In analiza textului lui Esop , mult cunoscuta fabul a greierului si a furnicii ,
am reuit s vd ntr-un final i altceva dect ceea ce se observ n mod firesc . Greierul poate reprezenta tipul artistului neneles care pare s funcioneze pe principiul epicurean , cunoscut mai trziu la Horatius drept " carpe diem" .Totodat este tipul de artist dezinteresat material , iar ceea ce obine prin munca sa de cntre nu este fcut n scopuri materiale. El nu a ncercat nici o clip, dei este apreciat pentru talentul su muzical , s ctige ntr-un fel sau altul din acest lucru. n paralel cu greierul , furnica poate fi considerat un artist al consumului . n mod metaforic , crnd hrana nspre muuroi , ea devine un simbol al artistului care hrnete consumatorul ,spre deosebire de greier care activeaz nu de dragul faimei , ci din simpl mplinire interioar. Deznodmntul fabulei greceti este ct se poate de verosimil . Artistul care scrie exclusiv n maniera lui nu va supravieui deoarece nu ofer o art pe placul societii . El va rmne neneles , ba chiar judecat pentru ceea ce face . Acest aspect poate fi privit ca un refuz de a evolua n spiritul curentului cultural prezent ntr-o societate la un moment dat.Spiritul pragmatic al personajului furnic o va ajuta s supravieuiasc . Faptul c aceasta ii face proviziile pentru iarn , ar putea fi privit prin faptul c ofer muuroiului n care triete , exact ceea ce acesta pretinde :hran , nepunndu-i amprenta n activitatea sa . Greierul , un artist nonconformist , care i dup, la prevenirile furnicii , i pstreaz stilul artistic , va realiza c societatea n care triete nu l va ajuta s reziste datorit nemplinirii " pieei" artistice . Furnica , un conformist sui generis, va avea parte de rezisten in timp . Cu timpul societatea va judeca , iar furnica va avea acele provizii, acei lauri pe care i culege , dar fabula nu aminteste nicio form de fericire a acesteia .Este vorba de artistul care nu se simte in pielea lui , exact pentru c se conformeaz i pierde esenialul unui artist : originalitatea. n paralel , suferina greierului este marcat de lipsa faimei , de lipsa aprecierii , de teama c va fi uitat. n concluzie fabula esopian subliniaz conflictul interior care poate se
manifest la un moment dat n fiecare artist : acela de a fi el insui i a se
bucura mai mult sau mai puin de apreciere , sau acela de a se conforma i de a deveni plcut pentru c ofera ceea ce se cere .