05.10.

10
Curs

Kinetologie

Curs cu Dr Aura Bota

Kinetologia include un nucleu de informatii
este stinta teoria generala a miscari
Domenii in care putem introduce miscarea
- in scoala
-timp liber
-independenta functionala
-competitional
-profesional
Note de curs Aura Bota
Referat cu tema la alegere (din miscare a corpului, de obezitate etc. ) 4,5
pag pana in dec , se poate si la pc

12.10.10
Curs

Kinetologie

Obiect de studiul, arii de investigatie, relatii cu alte discipline de studiu

Activitatiile motrice- parte integrata a naturii noastre umane, sub forma
miscarilor reflexe, spontane sau dimpotriva , complexe elaborate, toate marcand
existenta normala a individului.
Sarcinile zilnice reclama un anumit tip de efort fizic, sanatatea noastra depinde de
practicarea sistematica a exercitiului fizic , iar uneori reusim sa ne exprimam doar
prin gest sau prin dans.
Ipostazele activismului fizic conturarea unei stinte a domeniului nostru,
capabila sa explice, sa elaboreze modele si teorii predictive a caror valabilitate se
poate demonstra prin practica.
M.Epuran este primul specialist care circumscrie toate ipostazele activismului fizic
uman in sintagma activitati corporale, studiate de stinta activitatilor corporale.
Autorul apreciaza ca fiecare dintre acestea are finalitate proprie

Activitati : ludice(jocul dinamic la copii) , gimnice(tip analitic fragmentar) ,

agonistice(intrecere, lupte), recreative(tot ce are leg cu timpul liber) si
compensatorii(recuperare)
Noi numim activitati motrice si americari numesc kinesiologia ca domeniu stintific si
academic
Kinetologia cuprinde nucleul de inf comun
Orice teorie semnifica un anumit moment al cunoasteri stintifice, o anumita gandire
Provacari:
- inoirea, regandirea procesului educational
- promovarea sanatati si recuperari prin miscare este un element care
intereseaza domeniul educational sanitar :
- profilaxia diferitelor afectiuni
- recuperarea diferitelor plagi
toate
- mentinerea unei eficiente crescute in mediile
profesionale
aceste
pun accentul pe masurile de preventie
Preventia inseamna pastrarea stari de bine ( WELLESS) posibila prin :
- screeninguri medicale periodice
- indentificarea factorilor de risc pt sanatate
- echilibru psihic si bun managment al stresului
- consiliere in cea ce priveste nutritia si pastrarea greutati corporale
optime
- th-ci de socializare care previn alienarea
- angajarea sistematica in programe de exercitii fizice
- redefinirea sportului
- cresterea capacitati de expresie si de comunicare

Obiectul de studiul
Priveste doua aspecte importante

- exercitiul care implica efort fizic

- miscari eficiente performante

Exercitiul fizic = 3 situatii particulare

- exercitiul ca mijloc de pregatire , pt obtinerea perfomantei
- exercitiul ca mijloc de mentinerea sanatati organismului
- exercitiul ca mijloc de recuperare a functiilor deficitare
- exercitiul terapeutic, mijloc de recuperare a functiilor
Miscarile performante includ 2 categori distincte :
- elementele si procedeele technice din ramurile de sport
- insusirea deprinderilor insusite in procesul dezvoltariDEVELOPMENTAL
SKILLS

Relati kinetologiei cu alte discipline de studiu

Stinte

biologice
psiho-sociale
umaniste
exacte
tendinta de fragmentare a sub-disciplinelor de diferentiere si specializarea lor

19.10.10
Curs

Kinetologie

Denumiri ale stintei domeniului

- studii de miscare umana termen introdus de John Whiting in ani 70 si
adoptat in SUA, Australia si cateva tari europene
- stiinta miscarii umane termen utilizat in Europa (ani70), adecvat in special
pt aspectele biofizice ale miscarii, dar mai putin pt cele socioculturale, in care inf-a
se desprinde si prin alte metode decat cele stiintifice traditionale
- stinta ed f si sportului termen aparut in anii 60, include problematica celor
doua tipuri de activitati, bine statuate la acea data
Termenul de stinta ed f si sportului a inceput sa fie tot mai putun folosit
datorita limitarii sale la cele doua forme ale sale
- stinta activitatilor corporale- ( M.Epuran 1969), care reuneste dtudiul
activitatilor gimnice, agonostice, de losir, ludice si compensatorii
- stinta sportului termen generic utilizat in Germania in special, mult mai
accesibil marelui public, dar mai ingust ca arie tematica
- kinetologie este termenul utilizat extensiv in America de Nord, ce
recunoaste cunoasterea prin studiu si cercetare, cat si cunoasterea dobandita prin
experienta miscarii. Termenul apare in titulatura departamentelor si a facultatilor de
profil
- stinta activitatii motorii
- kinantropologie
DOMENII ALE EXPERIENTEI CORPORALE
Scimbare, varietate, diversificare, in functie de epoca
Fiecare etapa presupune alte forme de angajare in activitati fizice
Corpul nu mia este considerat o structura inerta, un ambalaj, ci o conditie a insasi
existentei, un instrument eficient sau rafinat, al carui potential motric rep conditia a
functionalitati functionari sale.
Inventarul doeniilor in care activitatea fizica este prezenta , avand un rol important
in contextul social

educational
competitional
al sanatatii
al timpului liber
profesional
al expresiei si comunicarii
al independentei functionale

Domeniul educational
Odata cu recunoasterea valorilor transmise subiectului prin intermediul
activitatilor fizice, domeniul educational si-a deschis larg portile spre acest tip de
experiente
Organizatiile profesionale, profesionistii din domeniul sanatatii, educatorii si
chiar parintii au reusit s impuna ideea conform careia copiilor( in special) tr sa li
se asigure o educatie fizica de calitate
O persoana educata din punct de vedere fizic este o pers care parcuge un proces in
care se imbina invatarea miscarii si invatarea prin miscare
Concret aceasta persoana:
- si-a insusit deprinderi motrice variate , care ii dau posibilitatea sa se
angreneze in diferite activitati fizice/sportive
- are o buna conditie fizica ( un bun nivel al fitness-ului)
- participia sistematic la activitati fizice/sportive
- cunoaste benificiile exersarii fizice
- si-a insusit si promoveaza valorile unui stil de viata de activ
SFERA INDEPENDENTEI FUNCTIONALE
Cuprinde toate actiunile care privesc deplasarea independenta, deprinderi casnice,
de igiena personala, de procurarea alimentelor si de hranire, de deplasare cu
mijloace de transport etc
In cazul iun care un subiect nu ar mai fi in stare sa real toate cele de mai sus ,
specialistii in kinetoterapie ii pot ajuta
Deprinderi functionale, sub forma comportamentelor-tinta, care se regasesc in str
act-lor zilnice care fac obiectul proceselor de re)invatare, recuperare, corectare si
integrare in str-ri operationale
Activitatile zilnice( activities of daily living) care presupun sarci uzuale,
reprezinta un sistem de referinta pe care specialistii terapeuti il utilizeaza pt a
evalua starea functionala a unei persoane.
Acest demers este util ptpers varstnice, bolnavii cronici, ei cu afectiuni
psihice si pers cu deficiente motorii.
Tip de deprinderi

- deprinderi de igiena personala si de autoservire ex: spalare, barbierire,pieptanare,

imbracare-dezbracare, legarea sireturilor, punerea si scoaterea ortezei sau protezei
- deprinderi de alimentare ex: utilizarea tacamurilor si veselei, ingestia alimentelor,
lichidelor si a medicatie
- controlul mediului ex: aprindere-stingerea luminii, fixarea temperaturii, utilizarea
radiolui, tv etc
- deprinderi de comunicare ex: vorbire, scriere, utilizarea tel, pc etc
- deprinderi asociate praticarii exercitiilor fizice( de timp liber si in forme organizate)
ex: deprinderi motrice sportive, de orientare in natura, deprideri de igiena a
echipamentului
- deprinderi casnice ex: cumparaturi, curatenie, pregatirea mesei
- deprinderi profesionale ex: specifice fiecarei profesii
Perfomanta exista numai cand rez se afla intr-un raport corespunzator cu
capacitatea individului
Domeniul timpului liber
- este unul dintre cele mai dinamice marcand in ultima vreme o diversificare fara
precedent a ofertelor de praticare a exercitiilor fizice
- cand timpul liber este destinat unor activitati recreative, compensatorii,
socializante, de dez a personalitati, se poate discuta depre activitati de loisir, ca
termen generic adaptat.
Misiunea specialistilor din domeniu, instructori, monitori, antrenori personali, este a
consilia si orienta interesul populatiei catre diferitele forme de exersare fizica, in
concordanta cu optiunile, necesitatile, sau motivatia acesteia.
Domeniul expresiei si comunicari prin miscare
Modalitatea eficienta in afirmarea personalitatii umane, intr-o societate care
promoveaza cultura imaginii, cu o amploare fara precedent.
Activitatile de expresie corporala, ca gen specific al activitatilor motrice, sunt cele
care ar tr utilizate mai mult, in directia formarii capacitatii de a transmite un mesaj,
o idee
Comunicarea non-verbala presupune comunicarea unei inf codificate si transmise
prin postura gesturi, mimica, actiuni si infatisarea subiectului, in ansamblu
In conditiile in care comunicarea umana este gestionala in proportia de min 60 la
suta de canalul non-verbal, este important sa depasim inhibitia care cenzureaza
exprimarea prin limbaj corporal si sa cream premisele libertatii de actiune prin dans,
improvizatie, euritmie
Activitatile de expresie si comunicare corporala au rol in informarea laturii estetice a
personalitatii noastre
Acestea tr introduse in continutul formativ al tinerei generatii

26.10.10
Curs

Kinetologie
DOMENIUL SANATATII

- este profund influentat de efectele exercitate prin praticarea exercitiilor fizice.

Omul este in primul rand o fiinta biologica, ale carei componente structuralfunctionale (aspect somatic, nivelul marilor functii, rezerve energetice, resurse
psihice) sunt in mod general si specific dependente de exersare fizica
Exersarea pt imbunatatirea fitness-ului este de fapt exersarea pt
sanatate intruncat activitatile fizice sonstituie un stimul direct al dez-rii morfofunctionale, ca premisa a starii optime de sanatate.
O solicitare adecvata din punct de vedere cantitativ si calitativ, conduce la
modificari semnificative:
- tonifierea musculaturii
- cresterea volumului sitolic si respirator
- scaderea frecventei cardiace in repaus si efort
- atitudine corporala corecta
- imbunatatirea calitatii proceselor de reglare neuro-musculara
- cresterea capacitatii functionale a neuronilor in ariile motorii corticale, iar la
copil mic, imbogatirea ramificatiilor sinaptice din str-rile nervoase centrale
Statiticii a org mondiala de sanatate arata ca 60-85 la suta din populatia adulta
este inactiva si in situatie de risc pe termen lung
In aceste conditii, domeniul nopstru tr sa isi asume cu multa vigoare rolul de
promotor al starii de sanatate, pe de o parte prin competentele complementare ale
absolvetilor ( profesori kinetoterapeuti, antrenori) si pe alta parte prin impunerea
unor programe- cadru profilatice, pe cat de varsta, in directia realizarii obiectivelor
specifice ariei de competenta a specialistilor
Multe dintre tarile dez-te (SUA) au initiat proiecte legislative care vizeaza prioritatile
politicii de sanatate pana in anul 2010, printre aceste prioritati, cel putin doua
privesc necesitatea angajarii populatiei de toate varstele in activitati fizice si
anume: - reducerea cu 20 la suta celor care nu efectueaza efort fizic
- cresterea cu 30 la suta a celor care se angreneaza
in astfel de activitatii cel putin 30 min pe zi
Domeniul profesional
Ergobomia- disciplina specializata in imbunatatirea eficiantei si sigurantei in
mediul profesional
Aceasta aplica informatiile din psihologie, fiziologiea efortului, anatomice,
biochimica, etc in studiul solicitarilor pe care diferentele profesii le exercita asupra
subiectilor.

Programele includ analiza urmatoarelor aspecte- pozitii defectuase, contarctii

excesive, miscari repetitive.

NOTIUNI DE BAZA IN KINETOLOGIE

MISCARE
MICARE BIOLOGICA
MOTOR
MOTILITATE

MOTRICITATE
-acte
- actiuni
- activitati motrie
APTITUDINE MOTRICA

PSIHO- MOTRICITATE
MOTRICITATE

CALITATE MOTRICA
CAPACITATE MOTRICA

MOTRICITATE
PERFORMANTA MOTRICA

SOCIO
ETNO -

Motricitate ( miscare propriu-ziza)

- insusire a fintei inascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul ap locomotor la
stimuli ext si int printr-o miscare
- ansamblu de acte si actiuni efectuate pt intretinerea relatiilor cu mediul natural si
social
- caracteristica globala(caracteristica proprie motrica globala) ce cuprinde
ansamblu de procese si mecanisme prin care corpul sau segmentele sale se
deplaseaza prin contractii tonice- fazice sau isi mentin o anumita pozitie prin
contractii izotonice sau statice
Elementele de structura ale motricitatii
- actul motric, actiunea motrica, activitatea motrica
ACTUL MOTRIC= microstructura miscarii - cel mai simplu element de miscare cere
imbraca forma reflexa instinctuala care este executat pt adaptarea imiedata a
subiectului sau pt construirea unei actiuni motrice ex: o miscare de pompare a
mingii de sol, scoaterea cheiilor din buzunar, retragerea maini cand te atingi de
ceva incins etc.
ACTIUNEA MOTRICA mezo structura - ansamblu de acte motrice prin care se atinge
un scop imediat, unic sau intergrat intr-o activitate motrica , (mai multe acte
motrice definesc actiunea motrica) ex: mersul, alergarea, saritura, aruncarea,
prinderea ,toate elementele sau procedeele th din toate ramurile de sport .
Spre deosebire de actul motric actiunea motrica presupune intergrarea si
analiza factorilor cognitivi, cinematici, si energetici ai miscari
ACTIVITATEA MOTRICA- macro structura ansamblu de acte si actiuni, grupate in
sistem pe baza unor ideii, reguli, forme de organizare, avand ca rezultanta
adaptarea pe termen lung al organismului ex: activitati motrice formative=
activitatea sportiva, kinetoterapia, ed fizica, antrenament fizic, jocul copiilor,

08.11.10
Curs

Kinetologie

Situatia motrica = rep un ansamblu de date obiective si subiective care definesc

executia de catre subiect a unei actiuni motrice, unui element th-c
Caracteristici spatiale ale miscarii, ale obiectelor , nr de participanti implicati in acea
miscare sau element, notiuni de regulament ,
In plan subiectiv = motivatia subiectiilor, perceptia subiectilor, acesteptarile
acestora, motivatie, trairii, etc.
Situatia motrica imbraca 2 forme :

a) situatia psihomotrica

b) motrica
a Situatia psihomotrica se caracterizeaza prin actiunii izolate , in care subiectul , nu
comunica in plan motric nici cu coechipieri nici cu adversarii,
Ex = majoritatea fazelor , procedurilor kinetoterapeutice in care subiectul executa
strict cu potentialul propriului corp
- majoritatea probelor din atl , aruncari, sarituri, probele de aruncari , in care
atletu actioneaza
singur
- gimnastica
- inotul , halteroferia
In ed f. moderna dar si in kinetoterapie accentul este clasat pe elementele de
stimulare : - gradul de incordare si relaxare, coordonarea segmentelor, controlul
postural segmentar , perceperea ritmului, stimularea permanenta a smtului
kinestezic toate sunt elemente psihomotrice
Psihomotricitatea exprima reunirea functiei motrice si mentale care vizeaza
raportul subiectului cu propriu sau corp
b situatia sociomotrica = presupune existenta unor interoactiuni motrice cu
partenerii si/ sau cu adversarii - comunicarii motrice (cooperari cu partenerul),
- contracomunicari (act comune )
In jocul bilateral nu se real o suma aritmetica a actiunilor fiecarui participant , si o
reconversie originara a comportamentului acestora in functie de prestatia
coechipierului sau adversarului
Ex

- pasa pe o poz viitoare a coechipier,

Clasificarea sporturilor
de echipa : pe locul 1Rugby2, Hochei, 3 Fotbal,4
Handbal,5 Baschet,6Volei
de contact : lupte, judo, box, carate, scrima, tenis
Etnomotricitatea = exprima caracteristicile unor act motrice in functie de mediul
cultural de provenienta, traditii, unor anumite comunitati
Ex:
- haca (dans ritualic care exprima curajul, tenacitatea)
- dansurile populare
Capacitatea motrica
Inseamna volum, posibilitate,
Posibilitatea unui ind de a reusi intr-o sarcina sau profesie
Exprima ansamblul posibilitatiilor de miscare inascute sau dobandite prin care
subietul rel eforturi cu diferite str-ri si dozari
Este o suma de miscare
a) Componente stabile =
- aptitudini motrice, calitati motrice str-ri
operationale, cunostinte,
experienta, componente pe
cre subiectul se poate baza

- motivatia si starile emotionale care pot

favoriza,limita,bloca,
exprimarea componentelor stabile
b) Componente de stare (de moment)=
Cap motrica in ontogeneza se imbogateste si se restructureaza, evolutia sa este asccedenta dar exista si momente de stagnare sau de regres determinate de
componentele de stare
Cap motrica tr intotdeauna demonstrabila si este demonstrabila (prin teste)
Fitness
Este o stare de bine (capacitatea de a fi si de a ne mentine in forma)
Repr un set de atribute prin care subiectul face fata solicitarilor fizice si functionale
zilnice , in raport cu conditia s-a biologica, si psihologica, rep stare de bine
solicitarilor,se reduce riscul imbolnavirilor, acticitati de performanta
Fitness= conditie fizica
Exita 2 tipuri de fitness :- fitness propriu ziz( fizicalfitness) =componentele sale:
rezistenta cardiovasculara, musculara, mobilitate-suplete, forta, compozitie
corporala
-fitness motor = posibilitatea unui ind-d de a executa o actiune
motrica cu caracteristicile unei deprinderi performante , componentele salecoordonare segmentara, viteza, agilitate, echilibru, timp de reatie, putere

09.11.10
Curs

Kinetologie

Amptitudinea motrica
Rezuma o insusire fizica sau psihofizica prin care un subiect este capabil sa real-ze
un anumit tip de activitate cu rez-te supra medii, ca rata de progres si ca nivel
maxim posibil
Calitatea motrica
Posibilitatea unui subiect de a re-za miscarii cu indici de foarta , coordonare,
rezistenta, etc
Performanta motrica

Esre rez-tul pe care un subiect in real-za , prin utilizarea unui anumit test
Este un rez-at pur si simplu
Este expresia capacitatii motrice la un moment dat
Aspecte biomecanice ale miscarii umane
Biomecanica- sursa de inf-tii pt domeniul kinetoterapeutic
Cu o istorie care incepe acum doua mii de ani, in vremea lui Aristotel,
biomecanica s-a constituit ca disciplina distincta care aplica legile mecanicii, ale
fizicii, in general, sau pe cele ale ingineriei, in analiza si cercetarea
miscarii .................
Galileo Galilei spunnea: Natura se scrie simboluri matematice anticipand
transcrierea fenomenelor biologice si mecanice in expresii si formule exacte, ce dau
consistenta studiului analitic al miscarii.
Definitii pt biomecanica:
- studiul fortelor care actioneaza asupra si in int organismului si al efectelor
acestora asupra dimensiuniilor formei, structurii, dar mai ales miscarilor corpului
Modele, planuri si axe de miscare
Miscarile sunt extrem de variate :
- modele uniplanare (extrem de rare) - miscari care se real-za intr-un
singur plan ,
- modele multiplanare, tridimensionale:
- miscarile de translatie( fiecare parte a corpului se
deplaseaza dintr-un
punct in altu pe aceasi
directie ex- patinaju, shiul coborare oblica sau
directa
- miscarile de rotatie (miscarii care au loc in jurul unui ax,
si
- miscarile combinate- miscarii in care corpul in ansamblu
translateaza
ca urmare a rotatiei segmentelor in
articulatii
Org-l uman este considerat un sitem cinematic conectat in lant, in care miscarea
unui segment antreneaza miscarea/repozitionarea altor segmente
Miscarile segmentelor
- planu sagital
- planul frontal
- planul transversal
Axele de rotatie

executantului si

sunt reprezentate de:

- articulatiile corpului
- diferite obiecte (bara fixa)
- anumite linii imaginare din int corpului sau situate intre corpul
un alt corp

Modelele (pattern-urile) de miscare

- postura
- locomotie
- manipulare
Modelul teoretic de analiza a miscarii
MISCAREA
STABILIREA SCOPULUI
CONDITII ANATOMICE
CONDITII EXTREME

CONDITII MECANICE
PRINCIPII BIOMECANICE

PERFORMANTA-EVALUARE, VALORIFICARE
Etapele in analiza unei miscari din punct de vedere biomecanic:
- Stabilirea scopului- Indentificarea si descrierea miscarii- tr sa descriu tipul de miscare,
descrierea pozitiei de start, a pozitiei finale, directia actiunii in fiecare articulatie,
durata, coordonarea si ritmul in actiunile .......................................
- Indentificarea conditiilor anatomice, mecanice si de mediu presupune
cunoasterea dimensiuni corporale, procentajul de tesut adipos, indetificarea tipului
de fibra musculara , puncte de insertie, a unghiurilor anatomice particulare etc
mediul extern caracterizeaza miscarea prin caracteristicile climatului,
terenului, regurilor de arbitraj, prezenta adversarului
- Stabilirea principiilor biomecanice de executie face ca miscarea complexa a
org-lui sa poata fi redusa la elemente mai simple, dar esentiale...............
- Avaluarea si valorificarea datelor , profesorii, kinetoterapeutii, antrenori si
specialisti in argonomie pot valorifica sau imbunatati miscarea numai intelegand-o
corect si deplin (cauze, efecte, influente, restrictii).

Factori determinanti ai miscarii:

- forte externe, forte interne, dificultatea,
inertia
Fortele externe sunt factori care se opun miscarii corpului ele fiind descrise
de legile mecanicii newtoniene
Forta este o marime vectoriala ......................
Fortele care actioneaza cel mai frecvent= f gravitationala, f de reactie a
sprijinului, f de frecaqre,
f de tip
impingere sau ridicare
Forte interne
23.11.10
Curs

Kinetologie

Greutatea corporala este un indicator mai putin apreciat in starea de sanatate , de

aceea in studiile privind starea de nutritie, inlocuieste frecvent indicatorul greutate
corporala
Tipurile constitutionale
Tipul constitutional (somatotipul) ofera cea mai buna descriere pt clasificarea formei
corpului uman
In mare masura aceste tipuri sunt determinate genetic
- tipul endomorf tesut adipos bine reprezentat, str globuloasa a corpului,
oase (membre) scurte, bazin lat si o concentrare a mesei corporale in regiunea
abdomenului. Suma plicilor de tesut adipos (triceps, subscapulara, supraspinala)
defineste acest tip somatic.
- tip mezomorf tesut muscular-scheletic bine reprezentat, membre puternice
si diametru biacromian mai mare decat diametru bitrohanterian. Grosimea oaselor
are o determinare genetica mult mai pregnanta decat circumferintele segmentelor,
deoarece masa musculara poate varia semnificativ, in functie de tipul si de volumul
de efort fizic prestat
Acest tip somatic este definit prin diametru oaselor la
nivelul .............................
- tipul ectomorf aspect gracil , cu masa musculara slab conturata si tesut
adipos nesemnificativ. Segmentele sunt relativ lungi, dar trunchiul este scut .
Relatia matematica dintre talie si masa defineste acest tip somatic.
Pt determinarea somatotipului exista o procedura cu 10 masuratori antropometrice.
In acest demers, somatotipul unui individ este descris prin 3 cifre, fiecare repr o
anumita componenta:
prima rep comp endomorfa,
a doua mezomorfa
a treia ectomorfa.
Pe o scara de la 1 la 7, numeralul 7 exprima cea mia puternica tendinta.
Astfel, un somototip 711 inseamna un subiect endomorf extern, un somatotip 171
inseamna un subiect mezomorf extrem, iar un somatotip 117 inseamna un subiect
ectomorf extrem.
Tipul somatic cel mia predispus la performanta este tipul mezomorf. Cu toate
acestea:
- subiectii cu o componenta endomorfa inalta pot fi f eficienti inn
ramuri sportive hochei, aruncarea gr, a dicului, lupte
- subiectii cu o componenta mezomorfa inalta pot deveni - gimnasti,
canotori, inatotori, decatlonisti, dar pot fi dezavantajati in maraton si in mauntainbike

- alergatori de fond,
saritori in inaltime, ciclisti de sosea, dar pot fi dezavantajati in hochei pe gheata, in
haltere sau aruncarea ciocanului
Variabile individuale antropometrice pot fi explicate prin difrente determinante de
rasa, varsta, regimul de efort f, alimentatie pe scurt, prin actiunea unor factori
genetici si de mediu.
Caracteisticile oaselor de ex densitatea acestora, difera
Volumul muscular dintre femei si barbati (d pana la 40%) sunt explicate prin
rata secretiei de hormoni sexuali si psin interactiunea acesteia cu efortul bratului de
ex ele sunt apreciabile...........................

Exercitiul fizic Mijloc de imbunatatire a capacitatii

motrice
Aspec te gen-le
In activitatile motrice , exercitiul fizic ocupa un loc privilegiat pt faptul ca
determina in mod hotarator orice progres pe linia perfectionarii motricitatii gen-le si
a proceselor de dez-re fizica
Pt acest motiv, exercitiul fizic face parte din grupa mijloacelor specifice
alaturi de masurile de refacere a capacitatii de efort si de aparatura de specialitate
Nu toate miscarile sau actiunile motrice pot fi considerate exercitii fizice:
particularitatea distinctiva a exercitiului este data de concordanta continutului si
formei acestuia cu esenta activitatii motrice careia ii serveste si cu legalitatile
aesteia
Etimologic, exercitiul (din latinescu exercere- exercitare) presupune repetarea
unei activitati de mai multe ori , pana la castigarea usurintei sau indemanarii in
efectuarea unei miscari.
Se pot exersa si anumite functii ....................
Exercitiul are functie didactica si pe de alta parte o functie organica. Cu alte
cuvinte, exercitiul fizic, fata de exerciutiul in general, capata valente deosebit de
complexe: adaptive ( in sens biologic), de dezvoltare, de invatare intelectuala, etc
Repetarea se efectueaza astfel incat miscarile sa nu devina sterotipii sterile,
iar subiectii sa nu se transforme in papusi mecanice, putin constiente de ceea ce
efectuaza.
Exercitiul nu presupune numai repetarea sistematica , si si posibilitatea de a
construi, de a asambla pe baza miscarilor invatate, o conduita motrica proprie
subiectului.
Indiferent de domeniul in care se aplica, exercitiul este un instrument astfel
conceput incat sa usureze insusirea rationala a continutului informational .

Definitiii ale exercitiului fizic

- repr o actiune preponderent corportala, efectuata sistematic si constient, in scopul
perfectionarii dez-rii fizice si a capacitatii motrice a iond-lui
- repr o actiune motrica cu valoare instrumentala, conceputa si programata in
vederea ralizarii obiectivelor propii diferitelor activitati motrice ( de ex, dez-rea
tonicitatii si troficitatii musculare, insusirea si perfectionarea deprinderilor si
principerilor motrice, dezprea calitatilor motrice, etc)

30.11.10
Curs

Kinetologie
Continutul si froma exercitiului fizic

Continutul exercitiului fizic este structural incat sa conduca la real scopului final al
activitatii
Cuprinde trei elemente importante : - miscarile corpului sau ale segmentelor
( transalatie, rotatie, abductie, rasucire, balansare in diverse planuri, etc)
- efortul fizic solicitat, apreciat prin volum,
intensitate complexitate, densitate, etc
- efortul psihic, respectiv gradul de solicitare a
proceselor psihice, exercitiul fizic fiind un act voluntar , ce implica intentionalitate si
orientare constienta
Forma exercitiului fizic rep modul in care se succed miscarile componente, precum
si relatii dintre acestea , de-a lungul efectuarii actiunii respective
In vreme ce continutul repr materia prima, compozitia in stare bruta, forma este
legat de aspectul ext vizibil finisat, care da atributul calitativ al miscarii
Daca continutul inseamna coordonarii int neuromusculare si procese energitice
complexe, forma exprima plastica miscarii, ritmul, forta de redare , semnificatia sa
Dupa uni autorii , forma exer f are o componenta cinematica si o componenta
dinamica
Componenta cinematica = o miscare se compune din mai multe faze ,
caracteristicile de viteza, reperele temporale ale fazelor miscarii, lungimile si
traiectoriile miscarii etc
Componenta dinamica = fortele int si ext ale miscarii relatia dintre varfurile
de forta si franare, coordonarea impulsurilor partiale care permit insumarea fortelor
Un concept f apropiat de forma exer f il repr-ta th-ca, definita drept ansamblul de
procedee eficiente, structurate rational pt indeplinirea anumitor sarcini motrice

Clasificarea exercitiilor fizice

D p v al structurii di formei :
- exercitii analitice si globale reproduc fragmentar sau in totalitate o
anumita str th , o situatie th-tactica sau arice alta sarcina motrica
- exercitii simple si complexe au o influenta selectiva sau de ansamblu
asupra anumitor calitati, capacitati, componente, etc
- exercitii standardizate si variabile presupun o invatare de tip
algoritmic sau creativ
- exercitii speciale reproduc (stimuleaza) sarcinile pe care le solicita
competitia pt o animita ramura sau proba sportiva
Dupa gradul de codificare :
- exercitii cu codificare interna toti parametrii interni ai exercitiului sunt
clar definiti
- exercitii cu codificare externa exersarea se rel in conditii externe bine
definite
- exercitii cu codificare mixta parametrii exercitiului si conditiile externe
sunt bine precizate
- exercitii fara codificare se real conform unei orientari generale
- exercitii cu codificare sticta au caracter competitiv
Dupa calitati motrice:
- exercitii pt forta, viteza, rezistenta, coordonare si duplete, cu
mutiplele lor combinatii
Dupa tipul de incarcatura aditionala
- exercitii cu partener
MAI DEPARTE ESTE IN PAWOR POINT LA CURS 6

07.12.10
Curs

Kinetologie

MAI DEPARTE DIN CURS 6 DE LA SLIDE 21 SI PANA LA SFARSIT APOI AM SCRIS DIN
URMATORU CURS PE CARE NU IL AM

11.01.11
Curs

Kinetologie

Invatarea miscarilor
Aspecte definitorii, Modele explicative
Invatarea miscarilor
= Pedagogia considara invatarea ca fiind un proces
formare si asimilare a cunostintelor utile desfasurarii viitoarelor activiati
= Psihologia defineste invatarea ca fiind un fenomen psihocomportamental, in care subiectul dobandeste noi forme de comportament, ca
urmare a exersarii
Aspecte definitorii ale invatarii motrice
Poate fi privita ca proces ( mecanisme de engramere, restructurare si memorare a
informatiei) , ca actiune operationala ( predere, instruire, autoinstruire, exersare,
evaluare), si ca rezultat ( deprinderi , priceperi, obisnuinte, adaptare).
Invatarea este un proces de dobandire a capacitatii de a executa miscari eficiente
Invatarea se produce ca rezultat direct al exersarii si al experientei, acestea
conducand la o modificare a stari organismului, exprima prin crestei cantitative si
calitative care favorizeaza viitoarle repetari
Invatarea nu este un proces observabil in mod direct . Acesta determina
modificari la nivel celular in sistemul nervos si la nivelul altor structiri care nu pot fi
examinate cu ochiul liber . Invatarea produce insa, schimbari ale performantei, ca
produd observabil al miscarii.
Invatarea motrica este relativ permanenta, in sensul ca produsele acesteia
deprinderile, priceperile, structurile operationale se pastreaza in bagajul motric al
subiectului, timp indelungat
In sinteza, invatarea motrica poate fi definita ca un set de procese sociate
exersarii si experientei, procese care conduc la schimbari relativ permanente in
comportamentul motric al subiectului
Zonele ale invatari
- zona de indentificare a stimulilor ( cu act subiectul este mai initiat, cu atat analiza
informatiei senzoriale se realizeaza mai rapid, aproape automat)
- selectia si programarea raspunsurilor, respectiv imbunatatirea parametrilor care se
ataseaza programului motor general

- construirea de programe motorii eficiente si rodarea circuitelor neuromotorii,

odata cu imbogatirea experientei
- stabiliri cu exactitate a unor sisteme de referinta, in ceea ce priveste
corectitudinea miscarilor, fapt care devine posibil i etapele avansate ale invatarii
motrice

Caracteristicile perfomantei = - imbunatatirea perfomantei este o dovada a

invatarii, desi invatarea nu se reduce intodeauna la obtinerea nui rezultat, la un
anumit moment si intr-o situatie data
- consecventa in executii exprima capacitatea
subiectului de a realiza miscarea cu variatii cat mai reduse de la o repetarte la alta,
conform modelului ideal, ceea ce s-ar putea traduce prin instalarea unui
comportament stabil
- persistenta in timp a performantei indica
posibilitatea subuectului de a executa actiunea invatate pe o perioada indelungata:
de exeplu, copilul care a invatat sa inoate, sa mearga pe bicicleta sau sa schieze,
pastreaza aceste deprinderi toate viata, chiar daca exersarea lor nu se realizeaza
sistematic
- adaptabilitatea implica faptul ca subiectul este capabil
sa reproduc a deprinderea motrica in conditii variate
Modele explicative ale invatarii motrice
In ce consta, de fapt, invatarea motrica?
In mod traditional se invata acte si actiuni, pe baza unor modele ideale ce conduc la
conturarea unei anumite conduite motrice
Unii autori afirma ca subiectii care invata anumita miscare cauta sa reproduca
senzatia kinestezica resimtita in timpul exercitiilor anterioare corecte. Dupa fiecare
repetare, ramane o urma perceptiva care se suprapune peste cea anterioara, fapt
ce conduce la un act sin ce in ce mai performant. Deci fiecare repetare determina
un feed-back care se apropie din ce in ce mai mult de senzatia ideala.
Alti autori introduc o teza interesanta, conform careia subiectul nu invata miscari, ci
solutii motrice . Aceasta inseamna ca, de la o repetare la alta, subiectul invata sa
combine parametrii diferiti ai miscarii, pt a atinge scopul acesteia. In acest fel, se
invata metoda, regula interna de combinare a parametrilor, care se perfectioneaza
treptat.
Subiectul dezvolta reguli de parametrizare a miscarii care ii permit sa
reconstituie actiunea , de fiecare data .
Aceasta parametrizare a miscarii se realizeaza la fiecare repetare in functie
de patru tipuri de informatii pe care subiectul le retine:
- informatii despre conditiile initiale ale exersarii ( pozitiile
segmentelor, greutatea si forma obiectelor sau a aparatelor .....)
- parametrii miscari
- senzatiile pe care subiectul le-a simtit

- rezultatul miscarii si influenta sa asupra mediului (s-a marcat sau nu;

a prins sau nu obiectul, dupa lansarea lui etc)
Conceptia ecologica implica ideea ca in primele etape ale invatarii subiectului se
confrunta cu problema gradelor de libertate in diferite articulatii. Pt a realiza o
miscare complexa, coordonata, subiectul tr sa isi organizeze gradele de libertate, sa
le stapaneasca, obligand musculatura si articulatiile sa functioneze ca un sistem
unitar

18.01.11
Curs

Kinetologie
-

Acestor structuri le este aplicata o exceptie de constrangere, de blocare a

altor miscari posibile, dar neeficiente: in acest fel, organismul se
transforma intr-un sistem cu grade de libertate mai reduse.

Curba exersarii ( performantei)

Curba reprezinta rezultatele inscrierii grafice a datelor obtinute prin diferite tehnici
de evaluare a elementului care se invata
Pt orice curba a exersarii, nivelul performantei se inscrie in axa verticala (Y), iar
timpul in care este evaluata aceasta se inscrie pe axa orizontala (x). Termenul de
curba a performantei este mai exact , ...
Ca regula generala, aceste curbe au o trasatura comuna data de progresul rapid de
la inceputul exersarii, care, ulterior, se aplatizeaza in mod treptat.
Educabilitatea motrica este un concept interesant care exprima capacitatea unor
subiecti de a invata rapid si corect sarcini variate.
Intervalul optim de educabilitate, numit si perioada critica, reprezinta o perioada
ontogeneza in care invatarea motrica produce efectele cele mai vizibile si mai
durabile, in acesta perioada invatarea se realizeaza cu un efort minim si cu un
maximum de eficacitate, dupa aceasta perioada achititia este mai dificila sau chiar
imposibila.
Tipuri de invatare motrica

- invatarea perceptiv-motrica = conduita subietului se modifica, in urma adaptarii

unui rezultyat performant la noile conditii ce impun precizie sao o finete superioara.
- invatarea motrica propiu-zisa subiectul isi stabilizeaza reactiile prin repetari
mutiple in care componentele
- invatarea inteligent-motrica conduce la dobandirea unor deprinderi specifice
sporturilor creative, euristice, in care echipele se infrunta in plan tehnic, da mai ales
tactic, solicitand in permanenta sportivului sa inventeze miscari neobisnuite si
solutii miraculoase

Produsele inavtarii motrice-deprinderile si priceperile motrice

Priceperile si deprinderile motrice formeaza baza comportamentului invatat,

caracterizat printr-un grad superior de adaptabilitate la diferite situatii.
Schema

CURS

25.01.2011

priceperea elementara modalitatea de actiune in care se org-za un raspuns

motric in conditiile initiale ale miscarii
Caracteristica principala.......................
Deprinderea motrica este reazultatul invatarii este o maniera de
comportament pe care subietul o atinge o obtine prin exersare
priceperea superioara..............
Evidentiaza .............
Subiecte examen
1. In ce consta obiectul de studiul al Kinetologiei
2. Enumerati cele trei directii in care este utilizat exercitiu fizic in domeniul larg
al Kinetologiei
3. Enumerati principalele activitati motrice formative, care definesc continutul
acestui domeniu

4. Propuneti o tema de analiza care priveste cultura corpului, argumentati,( tot

ce tine de dez corpului
5. Enumerati domeniile experientei corporale
6. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul educational
7. Formulati un enunt care sa sintentizeze sfera indenpendetei functionale
8. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul competitional al experientei
corporale
9. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniului timpului liber
10.Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul expresiei si comunicari prin
miscare
11.Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul sanatati
12.Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul profesional
13.Ce este situatia amotrica
14.In ce constau datele obiective si subiective ale situatiei motrice
15.In ce consta situatia psihomotrica
16.Definiti Psihomotricitatea
17.Care sunt componentele domeniului psihomotor
18.Imaginati un exercitiu pt dez-rea schemei corporale
19.Imaginati un exercitiu pr dez-rea vitezei de prelucrare a unui stimul
20.Definiti sociomotricitatea
21.Erahizati trei sporturi in functie de intereactiunile sociomotrice si argumentati
clasamentul
22.Care este difenta intre comportamentul motor si conduita motrica
23.Definiti motricitatea din 2 perspective
24.Ce este actul motric, ex
25.Ce este actiunea motrica, ex
26.Ce este activitatea motrica, ex
27.Care este diferanta intre motricitate si motilitate
28.Definiti capacitatea motrica si enumerati componentele acesteia
29.definiti aptitudinea motrica si care este diferenta fata de calitatea...
30.Care este diferenta intre perfomanta motrica si cea sportiva si dati ex in acest
sens
31.Reprezentati grafic capacitatea motrica asa cum o imaginati voi
32.Definiti fitnessul
33.Enumerati componenetele celor 2 tipuri de fitness ( ala pt sanatate si ala
motor)
34.Definiti volumul efortului, modalitati de exprimare
35.Definiti intensitatea efortului, modalitati de exprimare
36.Definiti complexitatea efortului
37.Definiti densitatea efortului
38.Cum este considerat organismul uman din pdv biomecanic
39.Enumerati etapele unu model de analiza biomecanica a miscarilor
40.Dati ex de principiu biomecanic, care se aplica in executia unei miscarii sau a
unei faze acesteia
41.Dati ex de element sau elemente th-ce in care conditiile anatomice mecanice
si de mediu joaca un rol esential
42.Exista o relatie intre bratul parghiei viteza si coordonarea miscari?
43.Ce este kinantropologia
44.Calculati-va indicile de masa si incadrati-va in una din tipologiile conoscute
45.Prin ce se caracterizeaza tipul endomorf

46.mezomorf
47.ectomorf
48.Apreciativa tipul constitutional prin precizarea lui Sheldon
49.Dati 2 ex pt sporturi pt fiecare care tip constitutional, argumentati
50.Care sunt factori de care depinde tipul constitutional
51.Enumerati cati-va indici somatici importanti pt selectia intr-un anumit sport
52.Care sunt fortele externe determinante ale miscarii
53.Dati ex in care se manifesta foarta de reactie a sprijunului, f gravitationala,
forta de frecare
54.Care sunt fortele interne determinante ale miscarii
55.Dati ex de exercitii care se adreseaza urmatoarelor cupluri de muschii,
agonist , antaginost: drepti adominali cu extensorii spatelui si cvatriceps cu
biceps femural
56.De cine depinde dificultatea unei miscarii
57.Definiti forta, formula matematica si unitatea de masura
58.Definiti masa unui corp, formula matematica si unitatea de masura
59.Definiti puterea musculara, formula matematica si unitatea de masura
60.Definiti lucrul mecanic, formula matematica si unitatea de masura
61.Care este diferenta intre forta si putere, exemplificatii situatii pt fiecare dintre
acestea
62.Definiti invatarea motrica
63.Care sunt zonele in care opereaza invatarea miscarilor
64.Ce sunt curbele invatari/perfomantei si care este dinamica acestora
65.De cine depinde progresul in invatarea motrica
66.Descrieti unul dintre modelele explicative ale invatarii mortice
67.Ce inseamna invatarea de solitii motrice
68.Care sunt principali parametri a unui program motor
69.Care sunt tipurile de informatii pe care subiectul le retine cand, in timpul
efectuari unui miscari
70.Definiti exercitiul fizic
71.Care sunt elemete de continut ale exercitiului fizic
72.Definiti forma exercitiului fizic
73.Ce este str-ra cinematica si ce este str-a dinamica a exercitiului fizic
74.Un exeplu de exercitiul fara codificare
75.Un exemplu de eseritiul cu codificare interna
76.Un exeplu de exercitiul analitic
77.Un exeplu de exercitiul pt dez-rea simtului ritmic
78.Un exeplu de exercitiul pt dez-rea simtului incordari
79.Un exemplu de exercitiul pt dez=rea simtului relaxari
80.Un exemplu de exercitiul pt dez-rea acuitatii senzoriale( plierea vizuala,
tactila, kinestezica sau auditiva)
81.Un exemplu de exercitiul pt simtul de directie
82.Ce este educabilitatea motrica si intervalul optim pt educabilitate
83.Schema invatari motrice dupa Epuran
84.In ce faza a invatari apreciati ca sunteti in cea ce priveste deprinderile
fundamentale si cele specializate pe diferite ramuri de sport
14 intrebari la examen

Tesut adipos
b%
f%
f redus
<10
<17
redus
10-12
17-19
optim
13-16
20-24
usor crescut
17-19
25-29
crescut
20-24
30-34
f crescut
>24
>34
Aceste corecti diferentiaza in functie de varsta, sex