Greierele i furnica altfel

n alegoreza lui Gherhes Florin

In analiza textului lui Esop , mult cunoscuta fabul a greierului si a furnicii ,

am reuit s vd ntr-un final i altceva dect ceea ce se observ n mod
firesc .
Greierul poate reprezenta tipul artistului neneles care pare s
funcioneze pe principiul epicurean , cunoscut mai trziu la Horatius drept "
carpe diem" .Totodat este tipul de artist dezinteresat material , iar ceea ce
obine prin munca sa de cntre nu este fcut n scopuri materiale. El nu a
ncercat nici o clip, dei este apreciat pentru talentul su muzical , s
ctige ntr-un fel sau altul din acest lucru.
n paralel cu greierul , furnica poate fi considerat un artist al
consumului . n mod metaforic , crnd hrana nspre muuroi , ea devine un
simbol al artistului care hrnete consumatorul ,spre deosebire de greier
care activeaz nu de dragul faimei , ci din simpl mplinire interioar.
Deznodmntul fabulei greceti este ct se poate de verosimil . Artistul
care scrie exclusiv n maniera lui nu va supravieui deoarece nu ofer o art
pe placul societii . El va rmne neneles , ba chiar judecat pentru ceea ce
face . Acest aspect poate fi privit ca un refuz de a evolua n spiritul curentului
cultural prezent ntr-o societate la un moment dat.Spiritul pragmatic al
personajului furnic o va ajuta s supravieuiasc . Faptul c aceasta ii face
proviziile pentru iarn , ar putea fi privit prin faptul c ofer muuroiului n
care triete , exact ceea ce acesta pretinde :hran , nepunndu-i amprenta
n activitatea sa .
Greierul , un artist nonconformist , care i dup, la prevenirile furnicii ,
i pstreaz stilul artistic , va realiza c societatea n care triete nu l va
ajuta s reziste datorit nemplinirii " pieei" artistice . Furnica , un conformist
sui generis, va avea parte de rezisten in timp .
Cu timpul societatea va judeca , iar furnica va avea acele provizii, acei
lauri pe care i culege , dar fabula nu aminteste nicio form de fericire a
acesteia .Este vorba de artistul care nu se simte in pielea lui , exact pentru
c se conformeaz i pierde esenialul unui artist : originalitatea. n paralel ,
suferina greierului este marcat de lipsa faimei , de lipsa aprecierii , de
teama c va fi uitat.
n concluzie fabula esopian subliniaz conflictul interior care poate se

manifest la un moment dat n fiecare artist : acela de a fi el insui i a se

bucura mai mult sau mai puin de apreciere , sau acela de a se conforma i
de a deveni plcut pentru c ofera ceea ce se cere .