ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI

PE IMPLANTE

== "?rrentele componente ale unei punti

- ~ia'lte sau pe implante $i dinti naturali

- -"''lrezentate de infrastructura (implan::rJprIU-zlse) $i de suprastructura

,-'-"?3: eu multiple posibilitati de agregare
,~-

4.1 . INFRASTRUCTURA
,)r:r1 infrastructura intelegem im0: (l ntele dentare (cu toate componentele
C:3.rid puntea S8 sprijina exclusiv pe
.-::: 3 '"Ite sau implantele ~i dinlii naturali
: ~:: DJ ntea S8 agrega mixt.
", ~(P (Ifldstructura $i suprastructura
. :-- ~ 'llrll 1T1ulte posibilitfiti de agregare:
'rlctiune+dmentare, In~urubare sau prin
T1ijloace speciale de menlinere $i stabili7are (culise, magne1i, telescoape etc.).
Dentru a intelege mai bine "puntea
:;0 implante" am considerat util sa trecem
.~ sta cateva date despre infrastructura.
::),':"'1 3.:-:at c;u precadere pe cateva implan-, "? endoosoase, dintre cele mai utilizate la
'': actuala.
!

4,1 .1 . CLASIFICAREA
IMPLANTELOR
Clasificarea implantelor se poate
. "': -:e dupa mai multe criterii:
in functie de raportul cu oferta osoa1 deosebim:
.. implante endoosoase (inserate in
, -.JSlmea oaselor maxilare);

- irnplante juxtaosoase (submucoase,

subperiostale, intracorticale).
Schroeder A. (265) recunoa$te patru
categorii de implante: transdentare, submucoase, subperiostale ~i endoosoase.
l\Joi Ie-am adauga acestei c1asificari pe cele
intracorticale.
o c1asificare americana mai recenta
(81. C. Bayne) admite $ase categorii de
implante: subperiostale, submucoase,
intraosoase (aproximativ 80% din implantele actuale), endodontice (transdentare),
transosoase, substitute de radacini.
dupa forma:
- implante-radacina ($urub, cilindru,
combinate);
- implante-Iama;
- implante-ac;
din punct de vedere al materialelor
din care sunt confectionate:
- metalice (oteluri, Cr-Co, titan, aliaje
de titan etc.);
- polimerice (PMMA);
- ceramice (hidroxiapatite);
- compozite;
- alte materiale (carbonul, safirele,
oxidul de zirconiu);
din punct de vedere imunologic distingem materiale:
-autogene;
- alogene;
-xenogene.
Indiferent de tipul implantelor, toate au
o portiune ce nu se observa In cavitatea
bucala (submucoasa, subperiostala, intracorticala sau intraosoasa) $i 0 parte intrabucala vizibila de examinator. Aceasta din
urma poate avea forme diferite $i serve$te
de obicei pentru agregarea suprastructurilor protetice. Ea poarta numele de stalp
(abutment) .

_ _ _ _ _-----=.:~-=_==:..:...:~,'==__.:\~~~=_=L==__..:::..:::::O::.:.:.~;:JON~NTEALE LJNEI PUNTI

Se admite ca implantele pot fi de

stadiul I sau II. Spre deosebire de primele
I stadiul I), implantele de stadiul II, dupa
Inserarea Tn grosimea oaselor maxilare, se
acopera cu un ~urub de aeoperire, apoi cu
periost $i mucoasa bucala. Aceasta barier~
naturala permite continuarea procesulUl
fiziologic de vindecare osoasa fara aport de
celule straine tesutului osos. Prin activitatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactie
osteoreparatorie care conduce la ost'eointrarea implantului (aproximativ 3-4 luni
la mandibula ~i 4-6 luni la maxilar).
Dupa aceasta perioada, zona Tn care
au fost inserate implantele se redeschide
chirurgical $i se monteaza sHllpii (abutments), care sunt dispozitive cilindrice sau
tronconice pe care se va agrega suprastructura protetica.
Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburile
de acoperire. Exista posibilitatea (Ia unele
sisteme de implante) ca $uruburile de acoperire sa ramana deasupra mucoasei bucale, de exemplu la unele lame ale firmei
ORALTRONleS (vezi cap. 4.1.3.4.3.9).
Practic, 0 suprastructura sub forma de
punte dentara se poate agrega aproape la
orice tip de implante, atat juxtaosoase cat $i
intraosoase.
Un implant osteointegrat raspunde la
percutie printr-un sunet care seamana cu
lovirea unei stanci.
Categoria de implante abordate Tn
aceasta lucrare este aceea a implantelor
endoosoase (intraosoase), mai ales implantele radacina* $i implantele lama.

4.1.1.1. IMPLANTE RAoAcINA*

Implantele sub forma de radacina sunt
destinate inserarii verticale Tn grosimea
oaselor alveolare. Suprafala lor poate fi
neteda, eu filet, perforata, eu porozitali
sau sa prezinte diferite maeroretenlii, fiind
confectionate dintr-o varietate de materiale
tJiocompatibile. Se descriu trei tipuri Tn
'Ylctie de designullor:
- implantele radaeina-eilindriee:
Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafata
Joroasa cu posibilitati de osteointegrare.
=:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata
1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul
_,nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de

P~

IMPLANTE:

- implantele radaeina-~urub: prezinta uneori retentii macroscopice Tn care

patrunde tesutul osos, facilitand astfel 0
fixare rig ida. Aceste tipuri de implante se
Tn$urubeaza Tn grosimea osului, prezentand la suprafata lor un filet.
- implantele radaeina-eombinate:
cumuleaza trasaturile ambelor tipuri precedente de implante.
Segmentele intraosoase ale acestor
implante au adeseori depuse pe suprafata
lor diferite substante sub forma de straturi
fie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cu
tesutul osos (hidroxiapatita, TPFS etc.), fie
pentru a Ie mari suprafata de contact cu
osul, fie ambele simultan.
Componentele implantelor radaeina:
eorpul implantului: reprezinta portiunea implantului destinata inserarii (plasarii chirurgicale) Tn grosimea osului maxilar. Poate fi extins u$or deasupra crestei
alveolare.

~urubul de aeoperire: dupa insertie (etapa chirurgicala), se plaseaza Tn

extremitatea dinspre cavitatea bucala un
dispozitiv de acoperire ($urubul de acoperire), pentru a preveni invazia sau poluarea osoasa cu diferite secretii, pe parcursul osteointegrarii. $urubul de acoperire
mai Tndepline$te $i alte functii despre care
vom vorbi pe parcursullucrarii.
extensia permueozala (eoletul
implantului): dupa 0 perioada de timp
suficienta care permite dezvoltare2, ,'tlei
interfele de suport implant-struetura
osoasaJtisulara se impune 0 a doua interventie chirurgicala cand se redescopera
implantul $i se ata$eaza acestuia un dispozitiv metalic, de obicei cilindric, prevazut
cu un $urub. Acest dispozitiv trans-epitelial
se nume$te extensie permucozala pentru
ca el contribuie la realizarea unei Tnchideri
etan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.
Extensia permucozala are 0 importanta
deosebita deoarece mentine viitorul ,,$ant
gingival" al implantului Tn vederea asamblarii stalpului. Acesta din urma va inlocui
ulterior extensia permucozala.
staipul sau abutment-ul implantului: este segmentul implantului utilizat ca
sprijin $i suprafata de retentie pentru ell-

:: = .. :: .. -::
~

=:'e de modalitatea de agregare se

:'::::::::'IU doua categorii principale de im::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe
~-::: 3rlte (fig, 16):
- dispozitivele pentru puntile cu
retentie prin In~urubare; prezinta un filet
'--.::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau
::. := '3structurii.
- dispozitivele pentru punti1e
C I mentate; utilizeaza cimenturile dentare
::::. - :ru retentia suprastructurii.

JISPOZ1T1VUL DE
.NSURUBARE A PROTEZEI
:apo.
stolp analog

JISPOZITlVUL DE
TRANSFER INDIRECT, DIRECT

~U~l~~t~ed~~~R~7s~~l~
stolpul irnplantului
'abutment-ul)
:1. de In$urubare
b. de cimentare
::. si sterne pentru
supraprotezare

y
.::::>:::::

::XTENSIA PERMUCOZALA
Suru b de acoperire pentru
'"r1plante
stadiulll )

:JRPUL IMPLANlULUI

T'"
'.',

Stalpii pentru restaurarile protetice tip

supraprotezare, nu fac obiectul prezentei
lucrari, ei utilizandu-se pentru suprastructuri mobilizabile gen supraprotezare (overdenture).
Stalpii care sunt In~urubati In corpul
implantelor se pot subclasifica In stalpi
drepti ~i angulati. Majoritatea stalpilor
drepti apartin protezelor cimentate, sunt
conici, gradul de conicitate nemodificand
Insa relatia Intre stalpi ~i corpul implantului.

ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE ,\'O'LA\ -E

=x,sta multe sisteme de implante prevazute

- J dlspozitive speciale care permit modi carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii
.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bonoJrile dintilor naturali.
~urubul

de acoperire: un stalp
~estinat in~urubarii utilizeaza un "capac"
glenic pentru a preveni invazia tesuturilor
'levindecate inca, la nivelul ariei delimitate
je corpul implantului.

dispozitivul (capa) de transfer:

serve~te la pozitionarea analoaga a implanelor in amprenta, fiind definit prin portiunea
~orpului sau stalpului implantului care se
oransfera in amprenta iar ulterior in modelul
~e gips.
Distingem doua tipuri fundamentale
~e dispozitive de transfer:
- dispozitivul de transfer indirect
(DTI) se in~urubeaza in stalp sau in corpul
'l1plantului el ramanand pe campul protetic
a indepartarea amprentei din cavitatea

bucala. Acest dispozitiv necesita utilizarea

materialelor de amprenta elastice.
- dispozitivul de transfer direct
(DTD) consta de obicei dintr-o componenta
cu orificii, adesea patrata ~i un ~urub lung
care 0 asigura la stalpul sau corpul implantului.
Pentru amprentarea cu dispozitiv de
transfer direct se folose~te 0 lingura individuala perforata deasupra dispozitivului.
$urubul de fixare a dispozitivului va depa~i
nivelul lingurii. Deoarece se intrebuinteaza 0
lingura perforata pentru aceasta metoda se
folose~te ~i termenul de "amprentare deschisa". Procedeul de amprentare ~i transfer pe
model sunt descrise in capitolul9.

staipul analog: este un stalp identic cu cel fixat in implant ~i care se substituie pe model stalpului adevarat aflat in
cavitatea bucala.
capa: este 0 garnitura subtire, uzual
destinata adaptarii (etan~arii) cu stalpul

~:

a":..J

aSlgurand legatura intre stalp Sl

:=' ::::eza sau suprastruetura. Capele pot fi
::: -efabrleate si turnate.

4.1 .1 .2. IMPLANTE LAMA

Implantele lama au fost concepute ~i

'erior lansate pe piata de catre Linkow ~i
=: :::elmann In jurul anilor '60. Ele reprezinta
:: :::JJa mare categorie de implante endo~ 3 Jase. Lamele tin cont de dimensiunea
: : - zontala a patului osos, ele fiind plate $i
~;; uste In sens vestibulo-oral. Se pot insera
:::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu
:= 'C'rrnite inserarea unor irnplante ~urub. Un
:: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre='C''',tat de gatul acestora care conecteaza
:::::: rpul implantului cu stalpul permucozal.
Corpul implantului este prevazut cu orificii
::3.",fante.
Lamele constituie irnplantul de electie
~ edentatiile terminale mandibulare in ca:",! U nei creste alveolare cu 0 latime de
2 5-5 mm ~i 0 Tnaltime minima de 10 mm
:::easupra canalului mandibular (fig. 17).
Detalii despre acest tip de implant se
'''?gasese Tn capitoluI4.1.3.4.3.9.

4.1.1.3. IMPLANTE
SUBPERIOSTALE $1
INTRACORTICALE

Ideea de baza a elaborarii implantelor

:: ~ operiostale a avut-o Muller, inca in 1937.
=: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl,
~'C'-5hkoff, Goldberg, Hammer, Marziani,
~ ::: .'/egeser, Maeglin, Wunderer, Spiessl
Implantele subperiostale au avut 0
='C'r1oada de glorie (1955-1965), dupa care
::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate
:: 3.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau

eu precadere 'n 'T,ar Ie :::e"~-e:::e

implantologie amerieane, ca 51 ;" Ang ', a, a-J
fost reluate studiile asupra acestul gen de
implante, modificate conform rezultatelor
recente ale cercetarilor din domeniul fiziopatologiei osoase $i a biomaterialelor. Relansarea implantelor subperiostale a devenit oportuna $i datorita conduitei de
limitare selectiva a implantelor endoosoase.
in principal a fost modificat designul lor
tinand cont de atrofia, diferita la maxilar
(centripeta) fata de mandibula (centrifuga).
Conectorii care se prezentau in trecut sub
forma de bare semirotunde sunt la ora
actuala sub forma de bare plate.
Schroeder A. $i Popa E. citeaza cazuri de edentatii rezolvate cu implante subperiostale care au rezistat timp de peste
25 de ani.
Initial implantele s-au turnat din vitaliu,
apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior
din titan. A fost imbunatatita tehnica de
amprentare a patului osos receptor, tehnicile de determinare a relatiei centrice
asHel ca de la inceput sa se poata piasa
stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii
optime ~i mai ales la inaltimi conforme cu
spatiul protetic existent.
Ca derivate ale implantului subperiostal total se cunosc: impiantul sUbperiostal unilateral $i impiantul tripodal al
lui Linkow. Principalele etape Tn realizarea
unei restaurari protetice pe implant subperiostal sunt redate Tn figura 18.
Stalpii pot fi confectionati din material
plastic care dupa adaptare ~i paralelizare
se pot turna din aur, din titan cu diferite
angulatii (~i care se fixeaza prin Tn$urubare)
sau a~a zi~ii stalpi pe bila prin Tn$urubare
pentru ancorarea supraprotezarilor.
$coala tirni~oreana de irnplantologie
orala are 0 experienta remarcabila in domeniul implantului subperiostal. Emanoil
Popa ~i colab. (242) au efectuat sute de
irnplante subperiostale $i au contribuit la
dezvoltarea irnplantelor subcorticale. Elevii
profesorului Popa au continuat dezvoltarea
acestor irnplante. Dintre ace~tia merita sa
amintim eforturile doctorului Victor Valin
care a conceput un implant endoosos,
subperiostal ~i intracortical (IESI) care este
"Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare
~i care poate fi indicat in situatii de atrofii
AZI,

'-I

--=.=,----_.-

~)---~
~

----_.-

-'

-.:.

b d

18. Implant subperiostal

a) creasta alveolara
i atrofie accentuata; b) inse~'ea implantului dupa 0 am. entare prealabila; c) cei 4
. 'alpi dupa eliminarea firelor;
: supraprotezare pe cei 4
"alpi; e) implant subperiostal
~odern (detalii de design).
~chema):

4.1 .2. IMPLANTE

ENDOOSOASE,
GENERALITATI ~I ISTORIC'

Implantele endoosoase sunt dis poz'tive din materiale aloplastice care se

1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa
-eziduala cu scopul de a deveni 0 in-rastructura protetica (219).
Prefixul endo- .desemneaza .faptul ca

selor maxilare (a crestei alveolare), de obicei In pozitie verticala sau oblica.

Implantele endoosoase se prezinta
sub diferite forme:
a) Implante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
a n introduse Intr-un suport osos vertical
sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
prevazute cu depresiuni, orificii sau perforate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferite
materiale. Exista doua tipuri de baza: eilindriee - cu retentie 9i legare microscopica

b d

. 3 Implant subperiostal
ai. a) creasta alveolara
,":;'18 accentuata; b) inse, "'1p!antului dupa 0 am. ~ -e prealabila; c) cei 4
., . ::upa eliminarea firelor;
.. :: -aprotezare pe cei 4
_.,.
'" I Implant subperiostal
-=.-~ (detalii de design).
.' =. "1

4.1.2. IMPLANTE
ENDOOSOASE,
GENERALITATI ~I ISTORle
Implantele endoosoase sunt dispo'-.9 din materiale aloplastice care se
- :: ~ ra chirurgical Intr-o creasta osoasa
.=:~ -:;uala cu scopul de a deveni 0 in~::::-Jctura protetica (219).
Drefixul endo- desemneaza faptul ca

selor maxilare (a crestei alveolare), de obicei In pozitie verticala sau oblica.

Implantele endoosoase se prezinta
sub diferite forme:
a) 1mplante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
a fi introduse Intr-un suport osos vertical
sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
prevazute cu depresiuni, orificii sau perforate ~i pot fi sau nu acoperite cu diferite
materiale. Exista doua tipuri de baza: eilindriee - cu retentie ~i leg are microscopica

--:::9:ate cu ciocanul ~i sub forma de

surub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos ~i
~ _' ~. ::'9. 3.Z ute cu retentii macroscopice
::'e as =-..'a t xarea osoasa primara. Exista
fcwne -h ibride intre cele doua forme des- se care imprumuta elemente de la
,'"'"1oele tipuri.
Toate aceste implante pot fi de stadiu
I c::au de stadiulii.
b) Implantele lama (blade) necesita
:- -ezenta unei dimensiuni orizontale a
3U lui fiind plate ~i Inguste Tn sens V-G.
. ama se une~te cu stalpul (abutement)
:: -:ntr-un gat (col). Este tipul de implant
,- 'ldoosos cu cea mai veche utilizare,
'=oferindu-ne la epoca modema. Promotorul
:: ~estui tip de implant, Leonard Linkow, a
:::umulat a experienta de peste 30 de ani ~i
:c dezvoltat implantul atat pe plan tehno-:glc (design ~i biomateriale) cat ~i din
:,J nct de vedere chirurgical ~i protetic.
Initial lamele au fast concepute ca
'"'lplante de stadiull, azi existand In plus ~i
'~'olante de stadiul II: Sub Vent-Intra.. Submerged" ~i Sub Vent-Extra-"Semisubmerged". Tot ca a varianta a lamelor
, : ale exista tipul lamelor de reinsertie
" zate atunci cand a lama oarecare a fast
"=:epartata datorita proceselor osteitice
:' .corllmplantare.
Perioada moderna a implantelor
:: ~doosoase Incepe prin anii '35 fiind mar- -3.t3 de lucrarile lui Venable ~i Strock
'307) . In 1937 Venable perfectione3za
;:: 3~ul Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele
.. co. vitalium, Acest aliaj a contribuit mult la
~ -::z\/oltarea implantelor endoosoase.
Doi ani mai tarziu, Alvin ~i Strock
.~- agineaza implantul dentar tip ~urub din
"3lum. Strock, In 1940, perfectioneaza
'-:J antele de tip transdentar ~i endoosos
c -e au fast utilizate cu succes timp de
> -=ape 20 de ani. Tot Strock demareaza
:' , '''',ele studii histologice marcand debutul
, =arei notiuni de osteointegrare.
Forme noi de implante endoosoase
~ :: -' dezvoltat In perioada dintre anii
=-..: :-1960. Formiggini, In 1947, pune
- :::ele implantului helicoidal spiralat simexecutat din otel inoxidabil sau din tantal.
Zepponi, un colaborator a lui Forr"fll 99 i ni perfectioneaza implantul, initial
~. , -:- :utat manual, ajungand ulterior la im. =: ~Itul turnat. Chercheve completeaza
.-::; :antullui Formiggini prin marirea gatului
" :Iantului ~i imagineaza implantul
1

un instrumentar propriu Tn tehnlca chlrurgicalEL

Marziani folose~te implante radacina
confectionate din portelan sau acrilat pentru
stabilizarea protezelor mobile.
Scialom propune impiantul tip ac
tripodal: trei ace subtiri din tantal sunt
inserate intraosos ~i solidarizate extern
(intrabucal) sub forma de stalp pentru a
suporta elementul de suprastructura.
Benoit ~i Michelet folosesc implantul
transosos utilizand modelul implantului lui
Scialom .
Perioada anilor '50-'60 a fast a perioada de experimente Tn dezvoltarea unor
noi tipuri de implant.
Aceasta perioada este dominata de
personalitatea lui L. Linkow. EI a dezvoltat
pe baza implantului ~urub (screw) a lui
Lew, a experientelor lui Pasqualini ~i a
implantelor lui Muratori, implantul propriu vent plant. Acest implant, prezentat In
1963, are particularitati similare cu implantul capsula a lui Greenfild din 1913 ~i
cu implantul contemporan Core-vent ~i
Swiss Hollow Basket.
Linkow este considerat eel mai important autor In dezvoltarea implantului
lama (blade), implant ce a dominat anii
'60-'70 ~i Inceputurile lui '80. Acest implant
sub forma de lama este cunoscut sub numele de blade-Linkow sau Linkow-bladevent ~i a fast introdus In 1967. Linkow
pune bazele dezvoltarii profesionale a
organizatiei stomatologilor implantologi,
care In 1951 devine American Academy
of Implant-Dentistry. Implantele lama au
fast perfectionate de catre Weiss, Vi scido,
Halm ~i Misch. Heinrich ~i Kawahara au
imaginat noi tipuri de lame.
Small ~i Misiek propun implantul
Staple experimentat mai Tntai pe animale
(1966-1967) ~i ap!icat ca metoda clinica
Intre 1968-1973. In 1986, ei prezinta 16
ani de observatie asupra acestui tip de
implant.
Per-Ingvar Branemark a efectuat un
studiu complex de experimente asupra
implantelor dentare, In Suedia, pe care I-a
Tnceput In 1951 ~i care a luat sfar~it prin
finalizarea conceptului de osteointegrare.
Este demn de remarcat faptul ca
Pasqualini a fast eel care a demonstrat
pentru prima data a apozitie osoasa In jurul
unui implant endoosos, pe care a denumit-o "osteogeneza funclionala", feno-

=~

:atre Schroeder 26':' .. anchiloza functionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar
'ezultatele la care a ajuns Branemark se
oazeaza In mare parte pe cercetarile lui
Pasqualini. A$adar, corect ar fi ca alaturi
de Branemark sa fie socotit ca "parinte" al
osteointegrarii $i italianul Pasqualini.
Kawahara In 1970 experimenteaza
.mplantul ceramic, In Japonia.
Grupul ITI, In Elvelia, elaboreaza impltul Swiss Hollow Basket. Astfel sfera
Implantologiei orale se extinde $i continua
sa se extinda, chiar $i In prezent iau na$tere aproape anual, noi tipuri de implante.
Implantologia orala contemporana
incepe din 1978, data cand are loc Conferinta Institutului American de Sanatate, 'care s-a linut la Harvard. Aceasta
conferinta s-a exprimat asupra implantologiei orale cu aprecieri pozitive.
Tn 1980, trei factori determina continuarea dezvoltarii implantologiei orale:
Rezultatele Conferinlei de la Harvard 1978.
Credibilitatea $tiinlifica a studiilor de
ia G6teborg.
Extinderea cercetarilor $tiinFfice In
domeniul implantologiei.
Grupul de la G6teborg (Suedia) a
inceput studiile experimentale In 1951, Insa
americanii au devenit atenli la importanla
contribuliei acestor experimente abia In
1981-1982, cand ele au fost comunicate.
Studii experimentale pe animale au conflrmat biocompatibilitatea noului sistem de
Implant, cunoscut la Inceput sub numele de
Biotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant.
S-au adus primele rezultate de cercetari "in
vivo" la nivelul osului, asupra unei posibile
necroze osoase datorate supralncalzirii prin
frezaj iar alte cercetari au atestat necesitatea procedeelor chirurgicale aseptice,
concept menlionat pentru prima data Inca
din 1915 de catre Greenfield.
Prin cercetarile $tiintifice facute au fost
aduse dovezi privind ata$area epiteliala la
implantele ceramice, din vitalium $i titan,
acestea asigurand proteclia biologica a
Infrastructurii implantului. S-a demonstrat
realizarea interferenlei osului cu implantul,
determinand stabilitatea structurala a aces:uia, care asHel sa poata servi ca stalp
pentru diferite suprastructuri. Aceste date
au constituit baza cre$terii prestigiului imolantologiei orale Intre 1980-1990 $i sporirea interesului pentru aceasta disciplina,
cu aoaritia unoI' noi modele de implante.

ITI Swiss Basket a lu I Sutter $i

colab. (295) de la Institutul Straumann,
este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974
pe baza conceptului structural a lui Greenfield.
A. Kirsch a conceput impiantul IMZ
In 1974, implantul sau cilindric fiind folosit
In Germania Inca din 1974. La Inceputul
anului 1970, Kawahara, dupa studii experimentale pe animale, concepe implantul
ceramic cilindric din cristal unic de a-oxid
de aluminiu. Dupa experimente clinice,
implantul este introdus In S.U.A., Intai de
firma Johnson&Johnson $i apoi de
Kyocera Corporation (1980), care a $i
subvenlionat experimentele extensive pe
animale precum $i investigaliile clinice.
Majoritatea implantelor au fost concepute
dupa modelul implantului In doua etape a
lui Branemark. De-alungul anilor apar succesiv mai multe tipuri de implante $urub: Tramonte, Sandhaus, Lederman, Belavia etc.
Implantul Core-vent, un implant
"co~" In doua etape, a fost introdus de
Nieznik In 1982.
Implantele cilindrice similare implantului Nobelpharma, ca Sterioss, Flexiroot, Osseodent, Screw-vent, Swedevent, au fost introduse dupa 1982.
Implantul cu numele Integral, un
implant similar cu IMZ dar cu Inveli$ de
hidroxiapatita, a fost introdus In 1984, apoi
$i alte sisteme de implante au preluat
aceasta metoda de plac?re a implantului de
titan cu hidroxiapatita. In legatura cu statutul profesional al implantologiei trebuie
precizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudine
precauta tata de implantul dentar.
Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca
"este 0 acceptare evident limitata a implantologiei dentare ca 0 profesie In sine
aceasta fiind un punct de vedere unanim pe
plan ir'ternalional". Dupa consultarea literaturi; de specialitate ADA conchide: "implantologia dentara a progresat In ultimii 20 de
ani $i a ca.$tigat teren pe multe planuri".
LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI'
numai cand experimentari sistematice $i
raportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplie
unitara. Cercetarile fundamentale si cu
adevarat $tiinlifice (cu mici exceptii), au fost
aproape inexistente pana In 1972.
Tn 1973 Comisia pentru materiale
dentare ~i dispozitive (Council on Dental
Materials and Devices), Impreuna cu
Institutul national de cercetari dentare
(Nationale Institut ot Dental Research)
au organizat un simpozion cu tema "Implante dentare". Pe baza raportului de la

rnpozlon SI a celul cltat anterior.

ADA recomanda Tn 1974: "implantele den'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind
~Itr-O noua faza tehnica $i este nevoie de 0
:;ustlnuta cercetare $tiintifica"... "implantul
''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment
~a 0 tehnica de rutina Tn practica medicala".
In 1980 si 1981, ADA selecteaza cri"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului
:rj implant dentar. Acceptarea s-a extins Tn
--::Jmeniul (naterialelor dentare, instrumen-elor $i echlpamentului pentru implantul
'''''ldoosos. Totu$i, pozitia de a nu se folosi
rnplantul endoosos, Tn practica de rutina
~3.mane neschimbata. Reiese, Tn mod evi~ent, ca, evaluand Tmpreuna cu pacientul
~eneficiile $i riscurile, implantul osos poate
, totu$i folosit. Responsabilitatea stoma Jlogului consta Tn alegerea tipului de
1lplant $i informarea completa a pacien--' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor
3' a unor riscuri.
In 1986, numai un singur implant Biotes a lui Nobelpharma - a fost acceptat
Jrovizoriu.
In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice,
,
,
1 raportul Consiliului pentru materiale
dentare, instrumente ~i echipamente, se
Jrecizeaza: "este necesara $i Tn continuare
J cercetare $tiintifica, implantului nefiind
~8comandat pentru folosinta de rutina Tn
:)ractica c1inica".
Consiliul a initiat Tn 1976 centralizarea
Je plan national a datelor legate de imJlante. S-au obtinut date de la 93 de prac cleni, legate de 1885 implante, efectuate
j~J.na Tn anul 1987. Concluziile arata ca
rezultatele au fost Tn concordanta cu
Jozitia consiliului $i ca este necesara
::ontinuarea cercetarii $tiintifice".
Din 1987, Tnca trei tipuri de implante
3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID:
.IMZ Tn 1988.
Oraltronics Blade Tn 1989.
Core-vent Tn 1989.
La Conferinta ADA din 1990, dupa
'nulte dezbateri, pe baza datelor acumu3.te, au fost acceptate atat implantele de tip
3.ma cat $i cele cilindrice submerged.
Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca orice
Implant endoosos introdus in S.U.A., sa
fie declarat la un centru de stocare a
datelor computerizate, in scopul favorizarii unei evaluari statistice corecte a
acestora.
Reconstituirile protetice pe implante
:;-au extins mult Tn ultimul deceniu nu
'_ -=3: S

numal peste ocean CI Sl l'l =~r:;:;a ;::a~a"'l

1986 au fost deja inserate aproXlmatlv
100 000 implante Branemark la 25 000 de
pacienti din Tntreaga lume. Misch afirma ca
Tn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insere
aproximativ 300 000 de implante. In 1994
doar Tn Franta, au fost inserate 30 000 de
implante iar Tn anul 1995 se preconizeaza
inserarea unui numar de peste 100 000
implante. In Germania mai mult de 6 000 de
stomatologi insera implante, milioane de
proteze se sprijina astazi pe implante sau $i
pe implante.
$coala romaneasca de implantologie
$i-a adus contribu,!:ia la progresul acestei
discipline. Primele implante din tara noastra
au fost experimentate $i inserate Tn clinicile
de chirurgie buco-maxilo-faciala din
cele cinci centre universitare traditionale.
Valerian Popescu, Ghe. Timo~ca,
C. Opri~iu, Emanoil Popa, C. Burliba~a,
N. Ganula, C. Mihail, V. Teodorescu,
D. Vasiliu, P. Georgescu, V. lonescu,
D. Penteleiciuc ~i V. Margineanu sunt
doar cateva nume care se leaga de perioada de Tnceput a implantologiei de la noi.
De remarcat $i eforturile colectivului condus
de profesorul L. Ene pentru preluarea unor
principii gnatologice $i de realizare a suprastructurilor protetice pe implante.
In cele ce urmeaza vom trece Tn
revista 0 serie de date clinico-tehnice
despre implantele endoosoase, necesare
pentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor pe
implante.

4.1.3. PROCEDEE 51 515TEME

CARE APELEAzA LA
IMPLANTELE END0050A5E

In cadrul acestui capitol am selectionat cateva procedee $i sisteme de implante endoosoase care sunt mai cunoscute $i mai des citate Tn literatura de
specialitate. Spatiul $i limitele prezentei
lucrari nu ne-au permis abordarea tuturor
procedeelor $i sistemelor de implante
endoosoase, multe din acestea fiind reproduceri cu u$oare modificari ale unor
implante consacrate. Dintre sistemele de
implante pe care Ie-am tratat amintim: