DSM 5 Tulburari depresive

Disruptive mood dysregulaiton disorder (Tulburare

disruptiva de dereglare a dispozitiei)

Tulburare depresiva majora

Tulburare depresiva persistenta (distimie)

Tulburare disforica premenstruala

Tulburare depresiva indusa de medicamente/substanta

Tulburare depresiva datorata unei alte conditii medicale

Alta tulburare depresiva specificata

Tulburare depresiva nespecificata

Tulburarea depresiva majora

Episod depresiv major (unic sau recurent):
A. Cinci sau mai multe, aceleasi 2 saptamani.
Cel putin unul este (1) sau (2):
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Dispozitie depresiva
Diminuarea interesului sau placerii
Pierdere/luare in greutate
Insomnie/hipersomnie
Agitatie/lentoare psihomotorie
Fatigabilitate sau lipsa de energie
Lipsa de valoare sau vinovatie excesiva sau
inadecvata

Tulburarea depresiva majora - EDM

8.
9.

Diminuarea capacitatii de gandire sau concentrare;

indecizie
Ganduri recurente de moarte

15% suicid (lipsa de speranta, atacuri de panica,

severitatea anxietatii, reducerea capacitatii de concentrare,
insomnia, abuzul moderat de alcool, scaderea placerii)

B.

Distres sau disfunctionalitate

Nu substanta sau conditie medicala
Nu tulburare schizoafectiva, schizofrenie, tulburare
schizofreniforma, tulburare deliranta sau alta
tulburare de tip psihotic
Nici un episod maniacal saul hipomaniacal

C.
D.

E.

Specificanti de evolutie/severitate
Usor

Moderat

Sever

Cu elemente psihotice

In remisiune partiala

In remisiune totala

Ex. Tulburare depresiva majora, episod unic, sever, fara

elemente psihotice

Epidemiologie

Prevalenta in decursul vietii: 16.5-20%

Prevalenta 12 luni: 7% din populatie; 30.4% (2% din

populatie) severa; prima cauza de dizabilitate in
perioada de mijloc a vietii

Diferente semnificative de varsta: prevalenta intre 18-29

de ani de 3 ori mai mare decat la 60+

Risc de 1.5-3 ori mai mare la femei, incepand cu

adolescenta

Heritabilitate 40% - neuroticism

Epidemiologie (NIMH)

Teoria comportamentala
(1953) extinctie si reducerea
frecventei comportamentelor

Skinner

(1966) modificari la nivelul

mediului; comportamente aversive; procesarea
inadecvata a stimulilor din mediu;
CHAINING

Ferster

Costello

intaririlor

(1972) numarul si eficienta

Teoria comportamentala

Lewinsohn (1974 +)

1. Rata redusa de intariri pozitive contingente cu

comportamentul:
a. mediu social sarac
b. deficite comportamentale si in abilitati
c. inabilitatea de procesa intaririle pozitive;
sensibilitatea crescuta fata de negativ
2. Intarirea sociala a depresiei
3. Deficiente in abilitatile sociale

Teoria cognitiva
Beck (1967+)
Evenimente negative:

rolul experientelor timpurii

intensitatea evenimentelor negative

kindling effect

Teoria cognitiva
Cognitii

Suprafata: negativitate (ex. ganduri automate)

Distorsiuni cognitive

Profunzime: atitudini disfunctionale
Vulnerabilitate cognitiva si reactivitate
cognitiva

Teoria cognitiva
Mode (Beck, 1996, 1998, 2008): a network of
cognitive, affective, motivational, behavioral,
and physiological schemas, to account for the
profound retardation, anhedonia and sleep and
appetite disturbance, as well as the cognitive
aberrations. The activation of this mode
(network) produces the various phenomena of
depression

Teoria cognitiva
A major stressful event or events symbolizing a
loss of some type trigger the cognitive schemas
that activate the other (affective, motivational
etc.) schemas. When fully activated, the mode
becomes relatively autonomous and is no longer
as reactive to external stimuli; that is, positive
events do not reduce the negative thinking or
mood.

Teoria cognitiva
Beevers (2005): procesare duala
1. Procesare asociativa (automata) mentinerea
starii emotionale
vulnerabilitate cognitiva in MDD
2. Procesare reflexiva (controlata) schimbarea
starii emotionale

Procesarea reflexiva regleaza/controleaza

procesarea asociativa exceptii: resurse limitate,
confirmarea asteptarilor, strategii ineficiente de
reglare (ex. ruminatia)

Beck, 2008

I. Evaluarea
TERAPEUTICA!
1. Diagnostic DSM: SCID
2. Severitate simptome: BDI, Hamilton
3. Mecanisme etiopatogenetice: DAS, ATQ
4. Personalitate : SCID II, Young Schema
5. Interviu clinic

Interviu initial
1. DIFICULTATI CURENTE
- Simptome
- Evenimente/probleme de viata
- Instalarea problemelor curente
- Lips de speranta/ganduri suicidare

LIST DE PROBLEME

Interviu initial
2. DEFINIREA SCOPURILOR
3. EDUCARE/ LOGICA
TRATAMENTULUI
- Modelul CC al depresiei (cerc vicios ganduridepresie)
- Strategii de schimbare
- Speranta de schimbare