Sunteți pe pagina 1din 31

REGULI DE TEHNOREDACTARE A UNEI LUCRRI DE

DIPLOM

Pentru tehnoredactarea lucrrii de diplom este indicat s se utilizeze


programul Microsoft word;
Dimensiunile dintre marginile paginii i text vor fi:
Sus (top) 2 cm;
Jos (buttom) 2 cm;
Stnga (left) 3 cm;
Dreapta (right) 2 cm.
Tipul de caractere ( fontul):
Se recomand Times New Roman cu dimensiunea 14, scris normal
(regular) la distana de 1,5 (un rnd i jumtate) i cu diacritice (, , , ,
etc.);
Exceptie de la aceast regul fac capitolele i subcapitolele care se scriu cu
acelai tip de caractere, dar la dimensiuni mai mari de 14 ( ex. 16) i
ngroate (bold style);
Alte titluri i subtitluri se pot marca prin sublinierea cu o linie (underline
style), iar cuvintele sau ideile care ce prezint o anumit importan se pot
scrie aplecat (italic style);
Apelarea la diferite efecte i stiluri ale caracterelor trebuie s se fac cu
reinere pentru a nu crea un aspect ncrcat al lucrrii.
Configurarea paginilor:
Pagina A4;
Paginile se numeroteaz ncepnd cu primul capitol al proiectului;
Ex:
- Prima foaie conine titlul proiectului ( nu se numeroteaz);
- A doua foaie conine cuprinsul (nu se numeroteaz);
- A treia foaie conine argumentaia alegerii lucrrii (nu se
numeroteaz):
- A patra pagin cuprinde nceputul capitolului I ( se numeroteaz cu
cifra 7);

- Anexele i bibliografia nu se numeroteaz.


Lucrarea trebuie sa contina 50-70 de pagini, cel mult 75 de pagini.
Coninutul lucrrii:
Cuprinsul cuprinde titlul capitolelor i subcapitolelor pe care se
structureaz lucrarea):
Argumentaia alegerii lucrrii:
Coninutul propriu-zis (dezvoltarea capitolelor i subcapitolelor):
- Capitolul I: Notiuni generale de anatomie si fiziologie a
aparatului /organului interesat;
- Capitolul II: Descrierea generala a bolii X (definiie, etiologie,
clasificare, semne i simptome (tablou clinic), evoluie, tratament,
prognostic, complicaii etc.);
- Capitolul III: Rolul asistentului medical n investigarea specifica a
bolii X.
- Se descriu explorarile specifice (tehnicile, alte metode de
investigatie) necesare pentru stabilirea diagnosticului bolii.
- De exemplu: punctia venoasa ANEXA I
Recoltarea sangelui ( ptr. VSH, HLG, examene
biochimice etc, interpretarea rezultatelor) ANEXA II
Recoltarea urinei ANEXA III
Recoltarea scaunului ANEXA IV..
Ecografia ANEXA V
Computer tomograful ANEXA VI..etc.
- Capitolul IV: Acordarea ingrijirilor specifice pacientului cu........
( cuprinde ngrijiri specifice bolii).
Se refera la ingrijirile acordate in boala respectiva.
- Capitolul V: Elaborarea planului/planurilor de ingrijire (planul de
ngrijire al pacientului X cu ...... 3 cazuri.
- Capitoul VI: Educaia pentru sntate;
Bibliografia cu urmtoarea structur:
- Ex: Popilian Vasile Tratat de frumusee, vol. I, Ed. Polirom,
Iai, 1995, pg. 80-85;
Anexe dac este cazul (grafice , tabele, chestionare, ilustraii, statistici,
etc.
DIAGNOSTICUL DE SARCINA

Vizite: ? Nota: ?

Diagnosticul de sarcina se stabileste pe baza a doua categorii de simptome: b2k13kb


-simptome ce tin de modificarea organismului matern
- simptome furnizate de existenta produsului de conceptie
DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN PRIMELE 3 LUNI
1. ANAMNEZA:
-amenoree la femeile cu menstre regulate
-greturi in special matinale
-sialoree
-insomnie cu somnolenta diurna
-modificari in ce priveste gustul si mirosul urinari frecvente
2. INSPECTIA
-pigmentarea areolei mamare
-pigmentarea liniei albe a abdomenului
-bombarea in regiunea corespunzatoare uterului gravid
3.PALPAREA
-prezenta unei formatiuni tumoralesferice in regiunea hipogastrica
4. TUSEU VAGINAL SI PALPAREA ABDOMENULUI
-col uterin moale
-corp uterin globulos de consistenta pastoasa
5. EXAMENE PARACLINICE a) reactii de sarcina - evidentierea in urina gravidei a HCG
-azi se utilizeaza metode imunologice: reactia Ag-Ac b)examenul ecografic- evidentiaza prezenta sacului ovular de la 6
sapt. si BCF de la sapt. a 8-a de gestatie
DIAGNOSTICU DIFERENTIAL se face cu:
-amenoree hiperhormonala
-hematometrie
-tumori uterine sau ovariene
-retentie acuta de urina
-metrita parenchimatoasa
DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIM. ll (sapt.14 - 28)
1. ANAMNEZA
-amenoree
-perceperea MFA
2. INSPECTIA
-marirea treptata in volum a abdomenului
-pigmentarea marcata a liniei albe a abdomenului
3.PALPAREA
-existenta colostrului prin exprimare la palparea sanilor
-evidentierea unei formatiuni ovoidale
-se pot percepe MFA
4.AUSCULTATIA
-se pot percepe BCF din sapt. 24
5.TUSEU VAGINAL COMBINAT CU PALPARE ABDOMINALA
6.EXAMENE PARACLINICE-ecografie
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL se face cu:
-fibrom uterin voluminos
-chist ovarian
DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIM. lll
- la palparea abdominala profunda se pot palpa polul cefalic ( formatiune dura rotunda) si polul pelvin, intre cei doi poli
putandu-se palpa spatele fetal si parti mici fetale.
-se apreciaza orientarea fatului in cavitatea uterina
-prin tuseu vaginal si palpare abdominala se apreciaza situatia colului si starea membrelor
Examene paraclinice: - examenul cografic
-cardiotopografia fetala
DIAGNOSTICUL VARSTEI DE SARCINA SI DTP se calculeaza dupa:
1. Ultima menstruatie- calculul varstei sarcinii in luni de la prima zi a ultimei menstre plus 10-14 zile, plus intervalul in luni
pana la momentul efectuarii sau plus 9 luni.
- calculul in saptamani se face de la prima zi a ultimei menstre plus 40 sapt.
2. Dupa BMF- 4.5 luni la primipare
- 4 luni la multipare

3. Biometria fetala: ecografic se masoara:


-diametrul biparietal fetal

Sarcina normala diagnostic


0 Share 4/5

Diagnosticul unei sarcini se bazeaza pe semne si simptome de probabilitate (cand se banuieste


existenta unei sarcini). Acestea constau in :incetarea menstrelor (a menstruatiilor lunare),
modificari ale sanilor, greata cu sau fara varsaturi, tulburari de mictiune, fatigabilitate (oboseala),
simtirea miscarilor fatului. Tot in cadrul diagnosticului unei sarcini intra si dovezile clinice (de
certitudine a sarcinii),precum si confirmarea certa a prezentei sarcinii.
Semne si simptome de probabilitate pentru o sarcina normala:
1.Oprirea menstrelor
Incetarea brusca a menstrelor spontane, numita si amenoree, este un prim semn de o posibila
sarcina si este foarte sugestiv.
Ovulatia (perioada in care se elimina ovulul) se produce de obicei intre a 10-a zi si a 14-a zi a
ciclului menstrual.Deoarece ovulatia poate intarzia in orice ciclu lunar, menstrele trebuie sa intarzie
cu cel putin 10 zile pentru a ne pune problema de o probabila sarcina.
2.Modificarile sanilor
Inca de la debutul sarcinii pot apare dureri si furnicaturi ale sanilor.Sanii cresc in volum, apar noduli
inca din a 2-a luna de sarcina. Mameloanele devin mari si intens pigmentate(se inchid la culoare)
3.Greata cu sau fara varsaturi
Greturile din sarcina sunt matinale, incep de obicei dimineata si dureaza cateva ore.Apar si
perturbari gastrointestinale care stau si ele la baza varsaturilor,cam din saptamana a 6-a de
sarcina si de regula inceteaza la terminarea primului trimestru.
Exista o forma mai grava, numita hiperemesis gravidarum care consta in greturi si varsaturi
excesive. Aceasta poate determina deshidratare, pierdere in greutate. In formele grave se recurge

la spitalizare si chiar hranire parenterala (prin perfuzie)


4.Tulburarile de mictiune(de urinare)
Acestea apar devreme in timpul sarcinii datorita uterului marit de volum care apasa asupra vezicii
urinare,cauzand mictiuni frecvente
5.Oboseala
Este unul din cele mai timpurii simptome ale sarcinii.Ea persista,de obicei,si in trimestrul al 2-lea,
femeile revenind la normal aproximativ din luna a 4-a de sarcina.
6.Senzatia de miscare fetala
Intre saptamanile 16-20 de la ultima menstruatie, gravida incepe sa simta miscari in partea
inferioara a abdomenului, descrise frecvent ca niste gaze.
Acest lucru poarta denumirea de miscari active fetale.
Dovezi clinice ale sarcinii
1.Marirea abdomenului
La sfarsitul celei de a 3-a luna de sarcina uterul ajunge deasupra simfizei pubiene (articulatia care
leaga anterior cele doua oase ale bazinului).
In luna a 5-a de sarcina ajunge la nivelul ombilicului.
2.Modificarile uterine
Uterul se mareste si capata o consistenta moale (se inmoaie) inca din prima luna de sarcina. Colul
uterin capata o culoare albastruie. Aceste modificari se constata de catre medicul ginecolog prin
tuseu vaginal si examen cu valvele.
3.Testele endocrine
In sarcina se secreta un anumit hormon numit gonadotropina corionica umana (hCG) in sange si
se elimina urinar.Exista un numar mare de teste imunologice si biologice prin care se determina
acest hormon.
Practic, rapid si precis testul care poate fi efectuat de oricine este testul de detectare a hormonului
in urina (acele teste speciale de sarcina care se gasesc in farmacii).
Confirmarea diagnosticului de sarcina
1.Identificarea batailor cardiace ale fatului, numite si BCF (batai cardiace fetale). Aceste batai pot fi
auzite din saptamanile 12-14 de sarcina de un monitor special ecografic si din saptamanile 17-19
se pot asculta cu stetoscopul.Ritmul BCF variaza in mod normal intre 120-160 batai pe minut.
2.Confirmarea ecografica
Dupa saptamana a 5-a de sarcina se poate vedea sacul gestational, mic si alb prin ecografie
transvaginala (introducerea sondei ecografului in vagin) si ecografie abdominala dupa saptamana
a 6-a de amenoree.
Embrionul poate fi observat dupa 8 saptamani de amenoree.

Sarcina toxica - Disgravidie


Sarcina toxica este experimentata de multe femei sub o forma mai
usoara cunosuta sub denumirea de greturi matinale. Disgravidia este
mult mai grava si poate reprezenta un pericol pentru mama si fat in
cazul care nu este tratata corespunzator. Sa aflam impreuna care sunt
simptomele caracteristice, cum este diagnosticata si cum poate fi tratata.
Ce este
Cauze
Simptome
Diagnostic
Tratament
Sfaturi
Complicatii

Ce este
Disgravidia poarta denumirea medicala de Hyperemesis gravidarum si este o
problema medicala caracterizata de greata severa, varsaturi, scadere in greutate si
dezechilibru electrolitic ce afecteaza un procent intre 0,5-2% din gravide. In cazurile
usoare, modificari in alimentatie sunt suficiente pentru ameliorarea simptomelor, in
schimb cazurile grave pot conduce la malnutritie si alte complicatii grave atat pentru
mama, cat si pentru copil.
Se pare ca majoritatea femeilor (70-80%) experimenteaza o forma de greturi
matinale. Simptomele disgravidiei apar intre 4-6 saptamani de sarcina si sunt
exacerbate intre saptamanile 9-13, cu o usoara ameliorare intre saptamanile 14-20,
desi 20% din femei se confrunta cu ea pana la nastere. Nu este cunoscut un antidot
pentru aceasta afectiune, existand doar metode de ameliorare a simptomelor asociate.

Cauze
Cauza exacta nu este inca cunoscuta, insa unele studii au asociat aparitia sa

cu hormonul HCG (hormonul gonadropinei corionice umane) creat de placenta (care


hraneste fatul in timpul sarcinii). Acest hormon apare in cantitati mari in sarcina,
dublandu-se constant odata cu evolutia sarcinii, si este util chiar pentru pozitivarea sa
prin intermediul testului de sarcina.
De asemenea, au fost identificati cativa factori de risc care pot contribui la aparitia
disgravidiei: sarcina multipla (in mod evident nivelele hormonale sunt mult crescute),
istoric familial de disgravidie (sora sau mama), istoric medical de rau de miscare sau
migrene, o boala preexistenta a ficatului, supraponderabilitatea/subponderabilitatea,
primiparitatea (prima sarcina) consumul crescut de grasimi animale, varsta peste 35
de ani a mamei, si chiar fumatul. Sarcina toxica mai poate aparea si atunci cand
bebelusul prezinta anumite anomalii, cum ar fi sindromul Down.
Diferenta intre sarcina toxica si greturile matinale consta in frecventa, respectiv
cantitatea varsaturilor (sunt mult mai severe), o stare de greata care nu dispare dupa
12 saptamani, varsaturi care conduc la deshidratare severa, varsaturi care nu pemit
niciun aport alimentar (sunt eliminate toate alimentele ingerate).

Simptome
Acestea includ: greata si varsaturi severe, aversiune fata de mancare, scadere in
greutate de 5% sau mai mult (din greutatea anterioara sarcinii), reducerea cantitatii de
urina eliminata, deshidratare (ce poate cauza cetoza - o perturbare in echilibrul pH-ului
care rezulta din prezenta / acumularea excesiva a cetonelor si constipatie), dureri de
cap, stare de foame, confuzie, lesin, icter (ingalbenirea pielii), oboseala excesiva,
tensiune scazuta, pierderea elasticitatii pielii, puls rapid, anxietate/depresie secundara.
De asemenea, s-au constatat dezechilibre nutritionale cum sunt cele de vitamina
B1, B6 sau B12 sau metabolice cum sunt cetoacidoza (stare patologica periculoasa a
organismului caracterizata prin scaderea rezervei alcaline din sange) sau tirotoxicoza
(totalitatea simptomelor unei hipertiroidii), dificultati in realizarea activitatilor zilnice si o
stare de stres pronuntata. Uneori s-a observat si o hipersalivatie (secretie salivara
excesiva). Multe femei sunt influentate de anumite mirosuri din mediu care

exacerbeaza simptomele.

Diagnostic
Examinarea fizica trebuie sa evalueze semnele vitale, incluzand tensiunea arteriala si
pulsul, statusul corporal (starea membranelor mucoase, aspectul pielii, al venelor si
cel mental), aspect general (nutritie, greutate), evaluare a tiroidei, a abdomenului,
cardiaca si neurologica. Testele de laborator ar trebui sa includa urmatoarele: sumar
de urina (pentru identificarea cetozei), nivelele serice ale electrolitilor si cetonelor,
enzimele hepatice si nivelele de bilirubina, nivelele de amilaza/lipaza, hormonul
stimulator tiroidian, nivelele de tiroxina, urocultura, nivelul de calciu, nivelul
hematocritului si un panel pentru hepatita. In plus, pot fi utilizate si metode
suplimentare de diagnostic pentru a exclude alte afectiuni cu simptome similare
(probleme hormonale, probleme digestive, urinare), cum sunt: ecografii (pentru sarcina
multipla sau boala trofoblastica, pentru evaluarea pancreasului sau a bilei), tomografii
sau RMN (pentru apendicita) sau chiar endoscopii daca sunt prezente si dureri
abdominale sau sangerare gastrointestinala.

Tratament
Pentru formele usoare, in prima faza se opteaza pentru modificarea regimului
alimentar, care va include paine prajita, biscuiti sau banane inainte de a va da jos din
pat, consumul de alimente/bauturi cu ghimbir si mese in cantitati mici si dese (fara a
va infometa sau a va simti pline), o alimentatie bogata in proteine si carbohidrati
complecsi si cu putine alimente grase. Se recomanda de asemenea consumul
de alimente fade sau uscate, un aport sporit de apa, acupresiune la nivelul
incheieturii mainii (fie cu un deget, fie cu o bratara speciala cum sunt cele pentru rau
de miscare), medicatie antiemetica (doar la recomandarea medicului care trebuie sa
ia in considerare si riscurile pe care le prezinta aceasta).
In cazurile grave, cand este necesara spitalizarea, se va apela la fluide administrate
intravenos (pentru a restabili hidratarea, nivelul de electroliti, vitamine si nutrimente)
sau la hranire prin tub care poate fi nazogastric (inserat in nas si ajunge in stomac)

sau endoscopic (trece prin abdomen si stomac fiind necesara o interventie


chirurgicala). Medicatia poate include metoclopramid, antihistaminice si medicamente
antireflux sau chiar de tip corticosteroizi. Este de asemenea necesar un repaus la pat,
cu mentiunea ca pot aparea o slabiciune musculara si o scadere in greutate in cazul
unei sederi prelungite. Se poate apela si la remedii naturiste cum sunt ghimbirul sau
menta, la remedii homeopate sau chiar la hipnoza, dar este esential acordul medicului
in prealabil (pot fi inutile sau dimpotriva daunatoare). De obicei sunt prescrise si
vitamine (cum este piridoxina). In cazuri extreme, daca este amenintata viata gravidei,
se poate interveni pentru terminarea sarcinii.

Sfaturi
In primul rand, nu trebuie sa va simtiti vinovate pentru simptomele cu care va
confruntati deoarece nu depind de voi. Puteti in schimb sa impartasiti trairile cu
partenerul, familia, prietenii pentru a fi sustinute in responsabilitatile zilnice.
Acceptati poftele pe care le experimentati si evitati alimentele/mirosurile care nu va
fac placere (de obicei este vorba de fumul de tigara, parfumuri, mancaruri prajite,
vopsea, benzina). Consumati alimente bogate in substante nutritive, fructe si legume
proaspete, cereale integrale, alimente scazute in lipide si evitati mancarea grasa si
codimentata, bauturile cu cofeina, mancare de tip fast food. Incercati sa va
pastrati hidratarea consumand multe lichide sau chiar apeland la cuburi de gheata.
Odihniti-va cat de mult puteti (deoarece oboseala poate inrautati starea de greata si
varsaturile si, daca va simtiti in stare, puteti incerca plimbari afara sau exercitii fizice
usoare.

Complicatii
In situatiile usoare, disgravidia nu este daunatoare pentru copil. In celelalte cazuri
insa, pot aparea o greutate mica la nastere, o nastere prematura la copil, scadere
in greutate si deficiente nutritionale la mama (care afecteaza la randul lor
dezvoltarea fetala). Unele studii au constatat faptul ca bebelusul poate suferi mai
tarziu de diabet, tulburari neuropsihice, boli cardiace.

In plus, pot aparea preeclampsia, sindrom Mallory-Weiss (din cauza varsaturilor in


exces), encefalopatie Wernicke (cauzeaza dezorientare, confuzie si chiar coma din
lipsa de tiamina) sau chiar tromboza venoasa profunda (un cheag de sange in
profunzimea venelor) - poate fi prevenita prin hidratare si miscare constanta si
administrare de heparina. Retineti in final faptul ca daca disgravidia este diagnosticata
si tratata la timp, sarcina poate evalua in mod adecvat, fara probleme ulterioare.
Dinformatii:
"Disgravidia emetizanta (cunoscuta si sub termenul popular de sarcina toxica) se
manifesta cel mai adesea in primul trimestru de sarcina dar poate sa fie intalnita si in
trimestrele doi si trei. Cel mai frecvent este prezenta intoleranta digestiva manifestata
prin greturi si varsaturi, dar si sialoreea (salivatie intensa),
ameteala, intoleranta la anumitemirosuri, tendinta la lipotimie
(lesin), tulburari psihice (anxietate, depresie).
Cauzele sunt multiple, avand la baza in general modificarile
nivelelor hormonale generate de sarcina, dar asociind uneori si
factori infectiosi (infectia cu Helicobacter Pylori), afectiuni
gastro-intestinale sau hepatice preexistente sarcinii sau factori
psihologici.
Formele moderate sau severe pot duce la afectarea starii generale si dezechilibre
metabolice, de aceea este necesara internarea si terapia medicamentoasa. Este
foarte importanta consilierea nutritionala a gravidei care trebuie sa evite consumul
alimentelor gatite necorespunzator (in grasime, rantasuri etc.) sau tip fast-food,
bauturile carbogazoase, alimentele sau lichidele foarte fierbinti sau foarte
condimentate, sa consume mese mici si dese, utile fiind si remediile de tip naturist
(ceaiul de ghimbir cu miere) sau acupunctura."

Interpretarea clasic consider disgravidia ca un dezechilibru al strii de


gestaie, interpretat ca o perturbare a toleranei naturale a heterogrefei ovulare
(2). Manifestrile clinice: greuri, ptialism, vrsturi (hyperemesis gravidarum)
devin patologice atunci cnd stnjenesc alimentaia gravidelor i iniiaz tulburri
metabolice, hidoelectrolitice, punnd n pericol sntatea i viaa acesteia (2).
Toate aceste simptome sunt manifestri ale parasimpaticului care domin de
altfel primul trimestru de sarcin (2, 8).
Disgravidiile sunt cele mai frecvente astfel de urgente.Disgravidiile precoce sunt
manifestari clinice ale unor perturbari care apar brusc in echilibrul gestatiei in primul
trimestru de sarcina. La loc de frunte se afla tulburarile digestive, mai exact varsaturile si
consecintele imediate ale acestora, de unde si denumirile de disgravidie emetizanta (grata
continua si varsaturi zilnice), varsaturi grave in sarcina sau varsaturi incoercibile,
considerate adevarate urgente medicale. Daca intr-o oarecare masura varsaturile sunt
normale in sarcina si dispar rapid, fara tratamet, in cursul evolutiei sarcinii, varsaturile
permanente sunt deosebit de grave deoarece fac practic imposibila alimentatia viitoarei
mame, favorizand astfel aparitia a numeroase complicatii.
Greturile si varsaturile sunt etichetate ca patologice in momentul in care creeaza dificultati
in alimentatia femeii insarcinate, determinand modificari importante ale starii generale de
sanatate. Disgravidia precoce apare in aproape 0,5% din cazurile de sarcina.
Varsaturile precedate sau nu de greturi apar indeosebi dimineata (asa-numitele varsaturi
matinale") sau imediat dupa mese, fiind insotite de secretie salivara abundenta, dureri
epigastrice, palpitatii si cresterea pulsului. De obicei varsaturile normale dispar spre
sfarsitul lunii a treia de sarcina, insa alteori iau aspectul clinic al varsaturilor grave, cu
tulburari metabolice importante, febra, tahicardie, greturi, salivatie abundenta, varsaturile
devenind incoercibile (fara sfarsit, interminabile), avand de multe ori un continut verde,
bilos.
Daca nu se iau masuri corespunzatoare, apar semne care atesta gravitatea disgravidiei:
intoleranta gastrica, tulburari metabolice (datorate lipsei de aport alimentar), constipatie,
dureri epigastrice, urinari reduse cantitativ, disparitia senzatiei de foame, precum si semne
ale deshidratarii (senzatia de sete, scadere in greutate, tahicardie). Netratata, aceasta
forma de disgravidie evolueaza rapid, cu agravarea simptomatologiei. Pentru o evolutie
favorabila este nevoie de internare in scopul izolarii si instituirii unui tratament
corespunzator, sub supraveghere medicala.
Greata si varsaturile (disgravidia emetizanta) sunt des intalnite in cursul sarcinii, aparand la
aproximativ 70-80% dintre paciente. In formele severe se soldeaza cu scaderea in greutate, modificari

in echilibrul acidobazic si electrolitic al organismului, cresterea cetonemiei si cetonuriei. In randul


majoritatii pacientelor, formularea este desarcina toxica, atragand astfel atentia asupra potentialului
nociv al formelor neglijate sau severe de disgravidie emetizanta.
Disgravidia emetizanta debuteaza in jurul a 6-9 saptamani de sarcina, atinge un varf de manifestare in
jur de 11-13 saptamani, pentru ca sa dispara in majoritatea cazurilor dupa 14 saptamani de sarcina.
Pentru 10% dintre cazuri, simptomele pot persista pana la 20-22 saptamani.
Cauzele sunt incomplet elucidate pana in prezent, fiind vehiculate multiple ipoteze precum: cresterea
nivelurilor hormonale de estradiol, valorile ?hCG cu aparitia hipertiroidismului, infectia materna
cu Helicobacter pylorisau cauze psihogene.
In formele foarte grave, disgravidia emetizanta devine hiperemesis gravidarum si poate fi
periculoasa pentru starea de sanatate a mamei deoarece aceste simptome prin intensitatea si
frecventa lor impiedica pacienta sa se alimenteze si sa consume lichide. Definim forma severa pe baza
scaderii in greutate a mamei cu 5% fata de greutatea de dinaintea sarcinii si prin modificari metabolice
materne, dovedite prin analize de sange si de urina.

Manifestari asociate greturilor si varsaturilor pot fi:


O sensibilitate olfactiva exagerata, hipersalivatie, anxietate, astenie, iritabilitate, insomnii, scaderea
capacitatii de concentrare, cefalee, dureri abdominale. Clinic, pacienta apare palida, deshidratata, cu
scadere ponderala si modificari ale pulsului si tensiunii arteriale (accelerarea pulsului si scaderea
tensiunii arteriale), scaderea volumului urinar.

Factori de risc pentru disgravidia emetizanta pot fi:


Prima sarcina, sarcina multipla (gemelara), boala trofoblastica, mama supraponderala, sarcina
precedenta cu disgravidie emetizanta. Atentie, multe dintre paciente aleg sa intrerupa sarcina in curs
odata cu aparitiasimptomelor de disgravidie, fara a intelege ca nu exista garantii ca aceste stari nu se
vor repeta la sarcinile ulterioare.

Disgravidia emetizanta reprezinta a doua cauza de spitalizare pentru femeia gravida in


Statele Unite ale Americii.
Trebuie diferentiata de alte cauze ale greturilor si varsaturilor aparute in sarcina: toxiinfectia alimentara,
apendicita, ulcer gastric si duodenal, pancreatita, colica biliara, pielonefrita. Diagnosticul se face pe
baza anamnezei, a examenului clinic si a analizelor de sange si urina indicate de medicul specialist.
Ecografia poate exclude o sarcina molara sau pune diagnosticul unei sarcini multiple.

Recomandari privind alimentatia:

Se prefera mesele reduse cantitativ si mai dese, cu un continut crescut de proteine sau carbohidrati. De
asemenea, se recomanda ca alimentele sa fie reci pentru a nu vehicula mirosuri intense. A se evita
consumul alimentelor bogate in grasimi, mancarea de tip fast food, alimente condimentate excesiv,
bauturile carbogazoase, bauturile cu cofeina. In mod curios, noi studii sustin ca fumatul ar avea efect
protector impotriva disgravidiei, contrar celor crezute pana in prezent.

Tratament
Tratamentul are in vedere in primul rand substitutia lichidelor pierdute prin varsaturi. In cazul in care
pacienta are intoleranta orala pentru lichide, acestea se vor administra in perfuzie intravenoasa. Se
adauga suplimente nutritionale precum vitamina B1, B6, C. Vitamina B6 este cunoscuta si pentru rolul
sau antiemetic, reprezentand prima linie de tratament in acest sens. In cazurile extreme se poate apela
la nutritia parenterala cu solutii de aminoacizi. Au fost incercate si produse naturale de tratament ce au
la baza extract de ghimbir. Este disponibil sub forma de ceaiuri sau comprimate. O alta problema a
femeilor insarcinate ce se confrunta cu disgravidie sau hiperemesis gravidarum o reprezinta riscul
afectarii fetale. Nu au fost dovedite pana in prezent efecte malformative ale acestor stari. Indicatia
medicala de intrerupere a sarcinii este data de gravitatea afectarii materne, in cazurile extreme, in
care totalitatea eforturilor medicale de reechilibrare si tratament nu au reusit sa amelioreze starea
pacientei. Ca o concluzie, greata si varsaturile sunt des intalnite in evolutia unei sarcini, insa frecventa
crescuta a varsaturilor alaturi de intoleranta pentru solide si lichide ridica probleme organismului matern
si necesita ingrijire medicala si eventual spitalizare.

Disgravidia precoce, manifestari si tratament


Rezumat
Disgravidia precoce este o afectiune specifica primului trimestru de sarcina. Se caracterizeaza prin varsaturi
incoercibile, insotite de intoleranta alimentara totala, ce pot duce la dezechilibre hidroelectrolitice grave. Afectiunea
cuprinde doua forme clinice, ptialismul si disgravidia emetizanta. Cea din urma poate provoca decesul in lipsa
tratamentului adecvat administrat in timp util. Tratata corespunzator, nu influenteaza evolutia sarcinii.
Abstract
Early disgravidia is a specific condition to the first trimester of pregnancy. It is characterized by incoercible vomiting
accompanied by food intolerance that could lead to serious electrolyte imbalance. The condition includes two
clinical forms, ptialism and vomiting disgravidia, the latter possibly having a fatal ending if lacking appropriate
treatment in time. The proper treatment does not affect the evolution of pregnancy.
Disgravidia precoce este o afectiune specifica starii de gestatie, ce apare n primul trimestru de sarcina. Se
manifesta prin exacerbarea tulburarilor neurovegetative de sarcina: varsaturi repetate cu intoleranta totala de aport
alimentar. Frecventa manifestarilor digestive din primul trimestru n cazul sarcinilor normale este de 35-50%, dar
incidenta disgravidiilor precoce este apreciata la 0,6% din totalul femeilor nsarcinate. Disgravidia precoce este o
afectiune autolimitata daca nu intervin complicatii, simptomele disparand la trecerea n cel de-al 2-lea trimestru de
sarcina.

Elemente

de

etiopatogenie

Etiologia acestei afectiuni a ramas necunoscuta pana n prezent. De-a lungul timpului, au fost propuse o serie de
teorii pentru a explica aparitia simptomelor caracteristice:

Teoria nervoasa, conform careia n sarcina are loc o inhibitie corticala ce duce la o hiperexcitabilitate
anormala a centrilor subcorticali;

Teoria hormonala care sustine ca manifestarile clinice sunt cauzate de nivelul crescut al hCG-ului (human
chorionic gonadotropin);

Teoria conflictului mixt ntre ou si mama, n care intervin: cu siguranta sistemul nervos al femeii (varsaturile
grave nu se ntalnesc decat la femeile cu echilibru psihic instabil, care nu accepta ideea prezentei sarcinii,
carora le este frica de momentul nasterii), si anumiti hormoni secretati de oul n evolutie (hCG). In sprijinul
acestei ipoteze vine si frecventa mai mare a varsaturilor n sarcina gemelara si cea molara, unde nivelul
seric al acestui hormon are valori mai ridicate;

Teoria toxemica sustine ca afectiunea apare n urma modificarilor locale de implantare;

Teoria reflexa sugereaza ca disgravidia este consecinta unui histeroreflex (parasimpatic) cu punct de
plecare de la nivelul colului uterin.

Printre alti factori incriminati de aparitia disgravidiei se numara si: deficienta de vitamina B6, deficiente ale
metabolismului proteic, hipotiroidismul, factori emotionali, reactii de hipersensibilitate.
Patogenie
Varsaturile incoercibile determina aparitia tulburarilor hidroelectrolitice si deficientelor nutritionale. Fara aport
alimentar, organismul gravidei ncepe sa utilizeze proteinele si lipidele endogene, dupa 3-4 zile aparand fenomene
de carenta proteica, tulburari ale ciclurilor metabolice energetice si acidocetoza. Acestea sunt urmate de tulburari
parenchimatoase celulare, care determina ireversibilitatea procesului. Absenta terapiei presupune decesul.
Forme

clinice

si

evolutie

Disgravidia precoce se prezinta clinic sub doua forme: ptialismul si disgravidia emetizanta.

Hipersecretia salivara, izolata sau nsotita de varsaturi, este simptomul principal n ptialism. Poate ajunge
la peste 1000 ml/24h, putand determina dezechilibre electrolitice.

In evoluia disgravidiei emetizante sunt descrise trei faze, n functie de gravitatea varsaturilor si de
modificarile pe care acestea le induc.

Parcurgerea tuturor celor trei faze nu este obligatorie.

1. Faza reflexa (de debut/de slabire) este caracterizata prin:

Varsaturi repetate persistente, precedate sau nu de greturi, aparute imediat dupa mese sau dimineata pe
stomacul gol, n numar de 10-15/zi, ce antreneaza deshidratarea femeii gravide;

Constipatie, oligurie, scadere ponderala progresiva (300500 g/zi);

Dureri epigastrice din cauza spasmelor musculare.

Dureaza 8-10 zile si este reversibila.

2. Faza tulburarilor metabolice reversibile cuprinde:

Varsaturi incoercibile, nsotite de intoleranta gastrica totala si scadere ponderala pronuntata;

Adinamie, astenie;

Tahicardie si hipotensiune arteriala;

Oligurie pronuntata si constipatie;

Hipoproteinemie si albuminurie;

Cresterea corpilor cetonici urinari si acidoza metabolica;

Hipoglicemie, azotemie;

Hiponatremie, hipocloremie, hipocalcemie, hipopotasemie si carente vitaminice.

Dureaza

ntre

si

10

zile,

iar

fenomenele

sunt

nca

reversibile

sub

tratament.

3. Faza complicatiilor metabolice ireversibile (faza terminala sau nervoasa) se manifesta prin:

Incetarea varsaturilor si toleranta alimentara fara digestie, alimentele acumuladu-se n stomac;

Diaree;

Emaciere;

Diminuarea reflexelor;

Stare febrila;

Delir, psihoze confabulatorii, halucinatii;

Oligurie sau anurie, cu albuminurie intensa;

Icter intens;

Tulburri de vedere (nistagmus, amauroza).

Faza este ireversibila. Odata intrata n aceasta faza, femeia va deceda n 24-48 ore. Nici macar ntreruperea
sarcinii nu va mai modifica evolutia. De aceea, momentul trecerii din faza a 2-a n a 3-a are importanta majora.
Simptomele ce traduc aceasta trecere sunt: tahicardia, febra, oliguria, icter/subicter, scaderea rapida a curbei
ponderale cu mai mult de 1kg/ora.
Diagnostic
Manifestarile clinice care ndruma spre diagnosticul de disgravidie precoce includ greturile, varsaturile, sialoreea,

aparute la o gravida n saptamanile 5-6 de sarcina, n absenta oricarei afectiuni digestive anterioare. Examenele
paraclinice ce sustin diagnosticul si au o importanta speciala, mai ales pentru faza a 2-a a disgravidiei emetizante,
sunt

cele

care

evidentiaza

hemoconcentratia,

acidoza,

dezechilibrele

ionice

si

cetonemia.

Diagnosticul diferential se face cu: apendicita, colecistita, gastroenterita acuta, ulcerul gastric, toxiinfectiile
alimentare, meningitele, tumorile cerebrale, boala trofoblastica gestationala.
Tratament
Terapia disgravidiei precoce cuprinde o serie de masuri ce au ca scop combaterea varsaturilor, anularea posibilelor
dezechilibre metabolice si mpiedicarea trecerii n faza ireversibila a afectiunii. Spitalizarea n regim de urgenta se
impune daca apare: deshidratare severa si intoleranta orala la lichide, diselectrolitemie severa, acidoza,
malnutritie.
Ca tratament igieno-dietetic are o mare importanta izolarea gravidei de mediul familial sau persoanele care ar
putea avea o influenta negativa. Se recomanda, de asemenea, administrarea de alimente proaspete, n special
fructe,

vegetale,

sucuri

naturale.

Exista pareri bazate pe studii n domeniu, ce susin ca metoda alternativa de tratament n prima faza a disgravidiei
acupunctura,

rezultate

Tratamentul

favorabile

fiind

obtinute

dupa

3-5

medicamentos

sedinte.
cuprinde:

1. Sedarea sistemului nervos si combaterea varsaturilor prin administrarea de:

Fenotiazine folosite doar ca tratament de scurta durata, din cauza riscului teratogen;

Antihistaminice de sinteza;

Ondansetron;

Metoclopramid;

Droperidol;

antispastice.

2. Corectarea tulburarilor de metabolism si a carentelor vitaminice

Reechilibrarea hidroelectrolitica se face cu ser glucozat 5%, ser fiziologic 4 000-6 000 ml/24h;

Corectarea hipopotasemiei se realizeaza cu ajutorul clorurii de potasiu solutie 20-40 mEq/l (maximum 3
mEg/kgc/zi), sub controlul ionogramei sangvine/urinare, electrocardiogramei;

Combaterea acidozei se face cu bicarbonat de sodiu (14%);

Combaterea deproteinizarii organismului se face prin perfuzii de plasma si aminoacizi;

Vitaminoterapia, n special vitaminele din grupul B (B1, B2, B6) si vitamina C, este foarte importanta
pentru compensarea carentelor prin lipsa de aport si facilitarea corectarii tulburarilor metabolice si
energetice.

Daca evolutia disgravidiei nu poate fi corectata si apare riscul trecerii n faza a 3-a, este indicata evacuarea sarcinii
prin aspiratie sau chiuretaj uterin.

Prognostic
De regula, tratamentul antiemetic si de reechilibrare a dezechilibrelor metabolice este eficient chiar si n formele
severe, in conditia sa fie instituit la timp, adica nainte de intrarea n faza a 3-a. Cazurile n care este necesara
evacuarea cavitatii uterine pentru prentampinarea evolutiei fatale a afectiunii sunt astazi foarte rare. Disgravidia
precoce, chiar si n formele sale grave, daca este tratata adecvat, nu influenteaza n niciun fel evolutia ulterioara a
sarcinii.

Bibliografie:
1.

Ancar

V.,

Ionescu

C.,

Obstetrica,

Editura

National,

Bucuresti,

2008,

175-176;

2. Barbulescu P., Disgravidiile emetizante de prim trimestru. Abordarea prin acupunctura, Revista Medicala
Romana,
3.

Editura

Stamatian

F.,

Medicala
Obstetrica

si

Amaltea,
Ginecologie,

Bucuresti,
vol.

I,

vol.

Editura

LVI,
Echinox,

4. www.scribd.com , Tica V., Curs de Obstetrica si Ginecologie, 117-121.

DISGRAVIDIE EMETIZANTA

DISGRAVIDIE EMETIZANTA

DIAGNOSTIC POZITIV :
a)De sarcina- trimestrul I
.anamneza-amenoree
-mastodinie
-alte componente ale sdr-lui neuro-vegetativ
*Ex. clinic
-Sani
-abdomen- peste 12 spt sarcina devine abdominal
-examenul genital:
EVV-mucoasa violacee
-modificari de col aspect si coloratia

nr.

1,

Cluj-Napoca,

2009,

56-58;

2003,

170-173;

EDV-col ramolit
-istm-s.Hegar
-corp-marit de volum
-forma globuloasa
-de consistenta pastoasa etc.
*Ex. paraclinice.
b)Diagnosticul de disgravidie emetizanta.
Anamneza-varsaturi- frecvente
-incoercibile
-alimentatia relativa/intoleranta gastrica completa
-greturi, spasme musculare
-cu sau fara alte stari generale alterate
Examenul clinic general-astenie
-paloarea tegumentara, icter
-tahicardie
-hTA
-febra
Paraclinic:-T0 crescuta, Puls crescut, diureza-oligourie, tranzit constipatie,
TA scazuta.
-sange-Hb,Ht, GA, gr Sg , Rh
-VSH

-Creatinina crescuta !!!!

-Glicemie scazuta!!!

-ionograma-Na scazut

-proteine totale sc. !!

-K sc. !!!

-probe hepatice

-Cl sc.!!

-bilirubina crescuta !!

-Ca scazut

-uree crescuta !!

-RA

-Urinar-Sumar-> cilindiri hialin,granulosi


->corpi cetonici prezent uneori la forme grave.
->ionograma
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
a) Sarcina -Amenoreea - amenorea hiperhormonala
-cripto menoree
-Formatiune pelvina

-glob vezical
-uter fibromatos

-uretrita parenchimatoasa
-coriocarcinom

-chist ov. Vol


b)Disgravidia-varsaturi de alta cauza asociata sarcinii
-apendicita

-meningita

-colecistita

-mola

-gastroenterita

-sadcina gemelara

-uremie IRC

DIAGNOSTICUL ETIOPATOGENIC
Mecanismul de producere incomplet cunoscut *Teoria Neuro-Psihogena Dezechilibrul corticosubcortical->excitabilitate crescuta a centrilor cortical inclusiv al centrului vomei factorul de
risc-terenul nevrotic
-refluxul utero-gastric

* factori de risc uter hipoplazic


-uterul supradestins
-SN vegetativ- hiper excibilitatea simpatica
-predominenta vagala(vartej)
-Alterari Neuro-Psihice- stress
-dorinta/lipsa de dorinta a sarcinii
-stari conflictuale-profesionale
-familiale
*Teoria Hormonala
-Cresterea secretiei de gonadotrofine corionica(HCG) cu scaderea sterolilor (P, E)->
dezechlibrul gonadotrofin-steroli
-Deficienta de corticosuprarenaliana ->deficit de cortizon.

*Alte Teorii
-Teoria toxico-alergica: substantele toxice legate de sarcina(generate de sarcina)
-Carenta vitaminica-B1,B6,C
-lipidele, lipazele digestive preexistente sarcinii
*Factorii-modificari biochimice si hormonale -> actioneaza pe zonele Trigger de
la nivelul peretilor lateral ai ventriculului IV, hipotalamus si sistemul
limbic->declansarea varsaturilor
DIAGNOSTICUL ANATOMO-CLINIC-forma clinica
1)Disgravidie Usoara (benigna)

clinic-varsturi - repetate

-frecvente
-care apar pe nemincate/dupa ingestie de alimente
-bilioase sau alimentare
-greturi-sialoree,spasme musculare
-fara-alterarea starii generale
-fenomene de inanitie-greutatea normala

Para clinic-analize normale->corpi cetonici absenti


->RA normala

2)Disgravidie grava-varsaturi coercibile


-fenomene de inanitie
DISGRAVIDIA USOARA Debut:( Perioada de slabire, perioda de reflexa) 8-10 zile
-varsaturi incoercibile +intleranta gastrica absoluta->inposibilitatea
alimentatiei
-sialoree
-greturi
-dureri epigastrice
-constipatie
-scaderea ponderala-300-400 g /zi
DISGRAVIDIA GRAVA Stare gen-pana la 7 zile ->tulburari metabolice->defect functionalhepatic
-renal

clinic-varsaturi incoercibile+greturi
-starea generala alterata:ameteli,astenie ,adinamie

-tahicardie, hTA
-icter, paloare
-oligourie, febra, constipatie

paraclinic-sange-RA scazuta, ionagrama


-urina-corpi cetonici +++

Perioda Terminala(nervoasa, amplicatii ireversibile)-tulburari ->leziuni organice ireversibile


-greturile dispar-pacienta se alimenteaza, dar alimente nu se digera
-diaree
-fenomene neuro-psihice-Psihoza Korsakov+polinevrita
-agitatia intensa
-delir, halucinatie
-convulsii
-dureri intense pe traiectul nervilor
. -tulburari oculare-nistagmus
-ambliopie
-amauroza
-icter intens
-oligo-urie ,albuminurie masiva=>deces in 24 h chiar daca sarcina este
intrerupta

EVOLUTIE COMPLICATII FARA TRATAMENT


1)Forma usoara- remisiune spontana
-evolueaza spre forma grava

2)Forma severa- Debut ->perioada de stare ->perioada terminala-decesul fatului


->moartea in utero-avort
-retentie tulburari de coagulare
CONDUITA
*PROFILACTICA-eliminarea factorilor steresant
*Curativa:
a)Masuri igeno-dietetice:
-repaus la pat, camera linistita
-evitarea factorilor stresanti
-pshioprofilaxie->gravida trebuie convinsa sa pastreza sarcina
-regim alimentar-alimente usor digerabile
-pranzuri mici repetate
-lichide reci
*Tratamentul curativ medicamentos:
Forma usoara-medicamente antiemetice per os, rectal sau im
*Clordelazin 1 cp=25 mg 1-2 cp/zi
Plegomazin 1 cp=2mg/5ml 1 fiola/zi (da hTA ortostatica)perioade scurte
*Emitiral(proclorperazina)-1 cp=5 mg 2-4 cp/ z
-1 sup=25 mg 2-3 supozitoare/zi
*Torecan(trietilperazina)-1 dr=6,5 mg 2-3 dr /zi
-1 f=6,5 mg/1 ml 1-2 f/zi im
*Romergan(maleat de Prommetazina)-1 dr =30 mg 1 f=50 mg
*Metclopramid- 1 cp =10 mg ->3 cp zi

-1 fiola=10 mg/2 ml 2 f/zi


-1 sup=20 mg 3 sup/zi
*Papaverina-1 fiola =40 mg 2/3 f /zi
*Scobutil 1 f=10 ml
*Haloperidol, Droperidol
*Atropina.
*Pt combaterea aciditatii,gastrice si esofagiene
-Bicarbonat de Na

-ulcerotrat

-bismut subnitric

-potiune riviere

-Antiacidele

*Vit B1,B6,C-> p.o, im, piv


*Cortizon-ACTH -1 flacon =50 ui in piv
-Prednison 20 mg/zi
*Progesteron-10 mg/zi sau la 2 zile
*Luminal
alte metode acupunctura
- blocaj cu novocaina a simpaticului lombar
- infiltratia nervului presacrat
- anestezia peridurala+tratarea afectiunii digestive
b)Forma grava:
*Reechilibrarea hidro-electrolitica=> perfuzia iv->3-10 l/zi
-Ser glucozat 5%
-Ser fiziologic (NaCl) /ringer lactat
-KCl ->contine 20-40 mEq/l

!!!Aportul zilnic nu trebuie sa depaseasca 3 mEq /kgc


control-ionograma plasmatica
-urinara
-EKG- pt contractilitatea cardiaca
-Bicarbonatul de Na solutii 14 % sau 84 %
-Plazma aminoacizi
-Vitamine :B1, B6, C, calciu, ACTH , antiemetice
Control zilnic-ionograma
-hidroelectrolitic
-RA
Tratament ineficient->Evacuarea sarcinii=>chiuretaj uterin

PROGNOSTIC CU TRATAMENT
-Matern-bun
-Fetal bun

daca raspunde la tratament

Gravida se externeaza la cederea simptomalogie la catevazile si analizele cu rezultate bune


,recomandari la externare:
-Dispensarizare
-evitarea stresului,starilor conflictuale
-alimentatia corespunzatoare

Disgravidia emetizanta (de prim trimestru)

Disgravidia de prim trimestru este un diagnostic de care se abuzeaza. Limita intre


acuzele digestive ale gravidei, considerate fenomene neuro-vegetative in evolutia
sarcinii normale, si simptomatologia disgravidiei emetizante este dificil de transat,
in special datorita profilului psihoemotional al fiecarei gravide si gradului de
maturitate profesionala a medicului practician. Prognosticul celor doua entitati cu
debut digestiv este insa complet diferit.

DEF A. DEFINIIE

Reprezint o afeciune specific sarcinii manifestat prin exacerbarea paroxistic a


tulburrilor neurovegetative de sarcin, caracterizat prin vrsturi repetate,
multiple, cu intoleran total de aport alimentar. Este o afeciune auto-limitativ
care dispare odat cu depirea primului trimestru de sarcin.

B. ETI B. ETIOLOGIE

Este necunoscut, fiind incriminate:

deficiena de vitamin B6
deficiene ale metabolismului proteic
excesul de secreie a hCG
hipotiroidismul
factori emoionali
reacii de hipersensibilitate.

C. PAT C. PATOGENIE

Vrsturile incoercibile determina apariia de tulburri hidro-electrolitice i


deficiene nutriionale. Aflat n imposibilitatea de a se alimenta, organismul
gravidei va utiliza ntr-o prim etap proteinele i lipidele endogene, la 34 zile
aprnd fenomene de caren proteic - cu utilizarea predominent a lipidelor,
tulburri ale ciclurilor metabolice energetice i apariia acidocetozei. Ulterior apar
tulburri parenchimatoase celulare care determin ireversibilitatea procesului,
ducnd, in absena terapiei, la deces.

D. D. FORME CLINICE

1. Ptialism, sialoree

Variaz de la sialoree discret pn la salivaii abundente (1000 ml/zi), izolate sau


asociate cu vrsturi.
2. Vrsturi gravidice (disgravidia emetizant)

Dup gravitate pot fi:

Vrsturi simple, rare, de obicei matinale, survenite pe stomacul gol. Nu


mpiedic alimentaia i nu altereaz starea general.
Vrsturi moderate - mai dese, suprtoare, survenite att pe stomacul gol,
ct i dup ingerare de alimente. Se nsoesc de greuri, sialoree i tulburri
senzoriale. Permit femeii s rein o parte din alimente i lichide, starea
general meninndu-se bun.
Vrsturi grave, incoercibile, caracterizate prin intoleran gastric complet
i fenomene de inaniie consecutiv i tulburri grave de metabolism.

E. E. EVOLUTIE / COMPLICAII

n evoluia disgravidiei sunt descrise trei etape care corespund unor stadii bine
individualizate:
1. Perioada I (de debut / reflex / de slbire)

Vrsturi repetate persistente, nsoite de efort, fcnd imposibil


alimentaia i hidratarea;
Slbirea progresiv observat prin cntrirea repetat care arat scderea
masei cu 300500 g/zi;
Constipaie;
Dureri epigastrice datorate spasmelor musculare;
Durat circa 810 zile.

2. Perioada a-II-a (de stare / a complicaiilor reversibile/ tahicardic sau febril)

Accentuarea vrsturilor, nsoite de eforturi violente;


Adinamie, astenie;
Scderea pronunat n greutate;
Tahicardie persistent (100120 bti/minut) febr;
Hipotensiune arterial;
Oligurie pronunat;
Hipoproteinemie i albuminurie;
Cetonemie (apariia corpilor cetonici n urin) - important pentru decelarea
tulburrilor metabolice;

Hipoglicemie;
Azotemie;
Scderea rezervei alcaline;
Hiponatremie, hipocloremie, hipocalcemie i carene vitaminice.

3. Perioada a III-a (terminal / a complicaiilor tardive ireversibile / nervoas)

ncetarea vrsturilor; toleran alimentar fr digestie;


Diaree;
Emaciere;
Agitaie intens;
Delir halucinatoriu, convulsii, polinevrit;
Oligurie pn la anurie, cu albuminurie intens;
Icter intens;
Tulburri de vedere (nistagmus, ambliopie, amauroz).
Femeia moare n 2448 ore, n colaps - n aceast perioad ntreruperea sarcinii nu
poate salva gravida.
Parcurgerea celor trei perioade evolutive nu este obligatorie. Remisiunea spontan
a tulburrilor digestive pn cel trziu la nceputul lunii a IV -a de gestaie este
foarte frecvent.

F. DIA F. DIAGNOSTIC

1. Clinic

Greuri, vrsturi, sialoree, aprute la o gravid, ncepnd cu 5-6 SA, n absena


unor suferine digestive anterioare.
2. Paraclinic

Important n special pentru perioada a II-a:

hemoconcentraia (hematocrit i VSH crescute)


acidoza (rezerva alcalin sczut)
dezechilibrele ionice (hipokaliemia, n principal)
cetonemia (corpii cetonici urinari dozabili).

3. Diagnostic de stadiu evolutiv prezentat anterior.


4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Apendicita, colecistita, gastroenterita acut, ulcerul gastric (anamneza


sugestiva pentru o suferinta digestiva)
Toxiinfeciile alimentare (ingestie recenta de alimente susceptibile de a induce
toxiinfectia alimentara)

Meningite, tumori cerebrale, rabia (varsaturi in jet, fara efort si fara a fi


precedate de greata)
Boala trofoblastic gestaional, sarcina multipl (ecografie)
Pielonefrita (leucociturie, urocultura pozitiva)

G. CO G. CONDUITA

1. Msuri generale

a) n ambulator:

Linitirea pacientei
Mese mici i dese bogate n carbohidrai i sczute n lipide. (Se vor evita
mirosurile puternice.)
Terapie psihologic (psihoterapie sau hipnoterapie)

b) Spitalizare (in regim de urgenta) in urmatoarele situatii:


Deshidatare sever i intoleran oral la lichide
Diselectrolitemie sever
Acidoz
Infecie
Malnutriie
Pierdere n greutate
Pacientele pot necesita nutriie parenteral pentru a menine o stare anabolic.

2. Tratament medicamentos

a) Izolarea gravidei de mediul familial sau de persoanele cu potenial influen


duntoare asupra psihicului
b) Sedarea sistemului nervos i diminuarea hiperreflectivitii uterogastrice

fenotiazine (+ antiemetic foarte eficace) - folosite doar pentru tratament de


scurt durat, din cauza riscului teratogen (medicament clasa C):
Clorpromazina, Proclorperazina, Tietilperazina
antihistaminice de sintez: Prometazina.
Ondansetron (antagonist serotoninic)
Metoclopramid
Droperidol
Antispastice: Papaverin, Scobutil
amestecuri
litice
frecvent
utilizate:
- fenotiazin (Plegomazin)

- antihistaminic
(Romergan)
- antispastic (Papavrin /
Scobutil)

i.m. 23 ml la 6h
sau n P.E.V.

acupunctura - pentru interceptarea reflexelor nociceptive;


combaterea hiperaciditii gastrice, aerofagiei i dispepsiei: bicarbonat de
sodiu, bismut subnitric, ulcerotrat, citrat de sodiu, poiunea Rivieri, anestezin
1% n poiune (efect antiemetic local).

c) Corectarea tulburrilor de metabolism i a carenelor vitaminice

Reechilibrarea hidroelectrolitic cu ser glucozat 5%, ser fiziologic 4000 6000


ml / 24h
Corectarea hipopotasemiei: clorur de potasiu soluie 2040 mEq/l (maxim 3
mEg/kgc/zi), sub controlul ionogramei sanguine / urinare, electrocardiogramei;
Combaterea acidozei: bicarbonat de sodiu (14%), THAM;
Combaterea deproteinizrii organismului: perfuzii de plasm i aminoacizi
(aminofuzin, trofazin);
Vitaminoterapia, n special vitaminele din grupa B (B 1, B2, B6) i vitamina C pentru compensarea carenelelor prin lipsa de aport i facilitarea corectrii
tulburrilor metabolice i energetice;
Hormonoterapia - n special hormoni mineralocorticoizi (favorizeaz resorbia
apei / electroliilor la nivelul tubilor renali);

3. Tratament obstetrical

Dac evoluia disgravidiei nu poate fi corectat i apare riscul evoluiei spre


perioada a III-a, se decide, ca ultim soluie, evacuarea sarcinii prin aspiratie /
curetaj uterin.

H. PR H. PROGNOSTIC

Tratamentul modern antiemetic i de reechilibrare a perturbrilor metabolice se


dovedete, de regul, eficace n formele severe.
Excepional este necesar golirea cavitii uterine pentru a prentmpina
evoluia fatal a afeciunii. Dup golire vindecarea este spectacular.
Sarcina nu este incluenat de ctre disgravidia precoce - nici chiar n formele
sale grave.

Gravida cu disgravidie precoce:


Disgravidiile sunt manifestri patologice determinate de evoluia sarcinii i care pot pune n
pericol viaa femeii.
n prima jumtate a sarcinii apar vrsturi simple, care nu altereaz starea general i dispar

dup luna a IV-a.


n cazuri patologice vrsturile sunt incoercibile, grave, asociate cu scdere ngreutate, stare
general alterat.
Culegerea datelor:
- vrsturi repetate, abundente,
- scdere n greutate 300 500 g/zi
- constipaie,
- scderea diurezei pn la 400 ml/zi
- alterarea strii generale,
- tahicardie
- facies zbrcit, buze arse, uscate
- tulburri nervoase, anurie
Probleme:
- alterarea nutriiei din cauza greurilor i vrsturilor
- deficit de volum lichidian din cauza greurilor i vrsturilor,
- team n legtur cu creterea riscului perinatal, anxietate
Obiective:
Gravida:
- s se alimenteze i hidrateze, s cresc n greutate,
- s nu prezinte semne de deshidratare, tulburri electrolitice i s nu prezin-te
corpi cetonici n urin
Intervenii:
- internarea n spital este obligatorie
- se explic importana spitalizrii permanente pentru prevenirea strii de acidoz,
- se menine o stare nutriional adecvat
- se identific deficitul de volum prin msurarea TA, observarea semnelor de deshidratare
- hidratare parenteral