Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coloana Vertebrala - Deficiente (Metode de Tratament)
Coloana Vertebrala - Deficiente (Metode de Tratament)
postinflamatorii.
* lordoze de sinergie dinamica rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii
trunchiului (atoniile abdominale din rahitism, tumori).
LORDOZA FIXA:
Este dureroasa in general si apare in urmatoarele circumstante:
* la adolescenti;
* post-traumatic ;
* secundar dezechilibrelor sacro-coccigiene;
* prin alunecari ale vertebrelor.
LORDOZA STATICA (PROFESIONALA):
Poate apare si in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare. Deasemenea o putem
intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte.
LORDOZA DINAMICA:
Aceasta forma clinica are etiologie patologica, neurologica, si distrofica: rahitism,
tulburari digestive, tumorale (abdominala), fiziologica (sarcina).
ANATOMIE PATOLOGICa
Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura
lordotica cervicala.
In regiunea lombara, bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce pe
orizontala. Abdomenul proemina inainte, iar membrele inferioare sunt intinse din
genunchi sau cu genunchii in hiperextensie (genum recurvatum).
Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor
produce leziuni de uzura.
Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau
cand este localizata in regiunea dorsala.
Dupa Vadervael, statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei,
scurtand spinalii, ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciunea
axtensorilor. O cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa in
miscarea de abductie a membrelor, -450 pentru articulatia coxo-femurala si 900 pentru
articulatia scapulo-humerala, iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze.
Lordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin
ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor, pornind de
la o amplitudine medie, nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice.
Prin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza
atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte:
* Abdomenul inainte (cifoza dorsala);
* Spatele inapoi (cifoza dorsala);
* Capul inainte (lordoza cervicala).
Pe de alta parte, miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si de extensie a coapselor
peste o anumita limita, nu se poate face decat cu compensare lordotica.
Muschii spinali, extensori ai coloanei vertebrale, am vazut ca produc lordoza, in
compensare - cifoza. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali (sistemul
tranzversospinos), ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde
rezulta ca la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze.
S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitate
posterioara impreuna cu celelalte doua: lombara si cervicala. Incercand sa intindem
picioarele din genunchi, din pozitia sezand, acest lucru nu este posibil decat prin stergerea
curburii lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara,
aceasta nu se poate face decat indoind usor picioarele din genunchi.
S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si
superioare.
Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi
lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 si chiar 4 lombare.
Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibila in cazurile
urmatoare:
* Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. Miscarile nesustinute anterior
trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina.
* Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii,
lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinerea este facuta
numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare.
* Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischiogambierilor;
* Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea
lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori.
* Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare.
* Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati.
Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale si
util societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea
recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont
permanent de obiectivele ce se urmaresc.
In aplicarea posibilitatilor medicale de recuperare vor trebui luate in considerare:
1. tipurile de leziuni, anumite deficiente, infirmitati sau diformitati pot fi hotaratoare in
perspectivele individului in ceea ce priveste orientarea sa profesionala cat si insusi gradul
sau de recuperare.
2. Interesarea sau nu a sistemului nervos central. Aceasta priveste capacitattea de
participare activa la procesul de recuperare.
3. Constitutia individului (cuprinde atat dezvoltarea sa fizica cat sicalitatile sale psihice).
Pentru un larg proces, cum este procesul recuperarii, aceste date sunt absolut necesare si
adaptarea depinde mijlocit si direct proportional de calitati.
4. Precocitatea tratamentului. Este de la sine inteles ca recuperarea este cu atat mai usoara
si mai favorabila cu cat tratamentul este inceput mai devreme, dupa instalarea deficientei.
Pe de alta parte acest lucru va preveni instalarea atrofiilor musculare, a redorilor
articulare, a deficientelor metabolice si atulburarilor psihice interne infirmitatii; pe de alta
parte procesul de refacere, de corectare sau de recuperare functionala, este mai usoara in
primele faze.
Bolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in trei categorii:
1. Bolnavi, deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa un tratament
chirurgical, ortopedic sau medical, au nevoie de recuperarea integritatii functionale cu
mijloace fizico-terapice.
2. Bolnavii care au o infirmitate stabilizata,congenitala sau din timpul vietii extrauterine.
Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si a serviciilor psihologice, de
invatamant, profesionalizare.
3. Bolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicala
functionala in mod regulat si intermitent.
Recuperarea medicala a deficientilor fizici se face cu ajutorul mijloacelor fizice, ceea ce
in general se numeste fizioterapie.
Arsenalul medicamentos, mijloacele chimice sunt doar ajutante folosite pentru inlaturarea
durerii sau a spasmului, fie in cresterea vitezei de conducere nervosa, a diminuarii
miscarilor nedorite, a cresterii capacitatii de contractie a muschilor sau pentru a favoriza
cresterea somatica, dezvoltarea nervoasa superioara.
TRATAMENT BALNEOFIZIOTERAPIC
ELECTROTERAPIA:
Are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile si
contractile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a supliza
masa, latura si ligamentele retractate si sclerozate (Ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%,
ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau
calcefierile anchiloze ale artrozelor secundare.
Contractarile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai
pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj iar hipotoniile musculare de termoterapie,
algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari).
Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia
electrica, faradizarea, curentii diadinamici, razele ultraviolete, si ultrasunetele.
HIDROTERAPIA:
Balneoterapia este rareori folosita singura in deformarile coloanei vertebrale.
Putem vorbii de cure balneokinetoterapeutice, adica de proceduri de kinetoterapie
aplicate in bazine cu apa dulce sau crbogazoasa. Avantajele acestei metode constau in
actiunea fizica a apei de a descarca miscarile in mare parte, de actiunea gravitatiei.
De asemenea apa opune o rezistenta la miscare, cea ce face sa partea izometrica a
contractiei sa reprezinte mai mult din miscare, crescand astfel tonusul muscular.
La aceste actiuni se mai adaoga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii si
efectele tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. In cazul apelor
carbogazoase este de adaugat efectul binefacator al sarurilor si bulelor de gaz degajate.
De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. Noi insistam
asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilactic preparator al
deformarilor:
* inotul
* gimnastica respiratorie.
Inotul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras, spate, fluture, delfin). Este un
excellent mijloc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de
dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui.
Gimnastica respiratorie, in apa se face sub forma de inot sau programme specializate.
Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie,
membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la
picioare. Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza
autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii
vitale.
1. Sistemul intertransversal, formeaza o masa comuna, care spre cutia toracica se imparte
in trei coloane musculare. Aceste coloane sunt:
* coloana mediala - cu un spinal;
* coloana mijlocie - cu un lung al santurilor vertebrele;
* coloana laterala - cu un ilio-costal.
2. Sistemul interspinal, cuprinde sase perechi cervicale, trei trei-patru perechi toracale si
patru perechi toracale.
3. Sistemul transverso-spinal, cuprinde:
* semispinali (multifizi);
* muschii rotatori.
4.Sistemul spino-transversal, cuprinde:
* muschiul aplenius al capului si al gatului;
* muschiul supracostal (transverso-costali) sunt 12 perechi, se gasesc in partea
posterioara a toracelui.
INERVATIA MUSCHILOR:
1. M. trapez este inervat de nervii cervicali si de nervul accesor (XI);
2. M marelui dorsal este inervat de fibrele provanite dinnervi cervicali, care formeaza un
nerv propriu, numit nervul marelui dorsal;
3. M micul dintat posterior-superior, de catre nervii intercostali (I-V);
4. M. micul dintat posterior-inferior care este inervat de ramurile nervilor intercostali
(IX,X, XI, XII);
5. M. jghiaburilor vertebrale sunt inervati de ramurile dorsale ale nervilor dorsali.
Sistemul intertransvarsal este inervat de nervii intercostali.
Sistemul interspinos este inervat de nervii spinali.
Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali.
Sistemul spino-transversal, muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali cervicali.
VASCULARIZATIA MUSCHILOR
ARTERE:
Muschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara.
* posturi fixe mentinute, utilizindu-se perne, suluri, spatarul scaunului, peretele, pentru
corectarea hiperlordozei lombare.
* exercitii de corectare posturala axate pe constientizarea inclinarii pelvisului pentru
delordozare ;
2. Cresterea flexibilitatii coloanei (mobilitatea coloanei este limitata mai ales in zona
lordozata) prin :
* metoda Klapp, cu pozitii lordozante
* tehnica Cotrel (cea mai folosita in prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare cit
mai intinse, membrele superioare intinse pe linga urechi ; se intinde intregul corp, apoi
treptat se extind bratele, corpulse lordozeaza, membrele inferioare se extind din solduri
(arcuite pe extensie cit mai mare). Apoi, un membru superior se duce inapoi spre sold,
care se extinde; celalalt membru superior ramine linga ureche (vezi figura 9-7 din anexa)
* elongatia Cotrel este o autotractiune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit
dorsal, un capastru de tractiune cervicala, de la care o coarda trece pe dupa un scripete
indreptindu-se spre picioare, de care se fixeaza. Intinderea completa a membrelor
inferioare ve intinde coloana (vezi figura 9-10 din anexa).
3. Cresterea fortei musculare :
* Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practica de obicei ridicarile de
trunchi cu genunchii flectati, pentru intarirea dreptilor si oblicilor.
* Tonifierea fesierilor mari
* Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :
o din decubit ventral se executa gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare
(pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),
o ridicarea ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara ;
o ridicarea membrelor ipsilaterale tonifica musculatura unilaterala paravertebrala
respectiva
Alte exercitii sunt :
1. EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI DORSALE.
1. Din decubit dorsal, cu muschii flectati si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept
si se revine la pozitia de plecare.
2. Din pozitie sezand, inclinati laterale si rotiri ale trunchiului;
3. Din pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare
(alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din coaste;
4. Din pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.