Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de Caz Fondurile Europene Nerambursabile Chemente Amelia
Studiu de Caz Fondurile Europene Nerambursabile Chemente Amelia
Studiu de caz
FONDURILE EUROPENE NERAMBURSABILE
Bucuresti
2012
CUPRINS:
I.
Introducere
II.
Concluzii
V.
Bibliografie
I. Introducere
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de ctre Comisia European, al
cror scop este s acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, n
principal, regiunilor mai puin dezvoltate, n scopul de a consolida coeziunea economic i social n Uniunea
European.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economic i Social a
Uniunii Europene:
1. Convergena sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finanare pentru
regiunile care au PIB/capita sub 75% din media european.
2. Competitivitatea regional i ocuparea forei de munc. Statele pot solicita finanare pentru regiunile care nu
sunt eligibile pentru obiectivul Convergen.
3. Cooperarea teritorial european. Obiectiv tematic care sprijin adaptarea i modernizarea politicilor i
sistemelor de educaie, instruire i angajare a forei de munc.
Fondurile Structurale i de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele
financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre
regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale.
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) este fondul structural care finaneaz n principal
infrastructura, investiiile generatoare de locuri de munc, proiectele de dezvoltare local i ajutoarele pentru
intreprinderile mici si mijlocii. Dei a pastrat denumirea, a suferit o serie de reorientri strategice fa de
perioada 2000-2006.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) este instrumentul de tip structural, parte a
Politicii Agricole Comune, care contribuie la ndeplinirea obiectivelor de cretere a competitivitii agricole i
forestiere, de management agricol i mediu, de mbuntire a calitii vieii i diversificare a activitilor
economice n perimetre ce variaz de la zone rurale cu populaie redus pn la zonele rurale periurbane aflate
n declin sub presiunea centrelor urbane. FEADR inlocuieste FEOGA, instrument activ n perioada 2000-2006.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de
Pescuit, care se concentreaz asupra continuitii activitilor de pescuit i exploatare rational i protejrii
resurselor de pescuit, dezvoltrii de intreprinderi viabile n sectorul de pescuit, dezvoltrii i mbuntirii
calitii vieii din zonele dependente de pescuit. FEP a nlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea
Pescuitului (IFOP), care a fost lansat n anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru
perioada 2007 - 2013.
Fondul Social European (FSE) este fondul structural care promoveaz reintegrarea n munc a omerilor i
a grupurilor defavorizate, prin finanarea activitilor de formare profesional i asisten n procesul de
recrutare. FSE i-a pstrat denumirea i obiectivele din perioada 2000-2006.
3
Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinanteaz nu programe, ci mari proiecte n
materie de mediu, reele de transport transeuropene i domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii
proteciei mediului (eficien energetic i energie regenerabil, transport intermodal, transport urban i
transport public ecologic.
II. Date generale privind Fondurile Europene Nerambursabile
Fondurile Structurale i de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele
financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i
sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale.
Regulile generale privind Fondurile Structurale i de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul
Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care definete regulile generale
privind Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de
Coeziune.
Stadiul absorbtiei fondurilor europene
* Pentru situaia la 31.12.2009, alocarea UE este raportat la perioada 2007 - 2009, iar pentru
situaia la 31.01.2010, alocarea UE este raportat la perioada 2007 - 2010.
piaa muncii;
* consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de nvmnt i prin
activitile de conectare n reea a unitilor de nvmnt.
Prioritati: accent pe strategia Lisabona; training; ocupare; Capacitate Institutionala si eficienta
administrativa.
- Fondul de coeziune promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport trans-european;
protectia mediului (eficienta energetica, transport, transport non-rutier, transport public ecologic
etc.)
Prioritati: Infrastructura de mediu si transport; energie.
Zonele eligibile pentru finanare din Fondurile Structurale i de Coeziune
ACTIUNI COMPLEMENTARE:
- Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
- Fondul European pentru Pescuit
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creterea economic a
statelor membre ale Uniunii i de a conduce la reducerea disparitilor dintre regiuni. Ele nu
acioneaz ns singure, necesitnd asigurarea unei contribuii din partea statelor membre
implicate. Ele sunt co-finanate n principal din resursele publice ale statului membru, ns n
multe domenii este necesar i contribuia financiar privat, aceasta fiind ncurajat n cele mai
multe cazuri.
Programe operaionale sectoriale i regionale:
1. Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice
Prin POS Creterea Competitivitii Economice, se acord finanare IMM-urilor, ntreprinderilor
mari, autoritilor locale .a. pentru extinderea capacitii de producie, modernizarea
ntreprinderii; accesul instituiilor publice i IMM-urilor la internet i servicii conexe etc.
2. Programul Operaional Sectorial Transport
Prin POS Transport administraiile infrastructurii naionale de transport .a. pot obine finanare
pentru modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea msurilor necesare
pentru protecia mediului nconjurtor, modernizarea i dezvoltarea reelelor naionale de
transport, n conformitate cu principiile dezvoltrii durabile etc.
3. Programul Operaional Sectorial Mediu
POS Mediu acord finanare pentru proiecte- proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata,
managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, protecia naturii,
protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii pot fi organizaii nonguvernamentale, autoriti publice .a.
4. Programul Operaional Regional
Proiectele finanate prin POR urmresc, ntre altele, mbuntirea calitii vieii i a nfirii
oraelor, precum i cresterea rolului lor n regiune, modernizarea serviciilor sociale: coli, clinici,
servicii de intervenie n situaii de urgen etc. i pot fi derulate de autoriti ale administraiei
publice locale, organizaii neguvernamentale, companii private .a.
aceste fonduri se va adauga cofinantarea celor trei state partenere, potrivit tabelului de mai jos. 2.
Programul Operaional Comun Ungaria-Slovacia-Romnia-Ucraina. Exist o Autoritate
Naional n fiecare din cele 4 ri participante.
3. Programul Operaional Comun de Cooperare n bazinul Mrii Negre
Guvernul Romaniei a aprobat in sedinta din data de 4 iunie 2008 Programul Operational
Comun de Cooperare in bazinul Marii Negre, elaborat in parteneriat de cele 10 state participante
in program (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Turcia, Romania, Republica
Moldova, Rusia, si Ucraina,). Programul Operational Comun de Cooperare in bazinul Marii
Negre este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul European de Vecinatate si
Parteneriat si co-finantat de statele participante in program. Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (IPA) finanteaza participarea Turciei la acest program, ca stat candidat care desfasoara
negocierile de aderare la Uniunea Europeana.
Bugetul total, comun pentru intregul program pentru perioada 2007-2013, este de
18.863.479 Euro din care 17.305.944 Euro contributia Instrumentului European de Vecinatate si
Parteneriat (ENPI) si 1.557.535 Euro cofinantare nationala. Alocarea indicativa a fondurilor IPA
pentru finantarea participarii Turciei la program este de 1.000.000 Euro pe an pentru perioada
2007 2009 (va fi confirmata anual prin decizia financiara anuala).
4. Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013
Comisia Europeana a aprobat, in data de 10 iunie 2010, sistemul de management si control
pentru Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013.
Descrierea sistemului de management si control al Programului de Cooperare Transfrontaliera
Romania-Bulgaria 2007-2013, aprobat prin decizia CE nr. C(2007) 6331 din 18.12.2007, a fost
elaborata de catre Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si
Turismului, si transmisa Comisiei Europene, la sfarsitul anului 2008. Descrierea revizuita, in
conformitate cu cele mai recente modificari legislative si institutionale din Romania si Bulgaria,
a sistemului de management si control a Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania
Bulgaria 2007-2013, impreuna cu opinia calificata a Autoritatii de Audit, au fost transmise
Comisiei Europene in data de 17 mai 2010. Astfel, Programul poate primi plati intermediare din
Fondul European de Dezvoltare Regionala, de la Comisia Europeana. Peste 19 milioane euro au
fost primiti ca prefinantare, iar restul de 198 de milioane au devenit disponibili, in conditiile
transmiterii de cereri de plata catre Comisie, de catre Autoritatea de Certificare, ca urmare a
transmiterii cererilor de rambursare de catre beneficiari.
5. Programul de Cooperare Transfrontalier Ungaria-Romnia
Programul de Cooperare Transfrontalier Ungaria-Romnia 2007-2013 continu
programele de cooperare transfrontalier implementate n trecut n regiune (Interreg IIIA n
Ungaria i Phare CBC n Romnia) fiind implementat n cadrul unei structuri instituionale
9
11
Implementarea:
- Proiect tehnic
- Autorizatie de Constructie
- Dosare de achizitii
- Dosare de plati
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii..
II.Infintare ferma de vaci de lapte
Construire ferma de crestere a vacilor de lapte (100 vaci / hala cu suprafata de
aproximativ 1.800 mp) - dotata cu boxe de crestere a vacilor (15 vaci / boxa), dront furajare,
sistem de adapatori, sistem racleti pentru dejectii, fanar, sanitar personal si auto, imprejmuire, put
forat - apa, racord curent electric, cabinet veterinar, sala de muls - 10 vaci, sistem colectare
dejectii + platforma dejectii, platforma siloz, sursa
intangibila de apa.
Costul total eligibil al investitiei de
aproximativ 600.000 euro / ferma de 100 vaci, durata
maxima de realizare a investitiei este de 3 ani,
prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe.
Personal: aproximativ 4 angajati (veterinar, paznic,
personal ingrijire vaci, etc)
Achizitia vacilor NU este eligibila. Pretul unei vaci
este de aproximativ 1.500 euro.
Finantare nerambursabila: 300.000 euro
Avizele si documentele necesare:
- infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0141 Cresterea bovinelor de lapte
13
14
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii.
IV. Infiintare pensiune turistica rurala - 4 margarete:
Construire pensiune turistica cu 10 camere pentru cazare - dotate corespunzator cu
mobilier, tv, telefon, internet, aer conditionat, sala de mese aferenta, bucatarie dotata
corespunzator, living, receptie, vestiare si spatii personal, depozite alimente, spalatorie lenjerie camere, centrala termica, piscina, sala de fitness, sala jocuri recreative, amenajare spatii verzi,
teren sport, loc de joaca pentru copii, parcare masini, pubele gunoi, imprejmuire teren, put forat
apa, racord energie electrica.
Costul total eligibil al investitiei este de 400.000
euro, durata maxima de realizare a investitiei
este de 3 ani, prevazuta cu decontarea
cheltuielilor in 5 transe.
Personal: aproximativ 8 angajati (cameriste,
bucatar, ospatar, receptioner, ghid turistic,
paznic, ingrijitor spatii/echipamente, responsabil
piscina/fitness, etc)
Finantare nerambursabila: 200.000 euro
16
Documentatie proiect:
- studiu fezabilitate
- plan afacere
- cerere de finantare
- declaratii
Implementarea:
- Proiect tehnic
- Autorizatie de Constructie
- Dosare de achizitii
- Dosare de plati
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii.
IV. Concluzii
In cocluzie, putem spune ca aceste programe sunt facute de Uniunea Europeana special pentru
tarile subdezvoltate, astfel incurajandu-le sa investeasca si sa creasca din punct de vedere
economic. Desii aceste fonduri nu sunt usor de accesat, fiind nevoie de cunostinte foarte bune in
domeniu, dar si un plan de afaceri foarte bine pus la punct, totusi nu este imposibil, dupa cum am
prezentat in cele patru cazuri de mai sus, este nevoie ori de ajutor de specialitate, ori de
informatii sit imp pentru ati creea singur propria afacere.
In Romania aceste fonduri nu au fost folosite la nivel maxim, putini dorind sa investeasca in
aceasta perioada de criza. Sa nu uitam faptul ca Europa trece printr-o perioad de transformare.
Criza a anulat ani de progrese economice i sociale i a pus n eviden deficienele structurale
ale economiei Europei. ntre timp, lumea evolueaz rapid, iar provocrile pe termen lung
(globalizarea, presiunea exercitat asupra resurselor, mbtrnirea) se intensific. UE trebuie s
se ocupe acum de propriul viitor.
Programele actuale si viitoare:
Programele actuale (2007-2013)
Oportunitati de finantare active:
- Ghidul complet al fondurilor europene in anul 2011
17
18
V.Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
http://eufinantare.info
http://www.fonduri-euro.ro
http://www.esimplu.ro
http://www.international.asm.md
http://www.huro-cbc.eu
http://www.mdrl.ro
http://www.euractiv.ro
19