In in6suraiD
carea devenito institulie planetarA,el confrunttrin timp toatelirile
lumii cu acelea'i intrebfui si cu acelea$iexigenle.
lnf-un cuvint, nu am vlut sA fac din nofiutreade patrimoniu
istoric si ditr folosircasa obiectul unei ancheteistorice,ci subiectul
uneialeeodi

l6

L ANIIC
UNL{NISMELE
St MONUIVIENTU

CAPITOLLL I

Umanismele
gi monumentulantic

Sc poate spuneci monumentulistoric s a nilcur la Roma ciuc

anul 1420.Dupd exilul dc ta Avignon (1305 1377), ri tudat; drDa
Marea Schizmi ( 1379-1417),Marrin al Vlea rine si reasezesediul
pnr"l dt in OrusrlJe.nuidtde ,,iduricdr.ria\ rca,.r-i redcrpurerea
$i prestrgiul Un climat intelcctualnou se dezvolti in jurul nrinelor
arricec.!e Lleacum lorhe{ de.prei.lorie.i coniLrmirrccutulfa
bulo.i al unei Romc a cirei splendoarec {teptinsd.iar disrrugereaei
condamnatide Poggio Bracciolini fi p.ierenii sii umanjsr;_
Tiietudle cronologiceau o valoarecsentialmenteeuristicAEIe
ccr .5 lie modut e in lun(liede c\replii. antiripari!i supra\iepuL
5e vc \edeaci intere\ulinlelecruxl
.i anisticarrrarmonumenlclor
antichititii dc citre o mic:i eljri a Quanrocenro-ului cra rezuhatul
unei iDdelungalemaru.izfui si cunoscuseprcdecesoriincd din ulti
mul slert al sccoluluiXlV.
Dar nu ar lroxr( oporruncr acea5lq
Sene/ij.a lie impinsa\i mai
tjeprncm timp'Trebuiechiar.i ne inuebimdaLa.r\a cum u :u
gerat anumi(i isrorici, oamenii Anrichiri{ii fi ai E\,rlui mediu nu au
avut. lln anumite cazuri, acceasi perspcctivi istorici !i pistriroare
asupramonumentelor$i obiectelorde arli ale tecutului Colcctiade
opclede ani \eche.anrifipindmuzeete.
parc.d fi ap ur Ia sfusitul
sccoluluiIll Inainteacreinoasrrc.
Inrremoan(alui AlcranJrusicleslindria lmpcnuluiroman.leritonulgrec rcveleuaelilercultivatca
cucelitorilor sdi un tezaur de edificii publice ( temple. stod. teatre...) ce
apar. in ochii lor, ca monumenteisrorice- la fel cum apa. rtrai tirziu in
Europa med;evali monumcntele romane in ochii literadlor hiniri cu
rrudiium i.re.Sml oareace.leanalogiiilu/oriisr :uperttcrale?

r8

in cadrul unei lucdn consacralein principal Occidentului

(rcttio. nu pot evocaAntichitateamai muLtdecit punctual,Si nici nu
t)ol aduna mai multe elemente carc si suslini dczbaterea Allii au
li-rcuto' si citevarcperevor fi de aluns.

Arcr graci clasici Si manitifi

antice

RegatulPergamului':Attalizii au clutat cu fervoare,sensibililate

!i pcrseverentl sculpturile Si obiectele de arti decomtivd pe carc
(;rccia clasicl le produsesefiri insA a le fi coleclionatvreodatd.
( unoscutedatoriti mirturiilor lui Pausanias,Polybios ii Pliltius,
(olccfiile Attalizilor nu apa(in nici categoriei tezaurelor, religioase
fi lunerare,ala cum fuseseri ele acumulatein momintele egiptcne
sitr In opisthodotnos-LtItemPlelor grece$ti, nici categoriei cunozF
riltilor, adunatein hazardulrizboaielor, priidfilor, cititoriilor sau
Ix)ttenirilor de citre curioqii din ioate timpurile. Aceste obiecte au
li'st ciutate, alese Si achizilionatepertru calitatealor intrinseci
AttalosI are efinsariin inlreagaGrecie$i. la 210 inainteaerci noasrlc, punc sd fie ?ntreprinse la Aegim primele sipitturi cunosclrte i'r
rrk)rie Acelasi demersil face, la fel ca pe succesoriisii, s! admire
\i sr'ipunA si fie copiatc in capitala lor marile monumente elenice
Roma:in 146inaintede Isus Cbristos.laimpi{irea prAziiirtre
rflDatelealiate in urma prxdifii Corintulu;, generalulrcman L A
M mmius este sumrins de mirimea pre-tului oferit de Attalos al
ll lcr pentru obiecte a cdror valoare nu era perceputi de cdtre
r(nnrni: el cere sd cumpereo picturda lui A-ristide(pe atunciveche
(lr pesteun secol) pe careo expedjazide indaLi.impreuni cu citeva
\trtui, ca ofrandi zeilor Romci. Acest episod a putut fi luat drept
(l lir de na$ere simbolica a obiectului de arti qi a inceputului
colcclionlrii sale la romani
Obiectelegrecegtijefuite de armateleromaneincep pin a_li face
l| iltrarc discretd in sinul citorva locuintc patriciene. Dar statutul lor
\c schimbi in momentul in care Agrippa cere ca oPerelc tezaurizate
|lr lilina templelorsd fie expusevedcrii tuturor,in lumina vie a dru
||N'ilor si marilor spalii pub]ice.

19

AI-EC,CIRIA
PATRIMONII]'LUI
De atunci,ca atlt de adeseain alte domenii.Romaofeia un spectacol ambiguu', asuFa c?iruia privirca secolului XX cste tcnrari se
proiectz-e valorile $i demersurile societ4ii occidentale, postmedicvale
Romacunoaste
colcclionari
ri chiar actuale.
de artterudi(i ca Asinius Pollio. rafinati ca Arlicus- gurmaozi ca Seneca,
previzilori ca Ciccm. pasionali pintr la a $i pierde viala ca Vcrresius
Romacunoa$teo pia(i dc art6 cu expc4i, falsificarori,agenri.Roma
a despuiatGreia la o scardcare cstecomparabiltrcu aceeaa pridirilor
napoleoniene: martore sint cele cinci sute dc staoi de bronz smulse
sanctuaruluide la Delphi $i ale clror dmasite sc gisesc astazi la
palatul lui Dioclefiande la Split $i ln cel al lui Haddan dL ta Tivoli.
Roma a vdzut consruindu-se, in insisi iDcinra acestei Villa
Hardriana.primul muzru de arhitecturtr in mirime naturali.
Totu$i, compaftlia cu modemitateaoccidcntali trebuic temperata II fapl, nici un principiu nu inlerziccdistrugereaedificiilor sau
obiectelor de arta vechi Pistrarea lor tine de cauze aleatorii. h afari
de aceasta.nici bunuriledobilc coleclionate( sculpturi,picturi. vase,
crmee), nici \rechileedificji admiratc(religioasesaucivile) nu sinr
investitecu valoarcistorici.
Doud trtrsituri, elnici Si cronologicd, oferA cheia dcosebirii lor
fali dc monumentele qi patrimoniul istoric occ;dcntal. Toate
obiectelccarei au ?ncinratpe Attalizi, apoi pc rcmani. sinr de origine greacA'.Cu exceplia citorva lucriri de la incepulul secolului VI,
ele apa4in in exclusivitatepcrioadelorclasictrd elenistict Valoarea
lor nu tinc nici de relalia Ior cu o islorie pe carc si o autentificesau
a cdrei datare sd o permiti, nici de vechimea lor: ele oferi ochiului
implinirile unei civilizatii supcrioare. Sint modelc, menire si reinvic
o artd de a tIii si un rafinamenlpe carenumai grccii Ie cunoscuser?l
Attalizii voiau sA fucd din capilala lor un centru de culturAgeacl
Romadi ceuuu si se pitrunde.prin viz, de lumeaplastic! aGrecjei,
a$a cum ceuhu sd se impregnez cu gi.direa Greciei prin practicarealimbii sale.Nu era vorba de un dcmersreflexiv si cosnitiv. ci
de un proce. de insu\ire: buciili de arhitecturacau de siulprurd.
obiecte alc anizanilor greci. carc caprti o noud valoarc de intrebuinfareodatdasimilatedecoruluitermclot strizii, gr;dinilor publice $^iprilate, locuintei, sauconveni@in agrementeale vietii domesrice
In sfir$it, aceea$iprudeng este necesad in privinta valorii esredce atibuitc crealiibr Greciei clasice. Desigur, o noui expcrienli a

20

Evul
trnrnl lui M!.cellus la Roma citrc l88O:oblu6l !i euPrt, irepind
'u
rnll'tr. dc fnnilii de patricenilaolald cu nllesug.ri

t]N'IANISNIILII
ANTIC
SI N'loN!]NJENTL'L
lrumusctii.tnediatizatiprin conttiinti. se dezvolti incepindcu seco
lrl III inainleil crci noastre.Dar ea raimineiD gereral subofdonald
xltor categofii dc practici.Se mai obscrvd.pe linga aceasta.la cea
nrai mare prnc a colectionaribr. molivalii striine de pliccrca pro
pr;e artei: prcsligiu' la cuceritofi. snobism Ia paFr'enili.profit sau
! sr al jocullri ln all;i. Dar. se vr spunc.aceleatidevieri nu carac
ledzeaziioarc o parte imponantda colectionarilordc arltr actuali?
Apoi. acccntul ti comportamcnlul afirtorului par manifeste la
Pergamca ti la Roma. undc Sylla a fost i tiatorul lui Verfesius.
'lotusi. alcgcrilegusrrlui nu sinr ciliuzite de ciilrc o viziune supra
lrcculului. Pe0lruir se pulca cvocain mod legi(im notiDneade mo
numentistoric. lipscllc in acestetimpuri accadistanlareiil.j dc is
(('rie care si lie subinlinsdde un proicct dcliberatde conservarc.

Rimdsite antice ii }rmdrritar medieval

Turnuriledc apnraEndicar. (1. lo.uir.rti Romei cn incep.r. drr

\ccotul xr nu
o..le\c nouMlcle
anti.r prdunr arcutlui ScFnniu S.i.r
Srn\rt de Du plrac

Legirura nrcntinuti cu monumcntcleAntichitilii clasiccparemai

t)utincomplcxi intre epocamanlor nivailiri ii sfirlitul Evului medirl
Accste secoleau produsdi\trugeri firmidabilc intr o Eufopi pe
.nrc coloniTarexromani o acoperisecu monuncnte$i editlcii publi
.c I-a aceast ltu conlribuit mai nles doui lipuri de fac()ri. De o
l,rrte. proTelirismulcrcstin:nivilirile barbarcdjn lecolelc Vl \ii Vll
irr produspoale mui puline distrugeridecil proTelitismulmisionari
l,,r din aceeaticpocd. sau decit rccla al cilugirilor teologi care. in
\(colul X . au transformalin cnricrtramfitealrul din T cr. au ras
.rfcneledin Lc Nlans( I271) !i lenpl l din Tours.De ccalahi parte.
|r(liferenB lirtil dc acestemorumcntc care iti pierduscri scnsul ii
l,,losinia. in\ccrriiatea si lipsurilc: rnarile edificii ilc Antichitii(ii
\int lransfornrAtein carierc'. sau sint recriperalcFi denlturate; lt
l{(nna.in secolul XI. arcurilc Colose{lui sinl asrupale.ocupatede
l,)!uinle. depozitesi alelicrc.in linp ce in a.cnd apar o biserici si
, rrrdclafamiliei Frangipani;Circus Maximus sc umple de krcuintc
It care le irchiriazi congrcgatiaSfintului Vit: arcDrileteatrului lui
I',,r pei sint ocupalcde regu\tori de vinuri !i de rztol-i.. cclc ale
tr.rtrului lui M.rrccllusde negustoride hainc rchi. telali $i tavcme.

23

ALFCORIAPATRIMONIULU]
in Provencc. arenelc din Arles sint transformate ?n fortiread.
arcadclelor inchise.pc\tc gmdeDelelor \c construicrteun carrierdc
locuinte iar id centru cste ridicat! o bisericil Nici Arcurile dc
triuml nu slnt ocolite.odati ce sc impodobesccu tumuri dc apdrarc
ca aceladdicat in secolulXII pc arcut lui Sepi:miu Severdj cXtrc
a(eiasi Frangipani
Totuli, in acclca$i epoci. un flumdr de opere si editicii ale
piginisrnului
au ficul nhiecluluneicon.enand;liheratela inc(urea
directzlsau iDdirecli a clerului care rimdsesc sineurul deDozitaral
unci tradiliilitersrc ni a hnmniht, ului anri.. Monumente
sauputrimoniu istoric dvdnt ld /errrc?nu putem rjspunde la aceasrdintrebare decft dupd ce vom fi incercar analizarea motivatiilor acestci
atitudini de conservarc.
Mai intli. raliuni praclice de economiein vremuri de criztr in
Larc populali3eru d(.( nrr5. (on\rructrileruinare.lradilirlearli/analcpe calc !i se piarJi Tn\ccolul Vl. dritudinea
papciCrigorc
I este semnificativl La Roma, el isi ia sarcinade a inrretine-oar_
cu1imobilirr.\i prrclicAo politic:lde relolosirepe cureo ra conlmua succesonrl slu, Honorius: marile locuinte Datriciene sint
transformalein minlstiri. strtilelor de receptiein biierici. in afara
Romei.cl it musrri pe mrsionari"Nu d;\uugetircmplelepi8ine.
ci numai idolii pe care ii adapostescCit privesreedificiile iniele.
mullumiti-vi str le stropili cu apd sfintitr si sd asczati in ele
altarele ii rclicvele voasrrerr-"Conduila mcului diogen esteerijali
in doctrintr
Inleresulutilitar nu cra in\a \inurul factor rb con\ervirreavcslrgiiloranrrce.
Ahc motivrliipuncauin miscarecuoostinlelc
litrarc
sensibilitatea.
Pentru iDvdlafi. monumenrete!i obiecteleplgine
$i
liceau ccou unor rcxte famjliare.lnteresulSi respectularitad a;eslor operciint solidurecu po,,itirlradoltaleJe Bisericein privinta
literclorsj $riintclorclari(c. in mod altemariveloqrile in numele
"humrnitilii s:lu condamnale
penuu papitusn Artlcl. prelurea
humanilay\tlui afielor anticc culmincazi in timpul acestor .scurtesi
fJrlrxle renosleripc curePanotik) lc a numiticza,rcrrrrrL:jn secolclevlll si lX in cadrulpotiri(iicarotinpienc..rpoi
in,ecotetc)O
ti KI ruh impulsulmaritor abali umrnisri.Cind GurUaumede
Volpiano, Cauzelin dc Saint Benoit sur Loire, Husues de Clunv.
rpoi Hildebertde Lavardin.Joho de Sa[.bur]. Sugeide Sarnr-Denis

24

UN1,{N'IST[LESI I\IONL'MENTUI- ANTIC

\xfl Cuibcrt de Nogent vin la Roma, ei ii admjrd monumentele$i
|lr(ft|rci si le identificecu efuziuneaculturii lor clasica
Alraclie intelectuali. desigur, dar $i seductie a sensibilittrfii:
prin dimensiunilelor, prin raliniuncn$l li
ol)creteanticefascineazA
prin
bogilia materialelot Tezaurincununat
execu(iei
lor.
In:iicstria
iu o aurd de mimculos, ele se integreaze1n unu din cele doui
''cstctici"'alc Ewlui mediu-accsape care Sugero aperdimpotriva
lli uemaraldc Clairvaul Cind abatelede Saint-Dcnispune si tie
trt)nmt mobilierul bisericii salc, el adnriri "lucrlllura minunatif',
''\ornpruozitateafastuoasi" a unui panou Al alurului datorat'hni/xribr barbari L..l mai fastuo$idecit ai no$tri" $i "sculpturatoarte
(lclicad. astSzide neinlocuit [a] dblilelor dc fildei [ale catedrei]"
(urc depd,Seste
orice evaluareomeneasclin "descierea Pe carc o
rl.r:i sceneloradice'"'.
'
Valoarea aproape magicd atribuitA vestigiilor Antichitrlii,
.uriozitatea pe care a@stea o trezesc. pldcerea p care o oferd
Drivirii sint ilusaatein manuscriselca doi cAfluraridin sccolul XIL
ffrncdictus- canonic fa Sfintul Petru. cn ale sale Mirubilia urbis
lldr.r.. proputrc.cdtre I155, primul ghid consacralexclusiv monurrcntelor pigiDc ale Romei; identificirile ace:itora,ccl mai adesea
lirrtcziste,nu limin mai pu-tinlegatede amintiri litcrarc.Cit privqte
ljc jurislul cnglezcunoscutsub numeled Magislct Cregorius,el nu
ftic daci minunil pe carc lc a vizut cu prilcjul ctrltrtorieisale la
l{i'l))a trcbuieatribuitemagici. sau lucrului oamcnilor'' Atunci cind
lovcstc$tecA a parcursin llej rtnduri mai multc mile pentrua mergc
pc Quirinal sA admireo Vcnus executaticu "ascmeneaminulali fi
irfxDlicabili dibicie. incit pdreacir i$i poani goliciunearo$ind". el
(lc\crie comportamcntulrnui amatordc arttr Trebuie sd a$czim in
n(ccasi categorie9i pe ilustrul siu compatriot.Henri, cpiscop de
wi chester.pe carc John de Salisbury,deti el lnsu$icolccfionarde
\t tui antice,il dcsde ca pe un aalevi{atobsedatde arti anticdr'
Intresulsi bucuria De carc le stirnescmonumcnteleantice la
p'oro'umanittii Antichitnii drzii sj ai Evului mcdiu nu anticipeazi
i'lrc cxpcrientaumanigtilorsccoluluiXVt Judccinddup2ientuziasul ti liismul autorilor medievali,am putea uncori crede ci a$a
$tc. O difereoti ireductibil: opune insi cele doutr forme de uma
ni\rr si raporturile lor cu Antichitatea:dislanla (istoricl) Pe care
obrcrvatorul din Quattrocento a stabilit_o Pcntru intiia oari, intre

25

ALEGORIAP,{TRIMONII,'LUI

ANTIC
TJMANISMELE
$I MONUMENTTJL

lumeacontemporan,circia ?i apa4ineSi indepirtata Antichirareale

circi vestigii le studiazi.Pentru invtrlatij din secolelcVllt sau XII,
lumea antici csle de ncpiitruns $i in acclali rimp apropiatl Dc
nepdtuns: ler.loriile rornane sau romanizale au dcvenit creslineviziuncapigini desprelume nu mai are valoare.ea nu mai esle de
conceputExpresiileliterarcsauplastice,devcniteindcscifrabileprin
pierderea refercnlului, sint rcduse la ni{re fome goalc. AproprarA:
acesteforme goalc.la vedercsi tangibile,sint imdiat lranspozabile
$i transpusein conlextul crc)tin ln care sint rcjnterDrctateduDi
coduri familidreLl
Poate ci Henri de Winchester sau Grcgorius sinr nittc
fulgoritoa.e cxceptii. Oricum ar fi. formulareasi lbrmulelc admi,
ratiei nu trebuic scoasedin contcxlul lor Atunci cind. la inceDutul
\ecohrluiXIl. in marelc siu pocm de\Fe Roma. Hildebcn de
Lavadin se exlaz'azddc o lucrarccare nu va puteafi "nici eealati'.
''nici lclafura . >i (ind el ,rvuca pariunea
adrlanilor"tsruJiitnlci@x) carecreascacesteimagini de care naturanu ar fi lbsl in stare.
nu trebuic uitat ctr lot el incepe prin a elogia mutilarca (purjfica
toarc) a Orasuliricu ambifii de nesusliDut.oras ale clrui rimSjilc'*
lc putea dc acun indrigi cu inima impicad R Krauthcimer a subli
niai aceasli ambivalenE. mcrgind pintr la a o gindi in lcrmeni dc
dragoste uri- Bl amttr. intre ahcle, cum proro-umanismul isi apropri
asc literalmcnlevestigiilelumii antice,crettinindu le
Lipsa dislantei,dcscriseti dc Panofskyin analizeletransmirerii
formelor fi lcmelor anticein timpul Evului mediu'".estenumitorul
comun al tuluror conduilelor legatede molrenireaAntichildlii gre
co-romane.Bemard de Chartres Fi Gilbert de La Porrde ascazi
grila teologiei crc$tineasupraidealismuluiplatonician ti categoriilor lui Aristotel. Cutare sculpror romanic iDtegreaz,monstri an
lici in rcprezenlarea unci scene biblice Si curarc miniaturisl
imbraci ill vetminG medie\,aleeroi ai Ditologiei Sreccsti-Acelali
lucru se intimpltr in cazul obicclelor sau monumntelor
Antichitdiii: oricarc ar fi cunoaitereacelor carc dispun de ele si
valoareacarc li se atribuie.clc \int asimilatein mod direct 5i
introdusein circuitul practicilor cre$rinc,firi sA se fi creat in iuml
lor Jisranrasimbnlica *i intcrdicliile pe carc le-ur fr rmpus
uiezareaior in istorie. Alreriratca unei culturi difcrite nu putea fi
asumali. Edificiile sint reinvestitc cu nevinovitie Si familiaritate.

l,rrx crirlri sau scrupule,ala cum se intimpli $i cu formeleplastice

rr irrlclc filozofice
Mobile sau imobile, crealiile Antichititii nu joaci deci rol de
firt,rumenteistorice Pistrdrea lor este.de fapt. o refolosire.Ea se
tnc/in(:i sub doui forme distincte:reutilizareglobali, insolitii saunu
,l. xnrcnajiri; fragmentarein piese!i buclti, utilizabilein scopuri$i

26

sLrgcrfolosca ca vas dc mcstrtrun prclios vas anlic din porllr,

In(rstrllr dc un aurar medicvalintrc ghearclc,aripilc qi gitul unui
vulrordin argint aurit La fcl. palatulimperial din Tricr cstc convcrrrr in secolul lX intr o catedraldal cirei episcop Hincmar admiri
trlimentul alcatuit din marmuri de diferite culori" $i po4ile
''a(lrperitecu un aur roScatcare seamdndcu iacintul foarte palid'"'i
In Vienne.in Lyonnais. templul lui Augustusli al Liviei. lipsit de
It{.rrtii ce-i oonstituiaucella. devine. in aceea$iepoci, biserica
N,nrc-Dame-dela-Vie.
I)ar monumenbleanticc nu sint doar "reciclatc", ele si[t- cu lot
dritndezinvold simplilale.tiiate in piesesi bucdli, reinserateapoi in
Lr'lsrructii noi pentu a le inliumuseH si decoru D altminteri. nu
ir cslc intotdeauna usor sI dislingem intre ceca ce esle relblosire
ulrlilari. chiar sDoliatoarc,$i ccca cc J- Adhimar coDsidedo vcriti|hili oper, de salvgardare". Coloane. capitcluri, statui, frizc
{ulDlate sint asdel prelevatc din edillcii carc fAcused gloria
(nr$lor antice.incepind cu secolul VI. Roma este cea mai impor_
pentru noile sanctuareridicate
Inorii mintr de materialeprestiSioase
(San
fuori-le-Mum, San PancraT;o.
propriul
Lorenzo
ei teritoriu
t\'
sxrr'Agnese...)sauin altl pane. fie in Italia sau in alte glri
('arol cel Mare pune si lie adusede la Roma fi de la Ravenn.r,
.r pcrmisiuneapapeiAdrian I, nurmurele Si cobanelepe carele va
l,)losi la Aachen$i Saint Riquier Desideriustrimite sii f-ieciutate la
It,nna coloanele,bazelesi capitelurilepenlru abuli{ sa de la Monle
t rssino ( 1066).Suger.cxlinzind Saint Denis, cstc dispcral "Undc
\ii gi\esc coloanc de marmtrrtr sau asemencacu mannrrla? M-am
tirxlh. am reflectat.am cdutalin regiunile cele mai fcludtc $i cclc
irrri tndpanatesi nu am gtrsit nimic. Spiritului mcu nelinigtitnu i
\r iDlilisa decit o singnri solulie: sAmergem la Roma: intr adevir,
rn palatul lui Dioclefian ii in celelaketerme admirasernadeseori
.oloane de marmurl; se punem si fie adusecu o flod s;guri pe

2'1

ALEGORIAPAI'RIMONILILLTI

UMANIS]VIELE
SI MONIMENTULANIIC

Marea Med;teranA,apoi de-a curmczi$ulm;rii Angliei. fi de acolo

pc cursul sinuosal Senei,si le obfincm astfel cu pretul unor mari
cheltuiclide la prietrnii.)i chr r de la duimanijoo\ri. \ar",/inii.pe
lingi care va trebui si fccem: aceastaera solutia pe care. de mai
mul{i ani $i in urma unor vane cluttrri, o examinam cu inerijo.aren. '
Dar, deodati, se produce un miracoli el descopcre, in apropiere dc
Pontoisc,"o admirabildcaricE' $i renunlala proicc!
Cu toate acestea.Roma nu cstc. de departe. singura rezervi de
tiagmente antice l-a Lyon, marmurele din lbran |urr6 sinr cele
care ajuti la construirea biscricii Saint MartiD d'Ainay, iar
coloanele sale la ridicarea absidei catcdralei. Dar cAhbriile sint adesoorimai indepirtatc.in 1049,Odilon do Cluny face sdfie adusedin
Provcnce materialelc pentru chiostrul sdu; Nimes $i Arles
vor aproviziona Si clc cu sculpturi $i coloane catedrala din
SainCcermain d'Auxcfie, bisericile abaliale din Saint cermain'des-Pr6sla Paris si din Moissac
Este inulil si inmullim exemplele Micile renalteri care au
p.egilit Rcnaslerea
nu permiscseri
per\pecliveiarti.
sistematizarca
ficiale. char ducri o schilascri deja Ele nu au permis nici
deschidereaunei perspctive asupra monumentelor AtrtichititiiCu roatc acesteatrebuie sublinialeprivilegiile originarecare au
prmis Romei sd se distanleze. cca dinlii, fa(i de mostenirea sa
anlici fi si o situcze intr-un spatiu istoric'.
De la bun inceput,Oralul, caremarcaseprin institutiileurbaneti
arhilectDrasa toateteritoriile cucerilcdc lrnperiu. prezenlael insuti
cca mai mare concentratiede edificii antice vestite Dar mai cu
seamd, aici rimisese vic cultura clasicr. in ciuda durercaselor
semncde intrebareale secoluluiIV. apoi a pridirilor succesivcde
cltre barbari,transmisi pdn patdcienii convcrtili Pe lingi aceasta.
papii i$i asumaserirolul de mo$tenitoriai Romei,mai intii impotriva tradilici bizantine. apoi impotriva barbarici invadatorilor!i. in
sllr.iit. impo!'|\a hef emoniei impdratilorgermani.
Papii, mai ales. exercitau rcsponsabil;tatilerraditionale ale
impiralilor in mareriede edilitateSi arhilecrura.incii de la inceputul
secolului V". revenirea clasicismului ii determini sd substituie
bazilicilor constantiniene modele mai pure $i mai rafinate- iDspirate
dc lerrnelelui Traian,Caracalla,Dioclclian $i de ba7-ilicilccu ordine
suprapuseale lui Traian {i SeptimiuScvcr,carecapfta asdelo noue

vnl,,nrc.in .108,csteadoptatun decretin favoareafblosinlei seculare

.r r(.rrDlelorce trebuie aparaGin calitate de monumentepublice'
l,( /rsirele secoluluiVI canduc la convenireaedificiilor secularein
hr\.'ici: intrc 526-530.sala de audienti a pref-ectuluidevinebiseri_
, r Slirlilor Cosmari Damian.in 5E0 o sali de ceremoniidin secG
hl I DrimcstebisericaSantaMaria Antica inninte ca. sub Honorius.
nnrtul din Forumul roman si lic convedt in biserica Sfintului
,\,fiiun. in schimb.si f;irn indoialtrpentruci tradilia clasicdrxminc
rr npropiati !i mai vie ln Roma. in Ora$ mai mult decit aiurea,
t irrrorc cil Mare si succesoriisdi se arat?lostili cre$tinfii templelor'
l',l|ilhconul.inchinal in 609 FecioareiMaria"' rimine un prccedcnt
trei sule dc ani
r ||r (le aDfLrape
irr rrcea*i operas lv.,loarea pupilor.fronlierele'inl !rt'u de
r .irt int.e mis;rile rlicue de utiliiatc si cele inspiratede intcresul
r\knic sau chiar de voinF de afirmarc a unei identilxti prin monurn.nlc. Doud feluri de mcmorie sint solicitatesimultande doud serii
k nto, mente: memofla mai aPropiatd a unei instaudri religioase
( rtc structureazdviata de zi cu zi $i ii define$teorizotrtulli aceea'
fl|lr indepdrtatd, a unui trecut tempoml glorios Acestea sint cele
rl(rrii memorii infielesute pe care le invoci laolaltd Sfintul Petru $i
( i'lo$cum. San Giovanni in Lateranosi columnalui Marc Aureliu'
\.'r'tnMariaditr trarle\ere5i srculluiTilus. asacum le reune'tcin
\t'i"rtul \6u cimo de aur Bula lui Ludo!rcde Ba\rria
llczenta vizuali simultanr, la Roma, a acestol doui tipun de
nr,Itnrente. Iicind trimitcrc la doud tradilii alit de depirnae'
||r(trccr Qiri indojali eleclul de diterenF $i crearcaunei distanle
\{(llnde latI de cele ale Antichitllii. Edictul prin care seratulroman
r'rulcicazi columnalui Traian in 1162 esteambivalent:"Noi vrem
I erisi rimin: intactdat'itatimp cit va dura lumea [...] Acela ce va
'ri(erc:r si i aduci atingereva fi condamnatla ccamai greapedeaps'
rr hrnurilc salevor fi datefiscului." Monument,saudeja monument
rrtorrcl Imoosibil de hotfuit Dacd am rescrie istoria' ne_amputea
rrrrlgina ci monumentul istoric s_ar li niscut cu un secol mai
Roma lisind-o
rl.ricnre. daci papii nu ar Ii trebuit sd p5rS-seascx
bdliriilor
hotilor
I'tiulir
Si
( n Manin al Vlea revine defiddv in 1420. Roma dvenise'
fx nt f o populafiede uum I? 0OOde locuilori. uE Jerohitato.Maile
anticeuaeprintrevli 5i paluni.dacanu \int o!upalefi
iru,r,'nrente

28

29

AI.EC'ORIAPATRIMONIULUI
copleQilcde locuinle Structum Romci imperialc fuseseilcarsi de
urmeleprccesionalcale unui ola$ de pcleinaj:l
In cadrulrevoluficicunoajteriipe care o tdia atunciItalia, insiti
aceaste imagine ruinati a unei Antichiiili tocmai rcdescoperiacla
lumina orbiloare a tcxtelor. aproape obligi- privirca se confere
monumentclor romanc o dimensiune istorica [n acest conlext mcn
tal, pe accste locuri $i sub dcscmnareaplumlA de'antichititi"
ftebuie situatAnaltereamonumentuluiistorjc. li vor trebui incl trei
secole pentru a Si cilptrta numele dcfinitiv.

Faza antichizanti

din Quattroccnto

Numcsc "antichizanli" prima fazi a acesteievolugii.deoarece

iDteresulpentru vestigiile lrecutului ca atarc se focalizeaztrnumai
asupraedificiilor $i opcrelor de aflN ale Antichithfii, cu excluderca
oricirei alte epoci.Singularade$lcptara acclei prjviri distantate$i
estcle. eliberati de pasiuni medicvale,carc preschimbi edificiilc
antice in obiccte ale rcflectiei $i contemplArii. poate li situatSplecind de la numeroasemafturii. in jurul anilor 1430-Totu$i, si o
spuncmdin nou. aceastanoui atitudinea fosl pregltiti inci din a
doua jumitate din Trecento.Istoricii Si istoricii de artd" care s-au
aplecalasupmmitcarilor artisticeii intelectualece s-audezvoltatin
Ital;a Quattrocento-uluiau identificat si distins in Trecento doud
demersurioriginaleproprii umani$tilorti respectivartiqtilor Aceste
douii demc$uri au contribuit la o pdmi conceptualizarc
a istorici ca
disciplind$i a artei ca activitatede sine stitiloare Ele sint, astfel.in
egalS mrsuri o condilic necesari pntru constituirea obiectului pe
care noi il numim monument istoric $i carc cste legat de cele doul
nofiuni de istorie 9j de arli prjntr-o relatiegencrativi
A$adar, pe de o parte avem de-a l'ace cu o apropie-relitcrard care
introduceceeacc s-ar putcanumi "efectul Petrarca".In toatc textele
clasicc pe care lectura sa filologictr Si criticd vrea sd le rcaduce in
puriialca lor originartr. Petrarca dezviluie o Anlichitate ( y?.r6rdr)
necunoscuti c;reia ii acordS,in primul siu pocm Atticd ( 1338),
calificativcle de sfind Si sacri- Aceasd Antichilate striluciloare

30

ANTIC
UMANISMELE
SI MONUMENTUL
r/11(nrctlc
in noapteaignoranfeiacelesecoleale Occidentuluicre$tin
rirr contribuiseril la inlelegerea i grefitd $i la lhlsilicarca
,,rp,xhrperelorsala $i dacn, in haloul siu luminos, Antichitatea
r .rl ri valoare de perfectiune ti de model, penlru intiia oard' ca iii
ilr/liiluie si fundamenlalasa alteritateLectum purifrcatoarca poe
r l i. cilre voia si citeascdversurilelui Virgilius 1:rAbarbarismeFi
tnrr gl{)se,a descopcnt li fundat distanla istotic;. Succesoriisii
lrilritti aveausA mdrcasclaccasti distanti tot mai mulil
l)c rtunci. pcntru Pctrarca $i cercul siu de prieteni' edificiile
.rnrr(c capili o valoarc noua Etc sint purttrtoareleunei a doua
||hliicri cire o autentificd$i confirmi pe aceeaa cS4ilor Ele stau
lr]rlufic pentrurealitateaunui trecut incheiat Sint smulsesttrPi rii
In||rilinres; banalizantea prezentuluipentru a face si striluoeasci
llnir secolelorcare le edificaser5.Ele risipesc prin prezenlalor
r.^nr:rnlalegendar,a textelorSreceltiSi latine.iar aceastdpulerenu
\r oHrifest; niciieri mai bine ca la Rom.L
(il toate acestea.l& vremea la care Pe[arca scric poefinl Airica.
flliliciile clasicese atld in slujba unei relalii inctr cxclusiv tcxfuale
ru Anlichitatea Forma si inllti$area monumcn@lor romane nu
\.'hljrlii sensibilitateavizuala,ci confed legitimihtc memorieilitera
l\4tli mult decit monumentclcsalc indivjduale. situl intreg al
'.
l{onrci cste cel carc cvoci inaintc dc toate "un mod de viald exemacclcviln,r $i virili!ale'". inh un cuvint.un climatmoral.
ol.I 1...1.
in Il75 un litcral orieten al lui Peirarca,medicul Giovanni
l)(nr(ti.impirt46te impresijlesale despreRoma lu; Fra GuSlielmo
rl( ( rcnronar.<Am vlzut, spuneel. statujde bronz sau de marmuri
n\rpiledc sculp
lrugmenle
t'.]\trrl(ninain ziu.lde i :i numeroase
^t
(oloune
pe
care5li s(ulp
grrndior\e
!i
irrr 1r:rrie.arcuride triuml
public in
ridicatc
monumente
alte
faptelor
str;lucite,
nrrr r\r()ria
iii
r'rx,nrcirmarilor oamenicarestatornicisedpacea$i salvascralara dc
Irtl(rtc ameninfitoare[...] a$a cum imi amintescci am cilrt; am
vnr,,l krnt" acesteanu lird o marc cmolic, dorind ca fi tu str poli'
|i (i!it. sii le vezi in limp ce. opnndu te din drum' iii spui poate:
'1.'r.1
rl( \iEur duvezi lorfamarul dcspremari oameni . '
s-r \pus desprc accasti scrisoarc, ca $i despre alte corespondenle
ai cle rcfll)cli o imagine a Romei "aproapeemfatic
. rnnerrrDi)ranc.
[rnr vi/rali]L'- ADartcnenfalor exclusivi la lumea scris?t$i prel|Dilrilc lor csenlialmentefi lologice, literare, morale' politice'
'r

31

AIEGORIAPATRIMONIULUI

lL

rstonce,au contrnuatsi determinepini in pdmelc deceniiale seco_

lului XV $i adesapind mLrltmai tirzju. demcnjutsi modul alea Drili
al umaniltilor care feceauciltrtoria la Roma.Nu fac exceotiede la
rc8uli Coluto Saluuti-care fost pivolul umanismuluillorenlin.
incepindcu ultimuldc(eniual sccolulurXTV \r carc l-a chematpe
grccul Chrysolorasla Florcnta in 1396, Ironardo Bruni. cance
Iarul-istoric.Dcsigur, vizira lor estc mai orienrali. ea confirmi lec
turi lnai precise$i mai numerouseEa esteinlesniti de asemeneade
pre/entrla Roma! unof lireralicare.precumpulgio j. joaca,olul
gnroutulcu pirstune
st compelanlt
Cu toatc acestea,f:ri exccplie.aclti viitatori nu sint inteFsari
de monumcnteleio \ine. Pentruei. manuna terlului de\pre trccul
cste mai imponand decit oricc altccvrl lnarnte dc toate Ciccro.
Titus-Livius. Senecasint cei pe care umanittii ii evocaSi ii invoci
in cadruilor propriu Ei preferdcdificiilor anriceinscripfiilecare te
acoperi. In 1452. in prologul de la De re aedifcat;riu, Atbefti
rezumdlimitelc acestciatirudini pc care el- in ceia cci prive5te.o
depiiire: -Morminrel(romanilor)i re(lrtiite \e(hii tor mueiii p.
car'rle vcdemde jur imprejurulno\lru.nc au inril r sedamcre/arc
mi(uriilor istoricilor lalini care altfel ne ar pirea. fere indoiala-mai
putin(redibile.'
Pe de altii parte,acesleiapropieriliterarede edificiile anticei se
opunc. evident mai tirziu, la pragul dintre secolcteXIV ;i XV. o
abordare scDsibili a "oamenilor dc arti" (drrlic?si) care. sDre
deo\ebiredc umani\ri.\rnt inrcresalr
e.entr::lminte
de torme.be
iapt. sculptorii" Si arh;recliisint cei care descoperita Roma universul formal al anej clas;cc,Estc ceea ce am putea numi ..efectul
Brunelleschi",in mdsurain carearhitectulcupoieidc la SantaMaria
del Fiorc.estecel mar ilustru dintre ace$tidescoperitori.Dar el nu
estesr onmut.
Scrisoarealui Dondi. citattr mai sus. face deia caz de acesral
doilcr _efccl"rmpul-ionxlde ,/n/r,.s ri carc.dcpafe dc a \c (on
funda(u clectul Perrarca
. apureumanirUlorc.r srrdin!i clfinir
uupa ce i-a impAJri\itcore\pondenlului
\au propriilereacliidc lite
rat, Dondi lc compari cu cele "ale acesrordra,fcer modemi" in fata
vechilor_edillcii.
su ui ri obiecreanatoage..ale
Romeranrice: ltij
le e\amlneazJde aproape.remin ului(i Eu insumr cunosteamun
sculplorin marmura-un vtrluozin accsldomeniu.vesrt prinre cet

ANTIC
UNIANISN{ELE
S] MONUMENIT,-I-

tr' ,ar',: ii avca ltalia pe atunci t..1. De mai muke ori l-am auzit
;\t n(l strtuile ii sculpturilepe care le vEzusela Roma cu ascme
nr,r l(iDriraliesi vercmlie. incit plrea cr-si iesedin lire 1.. 1.Lduda
|,.||l|rl iruloritoracestorchipuri dincolo dc orice mdsurA$i conchidea
,,r,ll(it ncestesculpturiar avea miicar o scinteiede viald, ele ar fi
)asedecit le ar puteaface natura-'
nlr|| tl
l||cinl.trcasculptoruluianonim pare identicacu cca a lui Henri
,lr' Winchesler sau Gregorius. Totuii, similitudinca formuliirii
u (lc o deoscbirecapitali: cel carese exprimi prin intermedierea
'N
de careel se
hr l),r l nu maresleun literal.ci un.l,l,7r. Pldccrea
prdcliciarl
\ale
de
adivitiu
de
spccficitalea
li\,i {rhrurirl c lcgalS
provocati
de
plicere.
exclusiv
.,nc
c.r
ascmenea
r.'
inteli.,
t ,t.
"
, rlrrrlc;r sculDiurilorSiealilicjilorantice,independentde valoarcalor
.rrllhrtici. fusesedeja inccrcatdanterior dc nenumirali zidari sa!
r, rrlPtorimedievali-Noutateaexperienteirclatatede Dondi line de
contemplare{ operci antice este usumati fl
lirrtul ci dezinteresata
in raport
rr.it rrlicatd in mod cxplicil Se stabilc$teastfel o distaDtrd
qi-o
in
aceeali
pe
care
luau
analogl
cu
cea
| || vcstigiileAnlichitilii.
Petrarca
rD,\'ii \uccesoriilui
'
l)ct ersul lui rlr'tle.rii lumealbrmclor plasticenu sint. ca reguld
lileralilorElc vor mai
sensibilil:l!ii
rirhlrli. mar putinrnacce\ibile
lunPulprimelordcceniiale.e.olului.IimP in (are
ilt,,,"u
"ra,.lcla
lbcc repetatecilitorii de studii la Roma". unde rele
ll"Ilclleschi
rrn/r ti misoartredificiile anticc ln timp ce, ca $i el, i r citeodati
trnprtlnriicu cl. Donatello,Chiberti. Luca della Robbia vin $i rcvin
h l;lorcnla,pentru a stualiala Roma modelclesculp rii clasice
'[
l\rnir unii istorici. fuIst sintezacelor douAabordiri. dc artist si
,t| lrt,:ial. s-ar fi realizatin limpul ullimului sfert al secoluluiXIV'
\,I\oxrea lui Dondi citre Guglielmo da Cremona nu ar marca
ci ar
,,lx'/rtr.rdi|ltrecele doua curenleprralcle \i indepcndcnte
picior
pe
de
egalia)e/ale
rnalizaeelordoudcomponcnlc.
r'irzcnr,r
i,,r" A.crteu ur operaconjugxlin cazul primilor ,x,,r/afi de rnr
rl( r'i..r ciror figuri tutelari esle Niccolo Niccoli '.
?\.cst erudil florentin. carc a inceput prin a colecliona manu
i(t|\clc aulorilor clasici, se pasiona.de pe la 1380. de sculptum
nflr( il p,: crre o cdutain itrtfeagaltalie Colectiape care o lasii lui
( irsrnlr dc Medici ne poale face str-l considedm primul a-matorde
,ritr. in scnsulmodem al termenului PeDtruE Gombrich". Niccoli

Brbliote
0radea
Universitatea

tii*;"-"1111
3.1*
WV.
4

AIEGORIAPATRIMONI
LLLTI

ANTIC
SI MONUMENTUI,
UMANISMELE

este catalizatorulcare a pennis aparilia colec(ionaritor- printr_

savanli$i arlilti - djn Quattrocentoul italian ExDertizasi sensib;li
tata sa sint cunoscutedin corcspondentasa'5.mai ales cu poggio
Bracciolini al c2irui sf:tuitor a fost deseori.
Totusi, Niccoli rdmine o exceptie Printrc literalii de la sfirfitul
sccolului XIV fi inceputul celui urmAtor,amarorii de arti anlic;
rcprezinli o inlime minoritate. Aceasrdminoitate cste dominari de
figura complexi ti precocea lui Pogg;ocare pare sb fi reusit efecriv, printre cej dint'ii, sd imbine cte doui perspective:pe cea a
savantului$i cea a estctului.Corespondcnla$i scrierileaccstuiliterat. c6ruiaii datorim rcdescoperirea
lui Vitruvilrs", desdinuie cum.
progresiv $i nu lid aprehensiune, cu un soi de jen, si con$tiinia
incircati. di curs liber delectirii estclice pe care i-o prccuri sculp
lurile !i edificiile anlice Devinc coleclionar,dar nu esteo intimplare
da(a ii .ere lui Donarellosa-i confirmecnlu/iasmul.Donarcllori
Brunelleschisint aceia care i-au educatochiul $i sensibilitatea$j
care l-au invd(atsi "vad:" arhilccturaSi sculpauraclasiceputin mai
devremedecit colegii de la Curia romanl fi decir compatiotii florenunL
intr-adevdr.in timpul anilor 1420ri 1430,un dialog fdli prccedent avea si se legc intre arti$ti Si umanjsri.pe dc o parte, primii
fomeazi privirea celor din urmd. ii invall si radi cu alti ochi. pe
de alli parle. umani$tiircveleazearhiteclilorti sculprorilorperspectiva istoricl fi bogilia /.llrrarirar-ului greco-roman a clrui
cunoa$teredi viziunii lor asupraformelor anricco noui acuitateSi
o noudprotunz;mc.Donatello.Brunclleschisi Ghibeti l-au ficut Dc
Albenr.incepindcu prima$ vilita. in.rnir I420. :i des.operc
ana
Romei.Dar. fr invcrs.innuenlalui Albelli csle aceeacaraexDlica
fclul in care. in 1429,chiberti se leapide de vechiul om medieval
Si creeazi Poa a Paradisului{.
La capdtul acestui proces .le impregnure r,rirtrdldr. artisti $i
umadlti au delimitar funpreuntr tcritoriul artei si l-au adculat cu
acelaat irlorie; pcntrua implantain el monumentulistoric Dar noua
privire a umaniftilor asupraarhitecturiiti sculpturiiAnrichitjlii clasrce nu angajeazdtotuli judecata esretici_Cunoa$tereaistorici
rimine inliia $i singura nccesard in institutia -antichjtlliloi .
Numema$ecxemplestaumenurie. dc Ia LconardoBruDi la Donato
Acciajuoli sau Pomponilrs Lclo. Cili litcra(i nu vor fi venit si

nlr\{)irretemplcleromanepentru singura satjsfacliede a interpreta

r,.rrrrl lui Viiruvius Pcnlru mulli Si pcntru multi vremc' analtza
\ r/ulli a istoricului-cit ar fi ea de concrete'va rimine prizonieri

34

'

a lui Albcni poale in schmb <d ilu\lrclc

Arcnturaintelectuala
rr.rt\'lcunei stnlezcincheialeintrc pnvireaerudrtx)r cea anislici'
cu Romaesleaecc;a cililoluluilur firus-Li!iusti
i,,ri,u.arnritnire
( rLcro Oralul estc atunci peDlru cl o sumA dc nume aceleaale
(altare.temple.builici. lerlre.pllale) al ciir'r mvenIx,rLrnenlelor
f.rl il lace in plclala traaaluluitz:ruD?lta.l tniShar 1428) Dar'
(rrrirrrl.el devinc arheolog.apoi arhirect Edificiile. per(eputemal
;otii ca martoreale istoriej rcmane.sint curind studiatesi transpuse
j'. pr,*rf iojogran. p" .arc.il prcgite\le peniru Ni(olrc al V lea in
!.{lcrcx rcstaurariiOra5uluiin celc din urmi, $antierul ioman cste citit ca o lectie de a
( (nrstrui!i ca o idroduccre in problemafrumosului Pcntruautorul
i,,.i,ri;i 6" * aedificau,ria' etliliciile ttomei sint !i fundamentul
rr.rlulilor frumosului alhitectural pc care se strdduiestesi Ie lbl,uil"re in termetti matematici !i capatul unei inaugnrale "istorii a
.Ihitccturii" care pcntru el incepein Asia cu lipsa de mlsurI' conma.urii)i ii proponrilor'atingc
i""ii i" o."i, prio crperimentirca
i or
lr 'tirtil perlccliuneali Rorna unde arhile(lii Quamoientu-ulu .!
face
se
srle
Nu
j'i'r."
i.'ii
lormezedupi exemplul 'vestigrilor
'a
""
lrumosul
au
lgnoral
care
ob\cure
tr | ,' menliunca \ecolelor
il| schimb. alii arhitectidin aceealiepocd.precumChiberti sau
lrrlnrcte.au mcntionatflri rczewe ln scrierilclor operucilo a con_
\t!trrton din secoleleXllt li XIV AnaliTele* lor au adus o conrr;hl|lic oriqinali ta isloriografiaarhirccrurii Ele nu vor ramineinsi
,u"i nutrndominarede pcri;dilnreu ripa(ila a lui Peuarca:frumoaia
r(hemll
.'ntJtritate. evul ubscLrr5i renastcrcamodernrl Accastl
viziunca
oricnteazd
$i
Ireniti si facd o lungi carierx'conditioneaztr
\x\rrtrlor. rnislilor liprotectonlor lor fa ercludc din cimPulsdutol
poate fi
,,i ,,n"nin. .pu.'to. interme.lrrrc Monumentul irloric nu
contemporaniantici
sau
poate
li
decit
nu
arta
rlr'.r'iunul anric,
i.iteraturaumanirtiloi desprcStiinla5i plicctca oferitede operele
i\rrichititii pregdteite conservarealor delibcraii li organizatL
,t.",i.,o io Id-! diierendatcin cazul obicclclor mobile sau a edii', iil;r. i; ac o parte monedcl'inscriPtiilc'sculpturilefi diversele

35

ALECORIA PATRIMONTULUI

li
I

fragmcnte,colcciionatede arrisrii.umanistii $i principii iralieni sinl

consenratein ,rtudiali. in anticamerelc, oflile-le si rridinile
locuintcbrlur Caleri.r.
\pecific.nu aparedecit i; secolul
'patiul
XVl. dar sc intimplA ca amatoni sccolului XV sii construiascA
olidiri pentru adiposri,a antichirifilor tor (vila lui Mantesna la
Manrua).Coleclia,c e nu maie acelAi lucrucu cabinetul
dc;uno
zitili". precede muzeuL De naturd privati, ca oferi totu$i. incepind
cu 1471,$i primul exemplude {leschidcrepenrrupublic (o datn pe
an), prin intermediulcolectiilor ponlificaleale Capitoliului
Pe de rltij pane. con.ervareaeditrciilor lmonumente.mari
echipaDenlesaude alt lel), are loc in mod nccesarlr?ri& Ea ridici
diti( ultati tehnicedc cu rotul ulra naturA_
Tinind de domeniulpubtic
\r porrrr!.ea rngiUea/r'i
mccanismc
ediljrarc,
\ocixle.Dsi_
economjce.
hologicciomplc\e crre Eenerea/rconflicte!r dillcull:[i.TcmDiele
sauam[ttea[eleromanenu se colcrtionea-/i Pa\iuncadc colcctionur
nu sc puDein mi$carcpen0u salvgardarea
1or Edificiile anticeau o
singuri apdmre - alcatorie.daci nu chiar derizorie imDotriva
lorlelur\ocialc(are le amenin(icu di\rugercr:pasiuDea
cunoa\teri)
S1dragostcapentru ani" Iati dc ce conslientizarca,
in erattrocento.
a dublei valori istorice $i artisticea monumcntelorAntichitetii nu i!
antrenalcon\ervarcrlor efcctivi:i sistemalicil
in accitscn\,Romn
sccolului XV estecaracterizattr
de o remarcabilhambivalenld.
Inccpindcu anii 1430ti cu pontificatullui Eugcnal Iv-lca (143 |
-1447), umanittij, in spccialcei de Ia curreapontificald,cer cu rotii
conservarea
Si o protccticvigilenti a monumentelorromane La Uni_
son. atit in operclecit ti in corespondcnta
1or.ei stigmaiizead con_
vertirea Orafului in cariere cc aprovizioneazdnoiic constructii sj
varnilele.Pog8io derqri6 urr; prieren Roma lur Nicolac al V-lea.
-Estcrici o dbund!.n!a
quasiinlinili de ctbdin.uneori\ptendrde,
de
pdatc. rcjedrnre.mo|minle Si om mente div(r\e. d.rr complet
ruinate E o ru$ineg o grozivic si vezi cum sint smulsesi transiorn)ule cl,nriDuuiD var porfircle Si marmnrcleuce.ror vechi edificii.
Stareade lucruri prezentdeste foartc tristi. iar frumuseteaRomei
estc in curs de distrugere.r&'
Flavio Biondo ii line isonul ii confirmi
acest tablou.El denunti "mina necinstiti a celor carc transferi $i
intcgreazi vechile marmuri ii btrtdnele pictre in alte constructii, sor_
djdc" fi descrievijle carecresc"acolo undc aftirlati se puteauvedea
edificii superbe:adminbilele 1orpietre de ralie au fosr aanslbrmate

36

UI{-{MSMELESI MONIJ'}"{EI'ITUI
- ANTIC
lcm
rn \.r Ahruri i.leCapiloliu Srin lala Forului \lA ponicul unui
Romd'
la
primr
oara
\cnrl
pe
rnr
cind
cari.
Pentru
.,i c,'"*'.ri"i
nproup. inlreg. liP\indu-r doar imhtit;Lmintcade muri"i,'
uu,
var sr au
rrrr ',irut
Miri aooi.iomanii l-au lransformalin inlregimcin
podcul, d lmindu_i coloancle''"
rl(.Ixrhl
'''
,rrr; ur" ..heletului alcspuiatde came' alc infamiei care
i..i"lii
sinr folositc incepindcu Rkiwn n 'h'riftio urbis
lui Ruphacl
"',"."ri
"id[i - l4s2) a lui Popeiopinr ll scnsoarea
;;;;;;, ii;;0
poemul
prin
trecind
t5l6)'
(in
preajma
lui
,n,.1 t-"on ut Xlea
al
ll-lca'
Piui
vtitorul
Piciolomini
Papd
ii ii.rio" *r. *'ainatul
_dcciute din anticr | !lorie--5i c'JeH poporul
rl ,trLc\(:r./5Romei
marli,r,f" O"-n"r"u ii smulge pietrele drn Tiduri si-i schimbA
este
protcstclor
altul, violeng
a"*
-i" r" *r"". De la-u;text la
istoric
evilu5iv
ordin
"ii'iJ
.t lraduce preocuPin de
',,,:,:.,tf.
i se adauP'
iiL"ii",rir' Lcto \uh Si\tu: al ltlcar' fie ca acesteia
dei
Mcddclena
I
frust'
picrdule
al unei lrumu.elr
J;*;t
;.t
",i,i
(' .flx'
\ub acelasiPonlifical)
'i*.:i""
le re\ine in mod oblrglloriupapilor'ca in tim
"..d,iJii
cel Mrre. Dar acum e\te \orba d( o con:er\i]Ie
D$l ['i Cngore
i',,.f.-i. ii" nu mai e aclpirlaroare\i diunziloate'ci distrnirlimisuri de restauraresi dc protecliea edi
,'i'i.i.ri'ri si in""gi e
""
l( iil()r anice impotriva multiplelor agresiunicare le amenmla'''
i"i Manin al V-le-n bulclc ponril.icute\c suc-ced
ir""a
pontllr(atBUla
'.'.tiir*
rrru.r'it scop-une.ri in mai mullerindunrub ac(l ii
1462 de
aprilic
ta
28
ptl}lic^ti
t.
urbe
rr,tu
i',,"riir'ii,,l
papa
la
inceput'
De
"1,-,"
excmplari
este
Piccolomini,
,inrrcPiusat ll-lea
"oralul
;.;t.."te
!i trntichittrli'Dorind sd conscfle
;i;.i;,;;lr;"

srrF
sd" et intelescsd"ara.re
;;i,,';;il;;emni,"." 5i spien<loarca
5i o(rotireah'rzilinudnn,pentruinrrelinerea
;";;,,"i
"i,h",tsia tururor;clorlahclocuri\fintedin acestoras'ual
.,t,r brsericilor
."- e;"*"liile viiloare qa glsea\c5 intacle edificiile
t'
-conleranumilului
"""ir" r Je.ripiiietor' intr adevar..reesrca
i"i":fi,l;i
la
ii,,,r .:""'t"i r.rrn,lrta podoabaii cel mai mare farmec mcild
cc
csle
rt|rrrci e\empluluislonos3l celor\ethi ii mai ale\' ceea
mal
rrrrr si mai imponani' acclca5iedificir ne pcrmit \' percepem
tlnc i;aerlitatei lucruritor omenqti'
'Vii.ur,.l. o...rc.on\ideralii )i s'nsibilla rugaminlilcdnturala edificiile antice' un
r"f"i .tiJ. p"p, to..ut.-d atunci' cu privire

3',7

ALECORL{PATRIMONITILUI

UMANISMEI-E
$t MONL]}'IENIII-ANTIC

ansamblude inlerdiclii preciseti fomale de la care nu face exceptie

njci o categoricde contrave enti. Et isi declari acordul total cu
''aceiadintre prcdecesori[ai sii] care s,au ridicat explicit impotriva
demolirii si degraditriiedificiilor anticc".reamintcsledecretul,inci
in vigoare, carc interzice aceste degadiri ;i lc pdepsesaecu
sanciuni blne$ti precise.Mai muft. la rindul lui. cu 'grcuratea
autoritilii sale apostolice" ti ameninlind cu excomunicarea !i
se!ereamrnzi. el Inler/ice rLrluror.
oamcnrai biscriciisau larci,
lilri enceplie,oricarc ar fi purerca,demnitatea,statulul sau rangul
lor. oricarc ar fi strilucirea eclcziasticd(Dontificald chiar). sau
lumeasc; cc ii impodobeste,sA dcmoleze,sA desfacein bucdti, si
strice. sd preschimbein var. direct sau indirect. in mod public sau
secret,orice edificiu public al Anrichititii sau oricare vcsrigiu de
edificiu ant;c cc se aflA pc p?iminul numitului Orat sau in imprejurimi. (hiar.dscilse g;\c.( pe proprierililece le apartrnin ora\
lntenfia pontitica]ii este lilmi fi dc o precizic exhausliv:i
Mirurilc penrlevizcuzape loti me)reiugani
\au munciloriicarc
au
lbst prinli in flagrant delict de demolaresau degradarc.la fel si pe
aceia in numele cArora au actionat'. A,genli a.l hoc au in acst caz
"deplini ti intreag; autoritare"pentru a 'trimire la inchisoarelpe
conlravenienlil.a Ie conlisca animalele.instumentelc si celelaltc
bunuri, [...] a-i lbrta si iti pliteasci amenzile'"".Nici o dcrogaredc
la acestemisuli nu va putea fi acordati. decil de c6trc suveranul
ponlif, iar o alare proceduriiva trebui sAf-acAin mod neccsarobiec
tul unei bule saual unui brevetapostolic.In snrsit. pentruca nimeni
sA nu poati pretinde ci nu cunoaire acstedispozitii. ele vor fi
pmclamatesi afisatcin tot Oralul.
Papii nu se mullumesc doar cu misuri preventive.Ei curiti.
degajeazi, restaurcaziiantichil5tjle. Martin al V lea reinfoduce
functia de Md"qir/.,/ ritlrutTL Eugen al Ivlea rclace acopcrisul
Pantheonului $i li degajeazn imprejurimile. Nicolae al V lca
(lM'| - 1455, ii comandi lui Albeni planul ropografical Romcicare va fi baza unui mare proiecl dc restmctumrca Orasului,resla
bilind o parlc a axelor sale antice Alberti esle insircinat ii cu con
scrvareafi punereain valoarea marilor monumeDteale Antichitilji.
Apcductul Aqua Virginco'' este rcpus in funcliune, zidurile lui
Aurelian sint rcpurate. o restaurarcdestructivi permitc curitirea

t'{ ll||rclrului PantheonuluiS; a podului Sant Angelo de clidirile

t'.l irlirrreuarclc sufocau.
l1u. ll ltlca {14s8 - l4o4) aqr!ur:icredibilitll(abulei 'ale
\i sc d('schida.penlru inliia oar5. cariereledc marmuri de
IuIl|
i .'rr.nxLlre trcbuiau\b reimbraccColos\eumul La rindul siu. Pxul
il ll'lca (14?l ' 1484) rstaureazlarcul lui Septimiu Sever.Forul
rrlnirr- Colosseum.Colunuu lui Traiar Sixtus al lV lea (1471templul Vcstei,punesi fie degaia(arcul lui Titus,
l.l8i ) rcstaureazd
Ir(ir inglobatin fortificaliilc medievalale lamilici Fiangipani.Pe dc
,rltri parte. el stabile$teregulile de expropriercpentru utilitate puhl'cir fi emite primul edict impotrivaexportului de operede art..
linumerarei tuturorrnisuri|or de salvgardareluatela Roma. pina
l.r \lirfitul Quatlroccntoului ar fi Iistidioasi ln schimb'nici ambitia
rr.\rclor.nici amploarcalucririk)r de consenareexeoutalenu tebule
\;i rscundi demcrsulantiteticcare lc cste.in mod paradoxal'coex_
lr||siv: aceiali protagonilti care se dcscriu$; se arIltdelictiv atit de
Inrl)licali in cauza conservirii au participat la lcl dc persevercnt'
Romci si a antichitililor salc.
hr,:itlsi vioi la devastarea
anticc nu au incetat niciodatdsd fie utimonumentele
t) fapt.
h/rrc drcpt cariere care si alimentezepolitica papilor pentru noi
,,,fl\rruclii.conven!iile!i (ontracteleincheirlc!u anlfefrenoriiau
|rsr rcsisite in arhivele pontificale:s cunoscnumele a doi antrc_
rxe||ori care. sub Martin ai Vlea. in 1425, tuseserdinslrcinali si
anticepielrelclrumoa\ede cilreellrnc\olc
;t\(.sca in monumetrtclc
Sao Giotannidi LalerxnoSuh
i".'uru r."tourur."oavimenrului_lui
'lr]|eolae V-lea. Forumul.Circus Maximus Aventinulau fumizat
al
$i
mii cinci sute de cdrule dc marmuri ii pielre de talie pe an'l,uii
iirr:'r:r socotitravertinul5i tuful cx[ase djn ColosseunLSc itie de alt_
kl ci treizcci de mii de ducali crau vArsatimual cilrc un anume
ll( llrrrnudc Vare\ecaree\plurla proPriile'rle vdrnilc
Iixaminarcacontirribr ne pcrmite si constatlm cd Pius al Il-lea
l\ccolomini insu$i,in polida propriilor sale bulc ai a carierelorpc
urrc le-a deschisla Carrara.a luat din belsug' pentru construcliilc
\.rk ,h h Vaticansi Sfmrul Petru.blocuri dc marmur, si lrdve(in
lhr (i)losseum ti Capitoliu El a prAdatin egaldmtrsurAportul Ostia
r Villa Hadrianasi recunoastecd "edificareaunei citadelea absorbit
nlift)rpein intregimcmaterialeleextrascdin vestigiileinvecinatecu
||r'bilul amliteatrudin Tivoli .

38

39

ALECN]RIA
PA'1
RIMONITJI-T]I
Aidoma, cardinalulvenelianpietro Barbo- viito.ul paul al lllca.
oblrne corre\ronrreJColo*(umuluj pentru a cunslrui uelehrul
Parrl/o vene/ra.carei \x irdbposri
cojc(riiled( rna cnlj(t lar in ccl
nn\e.replj Si\rusil ry leu.acclu,i( olus.eumj fumiAl malerjalelc
penlru podul carc ii poanii numele.iar cheltuielileDoliticii sale dc
con.rruct au fo\l .u.linulede m(r o iumatate
de du/hi de rcmple,i
('um \e (\pticil rrnhi!atenrlace\rorpnncipi prpi
carc. fie
ri
venelienr.
Irorenlrn'
\au \ren(,,i.dc Iunpulrimpului.prolcJeaTi
cu o
mini Sidegradeazicu altaedificijlc antic; ale O;asutui?Cei rnai ade_
sea,_dc
altfel.dezaprobarea
umanitrilorse manifesriimpo[iva rolului
1or.in masacrarea
Romei: Poggioti Biondo il vizeazi pe Nicotaeal
Vlea; PomponiusLero si FausroMadctalena.
pe Sixrus;t IVle:L Mai
qup4
Lorenzo
jefirit
de
Medici
va
fi
Roma ti Ostia (sub
lirziu,
!9
lnocentiual VIII lea). iar Atexandruat W-tca va fi scosFbrumutta
mc,,rt,prin Camcraafoslulica.s(ri,oarex lui Rrphrcl (rrc Lnn 3l
X lca'pun( din nouin cauzaresponsabitrrarer ri a trnritiilortnr
Fprior
Nici chiar atitudinea protesratarilor, liter.ri ori anitd. no ene totdeaunacoerenlAL
Raphaelnu \e multume\le\e pLngdcu lir ism asupn
"cadavrulluil
ace\rlu'lnobdor"). dridadrreginatumii.usrrijci;irl
$i sfirtecati atit dc jalnic", El dcnunli cu neobisnuit cumi: iToati
rcea\tnnouaRomapc careo vedemrslii in mare(iafi frum;selcaei.
cu p-alalele
fi bisericilcsale.a fost in mtregimecladiUiay cum e,rc cu
lnr.raculrjrn m$rmumanlica.Nu m:i p()tgindr llre o uJinct urstetcci
0c ta sosre?mcd ta Roma b(i nu sinr doispre,,cccni dc urunci_
au fdst distrure alitea frumoa.scmonumente.cunl sinl pierl. arcadade
inlrarern rermelelui Dioctetian.lemptut
tui Ccresde pe Vta !J(ra.o
pitu drn t-orum arJ cu puline /de in urma ri ale circj marmuri xu
losr preschimbatein \.?r 1.,.1.E o ruline pcntru ace?rst?i
cp(rcAsi n role_
ral asemencir
lucrun1...1.
\i ceijattidusmanixi Rorncinu ar
Hdnnibat
, I pururaclronacu mai mulri cruztme." Toluri. acela)iRuphaclbeneliciazi de un brcvet at acetuiasiLeon at X lca carc ii incrcdinFazi -in
(rlitalc Je arluLecrai Sfintului Pctru. ihf,e(.tia
lenerala x tutur(,r
gp;nfilur
r luturorrJe.coperirilor
rJepierresi marmuracrre se vor
'i urrinteh Roma\i pe un perimclrudc zecemje. pcntru
lrr'e dc alrm
ca sa poati cumpira tot ce ii va fi nccsarconstruirii noului temDlu'"._
De ldpr.oameniiojbrlide lum;naAjrichibtii ri a intichililriornu
pureru.de la o,,r la ali.
.c
rnlesrrall.
-d eliherc/ede o menldlitrte

40

AN' C
UMANISMELE
SI MONUMENIUIurre.ornporlamentcinscrisein timp !i carecontinuausi fie acelea
'r
i[ ru,tnitilii contemporanilor.cultivat sau inculti Luarea de dis
rirtx lrtri de edificiile trecutuluicere o lungd ucenicie.intr-o durati
,1,.tirrp l^- carecrudi(ianu o poatemic$orali careestcnecesaripntl|r ( ir rcspectulsi se substituiefamiliantitii.
l'r de altii Darte.dezvohareacolecliilorli licomia coleclionanlor.
lh. .n crn vortrade inscriptiisaude sculpturi.giscau un terer priviletr,rr ii cdiliciile din careacestepiesecrau smulscferi mili! Acestfel
,1, (lcgr.darc avea sA creascdodatAcu nunnrul amatorilor li cu
rrll('rir'ct|come(ului de art;ir slirrit. chiar atitudineaco rudictoriea pap;lor fi a anturajului
(\tc
dictatdde politici economice5i tebnicelegatedc nevoiade a
l,r
xrl|l||rnrsetasi modemizaOrasul, de a lace din el o mare capida
\..uhri UrgenF acfiunii neccsiti materialc de construclie de carc ei
n[ ,li\pun indeliuns Precumr' \Palii libcrc Penlrua ti reali,'apro
r.'.,"rcic si a rivah,,acu opera Anlichilati t-a lel ca mai lirziu. in
, .(lrul modemizdrii teriloriale intreprinsl dupi secoleleclasice' sau ca
rn crvul vini,rrii hunurilor nationale rnitiate in Fmnta de Revolutie'
\nU e:r asdzi. sub ochii noStrj, pntrx aceleali rafiuni. antreprenorii $i
josnice
P,rnororii lucriril('r erau. prea adesca.instrumcnteleunor
r( tc de distrugere.
('ici. si Doateci accstlucfl estecel mai semnificativ.ambivalenla
plpikx. carc seamini a duplicila{e.anunli o dimensiuneimportaotla
rhi(ursului occidentaldespreconsenare si ptotec-tiein general'a
rronumcnteloristoriccSi antichititilor,in particularFie ci se sPrijini
a.c\t discu^!a de!eniaJe'tacon\liinla
tr'r.rtiuncsaupe \enlrmenle.
(aulrunea
dcmol:iriiLe!md noliuneade
.rrrutl a demJlatorului
!i
astfelin afarajocului conscolind
ocrolirii
lor
a
,l|rtichiltrtide aceca
ii
o proleclierdcalaa
rrnfirldistrulcrir,napii\i con.ilieriilLrrfonded-/a
disaur.i\a,sene\le la di\imulrreadar )i la aulori,.i;rr natura.-Dur
rarcadistrugeriiefective.cu acelali gest.a aceloraliantichit4iAsa se intimpli cn pe scena Quattrocerto ului italian. ta Roma,
('flc trei discursuri,punereain perspectiviisioici' punercain per
anisticd ti discursulconserv;rii contrihie la aparjfia unui
'rrcctivi
rou obiect: chiar daci redus numai la antichitnli.prin !i pentru un
rnrbliclimitat la o minoritatede crudi(i,ani$ti li principi. el va con
ItitLrilbrma primari a monumentuluiistoric.

vREUET\ANTICARILOR

CAPITOLULIT

Vremea anticarilor
Monumentereale ;i monumentefigurate

Dupi umaniftii itulieni venili din Toscana. l_ombardi sau

Venetia.literalii inrregii Europe au l:jcur ri reficut drumut rilual ta
Roma penlru a i descopedmorumcnteleSi a-ti insusi conccp(uldc
unlicllititi.
Prin aces(cveniri fi plcchri, sub clcctul nobilili(ii care a carac
lefizal Europaerudili dc-a lungul secolelorXVIt $i XVtll. notiunea
de antichiti(i nu inceteazi a se imboliri. iar doDreniulsiu a \e
cxtinde necontenir Erudi(ii curopcni exploreali tocuri noi. La
hotarcle 1i,n..r-ului. ei cauti vesligiile civitizaliilor mamc ale
Creciei. Egip(ului Si Asici Mici. Asllel ei iDvcnladazi ntincle
romane)r erccefti rirn:$e pe teriloriilc respeclivelorliri. Mai nrult.
acceaii setedc cunoaltercii indcaDni si cerccteze$i propriile origrnt, atestntedc aldcl de m?irturiimarcrialepc cirrc le \.or denumi
''antichitili nationale".JacobSpon. nredicsi crudir lyoneT.isi prc
lungcste"ciilhtodain Iralia" piDiiin ADarotia,in ciiutarcde inscriptii
$j monumcnte greco romanc. Cu loate acestea.cind travcrselTi
Provcnce,cl noteazi: _Fran(anoastri poatc si ea sii fumizezc piesc
lrumoase.pc misura Greciei si Iralici. Cfteodati neglijim cccr ce
avem si alergim dupi curiozitlli srriiDecare nu valoreari cu nimic
lllai mult." In alt loc. el arari cii nu rrebuie si recupcrilm doar
inscriptiile Anlichirilii plgnre. ldar si pel ceteate istoriei Franlci"'.
Putin cite putin. antichititile dobindesco noui coerenli vizurli
Si semanlici.confirmati dc demcnul cpistemical ilunlinatuluisccol
XVII ,si de proiectul sill de democmrizarea cunoisrerii.Muzeul.
.flrc i.i pflnte)r(nutnil('ccm rol Jlunct,jind \t lciputa ,i DronuDrcnlulistoric pe al siu. insrilutionalizeaziconserlareamatriati a

calea
r", r,,,,1,r.sculplurilor5i obiectclorde arti lcche fi p'eg;lcstc
arhitecturi!
dc
,,,,,., \ irrii Dronumentelor
lrrr. r doua ium:itrllea secoluluiXVI si xl doitea sfcrt al seco
l,'1,', \lX. tntic"hitilile lac obiectul unui imen:i efbr1dc conceptu
.,1,/.,r..i inventariere.Un aparaticonolrafic sprijindaceasl:llucrarc
| ,r.rrrr/ri fixarealor in memorie.Un corpusde edifrcii' conservrtc
r,r',i,rr PrirrputeLeaimaginij li a lcxlului' este astltl adunAtintr un

l\'nrctsul inaugural al umaniStibr csrc urmat de ccrcetarea

'.,rr,rrlii.rncticuloasi$i riibddloarc.l erudililor nunulr pc atuncrdflt
,,r, ( \inlul. ciut in dcsuetudinein accasti 2rccepliuncmefita tr
tr r,,r.t|irlDLnlruconolrliu'ir Prear{il\l concleriiConfonn primet
il de'em
11.t A'ad.mn /r'rrl'dl''
' 'r'1" .' trr.rrrii Dttttottttttih
-(l rnllJi \l
lucnlrrlor
(rr('
\a!rnt
.unor.lerll
Jl
cstrj
rr','z,r1r' rceh
,Ir!,\ sii le afle' .
l'e'rtru umanillii sccolului XV li ai priDei jumititi a secolului
\\'l- nr()nurentele antice li lestigiile lor conlirmau sau tlustrau
,,'.,rtur'irautorilor grcci ii romani. Dar in ierttrhiaadeverului slatu
r||l l,r cru infedor aclui al textelorcareiii pirslrnuautofitatcanccon,lrl,trrrli:ra cuvintului.Anticarii. dimpoirivir.nu au incredercin ciltr
',r rrrri cu seami in cele ale -istoricitor" greci li latini Pentruc' tre,,(rl se dezviluie cel mai sigur prin minuriile sale involuntare:
rrst r ipriile publicc ri mai alestrin totalitaterproductiilorcivilizaliei
Acesteobiecte.nu nunnLic:i nu Puteausi inccrcea inwla
',,.,r",],ilc'.
,rrroratirnpului lor. dar clc aduc inibrmatii oriSinaledcspretot ceea
,, \riitorii Antichitilii au omis sl ne rclateze.mai cu seatn' desprc
( u condilrLr
sa lrc inlerprelnlirum 'e 'u!tDc'
Inr.'\ufl 5r ohiceruri.
('le
prc'u'
decil !rcc:r r dl'cll|sululJlll
nlai
rr,Irrfi.r Jnlrchilalrlnr
siu. Estemult mai sigur
pr;n
naturu
mcsajului
1,,", tialilitatea, cit,ii
1..,,,,tnthnezi o mcdilie decit un autor. cici rlunci nu te bazczi pe
ru"r,,niur sau Lampidus- ci pc irnp:ratul insusi sau pc Scnatul
r,,rrxD !i totalilatca membrilor sii'. afirmil Addison: Acceail
rrr rctlinl.rrese rcgise5te$i la conrcmporanulstruMontfaucon: E un
fuerrrdoverlit ci inarmurile !i bronzurilenc spun mai nullc clespfe
,r!rrlrninliri ilccit autorii cei vcchi: si ci acclccunoltinlo pc cafe le

VREMEAANIICARILO^

Cele 123lrann ale columncituiTtuim. dcdiccr.de p s- Batuti tui Ludoyic

.l XIV-lca in 1673. .onsdruiau nn deune
crceptionat de5pE viata
mmanilor$i- dupnWincketmam.o..inilieE in arlic...

,l,rbindimdc Ia monumentesint mult mai sigure decit ccle pe care

l(.;rllinl din clrti'." Acelasiautorii destdinuiecititorului lucrtrriisale
Ir'torc" ( 1722) cI cercetnrilcasupraantichitdtilorau avut cr puncl
rl( pomire nevoia de a inlclcge mai bine opcra Pirinfilor greci a
( llrri cditareo pregitea
l)c Darcuniula rnai mult de doui secole.ccrcetareaa fosl condusd
rl( o relea de erudid apa4inind tuturcr nadunilor Europei Uimitor de
tlrrcnii prin nasterc(de la burgheziamijlocie pinn h inalB ariskrrnlie). slore (religio$i ii laici, tindavi $i oameni de profesie,
oirrrrenide literc !i oameni de ftiinli) qi prin rvere, ei erauunili de
n.(cati pasiuncpentru Antichitateqi antichitlti. Aceasti comunitate
il( saYanli care ignora frontiercle $i pentru care Roma em centrul
\rnholic al ralierii, stfngea efectiv laolalti bcnedictini precum
clcrlistul fraocez Bemard de Mondaucon', iezuili ca germanul
Arh nasius Kircher stabilit Ia Roma, care ciuta si descilreze
hicftrglifele,abali secularicum a fost italianul Paciaudi,fondatorul
bibliolecii de la Pama. sau Ba(hlemy, autorul lucd-rii yolage ./u
t. utc Anarchafiisen Gre.e. numerolipastoi anglicaniprecumcpjs
(opul Pococke":priati ca FedericoCesi. fondatorulAcademicidei
l.r cei. oameni de stat ii diplomati precum lordul Arundel a cdrui
Lillcctie de marmuri se glse$te la OxJord 9i marchizul de Nointel,
nnrbas^dorul
lui Ludovic al XMea la Roma,cnrea pus si fie deseIl|ti friza Panhcnonului,pe atunci incd intactd;prolbsori $i oameni
rlr ftiinltr prccum astronomulilalian FmncescoBranchid sau lselin
1|(. B:il: medicj ca Jacob SF)n. prcfesor al Facull^ilii din Lyon sau
r,l:'ndezulH. Meibotnius;juri$ti prccumCassianodal Pozzo,oameni
l|r robci 5i inalti functionar; comerciali prccum preledintelc
rl Aigrefeuillede Ia MonFellier, Foucault,inlcndental Normundici
\||h Ludovic al XIV-lea. Hollander.trezorierla Schaff'hausen
Acesteiliste.sugestivddoar,trebuiesi-i adaugdmpe ad$tii carc
r' contribuit la iconografiaantichitetilor$i care. in anumitecazud.
l|rrcorigreu de precizat.erau$i autenticierudili.Nu e cu putinE conrf\hrea acestei calitdti la Rubens si Piranesi Nu exisl, nici o
In(loial:rin priviDla gravoruluiPietro Santi Bartoli' care ne-a lasat
r(l)r'oducerea
ncinrecuti a colurtureilui Traian.Dar dinfic arhitectii
l{nDali in tehnicareleveului,ne intrebim dacl se pot numira saunu
l)rintreanticari Serl;o,Pirro Ligodo. Desgodetssau Mignard care a
llurl pentru Colbert admirabilereleveeale antichitllilor din Aix-

45

ALEGORIA
PA'I'RI
i\IONI(]I-LTI
sau Fischcr von Drlach, al ciirui En.,rurf'ajlcciazi imaginaliei o
intu^ilieis(orici fondardpe o foarte valt:i cunoattercl
In slirsit. ar trebui men(idra(itoti aceiacare se prevalaudoir de
calitalcil lor de a)natori- irccpind cu marii mcena englezi
(Leiceslcr. BurlingtoD...)pinii la baronul belgiandc Crassierca.c .r
coresporld.rt
douizcci ii fapte dc ari cu Mondirucon".Granita csle
dc altfcl ldesca incclti inlrc anricar ti li(erarulpe care intinderca
educaticisalecl sic!'il facc un potentialanticar.
Erudili si colcctioDari,anlicarii stfng in cabineiclolor nu doar
medaliiSi alte 'rinr)liite'alc lllcutuiui.cLrDr
li se spuneape alurci.
dar si. sub lbrma unor "culegcrj ii porlolblii . adeviraredosare'
asocinrddcscrien !j r.prezenriri figurate alc anrichitililor in kraid
Duropa-ei corespoDdausi se lizirau. schimbind deseoi obiccle.
iDtotdca|lnainfbrnulii. discurild dcscoperirile ri ipolezele l(n..
Cercctiile unor erudili. !i nu ale celor Dtai neinscmnari_
rdmineau
ineditc in arhilele lor. dar erau pe lars utitiare ri ciratc in pubtic,rliile all(' au(ori.l-ucfirilc lipIrilc. dinlrc carc cele Dtaiimpoftantc
eraude ft ati ln usc', erau difuzaleir iDlreagaEuropri.comeDlalc
ii c.iteodnlilchiar contestate.
ln accst fcl s-r consdtuil un inens corpus dc obiecle carc
inglobeaziirind pe find i'Dcimpul sauinscriptiile.lnoncdele.sisiliilc.
deci crdrul.toatcacccsoriile,riefii
publiceSiprivatc.pre
colidicrrc
cum si marile edilicii rcligioase.prcslieio,rsesau utililare.
Anunrili autori se spccializciua.in epigrrlie sauin numistna(ici'
de pildri. dar ei isi pot rcslringciDci si mai mulr cinput cerceririk)r:
''Unul era priceputin ccca ce pr'veilc rizhoiLrl.dar nu stia aproape
nilnic dcspreimbricilmintc...allul cuno!(eahine mariDa.dar era prea
putin sliuu in f|n$,lii".
L Antiqui( z.\pliq le .t rc?rcsaE. cn
fSurc.\ (l'719 172-l) de MontfaucoDprop ne inlentariereametodi,
ci. liri iDdoiali ceaDraicoDpleli, a ruturof fclurilor de anlichirili''.
Incrgind de la monuDrenlal(rclnple. terrre. amfitc.rtre) pini ta
mrnuscul(Dloncdefi bijurerii). dc la echipancnte publice (..man
drlmuri". npeducle.tcrme. e(c.). pini la urtensiledoDrstice (yesc
le. limpi). de la im giDi ale zeilorpini la veininre atc oamcnilor.
Motumentcle de arhitccturdap r dcosebitde bogateir informatii in
misura in careelc constiruiecadrul sparialal instiluriilor Mai muh.
mscnptiile Si decorul lor (picral ii sculptar)liceau rcfenre dircct ta
credinle.nroh,uri !i ohiceiuri ale epocii.

\R [I\IIi \ \N TIL AR IL OR

d. .\nrichirlli dedielrnLu lrr^n.Gc I ( lilo). Sen ' '1i douiri0lngini'le

t,' , nt.!
'x
onrrucLii nle .-gt .niloi P' cea n Slnr\olui (in nnrgnJ\i p
r,,.,
r {i n d i a M 'r c'"l o r s'
: , . ' ',rrc,roa*lor
r ) i J m e i 1 3i a l t. 'n i l . d c C .'n o ..tr . r u r l i 'n cn l a rr
, r ' i . r n t r p i n i ii n \ .!.l u l \\l l l .

srnrLrltan
cu nonrcnclatorulantic_hiti(ilot.se lifgelte si domcniul
l,r \Drlio temDoral datorili descopcirii marilor siluri dc la
rr,',,ir,rDum(l7l-l). Pompei(17'18).Paestum(17'16)'urmrte de
,r,rr.lc siDiluri:'din ltalir $i Sicilia Acc\t domeniuse imbogileite
'., r,r nrarsur;ce se extinLic.ria cilitoriilof eruditc care explofeaziL
t,.,)rrrrrlmediteraneanpini in Orienlul N'lijlociu si tta!erseazi
I j'r,rul Dini in Sudan Serlio a rcconstituitSfinxul dupi des!rierile
l,,, ll.rr.iot- Norden il dcscncazala fLr(alocului in l7l7 ln \rcia
,r|urfiilor. acerli cilitori nu se mai lnsi absorbi(ipe de-a intregul
,lt \c.cetarea Donumentelor aP rlinind civiliTatiilor trallci
\rr(hir:LIisar Antichjtilii clasice:ei sc lamil;iriTeaziii ctr cul
r"rrl, pinir atunci ignorate.neglijatesru-disprel ite: SpoDcslc fcr
,,n,.rr de noschcclc din Constantinopol. Norden este clpttval de
.., hiul Cairo ti de "sirilechea Alcxandrie '

11

I
L

AI-EGORLqPATRIMONIL'LLII

Antichitili nalionale

'

il
tli

Pe Iingd celelalre, modelul" antichidtilor clasice iffpiri

erudrtilorde\chiderca
unui nou domcniupenrruinvcnlanerc.
r;ela
al anlichitrtilor nafionale:vechi monumnterialicatesau produsein
diferitcle ldri europeneinainte- dar mai alcs dupi (.olonizarea
romanl Mai multi factori au connibuit la dezvoltareaaccstui
interesr Inai iDtii rolul excmplar $i efectul s(imulator al
lllvestigatiilor duse pe teriroriile nafionalein ciutarea vestigiilor
greco romane;apoi. dodlfa de a inzestratradilia creitini cu un cor
pus de oporesi dc cdificii isrorice.analogcelui dc care bcneficiazi
traditia andci (halia va n fosr prima care sd jnilieze sludii pa
leo-cre:tincr:
in sfihit. o alki dorinli. acecade a alilma ongin;li
tatca fi excelentacivilizafici occ;dcntale:fic ci e vorba de a o dife
renlia de izvoareleSrle grcco-romane,intr un spjrit care incepe si
se mxnile.reo(l t.l cu mrnien.mulitoliunri cure.e ilu\treazain
Frunla ptin Parallpl" de Charles Perraull; fie e vorba. intr,un mod
mai spcific.de afirmareaparticularidtilor nalionale laF de hesemoniacanoanclor
irrhrrccturalc
rlalienc.
anrrciri[r urmademersului
k)r englezi. demers cdruia I Aubrcyl ii dd o formi desivirtird.
Acest nou proiect incepe sa capetecontur de la sfir$itul secolului
XVI. in minisdd |ii in cabinetelecrudililor El ia forme locale,mono
grafice,ftagmentare.incdle in rcpeftiul cronologicfi morlblogic al
unor edificii cirora nu li sc cunotlcadecit iolosintaEl nu trcbuiecon
fundatcu roshrl lucririlor undetermenuldc mrichititi esteluarinrr o
acccpliune diferittr privind originile ha8iografic, Iegcndare.mitice.
i\torice ale oraselor:cercetangenealogice.
adcseainrrcprinsede cle
flci: . dar \i lileruturaShidurito;de cili(,rie cdre.dutj6;e fac ctoSiul
ora$clormedievale,asociazdinci in sccolulXVl. intr-uDdozaisubtil.
povestiride r0rcmeierc.
legendc\i cronici (.u.lc\criereasuma* l] inu.
mitor siluri simonumenleurbanc.evocalcmai cufnd dre cur;ozititi
9i minum decit ca valori de cunoattere sau d ar[i'".
In f729. Mon auconincepe publicareaci4ii saleMonunents ile la
namrthie [ransuise. Prclata de la AntiEtiti ?ypl^t||/.i, ii daduseprije
Jul inci dLDl7lq . sedear).plicalii intr-unmod excmptara(upraacen
tui nou demen !i asuprametodei potrivite utui studiu al antichiridlor
nalionaleal ciror conceptil defineacu clarilateasa obi$nuit[

48

VRE]IIEAANTICARILOR
l'cnlru cl. cercetareaintreprinsdde multd vreme $r cu succes
,r\upt' lrumoasei antichilili" trebuie cortinuali cu scopul de a
,r,rrBjri lipsa aproapecomplct! de informatiedesprccpocile tocmai
t,t i,lunci zise ob\cure.(a tolr conlemporaniilui. el F'lrcrli
\.'lt|jr r lripartili a lur Pclrarca$r Vasarisi reluli -vremurilor interrrrr',liare orice contribuliedc uloare la Artele Frumoase.Veacurile
,.rr. seDari domnia lui Theodosiude secolul XV nu sint, cu toalc
.r.r'slcaliosite de impliniri: "Trebuie totu$i si recunoaltemci accsrrr sccoli de barbariele datortrmmai multe invenfii dintre cele mai
r'rilc vietii $i Dc care cei vechi din frumoasa antichitatenu lc
, rndrcuseri: morile de api. morile dc vint, ochelarii, busola.gca_
rrrul. scirilc de $. tipamila. $i atitea lucruri foane folositoare $i
||rrlrc altcle cit se poate de nccesareAce$; oameni Srosolanicare
lvcau nici o ide; despreliumuseleapicturii, eleganlasculpturii'
ocupede in\cnlareaaltor
nu uslcncaurr
arhrlecrurii,
r,rorr'r!irlc
pe caremoi f,porle-e
au perlelliondlcon.ider:rbil
iuiiurr folositoare,
rt| sccolemai tirzii ti mai sletuiter'."Nu s-arputeasubliniamai bino
vrkrareaexclusiv istoricda antichititilor llalionalc.
Aceasta diferenE dc naturi impune, pcntru Mondaucon. o
rrdoda diferiti in c^zul studiului antichitllilor nationale:erudilii
,Ilcrilelor natiuni vor trcbuj s2llucrezeexclusivpc teritoriile rcspectrvlr'': obscuritatcain care riimiseseri secolele intermediarc ii
|p\.tte pe savanlide repere.dar le va rezcrvasurprizeimprevizibile;
veslisiileisturired carordeitin lie cslecunos[r (cc (e Drivc>te
organ]zillisi\lcmalicea unul domeniual anli, ur . in astcptarea
, hitatlilornationale.bisericile$i caledralele("locurile undeva trebui
,{tcctat sint in principal biscricile"') prezinti o valoaredocumen_
In'rl privilegiatn.mai dlesdatori(triconografieilumizalc de sculpturi'
ur'"lil. oicturi ri n-u-ente divcrse:din acestlapl reicsece cei mai
ace\tuinou iorpu5sinl clericii
IrIR r,resdttipenrruconstiluirca
inLradevar.oonrlunle cu statlnlelor, brsoreliclurilc monumenkle
Itln{r re- vilraliile ti comorileedificiilor de cult sint din bel$ugvalorlkih d toriti car:rcleruluilor figuraliv. Dar interprebrealor nu sc
rpriiiri in generalpe baze sotide: dstlbl. personajeleVechiului $i
N"ului Teslament,inqirujte pe po(alurile romanice sau gotice' dcvin
PentruMonfrucon (lrruileponrluluiIefuldc
rrrr \i rcrine.riFranlei.
sr le ii
dinrslianremrinfiana
reprezinta
Nirrc'Dimc
din
Chanres
l.r
,lnt..r/ii in consccintf'. Afthectura $i dm4iFle monumentalepun

49

VRENIEA N'I'LCARILOR

ALE(JoRIA
PAII'IMONIULUI
problcmcde identii-icarc
si interpretarcinci \i mai anc\oioase.la catu
lradiliilor orale lantczisre.
coDtribuicin nore nl5slrrnr^-rsistenia
uneodatrihLritc
romrnilor .
Iar in ct]ri cr prive$evcsligiilemegaliticc.
alteori intelralc lno$enirii crc$lile. ele :{ili cu|ioitaten pirl dspectullor
dnl secolulXvlI lncpind.u
insolitii miltcriosti incepsi lic inventadate
loklrlrrll al (-ilcr al culegcniv e de antichitfti Rt.tkil d attiq it6
( 1759). Catlusirxo(meste
deit)remegalilii galczi o tigtogie ii un in\ er
tar ihrstxdtce por fivaliza cu rcL'lcr ale Shiftrfilor noaslreturisticedc a\liizl

\au frintrLde condiliispecifice_

,,,,',1|.IIIiilinalionrlecla t'a!oriTat
,,,,
,,'ii"r dii.fcrle binc iltrstratedc exemplclefranlei u
',i,',",i
''r',
\i
i'.',',". rr',r'\ld.(r(r.duli ri/b^"iel( ui'r lruli" r F'r{rrlui
d{
ind<priru"er
JLrp'i
,,',;;.,
,1. din.trlr d. munrr'irrrJqe
'in(
;l e'lc d' iriun'
';;'i
,'.. r,','.flt'
nLblr.rrlur('ulLr\:rl''rrnronLl'n
'r'c'l '
il( r''fc tc
Puhlicrl
r'r'r
nro'l
,,'t. i r..rrrr:irrrqthr' fro'^hrr )r
irlc' d( irrhrlrcrur"rledie\rli'
' .,".,,f ','"i f,',trif" u,i'ontrt |l''"
i(r/r fulin nurn(ro'r'i
trer\r"
.r
Jin
.',r',',,u',..u r(/(r\i
'"rl
pcnru
rt,,'it.,ueoninsusi nu rjun.ses.: adure lbndurileneccsare

alntu""c' 'u 'tr""'"'r'"'

, '.,,.,',,'l,irtr.'iii',.its,.,".i.
cu tolte icestcacercclirile'mono!ralrcesau
r'siconlintrtr
I rLr(lilii
dc
,,,tr rrl. Uncle rof rimine rrunuscfisc: liranqois-RL'ger

(;r,ticul

Toate mirtLr ile arhilccluriireligioasccrcrtire din secolul\ I

pini in secolulXV. sint stinsc de-a valna inlr un singur ans nrbltL
iii o unici vocabulii,g.71n1rlPcrcepefe.rdilcrentekn stilislice esle
ocultrtii de drlr-irilecfonicilor care inccrcau sii fnci cdiliciile sa'
pft'vinaidin tirnpurilecele rnai \echi- ale lui DasoberlsauCarol cel
Mafe : Genealogirsi istoria cdiliciilor rclisioaseelnu. pcnlnr cre
dincio!i. mult r))ai inpon.rnte dccil aspectullor Aceasti conlizie
atragc dupii sinc o carenli in lcrminologie carc. 1a r'indul ci.
perccpcreaacestornonumenle.
con_dilioneazii
In lucrarcirs0 Redleil ltisttrique dt: ltt ti? 4 &t ouvages lt:
tlk! ilibres ar(hiteder ( 1687).Jcan Frrnqois Ftlibien distirgc nr
mod explicit gotitul valti (le gnt ul Dtotithl.Primul, nulnit ii
go(icul vechi snu f:ru. inglobeazi firi dcosebiretortc slilurile inci
l:iril rume (care nu pot prjmi nici nuinc. nici calificarc dupri Susl).
d ll .^ntichilirlea tirTie piDi la perio:\daromanici inclusi\. ,\l
doilea. numil fi goticul nou sru bun. corcspundeconccpluluia!'tull
dc goric- Aceasttrrelminologic !a mai fi folositi si de Laugicr \i
de Quincy '.
QuatrernEre
Dc 1apt.arhiiccruranrmiti asrdziSotici dercnise.iD afaraItaliciinci de la sfirtitul sccolului XVl. sllnbolul anlichit:ililor nalion.rle.
iar atcDliaanticarjlors-a indrcp(almai 0lescitrc aceasta:documcntati cu abundentearhive- er era in acel:rii timp :i lbafe lechc !i
familiari Dupii iari. procerul carc tran5ii)nnanronumentelegolicc

50

'r unr'rr pr'r ampl''i'rca,

'i' 't
'.l.maricu
';''.",,;i.'.,'.
';:;.
Arhi\(1t 'irlc \or lr \'\nloJrrlc
irlc
IrJnlcr'
r', rrr'''rLrnu r renlrl(
o lrcnne din
,,,';;ii. ,'11t;--;. lvtontthucon cnrc va lua clir ole

unni
li"'l'",'ll""i"*",n,,,,,,,2,rr.'Altc cercetiri"of i in celcdin lui
l
cr'rdi
cazul
in
,,i'.",1 ,1'i.r. i"tr""rc chiardc doui sccole
( 1Gl5l69l)
Ca1lir'nrtrrrrr
rr" i'.iCcmnin.,u,,rnsritrorr
l r r r s t r r n r - N 4 i r'uer
r1 , . , , ' ..1, f u " " r r h . n ( J r l' i r r r rL o r r " r e : r r : <
\
i
f
L
n
u s f e tJr d r n r r u l r|re
l
u
r
n r' i n r ( ( r / r -J n t r l r / ( l ' r r
',,'l",',!
'
'
.
1
.
,
,
r
"
2
"
xltii l)on Michel
rc
i
Astr-el
i"ia l. *iticiile sorice'
, .",
rortt? tte Saitt
I
Ahbu'-e
tre
fltrn'nl
al lucririi
,,,,''";'.-;;
isr tra'se
t',,',',-n fnn*' (1706).scnc: rceastiaugustibarilic'i
\lJre sJ
,,L.i'rlr frumrl'il..lc'r stnretula-l /\t'lleletl'r In
',"'" ',..:.
I'ndufi
Irrulre
l
l rru'c
Inur
Frrrrd(orrsrr.riru'n
Toirr:
'
sL'ol<
"'.1*"..
l
drr(ritel"f
."'l'" i'. ,ii:.,"'rtr p(
-grr'rrrrrlc
''.,,.
lrumor'(
cel(
din
jrnrr(
dar
Ln
i,^'."..,
solr\ir irfi indor'rli
3(el( lucrtlurl dellirle
-,. cornDJrslpi bulli
,.,r. .r lr^l
'jfcnlale'u din piidure rnrr adevir'
aitroriror
tiunzete
cLi
;',,',';. riii-;;;;;
magnifici cil ar fi dc solidi pare si nLr
','.,,.,
".",t.i1
"."i,",.1ic
clcroluarr<rrurr' 'ubriri \r J(mi(r
i". "
;, ',.;r'i,;..
".'firirrc
r'rlprnrde iirhori Pdr,'i1
',,1',.,". .,t.. 'a t,'r .lirerr rurnuri'i
(tr
ci
bi\Lrica( 'lrJprrn\adrn
Irtlr"
' 'r.r...r,t n fr<Jrt nilr(r l l
pi.ru,.'
'rl

,,,.,,,
'u'f'''',.'too,'..
',.,'i';..:"1i*ir,n.ol,i
I r m lnr / iler I n r ': r l( l inii( xr 'r

'r

":rd'lrrrT
'e p! 'r le it l( r I nr ( ) r
l fl ' r\r' ei r/a
'
p( nur nbr r ( ( I n\ il" ld r ejul( e'r e l l ln'lr c/ ner lir
I
' 1..' ,,Lr Jnumi la
l

5l

\'RE\TEA.\\II('ARILoK

,\lE(ioRl_\ PdfRnIoNrLlLUt
ti iiuD)usetealucriturii lac din aceastiiopcrii una din celc mai
remarcabiledc aceslgen '. '
AbofdarcAslr'ucturalii
a goticuluiene. in epocll.popfie Fnlntci E.r
se inscfiein continui(atea
unei prlcrici:itercoromiceti ir unci rnaliz
citicc a arbilecluii care sc sprijiDepe nlarenrariciri pe miiesria
tchnici'. Inlelegcrexindrhmelilor golice 0Lrestc privilegiul erclusi\
al cdhrgirilor si crudililor: o regisim in a.ecali misuri. in sccolcle
XVII $i XVUI. la prolaSoniltiiclasicisDNlui-reorericicnj.arhirecli.
ingineri precurr Cordcmo!. Frazier. J.-F Blondel. Laugicr \au
QualrcmlE Dar in afar citon'a cxceplii si laolalU cu Drajorita(-il
anticailor. toli condamni grosolinir ii lip\a dc misuri a arhilccturii
gotice.cireia ii Rfluii oricc \aloar. afisrical Aceastddubli judccari
contr dictorie. care nu inceteaziisi surprindi cititorul de rd. sc
bazeazilpc o disociercartiliciali intrc sistcmconsrrucli\si decoratie:
.tdnririrtiapentruperlonnanlaiehnjci ene Iira rcre^c. iar disprclul
rezullntulatistic evalurtcu misut:t canoanelor!rccesli. toti .
Pcn^tru
In pfi!in(. go(iculuinrodern. Qualre rire de Quincr recunoasre
''zveltclea,iftliizne la suryinziloare a bollil(n sale [...] [care] ccre
llruiti p cepcfe si o ncsfirsilil inlciigenlii pcntru executiapc cir de
uinitoare pe irtir dc ciudati . Dar cl ia in discutienumii constluctia.
ticind ibstraclie dc liispuDercain spariu$i dc decorariccare lrc dur
lrhitecturi o :util Or. dccoraliagorici nu estc dccir un produs al
cotuperii gustLrlui.al ignor:irii luturor rcgulilor..rl absenteioricirui
sentlDentorigiDali...i. un soi de rnon\rruzinislit din haosutluttr
ror ideilor-in noaptei barbafiei 1...1.A\etn deci ldnreisi considcrinr
arhitcclurafoli.i rn ameslcclipsil dc regLrlial (ljftrilclo. gusiuri ale
sccolelorprccedcnte[ .] [Si ca.e nu sc .u.nri]decil ca un fel de haos
unde analiTanu ar irrca sorti de izbindi' .
Accirsti alitudine nu se rcgiscite la englezi'i.Penlru ei. goticul
esle un stil nrtional pc carc nici cvolulia sustr|lui. nici mod:r nu il
vor punc la indoiali. Doi faclori spccificiMalii Brilanii au conrribuit
la {cordarea stalutului privilcgiat de ,tnlichitili nalionalc
conslrucfiilorgoiice nle E\ului nrediuii. in spcial.editlciilof relj
gioase:tnumful Relornei 5i pftrundereatirzie:r "stiluhri iialian" in
urhitccturi
Connalovjluri a Reforme;:vandalismulcarc re c\erci!i inrpotri
va vechilor nronumcntealo catolicismnluiconljnd dupi vicroria
refbrmiltilor.Ca reac(ic.el .rtragcdupii sinc misuri oficiale de pro-

52

I se opun 'dis
, r' lr 1560.o DrochmatieI cginei Elisabet'r
n(xnrmcntelor'"Dar m'ri ales' k4ect1tca
,,,,,,
r'
',
filI de eleo disunlA
-"tilir;;
si :r .rftorecfiiiciircligioa!ecreelLzi
,,,.,.r',if,,r
',,
, r"'..'rt.rrcfrmilrrrrrl:rl(3 Iol^'irrrJe /r urr/r u P'rflrrl(Inxrsr(u
brilJnhe \rnr d( Llous'n
l: , 'rflrlr l.r rl"\r(i'nr "nlrclril.ilrle
jitorin nationali r se
penlrr
,alorii lor istorice.irnportanti
,,
'r,.',.,t.1:
artl nationnli SPre
pcnnu
anislici. irnpoftanli
,,i"'".'
gotici loarte vie
':,,r."*"
p.,rntr.
Lr
arhitecturir
,qngliafisireazar
,r' ,,., i'". .t.
gusluluiitalidn'
a
rezistat
Bntlnic
N{;rex
,., ,,,.u,'i'.'.i.,Ju irrti"i
li impus vrosi
se
acesta
ca
lirit
XvlI'
sccolului
i,,',., r"
wrct
r rec"n
, 'irlifn.ut
l,',
i,'i. lup" ,r.\rrdiul L'rnLhri.'rr Ch'r'ruphLr
mrr'Iuluirrc
PrrrlIn nrl 'ld\rc aLe-rlrprnu
,,,",..'".f*f,iri"*t
prro
,1, rr'/rtie ericlusir'i:in acelulilinrp.el ridicamicile bisericr
termrna
snu
si
rcslaura
altfel
r,'.,i ;rle Londrci in stil .sotic.cunr de
\echi inceputein aceslstil''
arhitectumle
,,,..!,rhlufi
'
i,.'i" co"aiili explici dc ce itudiile crln\acnte anticlilllilor
r"rr rruntru$t >r rr)'tibrn.jprinrircde
,'.,r,ir.,lLJu lns(m:r'lirrrpurir'
rl',' l.rrl rn Anel'r Jcirr In FrJnr:LUo'tmn'' t l"i'
.",i,.
n
^'trr.
,,,-, "'l
,, .i.
L Aub <r rprr" ;n l6r{r' rJI L4tnt:tirttttt'trt1"\ttt'
puhlr(r 3 rnlcre'uluifuaal 'tnlrln5i \i lr'lj. Drnrcn'iunc.r
de
','r,.
sLr'icral;lnr
n'.ll..'. rlllrr.,,'i'r rl( cre:rfeir
,',',.,,i,,r
"";i.,,,'r.
rn'
u'
Jnr'|quar'
J: ;.'..' ,.n. S"ir<t*t
! """."1. ::l'
,;;;':l;;',
"''*'l5b5 pcnrru d prnpr\r :r tnfili:J iJ"frJ \r 'nrrcnrtirrrre
Ii.r.rlr ir
lof prcolr
il-ll'j tucritile anricarilor britanici- in majoritatea
,,,,'r,f"',ii.-ti"ia.o"n. de a adngcpreciziaana lici a descriefilor

de
totusiuncorpus
ele.ruconstituit
116".in.
pcnlru
'*
pune'ru
ele
,, Intrn(lcrc!i coeren{:iinco rparabile lvlai nult
rPl
i,,l ii'.i'"r d.i.,ii

nr."il< Inlf'bJrrlfi\ ir'rJfcla or

,r.rrr.,Jrtr cr rr,rpl,':ur.r sisrcrrr
nr'ro
1,,r...'i'.r,ri rr h .rrrt+runcr dil(rrrelurlui tu/e inicriind
ln
ncdicvalc
stiluri
clilerilclor
a
o r..rrt'nnlogi."
;;;: ;;1,;.;;;
ter
in
cci
dintii
de\'hide:ILr
ci
titziu
nlii
.,i,'r'i.
Iri" *rn
"i"
dczbatereausupra restaur:irii monumenlelor
inca. '"aea
,",,,' ,it^fi
intefvenliilorpe c'lre ea lc presupune
naNrii
r.,r,ni.cti asuprr

53

AI.I]CORL{ IAf RI\IONITILL'I

Venirea la pntcrc a imaginii

lmporanta acordtllaide anlicari ndrturiilor culturii lalcriale \r
arlclor'liuDroasenu csle decit un car particularal triunrfului deplir
al observ.rtieiconcrcle asuFa lradi!iei oralc si scrise.al mirlurcL
virualc asupra aubfilritii terteloL Intre tecolul XVI 5i slir5ilul
Luniniior. sludiul anlichitatilor c\ olueaz:i .onibrm unui dc rct.
comparabilcu acela I $tiinlelor n turii: el \ireaza accc!\r
de\crierc.controlnbili (lcci fi.rbilI. a obiectelorsalc.
De a.,r'i f,,lul (r(\(nJ:,. rlu\lrJt,(iin rnun'r.rrrrrraril"r.ir
ciuda dispcrsici 1or. anlichirilile trebuic !.i de\ini r_rrpcrmanerrtir
sr\antilor Nlonlirucorl
obserlabilefi conpurahiledc comunitalca
( 1719): 'Prin acssttemrendc irntichitatc.
intelegnunai ceel .c
in imLrsini'. Cr]lus ( l75l): Trebui.
po:rtefi pri!il si reprczentai
iudccatdorf cccace poatefi razut \ilrebnic rcllectatasupralelulu,
in carc a Iast execulal.Aceasti c'alceste cu alit nliri sigurAcu cil
gndul dc crlnortterc ir Atelor Fi dilcritele Draclictse fu tntsn-&il
chinr p r ni(nrunrcnlcleinsele''. ThoDas warlon ( 1762): .\cnr
\izuali !i de p()be clar ilu:lr te''. Chilr
nevoicdc o demonsrratie
d!ineindispcn
\iiin lucrlrjleefigraficc'.iInagincacarcreproducc
s^bili" l, l\tttiqttit tttli(r/1" conline nu mt|i pulin dc o mie o suti
dc planle ti lrcizeci pinii la palruzecide mii de ilustra(ii'
doLr:izeci
de filrmoa\ii niirilne ' .
Cu adun.rca coq sului dc irniichitali. rorp de luninal cll piur
cire torte sc lumilenzii una pe ll.t" . primul obiectiv al anticalilor
ertc asadarirceladc a irf:ta vcdcrii trecutul.mai ales treculul liicul
sau ncrostil. Ill acclari lilnp. ei nu se nlirsiflcsc la r insuma antichiri(ilc.InrrAineacslc pusi irr scrliciri unci melodecomparali\e
crre si pemriti stabilifea unor scii tipologicc (cileodati chial rr
unor scc!nlc cronologice)si rcalirarea in ac!-sl1el unui \or (le
isrorie naturrli a productiilor onrenesti.Demersul.claf enuntatdc
Montiaucon( a-$j oferi fiSazul de a privi cu atenlic inuginile. dc !
lc comparain[e ele" ), ajungeh intreaga$ amploarcsub pana iui
C.rylusi Calca comparalici[-..1e\te penlru Antichitatc ceeace siflr
obseryatiilcfi cxperinrenrclcpentruFizicirn. Cercetarcacu atenti!':l
rnai multor rnonurnentealesecu griji le dcrliluie intrcbuinlarea.l.r
fcl cum exarninarcamai multor clecte natlrralccombinalccu noinri

!Ra\ll\

Ar\flc'\RILOR

, '1,/\.rlUicprircipiul: !i c rtit dc hinecuvi at' ace sli retocl''

calede rr conlingepe Anricxl ii pe FiTiciandc
,,, ,r ,., nraibLrn;i
,,,,', ., i,". ..t. A" a ; punerlimpotrir:inoi monumertcprimuluiiar
, , 1,,,,l. .rl doile noi crperinlen(cl)ar sP|edcosebiredc FiTiciim carc
la
asa.tot tiDpul nanriala ordin $i instrumeDtelc
,,, ,,,
',i.o*,.nr poatein oricc momenl vcdtica ii lnullillicA expcn
,,"r,
ii carc
a sr
,,, ',,,'ri.
l(. ,\ntic mi crle adescaobligat \i mearg:idcpartepentN
__gra\-.l',r,(lcnrentelc carearc n!'\oie
irrsii
coDrpirrrlic"
dc
,,1r.,
Pontru
carc
, , |.tr( l.lill toalc boqiiliilel un bun comun al tuNfLlrpopoarcLor
rcduce
iconicii
repfoduccrca
impfimeric.
ilc
, .r',', iii.i.i.'-. u;ti''i'tii
r"'..'r,.rlumii anlichitirtilor.ca 5i pe accetla lumii vii Dff ctr!i rnisufrr
,,, t'2. a. clc dau un suportreflecliejsi generalidrilorde carc depindc
\tiinlific:rl anticaruluiprecu r $; cel 'rl nr$ralisluhi.r.,rL,rrl
erc
| (,li lnlicarii siDldc acold in a rccrlnorSlcci o coprelrchule
rrhire(luri:
Jr
pc'rtrL
,,,.".'.f:'"" |lr,"t:.. ,,r \,/rr
"'nJili(
'|efcl(
(r
,, , .'r'.'.la fcl (i, in calul 'lrrnl(loI n:rlunr'I'cnllrr irrr't!n(r 'l
,, rr(rlueerersiriribi \?k)ut!
'i ,'"*;i;.,i
,,""vn. .ur"" de in gini carc sinr culegcdlc de
dificulliti Nlentlc dar
.u,rrhiiitinu se lrrccrotusilarriconsidefrbile
., ,",ii'".i"ltr. Practice !i lchnice. 'rccste dilieuliiti se f'sfrinr
I'rr(/enlrlnlur 'r ntr \or rr 'iLpu'r'ed<(il loJrle
',',,,, ltd<lil.,ln
x\ lll sr in lwitnrr
,".'1' ," ;'";;' J rimelurJ(.eni, rl*nnlulri
r'.rrrr.a secoluluiXIX
trcbuic si depiicasci lrci obstacolclrrajore:
ri.'ii,'f.
"",1*-i
aLrtorilorAntichili(ii ti cfonr
r\\ttt tt lnlditi(i c.\rcle m i recunoaSlc
',',;; ;;'.,i;.'".. o Dr'r( l JUro,irrrri
lunrJl rrrnl rlui'
't^hinJrr('lr"'
oc,-r,r"re',lrr"r'' 14'"' l' !"'Ftttih in u.o't't
d.
'.; .'
"
rrr(die\'rl'.supr|1
'','ii;.'', . ,1,,t,i ,'ru,,lr, linur:lin \Jn d< 'on'cptrrle
rrr'rrii .r (opr.i crr( pn\rleJ'r''/r!nrrl ':ru mJr rrlulre!'rc
' r"r
ir''rrtformeislobale"r
i*ii"Lt". in'dct'inlenrut
,,1,"".
llirgurul
"""..i
disponibil
sau
catalosat
a?,ltcor)3ir.
,
de
',,,i,, "",t":^nAri
,.,r.
xr il permiJ alcatuirc:ili punerc'rin mifctrrc a nui sislcm
r\lr!1"\i
de
\Ln\
dr
,l,l.r. r,l.. een(llt,rr
'((\(nl'
\..,,i .l hi(rurr:nrr I\rleau lr in\rn\e 'l\!il rrlrr llnnurrer
onllt
L"...: * tert'ri.t'n DIrn(rtrrude orrLc'-'1nxl'qne
jinr'rr|(
"'r',",.'rli
(
pr;n
i3/ul
propnr\Jr oLhi pnr,rni' rrrr"n{ ddtir
"'.'r.''r(
, ,"u ni' put"o f] prezcnt Pestetot. cereamisuritori si dcseneiuc
n hou"td
,,,:i,,,,,.ifri.. a. li clfcrire persoancpentrua lc comp:uaii

55

vRENIEAi\NTtCARILoR
,t\'r in cLrnostinlide cauzii.'" in rcst. in corespondcn(a
sA, el nu
, /,r., \ii I ia in zefleme pc pirintele Kircher pontru credulitatesau
.., I rrudre. uneori aspru.pc Cassianodal Pozzo pcntru u$uriilaloa
.(r IDprec'z'a descrierilor si. credinciosinviiti$rii lui Girolano
\l,.rrrlro''. el fornluterzi principiile directoarcale observolieibinc

Fi4.IL

_..''''"''.-.
5l0diu rl liDbii dc.iocanirorr. \.rd..
ttunsi din tucrarea
r.\dr\ d( t)h)n.ln. tn r.tk it i. plr\i.rt\ i.n?.
tuk harl
P. 1. . I h C . r . r r r r . t o S o d .
' ) , , . ' ". , . t ,
r i. 5 P. lnur . , di
u"^r , , lr
',
jnaintal
nnFeuDr. idcra condusc d.

l.'rr elidentii asrminarcn cn demersulstiinlelor nalrrii carc. in

, tr{ri. suferi de acclca\idificuhiili ti sinl stinjenitede acecarripser,1,,, rnoa\terede proYcnienl:ilegendard:animalelefant slicc rji temt,l, lc Iabuloaseimpun aceexsicritici O rigoare similari eslc nece.,1r,rrtit in studiul dc xalu?/rtr cil ri ccl de drrrr.id. Celc cloui dis, rlrlrnc se sprijini si se educii rcciproc.De alti-el.clc sint xdesea
t!.r(lrcalcdc unul fi acelNi savantiPeircsc!i cavalcruldrl Pozzo
, \.'rnincazd
cu aceiasiochi o carneesa un camclconi.Anticarul
;'r0vcnsal dernistificii rcprc/cntareafantezisli cu hiercSliic
.r,,|crind un obeli\c roman publicati de Kirchcr:i, ir aceesi
t! roada. respinge lcorir Sigantilor'. demonstrindcii dinlii cc lj se
,'|lbuie sint in realitalcmolari de elefnnt'.
,\lt punct comrn al naruralistilorsi anlicarilor estedcpcndcnta
l,rlr de ilusiratoriiculcgcrilor lof. Ca cercelarcasi ia amploarcoricit
,l(. putin.derine nec'rsartr
folosireadocumcntelorepocibr irn(crioare
,r (iiror fiabilitatc nu poate ti verilicad Mai mult. oricc publicrtie
rklL'sitarmediercainte[retativ:i a gravorulr
Dar cu citcva cxceplii $i drcir nu sint ei insiti anlicari. precuDl
l(ubens.nu sc mai porte avel incrcderein obiectivitatcaartittibf
,,'nrcmporani csrc dolernlll pernancnti ti umnimri r savanlilor.de
l.' Ciaigni;res ia Caylus. alituri de Peiresc qi Montfirucon"'.
l)(\enatorii ci pictorii nu au ohiceiul sii laci misurltori exaclc.
rr'!lijcazi detaliite.alribuic ncindeminiLriianumitepi4i tbnnulc pc
,,r,elc 5i ignori.ca li si-ti imbunititeascimodclele.le reconslitu
ri adcseadin memorie. lc pun in scenn.lc inrerpreterziiin slilul
urrDi;. sau chiar urmind pmpria *manieri'. In aceasti privinti.
,rtiftii pricepuli sint la tel de perisulosica si cei mediocri.l)c unde
\r \aloareadocumcnlari superioariir crochiurilor.oricil dc slingace,
f\ccutate pe yiu. chiar de rnticari: cclc mai bune documenteilusIrnrc in lucrarca lui Spon. yo_r.rgc.sint cele citev:rdcscnc pe care
lr r "creionat cl insuti la Conslantinopolfi Efes"'.Sa!"ntii fac apel
fr lLringineri pcnmr relevlrfeaplanunlor

51

,Ili vlr*,"\"*.," * *a
L"-.' ;* * ;'jE- pI- ",
d,,zFL,
J
. ", . f"* ",c.+-'t,t

-;aA-b.

1 , c' i o ,. ..
/ J D.'r ,.,a r r t |
'
\.r r n .o
, u . . i , . '. . , g " " . o . ', ,."
i .n D vr '.
rl, r,ih' d. Anli.hiriti. inclusn cea r lui nlonl|u.on

1 1 .l ,J, n i
.n "i r 'kr

.j.i]..:=.;

A tost ncloie de mai mllr de xti sccotepenhx a obfinede Ia .itfion o repr.7..[n.

Falistd alanhenonuhi Copieanonnniia prnn.i nna-sinia accstuilenplu eaccDalljd.
(ririacod Ancona(l1,l-1).caf. sejnspni din ankr.nanticisi i! din propria.xpenenri

, rli r, i dur Lrcjde

a ci4ji lde bs PL^ ttaa Mtu,efts rlr td Gric. \\1n)i
'L
LtrN I).Ml Le Rot inteErta iMeins P,nhenonuluiint{ coNptu istodci si

VREME-{ANT|(]ARILOR

Rclcjeh lui .l Stuan.siN. Rc!.u sinr condusemli rtiinrific_dar intr un rtj

flt ntu put'n modcrndec.itcelealc tui t_eRo]. Vcdclitc lor ale _\cloJ)otci
ar;r
h rorunul: dl lucrnni,tri4rliti.t rl Anm;\1189).

RccoiJt'tuir.a Parthcnonuluide Stuan si Relcn tc radeazt obicc !

o npobgE atcml)orat:i
a ordinctorSrccerdca DrodctcDenlruneo.ctdsicisri,

( it pfive$tedescnelearhiteclilor. ele sirt in generaltot atit de

r! \x.rc cr !i c()leale pictoriliJr.Dacd.dir secolulXV ei clectueazil
r' l(\cc preciscale ediiiciilor anticela lula locului. pini la mijlocul
nr,'lului Xvlll ei ajung si se ingr.ijeasciprea pulin dc exactitatea
r, tr{/rnliirilor pe care lc publicf, In majo.itateacazurilor". aceste
Ir.rl,ini sinl produsesi difuzatecu altc scopuri.Ete olcri vederii un
lr||rr'\ idcal si iluslreazi teorii. Fic ci sint prczcntatein plan.
,'rlIrnc. ori ele\alie. cdificiile anlicc sint imputinate. scoasedin
.r(r context. ca urnare a unei crori de melodi denuntarcdc
fl,rlr\r'' fi la fel dc frecventi in rcproducedledc naturalia. M^i
|l|||lt.oricarete ar i cpoca;i slilul. edificiileanticese consliluie
rrrr U'rlnsanblu omogen.iar dibrentele sinl lterse gratie unci grile
lrfrrrli\'e ubstracte,ceeace dovede$tefunc[ia lor demonsFatjvtrSi
i, r,nr(i in acclaSitimp. arhitectul nu se mullumeite si idealiz-e7-e
r r \x reducala normi monumenteleanticcpe care le reprczinti, ci
rl In\cntc.rd in mod delibcrat Sau reconslituie,filrl'l all sprijin decit
,frifr lll proprieiimaginatii"(aceastsc chemape.\\Dnci
ftlauruft)
procedeazi
lipsi
ale
ediliciilor
ruinate:
astlcl
la Ro|na
Scrlio
I'i"trlc
\{1. irci Si mai curios. lnigo Joncr. atunci cind 'restaurezi'
lrlrx,lii megaliti de la Stonehenge.care devin cobanele unui v.tst
r' rrllu ltrb cerul tibcr. apartinindunui ofdin pe ju,ritate grec. pe
tl||lrrrtlrcroscarlSau mai mult. arhilcctul imasincnztrcliLdidpc care
||Ulr i| vlzut niciodatdin persoani:$rpteDinuni alc lumii, piramide
\r S|hir\ din Egipl. suu chiar tc plol din lcrusalirncarea ficut
,,h..rul r nenumirate 'restauriri-. dintre carc aceleaale iczuituhi
rt,.!rr!lVillalpanda^'au
dmas ccle rrui celobrc.
5x lriirn caT.ulPafihenonului_':
intrc prima i ragir]elirntczist;i.
exe, rt,rrr ir rirfi in l{,1-zlti rcpreTentarelttiinlifici adusiidc la Atena$i
tr'l'lrLrlri dc David L Roy in a doul cditie a carrtiisalc R&ird.tur
rlo' h.dut lolu'ne ts d( le Gice ( l'7/ll). s au scurstrei secoleri
de ih'stratiiinexirctc:un drum lung
Ir".rlrlc. jalonatede o succesiune
poale
parndignli
ce
li
luat
drcpt
a lnodului de constituirca
tr,lrlrcil
r.l,r(/{||tririi exactc in domeniul anrichitirtilorF=icci se inchcic in
j|lr'rlilnrkn1760saula incepululsccoluluiXlx-procesu]'"
eslemcreu
a rl,r\r. (ic la imttsincasubiectili saufrntezis(iila ilustratiattiinlifici
ll'\rrrtiile comparabilecu cele din lucftrca lui Le RoJ_si cu.rlc din
\'t!rtritt:! d A,hane\ de Stuart Si Revettsint numero:rse.variateca
lrr )r ir)rporlanl;-Din ele lac pa(e plansclcdesenlrtesi gra\,atede
6l

\Rt\ll \ \N r'' \l(llOI'

AILCORIAPATR]]\'IONI
t]I-T]I
Soxfflol si N,lajorpentru modestalor lucnre Rxtrr o/ /1r.rnrr
(1768). p.ecun ri cele din monumenralaD.ftriptirrt d ES\.pj,
(1809-182,1)
realizatiia comandalui BoDapane
s; pc care le prc
ccdaseriinraginilelui Seflio.Fischerron Eflach si Pococke.
Pe misur:i ce se genenli^azi. exaclitxtearcprezenldrjiedifici
ilor studiatc coniribuie la dcsiivirsireaconceplului dc monurncnr
istoric carc iti dobindelte dcnumirea. in nrod semniliclriv. lil
sffrlilul secoluluiXVUI

Luminile

Aceaslii innoirc iconogralict si coDceflualala anlichitiitilor nLr

poate fi disociati dc Dirciile in domeniul cunoatreni din epocu
Luminilor. Anticarii slabilesc acum o relalie diferiri cu drrara_
rela(recafc Du e\te indusii doar de prcsnanla ideii de p()sres. C)
noui prezenlila timpului se daloreazdin ceh:i timp geologiei.nai
ales cercetirilor asupra\irstci piDrintului. palconrologiciiitl re t!
nrcepulufiii Draicu scamiiapariliei istoriogfrfiei modernc.
Accsl fel de "istoic . ir siiriir crilic. a iosr dclinit cu
perspicacitntc de Monigli.tno drept sinleza'' dinrre dcDrersul
analiticul anticarilor5i abordarca
interyrchtivi a lilosofilor,isto
rici ai Epocii l.uminilor: limdator i ir fosr Cibbon. cu tucritrca sa
Detlin( a d ti lof tht RoDturFmpue ( I776-1788).Inofia aftei.
la rindul ci. irr fi ibst fundaDrcDiar:pc o alti sintezdcriticii. in carc
filosofia arlci joaci rolul lilosofiei isluiei. Winckelmunn.ono
logul lni Cibbon ar ii inslaurat-ocu lucrdreasa Gexltichtedcr
Kunst d?\ Alt.flLns (1767). Aceasti rliD urm:i judecali lrebuic
insi primiti cu reTer!e.Winckelmann,l lolt lnlf,adevircel dinrii
care a pfopus o pe.iodizarescncralda a.tei xnticc- asezari pe cri
terii forDr.rlec re si pcrnili crilica ideilor preTcntare.Nimeni nu
o recuioatte cLrmai mull:i forli decir Qualrem:rede Quincy . insa
risunc(ul opercilui Wimckclmannestelinritilt de roa(eacelcd pli, i
ca' il 1 c sn sc spriiinetc lrirditialextelor anlice.s: atribuievaloare
canonici secoluluiV grec 5i si faca diD clasicisl1rpivorul denrcnului artislic. Apoi. in pofida ambilici proiecrului \iu. aurorutci|tii

62

esteescnlixlmenteinte'csit de
| , ltr tn. lu Kmn dcr lt.rt,,t
,'1,'lurx !rcirca.saude cceace crcdea cunt)aitednr ea Anlbrlroasa
r,' i,..irrirI lui sinteziestedei{ insolitiiri curiDdurmatidc luc{n
ci{ii
, ,,,",,,,'i'Li.".".tnri"t" rle allor autori Cca de a doua edilic a
Gr'&
de
ln
tt
plus
beau);
1,,' l,: lto\: Lt: tLrnrcslet
'tttulcttts
, I rr;) i',,ilc ii considcratirdrcPl prima istorie succintii dar demni
1 .tr.\l

nunrc. a lrhllcctlllll

grcce:Il

Irrll\lornrarer slarutului antichilitilor Plcaci loluii de la

,',,'""i,,niLr
sl ae fa nouf stnlulpe carc le c piiti attelein ePoc:iPe
\e
,r, ,, r,..rr(.Jcrrul .ol.ari'tl.rrrlor.r rr rrnrrrrrrlor'e lrrli't< 'r
prir'
n"i
.(
rli/(r/l
n,'r .t-rr.rrr.vtr.rlt: In'rrltrlr'rn
,' .,
('r"loJ!L ile nrrr'lo'
']'.i".,u" \,n/a-r
PL,bl,.. (d"Jri rL
',;',';,;;;',.
o
in
',..,'r lr rle."1..tiil"r'prrIr.rrLrr(r: FJ/tr' rp'r'( lir(tJrrrr'
(l( sJinl
La
lonl
lu'
L'l
'.,, rrrtllirrJ ., "n'.utut 'rnrbolic
\,,,,,.
'i u ,n(trr. la in((nur IrnrrJr' de\ri(ril^f
"{'.ir/J
expuscin saloane Pe de altii Parte'
lucririlor
ale
|.,,lrrron.rle
c rt'ii'!, t1,!lr.r$uDrr ' r.i 't .r".ui:rp'rz' \r J(l'l\"\lc e"rrrlr
()tir"'t
tt''
iFtn
,l' ,',a, ',' ;lLl B-"k( \ /1"/""/t" i / I't'tu't\
ttu ras ol th,.:Subtit( tlid tlk'Bea tiltl 1757)cafe invcolerza
careda numecstelicii('t"r'r/i{lr' 1750
,,/,/,rxi1si B.runreartcn
t''* , .nn.ru. la Kant. Krail r/rr {'k}'ihli'{t' ( 1790) conferi arlci
pe seamauner Ia
' rrnri idnlilate fi o nouit (lc nilalc pLrnirrd_o
',
r
spjritului.
,,ilrrli rLulonolrre
criru
l).\i \ lorile rnri;hititilof pe careumaDi$ii lc descopcfisel'r
a
nu
andcarlkrr
,1, ,1,);rl ltluri. i5torici si al1i\tici. majofita(ea
Ltrcdrle
din
urmf,
pe
cc:l
dccil pe cca dinlii. reglijindo
', r,nul.o
J(
;,, .,'1.'pr..,p.l.!'rnpl<rlrl\rrc Ll( JfreLr(riulc'(n''hilirtrlii 'iru
rJrrrir'rriJ'
eiprr-Jttr
{'tt
irr!'n'l'lJte
oe.:ir'r. >i iin.r' a,n
',"1.,.ur
t. ii." nedilercntiLrtconlentional urmind exenrplelesr
-..^,,i
.ur,'r'ri',rtt.rrr'tlnologio(sufefu. magnific) trrdilici textelor antice
| ,r,; rr .rnei cnrc a idoplat- cum o arati !i ntrnelc- demersulr\torr
',r '.',r'. nu (51(.cJ rlrr: rn(nilr { \e Jrrr'\e7c'Jn':birrlJlrirni'lrcc
, ,.
.',.,'." t rnlrcJnkrr\ J r."'usrlid(\( r \r la inLrri'rr irncl
".i.,
l,,rusi- in atmosltra ferlilit intretinu6 de dezbateriledcsprea a
., ,it clezrolt.rreacontcnrl)()r.rnia arhcologiei un numitl restfls de
C.rflus au pus b /cle unertllterrlorl a
,',||(!ri-drr rrraicu seanrn
.,,,",.Jir..it:r de cca a iui winckelmann.mLiiputin absttacd mai
t^ tri\Ilurile propriu ris Dlasticeale lucfirilor
., ,'.
.i ,,*i
'if,i
"."t4

63

ALE(DRIA PATRII1oNTI'L
UI

AN1'ICARILOR
VRENIEA

Paciaudiii scric l i Callu\: ..DuDucavoaslrtrreunili doutr cxlitr,l

carc ve ascazi deasupratuturor anticarilor:cunoasteriiAntichirlti;
adiugati pc aceeaa a(elor De obicei. cci care scriu dcsprer,!";il.
Inonumentcnu cunoscdccit Antichitateaiilf Drunc:llor nu poalc i
de nici un folos penlruanisri. Ali dc\chis o cale nouii: pu(ini sa\!nr
'
vor ti ir starc si vi urnrezc_':
l-',,rmul,rrce
Iui PrLrrudi\rii InJ ufle ncntruInJ(pendcntr
c(,,.
.
lclun d( rb,{dJrc \i
t.rr c,,nsrder,r
defirt'r,utlui Ci\ I,
'ui
'nvir:t
('r.e\cmpl ncntrun)otj:rlrtdtrlc
dupl uarepurcr fr .rnrtrzlriLtur..
vnr,,ar(a
de rrti r Jnrichitittrlor
E{(c5i n fcl de il frL( Jreft{( u.l
pr.rsondlifjri
r .rirer R/cr.r/. ,l ortkt tk., ru hr.Xnrr
pe I.e:sine
w r(.kelmrnn.
\i rh carciiDrurt \inr. in mutrcprirrrrlc.nr.rr.rpri,1
atc secoluluiXX dccit alc |cesronL
Aue\t mrre \cni,,ra losr un amirror5i un ini{r_ ;nrinledr.r ,,
dcvenitun erudit.meDtbrual Acildemiciin\cripliilor pri ul sar
obicctivca aniicarcra accladc a obri ma(erialc
pentruo istoric.
ldrmclor si a rratariil(n: Pc cl il intcreseaziobieciul inrusi. nu clc,
tinatialui. I)c undenevoiauneiuccniciia ochiuluili a miinii. carr
si apcreimpotrivacccitatii cste(icc$i cnrc. ca \inguril. facc poribiI
perc(p.rer :i
jLrnJ .
.rcpr.du(er.r rdec\'Jtc Jle op<relni J3 .111j
lc-ru lu.t Intclc\enroLedeelc
Je e\crutre . Si ror,lc iricrrolui ,p.
cial. foarte deoscbitdc aceladclinir dc pei.c.scsau Montfaucon.
nr
ture ( lur il :uribur(ntelnd(r.,,n)pJr i!(
.Astfcl se cxpl'cd ncincredcrellui Caylus in privin(amuncjr
colegilor sii. circuDspcclia cu care Ic ac;cptij ajurorul. limilare.L
scver:]a obiectclorpe care le publici" ,i intrc,crre sc
tbanf
pulrneedijicii_In schimbulitcesrcirezerle. el pcrcepelisesc
imediar dil;
renlclede slil. in lcgltura lor cu {impul.,.Ochiul si.iu;u risci \i con
runoc ceea ce e grec. etrusc. roman sau si alribuie cine_.\tic-!.
romanitrte megalitilor brc(oni. Filrit si li nrers in FlSip(.iimpltL
farnilirritatc cu obiccreledin clbincrul siu il fi|c .r .ecriiii. .poni,u
t'r,'ril( lui Pocockefr Si(Jrd:.Acer.ri rec(,plt!ilJlc
tir.rnc(uitr\!l.j
.l({ hi.a diver.ir,tti'itc formc \i iil ri. ii perrnitc\l cun.tJt.
minunindu-sc.antjcipind descoperirilcistorio!rafici arlei dc linrb.:
gc'nnana.ca arla conribuie prin mijloacelc sale proprii la tran(.
mire'..,\piriruluipop.xretnr(i (ivit,/Jrritnr'.
ium norcirTu
Pxri.rudr.
C.,)tu. Iu\'rer,,ipenlruirnrilr.Ei ,.
.D^unJ
irIrI In .tlt.lbrunrt (unoJ\reri3 irnerp( cirre(cil ntai murep.rne.l

numim isbria artel

' ' l,i l,rltr rnlicari o neglijeaz:isi pe crrc noi o
poate
obscrvain jubilalia
se
Acetrsla
,
mult
mailaparlc
l
rrurge
l',,
,' , ,rrt tlescric monumentelcpublicc in R.crieil Ciutind sd aralc
,, ,1,Ir (linrcnsiunea
artisticia antichitililor.el iniljazi in plicerca
,rrn.'. i|lcir pulin recunoscula.pe care flcestcao poart"L!l a'ie'ld
,1.1,.r.ICn l; locul ei intre lalorile increntemonumcntuluiisloric Dc
n'Ir. \c contureuri o noui filosofie cu consecinlemultiple in
rrt.r Inodalitalilorde conservarca anlichitililor: bucuriaartcl nu
,'{\.r, lretlirtizabi]i. ca reclanli prczenlurcali obiectuluj
( .,\ l[s a fo\t printre primiii.lrc si sc inrebc asupravalofii penistoriccli carc si
fu,,.,rrra ifiasinjlorcarcreproducmonumenlelc
ademcni'
..rl,li
destintrlic
t'
icze imbiguitatca El lc recunoatteo
erlt
penlru
amalorul
r,'.'rr.i didacliciD;nlrunovici lndispcnsabilc
in
de
lucru
un
instrumenl
decil
rrrl{inile nu sinl frentru cl
'lr.
la
pe
admirim
ridl..
carc
o
de
insiii
,,,,*,,'. il curccle sint:tipsitc
,rr1rnrlc"". Accastiiconslalarcesle inc'ircillSde sensurlpenlru cltl
r,rirl iic azi. iuettrlbra lietii rnarchcazi.inci o dati- paralclismul
lruda naturulislilor!i ce a anticarilor.contiunlali. in acela$r
'hrrr.
acelurl
!,mulnrr:(\i sftJl(nlde nrjPilrLrn\:
r,rn'. Lu,jouj Lonuuple
ceer
lrr
in
unrr )i re<lu 3l trrt(i pentruceilirlti
'(
',,i" r'"ntru
notiuneadc oril:inal. ea cste inslalati in reflectia asupra
'u'..,.ie
;r0l|l;nenlclor islorice.inlocul pc c'nreil nrai ocuPi t; asliTi in pofidc reproducer(
,1,'r'r,,!rcsulur
t.ihnicrl(,r
pcnrtu
,irt.l .u'.. de l.r R(nilsl(rein(urce'
,Jrugo.re
\.rir:rr
pentrur-rr !i5i irnplinirer'prc/entrrt'ali .r ohie(lului vir
'r,l.,Irii.
d( pulernictt'en
t'.rrcin:lihil n,n( 'ocrul('inde.r^'n'
,rn,t'rhzir.'.r
r,0 r instilulionliza o conservaremalcriali sistemalici a
.rrrr.hititikx l -l-imDulDira si fi lcnit O pisti dc arti in cxprnsi
,'rtr eonslanli. asociati cu aprofundarcarellcctiei asuprnarlci li cu
,|,\(oDcririlc arheololice. crca o mcnlalitillc nou:i la un public dc
.rnrxt(;rirecrulatidin ;lratrrri socialenrai xlinse.ri care dispuneaclc
,' .l|rknilirlciflleltcluali 5i de o putereeconomici firii prccedentln
rrnrp cc sc inmulleau colec!iilc panicular a ciror naiterc in
(.,lrrtl11lccnlo
fuscseconlcnrporilnicu acccaa 'antichitililor' si care
,r'.!rlineauaceleiasiconslctaliidc cunostintesi practrct crau crcate
r;rr(l( muzeeJu xn.i:(un'er\.rlurrileuli(ialeJ( Prcturas(rrlplurS'
,t,..n. ;r.rruri. de\trnJl( Inlo'interpLrhlr(e l)e/\ollJreJ ir((\l"l
de rmaeini
de culcd,ru5nrnJ<[. ccl al InuzcLrlui
,','rrlLrlii.
insprrirlc

64

65

ALEGORI,\
PAIRI\IO:.!II]LL:I
$i cel al c'!'lectiilordc .rti. cla rezultatal rrlareluiprojcct filosojif ,
politic al Luminilor: voiDta domiriurtir de a dernocrat;/r
cunoasterca.
de a o lrrceacccsibili tuluro] pin inlocuircadescri(l
lor Si imiginilor din culegerilede antichitiiticu obieclcreale.tr,
culn \i \,oinla.mai putin gcner.rlisi nrai pu!in rfirmarii.rlr
democratizacrperienlaesteticirNimic a\cm:initol.in schimb.in ceer c. pri\ertc antichitritr.
rhitecrurale.I-ileniura de afti ri DrodelLrl
DUTealau e\r'rciratchr.
uD eLc1 mai curind pervers prn faIr)fizarca uDei fragnenri,
praLditoare
a marik)r morumcDlcale ciitor pirli sDulsc vin.
inbogitcirsci colccliile publice 5i particul.rfe.Afaccrc nrarmurel,
lui Elgin. c re fusesendc aitfel jinduiie$i de Choi\eulC;oullt,
Pcnxu l-rin{a- nu cste decil pt|ndigma olcratiilor cire. in scot)lt
Itiintifice $i pedagogice.au conslituit fbndul arheoiogical aril(,
uree europene intr-o |rcne ln care. in ciuda proiertelor lr
de Quir(\. dc.r{r\rl nrr(J lec rrlr
Qualre|lrer(
Dczvollarja unei lbrme dc grement.leche deja. carc nu prir)r
se inci nurrrclcde turisD. nu ! aveacltct rsupra conscrvririidc!
pe termenlung.Spredcosebirc
dc anrichiriti.Shidurrl.
de culegcrile
lurislice lu toluli o \alorre opcralionali lesatAde prezcntamatcr
rli a cdificiilorEIe inslirulionr1izea75
lopograllaconduilelor
rlnr.
lice. l-a Ie1 ca rcdrrlelc, crre prolifercazi la ccrcre.rcililorilfi
Picturilc cxecutalepenlru privilcsiati dc citre unij cr Panini \,.1
Hubert Robert si Sra\urilc produlc pentru o clientcli mai mode.r.,
in atelierclennora ca Piranesi".hmit sau rctrimit li| o erpcricr)r
lriiiti in chiaf locurilercprczentate.
Ele contribuicLr intcginr..,
monumentclor
istoriccin pcis iul viu si milcilor:rl victii de /i r,
zi. dar nu in!ili la conservarca
siruprotejarealor. Dimpolriva Fi(' ..
estc vorbn de edificii anticc s.rLrcbiar ntedicvale-rccsle ;magil
littunse pc de-r-nlrcgul dc gustlrl pcntru ruine ii dc ideolos,
ruinci- n prcpnn rrcun intcrnrediariDlrc acclst?iruini. lakril|,
tfanzitorie in sine. !i monunrcnteleocrolire p;n ialosinta soci.rl
(Panlhco ul. marile bazilici ti citedralelc).

, ,.*r!r
',1

de e rluS rtn
.iin Er!l nr.di\i nu tr$itleri nrcr'dati lEetrluLca nrur' dri

..., ""..:"'.. t-

1 ,r ",rc"' P' ''r ',''

"r'' -'

."* iL:'

. '],'|\|\

r,'

|trtr'|. J. Irnr.ron\.ri! LuiP d Alhcdasin oda \i din li6'1):

Cr (el e!'t a fosl.ndvr.
Pcnrtua nn rhrr gindul
Lr snrdio\ul .'nft.ahl

D. lLduri 5i rechi lirgnrenie

rrsprc nant! ald \erhi
Nlr dN oaEcafl dovezl

LE(]ORLAPATRI1I10N]
L LUI
Conservarereali si cons$vare i{:onografici
Dlrp:i apro{pe trcr sccole dc studii consacratcanrichititiln:
lornra dominanrria conserviiriilor rliDiineatadar caacir cu icon
Snrfiaci gra\"l:i in ro ti aceasreperioada.exccptindpaniat Anglr.
rrhitectum isto.icirnu :t fosr protejali saufesrauratal
decil gr ie ur,
i preJuririexccptioDalc
si la iniriativlunor pe.sonaliriliiesilcdr:
colrlun.Ilomainsisi nLr reu$itsi contiDuc
aciiunc depr()llieratf.
carco Inaulurasc
in accstdodeniu'.
Cazrl Franteicste lipic- incepindcu rccolul XVt. rnlicari.
afhilcc{iau studir( cu pasiuncvesligiileSrccoromlnc. mar !
selori pe ccle din Prolcnce.Tolusi. daci ci deplins din cind :
cind dcgradarea.stifea de pirisire sru dcmolarca lor. doa,
inljnri minoritatesc prcocupi de lrorecria lor ni rlrr Se 1,,
nunriilr pe dcgete rafele proieclc de coDservaresi dc dcgaixf;
rrineloraniicc.puncluale!i nicioddtrilcrLralizalc'3.
dar dj\trusefil.
or\l"r.jr( J. Jd|| nr\rf. ie in (Jdrut ,Uner)Jti,fir
l( tnfl.,jLj, r(r.
lUr .lr,rn(n.I irJle. 5i J:hJ LJ :nr nt ( pur.r<.,rr!rt.. q\Jl
pune In nrscarc_rrtcf\enna sa rinlinc lara finalitntc Lcs.n..
\t rrrr c1 lr .r\. L in r-<ie,e t,1n N i,;n ,5,A.. tr In.
DunchialiD fata aDrfitcalrului
si ar 1i de.ii demolarea
cnselorcr|.
|l
| .Jnrr.rJ\r.Iri nu .r t..r t.i(u' ir .ecotr.J||r .:ror.
^cUt'ir
1668.doar cu scopulinlbrmini si firii Dici un prlriecrdc co.scr
!afe. Cltbei il trimile in grabi pe Cirrrdon la Ninres.-uDde ..
ccrccl,l.rmfilcatrulri Nl:ri\oncarfdc . undc !a c\rmin mai r
seirDricon\rucria arhitecrurilor pcDtr'uu di daca el! lirrnrcazi
srDgLrfi
bucatdde la 0 coloaniila irh fi de la colonni la pcrerel
diD spalc.iar in ceeace privetresccliuncr[...].daci coloancic\iJ l
u lllAtesaunll"'. Estc vorbadesprc cccl$i intcntiepur docLrnerl
taril. cind il insiircincazi pc Pienc N.lignafd,,sn di!cDe7!, \j ..
misonrenarile monunrcnte
anlicedin pro!inciilc nreridi(natcrLFranlci dupd metodatblosiri de Desgodelsin lucrureasr a.! E i
ft.6 ojttiet$ d. Rorr.,( 1682)''. In t717. J. J. Rousseau
deptin!.
depradarea
amfirc lrului si \tigmati4irzi ne.clijenrrfrancezilor
La ccrcreaoralului. Ludovic al XVt lcr ordoDi punereain yaior ,
il monumentctorronti|Detr res(aurarciranrfilcatrului: il]lrcrupr Lr.
Rvolu(ie.
\antierulcstercdeschis
de Napoiconin 1805.irr der.

68

\RLltl r'\ \\.'TI(l\RlLOi{

,,,. ' ,,,,lrl.nl rlui.irccputi in l8ll. nu esteterDrinalidccilcincr'
.. , ,l, .,rirnr r lifzrLr\,,r,, hLrr'itil0
na(ionalenu benefici.rziide o so,rrli rnai b nll Dupli
inccarciin 1703sirI
,,,,',,1
rcpcrajin prolincii.Gaigniares
dc
'.rLr
,
pc \.crclarul de \tat Pontch:tnruinca sallgardareavechik)r
ir"r
"\
slatului.
sc lo\eired-' liPsii
,,.{,,lk Ir. lrirnccz!'siintrein irlfibuliile
pucmicc.
nriTeatective
l,,r,rl.c inli'nplica fi cum iu li ncccsare
deafli,pcnritiinli
dngo\te
dc
1,,,,,1rur) ltfel decitdrugoslcr
ii
,,,, | 1r irrslltur'1lti
o conser!.rrcnutcriali li sistem hcil n1onurcslaurarccarc
'." 'i,l,r i\t()rice.cu strategiilccocrcnlede apiirureli
ll..(tru eflgleza.dlja sc nralali. arataifburl0 bnrc accstlucrrl
mon '
\r'r',.,,,1cnllcri nu s au mirgi|lil h cercetarea
ri dcscricrea
religios
.rl
.,1 l('r 1rolicc.cunr au licut fftrnceziiVrndtrlismul
"r,
aceia$i
timp
in
contraiindu-lc
rr,1,,,,,(i trczcslcin ei indienLrre.
_
|rrctic: c\te o risipiisninlilat'"'.5j rnai .llesnriionalismul.
',',1,,1
rcligioasc.l:l\rte mostenrredc
lr,,,rr'[ |ricinuile ronumeDlelof
| .,,1,,rrriiu.sinl resimtitectl uD alcnlalla opcrcleYii ale natnrnii.
,,",,r.Llrl. d. anlicari se crilctuii in apiril,)rrc ale acestor
,,''.r.Iiri F-lc pun la puncl o strucluri dc Proteclie,Priltrtriri
,,r., irrtii \,.rfi proptic}Litii Britaniipirri Lr ireeputulsccoltrr,,, \ \ ( u .rjuhruljurnnlclorii al pre\einespecilizate,pc carcil
de l bun inccpul.clc au jucat pcnlru prolcchapatrl'I't',iLr\.rri
ist(nicur rol carc.r'r1Franta.:rfbst n\umll mai lir7iudc
''' ",1,1,,r
1,,l,:,ritlcl.pcnlruprjma dati. cu mribinc dc lLnrrtlatede secolnrirl
irr lcineni clafi'docl' ',, ,,\' ilclil lranccTii.
anticafiienglezipLrncau
nationale.
,,,,,',, \i polcmici.problemarc\t uriirii monunrcrtelor
inlcrvcnlionisti?Aceastiidezli, r.,rrirc dc conscnaresaurest.rtrrufe
irier\cnlici'. inci llerbinte!i nzi.
r'.,r,,,.,\rpri!o:r(uriiri legitimitiilii
irnticirnlordin t-ondra.ufmlt,l curind (lc
, r,'.r ,l...hi\I de societatea
condu\ede arhjlcc_
dc restaurare
.,\
ocdia
canpaniilor
rlllli. cu
"lr,
cnglezeintre 1788ii 1791'
r,.r| \\\rtt pe o seriede caicdralc
l sinrctrici
tI rrrirnclc
transpaLentei.
5i al rnitilii tle stil.Wvall.in
in caieaprivirii
,, .r.',,,i[]le
\rle. suprimiiumvotrnclc
si alteobstacole
l','.t!( \fn ciitfe est. deplasca/trtnonumentelelirncrarc.dcrroleazi
t"trr,|. l. lnc lechi . ir ocuicitc. in sensinvers.clcncnle tirTii cu

ALEf,iORI{PATRII,IONIULUI

lilr
r]il
rl[l

elemenlevechi reirventat,ca in caanluEi r@se la catcdr&ladin

Duftarn Pedcolul este cu aft mai mare. cu cit se ascunalesub
apalentsleexF iizei".
ReverendulMibet autor de opele eruditesi desenalofllCarter.
maicu s3mi,lnmullescaFlurile $i articoleh in csredenuM "dcvartarcs comisi bcontimu lo c{te&alele noasfe" qi Fopovlduiesc o
cflrciaddirnpohila
@rc s irxleletnicscc[ gergerea
td!{turilor vcrbii noastrEmrretii care,ircd intacie.truDotfi decftimitaDederizoriudar, f?lri fodoial!" nu vor fi esalateniciodal,ii'".
Argunentatialo'5, intemeiatlin lntegi;e F notiuDifede calitar{
autenticitala,
respingepunct cu punct tezelelui Wyatt Ea iDvocl
$i
@loaranalionalll a edificiilor go{ice,deDunFdtlchite gus$lui Si
caractenrlircmediabilal consecintslor('taFiciul gi prostulgust ale
secoluluiXVm au fost mai distrugtrtoar
dcftzelul ort al se-colelor
XVI $i XVf'); eydlueazdpagubele carE ar fi adlse'sriintei
Andrchitd{ii"dacdWyafl $i cei de !e3polui ar fi l{sag itr voia lorl
Acertebadlii se dau cu Eai rrult de o jumftatc de secolhaintea
celor lui Ruskin$i Morris lrnpotri unui alt Wyatt, cilberr Scott Ei
arnttrcum coDssr rca $i restaurarea
concrcte,efecliv,irrym conjugareaurci putenice mdiy.fii de c'din dec'tiv $i a uDeicutroo$erice
seva laboglli odad cu progresulistorieianei Totu$i,ace3stiepopee
eDglez{r;mlne uDic! in epoca.Cu aceastiirnponandorceplie,imen
sa muncAde eruditie !i de irNedtarireefectrati de atrticarirdtnlne
pl"ac.tic
ftri efed asupracorsrf,v&ii lrale a mcnurnentelor
istodce

70

RLvol.tfllA fRANCEZA

C A PIIOL IJI.III

Revolufiafrancezd

Biserici iDcendialc, statui riisrurnatc sau oocapfiarc, casret.

dcvastatc:de cind cuvinrul vandalism u fon lansat dc abaret!
Crc8oitc,grcul bilant al dist.rugerilor
revolulionare'afost ficul.
rar rstoriografia abordhrii sale istoriogmficc ri fosr stabiliri i|
dclaliu.
in-schimb.operade salvgardarea patrinronrulurfrancczinrpl;ni
ld de Rcvolutierirnine in generalnecunoscurtrEa a fosr totusi ;nali
zati minulios. pc baza arhivelor ii docunrcnlcbr oficiale. de F.
Riicker cnre \,edcaici "onginile conscrvarjrrnonunrenrelor
istorice
in franla . lnu'adevir. invenlareaconscrvijriinronumentelorisroricc
impreuni cu :rprrarulsiu juridic si rehnic.in gcncl'alpusi pe searnr
MoDafhici din Iulic. a fosr anticipald de insranlelerevotutionarc:
dccretelc $i "instructirnilc, br prcligufeazi. in fomli si fond.
dcmcfsulSipfocedurilcpuseia punct in liDrlnrtaDitorl8l0 de Viter
M6rintefii prima Comisie a lnonurnentcl(n.
rsronle.
Riickcr a verifical toralita{cadocumcntelorpublicareintre 1790
si 1795in scopulconservtrii si proteclici monumenrelorisrorice.El
plaseazdpc bund drcprarediscursuritedc circumsl:ntd sau texrete
oficiale. impreuni cu autorii lor. in lrirditia prc revolulionari a
filosofiei Iuminate.insi acestpunct de vcdercenrar pe conlnurrarc
il impiedici sii sublimezeindcajunsdiscontinuirarea
e.senlialii.
intro
dusii in materie dc conservarea monumenteloristoricc de catir
rnstnn(elercvolutionare:trecercala faprc.De la o zi la alta. conser
vareaiconogrAficiabstractia nricarilor ceda locul unei conservi

'12

,, ,l, t).\crierea litcraf;i $i plan$ngravali pileau in f:rla materi.l,r rtI |roprii obicctehf saucl:idirilof de conserva!
di misura inovalici.La ll
lrr .onlra exemplucontemporan
Aubin Louis Millin. cure sc
,l,,,.rrrhric1790.anticarul-naturalist
_'monumentistoric' . pfezinli
tr'rr {r cstc inrenlalorul cuvinttlui
\,1,,'r,Iri nationale consliluante prinnrl volDm al lucrtrrii salc
\,,rlrints ationdes ou Reuteil d( ,tru .r'tlts."Aducereabunurilor
,, 1,./'r\ticein domcniile nalionalc.vinzarcaprompti 5i lcsnacioasi
i ,!.\kn domenii vor procura naliunii rcsursecare sub influcnla
lrlorxlri. o vor facc cea mni fericiti li mii infloriloare din univers:
,1,| ||u sc poate ncga cataceaslaivinzarc preciPitati va li in lccst
r!{r.nl lbarte funcst?ipcntru artc li ltiinle, dislrugind produscale
t, r||rlul si riottrti.,?r? lJk)ti(.' a ciror coisen'arear prezcntailllcrcs
| | Ii\isti o mullirne de obiectc intercsantepentru al1c rii penlru
r'.r,rr. carc nu pot fi lransportalc lin depozilc]. li care vor fi
rr'\ rtt|hil !i curind dislrusc situ dcnaturale. Si continui: Accstca
.r'rr Inomrmentelepre(ioascpe carc le'am desemnat*a li luute din
,il.i co.rsci di\lrugatoarc a timpului [...1.Vom da fePrczenurca
,i\.r.cbr
monumcnte nalionalc. precum vechi castclc. rlbn(ii.
r'r,'r'rsliri.in fine. toate ccle cilrc poi evoca marile evenin)er)lcale
l'roiecrul lui Millin rimine acclaal unui anticar Scopulsiiu cste
,1,.r \rl!a pin ;maginefi dc x descrieobicctelehirizite dist!ugorii^
llftrerentarca Lor c necesnrll.dar ii sulicienti, pcntru it lc prclua
lr'rtrli istoriogralici.de vrcmecc. din domeniuPini aluncrrezcrvat
Ir.rxlibr. "istoriaa devenitunul din pnncipalelcobieclcde sludiu
. $i la misura acesteidimensiunifi!,urate
,rL r(leliradlor ce151eni
, \.rhrc.rzdsi reducc Mittin conlrihutia precoce a englcrilof care.
cu dislrugerercleruhi ii monahismuluiin insula lor. L l
'rr.pind
nr puhlicatdesPrcacelasisubicctopre imponantelr au descrrscu
'.
Irtri loate antichitalilelor cililc. militarc ri eclcTia\ticc
Ilillin rimine prizonicrul ttnci menlalititi care. dc alttlI. !tr
.r'tnx\ietui Revoluliei.in schimb. alelii insifcinati cr problemcle
rr,rtlunrenteloristorice dc caltrc Adundrile c.rrc s-atl succedatll
, r i '. . , \ u A t o m c l . d .- n l \n l

i" nie n I

13

ALEGORI,A
PA-I
RIMONII]I-UI

IRANCI]Zi
RI]VOT,TITIA

Unul din primele actejuridice alc Constirudntei.

din 2 Lxtombrie
1789.a lbst acclade apunebunurileclcrului 'la d;spozilianatiunii t Au
urmrt aceleaalc emigranlilor'.apoi aceleaalc CoroaneiAc-esifabulo\
transfbr dc pmprictrte Si aceasrdbrurali pierdde a dcsliDalieieftu farar
p(crdent Prcblcmele pc care lc vor pune vor li si elc l:ri prccedenL
Valoareaprimari a tezauruluidar asthl inregului poporsteeco
nomict Responsabiliiadoptdde indal5 metaibrasuccesoralipenrru
desemnarcasi girareaacest(i {czaur Cuvintelecheic sint mostenirc.
succesiunc.patrimoniul si conscnarea".Ele au translbrmatslatulul
anlichiti(ilor nalionale Integrarebunurilor parrimonialeallare sub
electul nationalizlrii, acestca sint netamodozalc in bunuri dt
schinrb. in poscsiuni materiale carc. sub imenintarea cu daLrDe
financiarc.vor lrcbui pistrate Si inrrelinute.Ele nu mai tin de con
scrvareaiconogralici

I',rr.rcr magici a nofunii dc patrimoniu.Ea lransccndebariercle

rrrrlrrlrrr1i ale gustului.in categoriabunurilor imobilc. ooliuncadc
pc cc]c grccolr,l runiu aduni laolalti cu antichitdlilc nalionalc
nodcmi,
cilcodatiichial
arhitccturali
i'rI.||rr.!i nai alesmostenirca
inrcgi I...1
Franlei
F ,.x conEmporanf,Kcrsaint rcaduccaminte
llrln!'icca Nationali. Crddina Bolanicd.lcs Invalides.Obsen'atorul.
ll(rn.tr'ria. superbulpalat undc naliuncai$i gdzduic$tcrcgii, acadcrrrrlr fi universitatca""'.Mai tirzii, biscrica Sainlc CcneviaYesdu
illc. incd nctcrminati.stimcscacccasisoliciludinc-Daci anli,'\l,rl,.lt
hrilrlc au devcnit bogdtic. opcrcle arhilccluralercccnle caPill la
r r'hrl lor sernnificaliaistorici si afectivi a antichildlilor nalionalc.
t irtr\,plul de patr;nroniuinducc astfel o omogcnizarca scnsuluidc
\rl,r I fl|re se va repcta.in cadrul unui alilcl dc proccscind, dttpdccL
n. ,rl (loileariboi mondial. arhilcctuilc sccolclorXIX Si XX 5in1
rr rrrl prolresiv inEgratein calcgoriamonumcnlcloristorice
A unriteelemenleale moitcnirii au lrcbult. sc va vcclca,colllcstdt. i|l sinul comitetclorrevolulionareTolusi, in primul momcnl. u[
{l\,!rnhlu de masuri. care conlirmd mc(albm succcsor::i- au lbsl
lrnk. lri( in plan juridic cit !i in plan practic, aplicind Principii dc
In,l|nc pe care mostenitoriiintclcpti le ar ulma pcntru rccupcrarca
Irr.r \uccesiun;care le ar aducco cantilalcdc mobilicr incnsl, dar
l|\rl|rlii inf un marc numir dc cas(clc" .
lrcbuia elaborati o mclodi pcnlru a inlocmi inventarul
rrotrrr)irii :i pentru a dcfini rcgulilc de gcsliune.La proPunerellui
lrll|xbcru ti 'l'alleyranda fost crcatdin accstscop o comisic zisi "a
tl,,||urrcntelor". Acesteia i sc ccre mai intii si c/./r3:e difcritclc
nrrr(nii de bunuri recuperaledc Naliunc''- Apoi. jiccarc catcgoric
'
.rtr fi ca irvenl.ri./ri. fiind inrcgistrati $i s/.,re.Jbunurilor carc o
,,'|lrp||n( decretuldin 13 octomhne1790)'. $i mai alcs.inainlca
,nx rt.i hotiriri asupradestinalieilor viitoare. acestasint protcjalc
Ir \1rrse provjzoriu din cjrcuit 6c prin rcgruparca1orin "dcpozilc"
l,il/rt.. i-ieprin aplicareade sigilii. indeosebiin cazul constftcliilor
( )crxirea ti controlulprcsupundificullili practicc.Dar problcma
,1,.|(nrd este rjdicati de nevoiade a hotiri. urgent li intru cea mai
l,r i slujire a interesuluicolectiv, asupmdcstinaticiobicctclorhcte-

'14

'75

CoDritctelelor. se \rcr vedca angajali inlr o lupri corp la corp cLl

rcalitateaaspri ri vor trcbui si duci. firl prcsitire. un rizboi inedil
!i l'ultiiofm.
Opera de conservarca Comiterelorrcvolutionarcesrerezukalu
a doui proccsc dislincte. Primul in timp esre lranstirul ctrrrc
natiunc al bunurilor clerului. ale coroanci si alc emigrantilor. Al
doilea cste d;strugereaideologicAcircla o parte a acesto.bunuri i
au cllzul prada. ilcepind cu ]792, nrai ales sDb Teroare Si sulr
guvernul Salvirii publice. Acesr procesdislructiv susciti o reaclie
imediati de aplrare. conrparabildcu acecape care a prolocat,o
vandalismul relormalilor in Anglia. insd in Franta din timpul
Rcvolu(ici, demcrsul re ctional capdli o alci anrploaresi o alla
scmnificatie,politic.. El nu mai vizcazi doar conservarcabiscrr
cilor mcdievalcci. in bogilia !i dilcrsitatea sa. tolalirareapatrimo
niul j nalional.

Clasbrea patrimoniului

ALLGORIAPAIRII!,IONIULLII
rogcnc devenite patri oniu al natiLrnii.Solu(ia cca Driri utoar.
\'inzarea c6lrc pafiiculari carc pcrmile recuperareatondurilof Jf
care Sra(ul relolutionar arc ncvoie endenrici Cclclalte \olur
reclarni holirire. ingenioziralcsj inaginalie. liehuia. cu chel[i.]
mjnimc. ca bunurile nationalizalcsi fie adaphrc noilor benelicirL
sausi lc lie giisiteroi funcliuni-Conlrm unei disocicricrre se il.
fi astizi la baza legislat'ei franccze pri!rtoare ta nonumenrel.
istoricc.accsl patrimoniu estc implrtil in doui carcgofii. mobilc .
imobjlc. nccesitinddoL: tipuri diLrite de naramenr
Cclc dinrii '. intr ade\'5r.\'or li transl;raredin dcporitul lor pro\ r
zor'u in dcpozituldefiniti\ deschispcnlru public. care conracriir\l
fel recenl inlentatul nume de Duzcu lrl.J,r, \au rnrr.;. ) . Acc\i.
are funclia de a seNi la insruirca naliunii Reunindopcrc dc iifl..
dar ti. conlbnr spiritului enciclopcdist.obiecrede arri aplicrrri .
mr\ini mu,/cLle
ror ril\t, ,dr,r\'r'n rl. i.n'r:r. n'c.u',, tfr.fpcr.
'r
att;stici ii lchnic:l Aceaitarpedaco.liccste dinrr-o dali conccprlarl.l
scaranalionalii Incepindcu 1790.Braquisn!. presedinrcal Comisi.r
pentrucrcarcadepozitelor.prc\ cdc o rep nirie omogcni i DrLuccl,:
pe ansamblulleritoriului franccr'. :rnticipind marclc proiccl cur
peanal lui Napoleor
E|enimcnlclepolitice.penuriafinanciarl.lipsade c\pcricntii.
imaturitatcain naterie de nurcologie.ru impiedic fcalilrr..,
aceslornari ambilii. La fel a csuarsi horifirea. cu loalc cii lls.\.
aprobadpe 6 aprilie 1791.dc a creal.r Sainrl)cnir un hpi(irri.
unde sd Uc adunate-_toare
monumcntelesculptat.ii picllrc r:l
legituri cu rcgii si fa iliile lor". Numai P.rrisultacc cxccpli.
Palatull-ouvrcestelocul simholicundesintdirijareSiadunalchL,
lalti sub RclolutieceaInainrarcpartctt bogiriilorarri\ticc.lslol.,
deschiderii\alc. sau Inai curind a dcschiderilorsucceriYc.i[r.
treazi mullirncaconili"^relof
doctrinarcsi ideok)eice.prccum .
dificultitilc tchnice\i financiaredc carc se 1o\eape arunciproir!
In ccca cc prile.ste NtuzcLrllnonumentelor tianccTc .rl lL,
Alex:rndreI-cnoir-esle bine ca legendacnreii c(mieri o valoarcri(
anticiparc.\,ic !i astizi. si fie rcdusi la jusreleei proporlii''.1.,

16

FRA:{CI:ZA
RI:VOLLIT]A
,,,r,ri.x rcesturmuzeusti depozitulcrcat la "lbsta:"' nriniislrrc
l',r,r\ r\ugustinsde pictorul Dolen iD 1790' la nropuuerca
| ,,',r(.lrhii rlrccribr ccleTiaslicc.penlrua primi operelcde al1:iale
.,..f1,,rrcligioale. Elcvulsiiu.l-enoira devenil grrdiangeneral'
1., r rrrnic l?91'. La lt aPfilie 1796.Lcnoir dcschide publicului
prin grij sa li dercneaconservirtorul
','l'a lrr l(lunali ii orsaniTai"L
,'l,,r,rl nl depozitului.nunlil de acunr "Mu/cul monumerlclor
t,.'r\c/c . Accsta consla din(r o fornidabilir acumularcde lrag
,,u rrretlc rrhitccturii si scupturl smulsedin ghcareledistrugerii O
din
t"1'r. x lcestor tragmenlcfusesclransporlati1aPclits Augustins
de
delcriorate
la
edificii
|,,tr,rrr\ir
lui Lenoir:clc provencaufie dc
la
dc
,, \,,Ir(ionari. iic fusescri prelcvate!i denlonlatePrercntiv
Anet
sub
.r!' r)rcnteriimaseinlacte-cum ar fi casteleleEconen5i
l, ,,,. r. alte lrugmenlecrau trinrisedirccl la depozitulluj Lenoir de
cirreadescale luru inapoipentrua le
,.'irf.(n itetelcre\olulionarc
,1.'.rlrrdestinatiil)ou:r documentenc clarilica conlinutul si prezenlareasdljlor
,',rr^rrlLri.in./r,rirrt1'ul siu. Lenoir face un in!enlar al "rinr'irilelor"
. \t!N( r cirror origin o precizca/i in lcrmeni generali dar nicio
sau
,1,r.,
.p(lca-nic; lnrmasautuncli.rln cecace pri\cstecatalogulnalional
\,nr.r his()riqueclcsnronumcntsdes ans llnis au dapilt
,1,. rxnrurrrenLs
. el indici lrdinea dupa carc aceastipradi hcle
,,* lrrri r ibst uncnajali De\otirl cu tolul \alodlor clasice.Lenoir
,r,n,ri irr bloc rcslul arlci fraDcerc.Dar pcocuPalinaintede toatede
a dispu\
lrrl.rr:ogiacirici ti de inslruirca istonci a cedtenilor. cl
Pc lingi
parrea
verosimilt
care
i
sc
1,.,r'rrcnleledupi o croroloeic
putut.
si
reuneasci
s-a
[- ]orice
.n(.srr.cl a a\ut gfiji. de cr'teori
de
birbali
rechi.
fie
crrile.
si de
(h
despre
costumclc
o
idec
t',.'r.
trc
nu
reun'te
l, itr!. lle militrre. dupa grade.Nlonumcnteleastfel
de
ftrnclic
|lrk t)r'i!ile dccil ca o coleclic de formc. inlevnintat in
pe
care
,tr\'rlc irr carc au tr:in 5i de poliliile pc care lc ocup u cei
rrprrzinth:' . Nu !a trcbuil mai tmlt lui L- Courajodpcntru a 8Ut
"
,,,,,.xt)rl)apeun sccol mai tirziu. in biografir sa dedicatdlui Lenoir'
ir ori!.. 1. sounernr rimpul trlmei Re\oluh deslrc ciner' lclar rle
Pans l92r p.195 (tr t')
p r riitul. po/itia sti-. P?/t1d.dhr.l/r/rta

'/'7

ALEGORIAPATRIMONIII-UI
cd acesta. 'in ciuda profundei sale ignorantc-era dolat cu spi|i
sliinlific inlr-un gmd suprem"".
Ani,nat.iD fbnd, de o dorinli de pislrare a palrimoniuluinationlt
ncsuslinutddc vreo cunoasrercisrorici saude vreuDprincipiu selcc
(iv. Lenoir opunea "orgiei distruge.ii,, revolutionareo verirabjla
orgje conscrvatoare
pe careo alimentagratie mijloacelorstupefiant.
cc i-au fost puse la dispoziliede citre armart Este deci pe nedrclr
collsiderati o calomnie de ideologie reaclionari judecara ltl
Quatrembrcde Quincy ;i a lui Deseinedesprc..acesrprctins con
scrvahriu unde se insrimidesc zilnic orice rdmnlite de ternple.1...1
adcviftrt cimitir al arrelor unde o mullime de obiecte tiri vatoarr
pcn(rustudiu.de acum f-iri legiirurdcu ideile carc le-au dat viali. .|
constituacca mai burlesci. daci nu ar ti cea mai insolcnli dinlr.
colcclii:r".
Chiar daci nu arc valoareanovaroaFp care i-o arribuielegcn
da. ccea cc a intreprinsLnoir prezintdlotusi interesprin aceeaca
dcrviluie, inrr,un mod irproapccaricatural.dificultetile mentalititii
nuzcale pc cale de a se naste.Nu oricine poate face pc consef\a
torul colec(iilor publice. mai ales in materie dc sculpturi si frag
mcnle de arhitecturi Cunoa$rerea
si ochiul de anticar rimin pri\j
legiul unei minorititi. istoria fftei nalionale. in special a cclcl
mcdicvale,dmine inci a fi elaborati.cnreriile de alegerca operclor
urmcazl a 1i stabilile, tehnica lor dc preT_entare
rimine inci d.

RL\Ol I I I \ fRAli(-filA

| \.nrplu: ce sc puteaf-acccu o biscici? Si lie arexud cultului

I r'rl( i \upremc?Aceasti solutien a avut cu nimic mai mult succes
,1,,rr :rlusesein Aniichitatcatirzie convefirca tcmplelor plglne iD
l,rr'ri(i cfettinc. StiLul ci neo-clasic.in acord cu idealurilc
ll, \olutici, a ficut ca bisericaSainteCcnevibvesi devini. la prcPuIn r.x lui Quatremdrede Quincy. 'Panlconulf-ftnccz' Kersainta trell l \ri propuni, ldri succcs.planuri detaliatepcntru transloimrrea
lr{ri(ii Madeleinein se<trual Adunirii nationa'e Br{quigny, in
{h'tlrh. sugera utiliTareasistematici a bisericilor dezaltciaie clt
rtrr/e. '. llar catcdra'elesi bise.icile care. in multe din cazuri i$i
de
t,rfrrhrscriacopcniurile,au lbst mai curind convcrt;tein dcpozite
rrnitii. de satpllru sau dc sare, dupi cnz in hale. in timp cc
fi abatiileerau ransformatein inchisori ca Fontevraull.
"r,urrnirile

I'nrdrlism li consenarc:
hrlrrpretdri Si efectscundare

Bunurilc imobile. ministiriie. biscricite. castelele.rcsedinlclc

nobiljare puncaualtc problemc.la o alli scard.iar comisiile revo
lulionarealctrluitepcntlu conscrvarea
lor erauinci !i mai putin inar
malc penrnr a le facc fatd, dccir in cazul depozirelor Din punctLrl
slfict de vcdere al inlrefinerii. ele nu dispuneaude infrasrructurilc
tehnjccli financiarectre si le perm;ri si se substituievechibr pro
priclari eclcziastici.rcgali sau leudali. Dar ei trebuiau.n1aiales. sr.r
rnvcDlezenoi intrebuiltiri pcnlru edificii care isi pierduseri dcsli
naliooriginarll:problcnrelepc care Ie ridica atunciaceastlrcfolosic
se pol Dnisumprin compara{iecu cele pc careni Ie mai ridicn ii azi.
in ciuda unci iDdelungateexpcrien(e.

l\lisurile imediate.luate inci de h incepulul revolulici. pentru

\.rl\grdarea patrimoniuhi nalionalizal.lin de o conserYurcpe cure
,I () numescprimari sau Prcventiv:iPrin contrasl.nunlescsecun,l,rr saureactionalAo conscnare ale cirei proccdeemai metodicc.
rubtile. mai performanlcli mai bine argumcntate. u lbst elabo_
'Ixr
rire in mod explicit pentru a lupta impotriva vandalismuluiideobfl( cLrrca f?icutravagiiinccpind cu 1792
in(clegereaaccstuidemcrsreactionalpresupuncdistingcrca'r'iln,hlirnului ideologic de alte forme de distrugcrea palrimoniuluj
apdrurcodJr; .u R(\olutid. m firalel .'u con\(r\'re:r Pri'\riri(.
|lrr|r'r.intr adevir. vandalismulideologic n trcbuie conlundat nici
,u dislrugerile rczultate din acte individMle. nici cu distrugerile
rn(l(Darede Statul revolulionar.in scoflrri pur cconomiccii nu idc,noricc. Actele individuale de vmdalism tin. cel mai adesea.dc

78

'79

ALE(X)RL{PATRIIVIONILTLUI
cortegiultfxditionai de dc\ieri care insolescpcrjoxdelcde rirboi .
de lulburiri socialc:fururri. degradiiridiclaie de violerF. d concu
piscsnti. pcrmise de !klul juridic. Exisli in acchsi timp ti o |h.L
formii de dcgfadarcprivati a palrinoniului- cu atit mai perversii.rl
cit c sevirtitarin deplini le.salitateAslfcl- de a luDgul !i de-a t rLi:
Fian(ei.in oraie ii sate.achiziro;i de bunui nalionaleau puturr dr
clepe irta p.lmintului. ncpcdepsi{i.cirela din cclc nrai prcsrigiLrl\
pentma Ie lolizatcrcDufilcsa pcntrua lc coDlcri irl
monumentc
caricre dc materialede consrruclie:qoarraindururi dc aba(ia di:l
Clun\ri s(d marrturielongc\itttii acesruiconrt)orL.rnrcnL
Mai ult. starul rc\rtulionar I odoDai el insusi. prin dccrcrc
dislrucefidcstinatc
a suhvcDriora
cheltuiclile
n]ili
ti cchipamcntelc
txre si carc.la alti scrd. se inscriauin lradirialrmiliari Vechiulu
Rcgin Citc [zboaie nu ru silit rcgii Franleisi ri deata ropil \c\el..
de arSintir aur sau ohiccleledc auriric:]Adunlfea lcsisl:rri\.tlr
ananshienlr a decrclatrnlrn i topircaurgintilriilorti rclicvarelor.dlf
ir pLrssir fic lmnsibrmatcin "guri de foc acopcfisurilcdin plulllt
sau bronl ale cntedr.llelor ( A icns. Ilc uvais. Chanre\.
Slrasbourg).
bazilicilor(Srint Dcnir) 5i bisericilor(SainGccrlai\.
Saint-Sulpice.
SaiDlLouis des ln! 1ide\din Pnrir).
Cu toalc cestea.decrctul asupralopirii eilc urmat. o lun:l lnul
tirziu. (3 nrrtlie l19l) dc o Suit(.l i]btnr.rirrr c re il lempcrcaza,
prin erccptii. lntre celc noui conditii' sau crirerii ce ficcaf.
rrlotiveazi consclvarcauDor buDr[i cLDdamnat0.ir)rcresulpcnrru
islolie- fiulnusetea lucrilurii. valolrca pedagogicripcntru nri si
tehnicile dc e{eculie si penrru pfinra dati enLrDreratc
laolallii \i
constituieo definitie inrplicita a nnnrumenrelorri a patfinroniulLri
istoric.Se poarevcde in cle inccpuul consen.irji reaclionale.
Aceasta(tm nr.nrir:ispunde.dc tirpl, vrlului dc vardalismpro\oc t dc fuga rcgelui. arestil la Varcnnespc 20 iunie 1792.Esle \iD
gura dati cind pulcrea rcvolutionar:ia caurionarsi incuftrjat dir
trugcreasau degradareapalrimoniului national idoric din nrori\e
ideologice.Pc .1august 1792.LegisLrlivapromulgi un decrctpcntfu
''sDpim:rfea monuneDtelor.resrurilof fcudalitilii si in special I
monunentclor de bronT cc existi in Paris". O luni mai rirziu. pe

n0

lA fR r\NCEZ'\
REvOLtJT
toatc ir)semnele
r'. \frtrl.inriaireanul II. Convenlir decretcaT:iclr
cu4r $r
parcur'r'
gddini'
in
dislruse
s:r
lie
! ,.,lrrr(iiii fcudalilii(ii
ca
1792
pe
noienbrie
I
ordonil
,'..i','::. rl.cr.*l cel nai ndical
loc
sau
gu
de
in
-convctlite
lic
r't.r(. n(Ilumenlcle letldalitirlii si
tarnroasacontn lc,t:iluracu aceslcrniisuri s-irr putea par liaza
nlonumenle
de
.,.,'.',.u fui Vasaridcspredistrugcrilemedievale
ci
PentruiL sul.
,hrr(r: --Acesleanu s'au f:lcut din uri penlru itflc
-\lrr mdlr
.,.,.u,"' ,.r: n"li"' l n I'tnrr' C( a/r J 'nrr' o alll(l
'.,
.r,.rr ,rudclism.di:lflr'i(rilelRe!"hliiil sinl 'r\rci 'r nilrrorr((
saucu
it,,,,,",t"n"f. ti,u a"*olate. \partc saude\llgurdc la o inuL
nor pllten
, rrr\rnrl:'nnintulconlilclelor rcvohrlionarc'ca exPresrea
ferrdJl:rar(:
.' '.,i"i' .,'i"."'1" ilnr.hrprte 'l( cler' rrr"n'rhii 'r
(rrur
rnJrud're
hun'rrra
,n," rn'rmh'u 'r'l
.";;;..i"'.,,..r'ng."'
unei
emblcrlebr
p"trl'l.rti"l nalional pin ;npunerea
.',
''r'i-trl
di'
,a.0". r',,"" junl'i"r'rrr e\prrnr-if"/rliiinJr!rdrr'rl(
i
'...r
c\l( lirr Jr'\hr$urlale
r'rndali'rrruhrr
\Ju lLr\lrlrcalr\
. 'n ..rlrnLrrrlor
"l
.uP.rnc
Cnn\.nlier lfnic(It' de nr(rnrrrn"nre
| ,'rr ot'lorur DJ\rd
r'rle 'i P rn\' 'l \ rcr "' *\ lunle 'r lc;e llcute
,,
*
'"'"
""."1r'""'.
I(!.tlc A'nel r^..lr) bnrrruirc rlrl ll il
.';:;,;,;;.
'..t'it,,r.r"n'i
p.'nin' riJr'Jritr 'trn'r 'arrrr r'h'\al' irr
";;,'". ',;l inn'.nr,.'
AJeJ{lr' amph'Jtrllc crpiilul\e\lrc Jl
'"','.,'.r'pon.n'lui tr'rn((/Nle idolilor
r,,-,,i.'l pl'.'.'r"i. la li rjdicatit pe spirtudlc ingr:Irnidite
cetitFAnanonrm
irrrnici si superstitiei" Pe 16 hrumaireanul II un
ls*i."""
pricrenilortibeiilii ri cgalirdlil cii in .comun
.,,.l"i,i
holirire"rca toatEaceleodoar
r,,,t ti,i"."el:il diDrineatd
i,,'i.,,rui:.
"
fie
transferalcla Nlonetiriepen'
si
,,""iii,,*" a. r" ti*.i.'le din Pxti\
sii
r" u"j republicani El corc cn "aceasli n:isurr
,'" ii
c:i
arati
menrbru
"
ur
ah
"""*nit"
ce
timp
i',1."ii,"a i^,"". a"p*amcntele in
1,""i ,uutr. .o*rn.."..
se inletincaTdcu Prrisul au cxccutatdej
dcpartament
.',i.i.rn,ir-tin.i .A -i,t .utind- nu vit lnni rininc in inlregul
,,r.i urrrri din accstereslurialc vechiinoaslrcrebunii"Acd/rl frrlin nri liI/rtr'Lti \arr'
l1'{rn.id pr(:., 'i -J. Inr\\1re:r'
I)u' hJnf:
.r.,r^'"J.l .a,i. r n','l''r r.nrpn'''" ' an(l!'r' un )nrrrrrt

8l

ALECORLA
PATRIMO\ILLt:I
mcmbrual direcl(r-atuluidi\rr-icluluiLlngc s. sejuslilici cu o in!l
nurltle totali: "Mai nrulti cetileni s-nr ptins ci ir)cjt n1ai vict r
exrs(i, intr un secol al ntiunii. scnne alc superslilieisi m il
inrircinat pc liDgii adnxnisrafic si le fac sj dispari.... l\Iutti atrij
tin isonul: Drc:'r asra inseamni sarai apuciiruri\andatice. \.i \,
mirlurisi ci le-ilm arur f-Ari si !liLr". llupi cum loemli am \izut
drstrLrgerea
idcoiosici din timpul Re!olutici esie iconoclasre
h mod paradox l. dcsi conscrvarearcacfonali nu pf(^,ine dc i.
accca$ioanrcni ca vandrlismul idcologic. ca provinc de ltl accL,
flpar ( revolUtiurirr Comitetetedc lnstruclic publicl col]lisiitc J,
ti
nrtc au publicat rproape sinruftandccfereconlradicroriiLtintrecar.
princle (dislnrgil()are) sint anularc:,lu remperaredc ccle din umi.
( conservatoaR'
). Lr o luni dupi dccreluldin t8 vendfmi ire anul II
aparc decretLrldin I brumaire cirrc interzice ..1uarc.r.(iistrugcrc.L
rnulilaleasi altcf0reain orice fel. sub prercxlulde a lirca s:i dispafi
semnclefeudatitiilii
ti alc regatiritii.diD bibtioreci.
cotectii[._.]srr.
de la al1isri.
crt{i.desenc1...1.
rabtoufi.statui.basoreticiuri
[.-].;nli
chilAti [..-j Si ahe obiecte carc interescazi anclc. jstoria sr,]
inlitiiDrintul . DecrctLrtuidin I noiemhdc 1792 ii sricceddccreluL
pcnal.din. I3 apritic 1793.. apoi celc saprcrccroe pagrn
nrclodologiccsi lehniccate unei 1r.rr.r/.1id flrr. ta noniire d:nticn
/./ni.rj'. Firi nici o indoiali. fie cic discursuri.hordriri.decrercsaLL
instructiuni.tcxrelerefci(oare la o co serrarepe carc irnt denumit (l
\..ujrJJri uu .erLr;o.rlr an'r(rp.i,z.jpnn toei(.r.\uolrlitJlcr .
clxlhre! Ior rJL).trirrrk..j
pfociJunl( dc nroleiricJ nrunumenr(t.,
rstonceelaboralcin secolcleXIX ri XX. Nc purem.in schimb.inlrc
ba asupranaturii ti senmificaficirelltiei cc le leagi dc !andatismul
rdcologic.
hrterprelarcalui D. Ilcrmant ar! n)eritul(lc a rupe cu crplicatiil.
rstoricilorclasici ri Revoturiei.pcDlruel- ..dinrugerilcr"p,itti.un".
sint datorateinitinrilei opiniei publice ;i iace din etc -\,hita unui
lrmbajautenticfevolutionarsi popular'i.: ar ti rorba de ir punecaprtr
unci crlturi ciitisre ii dc a o inlocui cu dinamicaunci cuhuri cgili
tarisle. De atunci. discursul .si dccreleledc protejarc devin instru
nlcnlele unet taclici rusinoase sau pervctse: ecranc loeomahice

82

R L \Ol l l l .\ l - R .!\( L - l \

si disi
acliuniitevolulionare'
,'!,,rr. \ir nrirscheze
contradictiile
comisiilor
in
sintl
!onllictelc ideologicc apnrute
',,"1'lr
,,,|rlrrrure. si edulcorezcexccselede iconoclasm5i si refuzea ii
',
.,.,,,,,.!rrsponsabilitateaViolertul anli randalisn al lu; Crdgoirc
dc
' ',,'rrr\rcirzi cu ticerca pe care o piislteazi in lirla dislrugeilor
t',',.1h cilderea lui Robespierrc.Dolada caraclcruhi simbolic Si
,irrlloriu .rl textelor conservatoarcar fi. dupiL acelasr aulor'
'rr
,rt!olpc conpicta lor ineficacitatc.
,trgurncnialiaestein parte {bndat;"Eu ins:mi an1|rrat'rlci dilr
noliunii dc monLrmentisloric. lonna tr
' 1,,.,!r omenlul conslituirii
.,,frnrcntclediscursuluiprolectc'rsint deseoriimprumutatedc polili
. ,1,, { ! r/c,rzidi\lu!ererdc.\lrrrIiP de bunuri
Nr| sc pol conteslanici di\crgentcle dc puncte dc redcre care
,l,rrncru in diicritelcconisii ii in Adunare Pc 4 august1792'
l)r..rult ia cuyintul in fala ConveDlici:"monumcntelcdespotismu
1,,, sc prihulcsc in intrcgul rcgrt- daf rebuic octotite. pistate
pretioasepenlru arte.Nli s-a snus(Lcciilrc arlisti cele
'rn,trumenrele
|lr .r'rpoarraSaint-Dcniseste.rmcninlataFbri indoiau incbrnat'rlu'
| ,rn)\ ic al XMea 1...1ea merili ura oamcnilor liberi. dar aceasu
monument
tr'.utr este o crpodoper:il..l- Ee poale fi convciitii in
r.,l(mnl pc cllrc cunosciitoriidin toali Elrropavor veni sii_ladmlrc'
t,i. r'n.ua:i dc parculde la Vcrsaillcs(o voce: sii fie 'rratl") '"
l',- lll dccenlbne 1793,Comisia urtelor' creatiiPc 15 august 1793
de D:rlrd'
tr-nlru a giri bunurile confiscirtcAcademiilorrii animati
consrdera
monumcntlo'.
prin
dccrel
ir
Comisiei
,,1'tmeasuprimarea
r., |rea liberitli . Iar in cecacc priYestefaimoascleRdplortu asupra
\,Ixlalismului. cste lbarte adevirat cd au lbst compuscde Gt6goire
i,r r.rr?rrii. dupi Tlermidor. inspirindu-sedinlr-o lilcratufi la ctre
In,.onrribuisc cu nimic". in stirsit. esteadevir.ll ci1el'ctele discur
lrlui protcclor nu au fost pe misr|r,rambitiilor declarate'
Cu loate .rccstea.terlele revolutionaredesprc5r Pcntruproleclra
al relci
t,.rtrimoniuluimonumentalru pot Il reduse la un discurs
prea
orierule
nlanifest
prea
precise.
lom
vedea.
, rcdinte.Ble sint.
(!tre o grij.-roperationalf,Nu le mai putem nsimila unej denve
r.rclionare. "faia iLicobgici a unui Procesde cxcluderepoliticf""'

83

/\ I,EGORI

PA-lRIN'ONI L._'LL
I

Doar daci le-rm lilce redaclorilorluminatr irl acesrortcrle un p

ccs de contm-revolulie.Dar dr fi oarc realist?Nu ar iDscnna o:,,.
ci prciecliln asupmcornponirmenrului
lof carcgorjial ciror afh.ri\
i au dcpisitl 'frcbuiau ci oarc sii recunoasci prin jo .
nnpfeJuririlor fiplul cii o nutiunei:i poare aroga dreprutde a d.
uur'i ilrn.l.'rn(rrt'.lc
nrrrcnirlc lr nrupfiei.rlc i\,o rt A l,,n
rr((lulur | .rb\"lurc\i .r !"i||di.r,' IoU.rI r,,iune
i rr,: Nur. ti if
(uli(nralizatiidiltFo d l:i cu lr, te componentelcsaleinlcamna
sit r.
instal:imin Iniezul uDci utopii c.lle abLrlelrerinpul in folo\ul ctitl
pure ti nu al etcrDililii. cunr o prc{inde.tjrgcnra actiunii i rpl|r
cileodati o tltolr manttntelc(t in condnira lreburilor oDrene.
Anfopologiire,au Drniinvilat si ci socier;tilctraditionale
pure.l
ciclic,penrruo duralilii)rrrlrscurri.ritualizari.si fucaabsrracrie,1.
lrccutul:i objceiurilc
lor pcnlrua trii in imediarul
prcTcnlulLri.
I),
accsteparaDlezenu lirc decil si conijmle regula:indi\izii ji \ocr.
tarcaDu si pot pisrra ri dez\ol(aiden{iiatea
dccir in rimp si !rt
Aces(c adelairuniru fosl de\rernc intelescde oarrrcniicarc ,,
or{anrTat prnecli:t nnr!renirii DronLrnlenrale
a natiunii. ilnpotrj\.
dccretelo' \.rDdali/rloare.Nu pare necesar\i i eryreUm mnrur
ta(ca lor politieii cu :riUrorulcrireriitor robespicrriste.Ei a\eau !.
obiccti\ o d blii dcp.ilire. c\presie a unei gindfi minorilare si
t],
carc o condalnn.iin$uri propriul fisuncl la a Du li decit o llnricip!r,
ii depiiriirur
viotentciukDice:oi stiauci liolenlanu poi.
_X{aii
fi- lcgitinri dccir daci esre rcmporari. cii distrugerile trcbuiau \.
rini)ri |.ifli cafe. nrai li|ziu. vLrrfi cililc ca cicalrice.Vicq d.A7\r
"Cind poporul. inrrnral cn bilc. faubunibr at propriilor liiiiimlri ,r
apifitor al propfiik)rdrepluri.si,a rupt lanturilcsi \i,r doborl
asuprrrorri.pliD irt[nci dc o drcapriiminic. a purul ]o\i in orice: d.l
as(izrcind a rcdatgril vuruluisi rirbunirii salein rnimiteun,j
legislatori.ale ur)or Dr.rlisrraliin Srija cnrorael se tasi
1...1.nu ii ,
oarc de ajuDssi le nrpr leghcze pudarca?' A rupe cu lrecurutfr
'anscamDli
|ici ilbolircir nrerrrcrieinici rlisrugerea monumenrelfr
salc.ci pislrireir unciit 5i a cclorlalrein(r o mi5caredialccricl carr.

8.1

REVOILTIAFRANCEZA
,,, i,1.,\r timp. asumi 5i dcpi5e{tescmniiictia lor isk}rici origirr('!rind o intf-un nou strat scnrnnlic.Kl|\iint eloci aceste
",,,
libefi.
t ,",,(lrbrc care.aminlindune ci nu am iast intotdeiruna
.'
,rtrr ochilornosiriprclul libeiii(ii'_.Atiludincxlui Romme,a
'r.'
r,,' \r,(l d Azlr. a lui Kersaintsi a:tltora.cafe sc lefescs,t asimicu rceena revor' .1rrxsi cunor:lereaideologiei.estccornprLfubLlll
consefvdl
intrct
olaiul sim
r,'l',{,.,|ll(n
1917.
au
sovieticicare.din
poporul
palatclc
sale.
undc
r,'l ,rl lnrtrriilarilor.SanklPetersburg
Si
,,'r.rr. a renit si defilezcrilual in lala nlrdorilof isk)ficisile lti a
., ,,,,rrt,r x.unurlrrede (trri .u\erunr.ro'rd.l"fii n tiunrr.
\lNi. depirirea luninat- a conscrvini prrDarc : nu miti c vorbir
n\ipi de bogitie. Misurile de
,1,,.1,
tl..r prcvenio monstruoasai
istorrc
,,r,'r c --secundaresau reaclionalexle Ptrlrirrx)niulur
Lrtil
dcnre|sUl
conrerva'
inreg
origin11l.
unui
'1,t',r\\1. asocijndule
n'r tr.r.tic din prima sa faTi revolutionnfi. cil 5r coD\crvarcir
.u',,nrr.dar iconografici a anticrrilor
cu el()cinli.obiec
alimri. xdeseLr
l.\lcle conscndriisecundare
lor polilicc 5i materiale: Toalc a.e\te buDuri Prclioasccafe
',\,.lt
. r.ir lrnutedeparlcde Poporsau carc ii ctau rr;itrlc dorr pcntru a_l
,',,,t'lede rimirc 5i respcc!:toale accstcbogilii ii rpanin. Dc acum
rr,rrrc. ele \or seni instrucliei public!'i ele Yor \luji lll ionn:t'e.t
l. fr\lx()rilor filozoti- a magislrLr(ilorlulllin (i. a n!ricultorilor
,rr,rrrriti.
a anistilorde geniucaror un n)afepopornu le va coinan,li |r /.rdarsi i celebreze
cum se cuvinc\ucccsclcl .l" AccastaL
dc rn dis
ta,,l.\icde crcdintdnu linc de sofislici Ex estelcgitimllar
, ir' \tiiDtilic:i tehnic.
sut kt u?tiitu d ittvnbtio Flase dcschidecu
l,ttti- ItlJtnrctilD1
,' . firlr'rrpologie a tatiunii 5i educa(iciSi \e inchcie prinlr o la ftl
ri, \ ulli condanrnarea vandrlisnului''.
lrnre acestcdoua picse de bruluri. toializind .\asepirgini. celc
lilr. lLrizecisi patru pagini.din carc sc contputrcr?.\rlktldr' sint in
Irrrr!inre consacratedelnirii dilenlclor cLrtegoriide bLrnuri sr
cliDlrcele Pincip:rlul
,1,\rir'riiprcccdeelor
telnicepropfiiliccrireia
r!,l,trroral accsluitext uluitornu cstc n;ci oDrlolitic. nici istoric.
r xrtist. El este F6lin Vicq d Az)r". suecesoral lt|i Buftbn 1.r
'r,
llt)

TE(X)RIA PATRIN1ONILTLL
I
Academia
liancezi( 1788).auioral tucririiDir.ojt^ srrt atutt| |l
.r,tsidet le souss?srtlppofis ute. I hinoi.( nantrcIe. !,n. sa no,t, ,
datt e. tur se\ des,:riptiotlset s t.k! nuniArc (k
fret?ctiou .)
/.r,!ud.ge Acest savanr.specialisral anatomieicreieruluisi unul L:i
crcatorir anaromiei comparlrc. ir transpus in domeniul mor:
mcntelor rstoricc terminologia.precum si mctodeledescripti\a
lJ\inumi.! !ure I td!ur('- (ctehrr rn di.\.rplna\x \ mir pu\ In .
!rcrul prol((lrer p:lfirnuni lur n tro al \riinrl \l p((h:ogicJ
expcrienlacadrilajuluirei(orial al Frantcipe carc I etaborasein .L
sul lerceririlor sateasupraepizooliei,..R;tut jucat de Vicq d.A/\,
la Comisiatemporaria arrelor.in rimpui nito. 1792 1791.jl,
$i
treaz.l o noui imaline, pcrrru priDra oari practici. a relalji L,r
fecunde inldinutc de $tiinlele Dalumlc cu studiul monumenl.l,,
istorice.ln mareric de arhjrecruril.fita tip srabiliteo jumiral. ,,
secol mai lirziu sub directia lui Mtmdc. nu !a fi mai precisrt.
acecadin sccliuneaa XI a din tt|nr .tiDt. Cadrul consruit de arL
zanu conseririi rcadionale penrru inlcnt{rierca bunurilor imobrl.
ale mosteniriinar;onaleelibereazl!onccptul de monumcnrisroric! L
once rcstncrieidcologici sau srili:,ticalCorpusulreoretc sau\mr.,
al monumcnteioristoricccuprindcde aci inainte.in afaravesrisjll,
grc\u Inrnrne ranJ\e n( pirrrinl lrrncL,,.anr,.rhitdt,l(nrlrol
(cel(ice. inlermediareio'Si
goric,c).
ti. am vizul. opercde arhire.
turi clasiccti neo clasicc.

Valori

Valorile a{ibuitc acestol monumeDlcsinr dez\dlurre aril ,1.

uscacruneadecrerclor ti insrrucliunilor publicale de ComirclLl
instrucriuniipublicc de la crearcasir_cil si in elanu.ilelaimoascl,..
Rappo s ale lui Gr6soirc. care rduni holatra arsumcntatiade/
voltali anteriorde L&anal. Ronrmc.Vicq d.Az],r si atri londarori
.
conscrv?iriisecundare.

86

Rl \uL' II\tR.\\(L2.1
\ ,1,
cste prima. fundamentalf,Ea csteceacare'clc
'xrrLrnationalii
r,
la allul. a irsl'iral mi\urilc dc conscrvareluate de
',,,,:rparr
5i reriii
,,
instructirniipublicc.e rrjustificalinvenlarierea
',',rtrrl
.r,,., rl|trror categorijlorhcterogcnc:rle srccesiunii" ln mod
fi treculi sub l5cercdc Alois Riegl care a fbsl tottrli.
r, l"t)/. primul istoric care a inlerprctatconscnrrca monumcntelor
judecn
' I', t,,Intr o teorie a \aioriloi Omisiunelimufitoare- Riegl
lunguL
prcvalat
de
a
a
r,' r,irrni dc monumentistoric,noliunecirrc
patrr
de
r,,|, r|lLri sccol XtX ii pini in nnii lc.)60.ti nu in lcrmen
,.i'l!r nces( din urmi c0ncept. lilurlt penlru a dcsemra bunurr
dc tip nou.pierdc
dc o conscrvare
rt,,'rt|)and
natiuniisi susceptibile
!' t{tlr Lrpcttinenlci sale ri cade in desucludiDecind Revolu(iaia
l[.r( in franta revolutionari. lrloarer nrlionalii cste cea care Lea
n rrr|rrl pe toatecclclal te. alcartuilcintr un anstmblu ierarhiTaidc
' 'r, \xloarca naiionali nu poate Ii di:ociali ii cliruin ii conunicd
rrrr.r.r sa afectivi
l'( rnru incepul. \aloarca cognili!'tr-cducari\i in egali nliisuri.
,.,,f \f rarnifici intr o scrie de donlenii pri\iloare la sliintelc
deja citat. al
''t".1.rel.'5ila multiple miicslrii. Sarrccilim incePulul.
h1nkntiit.l itr'/,tn)ri?r Nu se poatc spunc
n \r,llui ,,jr'rdjor.!r,
irrr un lnod tnai lapidar' ci nonumctele istor;cesint purtitoafe dc
de cunoattercspecifice li lcnerale. pentru loale calegoriilc
','l,rr
.,' r,rlc.Oricirui secol i_ar apa{inc. feaftinlelie dc alfel Kersaint,
,,n'rur)rentelc
sinl 'martofeliri cusur ale istoriei" Ele permjl asllol
,,,rnrrLri|ea
unei multituclinide istorii.polit;ci. a mofavurrhr.il
i,r.r. n tehnic;lorSi sa slujcasc?iin acel$i timp ccrcetarcarntelec
r,r,rl,r\i fbrmareaprofesiilor $i De$tciugurilor Ele initiazn.pe lingn
r, r,rnr. intr o pedagogiegcnerali .t civisnului: celitenii sint dotali
ce !a luc.t rolul alcctiv al unei memorii vii'
',r ,' rnenorie istonci
,l lrxlali ce le ya mobiliza senliDcrrtuldc mindrie si superiorilate
l),rlir \alorile(oenili\. urrn lJ !irli'irr.r e(unomirr r nr'nu
,,i flrcior islorice-Pc de o Pane.elc oferii modele industrici"". a sc
lege manufaclurile-Pe dc alta.in secolulcare institutionalizeazi
'it,
,r,rr.le lur". din care inalla $cictatc cnglezi licuse un ril de

87

AI I]GORIAPATRI\IO\ITLUI

REVOT-U
ftA fRAiiclizA

iniriefe.rnrL,rfetoct( le\tel( iuentron.ir/dinrpor'lrnt.,

l nr,
lui monumcntalpenlru atragercaviziralorilor srriini: .-arenclcI
Nimes si pulul de pcste riul Card au adus poaic m.ri nrull Frllll..
dccit i-au costatpc Romani" : Exploalareamonumenlelor1ran..l
prin tur;sm cste imaginati dupi nrodclulpe carc ll,rlia. qinsurr. ,,
Europa.il rcalizascde mulli !re,n. daroliaaunui ansamblude 11
'
uri excepliolrirle.dinkc carc Rom0,cu anlichiritilc ci. esredoar ..
mai pfestigios.Doar in secolulXX acesllis tudstic !r facein F | .
obiectul unci politici
Valoarca r(i\tjca a patrimoniului monrmctirl este. iera|lr,
vorbind.ullima: starutde intelc5inlr{ \rcme cind. in ililra mcdiil,,
culti\ale rr hnrnJrc. cnnc(.ptul,le.iru riminuir i rly.cr,.
nouunea dc cstetici de,abia i:;i l?icuscintra|ea Tcrnrenulde irL
museteaparc rareori !i menlioDaltn gnbi in tcrlcle Fviroare 1.,
conservarc./rrrrl.ri.r? nateazii capodoperclearlcj din sirr-cLr.l
punct cle vcdcre al rolului 1orpcdagogicpenrru forDtareaarlisrilL,r
Kcrsaint.carc insisti as[pfa liumuselii cdificiiloi djn Parjs. cll,
talir a anclor" . o face mai ale:, eyocind in faloarea lor imaginr
unei Franlc pe carc ele o crpun in\idiei recinikf F]lanurileli
GrcSoircdcsprcfrumusetilearlcj goricc apar doar in al doilca j; i
trcilea Rat?.//'f'al siu unde ocLrplun loc redus.
Ficind din monumenteleisldice proprietateaprjn nrcitcnife .
in(.lesuluipopof. conitetele rclolulionarc ]e inzc5uirucu o valorr.
natonali donrinanti ii Ie alribuiau destinalji noi. cducari\ftiintifice Si practice.Aceasti lrccerela acrul pracricijd. conser\rr.
prccun ti aDsa blul de d;sporitii Si procedurilirar prcccde
claboratpcnlru a lgua. marchcrzi. penlru inti;a oirlli. o inlcrlenr.
novatoarca Franleiin genezaDxntuDenluluiistoric si o pislririi lLr
Roiul insl0urator.s a vizul. {usesejuc,{ de Italia.Apoi. in epo..,
clasici. anticarii confcriseri unilalc srudiilor europcneasupraanl
chitiitilor: dc l o tari la alta.muleele iconosraficcnu \e dcoseberL
dccit prin stilul reprezenlirilor in sens opLrs.ComiteteL.
rclolut;onarc introduceao o ino\,a{ie-radicali" NIii muh. pflr
mcdiereaaccslei dilcrcnte. elc fealizau o structuril de conser\ar.
ccnfalizati cafe urma si devinil. pini la recenradescentnlizlfe i

camcteristicagestiunii
t,,,r,,,1,,rin Stnl la nilelul rcgiunibr,
r'.'ri 1/. r nl(nlumcnteloristoricc.
r , r.clardlcanlicarilor-ca ti muncr lor de inlcntaricrc putcaufi
c.ilr( 'ndi\i/r' cruPrlr'xu nu in \o'iet:ili \rvrnl( 5_a
'tr,,.t,,,r'(,h
., ,,r.trr.rr.rzuleindaci.lcr \r-.'rrlurl in rnod.ponlrn'iltfrnr pron I.r,, Inrrilor monumentereligioascin ]vlare' Britrnic ln Franta'
,,,r'.(r\rrca ttrui patrimoniuprocllmal ca proulet'rlc it tulufof
,l'\|k. in schinlb.chestiunedc s(a! in $lburarearcvolulionar'r'
d'l 't"
[rir'.r \ucccsiunenationali est adni sratii dc comitcte
de
conPoLiticr
sa
autoritalea
le
delcgd
, ,r,, tr.| ! ulcmu I Fvolutionar
ccntralirare:
genernl
de
.,
..t" un mccanismal dispo/itivului
',.,'.1
de
,n .\rr claborirlii la Pans. sub respoDsabilitatcaministrului
adrninislratier
in dcpanamente.prefectul.ca rcprezenlant'rl
lrr,
'nc.
,l rrnr. esic cel irsircinal cu apliclrea ci Structurr adminisfatili
in l8l0
, h ,()nstituiti ii v.r fi de ajunsia Cuizot si o reactuali'acze
pcntru
o
,\'llcl. pc vnlul de la 1789. loate elcmentelcneccsare
rl
polrlr(.idi iun\(r\ilt( r prtnmonr'tIrimlrnurn(ntrl
"'r,rn(xpuir"u r(rrnrle:(r(rrer t(nr\cnrrlur
de monurnenlr\roricrl
I r','r"r
dc antichil'lii un coral
cclui
cu
,,u," .,*."p, ..t. lirgit in raPort
(rr (orr'er\rr(l
In'i|'inJli
Jdrnrni'lr'rri(
r",' rrr, urr Jc rr\\cnrarier(:
Jr'|nrrlir
jurrJiic { irr(lrr':\
ncnll( | \i
l',r'.trrrrrndoe Insrnrrrrenl!
r,1,,,.r De3turl(ilir: egJ
t ,u'i*''urcup.'rnn'"n'"lrrir*turr'nrrI lo'r' rrtti 'trh l{e'olurie'
arulr ir
r,,,r lrctiunc nici ipocrizie Acea\tl cxpericntda dur:rl s.rse
in
,l rf.r)inal pe lcrnlcn lung e\oluliir conservilrii nx)nur))enlelor
distrugeri
1r.,,!lx.Desi-eur.nu putem 'sticarc 'rr fi lbst dimcnsirrnca
|,tr (hei ea nll ar {i tbst organizali
conisiilor
a insemnrlii inchciererlucdLril(ll
Slinitul Revolu(iei
lntrcsul
in
mod
oficirl
linuati
r, 1'niabilc. Opcra lor nu a fos! co
mulcekx
:itrpr'r
mai
alcs
1,,,NrDolcon I avea si se concentrezc
Denon
t , rc t rnusie Napol6on)a\e si deYini ddoriti l!|i Vi\'^nt
'
din
tnuzeclc
rnrrtrrl lnurcu rlodcrn !i. in Poida lui Vivant l)enon
prin
pradi rrdun'rri
lr,^incie primeau partea l;t din fnbuloasa
nnrzcc si colectii
a
marikrr
judicnrasd
sistematici
!i
irrrrrta
de
lransfur
proicct
$i aproptiere'
de
accst
ci totul
, ,,,,,pcne.'ebsorbir

88

89

ALECORIAPAfRIMONITILLTI
Napoleon nu s a preocupatdcloc de soana monumentetorrskrl(,
nationale.Deznarionali/areaunei ptrrli a bunurilor irsfiinarc el,,1
lribuia Ia toropirca unui aplrat de gcsriune na\cul prcmi ,,
Mentalititilc nu eraudc alrminlerjcoaptepcrLru ca pracucacon\.
vatoaresd se gencraliTrzein alara contextuluircYolulionar
Conceptulde parrimoniucra. ca si asttui. afcctarde o pu(e r. ,
conola{ie economici cc conlribuia la ambi\alcnra lui lir in ,,
prive5renotiunea
J( monumcntjnori...ea lrebuic,d fi r.rma!tu rl
neclari penfu majoritaloapublicului rinp de inci multe dcce|rl
Dach Kersaint,inslircinalde C:ursiiiul depafamcntuluidin paris .,
conccapi noile moDumcntepublicc. disringe linlpede iDrre n1o|Ll
menteistorice'!ti monumente.ditlrcnla pare greu de pcrcepulpfir
ru publicul nealizat. iDclusiv pcrrru rcsponsabilii rrunicrpr
Rispursurilc la douii anchetelansatcrespecrivde Comisiatempor.!,
a a{clor in venroseanut n I tcbruaie-manie 1794) si de coni..
lucrinlor publice, pe t2 nressidoranul [ (30 iunie 179,1.).sr.,,]
Drirtune unei mari confuzii in ninuircr remrenuluide monumcnr
Dc aldel. istona arhitecruriiera inci aproapcinexistenti si rjl
di\nuneadc uitenr de anJlrzl|j re \J pirm a o trltarr \r\trmurl
x edii(.iilo'de consenrl ln ptus.fari n.o(uri drtrcutratrle
sFcril
srluaticieconomiccti polilice. ge\rionareamottcnirii rcpreTcnrLr
,,
sarcini pe care numirut cdificiilor. a ciiror intretnere firiese asigu
rati pini alunci de inslan{c abolile, o f-eceasupmomeneanr
Cerccliirile pregi(iloarc ale a licarilor, a(ir de ibtosiroare penrrr
constrluireacorpusuiuidc moDumenrcistorice,erau in schimb lit
srte dc liralihte practici. Etc Du di:ideau,deci. nici un fel (1.
pregitire in vedereasarciDilorDrateialealc conscrvirii. inci spor r,
de deteriorareala care crir slrpusparrimoniul imobiliar prin ljp,.,
intretiDeriiti ca urmare .r prtrdlfilor pc carc le sutedse.

Rr \oltlL\rR,\N( tzi
l()r lummafi a fost in Parlc continuati sub Directorat !r
-,',,n
l'rtr'r"r prin Consiliulclidirilor civile. instituitin 1795pentrua
l,'i l,r Ul Consiliului clidirilor rcgclui. Cu discrelic.perseverentisi
rrrr;I".r'c reduse.acestorgan a lliul chiar si !i inoveze.Datoritd
Ir,/.rl(i in rirduile sale a unor arhilecti c.rre.ca A F. Peyred.
.ri,r \r xnlicari.Consiliula pus.in lianta. primeleJaloaneale unei
,1,trrrIn( .r reslauririi edificiilor antice"',sis-a pus in serv;ciul arlei
ii speou
t"1,.' I'e ocolite.in lupta lor impotrivavandalismului
pcntru
intiia
oari'
l rlrl,n . arhileclii Consiliului au fdcut, in Plus,
au
con
rn lreralezecalitateaesteticira cdiiiciilor medicvalefi
de care se va bucrra. incepind
r||l,rrr lr pregilirea recunoaqtorii'$
,rr rl rloileadcceniual secohrluiXIX, v.lloareaa illici a monu
rih Ilcl0r treculului.

in ciuda acesrorgreutili Si a abandonulurarlrtunistralieidc st.jr

prioadacuprinsi intre 1796 Si 1830 nu sc soldcazi. in marcrie(t,
conservarea monumentetoristorice.cu un \'id complet5i nici cu L!,
rcgres.cum se credcin gcnenl"i Reccnrs a dovedit.'ci operacoil

90

9l

(loNSr\CRAREi\
ISToRIC
lvlONU\'ILNTULUI

''MonuDenrelcvechii Frante dctin o trisiirufi

!i un inl!.,
deosebitc:ele aparlin unci categorii de idei \j sentimcnreenrr.
mente nalronale!i care. roruli. nu s. utdi rit toi.:(": t,tti pril
rin(lrl c(llll Jjn i \olrm lt ru.rr.rrii
1,,\.7c,.p;/,,t1\tttt,.\
\t t:,,t,
ti.tucsdan!;l ancienneFtz,.(. publicari in t8l0 d. ChartcsNo\ .l
Si baronul Ta] lor. r\ccasraconsrurarea unei secituiri iRnrcdilh .
ca !r precrzareaadiugar:i imcdiat ci autorii nu \triihal Frunla..
calrt.rredi \a\anti
l. ri cr nrslr L:rl.u Luno:r ..] rr(\\.,1
aspccleinre.csanieri inseta(idc nobilc amirriri . pe scurr.rii e..
\orba de -o cilirorie dc inpresij'- traduco schimbarede mcnl.l
Iate Nodier p.csimre.pnnrre primii. ci \ccotul XIX te \:r atril.
antichitililorun nou staruLllonumcntulisroricint.i arunciir tt,/
sa de consacmrcal cirei termen poate fi fi\ar c:itre anii 1960 \,.
daci doim o alli piatri dc hotar sinbolicd. la 196-1.dala redacri
Canei dc ]a Venctia.
Ace.r inrer\alc',,nuloq:cpu.,lctar(i prii inrrnst" pnnr.rrco.
r-1rtrl'l,erj(\e.ri rcnr..laJrtc\r Jrf.-..n1(("fi.r rj p lLr pr,lej r.
prr(. o tc'iuJi,/irremrr lirJ A.
dc prtJj.,onrrjor,trit(
u :,
-1.
sr (u!ii\r\t' Jti drtr tJt,,rrar (Lr,,l.erlL'lJ
rrnrir., pr.r,ri(,( Lt(..
servare a rnorunrenrului istoric: avansul rcfleclici briranicc ..
menlinepini in ultimelcdecenii le secoluluiXIX. ciDd tlaliiL.
tir-iic germaniccpreiau rlafera inovatiei.in acesrfct_ descopcril
stiintclorfizicc si chimicc_
inventarea
de tchDicisau.mri rrlult.pr,,
gre\elc afheologieisi isloiei arrci care. imprcuni. au marcat it./
voltarca restauririi monumeDrelorc disciptin:i de sinc stirtibi|L
Astfel.cvolutia:i revolutiilearteisi ale gustutui.atc cirn.fornjr

.. lrr,rrc si intlicdriri exagemle alr dctermirat faze distincte ir

,, ,r.", .r \i \clectarcr monumenleloristoncece unnau a fi protejate'
,," ,,
irr cazul avangardelorarhitecluralealc secolulri XX" pini
'rr,l.
1.,., ,rrlil:r activ impolriva conscrviirii vechilor monumente:plaruL
\,',.1r xl lui Lc Corbusier(i925) rddeavechiulParis'ldsindin
numaio iumitaiede duTinidc monumenteAceslmanilcst
"",,'.[(
lr
lii rnotlemea iicrt scoali dupi al doilea rnTboimondial ii
"',*
, t,^r'rn.piratorul renovirilor' distrug:toarcintreprinsepini in anii
l,x, rl (l pi aceel
tehmce eslclrce
( ilcriiie nalion.rlc.mentalesau epistemologicc.
semnimomcnte
de
accente
Si
rcperarca
inlr
adeviir
.rk
i'r
e oermit
cronoistoric Totusi.diviziuniLe
r'.,r'rt in istoriamonumcntului
rclativri
importantii
1," tr. Dc care ircesteale inroduc nu au decit o
in conpafrlic cn unilateaperioade;( 1820-1960)carc
., ."iraari
l, ,,rirlobdaTi:unrrite sulerani impusi de stalutul pe cate I a
,l,,l,,rilit nronumcntulisloric prin rec noa5terca.coerentasi stabili
r,rn.'\r. odrtii cu venircaereilndu striaie-Accsi statulpoatcfi delinit
dc delerminiirinoi 5i esenlialepriviroarcla
t,||ntr-un
',,,,nhtt xnsimhhr
tulotih[ cu care estc inveslil monumentulistoic 'a'rx
skttutttlsiu ioidic ti natutut su teltnid
t"1h \ c stttlio leuryLn(1le.
lrrrr'adevirr.ernergcntaerci induslrialeca procesde transformare
,1,'r.i d. desradrrea rediului Dmana contribuil imprcuntrcu altl
t,"r,,ri nrai lutin inponanti.cum ar fi romanlismulla inversarea
raloriloLatribuilemonuncnteloristoricc ii la prililegierea'
',.,'hiciprina
orri. a valonlor legalede sen\ibilitate'mai cu seama
rr llru
i' ,"t,,i esrcrice. Revolulia industriatil ca rupturi cu modelele
de productic deschideao ireductbil?i ialie inlre doui
rr,nl|ti(mLtle
,.'u'",1c ale crcaliei umane Sciziuncaprodusdde induslrializarc'
1,",,,re ar fi tbsl datelcsale clilirite dc la tnri la t.rd. a rilmas'd! a
1,,,r!uldcesteila7e. linia de nettecul intre un inainte' in care se
care debuleaTi
r.,\r'stc canlonatmonumentulistofic :i un dupi' cu
cafe
ljmite'lzi in
iiontiera
rarcheaz,i
ea
Altttl spus.
',urlcmitate.rletnporal al conceplului de monument isloric: acesta
,,\xl cirrrpul
ce
r"'rrc. dirnporivi. sI se intindi ncdefi l in amonte pc m'rsLr'
r.t"rice.r rrhe.rloPire
|,",'.,a.,71 c11r,'.rrn1ele
' i(cvolutia inrlusrrialar
ca procesin desfiiurarc planetari conferea
\ltLrrl (L}nccDrulJde munun(nl ;'lonc u de'lnlJlreuni\ir'Jl;
lJ \.:,rr -orrLlralJC., prn(i\ rrirrtc'riahilrnJrr'rrirri/irrcr
.rt,lr.Jhil.'

92

93

CAPIToI,TL ]V

Consacrarea
monumentuluiistoric
I 820_1960

ALh(;ORIAll{IR INIONILIL
Ul

\IO\L\IE\TUI,(]IISl'oI{LC
CO\SACRAR!A

hmii a conldbuit pe dc o prne la generaliTarc|ii lccclcrureair..

luifii le.qlslaliilorde prolccliea nonumentelori\lorice. iar pc de lt
parlc. la constjluirerrestaurilriica disciplinedc sinc \rararoarc.\,1
dari cu progrescleistorici aflei.
A i 1820 marcheazi aiilm.rrea unei mentalitilli care rLrpeI
itcecar aDticarilor.precun ti cu atitudincaRe\olulici llancezc.Ir!
dir anii 1850.monumenlulisioric a foll consacralin majonti,r.
lr'ialor curopene.in pofidx dccalajului industrializirii lor ,\cc!.
coDsxcrarcar pute: I detlnid pcntru inrrcasr perioadapornind ,
k doui lcx(e conrplcnenkr. ti cu valoarcsimbolici. uDuloficirl .
ildDirisrrari!. celalah conresrararsi poeric: Rdl?rr-r ul --preTer
Rcgelui.la 21 octorrrbrioI810. dc crrre Dl. Cuizor.ninistflr.
lDlcrDe.in rcderea insliluirii unui irspecrorgeneralal moI l
nrcntclo| istoriceiD Fianl $i parnilcrul.puhlical irr t85.{ de JLrt:,
Ituskin, "On fte opening of the Crystal Palacc exaniDarii .ri
pLrDclulde vedcr,r1rapoturilor ei cu viitorul arloi.
Slir\itul secoluluiXIX cslc nrarcar.
mai alesin ltali 5i Ausrr:.
de o rcgindirecuprinzitoarca ralorilor si practicilor monumcnrul
istoric. .r cerei luciditate a Ibst rareori csalari dc rtrnci. Cu loi,.
ircestca.cind. in 196-1.:rdunarcaICOIlOS' redictcarii C.,nr tril
noli/rtuhi d t:rntscndrii 7t rcaxtudtii nonuikrlttlot \i \intrii,
(.rdrullcur(ri. \r fr.r.tr(. In rrrl(riLrf.rl
caru,J.( i.r\c (..unu-.
ist()ficrimine in od seDsibil
acclaal secolLrlui
XIX.

l,.luie obsenatin rcelasilimp ci in secolulXIX economia

,",,tl1(tr.r recentralluucliuneacognitiri a rnonumentuluiisl(nic in
al isloriei
t,"r, rrul. fecenlcircunscristi in curs de organizarc-

Conctptulde monumentistoricin sinr

Vtloareu @!l ii\at Ji |ubut?a attiticd
CloDSolidati
dc limp. \,aloareacognitivi a monumcnluluiin.| r.
ij rlnrilrc puternic atas tii dc a lrngul inlrc.gii perioadcde carc:r,
ocup.inr-Slrilucitor sinbol al pcrmanenfcilcgitulii crre a unit int,
rjogrlUasi studiilcdc antichiliti,Frangoiscuizol. rulorul lucrhr
L\\.1i, :tr t lu\t,,itt ,t, tnr,,, ,t.rnul d,n .,rno,(ulri ).ro-ic
cpocii.estccel careinsliluiei0 Franrafuncljade inspector
al moll.

94

lnrr rdevir. in ciudi unor reTistentek)c le. secolul istoriei s-a

,1,r.,r(xt de anticari'. l\toria politici si aceenr irsliluliilor acordi
scris.subtoatelbrmclcsalc.ii se deTinr',.'r.,,rtcnlia
documcnlului
r,',...ir,/ildc lumca preaplinla obiectelorpc carc le lnvestrgau
.
\ecolclorXVll :i XVI[- Legiiruraclr unilcNul de artefacte
',rl,t,i
. .l.rl),jnc.in sccolul XIX. i\toricii care \oilu fi itiau sd Priveasc:i
,,.1,,1omonumente
erau5i au Iimas nlull lirnp c\ceplii.In al s:iu
tt,ttl\aI uu toi- Guizol irccentucarinolra inrportrnli acordali (ci
I n1r(liuluiei ttiinlilic. subliniazi\?loareanronumentelor
Pcnlru
- printrecafe nu prclindea se nunriir'l$i el Cunollintclc
t[r L,Lli\ti
,1, pcrsonalein nralcrie nu indici progrese ir!:L cle Grdgoirc.
I r'rtr ul rimine pentfu cl sinonim cu arta nationalalAcestac prccc
,l,r ,l( \tiluri baslrrdlcl ii degradatlel. pe cnre lc calilici in mod
fl,'l),11ca -interJncd"rlcl : tinirtl victor Htrgo lorbilc deja de artar
inci din prinulrind
,,,rrrkli cu cincirni rrr.rid.!re re-In scbiDrb.
.n /n//,/){rr ului. pirmrrlul liranlei! estesimbollal dc monumentele
.,1. l'cntru Cuirol. c.1ii penru cea nrai marc prrtc r inoricilor tinruner
ti,l,,r\riu.cdiliciilcvechinu nraicontribuicln lunda'nentarea
, ,,rrr\tcri-acccadir carese constituie
disciplirrilor, ci la ilustmre
naliolral.
sentimcnlul
.,,r\rlclla slujircaunui sentiment.
e|iteluatdo cilrc cci nou veni!ipe sceDa
l)( lapt.loculantic:rfilor
,,,rnir\lcriicaresint i\knicii de adi1.Pcnlruci. crcaliilerrhitecturii
l|r \or face de rcun inainlc obiectul nei anchetesistenaticcin
',r
,, tni\e\te crcnolosi.r.
lchnica-morlblogia.gel)ea li sursclclor.
lor
,r,,,rul lor de fiescc.5eulpluriSi\'itralii.ca.siicoDograli.r
I |l nou corp de luDolllcrc cste pe cale de l se coDstilui-inlc
istorice.El esle.iD plus.brinjt 5i
,'n r,rrpe studiulmonumcDlclor
il,
ofiental dc rcllcc(ia asupraal1ei carc sc dczvolti in urm.r
'.ir
l,l,,llr de Kriril ./C, Utlh(iltkruf!. Am sublinia(dcia distinclia oper,rr,r(ld la Rcnallcrc ircoace intre vahrile inlonnadvd ii hedonici a
.rrrr l)ilitilor carc. intFun ca7. se adreseazilrirliunii islorice iar 'in
,,.l.,l.rlr.\cnsibilitilii estetice.Trebuiesi rcv;n insi. inrrucil conceprrr.rlrz:rrea
cimpului artei. incepind cu Rcnatlcrc:r.nu s_a risfiint
,,,',,,.,i;rsupra rodalil:ililof de creatieanislici Fla a ankenat.prin

95

AIE(]ORIA PAI]II\IONI IJI,T]I

intennediulGnninologici.confuzii a ciror limpezireesrcimporr. ,
pentru semanticamonumentelorisronce
Cuvinteie.rntichiditi
!i anticarierau lipsrledc ambiguit.Ir ,,.
notirtedc cunoalterc.Locu{iunilc mrri./ atki \!i iyorh ;!c a
tl
conotatcde a,1dmai mulr dccir dc rs7.r?.1
ele i.acilir,i.rrii
asilllilrr,
confirndarea.
curenresi asrizi.ale cunoasteriiaiei cu cxpenonra , ,
rmpofi\?
acesreiconturii reaclioneaziiRieg nr anatizasu ,L\
_
logrcaa monumcnrului.El rcia in conrulsiu disociercamdic li l
\al^rreacotniri\r \i \.rlu,reaini,rrLr ofcr:,t:jd( K FrLJld j
in
le'rcl('nlc Jin anr. tR/U.rnd(.(e\rrJe\cricd(/r,,lrarc.j
nro.j-_
Pmsi perccputd de contemporani.a unci elaluari inreleciut,.
monumenrclorarlci".In iita alcntieicririceacordarccrealiilord. .
plastici si de arhirccruramai atcs.in tarainmulririi lucriirilor
ii1,,
lor. Ficdler sc remeaperlru desrinulinsu\i al ,.
!|raficeconsa!-rate
5r penlru \italitareas.LEl ledea in roareacesreascmnutie!!enr,
\irl,'arcI fdtiu.rii\r rfiunuuter pfe,,i.Ji ntu$n I hee.rr
i,i. .
pulefltor crealoarealc sensibilitaliisi insrincrului,.
Fiid a rine de o fito\ofic a arlci la ril de elaborari.x.etcr\i ri.
ni\tr JU lo.r e\primat(in jr:.nrade \lcrrnrrc .i |int,rr ,e D:. r
atesli pemlanentasi consolidarealegituril(). care unc\c nronolr.
tul rstonc cu lumea cunoalleriiinrelecruale
Cei doi au do\.
indcajunsci rrdiseri. si unut si cetilalt. imediatul experientli rr:
trce. asa cum o descric Fiedler: in acesrmod .r Dirrun\ din r.
M6rim6e. prinrrc primii. in lumea romanicutLri.'lirrusi. in .1,
I||lrr.rreirlot (u munu.nrntprc
r.ronrc..r rrtr'll,t (.|i]l.rltreL,l
\irlel Indr.((l; a
fatrunJt,
p"irnrrtprnrrrrI r,,rrrr l,
-nr1i/cr
rr-nc(/r\i \r (un.(rre
Ino.renir(ir
m^numrnlrl,irr pcnru rr r.:
lipsalor clescnsibililate
esteticirr.
cet de at doileaperru a in..,.
sa inteneieze o nouii arri de a consrrui r,.cnindin ajuroml .
rL
''vointe de arrdr" $i unei scnsibihriitia irecrurate
sir'jbirc,.
qrr:r!uni.muldintrea\lr\italrl(rrtru
i,.r J.le Jlc Jn(r j. ...
_
Ir nxe/1,de,?h(rii fi lu.orn(,,c.rder)trJ(.
\lo;rrcrrrrr..i,rnunt:rr.
Hgcl nu se mai desivirsettc odati. in lxnp cc expcde|la pri\
giati de Ficdler a devcnit,ta Heidegser,derv6tuirei fiirtet.
L\pefliIlJ ca illrre r i,fer(i de.l|r: nu p,,ir..JrJecitJif(rlir
iJfi. lfehuinJ\.r t,e rclurrJ r:rni r(et:lr(.\lirn, er,u) r\lur!I
scrpi nici cl de aceasri regutal Dar et poare. in schimb. \rL ,
{drescze sensibililiirii Si senrimenruluiprin cai lnai pLrljnabrul\r

96

(l)NSACRARIAl!( )Nll MSNTI'LUIlSTOlllC

r " , 1r.,"[e. primitoare
pcnlrutoti.cii pe carcsecolulxx s a anga

t t, t\tItrtrttot,kutti(d:pitor(scul.
si atltul onei
'""'t'rllttrd
'",,!rl)rlilrtlu ronranticiidcscoperise.
inlr adcvir. in nonu
Relclc
mai
u\or accesibile.
lf
rr(culului
un
cimp
dc
dclcctiri
"" "r,
| ,,,,,1rr|1.5i
astfclcu acestelesligii.
noi lcgiturialeclivcse teseau
lbarte sumar-dccit citela aspeclc.
l',Lrrrx !i eraruru ronantici fic ca rcprezentarilefiguute ale
.,, l,,l,r nr(nrurrentesii loacc un ro1aproapejnvers fatii dc ccl care
,' , .,rlbuitmai inrintcin lucrdrileerudilc.Une;iconizirimuTeale
'.r
se subnituie realitilii concretea
,, 'l,.rr,trlc unde iDlrgincalinde saL
,,,|,, ||||,II i |(,r . ii succcdc o iconizarc compensaloarccare, drmF,r,,,,r. inrbocrileslcpcrcepiiaconcrclaa monumenluluii\toric prm
r.x rnei noi placcri-Prilirea anticaruluifiicea din monumenl
"" 'l!
" ',,,,',||rc independcnli5i cit se poatc de analiticl Pnlirea artistu
h,, ,,,,,r.tlrlicinrcric monumenlulintr o punerein sccni sinteticarcc
,
\rr('irzi-r
cu o \aloare piclurali supl;mentari.liri legatudicu
'.,/L
\ir
cstetrcaL
crrlilalc
ti,,t!,.,
Itil.rr|lt:r dintre cele doui abodari esle ilustrati citeodatAde
., rlclusi aflist Turner bunioata. in opera sa gravatalPe dc o
"',,,1
t,"r' .1 c\ccuti de-alungrl anilor1790.pcntruanticarulwhitaker.
disociatcunele
t,l ,,1( :rnirliliccprezentindobicctedeconlcrtualiTate.
,r ,lr.le \i riguros dElnilc prin caractcrclclor modblogicc lti decopdmele
, ,r'\, I'c de nlti parlc.el fumizeari di\erselordrxr.
r,,t)olrafii pitorcsli' . tedute sinlclicein carc monunlentuleste
'I
luminat,colomt
t,.,rr,,r rnui intieSin carce pusin sccni:prezentat.
r'r l,,rftic de rcestmc.liu.cu scopulproduceriiunui clicr
| (trrilrileilusrratede acesllip s au inmullrtin timpul prinelor
si ediliciilevechi,devemtc
'1.', r|| irlc\ecoluluiXIX. Monumcntele
,'{,r,,rtnrncrnccclar al peisajelor naturalc :j rufale sau a
patini.
implantare.
urblne. prime u noi detenninilri:
l,,rrrr.rrrrtlor
piloreiti.
laloi
I:rr
ciularca
unci
noi
r,r,,k hllLrcinantc.
semneale
.r, !r.r )r pisionati a acesluipitorescse aplica tutufor genurilor de
,lr,!r \!!hi. olicit de obscure,secretesaumodertear li ibst ele.

9',7

ALE(;ORL\PAfRI\loNILALI

ISTORI(]
ilIONUNIENTLX-LiI
CO)1SACR\RE\

Astiizi. ilusraliile din y.Ddg..rale lui Nodier ri Talbr. carc sc \oL.Ll

libere de orice prcocuparcltiintifici. rimin- cu toale aceslca. rr
dcvule cazuri. sirrgufasursii docrmcntari de carc dispun isrorr,.
I.ranteirrbanc !i ruritle de la inceputulsccoluluiXlX.
Dircolo dc pliicereaimcdialrl si puri a vizului. im.rgineapir
rtl\LJ poaleecn(rr\i un.cnrinrent
dc tJlbu.are\au irnljitr\icu.
se dcsfaii suflelul x))a lic. cind transtbrmaiin st;gm le unn..l,
llsatc de limp asuprlrconstrucliiloroa enilor.Desemnatcca simh ,
al deslinuluiomencsc.lcesteacapitil aslfel o valoare orllii: duhl.,
emblcmi a unui //cr! creator ri a tranzitivrlitii operclor umrLnl
Ruina mcdievalii.mai putin vechc. m i rrspindilri ri falniliarti. .:.,
.rluncimdrturieintr-un mod lnai dramaticdecit ruina anlicl CclLrr,
rcdrsi la zrdurile salc. biserica goticii din carc mai diiinuic d(,.
osaiuradezviluie. rai bine decit dacii ar fi intaclc-puterealinLr,
loarc care lc a idical Ia inceputldar lichenii caremacinii.buruicnr.
caredirimi acopefi$urilc;i dizloch ficlrcle zidiriilor- {eteleerodJr,
nlc apostdilor dc pe portalul unei bisericiroiranice ainintescci dL,
tr'ugcreasi nroartcitsint sfiriitul acestornxDunateinccputuri.
Emotiaestetici naiscuridin calitrte.trhilcctufali saudin pirore\
.enlim(nrulde frrri.Ii i'nnu\ d( perLen(r(lririunii coruzi\ci,
pulur: cre5tereaaccsbr lalori afecti\r' intesreaTi nl(nrrnrerlL
istoricnoulLricult al ltei. chcnrl sii se substituiecuhului uIL
Dumnczcu pe mrc un Sinditor al slinituiui aceluiaii sccol il r.
declarn nort In liuopa de nord. biserica golicr'i se invoicne l.
lrunTitiaLrnuicrlt c:llrccelilalti loc pri\ilegiatin celatitirnppe|
lru celebrdrileunei rclisii inci in virlii ti pentruLrcliurarecsrcrierl.
alrsolutului.Foane catolicul Nlontnlcmbcnsti mirturj. firi \r".
hi. acesteiconluminarri
cind- luind fadca lui Vctor Hugo in b:itar.
.ccnuia impotrivr "vandaiisDruluiolicial si n1unicipal. i.
rnirlurisette dubltr 'lasiunc leche si prolirndi". carc creste 1.lr
incclafe".penlu a rilecturaEvului mcdiuca creatica cir{olici$ir
lui :i a anei''.
Scnilori si pictori ciutau aidom s:i fanscrie in fomrc liter.r..
diteri(c. ir acord cu lemperamcnlulindilidual si cu sensibilirarli
.
nalionalc.dinensiroca mistici a arhitecruriiSotice.Oricit ar fi r.
diterilcinre ele.calcdralele
l i IIugo.RuskinsauHulsnranssluie..
in acela$ifcl cultul arlci. La fel. fic cii prirde 5i absoarbelunina 1.,
Tumer. cb invitiLinlro lume noctunraisi fantasticiil Dor6 cirxi

ii Carus
1r,,.r,rr/ir
DeHuqo.sauca e enigmaaruncatide F-riedrich
,,,,',,
muii. intrc aLburide ziipadi sau in verdele sumbrLral
",u,'.1 in toac cazurilc. nn)numeniulgotic conduce care
I /,,n,r/r/'rlui.
r.r,\'.ndenlaaneL
l).rt rlupa ce s_ u lisat ripiti de l.lmreceleYechil{rrInonumcnte_
(c lc au celcbral cllm se culinc' un numdr dc scr'iitofl s au
'nr,,' -i',,i-",llri
si le devini apirirorii recunosctli' in textul deja
,,i,i,,
,,,.,i
f,j tsi3. la trel ani aup;Lcre.uealnspectieirnon mcntelor
'.rit
,.r,{1(r.Vicbr llugo li nu Guitot cqtecel c ri'r Mont lembertir
prceminenF in apirarea acesteicauze'
,,,,',,1,
".l.rii"i"^'si
t .r.r,\rnul
si sultrinta sutletului romlntic nu ajung pentruI explrca
,1,,. llugo si scliirorii rimpxluj siu n militat atit de inflicirai pen
I"' ( rnr\e.\srcanloDumcnielorlllorrce

913

ti.rolutiI n,.h/sniuli:
It,,t i. ru i I o t('t!i(11i Itt ui
( )rmeni ai condciului-inrelecturli 5i anisli :u fost nobilizali de
,, .,f,1 frni, consticnlizareaunei schimbiri de er:i islorici a unei
r.autttntl"ein ti.p Farii indoial;i c'r intlarea in er'r industri','r,i,,ri
care ca Iine si divizeze isbria socielililor li tt
tru,uti,ot.u
"i,l
"u
niciodati nu vx nrri li ca inainlc ce rczulti din
,,,,,f,,,f,,i1...
"."1
cJl IrulinIn \'["r(.
,,,.u,.,.:"u.".,n,uu".1'no.iprnr,(rorrl.Irtr.rnrrlr,r.
nrnt'rfrJ(f;\e'r(
ace'r(r
ritrrF
r'L
i.
rcclisr
'u(Lrl
r.u
e
lr',,.'n :i in I
, r rirlt mi5carcarolnandci Chiar drcir undelesalc s'irrrrcpercutat
irutorr\irHugo..ruBrLir' (l Ireb'rr(''
u r-rnor
.,.,'rr.rinu.ir.:ir
"nerc
uriti unrlize 'pccrtrl( inrrJJ(rrr' ("n)rrrnrr tJnirii
,',.i
"li..ti,'
rrrrr ere noi ri r consecinlelorsale l produso mediercii o dislanli
,,r rrrrtlarein rapoIt cu monunrentulistoric' in acelali tinp in care
,lrl,. cncrcii liltcntcin favoarer prolcctiei sale
r;'-.'*^i"
.."ni a monumenlului istoric. ala curll iL conlacd
xtx. mizcati p. contrust.cuvinl-cheiePe c c A w^Pu-sin
". "tui
,, ," ui i"tuitio .r't a.i.a titlu uncia din ctu1ilesalc'' DrePt-fundaipito,"t. caruia i se intcgre.zri vechiul cdificiu ln prim
,,',
',.iiiui
I.'i.o in.urs de industriali/are.l agresiuncacireia c expus
,'r,',i.
It", pt;n. eoezie o vechimii. drami a confnrntirij sille cu ceea cc
,t, rrrnrirn civilizatie noui : accstcdoui perspectlve supravecn(

99

Al.licoRtA pr\TRtMONIULUl
luf moDumcntsint conslruitcin nrod simultande Bal?.acin I].:(r,,
undc micul ora$Gudrandefacc si in!,ic un rrccut f;nncciror intr ,,
paSrni aproapcprous!iani'"ii. in acelaii timp. simbolizcalalilna.j,
nismul unui grup social care nu a ftiut sau nu a \rut ra sc adap(./L
la cavilizatia
noui a comunicaliilor.
schimbirilorsi indusrriei.
Lumca revolutiia trcculului si-a pierdulconrinuitarea:iomo!. j
lrlea pc (arc i-o contcre.runcrnlrnenlJ rnrnu!llrilri oniut,l
Mirnurncntl t\ton( (JpJti JirroI|tiJce\turIrpl n nouitdetcm tl.,
lcmp,'1311.
Dr\l3 lr (rre n( \eprrt dc el csrc de a(um dedut,l..
Munurnentulistnfl! \.(dnrunrr intr-untrecutirl trecutulut.UD I.
cur carenu mar apa(ire continuira(ii
deveniriiti pc care nu_l\,,r
rnarspori nici un prczcnrii nici u viitor Si. oriair dc marerr r,
bogllia tlloanclo arhcololiccinci nccxplorarc.irceastili.ctur.:t ,j
tlmp pune pc citrrpulnronu'rrcntelor
isloricc sentnulunei iirrl
tudini Iiifa apcl. De la Renaslcreincoace.anrichirtrtilc.
izror ..
cunoaslcrefl placere.apilreauin itceea{iimisuri $i ca rcpere D(j
tru pre,?cnt.operc carc puteaufi cgalittesau inrrccute.inicpini . ,
nnii 1810.nronuDrentul
istoricestcinscrissuosenrnurI ce\a !e l
poate il inhcuir. \tr'iciciunilela cnre c supussinl ireparirbil.
prcrdereasil. arencdi.tbill
Hugo.Cuizor.B.l/t,.
. _ A\tfcl. ulmindr-i lui Nodiefdin l/.^?r.(?r.
Mirimde opun !'cchii - sau barrinc Frao(e ..noui! Franli.. .j
.ezumar dilcrentil dintre clc in fornule piitrun7iloitre. llr.r,,
''Industiaa ink)cuirarta'. Bnlzac:_l-ucrindpcn(runta:e.
indusir.,
Inodcmjiinainr(..tzJ
cr(rtljlor Anet [..1. A!erni,
nrin dr-truE-cre:l
4r,\,. nu InJr r!c ) op(r( . In Anglrx.Crrl)l( Je.chiJ\.crle.r
w'llr.rm M,rrrr,Jci'nrrrdruer\ri up,izrlrc(r pe riccr ,lrnlrcur..,. ,
5r nrecxntr' A/t ntnICnu mJt c li\ut dirclr.ru mrnuJltrulule I
cllctual dup, rcguliSi sc supunccalculului.
Nu doar anturaiulnt,.
IfLte\tL.rior\i lum(ir fr2ia.i\tnt J(um orcJnizJledc nrrlrni, d.rl
lume:lnorvri.inrLrn,.Ui)i :,pi ruilii Rusktn.ublinrlTi up,,rr.
clco pa(c ti de alran faridiceilinii de demrrcalie.dinlre.irrir,
rrr'.r t|irditionitli .:i (rtstrx(tit nlodcrnir'. publictr sau domc5lj..L
cca dintii avea drcpl voca(ie si aljnne prmancnta sacrutli
inrru!hipind t,nodrri Je-r Iungul timpului deo<chirile:Ji11,
oaml.niCcr \ie a douu.unonintA(r 5lrndurdLir(ii.
rclut:t I| rf ,
urntclc sale:arhitecturndonrcsriciesreinkjcuiri de locr.rinlepiecr .
pe undetrecicum ai rrccepe Iani$tehanuri.iar arhitecrur'puhli,

100

I ISTOI{lC
l\( )Nt.l\IENTULU
co)!SAcRAREA
pc supr.tfala
c:-romlirnpului
" , , ,1.'rl(leul unor spalii dc ficr ii sticli.
r,. l{rrrrissi sei\sczc
""
{ ,{r\xcrarea monumcntului isloric apare deci lcgali dircct. in
ih',.' ltrilaniec:r ti in Franta.dc vcnireaerei indusriale.Dar
idcnlicin cclc
ei nu sint interpre(.llc
d, ,f,r.rt|pnrilieii coDsccinlele
,l,nr.rt.lli in ceea cc prive$teincidcnta lor asopr dcslinului socic_
rit'l'n ()ceidentalc.Apar diftrcnlc in privinla lalorilor atribuilc
nNi lt||relor istoriceinlr$ panc sauin cealal(il,ln Fr nla.lari ctl
fti,lln rur.rlii. totusi. procesLrldc indunrialjzarc esle legitimal de
i-3r fr el;(lclc ncssti\e.ru pcr!(r\e
,.r'.r rt.r modcmrtilir..'rr(Jrc
viitorultrisiot cele
progrcs
ll',rrl ishrici. ideeade
si perspccliva
isloric:in nranifes_
, nr, (lercnnintr
selsul $' \'alorilemonumcnlului
||rl ...trrimpotrih landalisnrului.Hugo lace apel la crcareaunel
f' rr Dcnlrutrecut . cccacc o naliuncarc Inai sac(\t.dtqd iilor " .
irr sthimb Anglia. dc:;i ptrr)rintolde brttini al revollrlici ind{stri_
.1,. rrnrine nlai legati dc tradiliile salc. rrrai odenlali cilrc trcul:
hl,1.r(lc /-.rlr//. carc nu s-a itclimirtizalnicioddli in Franla.inspird
r, | ,' ifcare inlloriloare:. Si. in pofida adeziuniisale la ideilc lui
lrrl l\lurx. William Nlorris nu a incclal s)i creadi inlr-o rcversibilirin.,! r\k)riei $i 5i propov:idui.rsci rcdescoperirclucrului manu lca
lr||,l,t|ncntnl arlci populare.Asllcl nu e surprinzalorcd en':lezii ar
,l,rr rnoIumenlului istoric 5cmnificilii mili divcrsificale 5i cu nlri
r rltr' lanse dc integftrc in prczcnt
( r)Il.unlali cu induslrialiTarea.liancezii sinl intcresrli
rn lrtrxlnrcnlc
de valoarcanalionali ii dc valoareaistorici a edio conccplieInuzeologiciVictor
\cchi si tind sii promoveze
|l,
'rl,,r
(li
c
ade!iiral.
ata curncrcdem.ci arhitecttrra.
ronul: Ddci
lIrf,,
r frrii dintre()ate arlcte.nu miriarc !iitor. folosili_!i nilionnclc
l, Ir||r conservarca.intfelinere . cternizrreit monrln]entelor
nitr,rt|le !i isk)ricccare aparlinslaluluiii penlruriscunlpilrarca
,"1,r (nre sint alc prnicularilor" . Cullul penlrumonumentullrc,rrtr[ri coexisttrcu acela.julc denunil. pcnlru modemilale
11,\rnri\nrul
lui Balzacmergcmai departe.El prevededistrugcren
,,'rrpllli:r .r palrimoniului vcchi care. cu tirnpul. nu va mar
.rt'rr\rclui dccil in iconograiialiterad". pcntru clre olcrtr un
rrrrrplu in Lr CoDidi? ht ttain".Spre dcoschirede anticari,el
t'xr\'l)c monumentulvcchi. inainte dc loate. ca pc un pretios
.onc'rct a ciirui conscrlare fizici mcriti osteneala.dar. spr
',ttr((l

l 0l

AII'GORIAPAI'RI
NlONIULUI

ISTORIC
N'IONT]!IENTTII,(JI
CONSACRARl1A

l{uskil .r adiugatastfellneix)riei o dcstinatieSi o valoarenoo! .,1

monlrncntuluiisloric. 'Purcmtriii lifi larhjle$uril. ne putcm la,!.
Dumnczeulfi]li ca. dar ftri ca nu ne pLrlemaducc minre- Acc.,r,
alirnmtic dir celebruicapitol VI ( The lamp of mcmon ) din /i,
ScteuIlu\ps of an hitccttlrciipistrerzi arhirccturiio tuncliesiun ,..rr
c:rresintin contradicliccu ideilclui Heeelri de aceluiVicrorHugo.
"Ceci tucracela - Dar mai ales.ca prolinc dinrr-oalri rntentionalit.,i,
Penttuaulfful crrtii The Stun6 of l'oli(c. irrhrrecluraestesrfr r
rui nrijloc dc caredispunempentrua p:istn vic legiruracu un tr..
ciruia ii datorim identilaleanoastri ii carc e pane coNtitur;\: L
fiiDlcj noostrc . Dar acesltrecutestcdeflnirin mod esenliaisi inrrrr,
de loirte.mai dcgrabi decil de istoric sall de o islorie. de gneral. ,
dc oilDreDrcarc De-anprccedatChiar dac:iisc intimplSciteodata
Ruskin sli se apropie de monumentc priD intcmediul mcln(,r,
obiectivca istoriei.el preferi lotusi o abord.rreafectivil Totu$i.pr,
trnul din el se apdri intotdeauDain fala csterului" si se remc sii
cadirin c.rpcanelehcdonistealc aftei. Asltal ci el pilrunde in tr.. l
din plin prin intermcdiul\eDlimentelormorale de pietate5i rcs!,..
Dc ce r inlcscasadarvechileedil-rcii?De \aloarea\acrd a tucrii r
pc care oamcni de binc- dispdrulisi necunoscuri.le au sirirsir f.
tru a-fi onora Dumnezcul-anrenaiac:jminul. maniiisra diferentL,
dinlre ei. Ficindu-ne si vedemfi si lrineem ceeace au \izut sr
alrn. !eneritrilc
Jel m'i Lnrjl lJcr) pu.eda tJ iel c.
'li.na4jr(.
mai glorio\ edilicir.
putercade a nc puDein rcnneni de comuni..,r,
aproapc in conlact. cu clc. Ruskin litose$c o merafori cu cr ,

nc vorbesc'
intrc timp: edilicijletrecutlrlui
t|,l'r,'r' rc r familiarizat
intr-un
dialog
implici
r i \,, ruzim glasuri' cnre ne
t', .rclasi rimo. eslc inrportantsi nc amintim cii monrmentcle
al reflecticilui Ruskintlsupr'a
, r'rif ru sint otlnctulde_pomir'e
TheStotlesoJ Ve'ti(cs^tl
ca;iin
kinps.
7he
SevYn
in
{,llll.,rrllii.
r' ,,s,lt lrer de conlcrinle pc care lc a suslinut incepind cu anii
r"." .l
oun. intrrhirr.:u trrrrre lJ connrucliilcrporrr lrti in
'.'
cu oririre lu rrimrr .rrhirtrurii in ijerrcrrl lil t(
,.,r",,r.,'.
'i
i,r,, .,r'.,cum ar puicaregisi ca. in criTadeschi\ede rcvolulia indusr,',,1.r\xloarea ie pietaie care ii cste consubstandalaAlllcl sPus'
deveni.dupi o fofmuli in aparenli sibilinii "arhrtec'
.r,,, ,,r DLrtea
,"' r,',1,."r'r'uir'lofi(J I A(L'r .irlili.rrrr\ nu norre lr rrrr'irrt
'
r.r r(ciljrr (\enl.' 'r rolJl {u
,1,,,,.r
l( .krn. Llccird..jJ:rrlrrl<ulrrrJ
r-rrnrrll pLin calitatei luc iturii Si .l investilici moralc rl cir()'
,n{.111lconstrlure.
in ac(\r l(l cdili(ul' frez(nru_
rpronrrn!l
\. ,\'rL. \<.cJ cr Rtr'l\rrr'
r'(urii \'r['rre'l
rcdr
m^nrrmcntului
1
t,',, ri", urutu'.n'rc J.nrrreJe
de
abstrn!_lic
Jicind
ln!'adevdt.
onsintlr".
r' l,rNliLrneamonumcntului
.,,t,,.u.]"isrorici ce ii e inercnil. primul nu sc distirgc de cel de nl
rmnrL\r'.!(niri l 'r chiarfcneriLir ((cJ ((
,l il,., J(iit DnnctrrJ(rrnrl
'cnluld rlu/ J( lieLrtt'firurr inlnLli]
, | ,.. lIirrnJm nemunctrrrn\urrtr!
r,rrrei. imoliniti solidar5i mrnuirl dc generaliide oameni
l(l, tll: lui Ruskinau nnbogilit cL'nlinutulconceptuluide mon ntnl
In,{rf. lircind ca arhitecttrrado cstici s:r i se irlelreze cu drcpNd
,L r,lrrr in olus.criticindpc cei cc sc intercseaziexclusivdc bogiilis
tesululuifbnnrt
, ,it,r,, I nilatutui" . el si sindestclii la c.),1.,'rrildtcd
de
Mo is car'e
cudnd
ulnat
.Lrnlii.
cel
cste
,1 ,.*cl.j rnai umile:
"ansamblurile
plltmtiL
ce
lrebuie
is$rice
moslcniii
in
cinoul
|s t,',t.i
cu a;clasistatutca :Llcditiciilor individuaie'
ul,.!r'
in nremoria.rlectiYia dimensi[nirsircrca
llrn reaalucerea
,ii,.l()f omenesti.monumntulirlotic dobirdeSte in plus- o un'
,;'..,,lil.|te firi prcccdent.lvlonumcnNl traditional-Eri c lificrti!'
specificc
,'.'iai\.rsalrispindit.d r cl faice sdretriiascitrecuturile
isnrric
monumentul
pini
alurci.
spccifice:
ut, ,'nor comunitili
istorici
asupra
$i l'
occidentali
conccplie
la
o
rcicrinti
liir'f
,l r'r'\iLrnilesalenalionalc.iit schimb.ill concep{aruskinianir'ori
, r. i|| licivi]izatiiles.rugNpul soci.rlcarel-aurjdicut monuDlcn'
rrl rn(nic re adrcseaziiin inoclcgal tuturor oamemlor

t02

103

dcoscbirede contemporaniisii englcli. el il crcdecondanxHtla ,t

parilic de mersulistoriei'".
Apiritorii engleziai nonumentelorisloricenu impinetesc lL L
fatrlisn Di nu sc resemneazicu disp.rrilia vechilor edificij .1,,
litosol noii civilizatii care.intruchipati dc America.consrruicsl(
lume ftrii nici o anintire 5i ftri nici o ruini". Penrruei. m(,r
mentelclrccutului sint necesarcvierii prczcrrului: ele nu sinr or:r.
mcnl nleatoriu.nici arhaism.nici miicar purriroaredc cunoa5terl
pliicere.ci palte a cotidianului.
Vtktareu tu pictare

ATEGORIA
PATRINIO\IL]LLI
Ruskir $i Moflis au ajuns0sllel pdDriicareau conceputprcl.!r .
morlumcDtelorisroricela scxfi ll1tem-,rtionati
!i au miliki h t.,
soanapcntru aperareaacestcicauze.ln pr.si ii h lata loculur..
anchcleazisi se lupta pentru nronumcntelcsi pcntnj oralcle \.. ,
din Fnn(a,Eh,clia,Italie Ruskinse ingfrjorcazi:.,hcbuic oarc, ,
aceasl:inicd Eufopi. accsrcolr dc lrnrc xl nosn-tlprins in pirrz.r.
tonuri cenusiia atfuofstrivechi biscrici.nurit de singeleatitoi biir., ,
lrcbric deci ca ircesrrnic f|nslnentdin pa\imenttl lumii. roeir,l
n.r.ii Jliror |eler.nr .- ri. rniIr...t r i tfes,Te Ir inrnoprt,,n.,.
lucru noi pentru ascaradrViirorului 't. lit propunc ihirr. ir..
din l85.l.,cr(rri3 L,n(rnr!.ri)r/ ri cur.l'.rrr dJ
lrurert,( dor.,t.
(rtu(turtttnanLtarc.,l(hni(( Jd(L\at(., ljn\ia,,it
fio(iuncrdc..,
lJf in c( | I,r\e.r( pc M^r' .. o rlir
rmnolnvr dr\(ruerlr unrr (.rflicr lopujir Jirr Ne:\fole. ei ,.
bitilia diDcolo dc llonrierelc europencpinil in Turcir si in F:!i,
undc cxuli si laci s:]fic protljarc arhjtecrurilearabi si copr:i-:.
1n balc acesledomenii.brit Dicii au Iost dcschrziitoride drun)u l
l-ocul lor a fbsl lu:lt nrai {poi de italieni. nrai cu se.u}ride cusrf!,,
Ciovannoni". Aces(aa elaborrl. incri din I913. con.cprul de artr
lccturi olnori crrc. intH) pcr\pccti\i nrai Senrrali. mai ptll
rnur"la.rr,Jri t.,jr(r \i mcre\rJr.:.d(pit:u\rerr i:,:,ob.r,,,conret
.
d( rfh,(\ rurJdonre.lr.riArlrnrJr.raInrruri dc, in" p,,,,. ,,,r,..:,.1
a unui nor dp dc nroDumcDt.
lechiul insambluuiUun,ftn,".,.
i\ro . Lun.tjl ie in.rnr un mdnutn.nrf1n yru( rrr \r lupnlr, .
prin (a'u(re \riro,tr,rrrrrr|ilnr
i' pnn,Fpectul\iu D.r\<rqer.
t.r :i I
ansamblulediliciiltJl sale m:rjorcsi mi )rcl de itcecit.va lj nccc..L
sr'ii sc aplice?n mod identic tcgile de protectiesi acelcali criterji ..
rcstauritrc.degalare.refacereti inovaticca in caTulunui monu|]t.
indi\i&ral '.' Nouralca ideito. lui ciolannoni se \ lcdea in crit.
lolul pe care ni s-a pirul ci ii meirii islu.ia comp)exi a inlenral
ptrtrinonjului urbaD isroic incepiDd cu pdmelc hiriilii le
liuskin

r04

\IO\Li\IENTIJLUIISTORIC
CONS.\('RARtA
l" n. ti( i: lcgislatiii restaur{r
m(trulnenlului isloric nu fi ar nrerita numele daci
noiLorscnsuriSi valori.Mai mrlt decil
l|,ritl
la
recunoriterea
- ,r
id ,.1 .\te intemeiali pe un rnsamblu de practici ciror insLitu
rn{'.'|,/rre a fost crtalizali dc pulereaforlelor destruclivecirrc nu
\|rr ileliberalcti idcologice.ci inerentelogicii erei indusnici'
',,,,
r,rl, rxrc de acum inainte vor ameninta monuncntclc istorlce
rl,,r.,trr .are translormi in acclasitimp nn)dufilede vialii 5i organi
,{.., \t)r(iala a socielililor urbaneerrcpenelace c.l lcchilc lcs(turi
\n defini inVechite.Nlonumenlclclnscratc aceslorlesulurl
"'l'.'r".
i,,ir ,Inlr o dati cr obstacoleli piedici cc lrcbuie risturnatesauLlrs,,,,.. o"utru f".. loc liber nouiui moclclc urbaniTare.sislemului$i
" dnrnuri :i parcelare.in plus. intrc(inereaediflciilor
\rlc de
-,r'!
.,, h, .\tc din ce in ce mai negtijali iir rcstaurarealor nu se mai
. tnr)r Lr0orreguli mestclugircsti.sintenrn\tfel confruDtalicu doui
\'rnJdi,'mr:,r( JL to{l di'efl nrte ir ef"('l irrfrunl'r'r in
',r",,,,r(
\r'rl,.r..rr r(el(J\r ("lrlrLrl;\( dr'lrue.lldr\i rrsltrurirrur'
al proDolorilor cclor
\!onrllemben l intocmil picantul palrrr.rres
,t,i'.,rnufi- Penlr.r"\dnd.rli'rrrd'.rnrqilor" el drfibtrieprcmitrlirrlrl
or( nrr,rlJl doilcr "lfirnirrrIl'rl i (on'ilrillorl rndnrcl
",''L,nulrrr-.
r,,,t. . rl tleilei "propnelarillorl . al patrulea 'consiliillorl de tabri
lJ o lrr.'flemur( 'h{lanll dc r'i
' ' r nr,orrllorll i.'cut crn,'.
cte,r
tc pri'<\r( \rrxlrlsmul fe\r:ru
,r"'."
l'.i,ncl rr,rnerilti. in
'r,
guvcm' consiliilcrnunicipllleli
de
urDrat
rirr( . tfolcul rclilr.r clerului.
''a\an!.liul
dc a nu restaumnil]lic
pu(ir
afe
cel
i.
Rtrnerita
icl.r
t!,tr
'
i tri,rr aceitia sinl. practic in accasli ordine a irnportantei Pro
r,'r','rrstiipe care ii va inliunli ludrimfc in cursul turneebr sulc de
,",..r'c j. \ienne ,le prl(li. tlc I hrncula doruTe(iLle rni \r
,l'r. ,, hrpl:l\orrr<rirrpcnrr'.r.rl\r dc l3 d(nr'lrre rbrL'lr:tcrirrl
la dcgradare
',.'rrr lcan. nrmul S.tiDlPorchairedin Poiiiers) stiu de
a1cpatrino
piesele
nrrjorc
Poitiers)
r\,,Irr Sir\in.Nolrc-Damcdin
rrrrrlrri
din Poitou.
lr eontextulsccolului XlX. deme$ul apiriitorilof patrimofliului
$r pulca li cicacc dccil in doui forme speciliceti conplerJrentare:
,, l, !r\lu(ic de protcclieFi o disciplinii de conscrvarc.

105

ALECORIA
PAIPiINI()NI[I-UI
Origink Icgi slaliei h-antr.(
o 11ton Dk tclot

istt)fic?

O cil ar fi dc iDteresanr.
nu \oi pureainlr aici in continulr ,
prnr,ul.,rilJril( Jjterir(lor Iegi\tJtii n.(ronrte. \'o, e\oca .
lrcrlrilc careau precedarinsriruirealegi\lalici lranceTc_
rAmasaf.
Inr Drulrl Ilf d( referinta.irrrrrpcnriu tur.rp.rrpoi p.nrru,,1
lumji. datoriri clanriirii si ra(ionatitilii proceduriloisatc.
Crlca lisese dcschisade Comirenrlalcinstrucliepublici din rLl
pulRevoluliei.lotusi. drumul caresc incDerecu promutgareiLj
1887.a prinei legi asupraMoDumenrclorisroricc."i. tutorio.. i,,
lil30.lind Cuizora crcatprin dccretluncli de inspector
al mo|L
In(| cl('r i.r,' ((. :r.lbb7. e\i\(J,, hr)g.1>i eroicl tilr dF.\l
nrcllllit :i ri Il(Lrie:inlrJf l di.pu,,ir\ rcujrlr.,lrl , .rc p-otc(r;.
nil/il P( crrll rlr.r d.\ul! re ul fr'^r\r rr.r||reni
cdre_,rrrslmn.l bene\ol n( Ir.pc(lur | . nu Jr.lunq.,r nrci o< i.,rtrr
.pe.rliJ..iri(i dc \en c \pe.idtr/ c ...rre.J j
t.,r/ \,r si irrd(l
neascl DtisiuneaasulnatA
Poslul de inspecrorii rerine mri intii lui Viter Acesia d!,|l
si(nea/i iD 181.1.in faloarca lui l\{irimae. dupi ce se ho(.1rise
s:j ..
consacrc0Deicarirre de dcpurarcarc ii va pcrmite mai ,tpoi si,,
cntcze polilictl bugetard a slarului in beneficiul nronumenrei,,
lnspectorulavea ca misiunc derer iDrrea. dc acum inainle se
spure clasarea"ediiiciilor carc a drcplul de i dobindi sraturul,1.
rnoDuntenlrsloric_In curind. cl v fi asistittin accsldemers_ca si l
r!p:utizarca cfeditclor de sra('' alocarc intretinc i si rcslau;al
clidiilof clasalc,de o Coinisie a Dn)nurncDlckn.
istorice.creali pl
circulamdin l0 augusr1837.Mcmbrjj benc\'oli
ai accsleiCormsli.
cei ai Conitetului pentru lucriri isroricecrc.rt in tg-10,"au fosl !,
dinlii rdc\rrlti pi,rte\ionr.riaiun(r upe,ed( (tr.cemcr(r.fie\r\
pr.l(lrL;I'r.(chsj rirnn.pc r,rreJU inLjeplrnll
o. l r)f d( diccn .
pr\rLrD(.(irnr|er(orr )i rc!,ulbr,rJr(.Al.tLruoJe \,crur Hu.l
V,,nt:rl(nlberl
\i Vr(lurCoLr.rn.
hJronr.lT.r!lor J tn\r Lor Jin tr.r
Iil. .elc mJr (,rie'n.rle
\i m.l| .x ti!r.
Avantaiclesisrcmuluiiproceduradc clasarc.invesriti de auror
later statului si complet centralizariin subordincadirectSa mir.
trului de Inlcrne_derine un fornjdabit innrumenr Ltereperajsi col
lro1.IDft 1840li tE49,numirul de nroDunrente
clnsateajun-ge
de t.

106

(]ONSACRAREA
I\'IONI.INlEN
II ILUI ISTORIC
''tl 1., I0U{lrLResulilcde selccticnu sil1ldictatedc critefii dc
(("norn;ceal( urrrip,rlirici
pr:,,jnr.trc<.r
,,,,1.t.. IJe irnp(r.rrr\ele
.i o JnrlJr(di irrli,rr)c.
p<rmrr
\r prol.cl;( . A!((1e.,
,".r, f'rb;li socielililor englezcsti.ale ciror ideolosii si pozilii docr"!.1rf cr u divizate.Inconlcnicnte rlc sjstenrului:sarcinaiDspccn{rl,'r e \trililoarc. O doledcslcindetuuns.la mai pulin de un in de
r.' r!rrrcasa.pnmul Rd?pdriitl lui L vilei citre mjnishrl de lntcrne
'
"rroDumcntelor.bibliotecik)r.irrhilelor si muTeelordin dcPnr
i,
"ttr.r
r{'(rrclc Oisc. Aisne.N{ame.de Nord ii Pasdc Calai\". C'ondttiile
ln corct_
lr,,[. \e eltctueaTdcilitonile de inspcc(iesinl detestabilc.
pe
ghic;n
carc
sDrer
dnrurnl:irile
t*irl, r(r sa.M6rim6enc la\i sal
sal.
.
le-au
asupru
sinitifii
hotelurilor
avul
r,rrl,' :i lipsa
l,,r alit de inscmnate sin( $i lucdfilc care revin in sarcjDa
ccn.,",rr'rci. in plus. cunr foade binc a ar:itat l'. Berc6'', ace.Lsti:i
$i
r,ilr/,rtesc realizeaziin denimcnlulsocieliljlorlocaledc anticLui
nr r.ratilor de arheologiecarc .tbia ap:iruseriJrla indcnnurilc lui
\r, r'.c de Caumon! ln loc sl deTvollccompetenlclc:i si slilllulcze
ll[tr,rr|!eleaceslorinstitulii inlf-o opcradc coldborare.structuri]cerIrh creata de Cuizot le nrarginllizcaTf, In ciuda perruici de
rrll,,rtt'. domnii de la Pads nu \or si ii impani pulere?LEi sc lenl
,l rntcnenien(nlocali. ii limilcaziiltl munci de eruditiepe caru:i Ie'
ei Lercprolerlzir
ir ,l,ni subordonateSi. cu risculde ll inconsecvcnti.
,'.r/r,nal de a nu fi ?mgatati
in circuitelepftclicc ale conscrvalria
fi
r, ,l,rLIririimonumenlelor.la a cirrorinchidereau contribuitci irliiilii
l .rf rlelsul situatieicnglezetli unde societdlilede prclcc(ie" coD_
rrrrir \ii prospere$i sri sc intplicc (lirect ir muncile de co seNrlc
D, .\cmplu: W Monis cfeazi in 1877Societyfor thc proteclior ol
flr k nl buildings.Un an nrni lirzi[. aceastaa intocmit o documcnrittr.xsupra a 7.19biserici inlacte. Un ultim handicapfrunccr. in
cu rocielilile de Prolcciie brilanice prilale $i localc:
'rtrrr
{'l,lIi'nea finanlirii de sl.l nesustinuli de ci un mcccnal
h\t)crtorul !i Comisia sint conslrinsisi sacrificenurnerorscmonu'
rtrrnlc. Cele care sint \al!alc sinl in gcneralsustraseriscurilor u|lei
lii si destinate
accleiafi !izite ca obicctelede muzeu.
1,,1,'\inre
( ) primi legc a fosl in sliriit promulgagrin 11t87.Un rcgulament
,, ,,,rnpleterzn
in 1889.Fonnndeiinilivi i se di in 1913.ca conni
i,,'n(l ast:izi textul legislativ dc rcttrintir a1 legii asupra monuislorice'ise instituielslfcl un aparatde stal ccntr liztt!.
'r!.orrlor

107

AI-ECORIA
PATRI}{ON
IT]I-UI
dolat cu o puiernici irlrasrruclurii adninisitrarivtr $i teh ier
Scrvicir !l monumcnklor isroricc $i o sriti de proccdurijur , ,
adaptatetururor cazurilorprevizibilc_
Aceasti lcgisla(ie contjnnd ccntillizarea. unitatea ti coer,r
politicii fmncczcde conscrlarea ntonumentelor
is()rice.carc se \..,1,
mar apoi dotau cu nrijloacepmprii de acliunc_De5i in acoril ,
tradiliacentralizada Franlci.ca a func(ionatrotei c nodel Si ill i
tiri undcrolul slatuluiera mai pulin prcponderenr
iar descentriili/.,,
em iradilionali (Ccnnania. Il.tlia). in Anlhn. rntcrvcnltasraluh ,
gest'unca!i conscrvareamonumenleloristorices-a produstizi! ,
An:ie MonLmvntsProtedio Act ditnllt8:" sia rdmasredurtr
Irgea din 19l,l nu se va dovcdi roru:i lipsita de inconvenj(,r,
incetinealabirocrarici: csldnparcapro!resi\'ia rclului actir. rri,,j,
lator si anticonfbonisljucat dc actorii benevoli.inlocuiti ,,
func(idrari: Comisia monunenrclor nu mai piistreaTidecir ur ,, I
consultativ si. in nulrc din cazuri. recomand:irilesalc nu ., l
rrmatc: ir sfirsil. slibiciunca nlajori: yidul doclrinarcaresri I:r h...
.!drului ld|nrnr\rr:rriv.
tehnr!,ijufldri Jl proccdunLrrO du\(,
delrnrtrrJrri monun,entLrlui
i\ro C: hun nrohrl,J,r inrohrl...t..,
jntcrcs
conscrrlre preTrnri un
public din puncrulde vedcrc al i.r,,
riei saual artei" . Defin(ia nu; insotirinici de o analiztr
a notirrl
nici de criterii de discerniminl pracric.Aceasri carenli. alc !.,!,
cauzear merita ciutate ti analizrte.esrc l:ra indoiali rispunzil(,.:,
de intirzicrca Fran(ciin acesrdomeoiudc-a lunqul sccol;l XX.
h 1825.Victor tlugo era indignatde soarlaprecari in care r, Lj
lisate monumentelefranceze.ti ddiuea:..'l'rcbuieoprir ci([.rnul (i r,
mutileaziifaF l?irii.O lcge ar fi.tu aiuts. Si ic li'ruri Oritrnz,,,. :,
dtcp,utile dc proprit\Ite. dislrulerca
Lrnuiedillciu iltoric nu lreh, ,
permisi": ' Rinduri senlnitlcative.Vcrigi in lantul tinrpului.cle irnt.
pri,,i r.,trictiilc!du\e dr(pluluide proprielJr('xl
dctrnttorilur
pl
de palnmonrut\lun( de (itr( leci.lrtUrulfrtnlrl, moycn .!
Revolulicide la 1789.Dar rot cle mai lac dovadaunLrifruntoso|.L
mism: chinr insotiti dc misuri penale.o lcge nu esrcdc ajuns.O c,,
stat:lmfi astizi. Ocrotireamonunenlelor;cchi estc.inlii de lotu.

108

(:ONSACR.\REA
I ISTORIC
MONU]III]NTIJI-U
ll.\ttr||rnrca ca disciplind
.\\,ri \i aitisi clasezi monumenteeunlucru.Alti mui apoi
cslcoaltii trcabicare
.r l, (,rnsorviinmod fizic ii si lc restaurezi
n |,.,^ir,/.i pe ahfcl de cunostinle.E nevoiedc o practiclispccifici
,, li.(licicni specializati. arhilecti ai monumcnteloristorlcc--pe
, i,, neolul XIX a trebuilsi-i inlenteze.
\r(rsla a fost. in Frunla. opera lti Vilcl ti M6rim6c A evoca,l',.f \ur ar. alenturalor spccifici.inseamnia scoirtela iveali un
rh','rrl)l dc problemc gcnerale.inci actuale ti carc implici. in
isloric.Si reluim cxempluldin
r,iIk.rr lo.. sensulmonumentului
\rnrrc. inci din primul s:iu lumcu. M6rimeclaseazibiserica
\d[t Srlin. Ediliciul. a cirui bolli ern fisurali. ccrea reprralii li
,, \,,lidirri de urgcnli Mrimenu csle arhilecl.Sprc deosebiredc
rntr;r|'i ri de istoricii anei. intrc care totusi sc numir:r- Iunctia il
cu chcstiuniprircticcii tehnicecarc lin de consfuclieli
"'filrt|||lii
{rhrrctur:L lnspcclorul lirnclioneazi ca o curca de tmnsmisicintre
rrr||lir istoricilor Si miieslria practicienilor$j sc loveste.in aceasti
l!\rIr.i. de lrci obstacolemajore.
llrrr)rll dintrc aceste cslc comun luluror lirilor europene.cu
nlai ales
arhileclilor.
i,l.,tr\r crcepliea Anglici:!i anume.ignoranla
i ,.k,r depanamenluli fi comrrnali. in materie dc constnrclii
rnltr.v lc"'. De l epocaclasichincoilcc.sludirl conslrucliiloranlice
li . pirnc din formalia arhitecliklr Mai ntuh. acellia a contribuil
Conldbutiile uoor
rllr la progresul arhcologiei Sreco_romane.
\,,||llkx .{i Le Ro}. Hiltorf ri Carnicr. de pildi. au dovedit policrornr.rrrhitecturii anlice.in schimb. totul trebuicinvilat in domcniul
t,'ir(Ului. Situa(iaarhitecturiiromaniceesteinci 5i mai rea: accasta
,l\prcloiti ri socotitiifir:i valoarcnu doar dc practicieni-dnr chiar
'
,1. r\loriciai arlci de lalia lui Caumont.
iuirimdc sc lorefte in mod exemplirrdc acenstiine rccunoalterc
(ur'sLrl
lr
lurncelor sirle prin Poitou.Cralic subvenliiloratr;brite de
Vienne'u
\r,'t ir I835 5i 1837-Dulin. arhilecluldcpanamentului
i\rIt)rt cu ciment flsura longitudin l:i a bollii bisericii Saint-Savin.
Lrr.i \ii-i pcse de irescclccare o impodobcsc. Aceirsli crimi. scnc
N(rirnJc lui Vi1el. cste opera ultimului arhitccl demisionar
\u fc!)rul siiu nu-mi inspirainici o incredereAre ncnoroculde ir li

109

ISTORIC
CoNS.\(R.\RIIA\IONLIILT_TLILI)l
r,,r.i'lLr(,r
ii h
dc prostSi fbrrte ignoranl". Acclali inconvenient
r.,l'r,..rr'iulSainlJcan din Poitiers.undc Lcs Antiquairesdc
l
\r'' itu incurajat distrugcreaunor zidalrii romanice{ic dragul
'n
,
la intimplare a edificiului palcocre$tinoriginar*
', ' 'l\rrrl|irii
\l (loilca obstacol.propriu ljrnnlei: ant{tgonismuldintrc Parisir
f,,,, rtr rc. Vointa centralizabarea inspectorilor5i a Comisiei )Nrfrrrclor istorice ii lace si aleagi arhitcli formali la Scoalade
{,r, lrtrnx)asedjn Paris. Aceitil se lovesc dc oslilitrter. chiar de
r' dr,rr0inlirlocali"'lr .liriit. un obstacolmai grav: in ochii practicicnilor.a lucra in
,,{r.,'ltrlt'rc si rstaurare nu parc a oltri dcstuli satisiiclie Nu rrc
!r, .rrr:iu.nu solicitu qeniulcreator"al artisttrlui!i nici nr se Pliteltc
i*,u 1,. t.uUrou.t".cei.trul autor al silii dc lecturi dc la Biblioteca
r'il,,rri|li'r.tl tbst alcs pe baza compctenteiSi culturii snle ecleclicc.
t.nr(r ir reslaurabisericacolegiali din l\'lanlcs.CitevalLrninat tirziu.
, l,'tr'lrril.raccsteiase dilrimi S a aflatci Labrouste.ocupatcu ireburr
lucrareaunui colcg local^"
rrr.'i1:l,rioase.sub contractasc
nu
doaf
si se dovedlascibuDi psihologi
lrslcctorii trcbuiau
parizlan
mediul
:r
in
!i rn)nden.Pc cei'prirde
P nr!tr dcscoperi.
ll,n,r. !'. sau in cursul tumeelor prin pro!incie. pe cei citi!a
,urnIri gata sii 5i dediceactivilalca proiisiona'i conservirii trccur'llIr Accitia mai trcbuiauii tbrrnati:ei ncbuiauirili.rt; tn istoria
atuncipc calc de a se na$te.inviltlli
i'rfr \i istoriaconstructiilor.
prudcnta
.i r(licc la rang de nretodi
si snereni.r l\'Idrim6efi Vitel
rccast:i pedagogiein lipsa
insi:i
ci
i[ t{)\t ne\oi1i si ra\spindeasci
a
sau.
micar.
unui curs de lstofiaafhi
rrr.r illstitutiispeci.tlizate
pe caYenu au rcufit sl-l impuni $colii de arlc
r,, rrrii nredievaic.
l. cursul secoluhli XX. studiile prcgltitoare in vedereacor! r\.uii iii restaurdriimonumcnteloristorice au pretins dobindircn
\rolIllenllrd a nurnefoasenoi cunostintestiinlilice $i rchnice'legate
rhr xlcs de palologiamaterialelor"'.Dar istorja arlileclurii a riilnas
hnrlxll)cnlaliLEa x rcprezentat.sc !a lcdea. un aaumajor in Ihlia \i
rr (r.ile de timbi lcrmand. unde ea a losl descor'iintegrati in
-DlVr
Fasr
ri1"l

-1. n',

., F o jr

!r \d .r .ct., prxra ots.1,.,, \Li rer,rr

ta \./a ,r
I
. Jir . J.\,u t r .| 1 . i Itu. necr.dn. !J n(b1r .d ..
I r ( ( . r m d u r o r 4 r r :i * { cl..r ,.c t4 r r , lni n,rc rJrJ i 4t i i F\.n.en,.. \. _ ,
L
r , ' t , r tr .Lr e !tr ca tr t8 l0

' /1,\ ,/( R,,rz: re.ompinsncaE nNcrtrnd.ir Fntrh- lEntfl rrtLnii ldurcal (nruzl
.r, t,'.!tri sculpnYi.rrhitccri !i lrJ\uri). a nerg. h Ronrasas. P.rrictione/c in
."' L,'i.li .h.ltuilla Sur.mulul L.nr.rlul in \in.: ! r...;!ibn .n m pn\.!e Rort.
'
\,-',tt rdit lzro[k ilh6ti. Pans. l9l7- l) 819.(i tr )

Iu

ALE(X)RL{PAI'I{I
]\IoNITILLTI
inlitirninlul Scolilor dc arhitecturi in Fr.rnla.accan:i irlilalrLi.
lipsit Iotdcaunadin Sctala de arte trunroaselDter \(ntiJ r.upr monu|lrenrel^ri,r,.rice a lr,^li(i.
poritive, istoricc.tehnL,,
speciLrliTati
nu cere numai cuDostin{c
mclodologice.Ea ane:Ljeazi!i o doctrinl care poate arlicuh fo.
difcrit acerte cunostinleSi pnceperi prifl modificareaobiecri\L
ii nalurii iniervenlici rhilecrurale.Noua disciplindcare s-a cor:.
tuit cu iDceperedin irnii I820. adici conscrlareamonuDlcnrl
vechi. cste in
od Decesarsolid rii clr noile valori Si scn'L ,
atribuitcatuncimonu eDtuluiisloric.
AtoriiI( rest.!Lrnrii :
Ru\ktusa ltiollet-t..D t
Astfel. dczbatercansuprarestaurarii.ciue-i dezbinascpe irniir..
ri arhiteclii cDglezi inaintca altora li liDeie secolului XVIII .
giscf(c imbogiliti si hrgitn la dimensiunile scenei curop.r
Schcmrlic vorbind. se iDfrunti douii doctrinc:una din elc. ccll inr,
vcnlioni\tri. prcdomiDiiin ansanblul tifilof curopene:ccal.rltr. l
intcrlcn(idrisE. cnc prcpric mai ales Angliei. ,A.cestnnt.rgLrr.
poa(c li simbolizar de acela dinlre Viollct lc Duc 5i. r,rsp..:
Ruskrn.cej care au ip;irirl cu cea miri Drareconlingerc ii ralcrl
sau ccahlri dintre doclriDe.
In MarcaBritanic.lc neDiipolcnicii deveniscridufi.D!'prlr.
inteNenlioristilor. Wra(. o ia neagri a lui Cancr si }lilner. i ,
inlocnitdc GilbertScolt( l8l 1-1878
). omul care.in ochii luj Ru.l
5i l\,loris. ar tebui irnpusc:rl De5i bcncliciazade o cunoir\Ier.
arhileclufii mcdievalenrDlt superioari cclci .r predeccsofului..
\\orl Du \e \imrc mli f' (in rururi/rr .i rlL'c p,'/iri c.r(.ri
numelefidelitAfi ist(nice.Bl publici in 1850A llea i, thc /t1it) ,i
rettaftttior of our dnci(nr r'l,/rr'ft..r'"dufi cc declarasein lEll fr . ,
dori si ladi culintul "rertrurare- cenzuratdin locabulrrul arhLl.
tural'l [l iti permilc chiar luxul de a crilica deDierrLrl]
Viollcclc'Duc. cu toalc ci doctrinasi proprie.suslinut:ide ilrjal
Socictalcr ecleziologiblilor.este o rcplic.i ai radicalirI acclr
Jem(F . Are'r frijrn I-:, pifmr. \ir in'er\rn. J\ufr:, nr.,J.i
IurfilorcJt(Jr.rle
eIe1..,,t'.
rirf iJF;le.ilL :t-irI e\ir. rtrl :rul',||r.,
Marer Brilanie pini in anii 1890.

I1 2

Co\S.\(:RAREA\l()N!-\IL\ IULUI ISTORIC

lr( t,c parlca sa. Ruskin. urnlat de Moris. ttpifa un anh rnlcr_
' "Iii r. r' fJdrcJl.frrir rruD(i l.ir:1Pre((J(n'.\rrL ('l( con'rfirrla
' ,r t t)lici saleasupranronunlentUluiisloric.MuncAgcneraliilorne."ri ,,,D1eriedific'ilorpe care ni le au ldsal un caractersacru
| ,,,tr[ pc care le a ;mprimal asupralor timpul fac parle din esenta
l,{ \l(nri\ dezvoh.l aceastalcnlir dttPi o argur cntaiie personali.
l.r r.!l (l('\chisaripolezaop(innsti I unui .srii?r/ nl xrtei techi: va_
l ' ,, rrx)nunrelllclortr.culu]ui rclulth nrai putin din marearuptrrii
'r,
cil
ir,"l,,sii de revolulia induslriali in corlinuitatea nleltte$ugurilor,
.r|nr o constienlrzarcpropnc sccolului XIX. Dezvoltrre studiilor
I r,rr\. Lrpermis iccsuri sccol si conceQi. pentru intiia oarir,cil,
unic ti dc neinlocuital oric:uui evenimlnl ca 5i al oricirci
"
,,ti', 'rl.rPrrlinindlr.cutului.
('L(D.lulic: ni se interTices:i ne atingen dc nlorulncntclclrc, llrrlllll r\lr .r./r ,i.i r lel de dn'Pt asttpruIo,: Elc nu nc apar{in
r,,r., ,\parlinin pa e celofce le-iruedilical.in parlctllturorgerrerit(l,r'de oanlenicarc ne lor unna'r- Or;cc ifltervenlieasupfll
r"
este un sncril.siu- Violcnla impfecatiilof
i,, ..r,,r -relic\e
r,.l!Irne impolrivarestauririiizbucncltcin a doua partea capiin conferinlele
r,l,'l,rt The l.rnrpof menloD:. sc rcpcrculcaT:l
intr o pafteI
vibrante
g:iscr(c
ccoun
isi
nlr,r!'xre rle crilicului!i
r.
restaurtlrc
al
ternlenrllrll.
scns
in
adcvaralul
.n.glcze
tr,,fr
o Potrlc
r,f.',rrrri 'dislfugcrljacca ai totali pe cafe o c1t'Lclire
.,r1.,r". lucrul cslc o minciuni ahsoluti. P()iectul restaurtrlor
, .r, .,h\Lr . A rcstaurae imfosibil. La fel ca il feda viala unui
\l,rri\ dcnunli. poate Drai nNll decit Ruskin. ridimicia reconputinladc a nc rc cufundain
.r,r,r|r \lu a coPiei.Ele ar presupuDe
comediliciuliji iclcnliUcarea
,t',IrUlrinrpuluiclnd a fost connl'Llit
un
vrca
si
restaurezi
N{ods.
a
Pennu
Ruskin
r.r
ru
xrristul":
ri
t,l,
\ru o clidire inseanni .r xlentala autcnticrtatacareii con"lr,1r
,rrrrk in\usi :ien\ul.S ar pdnji ci Pcnlruei destinuloriciitlri monuih,Ir r\r"||. e\t( rui|lr \r J(zr!rcsur(r nrogre.i\J
{ 0 1,J.rte
aceslcr.ne dim scanri ci acestrezultalpo.rteli. in re.rli_
prc_
r,rr'.!nirzial si cri cei doi c,tmpioniai anti interverfionismului
si
fie
coDsoliadmit
ca
ele
,,,1rl.n/rir'rtrclinerea
morunrcntclor
ii
,1,,r' .Lr condili ca accastasi se faci intr-un nlod invizibil" Dc
lil,r ,rlrirnsig0nli cu care ci condamni festaumrc se explici prin

I t,l

AI-EGORIA
PATRIl!10NITJL
I II

ISTORIC
l\r()NUNIENIIILUI
CONSACRARIIA

crcdrnlaDecondilionatri
in perenilaleaarhilecluriica afti. de uf(1, ,
dogmarici
a unei nces^re.alhitecluri istoice..
lroclamarea
Ruskin. :i a nui r?riral neccsar.la Morlis. pcnlru acenadin ul
monumenlcie vcch; fac -parte din nrobilierul vielii nornre
Ilecare7i ^ . Cuvintul cste frumos.EI dcscmncazibine precarirl
cllc le InscreaTain marea inlanluire lcmporali 5i le situeaza
opo/itiecu obie{reledc mu/ru. pc J..etr\iptJr (u cd,ti(iitepri
lulur.jl,ernalL\a torced(eld\ir,l ), .it irri rprn(Jcctr., de\lrl
ln trner tru.l,r/r. do(lrinJ.r I,rJutr\rfe\lrLrr-ii \int oonr_
d( ilguri,lur Vrollelle-ljuL.P^mrnd,tr.l....rierrt(.atea\uf-" ..
tur subicctii de la inrervcntiileasuprantonumenlclorfranc;7c. ..
ulu si conpuDenr imagiDea operci sille care o opune.punc] ,
punct.accleiaa lui -o
Ruskin.De mai binc de uDrecol.conrriiutir
Viullcl.l( D c c.re in eenrr:rtlL.Ju..1IJ n Jrfinrtre c.teor:
Di(tiuti tirc ll siir: A restuura
un ediliciu.inseanni aI rca.l.,
irtr-o starcconpleti carepoa(esi nici nu Ii exislarIa vreuDnrorrL:
dat ". ti la o concep(ie"ideali- a rnonumcDtetor
isrorice.care iJr1.
meiazi ln pracricdun inrervcntionisnlmilirant ltl cirui arbirr
rl(rcnI ,,f\ul|Un.J lie d(nun{Jl frtlJ.r S.,ri(,1
In\e rJrdr cJr(Jr.
lcrnnnr-l/nrnd. ll(\el( jJr .Jl( tr N,,r,( Darn(Jin purl
'lrn^(
l.r :rrnle ( h:'pellc.\culp|l|lil(jdi.kr..e \.r|| Inurilar<
coplr. rccon\liluirilc fanrezisteale casleluluidin pierrefonds.
'nloculr\
rc!,,
sliluirildconpoziteale pirtilor superio.rre
alc biscriciiSainrSe|r ,l
din ToLrlouse.
Alesr porlrct caricaruraltrebuie totuii cnorrpat. fic !i num,
rcfl.rsir)rlr-l
in J,,nrc\rrlinretecrJ.rJ
:,t..p,\ \i -.-rri,.,;nd..t!1ilegrdt'r( in . rre v cisea dl|lrhi rn I-rJnt,rc(r .Jr marLp. moDuntenlclorincriminate.Mai rrcbuie rlnintire si rcxrelein car,
Viollcl-le Duc dcscrie diversilareacdificiil(n.rctigioasedin secolL
XIII.'1oatcnisculedin acetaiiprincipiu. Dr.rrc
lirmilieundcfieci]].
membruposedi rlrtusi"un caracterde originllirare disdncri.-in crr
''se srm(enr-inaartistuhi. se recunoastcitldi\ idualitarea .!.]
s
Nu rr,
buie ignorarc interesulsiu pcnrru ist()riatchnicilor si sanricrel,,
mctodclcsab de ancherdtr rnir. nici rc,lulpc care.prinrrcprimii. I .
a(ribuir rclelcelor fotogralice 5i nici lelut in car. a 5tiui. inanr.
timpuluj s5u. si pun:i Ia adhpostsculprurilcprea fl?site sau Dr..
rrrlL'njnlsrc
alc t. rd(lof. P( iin.r.,a.r.leJ. L. C,o,le;k, , a;
lonrl( h re cJ Pienefund..ilin cur( r..rnrr.rrrn-,c.e-. Jc..it
-.

ocaziaunui divcrlisnrent:
,," ,,r. ruinatea fbstpcntruViollet-le-Duc
',"',L.' ju.ar:c . d(nrin\.ide Arrurul(Irrn.e. ne uptrrrr/i crr'1
,',rrrt).fea -'Disncvland
-uilor
lrcbuie mai ales sir ne intrcbim asupra scnsului real nl
,, .r.rririlor "agresile sar "isloriciTanle ale lui Viollet_le-Duc.
1,,1\IL' pusein cl'identepreocupirilc care-l conducla intervenliile
(,)fccliYc5i pe care M6rimdc era deprne de a le puteaiDrtrgtnr
'1,.
Leclura lucririi saleEtttretiet$ sur I archit('
l.l lrllpul anilor 18.10.
r,,, irrali ca incompurubilul desenatoral antichititilof romanc.
format de &rr-r d d tiqttitis a.l lu; Arcissc dc
"'ill.vrlisrui
r .,,,rnont.finrl cunoscilor al Renalteriiittrlicnei; a dedicul a doll:I
prczentuluili ciutirii unel
tL,rrf r carierei salc unui p.uiu llsLrPra
arhiteclun moderne.Contrar iPotezelorcontirLtislcale lui
'1u'|.tice
Itr\l,rn :i Moris. dar confolnr proprici sale abofdiri structuraleI
,.,r,irci.aceastilarhilccturi se vt| nallc. credeel. dintr o rupturi ELl
tr \x prezentasub fonna un(i sistcm inedii: monumcntclevechi.
||r.rr()fca1eunor si\tenreistoriccpcrimate.prczind intere\ul esenli.tl
\acanl. Accst lrtcut pe carc- dupi Ruskin 5i
'l, x i marca locul
tl,trris. ne rcline datofia de a-l pisira \iu. este fiort iremediabil.
I r,.rr.|sul lui Viollet-le-Ducrc\tauralorulse explici prin constttlirrci

114

I t5

\'iollct le Duc are noslalgiaviitorului $i nu pe cea I trecululur'

\((rsti obsesieerplici indsprireapfogresi\i a demeNului siu dc
r.\rlurare. in care poalc nu au fo\t indeajunssubliniute anunrite
Jh.||\me. asociatein mod curios unui spirit de avangardd.Astfel.
st rctrrfrlealc lui Caumonl\i cstc'nl
analiTcle
\r'llclisi ?nsuse$te
primi;
carc subliniaziimpo(anfadimensiunik
t'lr\. unul dintrc
i,u raleii economiceale arhitecturii-ToIuSi,atuncicind se ocupiidc
rr\trurarea reald a Lrnoredificii mcdicvale.notiuneadc structur:iil
,,rrlrce la regisirea aceleiasiirtiludini idealine care vegheaseh
'i.\ruurArile dcsenatede antic ri monuinentelorclasice5r pe care
l(.(,rnrinuau restituirile- Scolii dc arte tiumoasc Prin reconstttulrca
nlor lip. el i:i oferea o uncahi didactica cc restituia obiecluhl
r.\trurat o uloare islorici. dar nu $i istoricitalcalui La fel. brulali_
t,rl(t| inlenentiilor sale linc adese de lirplul cd. absorbit dc prc'
,\ rprinlc iale didactice.cl linde si uite distanlaconstituti!i a nonurknrului istoric.Un cdificiu nu de!ine 'islonc decit cu condilia de
,r lr pcrceputca aparlinindin acelaritimp la doui lumi: unaprczentii

A]-EGOR]A
PAIRIMONIIN,UI
si nemijlocil accesibili, ccalahiitrecuri si imposibil dc insusit.\ ,
11consacrataccsleinecesaij contrientiziri .induri a ciror !i\ir. . ,
arali cir ea nu dcveniseinci o obitDlinti mcDltr]i in epoci". Cl,
Viollefle-Duc irsusi aduce adcseadovezi in acest sens.in !r
expcriertei sale. Astfel. de piklii. in avcrlisDrentutpc c. ,
adrcscazaL
inspectorilorde dioccz:1ir l87l: Ar li puerit si r.l,r.,
ducen lintr-o reslaurare] o dispuncre eminarncntevicioasi 1i
asenrencajudecat, dc vabarc punc in acelaii limp snb scrj
intrebirii atit notiunca de moDumcnr istoric. care de\i|.
abstractiune.
cit !i noliuneade resraurarc.
care nu mai line seanrr
autenticitalcaobiectuluircstaurar
Fronkt i

Atlslin

,{ituri de portiile radicalcale kri Viollcl le Duc. ariru.tin.irnl

mar nu ntati a lui Vilet 5i l\4Enmfe.ca si a majonririicontcnporlrl
lor liancezi care panicipi la apirarca monumcnlclorinofic... f.,
aprypiaride aceeaa cngleziloradunatiin jurul lui Ruskinsi \loni.
lnci din primul sdu turneuin Vcsl. \'l6rimEc noreazi in tccil
.u rirnplulSrin,J,"n dinPoiri.r. r<sllur"r.:unrur e.rrindi.
stituit dupaitfad;tiaanticarilor: As li \rut ca roua resranmrc\r l
li Jdauprtrumr..la c.., (e rirnfrl L J lu.dt. ,i \' tr m.utlrl
(urilirr \i con\uliddrelr L,re\" locun./,Ju le dr fn,r J.1,pe..
lencuial, noui !i aceastacstc o gresealAgralii_cici cra imponlnl .
sc consere cu rciisiozirateinliri5area \cchc a zidiriilor cnrc ilu i, .
rcpamteina;nlc in mai nultc rinduri". A rcduceIa un nrict mirr r
interlcntia arhitecruluireparatorrre pentru cl raloar.ede princil.
de ficcare data cind narea monumentuluio pcmrire. i\JrimIc ,
reamintettefira incclare lui Viollcl le-Duc ca :i ill()r inrerloc ,
Este dc aitfel 5i singuruJmijloc dc a le conscr! nronumcnt.t
u.rlirate e.. nttirl.: p" nr \t(lur H.leoJp3r.li.eeJ.,f,
'.roriccla monumente
prjvitor
care-*imbirrinitc sau muril:tc. au primll ,
la timp sau de la oameni o anurnefrumusete si carc sub nici L
pretextnu trcbuieatinsepcntru c?iesronpirile plod sc dc limp ii ,
oanrenrau rmpo(anti penlru istorie ii uncori pentru arti. A le r,l
.a nr,r...i.rtarol cc n( prterr t,.nnrr( \
,ulidir.a lr rmDiedica
rccomanddti c1 un re\pect pc ctue il conpari cu cel daloral hr L
tc lor de familic Si le aratafraDcezilorcrcmplul englcz: pcnlrr

116

LL''IISTORIC
( oNS;\(llilRllA N1ONU
NlENTll
,t.,.(nrscrvarerSi reslaurarca.Iineii arhilccli af lrebui lrim;ti in
"',
\," 1,,,rsr cum sinl tfimiii LaRoma'
l,ir(li;d.r unor tbrmulc nu lrchuietollrii si ne inlcle Acordullian
,, ,,1,r (u rk)ziliitcru\kinieneestclimital Penlrufrancczi monumenlcle
arati lbarte
' i,, rl| l;cbuic arin\e sint putin numeroa\eVictor Hugo
"'(ror
ireiorir
r"," ,., rrri,,frtul(r \( on\lrtur(.Lfim|^lr,\' Jrn
oruLlrF
u
prirr
rmb'rrrnrri
'r
' ', 'h lr.rn l( | I' Jin r'rr'uu nicfLlJI
I'i' ri$.ir. in Fr.lnla.un monumenti\bnc nu estcconccpulrucrca o
,"r,.r nrei ca o lelicli cnrc \e adrcse.Yinremorieiaitctive El este
r'n,r ,k l,)irtcun obicct delcmr;nntistoric ii npt penru a fi analzal
\i nunui apoi ulr obiecidc art.LUn poslulat dc neginditpen
','rr{,.r1estc
r,,. l{r\kin. iubr'nlindein genef.rlabofdareaiiancezi: rcstaurarea
poale
ti
ea trcbuie5i
,, .,l.,lr.tl:rlri.obligitorie. a con\crlirii: necesard.
priccpefe'
trl l., ilf rrceuslt;co chcsliuncde metodasi de
lr.huic- \DuD. Hu!:o.ca lucririle st fie iicure cu grijii cu 5trmii
"l-lebuic s'r adoptemun
., ',, ,'rr':lieent,r".Vi_l.resle si rai precis:
Ia once idce actuali ri
si
renunldm
(ld
lrcbuie
\;dcrc e\clusn.
t{ni |
cu monu'
conlcmporanr
penfu
de\cni
a
carc
triim.
.,rrrrrrrrtinrpulin
cu
oamenti
aD
constuxrt
carc
I
anistii
cu
re\l.rurim.
curc
il
ir'rtul rt
.,,'f I r;r locuir'l'rebuie \:r eunoallcn1prolundloale proccdeeleartei'
(n,l,,rr in pfincip lclc salecpoci. ci si in cutaresau cu(arepenoada
ru..rrui sccol. in vr!.tn t.\fttbilitii tlu'n tub|ie a un?i itllregt
"
u
t''.i tt
t,t t,1 1 th ,t l m d u 'r y'1 '
t ', , t . t i t h - t t I t , f t i 'i h .
r i t .l l r ti r
'. t ' r h t \ t t t i \ '1 t 1 i . tt l 't;tttI

\l Pti i

.!t'tr tIr I"'

5 1 ' o tt\tttn ctt\t\'1 '

e'l'ri
punrrernrobl(mrirrrr(nli(irrlri
r,' .. o'::ie r. tt',''inr
(urc'
"i"r
\i
ru'rr
lur
Ji.in:'rrlrririrr(r
,. r,nrrrrircLrrurr))onrrnr(nr
'i
Iui istorici 5i
!.rr!'\euli m.ri litziu. nu coincidecu aulcnticilalca
r,l*,1,'!icil Se poate inlr adrlir tircc ab$aclie dc epocal N{etoda
riri de rcconstituirese poatetranspuncde l:t domeniulStiinlclor
"itrr
,lrrrxlc l.I cel al .rdci] Acclte I'ntcbiri nu sint abordac Poslulind
t"",rl'rlil:rrerunci re\(auriri lidele 5i a unei copii pc careperfecliunea
1",, r.'.c Ac nedeoschit.liancezii inalt:rla rans de adcvtunnnciuM
,l llll(irlii dc ltuskin li N{onis !i dezviluie pDvilegiul pe care ei.il
r,,r,lJ ralolrlor m.nrofiei istoficc' in rapon cu cele ale mclnoner
il,1|l!. si alc fblosirii pioa\e in acel !i spirit- in tinp ce Lnticii cu
r{ rrrr.Ilir numitc refoiosin ale cdificiilor vechi.frarcezii tind' mar
;1,ri.rhri (lccil englezii. sil tirvorizezomuzeificarca rnorunrentelor
r.,r,ir,c Vilci Lezt;ri llri reticcnlebgica acestei'rtitudinialuncicind

1t1

AI I]GORIAPATRII{ONII'LL
I
rcgreti cii catcdlrlelc noasre conlinuA si scrveascacultulLrj.
''tolu,inl (.re un
n.L,b.e^..
!en d( \andrtisr t(jrr.N n(,r,ntite.
ruin(Ji \i ,iererrurcJ,,J
rproap( lir tcl (.. n (l(\.r.lrrc hrull ! ...
A(eJ,ri nJlilri ., xtitudinrlur,i (n||rpojt:,rncllteto,
rrre . , ,,
fmr u \4a r BrilJnii in rrJte c Je rc\rrurrrr.DU
r,e decrlo ,1 ,
gencrrli Am clutrt sa r(pere,/ripun rdealu:ilenJint(.Am n. l
rnrr.i.lin\c\(epriile\r l'r/rrrilct ni|lr A(l c\i.r,,r in \nptrdfi .
lui Vioilet lc Duc. cum o arari de atrtcl ercmplut lui c_ Scoft.
paftizanilorsii eclcriologisti.La lel. in Fftrnta.MonlatembeltI . I
|
\ingurr rpdri i, rJiolos,c ,cri?j;\/r
in prgrnr cu Jf
ru\lini(n('. \r,llel-L-Duc. pe crr( Ru.r,rn.r iom. nu r: o,n(ioo(r,,red(r-l \urbr de rru.-u Je J tdr.cr(Jirr . a fn.r'_l
public-cu subrililale.
dc an miri arhi(ec{i
cnglezi,,intimp ce l\It,,,
era laxat de fetilism ii lrar in zeflcnea fdri rncDajamcnie
de cLtr,,
riall"rl,J
d. 1., llt. B il,l,i . In mod umotog.< .orreaurt-rr ,
ql(\indrii Il8 rDrnie l8<t ) LJeWrll,i I
M,rr , (:,tre l/r,r,/.
lo.l"irnedrnr
rrflLIu'ifl publi. u de &1ft $tht.tt, t tn,,.
/,/,/ ..Jr ft\lJuflril( lur \iollet le-bLr.uu to\r,jnrlr/Jtesr (ri.l
Jlri \rurarc rn(.1,lin lx.ll. dc Didron in rt(.rt(.l/,,,,L..,/
alogr./res.cu mult inainreca r\naroleFrance' s:i {e ocupede ace.,.
Nu riminc mai putin a{le\'ararci doctfina lui Rusiin s a ni.. ,,
ri.a inflorit in Anglia. ru in alri parte.!i cii Fra0(a.in nasura in .. :,
r$rProIcJamonumenlcle.urma in cea mai Dtarcpartc preceptele ,
Viollet lc Duc. Cu,n ii Ruskin insusi a iDtctcsn",dcirinul ace,r
anlagonismdocuinrl cr.r prcvjzibiLCe pulea face reTasenrimerl.,,
a liisirii pftrdi imblrrinirii ($i pieiii). cu conrplexetesale fires( ,
ce pivetle consolidarea.imporriva proieclului raional;sl
spec@clar al arhireclilor si isroricibr inlervcnlionisti? Eur,,
intreagi era Sata sii adere la ideilc lui Vjollct,le-Duc. Ace.. ,
intilneaumai ales aspira(iileistoricislcale rcrit.uralorilorlbrmar
r:lril(Je limb Scrm.)r .r rte hu"olter(entrul(

Sinteze
Ori(e domeniurl cunorrsrenr
pe c:rledr.u se idr(tilur pre
rfrr|..r conc(plelor.denre|\urilor.i prni(cl(.1,,r
,rle. Dr\rft.,

t1 8

I5ToRIC
}IONI]T!E^'TL:LLTI
CONS,\CRAREA
r, ,r! rtr ale conscrlifii $i reslaurariimonum.nrekrrrsloncc nu au
t r .\Lcptie. Dupi opcfa lbndatoarea primei Sencralii.a urmat.]a
',r
crilici li complcxi
t,r.rrrlsccoluhi.o rllcclicsecund:r.
ttttrolo de Ruskhti Violk! le'Duc
In lJ din ultimul sttn itl secoluluiXTX- hcgcnroniadoclrinei lui
\r,,ll.r lc Duc inccpe si fie zdruncinali dc un demcrs mai
1,,r,(h:rl()r.mai nuanlat$i chiar mai bine n bnnat. d.rlonti progre'
l,'r :rheologici Si istofiei arlci. Aceasli onentareI lrccul rn prac
r' ,r rret. inlr un mod tlnonim li aprcapcpe rscuns A rost totulr
,1,l|!rrr'i.pusi in opedi\ii tlpiraii cu stdllucirede un om a cdrui operi
( inrillo Boito'''( lE35-1911)estcurrl din acci :rrhitecliiulieni
i'.. .r 5i Gio\annoni pcntru generaliarrm:rloarc.datoreaziorigi
'
Irlrr.rlcr operei ri iduilor lor unei lbmatii firr:i cgal ir Frania si in
tr',rt,rihlcacelorlalte1iri. Inginer.arhitecrli isloric il anei- comper, rtclc saleii pernil si sc sitDezela articulatiaa doutrlumi dcvcnite
.rr,,'rrc:lumeiartci. trecuti si Prtzentd.lrmca rnodernititii tehnice'
principijlc lui Viollci leDuc
lr ltalia, ca 5j in alte pi4i.
firt' iiserd maiorilatea afilor restaudri. in specillLla Floren(a_
r, rrrrrusi NeaoolcundeRuskin si Morris lc atacrse[ in mod direcl
t ,'rrtnuriatcu'accstcdoualdoclrine antasonice.tsoito inprumutit ce
, .r,ri bur din fiecare pcntru a extragc.in scrierilc sale. o sinlcd
.rl,rrh pe care.de ahlcl. nu o Yalplica intotde:lunlin propriile sale
ll,,ilo a ajuns si lbrmulezeun ansambludc dircctivepentru
,,,"'"rta-'a .:i reslirllrlrcamon mcntelorisloricc"' cu ocazia a
ate inginefilor.rcunite h Milano li
rr.r L,rngreseinlernalionale
l("'|t' intre 1879!i 1886.Aceslcaau fost inlcgratein lcgca itali
rrrr ,lin 1909.G. Ciovannonifacc referifesi aderl la ele firi rez,rrr,cnrd. in 1931. face biianlul "restaurlrii il lierc a Inonutrr-rrclor in Italia r'n cltdrul Conferintei dc la Atena- Clu toate
i.r.r. demersuldialectical lui Iloito nu se dezv;Iluicnicdiefimai
o restau
l,l|n .! in eseulscris:iub ibrmi de dialog. 'Conservarc

119

UI IS,I.ORI(:
CO]\SACR\RE\IIONIII\IENTL'I

AI.F,CORL\
PAIRIMONILILUI
mre . care a aparul in culegercas Qrr.r/irrti pmrittu di l,.llL ,
in l8c):1.
Aici, alrloruldi nltcmltiv cuvintullir doi praclicieni:
urrulirl,
ideile lui Viollet-le-l)uc. pe care il inlocri 5i citcazi in rnai .l
rinduri. iar ccl:ilalt. alk ?go-ul lui Boi(). le crilici slLuindu\
argumenleimprumutatcdc h Ru\kin 5i l\'lorris (alc ciiror nunr, ,
sinl Drerlionak).Boito conslruielreprogrc\i! propria sa docrrin.,i
Concepl;a sa d conscrvare a r))onurnenrelor.londrLtli
noFunc de alrlcnlicitate.
o daloreaztrlui Ruskin Si Morfi\ \,'
trehuicsii pistrim doaf patinaedificiilorantice.ci rl rdausl
succesi\ccu carelc- iDcircailinlpul: aderiratestratificiri..,.:
panbilc cu aceleaalc scoanejlcrcltre.pe carc Viollet-lcDrL,
osiDde5rcliri scrupul. La fel. rcspeclul aulcnlicirdtii rrcbui..
rcc ze coDceptia falcontologisti . dlrp.i carc Viollet reconsoLr
piirljledispiruterle cdilicijlor,si inci si mai mull tipologias( l
lici. rceastaslirsiDd.irr polida anumilor decl:rraiiiconlrirrc.prif .
facc si nu fic rccunosculcaracterulsingularai ficcr'irui|),irl
Dxr imprcuni cu \/ioller-le-Duc.inpotri\a lui Ruskirl
Morf)s.Boiro susliDeprioritalea
pre^ntului fati dc trcc0t\i rfrrr
legiliDrilatea
renauririi.Desigur.aceasta
nu leprezintddccirulrlr .
solrtic. I nu trcbuic pfucticali decit ll| .rr,?r?r.r.cind lorle r:.
(inlretinere.
hltc rnijloacede sal\'girfLiare
consolidarc.
rcp ratii r.
expuscvcdefii) au csLrirtAtunci- e \e do!edestencc'csrul
indispcnsabilul
complemental unei conscr\iri al circi pfo!..
insofi nu poale exista l:far ea
Atinnarca coeziunii cclor doui Doliuni.pc care Ru(kif ,
MorTisle consideru incoinpatibile
si pe cafeViollct le-Duclc . .
dca sinonirnc.conduccla o conceplicco|nplexidcsprcfe\trur.r
Ccr nrai marcdificuitatccoDstiin a ili intii si eraluezicu jn\r. ,
necc!rlateasau oportunitatcaintenenlici. sa o localilezi. ..
detcrmini natura si inrporlanta.Odrti recuno\cut pfin.il l
reslaur:irii. ea trcbuie \i lii cisli.ee legilinilatea Pcnlrlr lcer.r
trebuic !i estesulicienl ca ea si lle fecurosculadrept cc0.tce e.
Camclcrulraporlal.irccjdenlal,
orlopedical lucririi trcbuiclnrf..,r
in nrod iii{i$. Nu lrcbuie in nici uD o.rz si lrcacri drepl ori!if.
Nerutcnticilatea pirlii festauratc lrebuie si poati fi dcosei. ,

120

t,,,r " r,ri\uc Ll! ninil< origin.'lq-rle'Jrtrciulrrilrrtre unerpunefi

r. ct irinJ lr Inulrinlc 'triliiri: Inireriale
.
'i., 'n-t.|l'.,*
'"
de accler alc monumcntuluioriginar'
diltrili
culJare
'rrt.rrrr.
in'.rrprir
'r 'cnrrre\rmholi((
,r,,r''r.r rr( oJrtrlerc\lauri,le3 un'!
Jrlr/rre' lo('rl; \i in
i" .,,"',i ,""aiirrt, 'r darelr i'rret\.rrlrrlor'
ir lbtogtafiilor
special
l',',.,. :r infonnariilor neccsare ri. in
Donumenlu
i
apropicrer
,t,r,rrrelor taze tlc operatii. conservarca
"
a
inlocuit
lc
r,,' .' ,r'ror pi(i pc care feslaurare
11 ,lr aitd oarlc. Boito nu fectrnoaitenumai cii oricc intervcnlie
. 'l , r r , ( t L I r l i

.6.rprr rlnJ

Tr n n l l m cn l l fe b d r ' 'a

l l c n c'e 'd l m ( n l e

d,n epl.'r in
,i.:,.,.,,, ,,,,,."'i dc ,rtul. r(hnr(il( :i ,re.tcrueurrl.:
modul
idcntic
,.,', ., iost intrcprinsi El deplingc.pe lingi 'ceasta
rrci
Ll(
\r
propunt'
d'!cf\(
'l' r'.,r.'r..,ptrriru "nrrn.nr.tu,
'ipuri
l
Inor'
ihnrLl3rL
PrnIJ
iuni srilrrl.r \ir.l.r cdrli(irlor
I'r,
''"nrie
in
si
aibi
crre
urhu'}bgiit
ur|r.lt din Antichitatc. o feslirurire
r. inrintc de lo:rtc eriaclilrtcaftiinlifici ii. in caz clercconslr
',,lt
r,r[. .()nsiderilnulnai masasi volumul. lisind cumvain alb trat|rc't
nrr,rl.tclor si ir omamentalici lor: pcntru monunlentelcgollce o
,, i',r'r.ircp;r,rrar,,i crre 'J 'ndtePrr(lonul mJrrle' :^upra'(h(lL
r'\tur lrrtpulul
r,r,",.,'riurii r ((hrr.i.rrur'lr'ind pr.rdrder<n^r:rrrr
clasiccli
pcntru
nonunrentclc
i.','i,',,*i ii decorul)rin siinit.
in
editcii
de
serDlrt
s'r
dn'
care
alii
t',,,,u.. o restaLrr'.rre
'1fii(1
J.: r(r:rrhl(r illl(l'Jlrlrll"l d' \til
( {r'rflei< \lc rrlrentcrtrte.
Borru
lur
'l nrrnrb)/ili I(:r''rl'ir;r.J d;{i
I t,u rcrrr.i'
',.r',,".'Lii
dc reguli care rtr Ibit modulaterr
I:l a enu;l.rl un ansainblLr
'.,'t,trart
',lrr.'
c:r urri:rre a distruscrilof cruzate de conflictelc armalc'
cu primul rizboi mondial.ri oda6 cu c\olulia rchnicilor
rru,l|lincl
.,u'.r'rr,:rivc.
dar clrc rimin valabilein c\enti
\t,,i\ Ritgl: o ro]ltibttlicintt,li
t ) ,)p.ri de rcileclie mai ambilioasr.cu prilire l ansamblulati'
hr|,,,|,;r \i conduilelorlcgate d0 noliuneadc nn)nunlcntisbnc ir
t,"r rnrplinitarla nrceputuisecolului XX dc marelc istoric dc al1il
cra prcgihtpentruun ast
,,
;\lois Ricql (1858 I905)" Acest.r
'*/
jurist
fibsol si istoricii prin
de
l, I ,l ,iernerspri-ntripla sa forma(ic

l zl

col\s \cR\REA \lo\t \IE\-ILl-L l ISlORIC

r\LEGORIP.\TRL\
toN]I I-('I
expcienl.l concrcti pe c re i dobiDdiro in caljllrtcde con\e.\.
In 1902.Ricgl a fosr nunlir prc5edintetc
Conxsieirui.,.
Donumentclorisrcriceii insircinal si schilczeo noui le!1. I
pentm conscrvarcirnonumenlclo. un an mai rirTiu .rpire.r_ir
dc introducerc la acc:ite mdsuri juridice. ,.'r /r,, ,
DenkDnlkt!1t!^
\Lc Cult" t odcrne/.!,,o/rrrr.,..,r ). Acesr
opuscul estc o lu1rlarede lemelic. Et nrobitizcazi inir.
cunoastcre
sr erpcfrenlialc rsroriculuide artl ti ale conscr\.,
lui de rizeupentrua i lcprindeo xnalizr:r
crtica noliuJr
nronumcnlisloric.Acesranu estcabordrrdorr inrr o opriclifr
sionali. cr aceea u lui Boilo. l\'tonumentlrlisroric csie trui.
obiecl social si lilo\olic. In\eslign(iasen:rlui sau sen!L:
alribuite dc socieralemonunenrLrhti
inoflc permite e.r si|: ,
intemcierca
unci practici.Dc undc dublul dcnrersjst()ic si r ,,
Cel djDlii Itjcsi \tabilcrretird ambiguilare
di\rincriape cr.r.
irn incclcAt s-o dczvoit intfe monllDrenlsi ntonumcDtulistor , ,
cdrui apnfilic o silLleazi.in uircla ri uri. in Italil sccol tui X\ I I
e\tc si ccl dintii clfe definctremonumenlulisroficprin \.rlor;1.
carc accslira lbst l)rvestirdo-ir luDgnljsronei. ii intocnretle iJj\
tlrrul si i stabilesrcnomcncl.itura
Anrlil sa este \rructurariipc orroziliadiDlrc doui c.[csor
\,,1^n.I n\.le z,.e .lr.cnrrr-,,iar. r t
de trccut lii inplici memofii_Celclalrc.numite dc .collenrporu,,
lJt. l(;, {.r",r./,r.,,r/,. irlrrfri pre/( tulrl
4,1:rer\rruLluri duale (^rL,ou1Jedr\rirhli:, n( (art (r J
hrat-o dnl bcl$ug.dinfe ! k)n peniru iqrorieii isroriaal1eipc l,
piie ti valod de ail pc de alta"'.Dar Riegl nu s-r oprit rici El a
dcscrissi inscrisde indati prinrre val()ril.-de rcuremorarcuna D,,
pc carc o rdle aparindin a douajumilhre a liecolLrlui
XIX si pc ,
o numellc vitloarcLievechilne Accastaline dc \irsta jlronumLl
lui $i de u nele pe curerimpul nu incctcazisi i lc jmpriDre:astftl
..r.rs ercr
ji.i\'\re r(.i.muta ir
're r!fl.. pri rr-urrsrnrr.rcnr
lrarzitivilillea crealijlor omcDeiri al cauor sfirfil estc dcglad!l
rDevilabili ce r:imiDc.cu ro.le acestea.singurn Doasrricel1irudl
Spredeoscbirede valoareaislorici ce dcpindede cunoaltcre.rcc r.
llloni de vechimecsre inediat pcrcepribildt cirre ficc r.. Eir

122

-luluror. siric vxlabiliipcntrutoti []ri

,. ', ,1,rI rdrcs scnsibilitarlii
'- .,,',,
nuDelelui Ruskh E\tc clnr' totuli'
nentioncari
rrl.:"r
"i,
, ,', ,'... ., dc \dhim( (are \rr\.rlr in nri\$lr rrro'rumtnltlor
, , n i r '. '

D l o J r i r . r l . l l l :e

ftr (

o Jl t( u n r o Jl l e i e r xl ^ Jr e ' r u 'u n u l l a

I ri, r.,r. iDsi senrnilicaliator elttetb']rtediferiti: Ru\kin llxlilcxzi

,, erici si cauli si inlpuni conccntiasu moralda\upla monu
-,,r",
i'" ur,'trrrLrllcisocietili pc cdreprcpriile lendi(c o antreneaz'rn scns
Privrfea]|u asupru
pleaci!.dmpotrili. dc li o conslLr(rrL"
.
". , lirrll
vrloarer de
cn: alra:islorici. nu normaii\':-L
--,,,.,i'-iiai'.iiir"
o
,, ln,,! ir tnonumcnluluiinodc nu esle pentruel un legimlnt cr
ol'ictri'
prcznrli
se
,.'r,,.,i,: tlnaut nc,-jto.it in carc ace^sti Yalo0re
;" sleoferii aproplierii nasclor (Mrrrsr'rr) sed(c(ia
:,.;;;,,,i,,.,i ;
va
*,,,"., 1'. careo erercitii nsupraacesloralasi si se prcvadi ca cir
XX
secolul
in
istoric
tr ,,,l,',ric!idominanli a monurnentului
nu e mai pulin bogali ii
\ ,l,ftrrcatcgorie(ce3?ttfurls\ti,Jte)
rlrturidcttir'\(rnd<nld--\:rroJ
I'r.
rd.r
inrr
.r,r,,, ,in.,r.i
J((ri nrirna
n rir(\lIi t loJr( '|t' lolo'rrrrri 'r lirri
,, ,. .'i.'tt.n'.ef 'f.
'nr:trerialc
'..fJd(
de utilizarc pfaclici a rn)numcntclor'
,r. ,,'",iiriif"
fiiri cdlificrti\ ' pcntn Riegl acca\ti
r' ,,',.,i'.i'i"t*ra t,-"-cntulri
ci
,.1,,.,'. .|c iolosinli eslc inerentaoricirui nr()Dumentisloric fie
cI
tic
strivechi
functiuDilc
'ru
,r , r,.r\lrrlrolul menorial originar ii
dc tblosinlii
,",,1,i ,,f,"f. noi. irclusi! mlzcogr'tfice Lipsa \alofii
'r
i.r, ,,,rcriul carc dislingenonunrentuldc ruinelearhcologrce
pre!
,.,,,,,.,,f,'"." eslccsentiilmenl.istorici fi dc o ruiDl al carei
rlrrrrr.hinr' Cir pr:tr'ri '"1'"1c3 de 'rtri'
,,' ,',". .*"'i.,it.""
c- r{Lr
ir,, l,',l..Lornp,.n( In J"u:, (rrie'rrir' Prirrr'rcrlilxrr5
scn\i
acc'!'sibilii
artisriiii vcchi r:imasi
,,,,' . r lil.ti. p'i*"
t'
N'
r/''
nourrre
\ululr(
\i(
\ -.alici
Jotr:r.r)urnrr.r
u*.l.ni.
'
rrr
iirr.ar(J
clorr
r
ne'JrcrJrd
'"r,,.,',i
.', ';;
if
"pc
frna\Prri 'i
";.;; o atrtudinemiienari carc atribLlienoului o incontcrtn
ce
'"u '.',lin,,
t,rt,r\lD.fiorilatel\upru vcchiuluil. l ln ochii multirnii nunlir
mai
."i t'"n'n. "' Aceasti viLloareenc cu atit
:;i. ;ii,' .i il,
in
ciudaunilersalililiipc careRiegl i o atribtrre'
cit.
*r"'e'rnri cu
U".i dreptxie.ca ru a f;51 niciodat'rpusd r'n e\i
i,i,.' i",r,,rafi
.tr cl.rril.J(iruirrrellri
".
'h nr.,rri.rde.errrrr.tlJ
i",,iiza rLrinicsr dezviluieaiadafexiscntelesimuitaneli cor
istoricde a lurguL
|.r|l(lorii cu carcl fost incircat nronumcntul
ceii mai rectnla'
\cchirne'
de
valoarea
.,,,,r"tut.in mod logic.

ALE(N)RI.\P.{TRINION
Itn-LTI
excludc\alo rende noutalcnui amenintindsi \aloa.eadc lolosir .
\aloareaistoricJ"D:lr \'aloarcade folosind sc imporri\e5tefoafl. . I
sea\alorii dc aAi relativeSi \alorii istorice Accsteconfl;cre.scirI ,
dejade Bo;lo iD domeniulrestaurifuii.
se manitcsdsi de indari c. .
rorba de refolosirccu ti. in plat mai general.odati cu clasarearrr,
mcnlehr istoricc.Riegl arati ci cle loiufi nu sint de ne.eTol\i
dcpind,de fapt.dc comproDisur.ncgociabilein fiecarccazparlr! .,'
in limc(ie de starcanroDumeDtulDi
ii de conrexrulsocialsi culrL]l..
carc cl se prezinti ADtljza axiologici a istoricuhi vicncz intenx ..
o conccplie ne-dognuliciiti relativisl.d monumentuluiistui..
annoniccu relativismulpc care I a introdusin studiiledc isloil I
ln$ D(
ndenN Dotk fttlkkltut nu propune doar o urrf ,
citici penlru udnrinistratorti rcstaurator.B\,aluindpondereas!r ,
ticii a monumcnluluiistor'ic.lucrareao prezinli crpe o problerl
societitii. o cheie intrcbirilor pfivitoare la devenireasociclu
modeme.lnstiluli in numclc c'iireia|orbe:tc ii interice lui R,
to.muliri foaric prccire $i explicitc.Et nu poate.mai ules.si aT.,
cd. inlr o societalcin trlnTilie ca cca in care taicne. \aloare.
vcchime tinde sd rscdieze cpalilrLsocial care cra ocupat in il
tradifonnl de rcligic. Ioturi accstac sensuldar culintuhi cu
titlul lucdrii :alc.
Pcnlru ce lcestc prcl:icirorii e\tclicc ale \alorii dc \echi|.
pentru cc irceasriifc'r\o.rrc nla\ivi ii in crelrere in jurul ln,, ,
\L\hr 'PeI|rnrirlit,t'lrli,ctuJl.Rr(:'l pd-e\r rnlr(.p(.
menrelor
aceeaii scar:isoci.rlii.dar in pl1)priulsdu cimp nemorial. anlli/,
din lucrarcr r/.lr lJnb?htrycnin dtt
canulia scrisi dou.t/. ,
^,u/rr'.
de ani mai iir'ziu de corrterrponrDul
siu
liencr. Sigmrnd FrcLr(l\r
incapeindoiali c:i Riegl Du a lost citii in acestiel in epoc5.dr . L
icl nici mai tilziu. Tl)luii. o lom vedeamai incolo. daci:r\L
puteir concepc
palrinn)njul
i\loric.o lircemplecindde la ciil slr
(on{fice deschircdc el ii Du t olem. Det&,]|rlkttlnts.

Opcra lui Boito ti. m i rrnplu. ccu a lui Riegl. ararii ..L
cumpinasecolelorXIX $i XX consen'area
monumentclor
isr\i,
dobindiscllalutul de disciplinii pe care numai prnereain dis.Ll
conceptelor\i procedeclors.rlepureasi i I confefe-

r24

Co\S\CRlRhA NtONU}l[NTI'l-LlIS'IORIC
.\.crdit abordarecrilici incheia o dclimitare cimpulu; spalio
r'
al morumenlelor istorice c.rrc.incepindcu \fit5itul anilor
'ltrtrirl
rxr,lr.prczenta.cel pulin in teorie si vinurl. aproapcacelealrconfu
.rifi astazi.A,tJ itpolDgicriincludeadela arhitccturaminorb li
.,,t(|l
urbar Anr].rrroldgi.d riminea mrirginiti. in avrl' dc tronl'
r,',.r rdustrializdni.Dar in amontc. limitele s.tlc erru ilr lnod con,rit|| irrp;nse mai departede muncaarheologibr fi .r paleognfilor
l', {,)per ifile lui Champollionau permisconfcrifeAunei sldri civile
!r Lrici idenritdtimonumenlclorEgiptului. a ctrror enigmi ii fasci
r,s. in zadarpc anticari.,{poi a fost findul celor din N{csopotanit
l, r'|lul din lcrusalimpirisca $i el lunca lcgendeiin schi bul unei
rr,rtrri(iislorice.ti la fel s:r intimplrt cu vestigiilccivilizaliilor
parlc. ccl
1r',r,rhclcne.Aro dc dr,fir.d,?delenisc monditlli. Pc de o
(lndia.
Inclochina.
,l rdcsea cu ocazia erpansiunii coloniirle
\lreriea latiDa).arheologia\i einograiiaoccidcnt lc anexaumonLr
(r.nrr alc unor civiliTalii irdepdrlate cllre nu rnai aparlrneau
Pe dc alti pane. conccptuldenonument
\',rt(tildtii medilcraneene.
lui pdtmnseserirdincok) dc dolneniui
si
in\lilulionalizarea
r\r,'re
, u'of.an sau tenloriile supusclui.
tiu toateacestcanu trebuiee\agerati imponaniairnumitoridei si
i,trrnrirorerpericnteanticipaloare.dar puncluale.ilP;inrlcin timpul
tNr!,rdei de consacrarea monumenluluiistoric: ele nu au afectatilr
tr,'lUnzimepracticilede consenarecitrc au rtrnrasaprorpe ideDlice
,h ,r lunsulunui recolaprorimativ.inlrc 1860ri 1960
intrladcvir. pinii ctrc anii 1960. conserv rca monumenlelor
r',r,rrLccontinui sii pri\easci esentialncntemarileedificii religioasc
,r , rrilc (cu excludirca celor din sccolulXIX). Rcstnurare rimine
,.1 nrai ade\ea lidcld principiilor lui Viollet-lc-Duc doar ci, sub
rrll||'jrt(aunof arhcologi,ea nu sc mai ofienteilzilspreo reconsl]tulre
,lrr;r;rnrodelLrlolerit la origine. pcntru antichiltrtilcclxsice.dc praca arhiteclilor !i anticarilor Valoarcade vechrmenu
rr'n (lesenataL
\r'htugir nultimile cu rapidjtatea pres0pusi de Ricgi Desigur'
rr.riLlctur se democratizeaziin Anglit Aici se creazi pnma agenlre
rrrr\lici. Cook s. care exploateazi mai alcs siturile lcgcndnredin
intem
lfrt)l unde.in 1907.PierreLoti'' se plingcde inrpldntarea
indis
rbundenta
piran1idclor
de
recinehtea
hoteluri
in
ii
de
1r''irrrl
,rrri ir lurislilor. Dar lotul este relali! 5r e lorba clc monumenlc
r..r,rr.c dc exceptie.in Europa.in ciuda canrplniilor nalionaleduse

125

ALEC,ORIAPAIRMONII]L{'I

de la inceputul secolului ale societe! privat, ca Touring Club in

FranF, in ciuda creedi de cire sraol ltatan, in anii 19j0. a url6l
refele de exploatare a operelor aleafie veche intr o tarx care fuscsc
pdmintulde bailind al monuomtului isloric. -eristrrul flrltural. ,tu
iti cSpataseincd numelq et dmine privilegiut elirist at unui medru
sociallimirat. insdrit Sicultivat.gupindu i pe aceiacare. mai tirliu,
vor lr numrh 'mostenilorij' " . MotrdializareainsriruFotral;a monr,.
menruluj istoric. at de doriG de Ruskin $i Morris. nu progreseu/!
de loc. Dacd. exceptie remarcabil5.conceptuj qi practica"lui .int
intoduse in Japonia incd ditr anii 1870, in cadrut deschiderii Mcirr
caFe insdtuliile si valorile Europei"".acesteanu dobindescdreotrlc
celitenif in SlaLeieUdte decil dupi cel de al doijea rAzboimonttr.
al. odad cu crearea lw Nanonol Trust lor historir preservaion" .
Prima co erinta itrtemaliooal; cu privire ia mooumenr(lc
rsloricearc loc numai in t931, la Atena Doi ani inainteacelei r
CIAM care, itr acolea$ilocuri, va elabom celebm Cartx de la Aten ,
confbin{a a fost ocazia de a ridica chestiunearelatiilor dintre monu.
meDlelevechi ti ora+.$i de a dezvollape acestsubiectidei si omDU.
neri opuse )i 'Loacelasi rimp. in m'jte privitrte- rnai avatrsate'frdecil
cele ale Carrel Dar acesreconcepFrnovaloareau primit o publici.
lar limil2la Cle au fosr formulateta perileriacongresului.iae enr
consaqat, in pdncipiu, pmblemelor tehnice ale conserverii
$i
restaudrii $i ai cfuui participa4i emu cu tofii efiopeni Cit privelrc
organizaljacdre care mergeaudorintele lui Ruskjn iD articolul sJr
drn 1854despreCrysbl Palac.ea a vdzut l'min, zilei sub o ahil
folrne, exact o sutd de ani mai tirziq pe 19 decenbrie 1954, odati
cu Convenfia culturald europeald a Consiliului Ewopei
ln sffrqit, critica qi relarivismul lui Riegl sinr departe de a impunc
practicile patimoniului istoric $i cu atit mai putin
@agogia sa_,alc
carei baze le ar fi putut constitui
hin afirmarea senind a certitudinilor sale intelecnrale si a viziu.
nii \als.6\upra irroriei universale.precum $i prin aoploarea reali7arflor.tuogapmoada de coosacTalra mooumeotuluiistoriccoolnc
asadarDumaigermenii orieodrilor Si intrebdrilorce caracterizear,l
perioaalaactuaH.

126

INVENTAREA PATRIMONIULUI TJRBAN

carea avutIa vremealui tol atltiaduimaniSi lir lrt

. Haussmann,
de feluriti^ca$i asdzi.a respinsacuzatiadc va;dalis;
F ;a; ;.,
aduceau
citiva iubiloriai vechiuluiparis:..Dar.oamenibuni.crr.
din.fundulbibliotecilor
voastre,
pEretia nu fi vdzulnimicldin slJr...,
de,rnsalubritate
a vechiuluiparisSidin metamorfoza
pmdusdl.crr.qr
macarun vechimonument
demnde inreres.
un edificiupretiosl--ri
tru art?l. inleresantpcntn amintirile ce le poantr.pe care admini,
tralu mease-lfi dislrus.saudecaresesefi ocupat.altfelde.it pcrl
tru a-l deSajaSi punc.inEloare cit se poate,in ceamai frumi.ri
pe6pctrva
cu plitinlS'."Baronulem de bllndcredint,Siii datorr,I
intr-adevtriconservarca
a numeroase
edilicii care,ca Sainl_Gcr
mainl'Auxerrois,erausonitedemolfuii.ln acestsens,acestburgh./
luminateraintrutotulun contemporan
al lui Mrimeecu caredii,lr
rer se rntltneaii iD anturaiulimDtrraolui.
el a distrui.in numeleigienei.al circulalici,l
..Cu loateacestea.
chiaral estericii.bucetiinrregidin vechiullejut at parisuluiDar ,r
om
celorcare.in epoe,r
1t:l:tonri tranla al vremurilor:majoritatea
aparau
monumentele
trecutuluicu ceamai multdco;\irl
gere5i energieeraudeacord$i cu necesitatea
uneimodemizrrira(,i
carca ora$ebrvechi$i a-tsululuilor. Astfel.Cuilhermypublici irl
ta)J Dn lnnCtuirearchCologique
de pais in careface un invenr.,,
mtnullosal tuturor monumentelor
individuale.F care Ie siml(.
amenintated vremurile noi. fiire a se preocupain
nici un fel (t(
ansarnDrun-$r
de_lesutul
urbanpropriuzis ThdopbileGautier,carr
preta(eazt
in acela$ian canealui E Foumierdeiprevechiulpari,
nu se poateimpiedica s, salutedisparilia acestuiparis demolatcil

un oroqres: Parisul modemar fi imposibil in Parisulde odini! 1...1.Civilizatiaisi croiestelargi bulevardeprin inNnecosul
al strddutelor. rtrscrucilor, fundetutilor vechiului ora$;
caselea$acum pionierul din Americadoboardarborii 1..1.
rile outredese sumtr pntru a llsa si aparl din dhdrntrluri
inFa odati cu aerul.iar
inle demnepentruom. in carc strntrtatea
snineodatdcu luminasoarclui" PentruHdussmam,ca ii
de marcddin epocl'
Gautierii pntrutoatespiritele fmnceT-e
El nu percePe
autonom
nu existi ca obiect patrimonial
a lraficului,
salubriutii,
in
calea
ile cartiere.decft ca obs;cole
degajare.
care
trebuie
Eecutului
aontempldriimonumentelor
carea batjocoril
lnsusi'VictorHugo.PoetulParisuluimedicval.
bulehaussmamiene
cruzimestrtrpungirilE
$i monotonia-noilor
ale capitilei. nu se ridice niciodatl in anicolele sau interiile sale de la Comisia monumenteloristoriceimpotflla t&nsii senedle a tesutului vechilor ora$e.Ca $i colegul sdu
eniben, el se hdrgine$le,dactr e cazul, str propundciteva
ieri de drumuri proiectite cu scopulde a cruta,nicidecumconti_
"Asdel la Dinan,
tltea unui ansambluurban,ci un monument:
mic oml din Brctagne,undenu trec poatenici douazecide
pe zi, nu s-a dont oar, pentrua ld'rgio strad?ldincele mai
r circulate,distrugereafrumoaseifaladea ospiciului $i a bisedintrecelemai neobiFuileal acestortinusale.un monument
s-a vtzut mutilad ln mod
d? t...1La Dijon, bisricaSaint-Jean
nici
rnaipufin,cum s-artdia
6inos:i s-atliat corul.nici mai mult
un
zid
carc leagdcele doud
copac,
iar
nefolositoarca unui
pentru
Nu se pmcedeaz?l
pavajul
trisuri.
nava
de
hnsepte sepaO
cu celerelipublice
seami
mai
cu
decit;u
monumentele
ii
t fel
private
cind
vorba
interese
de
daca
ar
fi
totul
allfel
ar
fi
cu
tlosse:
Alielevecineincurc,la fel sauchiarmai mult dnrmulpublic.aces! e un rtru carc se suportl [...1.La Paris,aprobtrmdin toatl inima
loile strdziale omsului,dar f:ird straccepttrmca ncvoieabsoluttrdis$i Saint-Pieneluqerardm4itelorvechilorbisericiSaint-Landry
primele
ale
istorieicapizile
de
nume
se
leagtr
aleciror
lux'-Boeufs.
fi
fo$
ldcuti
Racine
ar
prelungirea
strdzii
Pudnmai.la
blei; si dac,
absolut
o
linie
nu
factr
incit
str
sdnga.
astfel
mai
la
sau
dlEaola
drcabd de la Odeonpint Ia snadaLa HarPe.credemcd s-ar fi gEsit
o cornpens4ieiodeajunsde mare prin pestraFapregioaseibiserici

128

129

CAMOLUL V

Inventareapatrimoniului urban

I
ll

AIEGORIA PATRIMONIULUI

INVENIAREA PATRIMONIIILUI URBAN

Saint C6me, care, deSipAtali de folosinla sa modemd,nu ar fi ti\l

mai putin singuradin Paris ca veohimesi stil'."
Balzacrezumi indeajunsde bine un sentimentimplicit al Franl.l
epocii lui atunci cind descrie supravietuirea o4e1u1ui cumnde ei
pe un anacrcnism si cind prevede cd vechile olase, condamnare(t.
istorie, nu vor 1i consenate decit in "iconografia lirerarir". Nu s(
poate nega faptul ci mai toli romanticii fmncezi au fost traumari7lll
_largrtorilor
" c:i au viut cu nostalgic
de amenajarile
cum Ji..t,:,1
)i
omle vechial caror larmei .i frumu\elcei le celebraserAin schin.t,
Si acesta este elementul esenlial pentru istoria mentalitdfilor. est(
sigur cii, pentm ei. nu era vorba de un patrimoniu specific, suscejl
tibil a fi pistrat ca un monument istorjc
Din nfiuni ce lin de tradilii cultumle adirci. aceasd atitudinc \ r
meolnut mult timp in Franl4 unde ea inca n a disp;rnt cu adevarirl
Totu$i, notiunea de patrimoniu urban istoric insoliti de un proied d.
conservare s a niscut chiar in epoca lui Haussmann, dar, curn s r
vizut, in Anglia, sub pana lui Ruskin Apoi, ea a cunoscut o evolul(.
si o dezvoltare dificile a dror modalitate meriti a fi analizati
Pentru ce aceasti distanti de Datru sute de a.i intre invenraftr
monumentuluiistoric $i aceeaa onlului istoric? De ce acestadin
urmi a trebuit sAaqtepteatit de mult rimp penrru a fi gindit ca obie.l
al conservirii in she qi nu ca unrl .eductibil la sumamonumentel(r
sale? Numeroti factori au contribuit si intirzie atit obiectivarca. cil
Si siluarea in istorje a spaliului urban: pe de o parte, scara, conr
plexitatea sa, durata indelungatl a mentalitilii care identifica on5ul
cu un nume! cu o comunitate, cu o genealogie, cu o istorie omccunr
personald, dar dminea nepdsdtoarefa,ti de spaliul acestuia; pe ite
alti parte, absenla,inainie de inceputul secolului XIX, a cadastrelu
fi documentelor cartografice fiabile", dificultatea de a descoperI
arhive pdvitoare la modurile de producle $i la rransform;ril.
spaliului urban de-a lungul timpului
Pini in secolul XIX inclusiv, monografiile erudite carc istorises.
despre oraqe nu abordeazi spa(iile lor decit prin intemeditl monu
mentelor, simboluri a circr importanF vatiazi dupl autori $i secol(
Cit privefte studijle istorice, pini in a doua jumxrare a secolului XX .
ele s-au interesatde ora$ din punctul de vedereal insrituliilor salr
juridice, politice !i religioase, al srructurilor economice si sociair
spaflul oraqului este marcle absent F stel de Coulanges trateazl a,

t'ttt,tnliqu" 11864) lim ca vreodaua\:l pomeneascalocurilc ti edi

rlin
de tn\rituliilejuridice5i religroare
hr;rrlcce nu pol fi separare
in
I?r
eloclenl
mai
cu
nimi(
nu
rsle
lL
Prenne
Roma
Oncia ri
dltes tlu Moyen Age Q939), lucrarea sa majori despreorigjnile eco
ice ale fenoienului urban in Occident Si istoria arhitectudj
-Cbiar irloria
linorr oragele Siire nolea,/dcu pefli0enla in lRRs:
cele
mar ne'emni
iuAstri a artei care vorbestedespre0agmeDtele

130

rezervarnici cel mar mic l.c con'rrurir orarelol

;,
iili;;.
lnlrc al doilearizboi moodialfi anii la80. se pol Incanumita le
dl8cterstoricijsi isloricirde arli careau sludralsPlruulurtrxn

Asrnzi. a,sistnmh o infloite a lucrdrilor despremorfologia oralelor

.industriale* $i cea a aglomeririlor din em industrialtr Aceasti

jucat in
hlNare a fosr impulsionatXde studiile urbaneal cdror ml
trebuie
reamintit
|!nc/a uneiverifabileistorii a spatiuluiu$an
istorice a fbst

- Conversia orasului materialin obiect al cunoa$terii

tn)vocal5 de transformareaspatiului uban ca umare a re\olulrcl
hdusrriale:riva'ire traumatici a medjului rradrlional.aparidr alior
i Dentru drumuri ti parcelari Abia atunci. pnn eleclul de
renti si. dupd expresialui PuErn.prin conlra\I.vechiulora!
i"".:'i"',,.i pnm'i .,re lrr! pus
nI\ in
in perspectrva
mr\Decli\5
^e:-- al
,cline
-- obiect
-i investigalici Primii ca.e 1 au
pe
Jormatiunile
criterii
ca
aceleaqi
qi
dupl
au
studiat
I
htrxice
;ai i n fondatorii (arhitecti ti ingineri)
Urb ne cont"-poran.,
"i
ttoii disciplinetcfueia Cerdd ii di numele de urbanisn Acelaii autor
lr,pune cea dutii i\lone grnerala:Jistructuala a ordlului
'
Dar a ouuneotascledin tre(ut Si aldrrl pre/eotuluinu inseamnd
ll r dori conservareacelor dintii lstoria doctrinelor urbanismului $i
0 [nlicarilorlor concrelenu sc conlu0d, nicidecum(u Inrentrred
urbanrsloricsi a prolecleilui. Cu loaleacesleaccle
Dlr;imoniului
loui avenrurisinl sotidare'Fre cd urbanirmul se angajea/ain dis
trulerea ansamblurilorurbirnevechi sau ca incearci sA le p5\lte/('
fbrinatiunite vechi $i au dobrndir idenlitareaconcePlualadlroriu
f0ptului c[ au devenit un obstacol in calea Iiberei desfE riri a noilor
n;dalitlfi de orsadare a spaiiului urban Noflunea de patrimonru
Urban istoric sla constituit in contra-curentul procesului de
llrhanizare dominanl Ea esfe rezultatul unei dialectici a istodei $i a
hloricititii care are la bazi trei reprezentiri (sau abordiri ) succesive
lfe orasului vechi. Voi numi aceste reprczentfui rcspecltv memori'
\ld, istoricd s] istoriald.

131

ALE(JORIA PATRIMONILTLUI

Rprezentareamemoriali
RepreT(nr.rrea
dmtirapr,( rn \n..'tia.uh pJn.ltui Rr{kin in.j ,
inccpululanilor 1860-chiar in lrerncacind deburau.lDarilelucrir j
la Parii. poctuldin Sro'r.r .,/ y.,?i.?se re\ottii si atcieaTi opinia t,
blici impotrivaintencnfiilorcarc lezcaziisirucruravechiloroAc. aa ..
lesutullor Penlruel, accastirexluI'Iestciiinta or$uhi. cceace faceL,l
ca un obiectpal-riinonial
intangibil.ce trcbuieprolejfllncconditiomi
Ruskin estc condusciirrc accitsri luare de pozilie de valoar.r
rolul fc care lc atribuic adritecturii domesticc.cea care constii.L
tcsutul urban.AlAturareasi contilluirarealocuin(clor olodesre.Lt.
lungul canalelor5i srrtilor siDl ccle carc f-acca Venelia.Flor.rr.
Rouen.Oxibrd' si nu fic rcduclibilela sunranarilor lor ediri. ,
relisioasesi civilc, a palaletorii colegiilor1or.rj iac din ac..r,
ansalnbluriu$ane cntititi specificc.
In aceist, iDprejurare. orirful vcchi in in(Fginrc pare si jo!.,
cu adc\'r'lrrt
rolrl de nonumcnl irroric.AceastaesrcLorusio ilu/.
pentru l circr recritlcare Ruskin insusi oferd. prin compaftrir.
nrijloaccle.lnrr-aderar.i^ Th( St c Lantps. care \orbesrc derf.
arhitcclufi ii nu despre ora5. nionumenrul istoric tirnctionr:,
oprot\T((( un nonumcnr inrcnlionalautenlic.Pe dc o parld.,
capdtd irncdirt. iD prezeDt.un rol mcrnorial d rorili valorii ,1,.
pictatecu carec invesril;daf. pc de ald parie.subzisridistanttr
1,,
carc,de Ia Renaitcreinco ce. r)c,alndeprinss o stabilimin rap,,
cu aDtichiliiljle.
Or. "apro pe ca nu sc aplici in carul ora:utL,
lechi cafe .riz, un lcritabil monument.
Fari tl rjunge s: o formuLczee\plicir. Ruskinfact o descoper..
pe carc epocuDoastrSincS nu ir irlccrai sd o redescopefe.
De-a iiLrl
gul sccolelor si civilizariilor. iiirl ca cei care il coDstruiausau
locuiaLrsii fi avLrtintcnriasau sii fi fosl conllienri dc acea\la.orarLi
a jucat rolul rncmorialde monu)uert:obiecr crrc_ paradoxal.nu .,
lbst ridicul in accst scop si carc. ca toate Iechile sarc si ai!,rarfr.
colectivc lradilionaledin lume. posedi. intr-o m:isuri Drai mull \l
mar pulln constringatoare.dubla ci mi.aculoasr putere d.
inridicinc pe locuito.ij sii in spl(iu :i in rimp '
Dar ltuskiD nu ajungesi puni lceasli remarcabitiidcscoperirc
perspectiri jsiorici- A aduce aliDgereoraselorcrei prc indusrrirj,

132

URB,\N
IIVENI'\REA PATRIN1ONIULL]I
a le locui ca in
' .r, in ochii lui. un sacnlegiu:lrebuic \it continuinr
personale'
localc. natioqirr,rnlic
nolstre
a
iaentildlii
r",,rr llle sint
spaliului
dc
traniformarca
seama
si
refuze
,,.,t. umane.Rr.iskin
lind
nu accept:ic:r accastae ceruli de trans
r,l'.,D culs dc r^mplinire.
t, rxrca sG-ielil(iioccidenuc Si ci oceati societatelchnicisti nr
r"'/.r un oror(Lrin.cri\ in !r(culul cr' vftnd 'r lrir3(c' or!'ul
Ru'lrn il irr(hhlJJ( f'pr irrIrr' ut :r rlr(u/ij
,.r'{r' l:, rimDull,r<,'irrr,
isloricit:itii.
,,r.r:rrl
istorial.ccl cafeeslcangajatin dcvenirea
mai
dcgrab:i cirrecon
p.sionat.
si
{)rbire? Morali\m impcnitent
lui.
el
se
recunor$lcimpli
voia
Fiirat
nerazohaL
,l,nc h dilicultili de
Cele pc care
de
orale
lipuri
vjteze
doui
doui
cu
ri
intr o lume
'.,i
l, rrbcnc Si le citerza cel mai .rdcscasinl in gcneralaPIoxPcifltacte
,tc dimensiunimici:i ramin polriviteexclciliuluimcmorieiii
'r
.rinii- ftri si 6e. dc alti'el,precilatc ii difercn{iatestalulclcrespecirr. lle celor cruc lc locuie.'ic5i alc cehf care doar trcc prin ele
secoluluiXlX. cu vasrclelor bulcvxfdecopi
t .l.lnlle.metrcpolclc
Elises"
cu hotelufilc. imobilelc de birouri $'
ir( duDi ChrnDs
ca un ttnomen carc nu ifi giiscstc
ii
apar
locuinte
,,r/tlrmile lor dc
l,\ ul in tradiljilc fi ordineaurbane:locul 1ornarrrrxlcstc lumeanoui
r.tr,,nrenrorie.Slal.le Unitc sau Autlrirlia
llirnLtari
II .rLrlreori\ rnle.In .p((rll (irrdplr/rc( \randrrrJr/lr<n
(-'r
.' r'r.rilororu:r. Ru.krni>rdezr,lrrrtL''(rr';brlilrt. d( rur"nrr'
cu
el
pe
impreln'
carc
ir
rrrrrcaceslca.cauzl pc care o apiri. ii
,iLroiei o va arir ti William Morris. nu este,in sensprcPdu aceea
i\toricc-AmindoiluPti pen,r,l'nserviriiorasuluisi a ansamblurilor
pre indunrixl'
occidental
ofasului
l|,r !iala 5i srpfirYietuirca

ll(Ire/ntarca itlorir'i: rolul proptrdculic

Cea alea doua reprercnlareili g;lscfteo exprcsieprililcgiatdjn
arhilcctuluiii i\loicului !ienc/ Camillo Sitte (18'li-1901)
',t)cra
t irasui orc industrial aparein acestc' ca un obicct apruinind re_
,,'rJlui.' ia. istoricilalei procesului dc urbanizarccare tflnslbrmd
conlenrporirncste asum ti in imPloarca 5i Pozitivrlateas?L
'lrful
,\.crstd !jziune estcasadarintfu lolul opusiicclei lui Ruskin dar $j

ll3

INVENTAREAPAIRIMONIULUIURBAN

ALEOORIA PATRIMONIULUI

I
I

aceleiaa lui Haussmatur:

ora$ulvechi,perimatprin deveoirca
soci,.
tilii industriale,nu estprin aceastamai putin recunoscut$i se cor
stituie lntr-o reprezentarei.rtoric(i originali care se adrcsea/.|
reflecuei
ln 1889,Sitte dezvoftAacesteidei ints-o lucraredeveniriipe kr
celcbrA$i de alunci mercudeformatir
prijl citiri lendenlioase.
D(l
S.idtcbauhachseinenknns eischen Gnndsdtzen.tradusein francc/il
cu un lillu deja in$elitor, L'Art de cowtruire les vrlles''.ln nurnctr.
doctridei CIAM, S. ciedion si Le Corbusier au fdcut din Sj .
'. aorstoluldrumurilorDdr
inirucfuDara
celuimairetrosrad
Daseism
tru magari'".inamiculdecl;ratil urlarismuluimodcrn inpoin',,
dn':trineiCIAM, Saidtebau
estede circisprezeceani lncoacecariead.
cipitli cu care autoritilile caufioneazitoate pasti$leSi diverel(
ariatiuni pe l,emaora'ului regtsit Celedoueaprecieriopuseseint.'
meiaztrpe acela9icontrasenscare tace ca Sii,hebaustr apartrca ('
lucrarc dogmatici si paseisttratunci cind de fapt a este dedicah
problcmelor oraSuluiprezent $i viitor, fafi de care oratul vechl
posedddemnitatcaobiectuluiistoric in intsegulsensal termenului
Canea lui Sitte are la origine o coDstatare,limitati ti precisri:
uritenia ora$uluicontemporansau mai degrdbi lipsa lui de caliti(l
estetice.Nu este cidecum vorba de o condarrurarepeneral5si
moral, a civilizalrerconremDorane,
ca la RuskifuAceisti criucr
insote$te,
dimpotrivS,
o con$tientizare
acutla dimensiunilor
tehnicc.
economice$i socialeale transformariisevir$itede socielateaindu\
triali li a rccesareitransformfi spatialepe care o aducecu sinc
Progresul tehnic modeleaztrlumea noastd: el conferd spatiulul
urbmrconsliuil o intinderc $i o scartrfzirdprecedent,ii atribuie noi
funcFuni printre care dAcereaestelic5nu pare sd-$imai glseascii
locul-"Indi dc loate,dimensiunilegiganticepe carele captrdi marile noastreora$esint cele care fac sA exploGze peste oot cadrul
formelorartisticevechi[...];urbanistul
ca si arhilectultrebuiesEela
borezeo scarda inteNenfiei propde ora$uluimodemcu mai mullc
milioadcde locuitori [...]. Acesteschimbiritrebuieacceptate
ca
nifte fo4e date,de careu.banistulva trebui sAlintr seama,a$acum
arhitecol line seamade rczistcnlamaterialelor$i de legile staticii
[.-.]- lngine i no$tri au inf4rluit adevftate miracole [...] pentru
buntrstarcaluturor cedlenilor [...] [dar] construirEaSi extinderea
oraselorau devenitchestiuniaproapeexclusivlehnice'1"

134

Sire nu are'
a carenlclorla careprocedeaTi
Aceasleconstatare
't
sioe Depanede-a se reducela o critici
tr"r. ii,-* rni"*.

fi;;. ;; ;;;i;i;
;;;il;;l;p.**

y":'-i:T:*
. *-burini Pentru.rormurare"

si,'r oa; condamnarcla accstnivel ,"ro

oarccorcepe
ti presll:"P11-t'.:-T::
iiJl"iiii"-id^iii'r si p"ate
sint
inau'niaie?Acestea

societalii
." aeuenirea
dinsaitPb" !!" *t
"ri*."'"1.".a
dinamica
f,i*ulnl. *." a*...ini

ii

"rt'"iiirr.li'i;ltar; to,.a,n,avechrre
^ll:T;:
isidatorca/d
orasc
l,lllirli
mollolo-giei,^urbane:

ce facedin sine crcatorul.

fr;;il;.;;*
planurilor
realiii.ioigi"" p"nt publicesi cu ajutorul el descrie
il
vechi'.
'ii?
a..i i,lto ii t"il. a" situri$i ceotre

." .qul antic qi pial la oraEulbaroc'difbrite

riJi
pe care
"'.--i""""o*o
figuratii spatiile nu au intetat sd iradiezeo lrumusete
niciodat[
olera
Duo
;ictei;
t'_'6a.cootemporane
acestoranaliTenu estenumaiunul istorlc Orasul
ioleresirt
ltrri incetrlc
taJi". tui puut.au r"clii { Iermenulinvdldlur:irevine
:au ju'
lui
sine
adesca.aribuir
demers
il s;r;;br;;t;;d
rePro
sau
"nui
copieren
*. nu at puteafi vorbade
li""iJ"
uoor
"tt..ita,."
configuralricare rtrsPund
iu".*" ,.*r.
1i:!P',:-1j
dntinomiei
iipsite de sen;'-solutia"fi

ii;&;-il'";,6r;
iii."t*il *.".

.d-intre
dintreistorialsi isloriceslerotu$iposibild'cu

a anali/ei
la o tralaremlionale!i srslemalicE
I".ai,'r'.*
;il-"'.'n
insidioa'ei
combaterfl
"ts"f"i
mijloc
alr
Pentru
;;;'i;J;;'
decil anlidotulunei
regularititige-omelrice
iirn.*iuir.i
iii"i"tii
'ii'it
a
,"ti.*t". Aceasla;slesinguiaieSirece ne raminepenlru
dar
a
folosi
; vechilormaestriii
il;;'ii;;;,;;;;
"ooceprie
piocedecledupb care' tdr'l a li fost
l. i.riiu
"uostlinE
s-auconduscreatoriiin vremuriin carepracli
d.;k-.
;;".iili,

confisuratiilor
ii iii.iila .* ri'ia rradilie'".subdiversitarea
fiecErei.epoci'
sPecillce
"
estetice
efecte
de
iirriai..--o,rnaroare
*'p."lt:;lltl
;trci, m;dievale.baroca.se vor cautaregul pnncrPrl.t(urr'r'
::1.
aue'le
ca
Se
timpultti
ltie
rrrnrede-aluneul
-artistic si citeoi'i.i" rrlaairai", '"t*iir saunu de calificarivul
de caractere
ansamblu
i'ii r"-1.*"ir." -"irr."i"') coost, dinlr-un
vcchi
publice
spatii
de
diferitelor exemPle
i;;"L:-;;;;""
arutudilereoFerea
ll
asimetria'
dc Sitle: incbiderea.
orzentate
lor' aplicaEle sinr.prin insdsiatemporalirarea
il;;;;.b;.
tirziu
XIX
bile in urbanismulsecolului

135

AIE(JORIAPAII' II\'ONILTLUI
Studiul Dorfblogic al vechilor or.rse si dcci isk)ia fornriLt.
lpatiuluj lor constituieasticl pentl1lurb,rDisro uncatli eurisrjc:i
cclivalent. Regulilede organizarea plinuribr si golurikn..sco.r,.
c\ridenti, ii dcschidcalea unci esteticiurbaneexpcrimentale.,lL,l
pcdagogicpe carc acestdemcrsil arribuics(rdiului orasului\eclr,
problemelepe care le ridici sugereaTio apropieredc propedeLr,
propusi cu douizcci de ani mai devremc de Viollct lo DU.
Enhctienssur lzfthitect&r..rr.inlr rdevAr.in paiea a doua a cirj !,,
sale.accstaa fost, ca si Sitte pentrutlra urbani. obsedardc ciiur.,,
unei arhilecturi 'cu adevirr:rtcontcmpomne. El l:rce rn rcchizit ,
firi nili impotrivaistoricismuluisi eclectisnruluiarhirecljtor.t,,.
sale.condamni toate lbmlele de copicre sau ;nilare a treculutL
dar isi intemciazi in acecali Drisur, ccrcerareapc un studiu isl,,
Analiza rationaliia marilor sistenrearhilcclumtealc lrecurrtui (Sr.
roman.romamc.gotic..-)nc pemrireintr adevir si dcscoperinrirl
''aceleprincipii imuabilecare rimin adc\:irutede a lungul secol,,
t...1.lsintl aplicatcin mod dittrir de diferilclrci\ itiza{ii''si caj. ,
vor aluh sA elaborim un nou sistem plccind de la noile no.r.
conditii istorice
Dc lapr-rationalismul
irnpiiarsitde \iioltecle-Duc5i Sirrei,r
de o inrudireprolundi. ignoraride nrullimeaistoricitor''.c.r.
leagi pc cei do1 autori la distanl:ide o gcnerarieti pelll
limurirca unuiaprin celalaltUna pentruarhircctufi.cealalliif.
rru urbanismul ca atli. Enttetie s str I aj(hitcatre ti Sinttu,
isi propunaidomas: caurecaileunci crerriiconlrnlporrncc!r!
rispund, noilor cerintcaie uneic;rilizatiiaftal.'subinftucnt.tr l
complete transibrmarritehnice. economice si socialc. Cele (1,
luciii sint organizatepe accealiopozitiebinari. cc,r dintr.
trccul perimat Si un prezcnt in gesralic.amindouiiSiDdesr
trascazaaceasti rupturi istoricil cu accc:rsiacuitatc dulror\,,
pe aceiasioriTonturban-Cici Violler lc Duc nu s a cirntonlt
cinpul a$itecturii. ln mijiura in care el nu disociazi nicjf(l
oralsuldc contextulmenral.social Ii tehnjc. cesranu pul(,,
striin dc preocupirilclui. Il abordeaz:i
ii cl dinrro pcrspcll
morlologic:i. $i gisim chiar. risipilo tu masadc Znrl,ri(nr. o ,.
de analize care, in dounzeci dc pasini. anrjnlesc cea .ti nr.
parte a tcmclor'" dezvoltate in Sddtebdu douiLcct de anj | ,
liviu .sifac cu atit mai lructroasi corljuntar.cacelor doui t.\ ,

1-r6

URBAN
PAIRIMONIULUL
INVFN'I]\REA
lrxirrlc de a rclcni lx problcmaufbani. trebuicdeja sii conltrtim
, r,tr(\l tel dc ralionalisn istoric nu e lipsit de dificultili teoretice
, I rrlnse.rzipc cei doi auloriin lala unei noi antinomii. aceeadin
r',. ,,ir,i ii .rtiunc. Amindoi recunosc.intr-adevir.cii crealiaafiislici
lrrr' ,lc ceeacc- in lipsa unui ternen mai polrivit' ei numsc.in mod
o starc:r
sa libefiLcaractefizeazi
rl,Irie- i/r.rrik/'. Desldsurarea
,,r rrriitii rl cirei nodel e\te ofcnl de cea a cetilii grccciti Acestui
rr',rrn!r slru vointi dc artii. sulbcat li poate pierdul de socrclatea
n,,.,\lrirlchnicisti. \'rcn sari se substituieanalizaralionali Dar cunl
." rnrrfr\pcrc n.rrur.nr:.un.lrrrrd de'in(. incrcntr.fn.rr 'r ci\iJ( Jce'riir:'
r',
r".r+re .ir inlocui,.ir In^cenrruni\ icd prLrdrrri
'r*r
hegeliene
penincnla
cu
cil
analizele
mai
mai
e\te
cu
attu
|,,[.brrca
,'l, lrumor\ei dcsi\iriiri hclenicenu j sint striine nici lui Viollet ]e
lr'! . nici lui Sill!'. 5i crr cil ace\tadin urnrirs a facut ecoul teofiilor
hr I i,idler Lr\upraspeciiicrlilii creaticiartisticcii neputinlei;storici
irr(r de !_l \cnl ln alulor '
Nu ne \,a mira deci car Sitle recunoaSte arlificiali!atea
rIr, n;rjirilor urbanecliclDate dupi regulitc 5i principiile desprinse
,lrI arrrliza ralionalii a fornrelor islorice El mefiuriseite: "Putem
,',,,r imagina \i cons(ruiin mod deliberalpe hirtie tbrme pe care
irloriei lc au produs de-a lungul secolclor?Oarc am
',,rrnrplirrilc
trrr.x cu adevirrl crca cu accasli nai\ilac preficuli. cu accstnatrl
ci nu. Bu.urirlc'enine ilt' copilurrcrii 'inl
.'nrtiirul Dc\rl.rt,r
'.'t
,'t,,/irr' unci rpu(r,lrrr n,r nrei con'truie:tein Inod 'p^nrar''
\!|llcr'lc Duc nu cste rnai putin sensibil Ia cancterul aleaioriual
rn r(rici pe c.rreo propune.El nu excludecomplctipotezadisparitiei
ir(r .rrhilecluraleli nu i5i face nici o iluzie asupra efeclelor
Irlrbiro.rre alc coniliinl!-i de sinc li asupta apiisfii menoriei
cu carc esteircircatal
r'.r(rnee
in pofid.rtuciditirlii 1or.cei doi autori reluzi sd renunle
htLrti.
!r
anuPesismismul
l,r,,riee\Derantiin \ucccsulmetodeilor euristice.
ganse
pani
demcrsului
lrrr,r pasiic nu ii impiedicii si acordein alte
,'p,rrrx \rre.ur.rIn el rrnxLlao'de 'ull(r Ni'ii
a. p,r.,
t'"
0
'
"'ri,'rr.ri
rirr r. Ll.rirnrrrenunrrlr prore'rul scu Drrr'tnre rlcor nireJe
',rrrrl
\r e. Viollet le-Duc se orientcazi in direclia unei solulii care il
Irrtirlcrd mni solid in mareasubversiunea erei industrialeDup:i ce
rr x croit o c le rcgalii printre sedimcntelememoriei istonce' el sc
flrtric:r/d, aproapcpe ascuns.pe drumul ingust. anevoiosSi abrupt

l3'7

ALE(;oRL{ I'ATRINIONII]LTTI
al uilirii. Descopcire:r"arhitecturii \iilorului" rfece prin n.r
dubli inainlare:ralioni'li\nrul istoric care scoarer'nclident.i
't.
siuncasistcDrlor arhilccturale-necc$iriimai rpoi uilareapa icu
.
t:Ltiloracestorati poalc chiar mai uh. Accsrae,ircilirerarul tr.L
cu linic punctatdla slirfitut lui--lroisibmc enlreiicn-.ljilnil(,.,
pagini in carc Viollc{-le-Duc iace bilantul incirca( al imirlinL
irrenoriej isoice se incheie cu o apolosie a urlrlrii: -Tururor r!
care ne sp{n aslizi: "l-ua(i o ar15noui caresi fic a r;npului no,L I
noi Ie rispundem:"Faccli si rilin tor acestmaldiir enormde )1, , r ,
5i!riricJ:Jrr n( In.t|tLtriJinryo ou( r. nrorJrurj.igu'r.rric.rr
sc agati dc lrecul 1...1.Facetisi puterr urra tot cc s-a lacut in;tri.
noastrd.AluDci voln aveao aftii nouil ii vom face cceace nu s,r
vizul vreodatiilcici daci ii esre grcu ornului si invere. n1ul | .,
greuii estesi uite''r. Adcvir'ulaccstuipcsimisnr
cne dez\iihrirl
o notii din _Huitibme entrclien dcspfe Halele ccnrr:rleridic t.
Baltard la Pa s. CAci Viollel-le l)uc credc ci irlrc\ede in n.!.
Hale, a cifor vi8uoas:j frumuseteo opune siirbezcliiprodullirl tr
acadernice.
tocnui efcclul fast al unei rlari uitiri tl refcrinrelofpri l
rte. a schenleloristoriccircceplale.I dcmersurilorreorclicerrars| :printro (rldilic secrlarar".
Pen(ruBalrtrrd.connri'rrsi inovc/r .,,
presiuncacorjusati a lui Napoleonal III lcaii Haussnann'.. .,
volba nun0j de o uitarc ocazionuli $i nu de un:r merodic:iEl rll,
lr(:r/i loru\i '^lul e.reri( ure i: rc\(nr unri ir\enrcn<rI-...
dclibefatc.Concepereaunei ata.i propedcutici.aplicabili si urhJr .
rnului- marcheaTi o etapi in lcoretiTarcadisciplinelor sprtjrL
Arliculati pc un raljoralism istodc. condi{ieprcalabild!i neccs.i
ea nu ftbuic contundali cu an-istorismulpropoviduir de CIAI\l ,i
de arhiteclii lni5cirji modcme. Acc$ria ncasii ulilirarea istor ,
ibrlnelor si crcd in inceputuri ltbsolure.Propunercatui Viollet t.
Duc ii pistrcazi istoriorrafici un rol limdaror.drr unul demili4'
eliberal de orice dogm lis t. In afari de aceana.ea insiduic sii l
mai fie disociati in arhjtectrri problcrl]afrunuselii dc problcm. ,
pusede soliditalc !i comodirarc'.
Ce
au avut accsteidei as[pra conceplicjpe care5i-o la!.
Viollet'rnpact
lc Duc asupraoftrtului viiknlluil Rispun\ul csre dnr la.
indoialhdc frpidilalea cu careexpcdiaznsubiecrrlcareocup:ir'nlrr
ga lucrarc a lui Sitle: in ochii lui. mutatiacare mai urmeaziisl1\ ril
penlru arhrtccturds a petrccutdeja cu ora\ul. Un nou spaliu a tt,.

t3 8

TJRBAN
INYI]NIAI{EAPATRII\loNIULU]
,,'.i.,urrt. calruiscari incompatibilicu accca.l ansamblufibr
dar le Proscnc$ralta
., , l!. r)u rlumaici le interziccsuprrlvieluirca.
.' ., (l|rn r- nlanifeslatea dc a lurigul istorjeiurblue Viollefle-Duc
r,, ,rc in vcdcrcapariti. unci arte la o altdscarii,tlra cum il-o rNagr
i'J'.
rin il( teoreticiaDal uitirii ellctice Emerson^.
,,,
';,;:";ti
\1.,r Inult. cl nu preledc nici conseflirca vechilor oraie Cu toalc
* r'rta. cl isi are locul lui in acestcirPilol lt'-drrd'J nu ajutrinumai
lr ,, Iniribuni intelegcrclr operei lui ljilte Pe de o parte' prin imprr
prin
f,,(r oini la limiti-tl notiunii dc orai istoric. pc de alti p'rrtc
."r'.'.,'.,r un.i prop(drulici a urtlrrr. Violl(r_l(IJrrc litmr'7ca/ij
..'. a..';ui'rrun r',t Ll((i'r! In (un'rruir"JcelerLl\'s rreid
","', ",i,:
rr rrclcnk'Lria orasuluivechi
' In ceeace-l privene. Siltc a rinlns in incertitudire Nici un'r din
dupi principiile din sri''/r"zlr nu ar pulea'
t,nt( le urbaneconcepLrle
qSseisci
in orasul nrcdem mai rnult decit ospitali
irr oehii lui. si
st lultrlui lor sirnbolicde prelfedc
precnrii
cuveniti
rrtl x limituti !i
{) singuri certitudincsc degaj:idin Sai?l"'drl.iar ea se relcri la
,u.''rle ticcutului: rolLrllor erG detcrminat.fiumusclealor pL'istici
,r,'iine. A consena unsamblurileurb.rnc\echi a$' cum sint conser
pare deci str se inscric iD log;c'rlnalilclor
d.
','r",,tic.lrctc Cu-urc,r.
toatc acestea,Sitlc nu a nililat pentru pistrafea
nn\ Stidtb&.
clrlii srle c'rrerispunde
, rrrrrclorrcchi. El nu crprimi. pc pAr'cursul
\nhadaci mai cste !imp'
a
dc
,rx' prcocupiri diftril;.
-srij;
le xmeninlSlot mai
carc
ia
riistrugerea
de
.",hit'c noastreorare
iu{inlc
in
rir)dufi
in,lou"
Irtrlirri
rr!rlt . decrt
'r
r\ltii sint acciacareau dczvohatIiLosofiaconservirii sustinutidc
.,rrrliui siru isloric ii crilic. ii au rtfibuit astfel o lunctie nruzcaLa

t -19

INVENIAREA PAIRMONIULI]]

URBAN

hprczentarea istorich: rolul muzeal

ln 1900, un dhilecr anerican. F. Wcbstd Sdirh, supune Con8rcsului nn proiecr ltl

Mucu .aiional de lrti $i isrorie cc rcprcdu.e in mlrime mturdli un osdrblu itt
monumenle ale prin.ipalelor civiltalii antice. Intcrcsul a.eslei Adopole mode.tr.
..qtiinta moderndpoale
Fmnsrrui nonumcnrele !i edificiile mlic. \ tr
tinea de i.ptul ci
o exaclii.te a dekliilor muh mai inDresiordri 5i mai instrnd'li den muz..!
enropcnc caa expm in vidnele lor ohiccte hereroche ri chid fmgmcrrc-

h rep."rentu."a muzeal5, ora$ul vechi ameniniat cu dispanlia

islorie'i
tlt".,,ni.prt., uo obieclmr. fragrl.prelro\penrruana '\i
plasdl
in alam
uebuie
in
mu7ee.
31,", .,..rn"oauop"aatotcon\ervlle
piedc
i\loricilar:L
\echi
|\i
i\roric.
orasul
cinurruluivretit ilcvenioJ
Aceasti conceplie asupra ord)ulur islofic tu'c\c pregblilit de
de'conercau
&nrr:rtii de c5l:itori.sxvanlisau e\leli ArheoloPiicare
si 'r'Pfd"t
\i
de
ca
auroru
Anuchilalir.
ehiduri
ale
moatt.
Snrrrl.
la
Ju
ionribuil
felii
urblne
i0
europene
rnci
lumea
,l."upr,
iui"
muzerficdrii omsului ve(hi
C(nrccptualizara
,f."r,.uutn, de/agrsbil nu e\te de xltlel lipsilde ambiguilale
Oflr$rl ca enlitatens;ihbill lrnui obiect de arti li comparabili-cu
o,,ri"t; d. .l'2., nu lrebureconlundaliu ora\ul mu/(u ce conline
Noliunra de ora: al drlei-".na'lutr la cumpiua 'eco
irn:r. a.
"tra
ale imprecisi pntru a permite ambcle acc-eplunr
riestul
iitor. este
cel mai a,liseade cilirateati numarul'como
."
o.n"i,:,
ii'r"il
"
isloricecu decorullof Piclal\i sculplat
tik'r de ann. monumenlelor
ln
tnllreflor tr colecliilor pc care le cupnnde ca un imen\ mu/eu
oe
ialcorrr
rle
aier
c.r
oru'c
$r liber. De aceea.pulem coo'idera
mrnu'(ule Pl'ne
rftr\e helsosene.capltalesi pro\inciale.uriatesi
_tn'r:i
confiPuJrlid
aLle'ea
lonne
llri
ca.
.au_
aaonnire,
rlf viara
in
seaml
fie
luati
Nc\tora se
orasul- centrul muTealsau caruerul uban mu/eal a5d ium le
pnzint-iaientieianalzalui Srtle.se impun.dimpori\a pnn 'in ca
lor PJJadigmaPiata
de consriluanrele
ii,rof,Ur;unri.. independent
Pnrniriei .-lmBruxeile\. smul\i h.ru\\manni/aniorasului'i pdslrxl'
irrultumirlprimaruluisxu. ChatlesBuls. admiralo'lerve0lal lui
de alrlel la con'cnarc'el rc'tauretr/a
iir,.l. gutt- nu se ma.gitrctle
oir,taisto.ici ii ir rec;.dtuie paiile lipsa Demel(ul'e In<criela
lui
inripozir conservarii pierale a lui Ruskin' l<roricFmul
aia
cum
pieiii
tot
a
muzeal5
conservarea
marcheazi
Duc
Vbilet-le
vtl inspim pe aceeaa numeroasecenfe sau fragmente urbane vechr
din Europa occidentah
Metafc,raobiectului muzeal rdmine cu toate acesteaaprcximatrvi
glumi
Ori\ele vechinu pol fi pu\e <uhclopolde slicla cum spuneain
din
or
a
locltirof
nemanuri'ita
fo'r
dorinp
Vn)iletk Duc cd o' fi

r4l

ALECORIA
PAI'I{IIrcNILI-UI
Niirenbcrg.Intf-adevir.cum s'irr putcaconserwa
efecliv ti scoLl.
circuit lr.Igmenteurbanc.Itri n le lipsi dc lblosintelelor \i. c\.n'
de locuitori:)Mai mult. in cc lll \i li se st.tbileascrl
parcursrl
vizih nruT,cali
l Problenrainccpesi se conturcrc.Ea Du va li pu,.
lcmeni explicr(i!i juridici dccit dupi al doilca razboi niondial.
In acelaii limp. de-a lunsul primelor deccnii ale secolulLri\ \
rcpiczentarcafi sonservarea
muzcallldobindesco djnteDsiuner, r.
ctnologici, cu ocaziaexperienlcicolonjale.Cind Llauley, marclr
excnplul engleTilorin India. intrcprindeurbaniTarcaMarocnlLL
decido si pistrezc crea(iile urbanc .tle acestei {iri. ta nu.rLr.
medina.In opozitic cu politica adopta(iiin Algcria. moderniz.,
Marocului va rcspectallnd:rmenleleurbane tmditionalc. iaf .:
rarspnnzid noilor criterii (chniceoccidenlalelor fi crcatc.,{er,r.
hotiuire traducevoinla dc pislfitre, cu supor{ullor spalialonsm..
modurilordc viati 5i a unoi viziunia lumii diferileSi judccarr..
incompalibilccu urbanizarcadc lip occidcnlal.Dnr rprecicrcaei1. l
ci palticipl !i ca. fu mod secund.rr.la aceasli loilrl:i de conscn.
si poaleo $i inlcgreazichiarinlr-uDviitor al turismuluide ani
Nu este aladar suryfinziQrci. intro milcurc de dule tirl
crpcrien(r elnolosici a altei rcaliti(i urbane.cxolicii. r fo\r rr..l
pusi ornielor familiare ale Etropci- RaLmine
de ficut isbria ac..i
privirii. ilusrrrt:] prinrrc altii de urhanittii Pro\r. I
convcr(iri
restisr lj D nger pc care-i fbrnlasc Lyautey. Dupi ce au pari\l
Maghrcbul. ei au dcscoperit.cu un ochi striin si in ciudileni.r .,
legiti tr. aDcestralulcondient europcar: teritoriu dc rnenajxr ,
sciri incditecafe putuscri li testrtein Aliica. dar fi rcriloriu de |r '
lejat. Arnrdtuft urbaneprc induslrialt si mai cu seanrtrnicilc of..
inci nproapcinlactede\ercau tc\ligiile fragilc si pre(ioascalc ul
stil de viali onginal. ale unci culturi pe cale dc disparili.. dc api l
nccurdilional Si. la limiri. dc pus in rcTervalicsaude nruzcilicai
ID flceeaiivrcme,CIAI\{-urilc refuzi nofiuncaLleoruSistoric \
muzcal.Exemplar.pl nul Voisin'r al lui k Corhusicr( 1925) protrL
ne radcrcalesutului vechihr carlicrc ale Parisului.i ocuireaIor .
zgiric nori \tandard.!i pistmrea doar a citorva monumeDteherer.,
genc.Notre Damedin Paris.Arcul de Triumf- Sacrd-Coeur$i TurJ:.
Eiffcli inventar carc anunlii deja conceptia nrcdialici a molr
mentclor scmnal-Aceasli ideoloSiedc tabula rasa.aplicatiitmili:l
centrelorvcchi in timpul anilor 1950.nu a incetatin mod oficial .

142

I
l,!,' rnDlorta schnrharii prDPu\. in ..Plan\oi\ni Pcntru Pa'is bln 'anrcr'l'
rnl
cp
J<Jr
r
r
'(
d
l
r
r
u
r
r
'n
r
u
u
*r
.
:
r
:u
..r
.
.
i
;
;
"
.
.
'; ,
l a r l ''o /r n i r i n 'o "r
f lln'
( . o u . e r. d r . , r \ . ,r i 'l 1
'
't
"

PAIRIMONIULUI
IN\TL\TAREA
L]IIBAN
t(, \nlcre in Frnn{adecit prin crcarca.de citre Andr6 Malraux, in
l',{'.r.r lcgii a\upra secloarelorsalvgardatc.ModillcatAde atuncii
r.,l.trlrrea Si oricntareaci. aceasli legecra intr-adcvir. la origine. o
nr,r\trriide urgenli inspirati de reprezentareamuzeali a ora$ului.
lr, \r (()nlestatein Europa.CIAM urile ti-au coilinuat oPen icono,l.rrr in lirile in cur\ dc dezvollareti au contribuit la {icconstruclia
ir'!\t| dintre ccle mai trumoascmedine din Orientul Mijlociu, ca
l,.urirsc ii Alcppo. lnfluenla lof a rdmns putefnici in Exlremul
l,,trrrt. Ei i sc poareatribui mai cu scar):i disrugerca Dnei pirti a
\r,lrului Singapore.

lkt)rczcntarea istoriall
( cr de a lrcia .eprcrentarea ola$ului vectn poate li defi li c:r
\||rtc/r ti depisireacelor douii dinainte.I1aconstituiesoclul odcirof
Irtrrbarriacfualc.nu doir asupradestinuluivechilor tesuturiurbane.
, fi rsupra Daluriiinsasia asedrilor pc carc continuim si astizi si
'

[-1.]ril1
p'... d" ,"',o!aren ofurutuiAtbi umin.r!c.t.,!j pnncLpji
"-'],i oliscD.scrje
rr
servr.Ir3 tehmc
clit.eDircctiadeE.hrparc( 1965).

Accasti rcprezenlare a aptrrut sub o fornrii impliDiti ii iD

,r.hri timp anticipatoirre
in operaleorelici5i io practicailalianDlrr (i. Giovannoni( 1873 19,1,1).
c.rrc acordi ans.rmblufilorurbanc
\rLhi o valoarede folosinli ii simultanunarnuzcali.intcgrindulc
.r'| o conccptie gcnerill:idc amenajaretcriloriah. Schimbareadc
\( xr'i impDsi cadrului construit prin dezvoltarea tehnicii
r "ll$mistul c. !i afhitcctultfcbrie si claborezco scari de intcr\.|llic propric orafului modcrn cu mai multe milioane de
l,'flilori" ) arc drept corolar un nou mod de conservarca ansanl'l'rilor vechi.penrruistorie.pcnnu.rrtlt;i pcntruviala prezcntii.
.csl patrinoniu urbnr"". pc care Giovannoniestc firii indoialii
l'rnrul care I desemncazicu acesttermen-isi dobindestescnsulti
\ik) rea nu ca obiecl autonornttl unci discipline proprii. ci ca elerr.nt ti partea unei doctrirc originalc a urbanizirii. lmporlanta lui
{;r)!.rnnorli a fost muh timp ocultari pentru ratiuni ce (i|l dc pasillfli politicc si ideologice'-.,q i reda locul lcgitim pc ei;chicrul isto|l( i cste cu atit mai necesar.

145

AI-EGORIA
PAIRI}TON
ILILL]I

T]RBAN
IN\'I:NlAREAPAIRItr'IONII]LUI

inci clela prinrularricoldin 1913at cirur trrlu...Vccchie

cj . . ,
rlili,,id I|un\" . il \u D-r,ru pcrrru Inarcrl
I
dopri Jritudincpro.p(iri\J h' nrr,u.-,. r.l,r I.
'ro\irnnonr,
il nnilor tehrr,i ^d, Irr\pofl ,r Je .u ,ur,Lir,ri
fr p"..
psr'1.-ctronurea
lor progresivi. UD recul de cileva dccenii ii per
si gindeascride acrm in rermcDide *relete. (,../e) si de inltlr.r
tun inutat'r scini uftaDcdin care Vjolet lc Duc ri Sirle1iicr.,
pivolul rcllodiei 1or Uftani\nul nu se nrai ptjcrt unor c|r
urb.lneti circrmscrisein spatiu. ci dcline rcdr(n.ial.[l n.cbn:,
satisiaci \,ocatiadc a se misca si de a comunica a socierilji .
(r.'eIi'.r <fi .urnunr.!ric:ccnerdlr/J|c( )r:,.r,
rrrJu.lriirli.
tl
lulr'i .\r rcaIi mri mut .el rt \,r.drutI,
In. ,r1.. rccnor "orrrnr.rne crnctic\ . Cr,,,:r,r.ni pu
,
lu-(idilr(.:I|lrco:rer
n(.r-( J,rcnr(.(.au o i,cull(r,?iIn.ir\r .
alitr prolesionisli.alrsi si poliricieni:n a lrccul oarc vr(
orasururdensSrcenrralizar.;ar aceslanu disp re oare inlocuir .1,
Jlr modo, rrreprre.' \u (.r, d(tir p.r.rbrt.j ne i ,Jfinjtr)) .il
nrr|h ui/fullir. urbJn( .i .n|lrf o lde\ii.il:r ''rrt. fhJnrz.r
(ltrnenul se !a rransfomramai ririu it1 rte. rbdni.Ltr..I
Aptr.
(el dintii.(t per\(pe .f:I:ierr. .r di,,rnl(!-ar(r
.rrcr urh:rnr,?.rri
e(ne":lli, c \i ,trtu,,. It.,i d.rf. ( i . in(rz.
trni. cl yededeja dcschizindu-senorla eri pe care Mct\in Wcbtr.
!a numr ,r. porr .tn. dge. .'era dc dupi orase.'...
Intt(birrerc pu.i rr ri mr m ltj n(nininlil ..J(Ilt:rr( !l
,
L'rn\]nnunrr\r b.r/e.r/Jrdtron:rminrul
pr,tu. l,r;rc. i\nliirl,r r.
pofirm(nlel^r.rman( di (l,rp ( Jrda tJJei nrorr,ruturhrnr
''Omul c in repaus.omul e in
mircare". Circuirclc de comunj..
gcneralrzaGnu oteri liman pcntru odihni Oanrenii nrai ru io
ncvoie sd se opreasci. si sc intilncasci. si locuilsci -Virh
locJ.fe
.r ri pn.ra prsrrr to.ut .jtjru J. ..\irl
..lr(bui.
nrr(i:]|. . Dirr proe-e\(lrrehnifiifa. po.rhrJ n.,rir.,
trr,,c
^
l rridirionll..rfilllr i)r'renr,..,,. .i \rJoitirrrepr
rrrrrrtclctulr.
rles dc tansport. care srructureazi\paliul rerjlorial,sc pot ic rer
brunfa sr articulamicj unidri spaliale.Ductecoe sedcrc.
AntFurbanizarcu"capiti deci fbnna rnei arnenalirrdunl.,
_
(cel putin) doud sciri. comptementarc
si funrlalrrentale
tu,:r,
mil.uri: pnrri\it Inerrturpic\pre\r\c d,r 1...,ti. ( rr,/ J. .
I
''silla m sinilor_ cu mj$arc febrilii. verligiDoasii zgomottr$r
ii

l, ,erhlti parte sabanclc ii spaliiledomcstice"" De l.r bun

ir oarc
,i! Lt'fl1.Giolunnonidepiieite urbanismulunidinensional
eslc un
"oraiul
radios"
| , l intusier s a inchis firi si li inleles ci
pclltru
dezurbaniitihr
,u ,'r'.r;'.Dar el scapi ii de modelizarca
1910".
anilff
si
la
so\ieticii
(lc
la
N'liliutin
,.,rf.
h SoriaI Ntita"
$i
ljrtLilcde locuitti de rccfeereintreiino relatiede subordonare
cu spaliilero{elelof
,1, ||rcluziunc.
drr nu de complementaritate
JrlLrrnle,drnlre\irl 'i !'r''\'
i.',, r(..r/(r/:1 .r.prrmari:r
societatcade comunicaliirnultipolare.aceasli socielalccare ntr
, .r. inciLla ace vrcrne nici infofmalizati. nici medi.rtici. nici 'dc
,rrr.nlcni. acersli locietatccare nu poatetotusi functionala o sin
r,r.t \carar teriloriali !i reticultrti. necesni. dupi Giolannorr'.
unilati de liali colidiani firi antecedcnlcCentrclc.
t.,rrrrrcle.ansanrbludlede ilo.urj lechi pot rispunde accner
l,rr.liuni. Sub lbmrii dc insule. dc fragmente-de Duclee.elc Pot
rrrir\i o rctualilate pe care Viollcl le-Duc :i Sitte lc o tiigiitluiau:
rrs.rri scuru lor le descrnneazllca apte si indeplin!'asciifurcliune
,r.\lci noi cnlrtiti \p,rliale.Cu conditiadc a fi truta(ecum \e cuvine'
.!lrr:r cu condi!ia sarnu le fie implantateacti!itiili incomPalibilecu
,r!!lologi lor. rcesic lesuturiurbane\echi i5i \id chiar valoareade
r,'1,,\intiiimhositil:l cu doualpririle.cii: ele sinl- ca monumcntele
,,,n,|lcc.purtartoarcde \a]on de ani si istoricc dar 5i dc \aloafea
lr,lagogicd 5i inciratoare imagintrli de Violict le-Duc ii Siltc.
,ri(\irati cat lizllori peniru in\entarea rrnor noi confi.suralii
,|'.r1rulc.
in edili-io ntror.r a lui Giolannoni. cle joac,1si un fol pc
,.,r. nici Viollet lc Duc. in ci da teoriei uitini li descopeririirup
rrrii in scaraurbind tradilional:l-nici Sitte-in pofida finelei anali
/.k'r sale nlortologic.. nu lil Puleauconiiri Si tocmai in accart'r
, nlitrle nu putul fi inlegrateintr o doctfini sofisticali" I con\crvirii
urban.
t,,rrrirnoniului
Itclatia originaliipc care a gindit-o Gio\annoni inire rnenaJafea
unci duble particuhfi
r.ritoriului 5i patrimoniulurban se dIlloreazar
l.(r r conlcxtLrhi italian. Oncit af li de anticrpatoafe.lrzlunea sa
',rnlrurbanistici sc ?nscrieintr-o lradilie lonbardi. inlcneiatiLla
\lrsilul secolului XVIII de Caltaneor',in urma lisatii dc
lrlk)cralisrnul lianccz; incn din acea epocii, sprijinindu sc atit Pc
, tnr\idcraiii demograficecit ii pe soliditateaarmiturii urbaneitali
,l!. Clttaneo prcconizaun echilibru al activitllilof urbaneii ruIale

116

t4'1

A]-EGORIPA-I'II
IN'ION]
I]I -LiI

URBAN
PAfRItrIONIITLUI
DiVITNTARIA

bazalpe strinsalor asocieresi pe contr)lul cre$teriiu$anc in crL i

unercoDcepliileritorialea ecoDomiei.
Pe lingii accslea.o lorDraticprofesionali.la a cirei Seneralizar.
llalir el v conlibui mai rirziu.cind fondea76.
iD 1920.Scuoiasuf, i
ore d archiretluradin Roma.a dcschisin li(a lui ciorannoni simLrl
tcritoriilc de obicei disociateale stiintcj aplicate.anei si isl(,]
Vrollet-lc-Dc no(a deja: Iralienii judec.l bine cind nui separi
arhil((liilof In douaJla\i renaurJ(ui dc nr,,num..nrr
,i ..on,iru.
de cdjlicii propriinoitornevoi". ciolannoni nu e nuDaiartuirecr
ii r.
tauralor.discipolsi contin atoral lui Boito. nu e doari\to.icul de :r
pentrucarc Romaa lbst unul din obiecrelcde srudiufavonre.dar
Boito. osteii irgiDer $i, spredcosebircde accsladin urmi. Si urbl| .r
_ nccasll tipli fomrarie" sc poatc ledea iD:Iricolele pc car. , i
lc a coDsacratintfe 1898 li 19:17sinultan celor lrei cimpufi .r
competcDlej
sale'- Ea limurcste Si cum a sriur ciovannoni .,
dcpirteasciiconccp(iaunidimensionalia lui Violler lc Duc in tr\.,
tajul u ei concep(iidualc a nrulaljei implse spatiutuiurban dc r,.,
industriaUl.si cum a putur astfel sii ertritgit din analizelelemL]Il
logice alc lui Sirlc o lectic de consenarc5i si nu incetczenicio(1,.
sd lraleTeofasul ca pe un organismesrctic'r".
Ujr 6rrr,\l^n( rnn.,rurein srn< rn nr,rnunrLnl.durel r:
acelari linrp un lesul !iu: acestacst dublul posrularcare penr l
sintezareprcrcDtirilorpierali si muzcatilatc coDscr\,airii
urbane\i l
care CiovanDoni fundamenteazi o doclrin:i a conscr\,:ifil
restauiirii patrimoniuluiurbaL Aceaslase poarerezumarn lrei nri r
principii. Mai intii, orice frasmen( u$ n vechi rr'ebuieinre.r
inrl url tlJD.i( clnenajaxI t,;ttruh!,,ttthh to.Jl. ( U.rat,r I
'
ron.rl(rrt'.i"r\oli,/er,/a rclaria.- r.L rir,rr prezenrr
In rce.r ..
ralorrersr rle loltrsintrc.te le,:rl r.rli jlit tehni(.prinUu Inun(.
artt(lrl.lrc.I InanlerptcleprimJr(de :lnreJrir(. cit )t uman,
r
mt'nljnefcJ
r:rricl(rului\ojidl al populJlr(j
In contlnuare.conceptulde monuntenli\toric nu poatc desefl
un ediltciu singular independentdc contcxlul construirin carc
insercaz:i.Nalura insi$j a urbanului.onltiote le"' siiu. rczulta ,i
aceasli dialcclici a 'arhheclurii matore Sj imprejurin)rlorsrt
Iati dc ce I izola -saua "degaJa_un moDumcDrinscamnade fapr.
n:rjoritatca cazurjlor, a 1 mutila. inrprciufirnile nronumentului\.
inlr-o rclillie escDlirldcu acesta_

lr sfiftit. odati indcplinite primele douA condi(ii, anvtmblurilc

,!l',rrc vechi neces;ti procedccdc pistrare li festaururcanalogecu
!.1.r delinile de tsoito penlfu monumenie.Transpusch dinlcnsiu_
ol,. lftrgmcnluiu; sar ale nuclcului urban. ele au drcpt obiectiv
, ., ||lirl rcspectareasc:-Lfii
ri moriblogiei iale. piistrarcarxporturrlor
parcclclcSicAilede circul tic N-a r putea
'rrrrnarc carc i au legal
reinte.srare.
degajare- Se ildInile
, \, l{r(lclucririle de reconrpuncre.
i\.trhr o marje de inlorvcnlic lirnilati de respcctulpentrudrrrl?rrz.
,tr.\r \pirit (istoric) al locurilor. materializat in confisuraliilc
De!in as1Ll lcgitinre. recomandabilcsau chrrr neccsarc
'1,.,1r.!le.
..."I.riruire:r.(U.L'ndiliJ1J nu Iie in.<lxtorr(.:i m.'i (tr -c.tmi
irlllrite distrugcri.Gio!rnDoDi ulilizcazi frumoas mclalori
,hr,nhunento'n.
carc evoci r:ifirea unci piduri sau a trneiscnrtrndturi
trfx dese,pcnlru a desemnr opcra(iilc care seNescla ciirninaretr
r[r rof constructiilorPafazile.intinplitoare, adaosurilordc prrsos:
It.ibililarca vechilorcanierc sc ob(inemai muLtdin intcriorul decit
,hr c\tcriorul ilot-urilor, in special prin fepurcrca caselorla ik)lrrrrlor in conditii cil mai apropiale de conditiilc originnrc. ciici
"
l,r urrcaisi are ordine . logic'.I.igiena5i demmtitteasa proprie
erau
ldcile
sale
l)ar Gio\annoninu cra nurnaiun teoretician.
r,rt|lrncade a fi a unei practici^:Cu toale aceslca.dcii nu tbsl tre'
, e n\ Carla idliatn d(/ r'{'vdrlr, ( 1931),clc s au lovit lolu$rde c'
rflr\renli datorali atit caracteruluilor Prccursorcit si Dn)dLrluiin
(.,re contracarauidcologinunui fegim avid de mari lucriiri spcclacu
lir. Iati de cc lrcbuie p sri la activul luj GiovanDoniopcr! sa de
,'tr'/ant. bilanlul tutllof distrugeilor pe care a izbulil si le
ltrlici. 5i. daci a jucat un rol importrnt,n
rrl)icdicc pe tot cLrpriDsul
,1,!:rj:rrca Romei antic 5i lbrumurilor impefialc. a fic{Fo prin
t{.fritirca 5i organizare:rminulioasda fazeior si detaliilor oper.r(iei
ir t)rin comandareaexEculici unui releveu complct al cArtierului
,!r,lic\al a cifli sacrilicarci li)\t impnsade aceaslircsurectienrhe-

t.l8

149

lir in ceea ce privctic opem sa pozi(iri. pe lingi nunleronsclc

!,,1.planuri regul,ttoarccarein generalnu au fost aPlicat.eir poalc
tr \i rbolizalii Drin rcabilitare.r.incheiad in 1936. a unui ilustrtr
,tr,r.rl din Itali; dc rord. Befgamo alta'i Giovannoni a coDccPut
l, rlxtura cu oratul de jos. dedicat deTvoltiniiindustrjalc,ia
rrl(paLtat ncgii si, pennu rrrlli bunul trai al locuitorilor sii. a ticut

ALEGORIA PATRMONIULUI

sd leoascdgloria pielelor qi monuDentelmsalepublice,ln sinuo \r

complcxitatea strdzilor 9i ln pasajelecarE pitrund pfun in ininn
ascusd a ilot-urilor, in coDtinuitateastrinsS,contastanti ii fericitl
a locuinlelor I'|ode$e $i o Flatelor,
Practic siDgurpdnEe ieoreticictrii urbaoismuluisecolului XX,
Giovannoli a plasatin cetrtrll preocupfuilorsaledimensiuneaestetl
ce a a.$ezfi umane.La scamrclelelm de amenajar.cal nu n,ll
stituie subiectul-nostru,el dezvolti cn optimism premizetre
pusedc
Violletle-Duc In schimb,la scamcanierelo! el a $tiut sUarticulc/c
propedeuticauidirii F o concptiecriricn Ei condilionali asuprr
pSsffirii aDsambludlorurbarc veahiin dinadic! dezvolt di
Acest patrimoniu este a.stfeldotat cu !d dublu statut, a ci r
antinomieGivannonia descoperit-ola rfiollet-le-Duc Si Ia Sitte; i ra
confer[un dublurol pe carenici Sitrenici Violletnu voiau]r n
puteausI il atdbuie Mai mult, acestpafiimoniu urban,suportfrag
mentatti fragEentar al utrei dialectici a istoriei $i istoricitdtii, estc
tratat dupf, abordSrilecomplexeale lui Riegl $i Boito, Fntm carc
frecarobieatde Frrimoniu esteun cimp de forle quse itrtIe carc
trebuie crat{ o stare de erhilibru, unici de fiecarc datii Si, nt
gestiuneaaceEteidinamici conflictuale. Gioyannonirccutroasre!l
conferdtesuturilorurbanevechi valoareade actualitateSi sociaHp(
careRuskinSiMorris le-o desemtraseri,
fiirA a ajungestrseinsfalezc
ln istodcitate:locuitoflrl $i locuinlasa sint plasatiln puncurlfocal dc
unde pome$tepdvirea sprE \titor din VecchieCi b ed Edili.itl
Teorialui GioYaDnoni
atrticiFizS, cu nai multi suplte$i conl
plexitate,dive$le politici ale 'sctoarelorsalvgatdate"cate au fosl
pusla purct $i aplicatein E{ropa incepindcu 196(}Ea continefi
germeniiatit a paradoxurilor,cft qi a dificulttrlilor lor

r50

cuI-TURAI-I
viRsrA INDUSTRILI

CAPITOLULV]

Patrimoniulistoric
la virsta industriei culturale

Monumcnt g oras istoric. patrimoniuarhilecrurajsi urban: a...

te not;uni ti rcprezentir-ilclor succesiveolcri o lrmin; privile!j.,r,
asupramodului ijr caresocicti{ile occide.tale!i-au asumatrclatjl , L
djmensiuncrlemporali ti construiti a propiei idenririri_
In secolul XV. aparilia monumentuluiistoric. sub numcle,t,
anri.hirali l,r.I(./; de.rr.ur-je: proi(clutururnani.rin tar. .
ficiilor ri obiectelor pe care fblosinla zilnici le-a rransfornar ri
mediu ambiart, familiar. ncreu dejaprezcnt.anrichirelitejoacij folLj
uneioglinzi rcilectante.Oglil1diicarecreeazi uDefecrde dislanla.,1,
indepirtare. prcduce un inlcrval i'D care sc va a$ezatimpul rei.
renfial al istoiei Oglindi care-i intoarcc socieritji umadsre ,
imagine nccunoscuti despre sine ca altcdtate- care mai lrebLi,
definiti Dcscoperireaantichilililor esreii aceeaa artei ca acri\ itr:r,
autonomi.dczlegati de tradilionalulsnujurnminr de crcdinl6iarr ,1,
religia crestin[ Experienti ircductibild.dar oblinuti scump.in ch
pul conltiirllci de sine,ea csG la origineaunei alte ce se \a con\l
tui reflecti.du se pe sine 5i simultan gindindu se ca devenire:i,.1
istorie.Sub numelede antichitili. inonumentulisroric esreunll dijl
lre operatoriicare au provocalmarea rupturi a arei occidenlal. .,
aparifia arhitccturii teoretizalcsi referentiarcpe care Paul Frankl l
nnmiI-opost t ediewld penlru a,i desemnadiierentasi unilale _
Apoi. coDstluctiaiconici ri texruali a corpusuluianrichilititor. .,
celor clasicecil si a celor nalionale.pennite societitilor occidenr.rl.
saturmezedubla lor lucrareoriginali: conslruileatimpului istoric .

152

,
unei imagini despresine imbogititii progresivpnn dalc
',o\rruirea
I'rrrerlogicc. Mai cu seami. s a vizut. strktiilc consacrateantr
,l|rrililor sint inscfisc in marcle cufenl care a dcvalofizatmiftuna
I irlir)tului Si a scrieni in fblosui imaginii li reprezerlituiiico ce'
l,|liciile trecutului au contribuit la sludiul sistcmatical formelor
le au
srl$tice. al <tezvoltifii 5i clasdrii lor Cercedirilc anticadlor
cu
ele
la
participat
impfeuni
au
pe
ale
naturali$tilor
rrr*1it
ccle
ii
lumii
analizii
a
dc
:i
inslrument
a
imaginii:
unei ciyilizalii
,
'ritrca
\rp(nl al mcmoriei.
consacnreainstjtutioMli
ir) secolutXlX. s a vazut alcasemenca.
n rnonumenluluiisionc ii conGr; acestujaun slatuttenporal difent
11 (ic o parte. el clobindelteinlensitalcaunei pr:cflle concrcte Pe
rl(.irlti parlc. esteinstalatirlr un tr'.urdefinitiv si irevocabil'con
nrlrit prin dubla munci efecluati de istoriogralic$i de (trezifea la)
(istoriali a) mutatiilor impuseindeminirilor orneneglide
,,rtr51i;nla
r(.v('hrtiaindustriali Relicvc ale unci Iumi pierdute. inghitiF de
ll|nD si de tehnicil.cdificiile crei pre industrialcderin' dupii vorba
jnvestitc cu ur rol
hr Rie.sl,obiect al unui cuh in sfirlil, ele sinl
rr( nrorialimprecissi pentru cle nou. analog,in surdini, cu acelaal
flrnumentului original.Pe solLrldestabilizatal unei societdliin curs
(k industnalizafe,ele paf si aduciiamintemembrilorei gloria unui

( [ltrl in industrie
Termenul lansatde Riegl. incircal de sens Fi nbiguiiate, ti a
s-aulranslristfatpcrtinenla Dar obiectul,fonnele li naturacultului
i,rrllat: mai intii sub efeclul unei expansiunigeneralizatea ariilor
\rlc de difuTare,a corpusului $i publicului sdu; apoi- recent' ptin
.r\r)ciereasa cu industriacultural:L
La ongjne privat.cuitul monumentuluiislonc nu a devenitrcligie
.fImenici a patrimoniuluiconstruil printf-o conveftirc individuali

153

r\LL(;oRLAPATRDrc\LTLUI
si progresiYia crcdinciosiknrii. Transtornrarcasa a tosr pr.!
s-a vizut in capilolul IV. dc afinnareaunci gesliunide citre \r
cirui nmdeliuridic. irdDrinisrrnri\'
si tehnic i-a Tbslofenl Eurof,
Franla-Dar netrr orlaza c nrirali\?ila carc a fost supusculli r
trimonialinccpiDd
cu ruriii960 rczultimai dirccldinir un an\!,.
de procesesolidarccrre.iD Franl . au coDfimra{
polilicacrltur.
\ralului iJf in .rllcnit r. r-.,ri!rrh , dr,.uri .t" ria
Montlieli.ortu \(ltr ilo,. ti u r4?rit4etor aridentutc a cantr
la c4nn:iutrca ? t? ili t\ practicilor pairinoniale. Expan\r, , ,
aceast poalc fi sirnbolizalilde Convenliapri\'ind prorcctiapalrr
niului mordi l culrul..ll
in 1972 de Conrrr:
Si r iDral.adoprar:1
generatiitl UNESCO. Accsl lexr caichia pesrecoDceptutde nr,l
ment rsbric pe cci de palrimoDiucutruraluniversatr
nlonulrrf
iln.J||rbhri.o .rru lL. \rlufi , hcut,,ei.t'.:,u Jmen:rjlr..prr/.
"o valoa.e universaliie\ccpli{)nal.tdin pLrDcrul
de \ edcreal j!l(,,
aftersaual tliintei . Er a\tlcl proclama(i nircrsaliral.a
sin.r.
lui occidentalde gilr(ljre!i dc vxton in Inalerie.pcnrruririle garr,.
r recunorsca
\alidil.lel. Conventi:r
crea un ansamblude ohtir
LUn\.r\jr(a. pr,ner.,rrn,.r1".,:
Pri\tn(l rdInl.lrcJ(.j.I\rnt((rr.r.
imn5mitercacrirregcDer.atiilc
\ iirourea patfimoniuluicuhuml.. i)
inai aics.ea inleDrciao .rp:\deDentri
conrunar.
o solidarita(eplan.
''ii rvinc i rcgii 0otceti\ilili inrem tionale sa pafticjp!
?Lpirarca[accs{tli]paliinroriLr" care compoftaajurorarcaceior :.
lipsili de nlijh cc {1r ciirrc con)unitate.r,\oiiDncamai resrricti\r
pdrrirnoDiuunivenal cr..,fi,rr,r/ pcrnire sl1rbilirc. prinlr un jo!
criterii complc_\e,a unei lislc cornunedc bunuri considcrate
lirL
nronrui nrdiul.tinindde uD sistcnrde cooperarc
SiasistenriirL,
nationale"pc planrrile financiar.rltislic. triinliljc ii rehnic..\
cunoscactitnriledc salvrrc rcmar.abiterealizarein aceslid la Ah
Simbel sau Borobudur.nrai pLrlir rcelea ,tt ciror obiect fau i.rt.
orasul Mohcnjo-Daro pe Indus sttu moscheeade ta Di\rik
Acest proces.planet f. (lc con\cdire ta religia parrimoniali nu .
de.fu5oJrIrolu:i firj Llrfr!Ulr;rrJ<,.on Lle n.r(.rficonri.L.etr
amintcsc de un priclcn nraghrebincare se indigna lizind ci i .

i 5-1

VIRSTAI\DL5'|RILI CTI-TI]ItALE
.n',1,,,,r
I ciror semnifi\rloarede and :i istorici unormonunlenle
.,t,, rrcbuia.in ochii lui. si fie cxclusi!religioasl I-a fel. rcabili
r"r,.r orarului Fcz. la care lucra in c dr0l uDci asistente
nu avcapennuel alldlinalitateadmisibilidecitaceea
Irr.||rirtionale.
lu ii Acest
. r.firsir;iuneiidenlilndurbanesi a unciviziunil)iLrpr.r
rr1, rlc reaclie individuali inpotrira ingeriDlci conunit:Ltii
,rtt rrxlionale fimine rispinditi in afara Eut)pei. hvcls. la scara
inscriscpe listaputfinoniuluimonnumirul dc monunrente
l,rt|1,'r,l',rl rir)de sii treaci drept un incliciu dc prcstigitr intcr a(ional \i
\ ||rc obiect de emulatie.firii ca critcriile de selcc(ica bunurik)l
'l
lrr|rrrrrniale si iic intotdeaunabinc interpretilt0dc cci interesaii
t,o!cr)!ia adoptadin 1972.ri ratilicatisau Lrcccplifrin 1975de
nunliri in 1991
una dc lari de pe celecinci continenlc.
'l,rr,r/cciIi
semnatnre.
,, nrlit douasprezccc
tiri
lr'\roperiril? (rhcob.giei ti tali xtru ltt)i.'.tultti k'Dt,kLl a!
trnlttt, unanisrcat detertrinat.rlxrr t nrr.'d .i nt)" ltti . tt,t t)gk in
, .1. \e inscriu monurnenieleistoricc.Frorrtierelcdoncniului lor au
,l, t'.rrit in a\al. in special-gmnilclc crcTrle de nclrccul ale ercr
rrh\rriale ti se dcplaseaTicilre un trecut lot trLri ipropiat de
tnr/.it. A\tfel. produseletehnicealc induslrieiau dobindir aceleaii
arler
lrrrrlcgii 5i acelca5idrepturi la con\cnnre ca ri cirPodoperele
anizrnilor'
fealiziri
alc
ribdiioarele
irhrrccturale
li
.t Palrinroniului
irr paralel. se inpune o c-r.t)drritr( l,dolitli
prc\ligioase'
mcnrori.rle.
nici
ic: o lume ile edificii nrodeste,nici
',r,,r
prccunt
etnolo
r!1[ro\cute ti inzcnratecu valoarcdc noi disciplinc
rr,r ruralii $r uftani. iltoria tehnicilor.arheokrgiilNcdiclali. au iost
Tolu$i,apotul ccl nrniconsidera_
lrt.irrte in coryusulpatrimonial.
l'rl (lc tipuri noi sc dalofeazii trcccrii de Tidul iD(lustrializifii si
rn.\iidi de praclica conservaioarca coilstructiilof cclci de a doua
tr'rriiriti a secoluluiXIX tinind. in parte sru in tolnlitale.de tehnici
biitrci. hrcriri
,
noi: lmobile de locuinlc. nrri mLrgLrzinc.
',rnru.ti\e
progfesulut
nlc
r:inri$ilc
hangare.
,l, inri. dar ii uzinc. antrepozite.
cochilii
mar;
alc
econonrici.
r.hnie sau ale \chimbirilor structuralc
pcriicria
ornlelor
f,',rlc pe care marccaindustrialiilc a abaldonnl h
.r (hiar in cenlrul lor Apoi. grija dc a consennpaltimoniul aftitec

155

I
viRsrA INDUSTRTEI
CULTURALE

rl

S|r0]ti industrialal secoluluiXX (pinl spreultimeledeceniiincludtr

din cauzastirii saleproasle.
ameninlat
cu demolarea
r ). adcsea
se
puni
la
adiposlui
N@
care
tilode
ast?lzi
unui
conrllex
al
lfaffcrc

a noilor lipuri cotrstrucI urcei patrimooialetolalilaleaerLhaustivd

rptrrutein cursul acesteiperioadc.DouI exemPlefranceze,cel

la Lege,
lui f Corbusier
ll holelordin Reims$i cel al pavilioanelor
Fr-ilustradificul6tileaccstuidemersr.
ln sfitsit, narcle proiectd? d?nDoaiaarc d c n(MTrelii,mo$lenit
h epocaLuminilor $i reinsuflelrtprin vointa modemdde a eradivalorilorinlelectuale$i
diferentele$i privilegiilein sttrplnirea
istice.leg t de dezvoltareasocietdliidc aqrementsi corelativulei,
snul cuhural zis de masd, stau la origirca apdnsiunii celei tnai
ve poate, aceeo a publicului monumentelor isto ce:

il

Hllele dr.Reims r in.uem|e in t928,. ctaare ptoru srtuctumpadbotid in pn

ru\ne de berondarond lur tev\\incl Srsmade degBJaE a b.hnului
ii mcJ; .
iatc! exterioari ! cdificiltni jlslifictr tnrrcb5ritc 6up.! penjnnFi ecsrei .bsan.

ti de erudili le-asuccedat
Dlcilor capelede inifiali,de cunosctrtori
_milionara".
cum Ii \e spune
moodiale.
o audienli
O biserictr
omerdrilorcaresecifreazila milioanede locuitori.
Slatul franceztrebuia,cel dintii. se exploatezeaceastaperspecllv! pentrua puteap viitor controla.cu toateresuFeleautorilitii ii
Putcrilorsale, riturile unli cult oficial al patrimoniuluiistoric,
&venit parte integrantda cultului culturii. Acest cuvint, str ne
celuide al doilearizboi mon||nintim,maiaveaircd, la incheierea
carepreferasd l intein
limba
franceza.
dhl, o intrebuin(arerelinutd
(culturi
a literelor, culturi gencrali) decit strl
trc/ unor sinlagme
ltilizeze ln sensulfilosolic definit, iar apoi adeseaexploatatin scoDuripolitice, de gindireagermanl': Valry a preferatintotdeaunain
locul lui cuvintul"civilizatie"'.Cuvintul"cultur6" se rlspindette
cu aniiEaizeciSimbolpntnrdestinulsNuestecrearcaunui
Incepind
ministeral Afacerilor culturale.care va devenicurind "al Culturii",
d al cdrui model nu intirzie sI fie adoptatde majoritateattrrilor
auropenesi dincolo de aceste&Malmux inventeqzicaselede
culCulturtrin timp ce "cultura"se diveniifici:cultud m;noritare,
lurtrpopulad,culturaceluisirac.culturaobilnuitului...
Plnein momentulin care pmblemelepusede difuzareacultului
"culturii" grdbesco schimbarcsemanlica.Muzeeleo consaffainain_
{a! monumentelocCultura i$i pierde caracteruld inplinire

t5'7

:l

AI EGORI-\P,\TRL\1oNII'LLI
pcrsonali. ca devinc i reprinderesi cudnd indusrrie_
Daci af
da15n decolareu accsteiindustrii in Ffanta ii ciru(ionarea.
cilrc stat. am putea lua ca repcr simbolic doui inauguriri. inti ,l
1987.in pliD:i lumiDi oficiald.aceeaa muzeutuiOrsay a..
organigra i urittilci vocatiasa viitoarecsle producereaprioilu. L
sistematici a serviciilor $i comunicatici: poj. in ianuarie 19!i\
penumbrapiclii de arli. inaugurareaprimului Salon inte.nation.
muzeelorri cxpoziliilol.
ln fndul lor. nionumenrelesi patrimoniul istoncedobindc!.
dublu statul.Operecarc rispindcsccunoa!(ereii plicefe pusclir .
pozrlla tutururi dar fi produse culru.aic. f:tbricalc. ambatarf
difltzate in lcderea coDsrmului'. Melann)rfo7a lalorii lo
folosintii in \,a]orrc eccDornicicsle realizali gftiic 'inginerici ,
turale". vasli iDtrepriDderepublicir si prilalii in scrviciul cit,.
muncesco suntendenic
de animalori.colrrunicafionisti.
agenlr,t
dezvoltare. inginefi. mcdiarori cultufali'. Slfrina lor conili
exploatirfearnonumentclorprin lo.rte milloacele cu scopul J.
inrnulli indefinl nunrirul \ izitarorilor.

Punerea iD valoarc

Fbrmula Inagiclla dispozitivului:/I/r.r(? i, r.rrlo.r,-..

LoculjL
chere.care se vrc
rezunu sratululpatrinroniuluiistoric corslrL
ea nu lrebuie rolLr\isi ascundi ci asrr:rzi.
ca 5i ieri. in pofida 1..
latiilor protecrc.rre.disrruqefeacon(inu:iti in\crtunati a edifi.i;
!i ansamblu.ilor\.echi iii ulmeaTAdrumul iir toali tumeasub tr
lextul modernizirij. ti a rcsraudrii chiar- sau 5ub conrtrinsereatr.
siunilorpoliticc.adeseonimparabile.Forla \ie a asociariitor
,
apararc r monuDtentelor.al ciror nrcdel a li)st crcal in N!r,
Britanic h sffrijlr.rl\ecotului XVIll. se mobjlizeaTair toare titr
Daf aslizi. in FrirDra,suprafafa oraselor urbanizatc inainre ,,
RevoLuliafiancczi llu mai reprezinradecit ].5q din fondul constiL

15u

CTITIIRALI
viRSTAINDLSTRIEI
\.c.rni locutiunc cheie.carc s ar dori linistiloarc. estein realir,,rr |lclinislitoareprin anlbiguilateasa Ea f_acelrinriiere la valorile
Ea m:ri con{ine ir nol'unea
,l, t'xl|imoniu. carelrcbuie rccunoscute,l, t,lrs valoare.Plus \'aloiuc dc inieres.agrement.rrumusclc'oesr"
cconoI,r l).rf 5i plus-yaloarcde traclivitate.ale cirer conotalu
,,,,,. cslcinutil a 1subliniiL
_punereir valoare dcscnlneui un fapt
\rrbi\alenta erprcsiei
,rrllrt in lunga inoric i prrclicilor parimonialci ar)t gonrsmut a
,l,ir.!.tici si a doui slilufi dc conserrarc() lenalinti- pl sati sub semnul respcctului conlrnui cu norle
rtl{'rccoferite dc stiinli,si tchnici, opcra mrrilor norillofi ar seco
l,l,n XlX ri XX. liri cll accastadin unnA s:i constituicldusi o
r,l.rindr cxplicitii sau nrtrciucurosculii:cine.in Frarlta,Pfirtre prac
rr r.nii rcslaurlrii !i conserv:uiiurbane.cunoa$tenunrelelui Boito !r
dc acum do rinaDti.pl:lsati sub sem
t,rnrnnoflj? Cealalti terrdintar.
rll rcnlabiliiaii si al rnui prcstigiuf:ud rost.dezvolti pfe adeseacu
,itrr,nxlslatelorsi colcctividrlilorpublice.prncticicondlmn'Ltcdejair
ra,nul XIX. inaintcdc sligmali/arealor de cdtrcCartade la Vcnetia:
n .x ir\.nteazi noi nrodrlilili de punercin valoirrc
\ltfcl spus.cimpul pirtriDoflial.iD Franla fi in lumea in1'ea8a'
J. lnizi teatrul unci biitilii ineg.rle5i indoielnicc irr c rc puterea
'
,,rlr'r/rlor ranrin(rurrrr rr:,ri iJf holarirea .rntrilfinr:rr' J unui
r,\t)cclor al Monumcntelotislorice. a unui arhilccl. urbirnrstsau a
,,',,,i nd-ini.tt"t,rl I p.rhirmniului pot inci schimb:rdeslinul unur
r!)|ument saual unul or:l) vachl
,\ce sla situaticcoflflicll]dli m-a incnat sa pr.tnrccelrlul pe spLrr
r,rl .i practiciletendinleidorrinante.suslinuti de industfir pat'rmo
mai
ii dc erotulia cconomici urbane N4uncaribdito dusd
',r.'Li
,l(lr lc de toti acci prirctieirni. tuDclionari. propriertri !i simpli
,.rxlcni. caresinl devotL(iintru respectulpatrinoniului isbnc nu !a
,'t,irca alccit marginal. peDlru aducerc aminte ii Deniru rcferinl:1_
rslizi in jurul
t,{riru a se putea nrisur ambiguitalcaintrc(muti
llotiunii dc patrinoniullintrc multiplclc opef.Lliidedinalc si puia in vnlo:irc monu
rtrr)lul istor;c si si I nan\lbrn1eeventualln produs economrc vor

159

ALECORL{PATRIMONIT,-I-UI

l
I

evola dreptjaloaneconcreteale subiectuluimeu. citeva

din cele (.1,
au incidcnlaccn mai directi asupraedificjilor asupra
abordi.trirl({
li
de cdtre public. De la restaurarcla reutilizare,trecind prin
miz,,rr
sccntrSianimalie.punerea
in \aloarea patrimoniului
isroricprez,,r,
lorme multiple.cu (nnluturi tmprect\e.careadeseorise
conil.t,l.l
sau se asociazd"
Conscryarc $ rcstaurare: acesteasint fundamentele
oricijr.l
puneri_?dvaloare.De o jumhtatede secolincoace,in
ciuda polui|r
dtmosferice.
chimia.biochjmiasi biologiaau daro noui actulrlrr.rr,
tezelorlui RusLin.permilrnd\jr se actioneze
inrr-unmod ncrraurr,.,
rzant asupra"strnrladi"monumentelorpe lingi acrasta,r_a
\,.r1
sidcrat ci$tigat principiul de conservarea addugirilor vechi
:Lt,
monumentelorsi carlierelor islorice.ca 5i tehnicadirudanent,,
.,
rur (rtovannont.carc iri gilsettf.zi utr preFo\ auniliar .rnstudiil(,h
morhlogie urbant S.a esrimatca del_rritivEcond?unnarea
rcr,,n.t.
luiribr Credeamuniversalrecunosculeregulile de restaurare
lir
mulate dc Boito, mai ales aceeacare cere ca orice interven(ie
l(,
demi sd fie insemnataviTrbil: aplicatrimagrsrralcale aceaslci
re,r|tl
se F)t gdsi.peslelot in lume-ca de pitda in Mexrc.pe sirul
rcstairr.,r
oe rr reotlhuacirn.
undespectarorul
eslesubjugalde jocul purerrr
al.volumclorarhilecturale.
llrl i l-i in\elara\upra\t:rnt Inrtilrl(.,
rurnelor loatc ace5reprin(ipii. rcgotj \i prcepre. arlumenld( \l
nuanpte cum se cuvine de un secolitrcoace,pireau a nu
mai trehLrl
puse la indoiau" Iluzie.
Reconstituiri',islorice,. sau fanteziste, distrugeri arbitril|.
restauraricare nu-$i declari numeleau devenitmoduri de ralorjzar,
curi'nte.Nu voi da plea multe cremple in Canad:r.cenrrul vcchr
r
iur VueDcc.
carelrgurea,/d
pe li\tc paLrimoniului
mondial.estcre,,.rl
..1 1 unur varl prniecl cu finrlirare narjonali\Li Lurislica,Ian\
rr
)r
lyOU.cirrca condu.la distrugerca
unuransamblu
Ljeimobilevrc.:r
reconsrruite
apoi fara ba,,alliinlrfica.in slilul arhirecturii
fran.c/.
d,n secolulXVIII. In Cermania.pmclicalegitimi a reconstructr.l
rdcntlcea ora5elor
di\lrusein limpul r;/hoiului.combinata
cu
tul fadifional pentru recoD\tituiri i\tonce. a ajuns sA conducj e.r.
p,rl
conlrminare Ia demolareapa4iale a centrelor vechi (Weiden (tirl

160

Ponalul c.ntral d biscricii

sainr'Aroul (sccolul Xll) h
ProviD, i..intc dc rcstauc

'RestruntE! (...) sc b{ze&d Pc

rcsPcdul $,bsrdntcilcchi $i !l
documcnrelo!&tcnticc" (C{rl!
de la Vcneti{, arL 9): accliri
poial duPI leconplnclca 0m-

ALEGORTAPATRIMONIULTJI

Bavaria,Linz peRin),in folosulunorreconstituiri

"idealel"'pecarr
nici Viollet-le-Duc nu le-ar fi imaginal gi in Franla, restaurL'r.,1
inventiv!$i-aglsit un nou suflu La Provins,zidurilgrde incin(i ll
s-au addugatnAchicoulk \ri care nu au existat dciodati ti s i
recompusvenembilultimpanal bisericii Saint-Ayoulpetrru al lttrc
mai plEcut La Lyon, mesteriizidari new-yorkezide la SaintJotrn
the-Divineintinerescgarguielegotice ale caledraleiSainFJeaniprl
cedeuce nu trebuie confundatcu acea tebdci pusii la puncr rt(
decenii,care consti in a scoatefi pune la adbpostsculpturilepr..l
vtrttrma@ale anumitor monumenteii a le inlocui cu fac-similur.
mai alesin cazurilecind sculptumestepartcintegmnti a arhitecturir.
ca la Reims''.
Punereatn scend:nt6itViollet-le-Ducclt si Sifie vad in eafun(tr
mentul artei urbane.in acestcaz, este vorba de a prczentamonLl
mentulca pe un spectacol,
de al oferi vederiiin modulcel nrrl
favorabil.Anii 1930au inventatiluminatulnoctumcare,de atun(l
nu a lncemt sd se perfeclioneze.Sptrrglndintunericulnoptii, monu
mentul, asemeneaapariliei unei divioigti in glorie, pare !i
rtrspindeasce
etemilateaLumioa anificiali ii acordi umbrei un r(ll
regesc,pentru a scoatedin ea 6guri fdr?lriduri, forme rcpercepur,.
vreodati, topografii trecunoscute.Acest arlificiu, al cirui defcel.
delocncglijabil,esfeacelade a suprimagreutatea
arhitecturii.il
reveleazd
acesteia
o alttrdimensiune,
poeticdsautmnscendenti
C:t(!
iluminarea
ritualS,la ore,zjle saudatefixc, a Parthenonului,
Sffnrrl
lui Petrudin Roma,casreluluidin Praga,a Sfintei Solii, a'trl
Mahaluluisnu a atitor alror edificii vestitesau necunoscute.
s.
inrude$teast6zi,in-lumeaintreagd,tocmaicu o revelatie,iD cele dil
urme monoton5.In schimb, feeda electfic6 in interiorul moDrl
mentelornu estein mod necesartreneficl-Dcsigut eapoatpermilf
contemplareala orice od, ca niciodald,a frescelo! sau tablouril(,|
dlrcra istoria artei Ie a acordato existenl2t$i valoareproprii, ind(
pendenle de aceea a edificiului pe care fusaserdmenite sri I
imbogtrleasceDar ce sl spunem,de exemplu,de echipamentulelc.
tric cu care a fost dotad catedraladin Bourges:expunind accn
monumenlintr-unmodnemijlocitti impudicagacumin sinenu rr

162

ViRSTA TNDUSTRIEICT]I,TUR-ALE

ll lrcbuit vlzut vreodat5,aceastdoperalieanihileazl dispozitivul $i

careil ancorauin timp
dlrlunerea
- 'Si
sun.nl panicid Ia punereaiE scend inslitulionalasocinl
sunetulirrninii in aqazisete'speclacolede sutret$i luminS_'Dar'
monunu
asupm
spctatorului'
asupm
fiuzicA ii discuts- opereazf,
Eebuie
cel
cane
pot
stare'
pus
anumitx
intr-o
li"ot
lrntuloi.
""i.la "el
(ile
monument)
distras
$i distrat Care muzicd' care
ltac(iv
un fel de
Om"nt-itl $i cele bune li cele ProasteNu are nici
in ele fenomeneaccesorir'
fnponan$, din momentce recunoa{stem
analoageaceloracare puDin functiune
ae ambian!tr.
irc-canisme
Chiarii numailumna \ingurapoateJa
io.ite strucruricomerciate.
inciilor o opacitateneblnuit!.Iar sunetultinde sd le reducaIa
a cevaneinsenmat
lnicimea
"
^
Anitu4ie. unde Si cum lncepe ea? in gercral in interiorul ediiuluipecare-lipropunestrl smulgdpmprieiineniipentrua-l face
pe$onaldfiind considebine gi rnai uSorionsumabil,adecvarea
insuircientl i4etoda esteaceeaa medierii: facilitarcaaccesului
conii opcreprin inkrmediari.umanisauou O iemrhiecomplex:l
audioPrin efecE sPecialeta comentariile
Ju.i d. t" t.ai"t
"
de scneistorice imaginarecu
prin
reconstioirea
vlzuale.trecina
sau a imaginilor
madonetelol
qiurorui actoritor, manechinelor'
'le
alntezd"
acesevrle
sl
pentru
vizitator
gleu
Astfel, tlevinedin ce in ce mai
interferente
b
Si sApoatddialogaferi interpreti cu monumentele'
desprc
Comentariul$i ilustralia anecdoticdsau,mai exact flecdreala
sau str
pdveascd
opcre,cultivi pasivitateapublicului' il dezvafdsi
prin
strerh"citi"r. cu p.opriil sdi ochi, ltrsindsensulsa se scurgtr
aua,on rt .o"iofuto. gaunoaseAcesteasfut forme demagogice'
alecomunicirir'Tolu$i'trdnsmtterea
Dstemaiisle
ti coodescendente
prin
excelenFde purcreain mloarea
istoriceline
lner cuooasteri
unei
ist"m""i"lui b secoluldin urm,. Boilo'' a formulatregulile
prelul
cu
care'
monumeotelor
a
inrenrm sClntiticeii silenlioase
'unui.ron a. aleoue.iniliazePubliculinr-o cunoalerep$onalt'
Tehnicrnoi prmilast'zi formede
direclari obiectivia oPeretor'
a
PlanuriI claresi seducdtoare
prczenlare
Fafica ( notile.scheme.

163

AI EGORIAp.\TR!
i\IO^"t
L]_LI
ciror iDtrrbuin(arcsc gencralizc.rzii.
dar caje csre prca aocser
mod rcgrelbil ncutralizari
de ./gomotul'lnimaliei.
Inpinsi h limiti. a malia dcrine cracr inversulpuDeriiir .
a monunrcntulurpe care il lr.urstbrDrain rcltrt s u iD ..
Edificiul inlrii in concurenl?icu un spectacotsuu un ..e\cni:
crre ii e\rr inrnu\.In ruton,r ,i., \J E\|o,,rri:.(i, cLftc.\p(
dc opcri. rcpfezcntiri dranaticc. prerenriri de nn)di si a\,,.
unui patrirnoniucare le \aloizcitzri fi pe care pot. la r]-Dduilt,r
rczultat al accstcisrraniirelatii aDlagonice.si_l fac:i n istrilu.
siJ dcpreciczeiau si I anuleze.
Mod.rni.(t?: pto,:cdxri nour. c rc ia in batjocuri pc fati fe:
lul datorarlxlrintoniutui isroric: ca pune in joc aceeatidepla\..
alcDtiei!i acclaiirfansterdc \alori prin inseria preTcnlului
i|
cut. dar sub li)rnr unui obiectconsrujt ii !u r Lrlrur\pecl|.\, \
nodemzir l]U insc.rmni a da nspectde nou. ci a trinti in c.,
i,
vechilor clidiri un ilnphnt regcnefator I)c la irceasli rimt r,
rmpusa.se at(explr'ica intercsul sLr\citarde opera prerenrutui!.
rcpercutezeirsupraoperei |cchj ri si amorseze stf.l o diale.,
lari!i o socoleitlicu riscuri con:iderabite.Un ca7simplu lipir- .
ii
accla al $prirlltckx dc geanl care. in marire monr]nrcnre1rar.!
inlocuicscprca adeseavechileuii ptinc in disprctulfirncriunii rr
teclufalcTmlitfeaarhitcctuuliaclualia muzeelorr.
ol.crilo iio\rr.
excmpl.rri a ilcestcifonne dc vak) izarc si a pericolelorsale.Atrr:.
vrrtatorilor csre a(rasi mai intii de rcceptacol..ca in cLr^rlmi..
balei holh!\oodicnecare pune picdi.i in caleaprilirii ri \edcolcctieiinprcsionisrilor
francezic\pusi mai demultltr muTcul.1.r
de Paunlc.l)iD firicire. exislti ti nruTcccu lotul noi ai caror.,
structori' au lost coDdurinunaj dc respecrulpentnr opcrelede rl
adunate.Tot air cum existi iDtot(lcaunasi nonumeDtcneahcrate. ,
opcl1ltiilcmediillicc.Si nu uilim. cu descriuo tendilltf,
Am puteairnrultiexcmplclenclrrivede modemizarc
a palrjn,
niului care.pcntrLra ne limita la l-riura. merg de la necu!iinti (aJr.
naja-fearierorului palalului de juslilie la poltier! ) pini h dc\asr.,
htcind prin derizoriu( casadc bilcle a casteluluidin Chambord). \
sinl scutilenicj ediliciile careDuau ltti funclrunedccil ccamuzea.

t6 4

CULTTRA]E
ViRSTAINDUSTRIEI
.,lr| lrrrcbuinlrucdccit aceeadc n(mlrment isloric. fiind pin aceas".
r, ,1,/istori!izlrtc
| '4nlttit.(t i buni gh.q.1: nutnitof comlrn al l0turor modali
l.ll,l,r dc prrnerc in \aloare- ca tlerge de la inchiricrca monu_
,,,,,rr1'r pinii h utiljzarea lor ca supofi publicitar. P rricipind Ia
produsclor
de consumculent Oricc monulnentarc acum
"./.'rc!
cu cinr
. ,,!,t,lcnrentul
siu subformaunui butic.ulmasultejghclclor
r, ,,rli poitrlc din \ecolulXlX. cafef-tr zcaTisuveniruridive$e'
hnIr'. obiecleclsnice sau produscalimentarc"
dcpinde.tot nui nult de
patrinx)niului
/ rf,dr.d: rentabiliTarea
numirulLride viTitatori'
pe
cre\terii
misuri
,' .,,.c'ibilit lc lacild.
de iDlr.rr'!j din con
bilelclor
\inTarei
proveniledin
{ ,rtrx\:Lrilor
livrirl l'r irdemir:i'
trcbuie
Monur)lentul
rrrxliile conrplcnrentare.
prca
dcniltureazir
:rdese0
,,1 rrri aPro.rpcde caravanscraiuficare
care
.rrrlle. cit nrai aproapedc vchicule.pri\ale sru colcctive_
rceslo
ii a nncxclor
rtr, (sitaramcnriarexparcurilorde stationare
rr tlc untte si ncYoiade suprafcteconsidcrabilede lcrcn a ciror
||.,r.Ieesle-li! lccarla olii. la lcl de fau slipin;tii in mcdiuurban
. .' .r in cel rurrl-

hrtegrarer in viata contemporanl

ft.rt 7ri"o csle tlrii indoiali tbnn ceamai pallldoxali- indr':lzneald
., rhlicilaL
de puncrein valoarca prt'inoniului: ea cons(i in rerrtro
,l,r'creaunui nonu rent dezalictatin circuitulfolosin(clorcurente,in
{rulgerea lui dintr un destinmuzc:tl.Asu cum aratiilii rcPcrisuccesiv
kkla ri Giolannoni. monumeotulc\tc suslris in rccs{ El riscurilor
a i aftibuio
,L?iftcrrii. F-nttu a fi e\pus uzllii li uzurydrilofuzilaLfii:
nu
.l(\trnatienoLricsteo oPeralicdificilir ii comple\ir.carc trebuies:l
n intmeiez0 doar pe aseminarcacu deslrnaliaorisinirri lla trebure'
Inrinte de loal!-.si tinii conl de st rca materialiin cdificiuhi car''
,Frri/i.se cerc irpreciatiin iunclie de fluxul utilizatoilor sdi potentiali

165

ALFGORIA
PATRNIONIUI-U1
Panunoni( ilduttriat: expaDsiunclcilnpului cronol,,,
rnottenifii noastreistorice dici o problemi incditd- ceer .,
rnon;uluiindustrial.
carcde altfel.in ciLrda
num.lui.scapiir)!.
influenteiindustrieiclrituralc.Daci e\'oc condiliite retolosirii ..
primul fnd. o fac iD scopul de a ari(a ci- in pofida denur)rr I
comunc.accstpalrmoniunu poale:i Drrlrcb ic con'irndal..r
obitnlriesteadeseori-cu patrinoniul erci pre industrialc.car. r r
alle valori si de alle nize.
Nlollenirca industriali dcafectLrtdpune doui lipun de inlr.
dilerilc ca n tLn:iii scari Pe dc o parte.clidirile individurlf
5cacu o constr'ucliesolidi. sobri si cu int.elilcre un)ari. sini
adaprabilenorDrelordc utililare aclualcri sc prercaz:iunor liil(,. '
nrultiplc,publicesi private.in Buropa.ca si in StatclcLlnit..
ncnumirateuzincle-arcliercle.antrepozilelctrunsib nate in inl
dc locuit.in icoli. tcalresau chiar in muree.l\,Iarcihali t! .,,
t()arelorde la Ntouchc'- cu magnifica \a slructurii niculicir. . l
snuiti ll Lton in 19l8 de Tont Gamier.a de\enirun ccD(rr,l
schimburiri de spectacole
liu si .tragilor.cum ar fi pururaj!n:
llirlelclui Bahard
Accastireconversic
de cliidiri.dintrccarellneleapa4ini\r,'
tchnicii.tinc irtit de o corser\areistorici. cit si dc o sinai.
economielogisticil-in schimb,acestcurnc irnacronrce
crfc.
pirbagcle indus{rirlc. pu(urile !i ablrajele minclor piri.
haldelc. docufilc si santicreleDavaleabandonare.au iDrii
nute o \aloare alecti!:i dc aducereaninlc p.'nrruacei o nr.
pcnlru clr. lrnp de geDeralii.cle au inscmna!terjloriul \i ,.
zontul. $j carc cauki si nu fic deposedalide ele. Penrruceihlti. .
au o laloarc de documentasupraunei 1.r7c ci\ilizaliei iodu,
alc. I)ocumcDt la scara resiunilor. pc carcl va pistm nrcm(l
fotograficr'r.
dar a cirei conscr\arcreal:ipar iluroric prin iD,.
dinensiunilelor, intr o vrcne n urbanizirij Si reDrodeliriir..
toriilor.
Reabilitarcasa|elorde nrmefl. la H6nin Be.urnont. la l-iayi|
aiurea.conservi dcsieur amintireaminci. dar esrc vorba totu!i df
.le Lrnro. .le Dljdu.lie Cur_ \or.Lrpr,\r(rui
".r.

n
cnpodopcra
..t. lt)15-l[h r\brlonrelordc Lr NIorch'
r,,rLrurrraiin lglJ..lailii
!'hnnhuri si di n^-'tror' (cor'
de
uu
a"
..u'
;,;,-';.:;;..
"n''
"a"pou*,.
ndNlrt)
, r'r B.iLiozin Lon'gralia

166

rt

ALE(JoRIA
PATRL\oNIT'LI]I
:rltfel decit c{ umrc sinrbolice.sub formr c[(, r muree, .f ].
mai dcpartenecesili o jnraginariccSre;anosralgil nu ii rine I,\
De altfel, o alri pl1)blcDri.acccaa palrirnoniuluirur,rl ncc!,r..
il. se !a pune in curiid intro pafe a Europsr.nrarcu sci|r
ftanla. tari de tradilie ruraii. a ciri ..1 larl-':' crr un imf
savanlmonument:
cc e dc l?:icut
cind.asemencir
liliruluipafjJ]:
industrialiesil din uz. aDcestrala
agricukuri lit fi iD pai.,
dannali la pirbagi? Ce rclblosire ise poatc d.r anrnci unui
fl
crre a iost unul dintrc celc ntai fmmoascnestcutllaartisiic. ali
noastrc.fi din carc \of rcrisra numai satelerccuceritcde pof.
urbanc si impresur.rlcdc suburbii pariiionare. r.-u rtispuni|
prccedcntepentru a rczolvaacestcdezafcctrirircfjtoriale.
Etlti(ii pe inrlut .iul(: ej{isri o traditie. i,r schjmb.
t.. ,
rclblosireapalrinror)iului
pre-indusrriat.
sj chitlrl anumirornj,,r
lncnte antrce Acestc plltctici nu sinr mai putin conrplcxe.
Geniul lui D Annunzio a emblernatirat
ircnelc din VcrL,:
dcschiTindu
lc dramaltrgicimodcme:aslizi.tcllrele:i rmiitcr:.
anticeccle mai bine cons.r\.rterriiesc o nou:i \ i.tlii in scrviciul :i..
lrL,'lulL,.l tilr/.'f(J ...te. Jt:.., J
\l..l.r nu ..1( ..
pr cricabiladccir in conditiileconsot;dirii.rcsrirur.lirii.
amenr.
JJ.\enn rnrrcnrnJ.fr.n eJ ; .r.r. Jrrr:rur..re"\,. Irrr.,r.r.
,
cazuri dc exccplie.
Aderiratelc dificulliili apaf atLrncicind esrc vorDace a r\
rh.riI:r rr lle ru r e.nil( (.lrth ii r(lr^ior,c.df . utr .JU ,, ;r r.rl
pcntruvcchile ptrlarc.rcredinlenobiliarc.spiratc.cirzirni. grajdi
careau lost capodolcreai!'arhirccturiipre,indr\triatc.
Funcliui
Trscculrurale{muzcc.hiblioreci.instituliiscollre si uni\'ersir..
iundatii) intri in concufent:,_r
cu functiunileulilitare.de prc\lrj
(Dnnrstcr.aicziln nle sociale.hoteluri) siu curcnle (bir!.
tocujDle.
cojnerl). iar ulilizaroriipubticjsinrintocuiridc piar! t.
vall In acehfi lnnp. iD loatc c zurile. lucri le dc aneni]iair a iri .
slructuflrcer o miiieslrietehDjc:]speciali. iaf co\lurilc sint ad$.1 ,
clcscuraJaloarc.
lati dc ce rcnr bililatea noilor (lcstinalii, esrc !r.
dc asigurat5i dc ce c:iutarcaei pnDeaTi adescl in tala acelcr.
' ia nrp rgncin or is ln{ . 1

168

\ IRSTA
i\DI]S|RIEICUI,T(IIiALt,
t,,','tNnalitiilii.,\detc . \r \ubzista doar o cochilic goliti dc
a
' ',rt|rrl pnn chiurcliri : procedeudiscut:rbil.cind csle rofba do
cird sc
dlllisibil
procedeu
in
urban:
tes(rtului
morfologia
t,r.rr.r
,. /urrii la sacrifictueastructrrilof li dccorului intcrior al unui edih
,,', N.r (lr\.J. in .r'1.,.11l)ri\inlu rn Irrnl.i r((ur\e\ii InJi
,,, rfxloare dccit rcelcir dcsiinate fblosinlei rdministrative sau dc
pcrtiflentii.
liudabili si intcrc
totLrsi
r"r,,L,ri.
La fel. tfrnslorrnarea.
a condus in
$cial
..nrr.rin sine a locuinlclor lechi in asczanrinl
(e\terioarc
5i interioarc)
.,t,\.! orascfrancezcla itdc\irale masacre
necesrc'
,l,r frnea unof or!rnisme lipsile de conrpctcDlcle
\rL,rritccazufide rculiliTarenenulilantiti in P.rrenlijudicioasri
liagilul h6telSal6
oarc lransfomr.lt
rrltrri si cle problemc.'trebuia
de vizitatori. ii
sute
de
rlrii
defileazi
prin
care
11|ruzcu Picasso.
I
Li o scariinai
rindtrfi
in
doud
! ,rrr u trcbuit sii fie dcid restaurat
yiritarori
ridici tcmeri itrstilicutein privinta
(irlc\li. afluxul de
,,rNcnirii casei lui Ilorta. transibrmati in nrozcu In schimb una
,II locuintelecele mai nlolnloareconslruitedc :rccl,rliarhitect_holcl
r,rr Ilet!clde. a fosl clcrnPlar restauralinenlru o mArcsocietatebcl
tr.uracarc o foloscslcca aseTimintsocial
unci pedagosiispe
I\aclica refolosirii rr lrebui si iici obiec11ul
i scrisiiin lung^
sensibilil!lc
dar
dc
o
sirrn.
, r,rlc.
Ea line de bunul
li
p rin]onirlc. ii
.r
comportamentelor
a tradiliil()t 0fbdnc ii
'Iuxtai
extruordnar
inlrun
,lt\idiitnla de 1.ro lufi la rka. Instalindu-se
a ltiut si
Vcnelia
din
,,!rrmbludc palatedcAfcctate.univcrsitater
viatii
sprccer
rt\pcclc in acelatilinrp calit.rteaspaliilorri sarlc rcdca
a
rr,ri marc delectrrrci sludenlilor sdi. La iel. vcchel maLndstrre
l\.lhinelor din Loullin ocrotesleasETi Sospodilriisiudentelli. iar
clLrbuluniveruitar'Nici
regisilii I nrarii slLliaddposteste
',tncndoaL'a
lrulale nu siDt com_
au
ibsl
felul
in
care
nici
de
realiziri.
,$.\t tip
politicalogisticia
ir
Frnnli
orienlea7i
care
cu menlalilatca
t,,rrihilc
lllucnticinaliomle.
0tare 5i tutsanblxtirr.rl: dercniteprtrinroniui\tofic cu drcfrrridepline.cenkeleti cariefeleisloricevechiolcr:i tl\i:Lzio ima
(lificult:Ltilor$i confrnc pn\ilegialii. sinlcticir\i intrucil\a marrilir!
rr.(lictiilor cu care \c confruntilpuncteain valoitrca patlimoniului

169

ALEGORIAP,\TRIII,ION
I ULLII

\.iRSTANDUSTRILI CULTLIR,\I!

conslNitin gencml.!i reu(ilizarca

accstuia
in particular,
altl!t . ,
intcgritreasa in !iar,r contcnrporani
(-'u (oale accs(ea.conscr\arcanruze li a oraselor \echi, .r.
in't.1115
6r;n6r,t"., J.riturrli.nu a (ri,),rruLln\it.on(eptii,,
graloi||, lormulate de Giovarnoni incrj dur 1913. par de acirrl
pre\?leze.cel puljn iD principiu. Legislntia francezi a .seclorr. i
s: vgiudatcrr" ilusrreazi acersra e\olufie. Cind. in 1961. {r
N{alrauxa ficul sii 1ie volali lcgea asupraseclo.relor sal\,!lrL.
care ii poafi nulnele. accastaare loc inlr-o oprici de pii\lr.l
muzcaltr-Em vorbil de a pune la adapost.dc a face dc neatin\. ,.
fixa in starea lor dc atunci anumitc carrierel c\ernplul orr, ,.
AvignoD. dupi Drultc akelo. arilase c.i firi niiisui imedill.,l
urgenlii.elc erau sortile dcnntirii. Pentru Malraur. isloric al .LL,
mizcle accsteiproteclii erau i\rorice ti csretice.in lcelali tinrp ,, .
alul r/(/,r.,/Ilo-ul!rividea o aplicabilitatccu arir rnaj laborioasii.r
leseari decretulci de rplicalc conleri planului dc ralvgardare,r ,
punerr in valoarccalilateaunui documcnrde urbanisrn inccrrL .,
incetul.li(.ra ii spirilulrruzeatat legii din t96l au lost arlnr.i
Dar. iD lipsaba/cl1)rlcorerice.dimensiuneaci urbani\licas a !\l
pat. Notiunea de punerc in valoarc. iDscrisi in desenrrrr,
instrumentutuijuidic. care cne planul de satvgardirresi de prLrl.,
ir laloare o concureaz:i
pc acecaa \al\sard:irii!i opunein\e:
ciul uDui conceplbun ]a roale.dczloltareto
Incepindcu 1975.chestiunea
inregrifii(ansaDrblurilor
istor,.
in !iat! cole-cli\i a 'epocii ' noastre este pusa pe \r!
intemati(nraliiin I976. la Nairchj. UNESCO adopt:io Rl]c,r,,.,!:.
pritito(t)( kt salrqotdurca o \u' bl ilor istork.( fi tt{tdi!it,tuil
rolul lol in &!& t:ontentpotulti. carc rim?ne asrizi expunrr!
Drotilclor li plcdo.rrir cea mli conrplcxarin favoirreaunei lrt!i.,:
ne-muzcale u tesuturilor urb ne vechi. Accsr tclt rdminc. r.
indoiali. Si cel miri lucid iD priljnta petcotetor jnercnte acc,r
demers. Valoarea sociali a patdrnoniului minor $i a tesut rLi,
istorice.dcja recunorcuti dc Giovannonj.elle misural5 cu ciDt.Ll
mizelor firnci:fe ii turinicel cl nu a\ea cum si prclxda amplo.,r.
dezvollirii acestoriLPc lingi nceasra.pcDlruinriia oiu.i. conscr\r ,

, r ,r rnsamblurilorvechi esteprezentutlica un lniiloc de a luPtttnu

{,,,1. l)cnru sal\,ga.darcapanicularili(ilor ctnicc si localc. dar s1
rsrlrnri\a prcccsului planclilr dt banalllirc sr normahzarca socl
, r,(rk'rfi a mediuluilor.
l)c rtunci. rcinsulireasi punereain valoareu oralului vcchi au
,1,\fnit tcma domininti i concenuluipltrimonial .rl fttiunilor' Dar
r,.\r conscnsacoperi o muhitudinc dc cazuri 5i dc tipui dc inlcr
\(rlrc asupraoratului inoric. Ca^filc crrc nu suporll comparalicalc
rr,r'rkrr mari si mici. ale orasclorprospcrcccononLicsi alc cclor ilr
,.r/.r. irlc lulurur slirilor inlcrmediareintre ora5clcirl cd,rorpntrimo
tu n[ cste dccit un e]emcnl dc prcniliu 5i cclc pcnlru citrc cl
r.lrc/inti ullima rcsurs:-Inlcrvcnlii dc nalud dilarilc. uncori con
ll( nrrlc. Fic oratul istoric cstc. ca si monumcnluiindividual.trans
Irrrrrt in produsdc consumaliccullrjral:i:rclblo\irc ambigui. in ccl
nr.! bun caz ludicl. si carc i5i disimulcari naluranruzcali Fic orasul
l'oirrcli reinvestilin scopuricconomicccalc bcncllciazi simbolic dc
\r,rrotulsiu istonc 5i patrimonial.dar lifti a i fi subordonalc
I'rinrul caz arlti asadarorasul palrimonial pu\ in sccni $i. la
||I(trl lui. conlcrlil in sccni: pc dc o partc-iluminrl. pnmcnll. aPrc
r,I in scopulintrumusclirii ii al puncrii in imagioc mcdiaticir pc dc
dIx prrrc. tealrupcntrutisliv.tluri. scrblri. anivcrstrrr.congrctc.hap
Yizitatorilor
lInin!uri ad!-\italc sau falsc care inmullcsc nuinlrul
irccslo
Obiccli!ul
aniDralorilor'
,ft t,ri cc mobilirascri ingcniozitaca
p'in
rrrrfi
p(
\r/rlrlori
Lrr.rr(r
(rl(
r.,,lIr .rrm'l( r r(onJilruna
un
dlntr
rrrxrsl-crcconrivialc. pc carc o asocia(icde silvgardarc
I-ibcra
Si
nr,rrL'
ora5fianccz o descricca cca dinlr un sal ad.ldrai.
,Inxnrioasa deslituralc a ligurilor spalialc carc lcagi cdiliciilc
rrhirncintre clc ii cu vccinitdlilc lor. cccacc italicnii numcsc/r,nri
/r1. . nu mai are ir))ponantidccil pertru cii\a prictrcieni ii afilaton.
Itr'linila numir.
Indusfia patrirnoniali a pus la punct ptocedcc dc ambalarcce
pc o nrarti
|,rnrit. ii ele. livrarcacentrclor$i carticrclorvcchi ca
cuhural.
St.ltcle
:i inunici
r,rrr prcgitild in lcdcrca consumului
sau lihe
discretie
I'xliti(ilc recurg la acesteprocedee.cu reTeni ii
politicc.
mai
alcs in
dar
r.rl. r'n funclie de opdunilc lor socialc $i

t70

111

ALEGORLqPAIRIMONIULUI

funclie de natura(dimensiunile.caracterxl.resusele) produsuI r"

crre I lanseaza
ri de importaolarelarr\i a !enirurilur\conr.rrrI
arsenal de dispozitive verificate pcrmire atragerea amal(!L,r
retrncrealor. organizareacconomiei timpului lor- pierdereal,,r ,i,
familiaritateSi conlbrti sistcmede sennalizaresi {:leorientarc!r.,L
c6: ncreotipiirle pitoresculuiurhan.rlei. pi.rl(le.srra./r. .r,
t..
pietonale, pavatc sau dalaE ca pe vrcmuri, echipatecu notr ,,
industnrlizatstandrrdrcandelabre.
b.rnLi.corLrnpenrrugu | .l
teleloaDe publicc) retro sau nu, inveselite in functie dc l,rrl
disponibil cu sculpluricontcDporane.lintfui. lizi cu flori rustk(
arborcl i[ternalional: stereotipiide recrcereurband:cafenelei| ,i]
liber cu mobilier adecvat.gheretepentru artizana!,galerii dc,!t.l
magazinede vechituri !i. mqeu. pstc tot. sub toate formelc \,,,
regionale,exoticc,industriall).rcstaurantul
Iar in ceeacc priveljtemodemizarealesutuluiurban vechi. (.r r
realiTrazAprin umplereagolurilor existenlesaucrealein aceslsL(,1,
De la lingvi$ti am invitat valoareasemioticda contrasiului.S.njrl
se construiegeprin contiguitate.prin diferenri, dar cu conditi.r, ,
juxtapunerasemnclorsAdevini articulare.Elementelarhiteclur.,t,
modemc (sau post-modeme)care au repuratiade a fi valorizar(jjr,
pentru ccntrelevechi, sint inlr adevir astlel,cu conaliliasi resn.(t,
acea\laarli(ulareSiregulilesalemorfolofrcesi nu.cum estec(l r, ..,
adesacazul, str fie implanlate in lesutul urban istoric in nr,"l
autonom.ca niltc obiecteindependentcsi aurosuficienre.
in cel Jl,r
bun caz, ele slujesc atunci imagineamcdiatici a oratului, pc||l
care deviD emblefti sau sernnal:Montpellier sau Nimes dau lj
Franla cxemple carc au fdcut repede$coali, la Amiens ii in rtlf
pi4i. ln cel mai r6u caz, daroitl gigantismului,ele induc dezarti(Ll
larea si dozagregarcafesurului vechi. Constructiilc Comunitirtrl
europeneispriive$cdcscompunerea
frumoaselorca(icre din sec(,|||
XIX din Bruxelles.
Numcronsertrmin totusi oraselecare.ca Marseille. Etamoes., ,
Vrlencicnnes
in Franlr.i\i ne!Ljeazale\urutvechi.Atretene;tI(, ..
scr'tnareintreFi in folosul zonelor pietonizaresau considerare., ,
afigatoarc, sau in favoarea unui sector salvgardat cu rol de alibi

l'72

l,uDrciunmteMonsGuire de builicii saint Denis: siturile Fonumcnule trebuicst

h; t;bicctulutreiatntiispecidlin s.opul salleardlrii inicgrilillii lor. '
11J.
tt,ntu lz Ia V.n.la.
^f

viRSTAINDUSTREICULTURAI-E

ALEGORIA PATRMOMULUI

In dle pa4i, in loc si condbuie la pdstrareadilbrenfelorlocale$i

primarda mediilor de via!tr,cum sperauredac_
fdnezebanalizarea

Efocte perverse

A!ada.. patrimoniul istoric construit nu inceteazd a se imbo!,rll

cu noi comori, iar acesteanu inceteirzAsd fie mai bine pusc in ,,,
loare t; exploatate Industda parrimoniall grefald pe praclici ,i
vocatiepedagogiciSidemocmdcenelucmtivtra fosl lansat mai i|lol
cu fonduri nclecupembile, in pe$pectiva $i in ipoleza dezvohhir \l
turismului. Aslizi, ea reprezi i, direct sau nu, o parte crescinlh i
bugetelor $i veniturilor naFunilor. Pentru nuderoase state, rcliU|l
municipalitdli, acastd industrie itrseamnAsupmvietuirea $i viinr|l
economic. Tocmai de acea punerea in valoare a patrimoniulul
istoric este o inteprindere insemna(e
Dat s a putut inlelege, aceasti int prinderc este purti(oarc (t(.
efecte secundare9i adeseaperverse Crndifionaiea Ia care a fost sut)r\
patsimoniul urban istoric in vederea c'onsumului culluml, precunr !l
itrvestilia din parlea pielei imobiliare de presrigiu, tind sd exctutt,r
populaliile locale sau ne privilegiale Si, odaril cu ele, activirelitc t,r
fadifionale $i modest cotidiene S-a creat o piaF idmalionale a c.rl
tselor $i cadcrclor vechi Pentu a da un exemplu prestigios. cunr \.r
putea o6re reasla Republica Cehi la solicitareafluxurilor turisticc .. I
intade3zn Praga?Cun va evita ea vinderea unei pE4i a capjtalci \irt(.
lnrilor $ intrErinderilor care, azi numai ele, par si-i poatjt pcrn f
restaurareaacestui patrimoniu cu infrasfucturi dgradate$i oblin,j..r
unui profit de pe urma lui, cu t(xte riscurile pe ct[e le comFrt,l
op--rati4 privitor la deteriorareasecuDdard$i la frustrdrapmghezi li ! ,
Aceeili problemi se ridicd pentir un numer de ora$eale Europci ,h
gst si Rusiei.dc la Porsdam"la SanlFPetersburg.
Dar orqseleEur,,1.r
occidentale nu scapi nici ele. Pri{re micile ccntrE vechi. c ,/||l
om$ului Bruges, care acum douazecide ani em pe cale de a se slill!.,
este instmctiv: de$i asgzi arrizanatul dantelei este mort de,a binck.r
buticurile cu dantele imporlate din Hong Kong au nepddit panr rl
vechilorlocuitle pe carefj le disputi cu braseriileSi galeriiledc iItir.
in limp ce doud relele intemationale de hoteluri au sfi$iat vechiul lr.\rn
r[ban prin hsetarca unor cara aseraiuri ie$ite din scari

t'74

Rcconanddii de Ia Naircri, punercain \aloare a centrelor vechi

Daradoxal sl devind insFumentul unei banaLiz;ri secundare.
ite orale si anumite cartier ii rezistd, ajutate de dimensiunile'

ia, activit4ile lor, prin fo4a traditiilor,ptu simplalor bogate

prin inlelepciuneaale$ilor Altele incep sAsemeneatit de bine intre

, lncit turistii si societifle flultinalionalese simt acasioriunde

Acesteefctese adaugdaceloiacareincepsi-i ingrijorezepe proi$tii patrimoniuluiCult sauindustde,practicilepammonialcslnt

urtr:

dc autodistugcre chiar prin lavoarca $i succe-sulde care se

i precis, prin llurul debordant fi irezistibil al viTilatonlor
Pe de o parte, accstflux tti6e$te, macind $i dezagegi sold'

rile, decorurilefragilealestrdzilor,pietelor,gddinilor, locuinlelor

nu au fosl conceputepcntu atitiapari grnbdi$i ariteamiini care
ie. Dintotdeauna.cfud rdfiineau in folosinE, monume ele noascrdu inuetinute iar om$cle repavate,consolidate,rcvopsite, rcplanintr-o bdlilie nemiloasd cu timpul Dar amploarearefacerilor nu
crelite. iar ritnul nu se poate accelcramereu ErA si compmmllii
si autenticitateamostenirii construite' Piata San Marco, deva-s

in timpul unuiconce( $i-arEglsitchipulfamfia, dar cu ce pret?

dizolrrnd a timpului, a anotimpurilor;i a iolosirii, a cataclis-

kr natumle. a rlzboaielor ti a poluirilor chimice. se a'sociazi de

distrugeriiculmrale,in timp ce,cu cxcepliacitor\a mari monu

rligioaseconceputepentruetemitateti destinatesAprimeascd
llimi de oarneni,si in afara"dmi$itelor" izolate.uitate seupulin
ilE de tour oreratolr:r,

autenticitatea, in sensul in care o

Ruskin, pftase$tetot mai mult patrimotriulnostruistoric

Pe de alttr parte, functionareaparcului patrimonial este
cnintatl dc paraliziePrin satuntia fizici a sistemului.Ir termeni
vizitatori/secundtr
$i de centimetriPdtrafi/vizitatori,dispozitivele
asate$i-au atins adeseon limitele. Pe lingl accasta,amenajfile

isticeprivind transponulsi glzduirea vizitatorilor tind, fle sd se

:hezedin lipstrde spaliu,fie si degradezesilurile Si peisajele

175

ALECORIAPATRIMONTULUI

Exploatarea patrimoniului istoric coDstruit este deci condar)l.,t.r

Pe termcn luDg, ln afara cazului in carc sint redusecostuilc. r,,l
fluxul consumatorilore strunit Dar. inainte de a examina
m?is!|t,
ca.e ar putea permite un control efectiv at situatiei, mai
kebuiL \r
ne intrbdm daca in[eprinderea patrimoniali nu exercita
si etc( L
secundaresau pervetseasuprarelafiei marelui public
cu moslerl
rea cooslruilii Aceastaiindusrie rlspunde.m moi adecvat
cererir,t,
socierdtiidc agremenrri conferdin plus starutulso(i.,r.l
1]str.aclre,l
orsrnclta- legate de consumul de bunuri pa[imoniale.
Dar .',. .
lnlimpll cu accesul la valorile intelecfuale si estetice punaE
de t.l
trimoniul istoric, a cdror genezd dezvoltare le_am evocat?
li
In aparenti $i daci e sd dim crezarcdiscuniurilorinstituriorrrt,
$r mediatice.valoareadc cunoa5tereSi de anA sint ncschimh.,t,
Penru spe(jrtiSti.
i\torici. rheologi.istoriciai anej.arhitecti.:n.*l
patnmlniu rimine electiv un vastcimp dc cerceteri
$i dcscoperi,r.l
cdrui 'lunere in \loarc" reprezinri. in ccl mai r?iucaz.
o itjnlltr
reald $i o neplicere. Adevfuata problem{ o pun cei pe care
rcfuz \it I
oeiumesc mase, marele public al indivizilor pentru care vizirrrf,l
monuEentelor nu e un scop in sine, cei care. fiecare
in Drrh
altcaptl de la parrimoniulrstoricaltcevadecil o disnaclic.
sperrnl
intr o inili-erein fericirc! cunoasleriiistorice in pleccrije
rrtrl
si
Ace(t public esredescori in\elat in masade indusria
Da!rimon,.,t.,
care.ce-t drept. pDnalade evoludasociedtilor indusniale
avrn.:,t.
linde str-i vindi illzii in locul ralorilor proluse.
istoricd: adjectivulistoric esteel oare pertinentpenr r ,l
..Valoarc
califica reziduul de imagini g de spectacolefrdgmlntate
9i efem","
pentru carc nici un cadru cronologic dobitrdit nu permite
fixdr,,
unui loc in conrinuilaGalimpului si a evenimentelor?
Olmcrrrr
socictdtilorindustrialeavaosatenu mai invad pe dinatare
njsi dat.t.
nici textele.oici. de alrfel. ubta inmultirii ir roatedomeniilepr,u
t|ce sau teoretjce, memoda lor este tot mai bine asistati,
suplinifi 5r
in final inlocuittr de proteze din ce in ce mai performante,
in mAsurr
str^rmagazinezeSisArestilniede indaLA,
la cerere,o informale crr ,
clopedjcE.
qursi nelimitata.
prirind reculul si prezenrul.
sub tbrr.l
oe cuvurte.crtre $i imagini Minunarealui perraukin fala
Dutefit,r

176

VIRSTAINDUSTRIEICULTURALE

ale dr.tii tipbrite ne face se zimbirn, iar povarape care

lcmpomnii lui o impuncau incd memorici ni se pare excesive
carear fi qi
i Foala nu se preocuptrsd producdo contrapondcre,

Suranlnpcntru spirit, la aceastimecanzarea operafiilormemG

lradilionale Ea adaugi, dimpotrivr, reEunlifilor societdliiprole ei renunEri, in mod deosebit renunlareala inviFrea !i
istoriei Existi aici o legdturxdc prins $i un lucru de
prins din pafta gestionarilor patrimoniului. lnr-adevdr,care
fi valoareaistorici a unui ediliciu saua unui ansamblude ediin lipsa unei frumoaselinearittrd temporale,edificatl cu atita
are de istorie, arit de rxbditor inveta6 $i pistratd de memoria

ice si redusila o abstractiune

de memoriileartificialc?Cum
putea,fAr{ aceslsuport constnricadnrlde referinttrcaresdconsemnihcatie
istoricxunui monument.
unuiansamblu
urbansau
i satvchi?
Vakmrcde n d: ea pareastEziuniversalrecunoscuttrObstacolele
labu-urilecarerezervaupltrcereaoferiti de operelede artd unor
iali, elite, privilegiati ori mc:tnitori, oricare ar fi numcle ori
tul pe care aJn alege sE-l atribuim, ar putea Ii depi$itc. Mai
procese care au asociat mediile de informare !i Au fost

ploatatede cdtreele contribuiela acestfapt: infiinlarea muzrului

lginar deschisluturor; ameliomreaconstantia accesibilitilii
lor reale;evoluliaanelorplasticecontemporane
$i in panicua arhitecturii; dezvoltarea Dietei de arti
Andr6 Mahaux a celebrat miracolul reproduceni fotografice:

ie spatiutuisiu prop.iu Sipropiceecourilor,ea a putut adunaSi

nta loElitatea operelor majore $i minorc, gigantice !i minusle, glorioase !i anonime, din toate timpurile $; did toate
lizatiile, pntru a-i descituna transcerdcnta udtate Io acela$i
ne mai fiind apdrate de distanla !i secietul izolErii lor, fiitrd
, detaliate!i dczviluite la Iuminazilei marelui public, oprele

in pentru oricine, parte a universului familiar, abordabiledin

in: reproducerea
fotogmficdinvitd la cunoasterea
directn$i la viziefectivi
a
modumentelor
Astdzi,
operele
capitale
ale umanilrea
prin
mulli
doar
devin
accesibile
celor
mai
nu
imaginea
lor, a9a
Ulii

1'17

ALEGORIAPAIRIMONIULIJI

i
I

VIRSTAINDUSTRIEICTJLTURALT

cum dorisc Malraux. ci $i in realitalealor. Dar desprcce fcl (t( .i

cesibilitare este vorba'l
Oice dcmitiT2re poate ducc la o ali mitizarel BogAia revcllt, t,r
estetice pc care le poate oleri aceasli comoar;- descoocrit,r rr
nebaJruita
ia proximitarc.d fost prmlarnarasusfi tare;i prezenrar.,
1,,.,
repede-prin abuz.ca increnti fiinlei insiti a operelorde art;. in flc.i *r,,
imprcjurare. a vedcati a $ti in preajrnata preznladensi a mdnu|,t,|
artei Fecutului $i Fezentului nu deschidecE[ ele decit un accc\ ]tLl
zoriu Aceasti F ezenll reale(,.lellepr6sences")nu servettela nfrjr
daci nu sint reunite conditiile rgceptdriisale,incepind cu rcculeger.,Lrr
trmp $i in lini$te:depl$jndun arumir debit,la muzeuca si inainrcl \.r
in intedorul monumenrck)r.llu\ul vi/italorijor sl;beltc sau r..ht,
plicerca artci ln plus. experienla esteticb.trebuie si o rcpetim. (\t,
rezultatul unui parcurs initiatic Aceea a patsimoniului coi,\truil i\r(ir
nu scapi acestei.cguli $i comporti proprjile sdle dificultiti
Dcsiur,existdedificii carc, mizind pe sublim, subjugi instarrr.r
nerl Dar aceast,evenlualitatenu este una curen(i Arhitectura.n,
srngura.intre ancle majore, a cdrei intrebuiqare face Datte inlc!:riflt,l
si intri inu-o relatiecompleri cu hnalitaliJesale esreuce.maj r,,r
de percepulin cazuledificiilor istoriceveduvitede destinatiaDra(tj,.l
ce le a dat existenk_
"Nu-ti pot vorbi decir despreimprejudmite unui lucru alit ttt
miret', i; spuneEupalinoslui phaidrospentru a] face si Drcsjrr,l
djmcnsiuneaincomunicabilla crea(ieiarhitecturalesi a receDtirii .r
Pe de o parle.arhilectura
esresingumani ale c:neioperecer.., r,.
nribilute cu parul,Numiriea necestui
rururi,patcunuri.oco|.r,,1
(are implicd paniciparcainFcgului corp pe care perccplia
vr,,.r.,i.,
$i
.rnglJrunu o poaleinlorui: si ne amintimc6 Dedal
era [1rtr,,|,rl
arhiteclilor. Dar cum s2lneglm, pe de dlri parie. ruIut concepDtr,, ,u
prucrjcaflrhire(.turiit'Fiedler recula orice ri.pticadc a opcrei arh|.1
lumle. Acest exclusivismviza. de fapl. recutroqstcra
ircducrjbilrr.,rl
experienfeiestetics Sub o formd mai provocatoare,mesajul esreac!.t:,\l
cu cel af lui Eupalinos $i nu lrebuie deci lu:dt ad litteran Cu\irttn
pregarc9tercceptareaopcrei arhitectuml.cu conditia !A i se dea I(i r,l
cuvemtqsacum l-au defmit identic,la disianli de cinci secole.Alhe,l,

I V'ldry: dialogl in Fzenta operci, int Practicieni! $i dc-practicieDi'

ll $rc presupuneun limbaj comun $ cu acelea{i refenn(c
l)ialog refuzatazi unui public care. in general,nu a dobindit el
Itu!$i acest limbaj si aceste referinfe, carc este inidat de catre am
nntori $i "ingincri culturali" adeseanecunosctrtori$i carc, ocazional,
r lllsi inselatdc promisiuneaunei semantiztrrifacile':
liustrdra marelui public interesat de lalorile de islorie fi de arti
dc monumentelorsi ansamblurilor istoricc poate astfbl' 16rl exagerare'
i sc numereprintre efecteleprverseale industri^lizirii patrimoniului
de timp'
Itilm. Alberti o deplingea deja, ci maltrsthrile exercitate
aprig distmgitor a tuturor lucrurilor legat dc monumentele
'nccst
Omcnefti,siDt dteodati depd$itede spolicrile oamenilor"" Am cunos
tul violer{a disEugdtoarea rizboaielor modeme iii a actelor de negol
Nu $tiam ci in spaliul citorva decenii sPccia umand va aJunge'pnn
lhillr practicile sale de conservare,si productrdistrugci cate altidati
$ li pretins secole Prevenirca acestor cfecte secundaretrebuie deci
Sonceputi din dubla perspectivda protecfiei monumentelor fi a pro
bcliei publicului lor Ea apare atunci ca o conserva@de gradul al
drilea p caIe o putem numi strategici $i care exprimd criza actuaDia
thcticilor patdmoniale

178

t79

secundea patrimoniuluiconstruitnu face

Aceasttrconservare
dccit sd inceapi. Ea treceprin reglareafluxului de vizitatori pentru
clro mai trebuieinventalemulte modalit4i. Sepot ovoca,cu tidu de
cxcmplu $i dupi gradul de complexitatein cre$tcre,dispozitivede
{ontrol, mdsuripedagogicesi politici uftane.
in materietle control.inchidereape ru public esteo solulieradi
clllil care a glsit numeroaseapliciri in cazul monumentelor$i
riturilor exccptionale,amenrntatede distrugere,PrccumSrota din
dh valeaRegilor$i.din | 991'situldir|Carnac
lrscaux,mormintele

ALEGORIAPAIRIMONIULIJI

ViRSTAINDUS]RIEICTILTI]RALE

al cdrui sol se tasa sub cilcitura furistilor ti dezgoleabaaamenhr

rilor Dar existi si numcroase mijloace care permit modularea acc.
sului Ia bunurilepatrimoniale:reducereazilelor !i orclor de vizitar(.
cum aclcseorieste cazul edificiilor de cuh, unde anumite pdr(i \c
intimpli sii nu fie accesibile publicului: l;mirarea numirului (t.
intreri zilnice; impunereaunui traseu pe jos. Agresiunea fizifr
impotriva monumenfelor poate fi combtrtuti uneori prin reguli tor
atit de simple ca cele care oblige h descil(are. asa cum procedca/,]
anumite popoare inainte de a piffunde in sanctuarcle, sau numai ii
locuintele lor Este posibili in egaln misuri abaterea fluxuik)l
atrasede anumite situri sau edificii celebrecdrrelocud si circui(.
maj pulin cunoscute De ce, in sffr$ir. si ne fie rusine de disuadarcx
financiari: de ce accesulpedestruFi in automobil (autocarede lu
rism, mai ales) la monumentele $i cafiierele vechi, a cdror
ihtretinercestecostisitoare,sA fie gratuit sau cu mbat, in loc si !i(.
plitit Ia adeviratul seu pref, Ia fel ca all "produse,' culturale, prc
cum cartea,cinematogmful,teatrul?
Printre misurile pedagogice,ne putem mai indi intoarce la muzcLrl
imaginar, reinterpretindu I ca vis al unui anticar tmnsmutai "in r,.remcil
rcpmductibiftAti mecanic:r" a operelor de artl Ne aducem aminl(.
muzeele maginare pdn mijlocirea cdrora dnticarii tezaurizau,comu
nicau $i difuzau corpusul de cuno$infe istorice a carui acumularede
a lungul secolelor le a fost inlesnite de "cercerareaantichit5tilot''. D.
fapt, aceasli metoda este inci 'in vigoare Arheologia urbani o apiicrl
de fiecare datii cind cercelitorii sint constdnsi s;-ti inchide sau sA \l
demontezepntierele dupd ce le-au releva!si fotografiat Reprcducerer
iconici, iir acod cu natura conceprualda cunoasterii istorice, bencll
ciazi astezi de mijioace mult mai precise si fidele odati cu ansamblul
tehdcilor legate de fotogralie $i perfectiondrile acesteia
W Benjamin a fost primul care a inversat perspectiva tradi.tionali
asupra fotografiei ca artd fi lblosul "artei ca forografie'-" $i a anali
zat paradoxul care face ca tehnica sl-i confere eDocii noasffc D
rlapinire inlelectualal:ira prccedenta operelorplastiie si ..'incel rru
inalt gmd" a celor de arhitecturi. prin rcproducerea gi reducercr
lor". Chiar daci aceasd dit urmi afirmalie nu poate fi acceFare fdrii

F/crvtr, muzeul imaginar,cu condjlia ca vizitarea sa sA fie bine

oryrnizati $i insolitx de texte explicativer6,constituie o cale de acces
alicace cxtre abordarcaestetidi a patrimoniului construil Dar putem
ncrSe mai departe !i i reba daci, in conjunctura actuali, medierea
folograficx ru constituie o modalilate tendenliali $i origjnaH a expetlcntei estetice insi$i. Folosirea bine tempemtd a muzeului imaginar
astfel contribui la limitarca parcursului ii vizitelor ti la menapatrimoniului construit
O $i mai cumpitatl strategie pnvitoarc la patnmonru este cea
e constl in reproducerca,totald sau partriald'a edinciilor originale
b lrei dimensiuni ri marime natumli Acest tip de procedeu nu are
O rcputatie buni Expeienla a dovedit totufi' de mult, serviciile
Incomparabile pe care acest procedeu le poate aduce istoriei arter
Muzeul Monumentelor franceze. conceput de Viollet le-Duc. rcali
tnl de Jules Ferry, r:unine un insrument neegalat pentru inifierea in
tL'ulptura monumentall a 1:rji noastre incepind cu epoca rcmanrc'L
Acest exemplu ar putea fi urmat de alte om$e li lin''.
Astdzi, tebnicile de fac_similc aplicate operelor de arhitecturi'
lculpturd)i p,crud ru reali/al progrejecate le-auadu' cirunune
iintificn Si lac ca acestea sn nu mai fie cantonate in muzee
Dcschisl din 1965, grota Lascaux II" atage tot atitia vizitatoti ca
odinioari originalul. Crcdem chiar ci aceasti solulie' rezervati
.rr pulea fi aplicala.cu conLltliaunor gdranlii
$zurilor atraloage.
tliinlifice similare', micilor omqe Si mai cu seame locuilor s'i
msamblurilor istorice care, in anumite omfe importante' concen|rcazi exclusiv afluxul turiltilor, De ce nu am face copii ireprcFbile
din SevrUa.
|loduluiCarcl
DicleiSianorieidin Florcn!a.xlcazarulur
ilin Prreit tmpt-role in apropiereato.unlor oriSinale.reall,/are\ub
dheclia 9i cauliunea savaniilor $i speciali$tilor, serviciile de acesttip
ff contribui la dituzarea cunostinlelor istorice 9i, in acelati timp' la
r&rotirea efectivi a patrimoniului construit Ipoteza este seducdtoarc,
d0r firi indoiah pulir realistd, dir raliud atit de ordir etic cit Si eco-

180

181

nomic
Protectia sfrategicA a lesulurilor vechi Si reaproprierea lor de
cltre populafiile care le locuiesc in loc sd le consume se lace pe alti

ALEGORIAPATRIMONIUI,II

I
I

CL'LTUIIALE
}'IRST IND('STRITJI

cale: aceeaa unei conltientizari genemle urmate de o acliunr ru

mc.ura Dc mri mullr ani. asocialiile.leapirarese orienlei/.,,..
aceastidireclie $i se opun cu un succescrcscindproiertelortch !,
sau speculalivecare le lezeazAcarierele Un urbanismnepativ.,t,,r
oriAinal.a vr,,uta\Ecl luminazrlei
Totu$i. nu este vorba aici decit de niste opemlii punctrj l. (j
politici adevArad a centrelor ti cartierelor vcchi cere urmlrirea u|, r
rcflectii de lbnd asupmurbanizi.riiadualc al drei cardcterrtrrrr|r!
mascat de o term;nologieanacronici Tcrmenii oms, urban (\rt)
stantiv fi adjectiv).urbanism.au pierdut sensullor ori8inal.Ori(ir,
ar fi nostalgiile unora !i alibiurile altora. am intrar in era Dr*l
urban?i Urbadzarea se propagi dupi tiniile de fo4i rmsar. ,t,
retclele marilor echipamente Ea ignori sau dezagreg, formelc (ir\
crete ii articulate ale lechilor aglomeriri. Mai bun dccit termen[l ,h.
rurbanizare. inventat in anii 1970 pentru a defini metamort,v.l
peisajului rural- termcnul italian de peiferizare- ne facc \,1
intclegem dinamicaprocesuluicc linde ?Ei si desfactrorasele\i ,,,
uniformizezc teritoriile
Nu putem rcperaniciodati indeaiuns avcnismentul lui Giorannrrrr
ccnlrcle si cartierele vcchi nu vor putea fi cotrseryarc$r lnregralr. l
viala conrempor.lnidecrrdaci noua lor desunatieeclecomDaihil.r. rl
morlblopiari scaralm. S xu vd-l.utpericolelc|..pr.r.n*,. j. pun.,..,
in \aaloare cultumli Si turisricl El nu rczistd mai bine niri t.l
implantarea actividtilor tertiare majore care reproduc, intr_un rrr,rl
secundat migmtia zilnic6, traficul Si consumul lopistic ale cArui (\
genlc u llcul ca ora)ulpre-indu\lndl
\a e\ptode/;in sccotulXt\. t,l
schimb,acestpatrimonillurbanesleadaptatadipostirii $i implanl,url
se.viciilor de vecin;tatc (mic come4, Scoli.dispensare)care ii \[rl
asocratesr care. cu condifia s, fie dominanle, sint compijlibile cu Lrl
minimumde acti\ iLiti de cerceLare
5r Llifu/area cunodslcrii\au r . I
Considerate sub acest unghi, cenfele fi canierle vechi reDre/i t,l
r\l:r/i o resursrrara.ele lac obieclul unercerinle rocralesi socr(r,rl.
in a(ehsi rimp.Cu \ingurulri'c al Jegradaror supertjcinle.
srt|.t.
cerca acestei cerinte serveste cel mai bine conservareaslrategier I
patrimoniului urban vechi

Dispunem deja dc citera arme strategiceimpotriva exceselor

|nrui consumDatrimonialce tinde si devini consumareDar, odati
(nuDreratedispozitivclede amplasatsau de consolidat,intrebarea
tn||rinedeschrs]:carc c\re fundamenlulpe care s( asea-/5con\ervlrca patrimoniuluiistoric construit,intr-o lume carc li a dobindit
rriik)acelettiintilice $i tehnjce pentru a pistra in mcmofie $i a-fi
hrlcrcga trecutul fird med;ereamonumentelorsau monumentelor
lrlorice reale? Intr-adevdr.oricare ar fi functrunile economicefi
Nsuniele dislractivc ofente de acest patrimoniu in societateade
r8rument,sau valorilc sale cognitive,pedagogiceSi de attd, nic;una
dio aceste motiva[ii institutional rccunoscutcsau revendicatenu
Ifl8trduieinterprctareafervorii cu care cultul patdmonjal est celebrat $i se propagain lumeaintreag[

182

183

DE A EDIFICA
COMPETEN'TA

CompetenEa
de a edifica

Cult, fervoarea celebrfilor. fascinariea tcmplelorsale:iali s.rr

neleunui excescarenu epuizea/anici unul din mobilurileaso\..,,f
in mod explicit practicilor patrimoniale.Dar atunci cum sI inl(!
pretim acest indiciu?
Riegl a previzut cu mult inaintcanagteriiindustrieiculturaler,l
uo rul determiiraotin expansiuncacultului incipicnt pentru flro l
mente ii ra revcni vdlorii lor dc vechime, aceea care. pntru r'
multime de vizilalon.line l(r de valoarede ani $i valoarsisrofi..,
valoare pe care o scntimentalitate prosl definitx o asociazi preze i('
efective a monumentelor 5i simplei lor apartenenF la trec l
Niciodati evocatdin disculsul actual despre patrimoniul istoric col
struit, ftui indoiali pentruci e imprecisi qi prea putin glorioasi. (t,
unde ti primegte, totu$i, valoarea de vechime puterea de a atraq. \l
aduna un public planetar? I-a prima vcdere e ceva anodin D;|
aparenteleinLtali;i, in plus. de cind Riegl a descoperiCo,valoar'.|
de vechimea dobindit noi dimensiuniii conolalii. imprevizibilc tr
aceadatrt Pedc o parre.fixareaer de clSdiri realc $i dparlinindu i
timpuri trecute o inscrie in contm curentul dinamicii care face sori(.
t5lile industriale avansatesi stabileasci relatii mediatizate cu lunr.,l
$i sd tdiasci in prezcnl Valoarea de vechime este dcci o marci (t.
rezistenli $i negare a unei identititi in curs de constitufue A dou,r
anomalie,pe de ahi parte, esteca vcchimeaatribuitdpatrimonirlLrl
inlincre\lecontinuu,absorbindpretcntulpe misura cvanes(ent(
|
sale, inghilind un trecut nediferenfiar ale cITri creatii hcterogene V
ingrimddescin spa(iulpatrimonial:aceast5acumularese ascamiiriil
cu deschidereamuzeului penhu produsele tuturor activitAlil(il

184

Onrcrrcsli,vechi $i recente, anizanale 9i industriale' dispdrute,

tn|crinlarc ori in curs de transformare sau dezvoltare.
La.e ar outcaservipatrimouulaslleladunatsuh egrdavalorii
desprenoi insme cr in\enlrtori
vcchime.
iacd nu la compunerca
th
qnrtinui ai tuluror acestot obiecte, a unei fabuloase reprczentan
flrcir ne mai r{mine str-i inlelegem sensul $i functiuna?
in oslinda antichitililor, umani$tii si' dupi ei, anticarii au allat
lum str-_$idescopere alteritatea $i au contribui! in acest fel la lon_
drrca id;nddiii .so(iedtii occidentale in raportul ei original cu tirnvcchF
rl. cunoa$lerea:iana Romanlicii au descoperilderD-ojlaler
le-ru
tniuit
istorice
monumeolelor
!r
oSlindr
in
lrrr me5teguguri
si
oriSinard
trarcisistica
slruciund
aceasti
Astizi.
iehni;ilor'.
ri:nta
cireia
a-supra
ftc{ndd s-a accentuat li f|)(at Oglinda patrimoniului
Ic aDlectrmcu pasiune$r a pierdut rolul dinamlator in schimbul
uncr'functii defensive.Ea nu mai servelle decil la co0srrvarea
lm:uinii staticea unei identititi
li'lorrninte. temole. catedralc' case ti castele, podun' uzme,
&r(,sdri 5i centraleelectricenu mai au !'aloarein sine ci pentruci
nrri ie-am construit Ele nu mai semnificdfiecire penlru \ine' ci se
constituie ca material fragmentar al unei rcprezeneiri genence
dcsprenoi in)ine. Adaugara fiecarui nou lragmenl exras dint un
irccut inaepttat sau ap;opiat $i abia inchegat face sd se corlunde
inea si mai muk duratele!i khnicile )i da acesteireprerentfi narrisisticemai multi soliditalc.miretie:i slrilucire Asltel ea devine
cu siguraDld mai lini$titoare. mai apta sA conjure incertitudinile,qi
rnxieiatea unei socictlli carc nu-Si poate stuni nici transformdrile,
nicr accelerarealor, Aceastilreprclenlarepare si conslituiea-''isen
r[t valorii de vechime $i al cultului care este' de fapt' contemplarea
ti celebrareaodului credinciospropriului destin
Dar Narcis moare din nputinla de a se smulge de sile' pentru
cil nu vrea.nici o clipa.s5 uile de sine.Chipul pe carc imagins[a
noastrtr il deseneazi in oglinda patrimoniultd, chiar daci e fEcut
dupi obiecte reale, Du e mai pulin iluzoriu. El este rezultatul unei
rctluleseripioase carc a eliminal dilerenlele ti cJilalile Tocmai
dr,toriii reducerii fictive r confliclelor fi mtrebiiLrilorcinrra nu
rcusim sd le facem fafi, acest chip este un mijloc de apirare eficace
lntr'-o situalie de boald si de crizi' dar numai pentm momen! Cn
functie narcisisticS,cultul patrimoniului ru se poatejustifica decit

185

ALECORIAPAIRIMONIULI]I

CONTPEIENTADE A EDIFICA
ilc din piatd care le celebraserE credinla tj in acela$i-.rimp

un timp: pentru a nc recipdrasuflul in cursaprezentului,rigaz |.rl

&u reasumarea
unui destfuqi a unej rellecfii Odardtrccut acesrti'jrt,
oglinda palrimoniului ne ar diuna pin lal!6 conftiitrli- ficriune ..r
repenle.
Interprctareasimptomatici a excesului manifest in pracrifrt,
patrimoniuluiistoric construitne-a fhcut aslfel !d descopedmnr,t1
r tii neerprmare.protunde.e\enrialet.ui irdoialA,dar rr.e .
bazeazipe reprezentirialeatoriisi- in timp, ineficace Culol rie.qljrrrr
line de un sindrcm patrimonialcfuuia esteimportantsi nu i cild(,,|
\iclima. dar care. LrdaL,d\oci ponanlei sale semiologrc(.,
desciliat ca avertisment!ne ar puteapune pe caleagisirii unor Iu,l
damentesolide, fi ne ar putea revcla daci si in cc fel consenar..,
paftimoniului istoric construir poate contribui, mai bine dc.rr
printr un r-{gaz, la prcpia noastri conseware_
Pentru aceasta,trebuie sA adoptAmo pozi(ie c.rr'cd cu scopul (t(
a invila sd scrutim altfcl oglindapatrimoniald,s; ne desprindenr(t,
rcprezentarea narcisistici pe cnre i-o cerem, si o descompunen ,r
sa i de/a\ambhmpinile pcollu I restiruiditerentele,
si incerrr.r.r
mxi contundc\ub denumircade parimotuuediticii alc erei pr,
industriale$i ar@factelecarc le,au succedatpind in zira de
Numri atuoci\x pulea vechxneard le conlire celor dinrii o^zi\a|,,.,
re memorial5, in ttlul in care o inlelegea Ruskil una care nu sc rei.r,l
nici la credjnle si rituri, nici la evcnimenresau inalivizi insn rebuie \l
mergem maj departedecir cel care a scris The Se|en tnnps,,1
Atchitecture $i se i aFofunddm inruilia Penrru el, patrimoniul arhl
fe(rurrl prc-indu\trixl xlncea in dnntirca pioa\i gapntiit. ,t..
oameni care au precedalo Si a ciror ,n,rlcd rrebuia continu r
Slilitul nostru de secol impune lSrgirea ariei de denolatie a c.-t(r
doui cuvinte esentialecarc au lbst rostite atllnci Rememomrcadespr.
carc estevorba arc de acum in \edere o uci|itate intemeietoarc- rnrll
mar generali pertru ca gencratoarc,pe care epoca noasE5tinde s 0
oculleze,dace nu chiar s-o $i uite, care nu a putur $i nu poate tl
incrcdrntatinici unermemoriiartliciale 5i pe carenumai vecbrJe
c,tr
ficii au puterea de a o re-aducein memoria oryanicn !i in viaE
Dar 9i aici trebuieoperatedistinctii Intii, cazul maritor editi.rl
reljgioaseale omenirii Proiectul laic a vrur !i, in parte, a reuijr (.1
le fdca sa de!ina picsede mu,?eLr
tn ptu.. anumrrecontesiunj
-.
de/rnlerc\ea/5ocrenldli\. :uh prele\tulprogresuluirpirituat.,t.

de rel'giile
riturilorlor Totu:i. independenr
[rii-cra fa ccfeOr.rea
le edificaseriSiin pofida formulei lui Hugo - "Ceci tuemcel:f'
3!re face aluzie la fi'oaofia spiritului lui Hegel' pentru a gindi desarhitecturii,acestemari monumentededicateabsotutului$i-au
rat putcrea de a ne face sd regisim vigoarea matinali a unei pre
hxolii pe care filosofia nu i inlocuit o weoLlelil Panhenonul'
nta Soha, Borobudur, Chartres rcamintesc incintarea unei ciutiri
care.in lumeanoastrddeziluzionati,nu si-o prcpun nici Stiinfa'
ri reflectia critlct
Dar monumentele insemne ale religiilor nu au numai privilegiul
I ne rememora un demers primordial al cnutnrilor omenegti Ele
lvertizeaz5.de aceasti datd laolalti cu ansamblulpatrimoniului
lificat pre industrial, ti in calitate de manilestiri alc unei compenl(' pierdulclau pe cale de a se pierde
iermenul e utilizat in mod curent pentru a desenina acest lucru
)riu omului care este limbajul Compelcnfi furdscuti- spun spe
istii. care nu se actualizeazi totu$i, decit prin peformanld' pnn
rcitiu. DacX se intimpld ca acestadin ulmi si lipseasci' ca un
ivii sd fie frustrat de ucenicia limbaiului in limita de timp pre
acrisdde dezvolarea speciei, el nu la vorbi li nu va fi om intreg'
Prin analogie, arta ale a edifica poate fi asimilatd spaliuhi unei
fonpetcnF c;re pretitrde li ea, pentru a nu dispdrea qi pentru a fi
rctu;kabiln, o anumild performanli Cit ar fi dc diversd, totalitatea
rcc<leiirbililili'
Il[trimoniuluiconstruitpre-indurriale5lerezul!arul
ii corespunde
merxlimbaj
prin
de
exercilii
cuvi-orului
Lccnrciei
intregului
pnn
angajarea
qi
de
adult,
ea
condusl
e{:lficdrii.
Uccnicia
a acester
organism
intrcglll
de
ciue
Tr;irea
timp.
in
spaliu
forp
$i
joc
o
purc
nuflai
in
rtl; de ;lefie. a acestei cutremurii care nu
qi
ai
epidenDici
musculari
chiul, ci si mina- toti caplaforii no$tri
de
indispen
tot
attt
cste
texturii'
durarei, formei, greutdtii, luminii,
t0bild celui careionstruie$teca Si celui care se folose$tede ediliciu
|!u vrea sil confemple pe potriva esenlci sale. Totuli' spre cleose
bire de compelnta limbajullri pe care o ameninE doar improbabile
accidente.compcrentade a edilica pare astc/i
ii
'insuru.;
de o lendinl.rde arrofiere'vccheadeTbarrc' de-chr'a in
lmenrn"laLt
rccolul-Xlx, asupra consecinlclor umane ale mecanizfii !i diviziunii muncii dobinde$l o noui dimensiune' Ne putem intreba daci

186

187

ALBGORIAPATRIMONIT]LUI

DE A EDIFICA
COMPE'TENTA

acea$ti competenli de a edihca, cireia ii datorim o minuri,rr,'

mo$tenite ale cdrei vestigii, mcrcu mai Iare ,si mai precarc, disprr !l
oceanul consfucliilor industriale, va mai putea li exerlata pe viik r !,
alllcl decil in cazuri particulare: pe scurt, daca ea mai poate fi sal\rr,l
Ceci,confar cu ceace las5se se creaddlanlasmelesindronru||rl
patrimonial, editicarea I|u reprezinti decit o manifestare a acc\n I
trfte(u proprii omului c^rc eslfabfi@reu ]i ea nu lrebuieconllrl
datll cu tchnicile constructiveutjlizate pentru producereacadnr||l
nostrude vialS actual Mecarlizate,industrializate,informatialc tr
milsura perfectionfii lor, acestetehnici constructrve se eliberearii ,l(
constdngerileduratei $i scapi medierii corporale,pentru a dc\.rl
activitatementald-Fondatepc cunoltinteteoreticecarein de cal.Lrl
ele lac apel Ia toate protezelecare scuft circuiteazdmuncarniinil,r
$i a memoriei $i lupta coe la corp cu materi:L Arhitectura urmel/,r
$i ea, demersulinginerilor.Sub etichetade "concepfieasistatd. (,'
s-a electronizarsi panicipa la instaurareauoui prezentuituc. !i L.'l
manifcsl prin folosirea unor materiale carc nu au nici dreptul. nk r
grada de a imbdtrini, $i refuzi acea "dulce polcire [..,] instituittiil ,h
trecerca timpului"', cireia Val6ry, anac-ronic,nu s a sfiit si-i spur.l
preFl pin gura lui Eupalinos
Sindromul palrimonial se dezvolti pe misula precipitArii fl
amplificdtii ameddl5rilor care, datoritd fabricatiei tehnic, apil'.r
asupra comPtcnlci Doaslrede a edifica: arqsamentulnostru obsr\r\
fat{ de reprez-enlareaunui drc,} imuabil este indeajuns dc griir,!
pentnr gravitatea acestui sindronr Alte simptome, care se manilc\r,l
in practicile patrimonului ca $ la periferia lot trxde3z.i o precaritrr.
solidard cu aceea a "vointei de ani" (tr rrtlr.daen) actuale Nf
rcamintim analizelelui Riegl Si apeludlesale la prudenl* str nu lr.
dis(use sau aruncate la rebut anumite monumente sub Dretexl .,1
| momenrutuiAcesta ca ti inlerdicliile ..r1..
,ocheaz| Kunstu,ollen-\
esteprin definilie instabil.A i da asculfarecu rczeNI !i discretierl
lnsemna deci a nu-i aprecia dinainte durata $i a nu i sadiJica ner,'
cotit valori ale culoagterii fi edifici; ale trecutului care, ele, nu n.
schimbL Astdzi, acestesfaturinu mai au obiecLVointa de arti cur
temporanl nu mai pare sd lansezeexclusivisme.nici sd manifesr.
reticenlecu privire la monumentelevreunei civilizalii sau ale \r.
unei epoci. Ea absoarbe, cu aviditate !i firi discriminare, intr.r
continutul unui muzeuiDaginar, de la coliba primitivd la casac(r

buiirna, dc la lempleleAnlichiLaliiclasicela lemPlelenco-clasicis'

la lastul
lnulu' euroPean.de la goliciunea.spaliilor clslerclene-.

188

ili"i l"i"-"" ni" credlmci triim-o exprienllaftisticdatunci

doar o simpli satisfaclieintclectuale;fie
in ..ufirat"
"i-ti.
toate timpurile 5i ul" tuturot Popoarelor ne
;";r;i;-;rn

urma
iin.-i-io ..a.e"r. fieiarein lelullui.Daraceasta.din
pre*upun!., uolnloa.

acluJl-selic redu\llla un

"n!
zero,exLnuaii. lipsita de aceapulcreLlerefrll care esle reveF
iit;;Jii;

esteticlldrsponibilitute.
puleriide a crea Aceasta

iderea;alr; un seosunilersal al arlei care e5tecelebratca o

ar pulea
dinire $i ca accesulla un dvel superioral sensibilitilii
nepulrnte
ine bhc sa ou lie decil smnul uoei

Ce|eOouainstanl. ate..pre7-entd{iisint compadbilaFie cd e ilulxutarea pixce.ii esteticeoferita de monumentele

;;;;ld"
simptomabl;gic, aceea$ivaloare Ea indictr aceafi
il;;;;*,

[nli'ri"t"

io'"te dJa edilica5i aceea;i

9'1"11T1"]Pli:l:l
" "',"i
ftu mull:in misumin carearhitcctumPoateli luat5
?-.u.r.r..
mirturiap?rn+onlyliIn:Tfflj;]
paodigmaa arretorprasrice.
de aceeaa patrimoniului istodc pictai- lii - sculPtat
;d-iil;,f
ttiu-mtot al muzeelor noastre' ca li cel al marilor
i"t"ti.-ui

al unuiK!,Nporlenin shualie
tl el. revelaror
iiri:.riri J!
""a.'il.
se
epuizcaze
ti ale caruipDccri
cr"uroare
.a-' fo4e
ii,l*.iii.l.
dcvinsarbede
despre
F,stebine \a Dcdemse3nade propo(iilcvulncrabilitiltii
o
transformare
putea
ar:un1a
Ea
ar
semne
ace\le
uotU"ra
loak
Cura
ci;liguri
liii ii^, toti"^ rdpi.nr'. tian\lormarccarmarcheaztr
de
a simoriginale
ii in.ute-i p1"ra.;, ii;rigareauoor aplirudini
asuPra
el-icace
rnai
iofluenta
trliza si a iomtina care asigulito
iumii. precum$i a altor moduri de comunicare;pierdereacompeancesiinGili otlgiou... aceeade a edil.icaca si a a'piraliilor
(un
lumc
"u
proziuculul
impotri\a
luplarn
lace
sa
ne
rale.ca aceeacare
non-operatonu'
adxlcctur'
gindire
de
mod
de
un
calre
ti clre tinde
iclat de la bun bcepuLCamcterul"proletic al omuluicontempode
r0; (ale clrui activitdli sebazeazepeproteze)' descrisli denumit
Kultur'
in
der
Unbehttgen
nrediilor' in Das
ii,"J in"U innint*
"i"i
Sapiensprotheticus'1
d.
apari,.L.
consacmt
fi
oare
vn
'^l.[:i
a.competenleinoastrede a.edidisparilie
Orilurn ar ft, po*ititi
pe carecrilica post-hegeliand
a
artei
acea
moarte
lica nu at insemla

189

ALEC,ORIAPATRIMOMIJLUI

;il
j
I

COMPETENTA DE A EDIFICA

nu mai contene$tesE o anunie, dar ar insemna, F&n iD(lor,rt,l

moarteaunel arle numiti arhitectud $i a artelor care iin de ll|l
/,,
iarlr coryoral, asociate ei in mod traditional. Odatl cu abanclonrir,,
iluzjei de a invinge entropia prin durabila soliditare a unei tL,|rl
edificatein acestscop,am pierde o categoriea anelor plasticf. tr
cearare ne inrddicineaza
in pamiolri in timp Dar desfaccrcr
.h...
lor legAlurinu ar ll lip\ila de compensalie.
Ea poalcaparca!r ,.,,,
ie$ire.desub constfngerilc biologiie, ca o cliberare $i un ciilj! ,t,
energrecare si poati fi cheltuiti intr-alr fel Acesta era mc\rnrl
tchnicienilorcare.
in limpulanilor I960. invcnrau
srructurile
l(l,tr,
mre, gonUabilesau intinse $i imaginauacesteaglomeriri efcnr,.rf
instantaneubmn$abilcsaude branrabilela reteleGhnice.Decare1,.
ar boteTatlnstant Ci^. sanPluS.in-CiD:.
Ar pureaapira alrc forme de detecrareptarrrica.acordaleta .r., ,
le ntrnuri. Ne am pulea lisa m(inrali de discontinuiratcacal(hj,,
scopici a
ur or- de tuBirivetet'guri dc nisip.apa.luflr,r.,
-hoppcmng
roc sau tun|e,
pf care ana evenimenrialalc.a Ecut sa apara5i.r, .
succeadtde aproapeo iumetatf de secol. ti despre
p,,.u"
crede citeodari ci numai exigentcle inerenle pietei de"i*
ani. "" penrrrr
o marli durabili cel putin fizic. te au impicdriar hcgemonia.C,,r1r,r
nostru i$i mai poate incA inptini allfet relatia cu spatiul. imr-o ti|
dad bdtAlie cu sine insu$i. lnvenfnd exercilii 5i jocuri. solitarc ,.rrr
colective, mereu mai rapide $i adeseapericDloasecarc. in socicli'rtrt,.
noastrede mase $i individualiste in acelasi timp. sinr o lorml dc xrt,r
rendscuri drn anric- dar din ce in ce mai tranziroric.Inlenrrrul
imaSinaral activiLttiJoresteticeposibileale corpului umanin sp,rr,rr
ar li inlermrnabilsi z_adamic
Ipolcza unci ransformiri rehno-economice a societtrtilor umrrx.
care si lteargi competcntade a edific4 ar tintui Datrimoniulc,)rl
\rruit pre-indu\trirlinn un st,arulmuzealpur Cuirul sju, aso.r.,r
(rm \c in nrplax,,i.cu cel al pakimoniuluierci ildustriale.nu,rr
puteadiinui atunci decit in spariul unui obicei, al unei iluT_iisau rl
uncrmodc_atira timp cir noile socicljiti se vor lisa inselatedc scll
lbsclile cul(udi cLrlturale$i de serbezealarutinierd a Dracticitdl
indu\rrieicullurrle.E\revorbaaici dc o ipotezaexrremi.disprc...rrr
e rmp,firnl s:r !t|m ci nu esteirealiz:rbil5
_ Dar am mai pureavoi ti sAplstrim vie competenlade a editi.r.
fird a trebui sii facem din aceastl dorinli un simbol de paseisnr.r

Astfcl, sensul ascunsal patrimoniului edificat pre industrial !i

operaliilor critice care i-ar pcrmite constituirea$i pdstrareain
logi(ia ii diversitatea sa, sc dezveluie printr-o dialectici a
arcmoriei 6i a uittrrii. Dar accstjoc nu este exact cel pe care ti I
lmasinau Violletle-Duc, Siltc $i chiar Giovannoni. Cea dintii
nc;orie solicitati este aceea a colpului si a traditiilor sale.
Numai apoi, urmeazamcmoriaislotrctformelor'Asupm acesleia
din urmd va actiona alunci uitarea mctodici schil.arainEntretiens
tur I'architectute. Pentru ce edilicarea nu_!r va cucerr noua
lcgilimitale nici copiind, nici reficind obiectcle trecutului. ci
Sontinuindse inventcze,
Dar unde? Mai cxista aslizi undeva vreun loc pnlru aceastd
ctrutare?Mtriestriarcteletortehnicede trunslcrcare ne delinesccon_
lcmpomneitatea$i ne asiguri un anumef-elde ubicritatc provoaci
llte defiateri. Dar. fie cd e chemati a fi intcnsiticatiis,ru rodulatii.
dczvohareaacestorretele in spatiu esle un ixpt Si. o \tim aces(
cJr( tl .onlfJlr',n(li.r/:r
tprliu reticulalst megastrucluril(
':rrr '(m

190

19r

intre douaopfiunide viitor in acest

din termeniialternativei

. oglinda palrimoniului este, din nou, chematAsd_joaceun rol

ial. Dar, in loc sd ne oglindim in ea zadamic,trebuie si avem
nla $i curajul de a o traversa Mormintele. templele ii catedralele'

i casGlebi$i vor bpedaatunciseductiileiconice,ludice;i

uLdr "nnr " in

r or puleri
lm aglnaRr e lor
ce precum ! liirnaginarele
Pur r r r i-ocantarorii.
"' Ielul
'\ 'u'
acele
greulalca
ca
Inrliale.
gm\imea
)i
vor
i$i
regxt
elc
$i

intrri subtile pe care le_a emblematizat opcla lui Dedal" figura

a athiteciilor Cdci labiintul

eaifi"iot prin excelenli':

"*t
I mai in stare sd capteze dumta $i si fo4eze spatiul sA $i amine
apt uE
de
cel xE
mai dPr
citre scns;
sens; cr
sd lnarnlam
inaindim cauc
ne lace
face sa
xlllsumrea Pnl.ru
Dentru a ne
xliilumrea
nc initia in altcritatea uman

si cel mai redutabil, care atrage in

i sau farEeci, 5i a cxrui putere nu poate fi hccrcati decit cu

dilia riscului, deopotnvi, al inteligentei ii al corpului. Odati
punsd suprafata narcisisticd, patrimoniul istonc constnlt se

sirnbolic ca labirint Trebuieatunci. ca inarmati cu fmrl

blir;l at competedeicarc ne-amai rimas, sEne angajSmin pronzimealui. f.ifi a ne tcmecd ne vom ritici cind ii urmim caile ri

)li$urile Sensul parcunului va ap;rea odatd cu descoperirea

irii, chczbie a regasirilor care vor permite continuarea edificdrii

a labirintului cit li a noastd in$ine

COMPETENTADE A IIDIFICA

ALEGORIA PAIRIMONIULUI

11
I

nul progresului!i esenteitehnicii; ele re7:ull6din constructic.r ru,

din competenta de a edifica
Rdmin totodattr golurile Si inter lcle ltrsatc libre de prod \ I
aceslei forddabile fabricatii: mediu inrersli(ialconsrituii dir,tr un
mozaic de spalii pe unde trecem,ne opdm, rtrrfnem o vreme sr ri
care, dupd-frumoasavorb6, prea rerfelitai,a lui Hiilderlin- lc rrrr
putealocuf. Unele rtrmin articulatesi organizateIa scaragesturt,r
noastre, acesteasint ftagmente ubane sau sltesti intacte, cc trch,rr
intretinute !i ingrijite penrru a $i pi!fta propriegtile. Ccletrtr,
informe, sint peste tot, in om$ele vechi ca si in celc noi, pe stritz, .r
pe oon stdzi, pe marginca drumurilor Si autostrtrzilor, in prcirt,r.l
tuturor mado-echipamentelor $i megastmcturilor noasfe: se gi\rst
aici tol felnl de tercnuri. sprijiniri. borduri. inchiden, dar ir:,r.,r,
dupa aceleasrmerodcsj realidle cu aceleasimijloaceca si ret(t. h
tehnice consrrucliile
induslriale.
coDsiderare
ca sub-produse
dr.,fl
'i
care le poarti
de grijd $i, putin cite pulin, $i dc cei care te foton \
In afara citorva exccptii punctuale,in lari precumGermania.lrl
Italia, cu putemicii traditie edilirari. sau ca JaDonia.in nntrl
lraditional areotiila simbolismulmicaomediilor. aciste rpatii irrr..,
_rn
stilialc au cazut dezalectaresi au devenil,in indifeRnF p.ener.,t.,
cimpul de impralliere al uritului''. Ele sbt, cu toareacestei p.',',,,
competeol.a
noastri de a cdifica. cimpul posibil al unei recucerrr.r
acelei frumuselj cxilate cdreia pmcticienii no$lri i-au proscris pinr fl
numele Viguroasaarth a lucrerilor tehn;cc,inctr putin cunoscutr.
pentru cI e putjn con$tientdde sine !i inci ncasimilaldde memork.
ar 1i atuncicontrapunctatd
de o artl a spatiuluiapropiat.ce nu si nr,rl
aduceaminte vechile sale farmece,dar e crcdincioasdcomDerentrl
sale de a fermeca
Greu nu e atit a gtrsi locul unde sd fie conlinuatd opera dedrtl
cl, pe cit e de grcu a-i reci$tigaputerca Cit ar suna dejuste ill,.l
Si azi avenismentelelui Ruskin despre rolul memoriai al parrr
moniului.ca ti sfarurilcIui Viollet-le-DucdesDrcrolul uit:tir. , tr
ne parvinpreaslabpenlrua nr iocil, la acliun;. La sfir$itul.e.,,
lului XlX, atezarile umane ale planetei rdmdsescrEitl marea l,,l
majoritate fasonatede competentape care azi o vedem dispirirll
Cea mar mare parte a arhileclilor;i a celor care consirur.,r,
intretineau o legalurd directe cu terenurile $i apelc, climatul ,l
vinlurile.aoorimpurile
prin experienra
vrr
si cerul.Ei cutro$teau.

192

. secretul materialelor $i regulile duPacare acesteatrebuiau

**f,Tj:,,.11_::rn:
Asttui.drumurile
sterseale.acestei

glasurilorindividaci mai cstetimp, nici la chemarea

c sau a exemplelotsinguiare.nicr fartr efbfl. pnn.Llez\ollarea

a ceva
a bricol;juluide igremenr.manuriedisconlinuA

\ub icgcmoniastatuluiSinl ne!et'pi."t.5i cu'ariltnai Pu-lin

si nc
dar lccstea
siructurijuridice si insrrrulioncle.
-trebuie.
decit
cu
vor
fi
eficace
nu
Ele
tice in seniul anric il termenului
itia de a fi diversificale $i pu.tin numeroase-$i dacl' in loc dc a

rc iopune, lecarc contribuiJ conqtientti activ la punerealor in

Nu trebuie totu$i str ne facem iluzii Un proict de asemenea

nu poatc fi opera nici a unor birocrali. niri a reloilor ii

li\re'casi
dc cunoaslcrea
hipnori/rti
.iuriiiir"io"-.p."irfira;i.
pro'
rein\.iuta
proximitalir'
spaliul
Trcbuieredcscoperit
irnagine.
difeaniculale
iimila;
culocuri
."
.
.."u
ii r"i"i"" "i prcpo4ionalc,intemeiate AceasttrlntrPrindrenu e pulin

viziune asupralumii fi alegcreaunui

"
InterEetarca sinabomuluipatrimonial ne permite sd mlsurdm
ba cr, ca." se impune acea-stiopiune care, rePetim' nu esrc
parrimuniul
fi.urnou,iuiu cu dczvoltarealehnicii Dacao facem
luncliune
o
pre-indu5niale
regaselle.
itili,.it,*r ti urbanal erci
L'iJotiie

un a..tin,

lioasp:iG ri de neinlocuil El ne xjula in mod direct la inlentdrea

n""tru int-adevar. de cc alt instrumentmai di\punem'
iiiro-tt
poal, re'inv:lF si6vedem(allccva decil imagini) si ne
ne
!0re si
cum sd implanlxm-aflicul6m diterenlicm'prtr
ilctr si redescoperim
ora gigan;4iondm edificii in spatiu sl oe facEsi inlelegem'.la
peomr
a ll
prea
mrc
ilnmului, ci nimic din mediul noshx nu este

estein detaliu"?
ncrhiat
!i cA Dumnezeu
-Numerosi
sintcci carea\tiui. deja.ocmtescaceslpalnmonlua$a
cumFilarete,odinioate,cercaca edificiilesb fie, Precumoamemt'
aiutatisa riiascd 5i sa moar6".Ei se :triduicscsi organi/e/co
si. prccummedicii pun Ia
dubli .onset*re primard$i qecundara
pecarele ofcmrtiinn si
iu.* ii"i, p.n* p""i.nlii lor. mijloacele
ichnicaDai acelti mililantiai patrimoni'rluinu rePrezinddecito
de indiferentil
minoritateopera lor !1l fi inulilii dac5e inconjuraltr

193

AI,BGORIA
PATRMONIULU
la scarasociedtilor indL'\
si dactrnu e suslinudide o constieDtizare
triale avarsaie,Aceascl conttientizare,critid 9i tr acelati tilrll
inventivr, trebuie sii conductrla dizlocareafalsului discursal pro
tecfiei patrimoniului, nescutlnceplnd cu Rena$ter3
Si destinal\i
maschezedist gerile $i desirgurdrilercale Ea tbuie s{ persc
verezeln a demistifica ideologiile $i politicile urbaDecare, suh
euanul protectoral cuvintelor,neagdvenireala puterea luipot.r/r
age fi batjoco.escincomparabilavaloarede folosinf! e patriEoiuhr
urbatr Plr-industdal. Si tot ea ceIe o reflec{ie 6istematictrasupol
mesedeide arhitect circia evolutia tehdcii i-a schimbatstatuNl,
asupra formaliei pe caie o Fetinde aceasttrmesrie $i asuprn
locurilor undetebuie strse exeritede acuminainte
Diri clipa in careva lncetas, fie obiecorlunui cult imtional $i rl
unei "puned id valoare" necondilionate,domeniul pat imonial vr
puteadeveniteietrul de neprcluital unei amintiri desprnoi insin.
in viitor
O alegoriea patrimoniuluiisioric arhitectural$i urtran6-arpulcll
rcprczntaprintr-un labifnt ascunsde $rprafala captiva i a unci
ogliDzi Dar la rindul lor, $i patimoniul $i coDduiielede coDservarc
carc il insotsscse pot citi ca o alegoriea omului in era mdiatici:
nesigurde dirccta citrc careil orienteazicunoa$teie{$i tebDica.i'r
c{utaEa unui drum pe carc ele str-l poaci degcltuta de timp $i dc
meftorie, l{sindul liber s, i se incredhtzeintr-alt fel, mai bine

194

$aptepropozrPr
despreconcephrlde autenticitate
qi folosirea acestuia
in practicapatrimoniului istoric

DE AIJTENTICITAIE
CONCEPT'LJI-

\inonimcu.dttor(crp d:ttT11111
'Icrmenul
grccduevT4q.
pJol;tit91ii3;.'f'.lllc11
ceva
face
pe
care
lui intii a;eh
-co
r u.ia,i o" un aftufsaupe el insuii (Euripide)$i in s{irsit'Pe
ia cr* <igi;;oriurea ( mtOvtta) El eslereb'-''^h ?:::l9I

$aptepropozitii
despreconceptulde autenticitate
gi folosireaacestuiain practica
patrimoniului
istoric'
1. Folosirea conceptului de autenticitatc tn practicile patrinonl
lui ittutiL cheamd lo o t iicd epistetnoloqid.
Orice disciplna constituiGpresupunedefinireaunivocl $i ch..
tionareaepistemologicia conceptelorpe care le utilizeazi Pcnlrl
disciplinacu drepturi depline care ifi propuneca sarcindprotect
conservarea$i restaumrea patrimoniului istmic. notiunea de aul(n
ticitate nu poatc h opemnti decit cu acest pre! lDsernnitatea a.(r
alatiiacestei noliuni prezintd ast{zi diferente considcrabile dupi rrnrl
de culturi, ca $i dupd grupurile sociale !i profesionaleimplicrr.
Penlru a stabili conssnsul$i univociLateanecesare,trcbuie incel)Lrl
prin revenireala sensuloriginar ii Ia istoria acestuiconceptin crl
tura occidentald care I a elaborat ii de la care a fost imprumutat
Z Conceptvl de a tentiitate se gdse$e la tcnrclia cultuii oL,
'
denhle, unde el enc kgat organic de autlritatea teflelor non ati\,
ti instaurettwre, in cele doud ctnpu ale dreptul i ti reliqiei. Il
desemneazAaworitatelt uttui text, ld
a i prejudicia sennifcatt,,
Noliune soli.{.trd, neautenticitatca nu tizeazd declt falsifcanz
deliberctd sau copierat eronatd u tefiului a tentic. Quattrccentu nl
italian a secularizet noliunea, trunsferind raliunii puterea de a ; \ti
tui semnelede autentbitate, ti permifnd astJelanexlrea sa de ait,,
floloSia ti isbnoqrtfa pe cale de o se nagte.
*Expun*
la Confdinta asupn altcnri.it,tii
tu adnl
Co.v.!ti.i
@ndial.. ,'
Palimoniului - N.d JaFnia - l-6 noienbrie 1994, incl65 de aul@rc i. cdilir nl

196

;;;;.

il ;;;;il;"

in domniul
careil intesreazit
romana

dat-oc
nativ al dreptului:un "decret autenlic"(authenlicu\) estc

asociali
esleo pruprietale
,r"rl* L"rotit"rc" Autcnlicitalca
i
ln
autorltirtc
dc.li
emanind
""r.
oralc)
ctuar
lclor lexruale(citeodala
la
drep'
de
occident
din
cre$ine
tiserica
a"
tt,tr
it"fuar
"-oni",
n'rteniicesint o"ele documentescrisecarestau^maiwe
m-an.
uot"ritate' in justilie sauitr invlFmlntul teonntGisiu
"e-t
r.rmenuieste. afadar,de liiT". P!,l-"e"'
p"iiefi."or"re
i",
sale
""
si aleinsriruiooali'/crrii
i"i"""itaii umane
ii'"iii""iirL
de'l,lllClr
de
tmenrul rol jucat de conceprul .autentrcrlale
occidentala

1""i"' rnJi" i;,iio*i" )i al tv;lui mcdiuin Furupa

Sl
llmite tu iodisociabitulsiu anlonim concePtulde neautenlLcrtate

ture"':l" ":::i1'lI:
falsuriloi
ililii'i.^'J rif ii-"e'iLnbundenra
in domeniuldrepluluitanon $i in

ftt ,ii.ful \.trli"i."

aluoci.elaborarea-de
'*ta J p*"i"ilor religroasenecesrta
t"d-f
ii"i"
"te "d;;L]',i",-r"i..-"".G.
ri inrentionale'
;ffit
;ff;':

-""'iaic
I tormule)Ne.vom
ahelestilislice
iiigiiii.=p"."ii.t.t""a,"ri).iar
a Bulclor"rlc lui
pm(edee
dealterale
iiriru ie piiaata-ceteTece
lui CrigoreaJX'lea" .
de Decrctalele
uf-r.^,
iii".trri"
"
"'i
se laige:lepnntr-odele"rrare
autenlicitale
de
in i"n^,"t",

"nn".ptul
.:ail raluneacnrict chemalilsa se exerciledin
a"'r"a...i!ai.
"r*
,;;6. jogot ce in cauTaimplici acloriumani'
l;';
ffiil;t'
Damrlerul
AceasuioflexiunesmaDticiarc ca suponnaradlemalrc
-Laiciz'rnd
criteri
Donationde Consrinri't'
v;lft;;;"
il;;;
ci
nu doar stilistice !i
iL- a. ,"r"ori"iure. d'evenire
-terminologice'
pe cel al
cimpulurleologrel
Dliiholosice
5i istorice.Vallaarticuleazd
la
sau
la
chestionarea
parado{al.
Punered
htotogiii ri ajunge.
autonrd!rr'
a infailibilitelii
lndoiaH
" -i"
dc aulenticitate
5i de
vizatdeconccprul
Lr,"
a
de
vorba
"i"*^,.uieclul
esle
nDlicareacriteriilor sale ramine unul rcxrual:
Aceasli
c64i'
a
unei
originii unui texl sau
iigi,i.i"t*
il""."t"
ii-.^iu"" e?t."foei.e e.te ceain cauz[ Astfel' in domeniulrelio
.oincidein mod necesarcu veraciatea"
;il..;;;d;;;;;
nu
Trento)
din
conciliul
vedca
a
se
p*""a vulaatd{
i"n.
"p".tim

r97

CONCEPTUL DE AUTENTICITATE

ALEC,ORIA PATRMONIULUI

eslc prin accastamai putin autentict Autenticitateaimplici corrl,r

mitale netnnchiad cu originalul textual,altfel spus,calitareai lxr
gihile5i permanenra
a unui tundamenr:
suponal uneidogme-:rlUrn,,
drcpt.al unuiril \au. intJo perspectite
laica.al unui discurs.
al Urr,
mA !rii. Autenticitateanu pune deci la socotealtrdevenireain tirrl,
ea nu privestenici semdficati4 nici fiinta fizice, ci temeiul rlrr.l
identilrti.
Limba germantr recunoa6te dedublarea de sens suferiid dc nr(\l
tqmen. P\rn AuthenticittX, ea desemneazl ccea ce esle legitim lll L
autoritate: acceptiune astizi in vigoare la canonigti, care continLr:i,,r
numeasctr autentic orice document pe care auloritatea suprentir .l
Bisericii l-a recunoscutin mod oficial qi l-a impus ca obligaro.r.r
pr'n A hentie",ea vizeazdceca ce estc lesirimtt de cftre cririci.l
e. in acestfel. inzecral cu aulonratesi ide;titarc isrorice

poseoa
lnrhrri,din momentce in nici unul din ace\lecalufr nu re
Lucrerius
)'
ArrsrorelPlaton
al
lui
original
t
;;;i;ili

3. Dupd Renatteqi in ciude percistenlei accepliei sate oiSinut,

in dreptul canonic, sewul ternmului de autenticitatc a sukrii n t
tiple olterdri ;i devien, nni ales ?n dome iut consimdrii t
restaurdrii patiDaniului isbri.. unde et nu poute at"o tato",,
operalonald dcdt in apirarea iuponia fatsurilor.

Lpi"i"i J. ,"""ii"i""

aurorilol'9q"* ':.9"1''1i,:l:T1i:'
fnfrim..iaa liicurcatextele
autenticce4ilor acello'pcrmit apfi.areu tegiliml a adjeclit'l,lui
;i suDrif,aproblemelccomPlexePecare |e pune copla

'i",i.-ru

rut otiottiot

iau ca-

ionc'ptnlyid'-9"t9lu^:'-1":^I
p"tt.. transpuncrea
*ut".i"td

- mai intii de cltre anticaii care con-

ni pot
a""sctire de texte,acestea

Lpoi,l:

-nintr-t difiiii-"-iir"ia "p.ei r"i""ci ai artei- a facutsnaparn-multiple

lileruta
permaoenu
si.absractii
nu
uritt.
oti".r
Przintii
friiiri un
lu-r
inuijexr- El suferefizic aaliuneatimPului lde0dficarca- -antre-

autenticitatea
i.li", p"nirua puteifi recunoscutr,
i"il-i*-*
progresele
prealabil.Dar.
""i"
in
iri-Ji""i *l'i" ix fi fostdeiiniti

analizeimorlblogicesfirtesc
ili]rr.ii.. ,1. a""" ca 5i progrcsele
ca documenlc
a
ielativd
p"r.i,. o legilrmare
iri^
-obiecrelor
relativiia confunclionald
"
valoare
permit
o
e-le
lrt,xice,airtelspus.

alearhcologiei
si
disciptinare
in cimpurilc

'--

Analiza acestorinrrebuinlnri aproximative.i devieri nu-si are

locul intr-o cercetareasupmpracticilorpatrimonialecare.in scblmh.
iDpune doui obserr"dtii\pccifice Pe de o parte. noliunea a l(,.1
core(:t intrcbuinfal2i in studiul tertelor, de cdtre disciplinele inl
meiate pe mdune ca filologia" diplomalia $i isloriografia care au aso
ciat-o cu semiologii specifice Trcbuie notat toruii, cd inainte d(.
inventarea impdmeriei, textele antichitilii clasice nu puteau li
declaratefilologic autenlicecu loau rigoarea.decit prir abuz ,t,

Sintemin schimblbnati a recunoa$ecx prin dobindircastatutului de disciplinnleorelicS5i praclice.in se(olul XIX' restauarea
a trarupusfiiri precauliicooceplulde aulenticitate'
.u*r.o*i"t
iin li-put orteotogrcirial istorieiarteila propnileopraJiiAcest
trunslera avul Io( in disprefula trei condilir negauvelegac oe
nu lne de
Ccadintii esteci autenticitatca
;otiuncade autenticitate.
institulonald:
autontate
o
de
la
ci
emand
i""t"e,
."i,rr""i.*
ar",iurL*fi*""tt sauraliuneastiinlifici A douae\le ca noliuneadc
poarefi aplicutiunei\cmniticaii irsacums-ainccrnuiinricirarc'nu
iui .ui ."..nt o. mai mult de o jumStrlede secol toalAmunca
confirma intuitiile
ii"""i.,i.i' **-,i..
ti a psihoiiorvislicii
iocremenilEl nu
li^at
suu
p<'ate
fi
iiiS*i'r"i tl poelilor:se;sulnu
ese de fiecare
carc
acuve
unei
apmPneri
urmarea
i"i.la a*ri
"l
in perm&
este
el
pelmanent,
schi-Bb
unui
al
Ja,i re-creatie Fruct
grupurilor
instidin pa(eaindivizilorsau
i"*i.*"'
bine:
o
spune
ili.,a en'rnluritorraminePaulvaldry
iii,J i'i*a, "-.f"..a.ii
nu
dau
cu
;v"..u.it!
pe
care
il
* scnsulcate li sc dA Acela
o
croare
Este
nimanui
-ete deeitmie5i nu esteoPozabil
mi sepotriveste
..t ri"ia *r*;i p*ziei fi careiar fi chiar morlal sa prelinzic!
un scnsveritabil'unic,li conlormsau
fiecdruipoemii corespunde

198

199

DupI Rcnastere.lermenul de autenticitate a fbsr inmxlus in Dra(

tica curentd a socicti(ii occidentale.El a fost putin cite pul l
despdrlitdc accepfiasa originari li a primit semnificalii mutiiptf
imprccise, ?n general conotate de ideilc de adevSrii de cal;rl.
f-izici sau moralil, $i citcodati chiar dotatc cu o valoareontologicij
In. secolulXVll. Pa(crl il aplicadeja. iD deridere.uner prair,,,

I
1
I

1
I

Il
1
\

ALEGORIA PAI'RIMONIULUI

CONCEPTULDE AL'TENTICITATE

identir cu vreungind al autoruluiq'.A treia condilie,in fine,

tinc ,t,
faptul ce nu poalefi fixati stareaunui obiect care,sprc deoschr.
de text $i pdn materialitateasa,Duincelead sd se schimbeinccDin,t
cu moDenrulcinda-cdpJrat
fonndin timp.El clevinealruldin cir|,.,
pur rmagrnartr,
a desevi4irii sale inlr_o..slareideale'..Acc.r,r.,
oolrunc.dur repro$atilui viollct_le_Duc.
nu a fosl toru$iatin(ii.h.
cfltrca (J vedemrcapfuindastAzi,mult mai periculoase
penfiu.,1
eslecaulionaride pseudo-sriintelc
lehnicilordc vinualiza;c.A\rt(l
la erpozrlracorsacmdlui Albefli de catreorasulMantovain Ie,,l
macheterelizare cu ajutorulimaginilorde sintezeau fost dai. .,,
reprezent?iri
auteDtice
ale unoredificii pe careAlbertinu le_are.,tl
zat rucrodaG
saucareau fost lerminatedc allii in rest,oricc r,
constituire este prin dcfinitie condamnag la neautenticitatc-{t,rl
momenrce ea nu,$ poateapropriaslareacivild a ceeace reprodu(r
copre,,rnlerprelare
sau cvocarc,ea nu_sipoalefacecuno.scut
,,,rr
aufenr fcal deci_tslafutulde fals. rcplica sa\ aider itrroirc.
sroatui Alralosla ArenaesteuDfals in schimb.reconstucliJ,l
tual; a templujuidin I$e.vom vcdeamai tirziu,nu csteo recon\tl
era nici recoostruirea
Var$oviei
duptrcel de al dor)..,,
TT...*
"l
razbor mondial:
nu se puncaproblemauneicopii.ci a unui ohru,r
urbancu dreplurideplinecarese poateprevaltde srareasa ci!i|.,.
careare starututde monumentsaude mcmorial carefunda7r,,
$i
identitate
Din accastdadalizi rciesecA,folositein sensulpervenit de con
^
formibte
materiaitr
si-morfologicicu ori$nat ncr'iue,no1iunc,,
u.
aulentrcatenupoalefuo!.liona
in domeniulconservarii
rcslaurr,rl
Si
oecrrta trmr|a.ln rbodmarginalri relativ.
Dficuhalije.mergindpindla absurdiEte.
provocare
de aplicar,..,
uner.alan
definitiivariaz{dupi vulnerabilitaGa
anclor$i ob'iecrcl,!
rmp||carescutprum.marcu seaDddac6eslcdin piatra susrrl\.|
li
intempcriilor, rezkId mai bine timpului decit pi;tura: morminlr,l
Medicilorla FlorenlasauSclaviilui'Michelangclo
de la Louvres_lr
putca-sA,^fi.pes-traI
o stare.'originad..quasilrEuabil,
de_alunlr,l
secoreror
. Oartrescete
salede la CaplaSl(rineau fosl atirde m-.rl
rratatedearu$t rDaialesde ritrdeluirea
suferittrin cursulrecenteih!
restaurAriincit ele nu mai sint, firl indoiatd,decit un soi de fals snrl
C'irprivestearhirectura.
destinat
fi i.ndfolosinlei..rtr
:n.TeTenro:
l|crre stnlhari,le prin esenldlipseide permanenF:
reparate,
adi,t,

l|tc, transformatedupi placul cererilor $i stilurilor Iluslrarea cea

|lui banald este lumizattr de nenumtrmtelebiserici gotice care
acestuistil, fdri a se temede adaugirile
dtrturdtoateprioadele
lamce sauclasice A privilegia un momental deveniriilor ca auten0c ar fi absurd Acesteobservali sint fiansPozabilela cazul, si mai
plex.al gradinilor

200

Cu toate accslea,notiunea de autenticilate ar putea avea o utilitate

DmclicdDrvcnlivd,dar Dumaiprin intermediulantitezcisale.neau
bnlicitatea,in caz.ulfalsurilorsau a copiilor deliberateDoui exem

arataicE in chiar alareevenftalitate,eficacitateanotiunii devinc

llur-orieprin lipsa de rezislentl a procedeeloractualeFaptulcI arhi
Ectul sefal micului ora$medievalProvinsi-a dolatzidurilede ircintii
niciodati $i a altectt nAchicoulis-uiW c^re acesteanu le avuseserd
pentru
a_l face mai
Ayoul
al
bisricii
St
vencrabilul
timpan
tlt
clasate
ca pairisa
fie
aceste
ansamblu
nu
a
impiedicat
ttrtrsator,
PlaceRoyale.cmhhmea vechiului
moriiuistoricfrancezin Canada,
a fost Iedizattrdupl al doilear;zboi mondial,distIugindu-se
QuCbec,
loale edificiile constiuite incepind cu ocupEia englezi $i recom
'
uDansamblu"l la franq-aise
in dispretulvechilora.sz2iriounindu-se,
parcelar
arhi
pe
sau
de
epoce,
iare nu se bdzeazl nici un document
lcctural:Pialaesteinscrisdpc lista patrimoniuluimonalial
De fapt, in practicaactualda patrimoniuluiistoric, conceptulsau
non-conceptulde autenticitaleesteatit de vag,incit per
maidegrab?i
mite toatemanipul?irileEicautioneazlprocedeeantiteticeIn trumcle
del T6 din
lulenticirilii, in ltalia, au fost albite faladelelui PalazT-o
Mantova,in timp ce la Milano o injeltie cu produsechimiceadec_
vstea permisfixareadurabilda faFdei lui Palazzodella Ragionein
uctualasa starede decrepitudine'
4. ConvenliaPatimoniului mondial leaSdnolimed de aae ici'
tate de valorile "unive$ale" pe care lnletegesd le pronoveze;ea

istoice- Ac&tstii
m,
conl ndd ti asimiled-d nonumente tirll monumehte
obligd la cercerare ;i La
confuaie antreneazd uh dogralism

ConvenliePatrimoniuluimondiat far,e din autenticitatecondilia

care valideaztrvalorile univeBalepunate de acestpatrimoniu Dar

201

ALECORI,A
PATRIMOMULUI
celepatrucrileriicu careaceasttr
condiliee asociate
nu-i asiqur.r\l
pcrtinenla:s-a vazut.nici rnaterialclc',
nici -cxccutia".nici ,,,n
ceplia",fie ctrc vorbadc formesauscmnificatic,
nu lin (h aulcntl
citalc. Clt prive$te"situalia",a prclindeca ea se fie origirrrrr
inseamn,a facc sAtreactrin calegoriade neaulcntictoale obi;ctft,.
de muzcu.ceeacc nu era scopuloperatieis-a vdlut. in sfirl|| ,,,
criteriologia
Convcntieilasedcschisa
posibilitarea
inscrieriipr lr\r.l
a unor falsuri dovcdite
Se poatedeci conchidec, notiuneadc autenticilale
nu Drc/inr.t
valoareopcrdtorie
pcntrudisciplinacarci$i ia dreprsarcinapf,srr.,r{.l
patrimoniuluiistoric.Ac.easta
nu va progrcsadecit abandonindr.t,,
rica autenlicildliiprin inventarierca
tuturornotiunil(tr
$i analizarea
complexeii adeseaambiyalente,asimilatesau as(rciateacestui(1
mcn (odginal/originar.
conser!?rc,
rcprcducerq..
.,
) ii prin clabor.,r,
-de
uncicazuistici
intrgitecu un arsenal
conccpre
opeiaron!
Totu$i, valoafea alribuite auEnticittrlit de Conteurtt
Patri,noni lui moMlial prezind un intercsconsidcmbilcare nu .nf
de ordinpracticci semantic.
Privilegiulacordataccstuitermcn.l\,1
ciat la originenodunilorde autoritate
Sireferinltr.EAdervjc6utirk.,l
latenttr,dar nerecunoscuttr
li ocultate.a unui fundamentsi cerc,,
interogaliein
.cecac.e privc$le regulilc jmului palrimonii!l,l
c:onorlrlcsa|ede valKrlale,
Primanoliunedc analizatin Conventiccsteaceeaa valoriiurl
versaleaplicatl roliunii de palrimoniuisloric',.N! voi inlir/r,t
asupradificultitilorinlroduse
de alipireacalificativului,,cxceptio
rl
(ce exceptare
ar puteasufbrivaloarea
din momentce e univ;rsali,l
M, voi mtrrginiIa esenfial:
a facedin patrimoniul
istoricsaua/or./t,,
din monumentul
isloriccarc I-a precedatsuponulunorvalori urjl
versalc,inseamnd
a-i confcrirolul unuiuniversalcultural.
Nc gasimin miezulchesdunii,
perrx cd patrimotiul istori<tnt
estew universalcultural Acestslatutii esteatribuit in mod lals. ,.1
umare a confuzieiinFetinulc.in lipsauneiterminologiisr,ecifi(..
intre monument$i patrimoniupe d; o pane,monumJntj.storie.,
patrimoniuistoricpc de aka-Esledeci imponanrs6 aminrim,i ..1
nuanlSmaceastd
difcrenta.arElalAdejadc Riegl in deschidercr
t,,l
ModerneDenkmalkulnt
Ce este un monument?Etimobpia c]uyintnlni monuna ut
( dcrivatdin verbuf,lon ere,a avenj!:a,:are fiinti ) ll indicl dreDllrn

I
I

202

CONCEPTIJLDE AUTENTICITATE

de mcmorie Monumentulesteun anefact,oflcare ar li

forma ssu dimensiunile sale, stilp{otem ssu catedlald,
in marmud sau picturtr pe lcmn, construitexplicit de un
(familie saunaFune.
acesruia
D uman,indiferentdc importantd
indii saucetatc)cu scopulde a-iiiremcmora
$i de a comemora
si evenimente.riiuri si crdin(e care laolalt2lli intemeiaT.e
prin
llogia $i identitato-Monumcnlulsolicitl ti mobilizeazd
sa fizica o memorievie, corporall, organic5-El exist?lla
cultural.Referinlivie la o
esteefectivun universal
tc poDoarele.
!in;. la un fundament,monumentultinc de domeniulautenti_
tilii; face parte din dispozitivele care ancoreaztrpe oameni in
mdi(ialor d; vicluitoareinzestntecu vorbire,instituie$i constitufundamentale-.
U\reparteintcgrant{a unci antropologii
Monumentulistoric,in schimb.nu angajeazlslatutulantropoic al omului El este o creatiedatat, si localizatl a cultudi
lirzi[
:ne p care naliunilcnon-europene
si_auapropriat_o
la
cinci
conlincnle
celor
planebre
a PoPoarelor
uneiin curind
de
proccs
incepul
abia
un
nondial
csre
Putrinoniului
istoricare in spatelelui o lungd
ci de ani, dar monumentul
ale ctrrei fazeesen{ialele voi rcaminli in mod schemadc''.
istoricnu cstecon_
monumenlul
de monument,
SDredcosebire
riain mod deliberatcu scoPurimemorialc.El estealcs de ctrtre
eruditii.dintrc edificiile vechi,fie c?ie vorba de monumenle
deoricefinalitatepmclicl.pntrumliuneavaloilu nu,independent
tli saleDentruislorie$i ana in acestfel s-antrscutla Romaprima
formddi monumcntistoric,subnumeledc antichitlli, Ia inceputul
Fcolului Xv, pentru a s rdsplndi cudnd pe tot intinsul EuropeiCcle doul valori cu carc era lnveslit lineau de conceptesPccific
wst-euroFne, careincepeaustr fie claborateincepindcu revolutia
lullural{ a Quattrocento-uluiitalia[ Vreausi fiu bine lnteleasd,ctrci
lEcasttrafirmaie esteesenlialS.Nu spunctr celelalteculturi mondiSPunnumai'
nici artr. nici istorie,chiardimpotrivtralc nu posedau
EumPa
italiede,
al
Rena$terii
htii. ci in acest moment timpuriu
disciale
unei
mtionale
elaboreze
temeliile
incepes,
Occidentaltr
uniunei
istorii
posluleaze
linearitatea
care
aridce
Dlineistorice$i
SPun
universalilalea"
ii
intemeiaz:l
cea
care
Ratiunea
este
i,cnale.
nsi apoi ctr, in acelasitimp $i sub aceea$iprivire crilice' rezultatal
$cluiasi procesde ieflectie. artaestedisociattrde practicareligioastr

203

AIEGORIAPATRIMOMLILUI

$ide utilitateacotidiandpentru a accedela statutulde activitalestr.

cjfici autirnorni.Dar, afa cum deja Ficdler,apoi Riegl au sublinirr,,
cu patru secolemai tirziu, nu trebuie confundate cele doutr formc (t \
cucrve care se contureazi inci din aceasd epocd: istoria aaci
cunoastereisroricdce line de aceleaiicalcgoriica istoriografia
rellec[a a\upra anel Acea\ta incearctrsa prrrundA secrerul,,,n.1
actiqtnfi care nu tine de stiinla, care rezisu analizeipdn concq,l
inzestrati cu universalitate fdrd indoialn, dar, cum a observat K. rl
cu o universaliLate
ciue nu se poate determinaprin concept.\,,r,
scapi intelegerii in prcfunzime Arta, cum au adtat, duDd Fiedl.l
autori ca Merleau-Ponty'" si, ?nc, $i mai bine, Dino Formaggio . rll
sc ralizeaTi dcit in $i prin exprienla corporald imediar, rrdilr t,,
prezent, fie ci e vorba de producereasau de percepereasa.
De-a lungul limpului. cele doud valori pentru istorie 1i pcnfu|
artii n-au incetat sa fie reafirmate in pmcticile sodiului, conscn rrl
$i restauririi palrimoniului istoric Dar este limDedecil cea diltrl
(rlaloarea pntru islorie) nu are univelsalitate decit relati\ Lr
cunoa$tere, pla.sati ca atare sub autoritatea ratiunii Sliintifice. S||t'
aceeasi cautiune au fost de altfet anexare mai lntii valorile pent l
istoria artei apoi. in zilele noastre, acelea pentru anrropologie cul
turalx $i ehografie. Cit prive$re pe cea de a doua (valoaret pe t,r
artii), ea scapi oricirei definilii univenale ca $i oricerei discrim i ,n,
$tiintifice privind obiecrele Si Iocurite acruatiztuii. DifercnE de srarrrr
a acestor doui valori apare in cazt aulentificfuii unei operc de arr.r
cunoa$lereaexpenului se inrinde asuprastErii sale civile. numrtur
autorului $i origitrii, nu $i asup.a calirilii sate
In prima faza a istoriei lor, antichidlile fi monumentele iskn r.
au fost esenfialmenle obiecte de studiu, sa\,?ntii multlmindu-se s:t t(.
pistreze imaginea Ei descrierea in ci(i, fAri a se preocupa de fcj (t(.
distrugcrea lor c:re continua dupi voia cererii, nivoilor .,(
proiectelor individuale sau colective Cultum occidemali a intrepr ||N
pistrarea( $r re\taumrca) patrimoniulsiu istoricnumaiintr-o a J,,.,.1
lazi, incepind cu secolul )aDa AceasLZi
conservarea fost motivah {t(.
doui procese, in curs in lumea occidentalS a sccolului X|x: De d(. ,,
pane-o rcgre\rea practicii religioasesi o desacralizare
a lurrur(. ,
nu a incetat si conrribuiela un cult - nou - al anei, necesirirrl
prezenta idolilor sii; pe de alt:i pane, mai cu seamd, ridicarea |lr!.1
civilizalii indusrriale ale c5rei tehnici noi transformau mediul llrrl

204

CONCEPTT]LDE AUTENTICIIATE

laolaltacu me$te$ugurile
lhr $i perimauediJiciilevechi,condamnate
le-au
lllr
Produs,
deci 'lDcXodala.valorilepunalede patrimoniul
S, mai repettrrn
nu li! de condilia noastd de fiinte inzestrate cu vorbire

italeaistodei,a istoriei anei, a emologiei- se sFijinx pe un

inscris in istorie, asupm rolului raliunii in construirca

Onoa$terii, pe carc o oulrrim Stiintific5; am mai vizu! apoi' ce expe

tlrnla uirversal5 a artei scaPd oricdrei inlelegeri conceptudle $i, in

it, cf, obiectivulinsusi al co[servirii paaimotriuhi istoric a fost

de o anumittristorie, aceeaa Europeioccidentale9i de deter_

ei. Aceste conditii explici dificultd{ile intilnite de anumite

in a inlelege $i acceptaregulile jocului patrirnonial Aceste reguli
marcate dc emocenFisErul european, dm ele nu pot face totusi

altor culturi.Ele fac

iccol uneiselecliipa4ialedupdconvenientele

sistem $i uebuie acceptate sau respinse in bloc Minuirea lor

ine incd si mai anevoioastrprin folosirea termenului de patrimo
u cale este legat in acclaSitimP de valori genealogice $i de vdlori
onomice, $i care iBglobeazd monumente ii monumente istorice
De fapt, aceste reguli nu ar fi u venalizabile (pentru a_i lua
stui termen orice ambiguitate, ar fi mai bine spus generalizabile)
&cit io ipoteza uEei occidentalizfi complete a planetei noastreArcnda mondiale de care se bucuri astizi pmcticile parrimoniului
lrtoric lastr de i4eles ctr acest proces este in culs. Dar getreralizarea
Fcstor practici nu ar line cu toate acestea de o unive$alitate
attlropolopici Estc vorba aici d o universalilalecoDlingenG-circums;nti;ln si kebuie cauut cc ascundesr linde $ fundamenleze
$('l imperativ cateSoric care o lacc si prelindi pislrarea
nacondilionada suponurilor construileale cunoallerii ti ale aflel
Trcbuie mai cu seam6sf, ne intaebEmce anume opune aceasE con
|crlrre neconditionati a monume elor istorice $i conservarca
conditionau a monumentelor, a cSror desemnare cu acelasi cuvint
arte regetabilt
5. Monu ent 5i munumentistoi( por hatuaiteunor dPstinercn'
lrodictorii. lncepitul ru epoca clusira noro(ul momm?nului istott(
cre$le in funclie inversd cu cel al monnnentului a cdrui disparilie
lttvitd la cercetarea funcliunii memoriale in societdik industtiale

205

ALEGORI,A
PATRIMONIULUI

Succesiunea
diclionareloreuroDenedin secolulXVII incoaer.rr
face sAasisdm la dispari$aprcgresivda monumenruluide pe serr,l
occidenbli l,ertura dfiniliilor ara?tcum funcLiuneamemori,rt.,,
monumentului pxle$te in timp in folosul unei valori de ostenrati. fl
deyine serm al luxului, al grandorii, tur de fo(i Nu putcm prellrt,
se explidm asemeneadestin printr-un singur factor Rolul jucr,r.r
ridicareafriinlei. acesl"subsliiut laic at di;inutui-duDa formul.,rf,,
lui P trgendre"- ar mentao lungi analiz2lDin ratiuoi de \palrr ,,,.r
voi limila aici la galaria Cutenbcrg.la punera la punct ;i tJ ,r./
voltarea tehnicilor de comunicafie $i de memorizare. Ci displ lr,l
monumcntului
nu eslelegali de inventarea
,t.t.l
scrierii( denunla|J
de Plaron ca du$manal mcmoriei vii), ci de aceeaa irnprimtrr.r
staumSnunemarile lri\ ilizalii arhaic!'care au $riuraaeseoiisa I r,,,,
scricrea in .lujba monumenlelorlor Dimporriv;. imprimeri,, r,,,
aducenumai maselorserviciile unei lbmidabile proteze Ea iJltr0
ducc tehnicdIn consl(uircaidentireliistalelor|i a omului mort.rrr
Mai intii simplu adjuvant, puterea ei nu a incetat si creascij r.,r
astdzi, ingemiMti cu memoriile artificiale mai tirzii si tot mai D.l
formanteale folosmfiri li informaticii.ca linde sa se substirure.l.,r.,
sA ne ddm seama, memodei organice
De acum, nu se mai pune dccit rarcori problema unor morll
menre in lirile occidentale,in alarl de cazul comemorlrii urj,!
cvenimenk deo\cbit de monstruoasq Dar atunci, monumL,rr,.h.
menite a per?etuatunintircalor pcntru generadilecare vin sint ,t(
natur5 paflicularA,ceea ce le inrude$teii mai mult cu relic\.t(.
Priviti cimpul de barilie dc la Verdun, marile cimirire mitirarc , (
crucile toate asemenca,taberClede concentrarc.sau. acum_stttl]rlt.
Iui Lcnin pe care anumileteri din Est rcluza si le disrugd penlr ,.,
ele ra se adre.e,,e
memorieivii a contcmporanrlor
si , gcn.,"1 ,,
viitoare.Dime0siunea
srmbolicia monum;nrulur
e ab\enti DaL.rrr,
mai edificAmmonumeote.
nu c numaipentruci Du mai avem...Il
credemcI nu mai avem nevoiedc ele, ci mai alesDentrucA nu lr,n
rlim nici si Ie facem-nici sd Ie faccm sa fuEclioneze
6 Japonia Fezintd poriculaitatca de a jrca ercnplar tu t, t,
tloud ublouri: acela al mnumentului, in callrul unei traditii uotu,
iale stfii e de a&ea a Occidentului, ti cel al nonumentulli irk i h
construil dupii cotuanele occidentale. Armlizrt c.azttlui iaorta

206

CONCEPIUL DE AU'TENTICIIATE
s&ide

calea cdtre o hermeneutictl

a dogmaticii

patrinoniale

ln cadrul erei Meiji $i in perspectivaunei occidenrdliziridelitte, Japonia a adoptat, cu mult inaintca allor fifl ne-umpenc,pmcuropeani a consewfuii patrimoniului istoric. Sub impulsul unor
ri ci Emest FmnciscuFenollosa,acest demers a lbsl asociat
imprumuturi care se inscrih in aceea{siconstelatie: conceptia
ei universale ca !i aceca a istoriei artei iNtilulionalizad prin
in acela;i timp, Japonia $i-a conservat Propriile traditij in toate
cimpuri Cn lidu de exemplu,istoria miticd oficiali a origi

lor oatiunii qi a neintreruperiiliniei impcriale a continuat pind

titzi si fie itrvalatdde copiii de $coaH''.Dar noi nu ne interesdm
rcliidecit de mooumentein ceeace privcstemonumentrele
doui haditii au subsistat in Damlcl, cea budistA !i cea shin_
intreFnerea templelor budisd este oarecum compambili cu
ea a monumentelor creinne.
ln schimb, tratarea in timp a moDumentelor Shinto apare singuprivirii noastre de occidentali Asdel, pmctica periodici a des_
ii rituale urmate de reconstruirea identicd, ala cum dmine ea in

din nou in 1994)ni se pare

la temptuldin Ise (reconstruit
de conse are:in esenli,penmr-cdnoi nLr
tibil cu no-tiunea

m deosebirea iDt .onu..nt

$i motrument istotc. in aceastl
" lse esteun monumenlviu de a binelea:in
temDlul
din
tlriunea lumii Shinto, distrugerea sa Penodicd este necesad
0lnclionxrii; este ceruti ca un act de Purilicare nu numai a locului
Dccare clzidrca esteedificatrl.ci 5i a lcmnului. malefir curuptibilA
i strucluru sale Ceea ce Rregl numca valoareade Inlegrilale a
lionumentului (Geschlossenheb\ estc in acest caz indispcnsabjl

rtru ca putereamonumentuluiasupn memorieisi poatdopera$i

mite imDlinireadturilor cvocate.Pestmreaconditiilor simbolice
aceluia$isupofi material.
Dortndai mai mult decit conservanea

Dar yaloarea pe care tradifia occidentald o atribuie duratei ri

l|lmelor ei, pe care le recunoaite $i apreciaza identic pe monumenl
ll pc monumeotuiisloric, ne incittrse conlundim cele doue moduri
ilc con..."ur. pentrucarc nu disPunem.s-a valul, decil de unul si

Bcla$i cuvint Si totu$i, unul, in cazul monumentului,presuPune

207

ALEGORIAPAIRIMONII]LUI

tt

acomodareacu fo4ele de distnrgere $i cu negativitatea,faculrrtt.,t

de a ltrsa si se piardi pentru a re,fonda mai binc. Celrlalt, in cr/nl
monumedlului istoric, este ca un fel de imb:ilstrmare Aldel sDu\. ,r
pofida cooduilelorturislice actualecare trateazi templul din l\, ..,
pe un monument istotic, acest edificiu rdmine pentru preofii Si ('rr
dincioiii sdi un monumentcare mobilizeaztro memorie vie. El rrl
poate fi compamt cu Parthenonul sau cu oricare al! sanctuar dc/.|
fectat:ca memorial,Parthenonulesteastizi mort $i chiar mo.t (t. ,l
bidelea, el nu se mai adreseazddecft memodei noastre isro.jcL' I I
nu mai treie$te,punctual,aleatoriu,dcft trcindprin cdofia estrrk,r
penlru care depurc md{tude de pild.ii Flaubert intr-una din ulrirr't,.
sale scrisori cdtre George Sand': "imi amintesc ci am avu! birai ,t,
iniml, cd am resimlit o pldcere vio]enr, contemplinal zi,tul
Acropolei, un zid nud (cel care e pe stinga cind urci stJrf
Propylee)".
Dupb ce am inleles ctr inlretinereatemplului din Ise trece l)|rl
distrugerca sa, putem evoca citeva exemple spectaculare de mo tl
mente europen care au fost dislruse si re edificate in vederea urx.l
mai bune functioniri Mai trebuie oarc sd rcamintim ci cel Dr,rl
veDerabil monument al crestindlStii, bazitca Sfintului Petru ,t'r'
Roma, a fost demolad $i reconstruiti in secolul XVI sub autonht.i
papilor luliu al Il-lea ti kon al X,lea? Sau vom uita disrrugerean.
ciltre abatele Suger a strlvechii bazilicj camlingieoe din SrIrl
Denis? EI ne lransmite raljunile $i condiliite acestui gesr intr i'
relatare emolionanti"- Din vechea fundatie, Suger nu p2tstreazid.( lt
o parte care opereazi ca o relicva, ca o legeture genealosk,l
afirmlnd intr-un mod simbolic autoritateanoului edificiu ca fun,t.,
ment al unei idenriliiti
'Ibmplul din Ise mai ofer6 fucA o inva6turr: el nu poatc du,.l
adictr nu-Si poate pistrd eficaciul rcli8ioasE.$i deci mfmo .,l.l
declt prin gra(ia unci arte de a face Permanenta$i disponibililrk ,l
acestei arte de a face este conditia oricdrei desfaceri Si oridror po\r
bile distrugeriale edificiului.
Legislatiajaponezdo recunoa.$le
in nolitmeade tezaurn(ilitrrtl
intongibil carc conferd me$te$ugului anizanilor, instrrcinati (rl
reconslructia edihciilor sacre, o valoare egah cu a operelor l(!
Calificarea lucrului lor auleDtifice valoarea referenlialtr a monum(.r'
tului. Se insisti azi asuprafaptului cd reconstrucliade la lse se i,,.

208

CONCEPTTILDE AUTINTICITATE

I'identia e- Tret'rie tolu$i notal cd' de-a lungul istoriei' nici

lneb ac;tui sanctuar,trici acelea ale akor temple shintoiste nu au
reDroduseduDd o logica de sEictl identitate. Semtrificativd in
{i privint, estemarturiaunui aniTancare. duprSce araniciPll

;il#-;;il;d;;

l;i I\4 Bourdi'f'

Ia Ise,ii merturisea

cpFa sa pentru a nu fi avut, de aceastddati. ocaziade.a.inova'

la fcl
c,i"iaoirturisireconfi..a nsrurasimbolicaa recon\lrucliei

si De aceeaa obicctului reconsiruit:singura permanenEde necrviliTalianoasilit estein acestcaz de ordinul inrangibilului Dar
_'fidelilateavizuald
de
[- a imaclnii.
_Ea esreobsedat5de exactitatea$t
nu mai cunoa$leidenlificareasimbolicd"al cirei rol in
rnprei

f'ui e."rt'ri meaiueuroiean a fost de curind recunoscut$i analideR Krautheimer,iD magrstRluls6ueseucotrsacraticonografiei

ii medievale".Observindcd numerul atezamintelorrelicare
se afinnau in acl timp ca "copii ,-rhitecturale"ale unui
oase
prototip,ca de pilddbisericaSjintuluiMorrnintdin lerusalim,
ceamai marediversitatelntre
in'teo.dtot nnqr.iAn
".."lulXX
si trici o aren;nare cu modelul lor' l aratx cx inrudirea lor
idi in analogiile rnateriale fmgrnentare' mai cudn,d numetrce

ca nlmele
lor.intangib'I9
geometricei
5i mai alesin idenlitetile
lor de
ce
autenticitatea
sPus
aldel
lor'de
intemeiere,
ierEmoniile
nu consistdnici in forme exacte,nici in materialedefiihe, ci in dimensiuneasimbolictrconfentdde asociereaunor
i;situri imaterialccu nilte trdsituri marcnale?'
Pescurt.dulchcrii din Ise ne ofertrun dublu avertismentPe de o
eficaciEtea
mne. multumiidmeiesriei lor care fundamenleazd
lcgitimA
folosirea
s,
cAuldm
amd
unde
ircmorialda templului.ei ne
monufizicd
a
slarca
cu
ffiri
legdturtr
I notiunii de auienticiEte,
ambiguitatea
ne
dezvaluie
aflizani
panc,
acelli
aka
ircnrului Pede
de care ei dcpindin
ttsturuluilor tegialadapalrimoniului.
pari passu in
l;r,
ii
introduce
mestes-ugutui
iicrcitarea
^mbele
istorice Aceosttr
$i al monumentelor
clmpuri: al monumcntelor
vit pe
nalionale
lmbivalentdesteevidentdin alenumireade ,ezdure
lor
a
oficiald
la
calificarea
stiiniei
&re auprimit-o prin molipsircde
practicilor
cor_
despre
irDponanqd
vii
vorbe$E
th a fa; Adjeclivul
a sociel6tilor
oomle.organicein func!ioMreamemorieiinstaumtive
Dar subsbnpulre
a
simboliculuro
venirea
la
a*p."
5r"".tr; ii
vii care
fiinte
precaritaFa
aceslor
rarilatea
indica
ti-attr"
fi
il""l

209

AI-I]GO1{IA PAIRIII(JN]]] LI II

sinl. iD realilare.supravieluiroiDin momentcc se leghcaz<"r

la !L
va'ta lor ca patflmoniuisroric.nu se nscii oarc inrr_adcliirtrrLl
marciracesrorartizaniftl obiecrcde muzcusi. pandoxal.condnr|
lof la Dx)anepriD sustragere
de h tenrporuljtate
Si isloricilalc?
Acoastaprccaritareline de laprul ci. dac:i Japoniaa rltnri[
ocupalil de tl?diliile ei nationalo.ea esG in accla\i tiinp lnj
,
inrr., (\pln/tr.( Inren\r\ui tehnolnqr.ru(iide .,l( ir r
pnr'r/ Jll(le. ln u.., rctudl:. L ra (e.. nrrr ..ran\rr,riI .t:,1
lchnicilor clememorizareanificiali. de imagini de sinlezi ti ,1,
lualizarc Este in consecinliisi una dinrrc t:irile in care. uor:.
unci revolutii tehnice firi precedcntcare se imptineste d.
trcueci de aDi firi si ii ddm alentie.sc innalcazi o nouitci\ lr
Cici. sii nu ne temenlde cuvinle.despreajirac \orbr puremi!,
prot,jzelesalc Drecanice5i elcctronicc.aceastinoua ci\iliza! .
r(lli/lrrJ lur-i'r rnsra,rrcrrrr
noi rrpunurr.rr .1,
'nu\(.r/i.d,
\
'iIrf'Lr. TnrrlLl(rir. dr\rmulJ" in .pJrete nrrm: in{
(spariu.loc. oras.sat.nlonuncnl..)_
locabLrle
o nlutatiel nri
itritilor si a compoftamcnrelorcsle r'n curs. Ea pare sd reerr
r|'r.,rrnhlrr
dr inn rurii r'-Lt io rt( (rfi *. .p,;jin(JJ pr rn .,
hcnl. pc o expcrienti corpofalaa sp:rtienisi a sp riatitirii .l
cufundareiD duraril
Japon11.1.1i
n, nulnu,.r nr;,,.a,-puremr.pc c, t( Ltnu:i
r.,
3lc lrirdrtr(r,i m^d(m;tili l<h'rici $(,li,rcJ (. ru.run,.r.,
r.rr
ccplrj_a
rimpuhi.slriini pr;n originiceteia Occidentului.
scafr
hiDc de fcrisismulobiectelorsi al obiccretor\cchi_ rcllcctri 11.r
rnirgrne rrrarconr'.ananaa diltrcnrci dintre p rlilnoniu si
f.rtr
niu isloric. Notiuneadc lezaurnaljonal\ iu Defacc si p.rceperl
un nrod mai dramaricmjzele pc carc lc sustincnlentincr!.illl!.
Jifir(Ir(. 5i .J re..on,tI.e In pr:put u er ,nr(rprrr.ir,., ..
l|\fruI prrflrnuntitt.
'7. L,lo ditti.ercd \alrydrdalrii pdh itnutiutut
isk, ic f(i tj:
or.1a.nk d o tulodt?.ti"4xt t |lolqid. L,o trc d"\o t.o.ti t)
p?ttntar.g?nefkA, Lot)ryek,tti de u cdilicu ti de d ht. i pt.att I

It t'i,,h t , i. D, u, \ , , t , , t
I t t r t t t t , t , , , 1 r ^ 1 , .1 , . 1 . a 1 , 1 ,1 " , t 1 , 1
rnn littn ut t t t r n t Lt ht t t ' t , , ' , , \ t t 1. , . t , t , t ,
F,,,,,t .,, p ,,1..l
,li
,1,ra.!,,r r,. ,, J,, .,
t'n ir r ut ' t t i, t . . , a. , , t . 4, , , , t ; t . / ,

2r0

CONCEI'IULDE AI,TENIIC]TATII
lrlic Faurc scria: Trebuic lisate ruinele si moari.. A restaur:r
rrrrrr'lccstedeopotriviide i Lrtilca a farda po bilrini... a vrea si pcr
Itrro(,/i rnoarteaene o in\ulti a vietii. Si lisdm ruinele sir noari dc
Ir'. rc oamenilor.lrnimaleiorti plantelor..Alte statui si allc lcm
1,1,ror ieSi dlll pulbcrca fecundati"'. E] nu ficea anlel dccil si
fU./c conrpodancntc seirulare.Dar nu vedea cii nu po(i lisa si
,lrrhirtrineasca
si si cadi decit cu condlia de a ;ti si conlinui Acest
l,r\. pe care nu ni I mai putempmite. constituieadeviml patrimoN estc vorba aici de a-punc la indoiali laloarca patrimo
sa tlne de
tr rlui islorrcpentrLri\torie.In acestsens.conservarea
rr, oli dctcrminalede con!'cntile:tiinlei 5i inaintafeatehnicii.
Nu cstc lorba nici dc a pune la indoiali laloarea sa de arLa,
,lrir daci ge\tion rea accsleiapune. s a rizut. problemedili
li)tusi. dincolo dc phcerea ti de cunoaslcreamanifestepc carc
,,r lc ottri. p:lslrarcaacestui .otprlr- metafora a corPului. detine
i\l:r,/i o funciie latcnti dar vitali. acccade a ne asiguru5i dc a ne
ll|r\li: Ioale accslc tiagnrenteptrlrimonialeasamblale.Jaloaneale
Inr|liriribr Doasrrcin limp. ne rellccla o imag;ne:pe a noastri Pe
,., ,) conremplim in oglinda Palrimoniului.Functia s,r narcisistrci
r.r\t)unde ngoaseisocietalilorangajate.farii a-i asuna implicatiile.
|rrr o cilili/a(ie a urbanrlui' carcnu rai estenici a oralului.rricia
..,,tl|lui.
inlr o civilizatiea inaginii carenu marcslcaceeaa rcoancr
l,'r(lirtoirrc.ci a replicririimcdiatice.
Nlorlblogia.apoi psiholosia.prin ;nterpun.rcapsihanalizei.nc
reculclcrca sinelui.neccsaricu
,rr inritat limilelenarcisismului';
,,'n(li{ia de a nu !i diuna sieri- Vine momcntlrlin care trebuic. sub
i|)frintare.r cu moarlca salr cu alienarca.sA ne rupem de rcflcxia
l,l|ciiiqticii .r ciirci suprafatdfascinanli nc arcundeadincurlc unei
l'rirp;lsrii.Relle\ia pc L'arene-o intoarcc.rtlrr Lrlpatrimonialpoate
.rttrlitsocicri(ilc noastrelehnicislc avansatesa abordczco criTi de
rl( nrit te. Dar ca estelipsiti de putcrenrobilizatoaresaufbndabare.
Nlxi riu. ca ascundeochilor noslri dualisnnrlti anlagonismulmon
rrrcntului ri al monunrentuluiistoric. adicii ale celor doui memoflr:
,rrrnici ii istoric:L
l)c unde o inflofire acluali de ipoteze cronate li de stmlogii
inhetiInrfi de siricia lexicului noslru l-imba gre cil. ca.
urlclaitoarc.

2tl

ALEC,ORIAPATRMOML'LI]]

CONCEPTIJLDE AUIENTICTTATE

dispuneade doi termeni pentrx a deseDmamemoria vie (pv43r1r

sinonim al rememorariicorpor.rle9i ,.falsa-'memorie 1nld1rv1or..r
pe carc o putemnumi a(ificialasauproleticaAruncrcind,.r.r.r/l
facemdin istorie sinonimul lur "memoric , nu recunoistemf:rtr l
c{ trculul cules $i slocatde istoriografieestede aceca$inaturitL(
dateleculese$i stocatede ordinator:intr un civ ca si in ceulall c\tl
vofbade o luncliuneabslr ctA,de o acumularc
atemporaia
Je d,rt,,l
cdror finalitateesteactualizadde o con.tructieconciptualtr,pe c:rri
o calificlm sliintific;.
AceasteconlrEliunedc sensa pcrmis creareasinrasmci..1,\.,,1
alc memo ei", lansatdde istoricul PierreNora'qi pe_careau prr.,
stlplnire politica $i istoria patrimoniati.ia reatitate,lcurile cirr.r
astfel li se confere o putere comemomtivd nu in\.iti cel mai adc\(,|
la altc celebrrri dccit la cele ale istoriei in eDocanoastrl istorici\t.l
care.-inparalelcu progresulisroriografiei.pierde tol mai mult n.rl
sur dumter - cosnuce.psihice $i socieralc este iluzoriu s, lr .,
atribuie unor astfel de spalii o vifiule identificatorie
O alCl iluzieste incA ti mai periculoasa- intrucit se sprijinai tr
generalizarca abuzivtr a consratirii unui adever Lucidrile ,t,.
a ropologic culturalr. apoi cele de smiologie si cttroer,,tr,.
urbana'-auarllat cum organizarea
spatialba asezjrilorper,r rJ
societitilor tradilionale. ca si minorit:rtil{r' ccooomrce sr elDrir
mcnlinerea$i ahrmareaidcntidrii lor. pe aceastabazaau iosr J{r,
nilc $i puse in opre pottici viTind Wezer\arca, tesuturilor ,l
ansamblurilor vcchi care, intr,un context de mulatie spatiallt )l
socro-economicS.erau ocupale de pTUpurisociale de acest lrl,
rorftrcffc preconrzale de Rercnandatil. d? Ia Nainhi ,n(
UNESCO, interzise astizi inrr un numir de tdri unate binrlr.
excluziuncaetnictr $i economicd,nu pot fi decft incurajat.Clti.rl
este necesarstr adtrugtrmci ar trebui salvatede distruqcreala ci|r
le hlrdzesrc modernilarea. Ia ora actual:j,In roate;arile or,,,..
alc Europei, icsulurile banaleedificatela sfir$itul secolului XIX fr
?nc6la lncepulul secolului XX, cele pe care G. p6rec,2le nunrtr
"infra-ordinare": lesuturi carc nu pos;da valoareaici pentru afliL.
nici-pentru istorie dar care, prin modestia,prin scara $i calitilit.
Ior formale-seofcri populaliilor urbanene-piivilegiate,se prcreazrt
relatiilor de convivialitate $i constituie o baried imDolri\.1
delincvcnlei fi divcrselor forme de derapajsocial.

AsemeneaDolitici de consemre, reabilitare $i intcliner a lesu_

Uribr istoriceiau bamle trebuie totu$i se fre integrate lntr-o viziune

212

o pa e, estecon'Tlll
F)spectivl mai generali _Pede
.:,,i"e-h::-::
a unor
punereain rezeflaiie
pentru
ia nu devinx un alibi
str
Ele
trebuie
deveoire
de
o
legitimd
private,
fel,
in acest
lnorittrti
de
prea
rcuperattr
adeseori
nationalismului'
[i evite ;i capcana
lndusriaculturall
deceea
Pede altdparte,nu mai esteposibilsi sefacaabstractie
am numit'maiius venireali puterea unei noi civilizalii,civisi mediaticia urbartrluiTdatecocicdtile fie.ctr
il^rtia electronica
dnl pfeocupatesaunu sd i feziste,sauFea izolate penml a partic.llxl l; ea. miinc ii \or l-i inleFale' Dacaanumitegrupurisocialc
'dmin azi atasateuoor locuri. inradacinate
intr-un pamint ii un
lirlru
sau
mai
lor
mar
repede
Prinscin tlnlrenaJul
fi
0cisai.cle
'nouiiiulii gencratizatc.
O ci\ Lli/aliesauo culrur; nu se trtrieitein
modselectiv.
Asadar.De orilontul acestuioou cotrlexllrebuiePusaazi proisloric. sub loalr formelesale' Cu alte
blcmaticap'atrimoniului
cuvinte,ac;si patrimoniunu poatefi gindit fi tratat iirl sl fie puse
h socotealdcele ilouii mutalii solidare'cea a mcdiului nostrucon_
carc angajcazi
atruil si cea a meotalil4ilorsi comFinamenlelor
memoria
timpul
cu
spaliul,
noastre
fi
totalitateamponurilor
Iatil un i;ventar slhematic al prircipalelor aspcteale acestor
nuraii ln ceeace prive$temediul: amplasarca,la scararegiunilor
ti a olanetei,a maritor reple tchnicede transpon$i telecomunicalii
iu si de circulatie a fluidelot recesiuneaamenajerilorheterogenc
rtabilile la scarii locale pe suprafalateres[A in tblosul unui.sPaliu
lrotroDcrre pennrlr biaqamentulunei urbaniTariJifuze' ftrr:i
noliunede limiu ca li cu
cu anceslrala
incomoatibila
Druce;ent.
ora$ulsi oraselcse desfac
ale
lui
Christaller
r.hemeleexDlicaiivc
in acela$itimp cu
deconstruite'
desfdcute,
sint
mai
curind
![u
extcmtr$i
dubla
"periferizare",
satul;
al
1or,
consubstanlial
ccldlalt
lntemtr,a ora$elorsub influenfaamenajeriireticulateli a meguclddiritor; erodaralumii satelorprin "rutbaruzare'""$i ameninlares'
jpaliiler
ccl Dutinin Europa,cu tii\areain p loagaa unei pani din
v'?a(r
ci
comnonamentele:
pnve)le
menlalit?tlile
arricolein ceeaie
pe
societtrlji
mcmbrii
i'l,/esrred-''e
de
comunicalii
tuiturrxformelor
lchnicisteavansatecu o quasiubicuitatcare-i face sd lrbiasci tot

213

ALEGORIAPAIRIMONIIJLUI
mai mult in cfipi; perfofinnta ne,noriilor arilicmle pune menr,n.,
vie in pirloagtri practica zilnictr gencraljzad n nediuti.irii
:.{rl
imagine $i, de cudnd, imaginea de sintezi taie parimele cortr,
rulitdlii cu lumea concrti Noua civilizatie a rupt antica asocr(,,
dinlre r.rDr si .ivir.rr: delocaluareacolccti!italilor $i penoan,t,"
aceasti dcz ancomrc a locwilor. anunFri incd din anii $aueci ,t,
Mclvin WebberrJ,se insote$teacum cu o dez-ancomrea timpulu, \l
o desfacerea lumii. S, privim numai ce a devenitmareaarti plr.l
digrDaticia puterii fondatoareti creatoarea omului, arhitectura:t,\
de imagini mcdiatice.in serv;ciul ingineriei, care produceobi.(n
tehniceautonome$i decontextualizale
Aceasti evocarerapidA.dar realistd,aratdci societrile nor't,,
tehnicisteavansatc$i, cu timpul, societateamondiale,nu numiLi, i
nu Stiu sA mai ridice monumente,ci dezvati $i s5 spatiezeedifi.||,
$i sb articulezeplinurile ti golurile pcntru a construiora$e-salr \l
peisaje.Sintem arnenin(aljsd vedem cum dispare o competr'|t.l
snrcslrald.
a.lAriisto\rtr. careapaiineoamenilor
ca IitnledolirtL. ,l
mcmoriei dubla competentdde a edifica $i de a locui in spafiu\r ll
timp, memorial ii corporal.
Daci accepttrm aceasti analize, problema care se pn,r,
societitilor noastreestede a decide.pina cind mai c limp, dac:r\,r
se-$i mai pistreze competentadc a edifica Se fim clari, nu .\t,
vorba de a contestaprogreseleli propafirca tehnicii. ci de r t,.
sttrpini:de a se asiguraca venireala puterea lui homoprothelitt'
si nu tle sinonim! cu o picrdereantropologicimajortr
O atarc problemadcese articuleazi imediat pe chestiuncaparrinr,
niului fi aducerilspunsul la interogatia oadi pe carc nu incettrm sit | ,,
adresdn Trebuie s, ne oprim a ne mai oglindi in oglinda patrimon,,,
lui Si a pindi in ea o deFrti rellexie. Patrimoniul construir solr( r,l
astizi memoria noastri vie i corporalilatea noastri Conjun.tr,.l
istorici ne conlruntd cu necesitateade a-i conferi valoareamemon.rl,l
care a fost, de a lungul timpului, acceaa monumentului
Functiuneamemoriah pe carc vastul corpus al constructrLli(
vechi sau tradidonaleo poate indcplini gratie scerii, articuliril,{
propo4iilor ri spalierilorsale e\te mobili?arcacompetcnleino., r',
de a cdifica $i locui in spatiu !i in timp Singure, rcdesfitufurf,l
acesteicompetenFne va puteaperrniles, inventim noilc 1brm. ,1,.
a$ezdriumaneli noile entitili peisagcre,suporturiale unci urb Lr.Lll

214

CONCEPTUL DE AU'I'ENI'ICIIATE

faltr imparabileidezatr r unei ralitd{i noi, susceplibilede a face

Irc*irri a oruNlor $i satelor
' int.-uncuuint.palrimoniulistori!con\truitprivcstede r(um cu
vie r luurol
tnoritale. Jcopotriva si cu aceeaii ullenla. memoria
ar
patrimooiald'
in
maleric
sin.'uril
cea
carc.
cste
ea
irn'arelor. Si
de
autenlicitale'
notiunii
legitima
da.r
inrrehuintare
hrica

215

J}

er(

'.-/.

FRANCOISECHOAY

ALEGORIA
PATRIMONIULUI
urmatede
$aptepropozifii
despreconceptulde autenticitate
qi folosireaacestuia
in practicapatrimoniului istoric
araducereaKdzmdr Kovdcs

S$o{oca
ufiYersitaba
Ondea

Text.
Pi.{etip
FacAtr.Comh.

ru.xr.--,:hffi-lno!
UniuneaArhiteclilor din Romatria
EdituraS lM ETRlA
Bucue$ti 1998