RADU STANe.-\.

~I MA~TILE

Daca nu mai departe dedt 111 unna eu doi ani faptul de a

Ii scris elogios despre I~adu Stanca - in absen~a unui volum
care sa-l reprezinte - apihea in ochii multora ea un act
mai dcgraba temerar, in eel mal bun caz pios, oricum foarte
subiectiv (e lucru ~liut ca prieteniile cTiticilor s1nt suspeetate
mai mlllt dfclt antipatiilc lor), asHizi, ill sdllinb, printre eei
dmui in stare sa repro~eze aeelci schi~e de portret liniile
prea sumare n-ar Ii exclus sa se nimereasca ~i vreunul dintre
scepticii de atunei. Printre eei dintii, nu ~i primul. Primul
f'~ti ehiar tu, care n-ai cutezat mai mult, n-ai deslu;,il mai
Jllulte ~i mai eonvingatoare Iueruri in opeTa ce-ti era alit
de familiara. Dc vina era poate ~i anotimpuJ: era primaxara
inca. cleneme, ~i - trunehi v('c11i, deprins eu inertiile, temiHOl
de caprieiile meteorologiei - iniru112eai eu reticenta.
Yolumul de Versuri, eomentat in aeel moment intr-un
cadru dcstlll de ayar, e azi 0 certitudine ~i ehiar mal mult,
una din revelatiile anului 1966. Fapt neseontat: eorul elogiilor
obiective a inghitit ]iieralmente avansurile solistice ale
"atlt de" subieeti,oilor prieteni. E aueyarat di acest fenomen
a capiitat IntT-un caz caracteristici aparte, care sc studiaza
de obicei la ca~itolul preluihi ~i prelucrari de motiveo E cazul
prdeiei \"olum~~crisa de I. Negoiteseu (de fapt, primul
stlldiu substantial despre Radu Stanea), din care 0 serie
de moti"c all trecut pe tlcsimtite - minunaHi aeeasHi locu
\iune adverbiala capabiJa sa dezyolte intelesuri neprevazute 1
- '11 oartiturile di\"erselor Yoci. Dar totul e bine dnd se

148

SClcCJie din selccjie, II

sLir;;t:~te bine. Important e ca, in ceea ce pri\'(~~te creatia

poetului, s-a produs schimbarea de atitudine aUt de mult
a~teptata, iar lucrul acesta nu poate decit sa bucure 0 inima
de prieten. ~u-i mai putin adevarat cil. atunci clnd inima
aceasta bate in pieptul unui critic, $ansele de a prelungi
starea de euforie sint millime. Nici rmprejurarea aceasta
nu deranjeaza rnsa prea mult, ba chiar poate constitui
punctu! de plccare pentru noi priemi de bueurie. C<lei _ ia
ra;>i se ~tie - nell1ultumirile de ei rn~i~i a.le criticilor sint
adesca mai promi~iitoare dedt orgoliile lor.
E lucru sigur cil aetul critic se dispeoseaza de epic1l1 ca
atare chiar atunei cind are a e\'Oca fapte ce tin de male
rialitatca istorica, de anecdotil. ~i ceremonial. cum ar fi,
de pilda, ivirea 1/1 cadru! unei genera~ii a anwwtor grupuri
aproape omogene, cu simpatii ~i preferintc hine marcate,
care au cunoscut 0 lentil. cristalizare in timp. Exista de h
Lovinescu $i mai ale~ de la G. CalinescLl 111coacc 1111 leI de
a i epic ~i lirk al criticului, care ll-are dedt prca pUfin
de-a face cu rcspectlvele domenti. $i, desigur, aeeasta trasa
tura poate Li dedusa ehiar dio paginile in care critieullucreaz
cu maldihe de informatli biografice. Opera de criticii cea

mai rotunda ~i fntr-un lei eea mai desa\'lr~itii a lui G. CaIi

nescu, Via/a lui Ion Crealtga, e trasa din Lapte in care tocmai

aoeedota primeaza. Ku ~tim cit de necesar c pentru un poet

sa vada idei, e iimpede insa ca eseistuL $i criticul srot obllgati

sa Ie vada., ~i nu ca pe fantome abia infiripate, ci ea pe fiinte

vii carom Ii se intimpla la tot pasu! dte ceva ?i care au un

cuprius Hl.untric suficient de incapilior pentru a ingadui

vietii sUflete~ti a ideli sa se desf~oare. Liricul ~i epicul

riticii stilt continute ill chiar ideca ~i tril.iesc, devin "jzibil

data cu dc,'eloparea ei.

o particuLaritate extrem de interesanUi care merita sa fie
recOl1stituita critic in concretul ei, in preistoria inca neson
data {ii In aventurile ei adeseori speetaculoase, e ~i predilectia
dtorva poeti din Sibiul anilor 1940-1915 pentru baladesc.
Desigur, Cercul literal' din Sibiu nu e nwnai aceasta prefe
rinta manifestatii ell egala ardoare, dar ell rezultate diferite,
4

Radu Stanca $i

m~till'

149

la Radu Stanca,. ~tefan Aug.. D.C?ina~, Icaniehic Olteanu,

dupa cum acela~l Cere, TOcma! fllnddi a fest un cere, nu
c:.e poate reduce la triunghiul lui de poeti. E limpede msa
~a fara amintita preferint a care organizeaza efectiv lirismul
celor trei, botannd originalitatca ~i inemtul formulei in
contextul poeziei rOJTJane~ti a acelei epoci ~i - de ce nu?
al poeziei romane~ti pur ~i simp!u, individllalitatea ~i ineditul
gruparil ~i-ar pierde mult din relief.
Asadar, dincolo de tot ce-i separa, 0 acolacla vizibila vine
sa lll~ehe7e inrumrile strinse dintre poetii amintiti, ~i de
aceea n-am $pune toto1 dadi, vorbind despre Radu Stanca,
n-am ineerca sa c1ariiid.m orieit de succint care smt, dupa.
socotint a noastra, sursele acestei preferintc pentru baladesc,
Imparta~jta in COillun, ~i ce a reprezentat ea in creatia poe,ilor
Cereulul. Poate paH'a paradoxal, dar aici baladeseul e, pe
ling-a 0 forma tnmtis ~i de sensibilitatt:, ~i 0 manifestare de
nccunfoflllism sui-gt;llCns a acestor poe\i in cadrul epocii.
Caei in patria samanatorismului latent, care a fost pina
tirziu TTansih'allia, ~i a cllitului pentru Regina ostrogo/ilor,
dezacordul despre care vorbim s-a materializat el insu~i
uu in fonne mzolvante, de irome eu detonator, sarcastice
~i subversive, ea la confratli de generatie bucurc~teni (un
Geo Dumitrescu, un Constant Tonegaru), poeti lesne infla
mabili in ciuda mioci flegmatiee, ci a luat forma vic1eana
a unui mimetism. lntr-adevar, poetii Cercului au ajuns sa
Wringa anecdota prin chiar anecdoticul, substituindu-i
ceea ce s-ar putea numi 0 sub- sau supra-anecdota. care
eonserva toti indicii baladei clasice, dar niei unu! din stimu
le~tii ~i eomponentli ei originari. Bolintineanu, Co~buc,
cblar c!nd se rimcau la stilizare, ea in 1."1. ilmea ~i baba ori
NtH/fa ZamJirei, 0 faceau scotind totul din materia externa,
sublimata. Bo1i~u obtine astfel 0 desfa~urare aproape
pura . de cavernos ~' grotesc, iar Co~buc mi~ari arhaice
esent1ale de ceremonial. Stilizarea lor e sanatoasa, in afara
oricihei suspiciuni, filia subintelesuri ~i mai ales fara dcdu
blare. Binein~eles ca, tot lucrind eu balada, poetii Cercului
n-au a\'ut cum evita ispita epicului curat, ei s-au la-sat adesea

150

Selecpe din seJeclie.

contamina~i, cu 0 anume voluptate. de anccdotic, nu Cadi

sa. a~eze totu.;>i, de fiecare datil, la temelia acestui epic un
fond de psihologie abisala ori crepusculara, lume populata
mai adesea Cll printi ~i imparatcse de ev mediu legendar
(io. care se rat;1ce~tc iosa $i dte un tcolog ardclean), dind
pe fa~a bizare obsesii ~i tranme psihicc.
Dar inclinarea aceasta spre baladesc a poe~ilor aminti~i
e - Cum spuneam - ~i 0 forma InenliS $i de sensibilitate.
Caci in aspira~ia cotropitoare de a eonstrui pc liparele, dar
nu ~i eu volumele ~i mai ales nil eu trebnintelc specifice
veehii balade, dtirn ~I un intreg program de reinterpretare
a realului, plao.ul unui original interogatoriu Illorfologic
stilistic al aeestuia. Blaga - poetul, filozoful, dralnaturgu! _
~i-a pus desigur pecetca pe aeeste preocupiiri, farii ins! ca
ecst lueru si afeeteze in vreun iel origin,tu tatca formulei
fiecaruia dintre discipoli ~i rezultatele ei artistiee. Un superior
instinct al uniUitii morfologice, unit ell ironia, I-a [Jcut de
IJllda pc loanic hie Olte,tnu sa pri\'easdi sa luI arde1ean
- sediul baladelor sale ironice - nu din perspecti\'a gra\'a
a vreunui mit ancestral, ci din aecea mult mai terestra
faptului selll..atioml, camia i se sondeata J.dtncilllile. Pif!ania
leotogutni en arborele sau Baladn so?ului ;'1I;~dat sint repre
zenUiri insolile ale unei lurni stiliza.te - am spune - foile
tonistic, accea a "inteligentei" satului, ell misterele ei conju
gale ori psihologiee. La dezv~luirca lor parlicipa pard. genul
de curiolitate al unui 'fitu Hcrdelea, unita cu cali tate
ledurilor dOLllnnci Ro;,a Lang. Doina~ e 0 altfeJ de slrurtudi,
carela banalul ~i impurul nu-i spun nimi\.... EI proieLtcaz
In afara naturi fantastice scapale de sub tirania ueterminarii
.in schimb intlmpHi.rile ~i gcsturile smulsL lumii din afadi.
sau imprumutate din mitologie sc supun - sub imperiul
unei stranii discipline - ordinii ~i numarului, rinduindu-se
in alaiuri striete, fatidice sau SDmptuoase. La Radu Stanca,
unitatea stilistica e asigurata. de omogenitatea nucleului sau
baladese: Sibiul, ill cele mai felurite ipostaze, a di.rui descope
rire a declan~at, in poetul mai mult sentimental ~i galant in
i nccpu turile s:lle. nebanuite puteri ~i apetitu ri fa ustice,

---

Radu Sfanca

~i m:1~lile

151

ex tinse apo~ ~i la alte medii ';ii sugcstii dt'c1t cell' ce \-in de

cadru 1 medieval.
De lapt, mi~carea fundamentala a liricii lui Radu Stanca,
mai exact: a Jirismului sau rezida 1ntr-o specie de animizarc
cJ.;ploziva, ducind la metafore uria~e, in care cul sau numai 0
parte a lui, 0 f~eult~te, un sen.ti.ment, se stl amuta pe nea~t~p
tate iDtr-o alta reahtate, partlclpa la 0 aventura, ba uneon sc
IDstraineaza sensibil de sursa care le-a dat na~tere, consti
tuindu-se in spectacol autonom:
DIn cind in clnn. clin

~uflctul

men

SC<lnl,

e"

dmtT-ull \'cchi landou tntuneLo:;,

t:JJ domn inalt, jn doliu, alb ca. ceaTa,
Ling-un gnJaj de poartll SI; da jus .. ;

sall :
Eu am, lUlHto.-n Spanla un cask!,

l'oqik lUI slnt pTlllse-n c.lngi tit: aUT

~l IingA flecare Su\ un ma llr

ell fe;, d,,arlnnt. ell ,cut. -\Ii eu u:rccl ,I...

La clrept vorbind, procedeul e mai \'cchi, caei alegoria

apoi eorespondenteJe simboli~tjJor nu-s de tot sil ainc de
natura lui. 1\'eoromanticii, seto~i de semnifieatii stoarse djn
lucrun dllpa 0 lehnidi adesea ocultistica, ~i I-au insu~it
de asemenea, conferindu-i misiunea de a traduce, prin Iargi
viziuni onirice, anurne sensuri grave ori nelini.titoare.
AI. Philippidc in poezia romaneasca, azi mai lllult ehiar dccit
in trecut, utilizeaza aeeasHi forma de aJegorie in care visul,
co~marul poarta - ea din Intlmplare - ~ cheia la inde
min1\.. 1\eoromantic, ill acest inteles ca luml:a, gestul sau
intimplarea istorica, "iata launtrica se supun unei intel-pre
tari semniiicative, ca au 0 preistorie ascunsa ce trebuie
neaparat son~~ .Radu Stanca a insotit aeeste preocupari
de 0 alta - la~" precurnpanitoare - aceea de spectacol.
Aceasta inseamna. arta travestiului pina la nereeunoa~tere,
aceasta inseamna. totodata reconstituirea pina-n detalii de
recuzita ~i pina la nuanta lingvistidl cea mai fin a a unei
~i

152

Selec/ie diu setec/ie, 1I

game intinsc de modalitati stilistice, de forme constituite

ale gmdirii ~i sensibiliUi.tii, fapta de regizor, de buna seama,
dublat insa de un fin estetieian ~i Iilozo! al culturii ~i vegbeat
de uo demon al ubicuitatii.
lar uneori de un demon pur ~i simplu. C<lci se poate vorbi,
privitor Ia poezia lui Radu Stanea, de existenta unei adeva
rate demon.ii a spiritului. constind in insatiabilitate ~i arden~a
~j intr-o superba afirmare a drepturilor imagina~iei, care face
din poet Ull dispensator de universuri posibile sau reinviate,
un magician al ilu~iiJor, un lear eu aripile Mute, pentru ca a
eutezat sa corijeze erorile Creatiei. Ultima raportare e in
masura sa. ne arate di demonismul despre care vorbeam
i~i are nu mai pupn programul sau elie. Luerul e eu am
mai Iesne de illteles daea ne gindim ea acest Voie\'od Nenoroe,
care a fost prin intreaga sa viata Radu Stanca, a lupta
necunnat toc01ai impotri,'a inehipuiriJor ~i iIuziilor pe care
imaginatia sa Ie produeea pilla Ia risipa, silindu-se sa Ie
inliilure ea pe stupefiante ~i sa-~i priveasca. desehis in fata
dezastrele. In astfel de situatii, lirisIDlll sau se incarca de
toati'i. zbaterea unei eon~tiinie Iucide pendulind tragic pe
marginea abisului, zona extrema din care nu se mai prim esc
dedt semnale esentiale.
Exista. in tr-adevar, in ereatia ultimilor zece ani mai CIl
seamel, nu fara indepartate n'idikin..i in poezia anterioanl _
care, privita azi prin perdcaua sfir~itului timpuriu al poetului,
apata ~i ea 0 \"izibiJ<l aura tragieii - 0 lupta necunnaHi eu
nefiinta, 0 barbateasdi iniruntare a tenebre1or, eontinulnd eu
o retragere tot. am de barbiiteasca, d~i fara scapare, inspre
tcritoriile Nimanui. Barblitesc nu e totu~i euvintu! cel rnai
potrivit, deoareee sugereaza prea mult nepasarea ~i oricum
un gen de sobrietate a omului fara imagi.na~ie. Dar toemai
imagina~ia nil i-a lipsit lui Radu Stanea, ~i 0 voca~ie irepre~
sibilil. a travestirii, ~i ele ii alimenteazil necontenit eu simbo
luri co~maruriJe treze. Aeestora din orilla poetulle raspunde
tot eu simboluri, rezultind din efortul eon~tiintei de a sUipini
nelini~tile, incercare de ml1lte ori zadamiea totu~i, dici
sapind galerii ascunse, acestea razbat unde ~i unde la supra.
fata. Mai zguduitoare crnar dedt viziunile im'oluntare,

--

153

Radu Slanca ~i m;4tile

este simboluri-antidot, inaliate ell straduinte titaniee ~i

~iar titaniene, au la baza prineipiul suferint ei , poetului
la.cindu~i sa intinda. deds mina spre f1aeari spre a-~i dovedi
P exista-. Clteva pOeIne dramatice (Robinson, Adlo fa prieteni,
a doloris, Toast, Vltlpea) dau masura cxueta. a aeestei
terapeutici ~rin suferin~a. impotr:.iva s~f?r~ntei, ~i a sp~iIDei
de neant. Dlagrame ale unoI' framintan Illtenoare, sllnbo
luri-antidot, nun le-~m ~pus, ele.sint totodata ~i n~tc llla~ti,
substituiri ale eulu! prIn roluriJe sale, dici - ea in toata
poezia ~a - Ra~u~ Stanea se joaca in al\ii pe sine, ca intr-o
pantoJnlma lraglca:

Ars

Ca tlluirul ~p,lrt"n a,cunti ~ub h,lln~

,"ulpe;,. (urata-a CilUpulul cc tn'<:<'.
Dc~i rna mu~c;l, tac ~i-ndur in hln,\
Filr;\. sa tulbur lurnt:J. Coe petrece,

Glumcsc Ilcpasfl.tor 9i riti ell lloho_,

Tn t1mp CC ca i>li vlra coltlin mme'.

Simt slne-d" li'}nind C\I marc ,;Ioco

Dar rna prcfac cli-s vescl ~i mi-c hin"

~I mil voi mal prdacc-n cOlltJnuar~

Chiar tit' mi-ar 1i dur'_'rilc-nzccit"
Prea marc-I furtul cJ. sa PI' cil ,lu.lrc
A~a dor \"isunle tmplinlte ..
Ca tinarul spartan ascund in nUl1e
o vulpe... care-atila tlmp cit taCt'.
;;i lDll~cil-adinc dIn CiJ.rn"a 1l\t:3, e bin......
Cc-aOl sa mil. fae cintl V,l porn L ,,:i latrc'
I" II

"o,d

. Mascd. glumeata nu e obligatorie. c<lei in '{OilS! speetacolul

ltmpezirii morale e ell totul gra\' , aceta a1 unul eatharsis
ObPllut prin. ~i?!turi prometeiee:
YiLJ" milul tic tlelUult cum se tleplllll'

apa limpezindu-5<' treptat

Dupa ce trece. ell vtlton nebuae.

De ~ptl' pictrc-n ("al"l'am singt'rat.

Sl

15

Seleclie din select ie, II

Radu Stanca

~i m~til~

LSS

.\ fost (] colosala lrAmintar"

Pinam putut, pnll por~i1e de jier,

Sa ies Ja cimplIl mlngiJat de soare
~i pre:.aru t cu p"tecc de ce:r.

Latura originala ~i cu adevarat trainicii a poeziei lui Ra<lu

Stanca n-o fOffileaza totu~i acesie verstJri ~i altele din eate
goria creatiei de amurg ~i care se face In acela~ timp purta
toarea presimtirilor aeestuia. Stanca poetul realmente ince
mlltabil e al anilor fccundei ~i nazdravanei tinereti, teatraJa,
dansanta, extravaganta, aJ imaginatiei literc: de orice sen'i
tute, triurnfiHoare prill prosperitate, scotind miraculos din
DUca basrnelor eroul cu anturaj eu tot, ca intr-un fantastic
~i ironic muzeu Gnhin. de obicei till alter-ego metempsihotic
rMaciter prirl cetate. Dadi in gcnere baladi~tii Cerculul au
'Ptat pentru 0 poezie in care imaginatia copJe~e~te prin
darnicie realitatea, ajutind-o sa ia CUllO;> tin ta de fata ei
secreta, putred de bogata, .R.adu Stanca pare eel mai dispus
dillt!' tot i sa gaseasca fjedrui lucru pe cart:-l atinge cc1Jiva
Jentul in spcetacol. Corydon, buniioara, e secreta niizuinta
narcisislica pe care intr-un fel san altlll 0 Im1rle~te fiecare,
dar Ja proportiiJe ora~ulni glndirile ascunse capiUa materia
litate, cresc ~i se Infoaie asell1enca calomnicJ dill \'estita
arie, devin rumoare si ,'iha. Poezj;-l Intn'aga C 0 supcrba
efJoresceni a de;>uchiai~, jar croul - prezenta carnavalesca _
re cutezanta ~i insolenta gindului nerostJto Ca intr-un calei
doscop, bizareria arata mereu aHe fete - monstru lllUlti
iorm ie~it din desfriul unjiloii colective:
:joint c(:1 mlli frumll- dHl OTil~uJ aClsta,
Pe ~trd.ziJc plin~ Cilld 1105 Ll-am pereehe.
Atlt d~ gratws -port iJl~lu'il urecht",
~i-atit tlc-nflorite Cr<l'-ata -;.i \'L..,ta,
Sint cel mal frutn05 din ora.,'>l1J acesta r ,,]

Prin !unglle, tainice, unghli vopsite

Umbrela cu cap de pisica Tillje;;te.
$i nu ~tjn de ce, clnd plimbarea-rni pric~tc,
Clnd ,tnt m'lltumlt cam '5ttTDlt noi ispite
Din mine ies limb, ~i n"pJrCl otr~\\'ite.

Din mUlt' cre~c LIen,;, ca pe pomi. IllAt>'ho;l.~C,

~J ins~~i lilltura utoL~lIut()Clre,

Ea lIl5a~i nu illlC ce slnl. Olll "an flo"rc;

Sau nU1l1:l1 un turn r,U,\Cl! Intr" La..,e,

Ull turn de P'~ car" eatl pletre [1r<'t llJ <1"(;.

o Recoltstitttirc arc nevoie pen tru a se reprezenta pe sine

de nu mai pu~in de trei figuri. simbolizind lnlreita iposta
iere a eroului stanciall, proieqia analiticil ~i analizata a
trel tipuri altenMti"e de dorinta:
TrCl p!trll~1

am IUb!1 C(.r,l, [ut,1 ~I ,\'U

Jintil ave.l ,,,rkt <'ural Col iCl).IIlI,
!'ril!,ul mil:, palul t;\Jb~u ca Itt'nlHll -to"D,
S,_!ln~L.1.l~ (ll I ' ~,-llL lL" It.-Ill. ':"<-l \ara

G~;l

Ct"a tl.t.~~a

lUlla . .

o Jata

inliripate, proiec~iJ1e ace:;tel:>ellLuallta~i eS[ete

<-,-,pata 0 stranle iclentita te, recunstituirca, mergind Vil\a 1
nIJ1U[c detalieri de alcoy ~i oferind argumenle dcC/:>i"e:
.\llllgll~rJl"

11<1 1;1

L,I ni~t~ ap ,

fllgean 1I1'i>un,lt:L:. pc bru~~, p~ rl~o"p<:.

Alu An(-" L1Llr.Ul Ilnl,;:ut p. -ndddl',

C:J. UI! flllture m ,ro: I' ,tr.tniu rnll pl:,-l':,

lUll

.-Vtfl dJ.la iublta e:;Le imbiat1l. ell un fel de yorbe "i faga
duieli toarte is tete :;;i foarte potri"ite, eu magid. putere,
lueru de care ne dam se,uua incli.rcct, di n imbel~uga ta ~i
molalica privel~te pe care 0 conslruiC)'te ddernenire..'l;
!ntr-uu un"h.~r
1"tICII SCUll""

Aco!o

Cll

lJl[tlll

,!<- ),h-r

Pl'

jJ'

b",111 l1llC'r~ dill I1l,Lglloli,

prifll~:;c. I"" p~rll~. soli!

futull dill pipe lllll',ji ,I

c'U

~l sorb

Acoio, 1.1 un >;nnc; p' l,t\ I dC-:H'-:i111.

tm! VIll (anni 1I1Ilpi II \ I l' frllLt,~ Clhlpt...
~i r17~"lotQul Il~gl I 7.1 ;\ n'j,tplc;
In ell!'.:le d" cr ni ,I llllrq,\rll1l
Ell

"111,

iubito.-n Sp.\lli:l, lin c:l-t',1

)i, rLu: ,i \T.:l, to; (a,

~t'lplnan

( {nt",ldufUr

.;11
""IICl

IJ"')

156

Sd"clie din seleClie,

Radu StanC3

Cadrul sudic, c\'asioriental, (: totu~i material de eon~

structie mai rar pentru fantasmele poetului ; preferinielc sale
merg spre spatiul burgului ~i al ceturilor nordice, unde ~i
fapturile tnchipuirii ~i ale visului, acrionlnd dupa indica iii
aflate in Faust, E.T.A. Hoffmann, TbeodoT Stonn $i Rene
Clair, gasesc mai multa crezare. Un astfcl de vis e !?i Batada
studen!eascif, eu aparenta ei paradoxala de tcatru in teatm,
povestea studentului care-~i com'oad[ iubita alchimistic,
distiUnd-o Yn eprubeUi:

DogJ.t dIU C:llc-afarli ~i grs de nu-~i ineape.

rnn haw:\. 1 "e \'edc umflata punga gua,
In dcgetde-I seurte indd" fae ape
~i pc re\ eruJ bLuz." poartl f.\!o.> 0 stea [...

1seA un iulU eu iamUl unt'i iete.

~a.rc

rn

{Ieearc lloaptc a.,adar

scrul nou cn"tca meet in acr

In trup inalt, albastru, sublunar.

I'n sui dC-aT!)lnt. 'ubtirc' U! Ull "a,r

Dill

- spre marca Lurie a unui domn solemn, in frae, llCCUllOSCUt,

tatal junei Iantorne sau poate ri\'ulul studentuJui llostru
care, iniiiat til alcbimie, detectasc, se vede, ilieitele e:\.'pe
-iente. Subtila ironie, care amint~te viu de ereatiile lui
Rene Clair, e cel fantomele, odatil. create, i;;i constituie de la
sine a stare ci vila Ioarte coercnta ~i 0 am bianta bine mobila ta:
Intr-lll1 tirzlU slreiuuJ mabtlos,

Cuprins dc-o iurie fiir5.-dJ>t'Illil.nan',

Rostogoh Iiolelc pc jos

!;)i Ie zdrobi eu sete in picioare.

Apoi ie~i pe gcal]] satisfacut,

Ul.sfndu-I pe student mut de durere,

Pc cind pc sub pcrvazul d",sIacut

..\ lbastrul flilll CII vis uit'rt'a-n li\cerc ..

157

E :presia eea mai spectaculoasa. ~i dinamica a acestui

d~ balada cu subtext e Btt/alla Bill, in care faptele d
g:~ologie eedeaz~ loc~ unei gnoseologi! poetice, :'azuta
fnsa. In acela~j chip. adl~a. r~prezentata, ]ueata,. ~ehivalent
e ie-dramatic al UDe~ n,elillI,fl.l, In ace.st western h.ne, ferme
c~tor ~i palpi t.ant , vlctu,na di.n po~tali<?n~ urmant de ban
diP DU e altcmeva deClt... hmpul, pnle] pentru poet de a
aproxima umoris.tj~-fi1olofie, in rnetafore de Ull baroc gras,
ddinJtja categoflCl:

:;;1 iaL1l cA-utr-o lloaptc lzl.JUti J

wei distilat prin zeCl de epruuete

Lichldnl eu rdJcxe albtistrll

iaU. eu pi!.r lung, de abur pur,

eu 'linil gOt, s:Utlnd ea nJ\,te valuri,

U negur<1 dansind jur-imprcjur

1111ro oro!uzie SlraJ1Jc' de YOallir; : ... ]

~i m.i~til

n,m,ca .. tramu

*, nlel La chIp OU'l gro:unlc,

Atlta J,.>J.r ca n-arc pt:r"dll' Je zgircll,

Ku c \",!gheat de nimcul, pULt Jc 1l1~1 un p.u:Uit',

~.11d..torc'7t': ;)tl1gur ~i~l \~-;;n!c Ob05tt.

Ironia, de csenta superior-parodi:,tica. e cuntinuta in

ideea travestiului, in care, daca mult rivnita tinta a
romantieilor ia aparenta unui burghez somnolent, tinta~ii
ei cei mai redulabili - aWidata. titani suprapamintcni
nu slnt nici ei altcevu decit tilbari de drumul mare, figuri
ingenue capabile sa se bucure aproape eopilare~te de p~rspee
tivele loviturii.
tn Lamentafia Ioanei d'Arc pe rug, alta piesa antologica,
poe.tul infa~oara altfel ghemul terminat al unei \'ieti. puntnd
~roma sa-~i reconsidere din unghiul \'alorilor domesticiliitii
tinereiea eheltuita orgolios in lupte:
in:;~i

O! K-am ~li\lt ea poate !i lrull\O

altceva pc lume decit riln~
Primita-n bAtAlie, cind po jos
Arrna. ~i calul cad, zdroblUu coro~n."\,

~i

Cind5i~t(gurlk ani ~i

dud pcce\l
Cu porti tntregi 5C fUp $i la,i\n curte
\'irtcj dczHi.utuit dt' cl\.l~ro'\i
C,. poarlJ arm!? lungi ~i luine ",curle.

lS

"t'ICClic din sclcqic, TI

Radu Stanca ~l m~tilc
~ ...

I .\cea,r<!-I \111:1 lllea ui n-am Itt'at.

gind a'':11m, feClUn in J1rcajma poq 11 ,
:;;hJCUJn, dnl\ prima liatii un barbat
)11l ~tJingc'll bratt" jUl ,",ortlta lllor\:J.1.

eu

l\c gasim in fata uneia din acele restl ucturari a mitologiei

de dl\'crse Slirsc, lspita fa~a de care mai ales teatrul modem
~i acest gen de balada rasturnata s-au do\'cdit extrem de
scnsibile.
Departarea, de l"U continua - dar ell un subtext mai
putiu manos - ~i-n alte balade, spJendide jocuri ale imagi
natiei, cele mai mlllte grupate in jurul moti\ ului vechi de
eind hlll1ea: 1'r01lUl som'lei, foane productiv Ia acest poet
ClI Wl \'iu sentlment al predbtinarii.
Cu ami, cereuriJe disponibiJiHitii
mic~oreaza ~i prin
tot mai strins la mijloc 0 anxictate, 0 1m eninare sutleteasca,
o IJresimtirc. Cite\"a balade - inca oblt:ct1\,C - surprind
aCbt proces 1a inceputurile lui, cind pHicerea spectClcolului
~i senzualitateH lmaglnati\'a IlU sillt de tot anihuate (Regele
tl1'salor, Trcmtl Jail/oil/d). III ultima, simboJuJ macabru nu~l
implcdica pc poet de la ingenue, estete intcrpclari:

"e

Ct pou!"

fill

In 1'1.11 tbl.i (Ian-,

lIt'mnu!,' ~d, ,h IIlInenl n\l."dri\ll'~'~t,.

lnda l['
i;.,'-I

l('

um

hl2n.

'I'

_\T';-ll

cnnlrokzc act,lc sltlare r

in alii parte lllsa (Poell/Ill fluriilor) , straniiJe nelil1i~ti

instituie 111 \'is itincrarii in ('are paradisiacul muzical (.,Pe
Rio de let Plata, agalt' prin siesta,; Padurii tropicale Cll
Jene~i sicornon") pregil.te$tc }le nesimtite co~marul:
lntr-un slcrlll dc' 'ciuJuri, lnchi.!!

I:U-:i lopatii,

b\lla 111 lie LOT ~J1r.., moarl" in \ OJa Dun.irJJ.

Aproape in toate poemele acestt'a (E.t:pedifie, Sill/pozio l !,

.4 lira lragica, ~Voctllmi1, Canossa, J\-allfragiu, V1:zita). tra
dind un duh bintuit de obsesia mortii, neJinil?tea - Hlri1 sa
poata cueeri ultimul bastion, al organizarii lucide a viziu
nilar - gase~te de fieeare data forme noi pentru a se insinua,

159

ierog1ife "iden,; ce nu-)i tlez\'aluie din primul moment in~e

lesul fatal.
Lirism mai mult comple?, decit. con.tr.adictoriu - cum a
fost definit -, e1 nu poate fl redus U1 Ul~l un caz 1a f?rn1U~a
numai sentimentalil sal!- trubaduresca, ~l cu ati~ mal putln
Ill. proportii1e ,a, ceva ~Jno~, .La Rad~ Sta~~ ,eplcul se sub
stanpazii In hnsm adinc, Imcul, la nndu-I, l~l cauta supon
semnificativ in Iapte. eel ce cobaara cu poetul cite\':J. trepte
se supune unui risc apreciabil, dci, ca 1ntr-o imagine expre
sionista., monumentala searl rococo se tennina in vid, de
unde incepe prabw;irea vertiginoasa de co~mar. Seena,
avind L.ece draperii succesive desHicute pe rind, mai lasa
s1 se ghiceasca inca pe atitea, dupa ridicarea eelei din mma.
Clasic ~i "invechit" prin rotunditatea construcpei poema
tice, ~j prin aecasta din nou foarte apropiat de Philippide,
Radu StanC<,1. e modern ~i va ramine astfe! prin compoziticl
foarte personaM, bogata, di \'ersii a structurii sale moral
estetice, amestec de luciditate. de curiazitate Jwnicil, de
estetism sa \"ant prepara t, de ton parodistic, lllnOr ~i vi \'aci
tate, dar ~i de pateticil zbatere in a scormoni eu intrebarile
pclmintul, falosilld nelini~tea ea sa se yindece de nelini~ti
sau incerdnd sa iU\jnga ;..,'einvlOsul. 0 muzica. speciala de
sfere obosite potenteaza. farmccul crepuscular al aces tel
poezii, in care uneori repetitiile au loc numai penlru ca.
resortul nu mai poate inainta, ba chiar se dcstinde:
Sint s~n1DC c.i pAmintul c llrllj~\.l p".aproapc
Sint ;.emne c.l pc-aproap<" pc undt;\':J,-l pi1nUlll
(.\'(HI ('cJgi It)

. D,iversitatii atitudinilor, care, cum am spus, nu refuza a

flml mtre ele rnadrigalul, parodia lui ~i ('hiar oful lumesc:
CaCI gura mc3. JJ-arc pUlrn: alit:

Intrcaga ta ~'&-o poata dOll

CA prea e~tJ frum()a>.ll :;>1 prea in IIrita

ectat!' JJJ caTe eu IlU pot inrra

~I vaj cit

il) Wf'd,

(I "'lIt'J/lalia

Doa.mu(' ....ai cit a'l \'Tea ...

pUt-11I1111

1"'111'" irlbila sa)

160

Seleclic din selec\ic, 11

ii cOJ-espunde 0 mare boga~ie ~i concretcte in privinta repre.

zenHhilor materiale, un univcrs nu stilizat, nu hieratizat
ca la poetii care nu ies din sfela ('clor zece obiecte predilecte
ci multifom1, dar rinduit pc ample linii de forta. $i toat~
acestea fara ca un singur moment poetul sa fadi din descrip.
tie scopul creatiei sale. Alaturl de orga-beruvar, ad<1post
sacru al beruvimilor, aHHuri de straniii lilieci ai clopotnitelor
sau de strada Fingerling ~i de multe alte clemente (un inven.
tar sugestiv al lor a facut Romulus Vulpescu in Semna1111
sau din revista A tC1'leU) , care toate figureaza Burgul Medieval,
intilnim universul lugubru al Yisurilor, apoi pe acela de
feudalitate populara al basmelor ~i legendclor din baladele
propriu-zise, in fine, reprczenUirilc galante ~i solemne ale
receptiilor ~i ceremoniiJor de tot felul, de care, de asemenea,
smt legate simboluri funerarc. Dragostea ~i jocurile ei - la
acest truyer anacreontic - nu e mai putin sursa unei magii
lexicale, nu prea des intilnita in poez.ia romfl.neasdL 0 larga
disponibilitate pentru cele mai di'-erse tonuri ~i roluri, eu
totul de inteles la acest dramaturg ~i om de teatru cum nu
multi am avut, pentru care scena ~i masca reprezinta in
cbipul eel mai firesc un mk uni\'ers esentiaJ.
19(,