Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Periartrita Scapulo Humerala Masajkinetoterapie
Periartrita Scapulo Humerala Masajkinetoterapie
PLANUL LUCRARII
1. Etiopatogenie (cauze si mecanisme de producere):
- ereditate AHC
- factori infectiosi APF, APP
- alti factori etiopatogenici
2. Anatomia patologica
3. Simptomatologie:
- istoricul bolii actuale
- anamneza generala
- prezenta examen clinic
4. Criterii pentru sustinerea diagnosticului:
- clinic
- radiologic
- de laborator
5. Diagnostic pozitiv si diagnostic diferential
6. Evolutia bolii
7. Prognostic
8. Tratament
- profilactic
- curativ
a) tratament igienico-dietetic
b) evolutia starii psihice
c) medicatia antiinflamatorie, antalgica
d) tratament ortopedic (daca este cazul)
e) tratament chirurgical (daca este cazul)
f) terapia fizicala si de recuperare cu :
- hidrotermoterapie generala
- partiala
- electroterapie
g) masajul
h) kinetoterapie
i) examinare CFM
j) terapie ocupationala
9. Cura balneoclimatica
10. Bibliografie
3.
-
IV SIMPTOMATOLOGIE
A.Forme clinice
Periartrita scapulo-humerala are cinci forme clinico-anatomice-func-tionale relativ
bine conturate. Acestea sunt :
1) umarul dureros simplu ;
2) umarul acut hiperalgic
3) umarul mixt ;
4) umarul blocat ;
5) umarul pseudoparalitic.
1) Umarul dureros simplu (evolutia bolii)
Este o forma clinica particulara, cunoscuta si sub numele de periartrita
dureroasa simpla neanchilozanta. Aceasta forma de PSH este consecinta le-ziunilor
degenerative (uneori calcificate) ale tendoanelor celei de-a doua ar-ticulatii, mai ales
tendoanele supraspinosului si bicepsului.
Este forma clinica cea mai frecventa. Bolnavul acuza dureri moderate in umar
cand se imbraca, se piaptana, sau cand solicita membruk superior respectiv prin purtatea
Evolutia in umarul mixt poate sa se faca fie spre umarul dureros, cu persistenta
durerii, dar recuperarea mobilitatii, fie spre umarul blocat ca o forma evolutiva agravata.
4) Umarul blocat
Este o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cudureri moderate ale umarului,
exarcerbate nocturn, pretand la confuzia de umar dureros sim-plu.
In timp insa, evoluand lent se instaleaza o limitare marcata a mobilita-tii umarului
realizand asa numitul umar inghetat .
Durera, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate scazuta, sau poate sa
dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii.
Substratul anatomic il reprezinta leziunile inflamatorii ale capsulei
glenohumerale, determinand ingrosare fibroasa si constituind in timp capsula retractila.
Retractia capsulei articulare se opune special abductiei si rotatiei (externe sau interne) a
umarului si impiedica bolnavul in efectuarea unor ges-turi uzuale (ca imbracatul sau
pieptanatul), sau profesionale, cand se so-licita o buna mobilitate a mambrului superior.
5)Umarul pseudoparalitic
Are la baza, perforarea, de diverse grade a tendoanelor muschilor
rotatori, aparuta de obicei pe un fond degenerativ (la peste 60 de ani) dupa traumatisme
minore.
Ruptura calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in urma unui traumatism
puternic, situatie in care se evidentiaza o echimoza intinsa pe fa-ta anterioara a bratului.
B. Anamneza generala
Interogatoriul trebuie sa urmareasca unele afectiuni asociate si sa obti-na date
referitoare la suferinta actuala, insistand asupra modalitatii de debut si asupra cauzei
declansante, la 20% dintre bolnavi pot fi identificatedrept cauze traumatismale, la 50%
durerile apar cu ocazia unui efort, aunei misca-ri gresite sau aunui traumatism indirect iar
la restul de 30% durerile survin fara o cauza evidenta. Trebuie precizate caracterul durerii
initiale, evolutia sa si influenta diferitelor tratamente. In ceea ce priveste durerea pentru
care bolnavul se prezinta la medic acesta trebuie analizata precizandu-se urma-toarele :
a) Caracterul durerii este relativ greu de apreciat
b) Calitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere ;
c) Localizarea durerii si mai ales iradierea ei sunt date importante pe care bolnavul ni le
poate preciza ;
d) Durata durerii trebuie deasemenea analizata, uneori durerea este perma-nenta alteori
intermitenta. Durerea permanenta poate avea o intensitate cons-tanta, sau poate prezenta
unele exacerbari, durerea intermitenta poate fi de-clansata de anumiti factori care trebuie
precizati. Durerea care prezinta o in-tensificare nocturna sau dimineata la sculare este
posibil sa aiba o origine ar-ticulara ;
e) Reproducerea poate avea loc prin miscari sau diferite manevre pe care bolnavul le
poate efectua in timpul examinarii ;
f) Factorii ce usureaza durerea sunt : repaosul la pat, diverse medicamente sau mijloace
ortopedice.
C Starea prezenta examenul clinic
persista cateva luni; cu timpul insa, uneori dupa 6 luni, umarul incepe sa se libereze si
majoritatea bolnavilor isi recupereaza in intregime mobilitatea.
Perioadele de exacerbare a durerilor pot sa dureze de la cateva zile pana la cateva
saptamani. La umarul dureros acut evolutia este uneori tre-nanta durerile acute durand
mai multe luni si nevrozand bolnavul; cel mai adesea, dupa cateva saptamani durerile
diminua treptat in intensitate, pana ce dispar complet. Subliniem caracterul recidivant al
umarului dure-ros acut. Evolutia PSH de cele mai multe ori se termina obisnuit in cateva
saptamani, dupa care bolnavul isi poate relua ocupatiile. Uneori ramane o senzatie de
jena desteptata de oboseala sau de frig si umezeala.
VIII PROGNOSTIC
Evolutia poate fi de multe ori indelungata (cateva luni), prognosti-cul este in
general favorabil, obtinandu-se in urma unui tratament preco-ce, complet si sustinut de
recuperarea totala a acestei articulatii si realiza-rea miscarilor mai complexe si dificile.
Totusi prognosticul poate fi nefavorabil in urmatoarele situatii:
1) sunt afectate mai multe elemente anatomice ale articulatiei (rupturi musculare,
tendoane, bure, filete nervoase);
2) afectarea simultana a ambelor articulatii scapulo-humerale bolnave
3) varsta inaintata la care:
- modificarile degenerative sunt importante
- riscul rupturii mansonului rotatorilor este mai mare
- pot exista leziuni similare si la alte articulatii (sold, genunchi)
- se asociaza de multe ori o patologie multipla (caracteristica varstnicu-lui) se impune o
politerapie (existenta ulcerului peptic impiedica ad-nimistrarea de antiinflamatoare
nesteroidiene orale, complicatii car-diovasculare contraindica fizioterapia etc.)
4) anumite forme clinice de periartita scapulo-humerala; exemplu: tendi-nita calcifianta
(datorita prezintei microcalcifierilor insensibile) evolueaza cronic, cu numeroase
perioade de exacerbare;
5) administrarea tardiva a tratamentului; in formele evoluate de PSH, di-versele mijloace
terapeutice nu sunt suficiente.
IX TRATAMENTUL
Tratamentul periartritei scapulo-humerale are ca obiectiv sa calme-ze durerea, sa
combata inflamatia si tendinta in fibroza, sa amelioreze mobilitatea articulara.
Intensitatea si complexitatea tratamentullui depind de forma clinica a bolii. Astfel in
umarul dureros simplu acut se recomen-da repaus absolut al articulatiei (bratul este
sustinut intr-o esarfa). La u-marul pseudoparalitic tratamentul este cel chirurgical. In
general in toate fazele de PSH tratamentul se imparte in:
a) igieno-dietetic
b) evolutia starii psihice
c) medicamentos
d) balneofizical:
- hidroterapie
- electroterapie
10
e)
masaj
kinetoterapie
examen CFM
terapie ocupationala
cura balneoclimatica.
Tratamentul igieno-dietetic
Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat. In caz de
dureri acute, intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea membrului superior cu
ajutorul unei esarfe, mentinandu-l in adductie. Re-pausul nu trebuie exagerat (ca
intensitate) si nici prelungit (ca durata), a-vand in vedere faptul ca el poate contribui la
aparitia capsulitei retractile si a sindromului distrofiei simpatice refflexe.
Tratamentul dietetic consta intr-un regim alimentar hiposodat ca urmare a
tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.
Evolutia starii psihice
Evolueaza in puseuri declansate de un stres psihic sau de alti agenti etiologici, pe
un fond de acalmie ce se reduce progresiv pe masura recidi-varii puseurilor.
Tratamentul medicamentos
Acesta este util din faza acuta si va consta in antalgice, vitamine, infiltratii si la
nevoie antibiotice. La umarul dureros simplu ca medicatie se aplica aspirina, se fac
infiltratii cu acetat de hidrocortizon. Dupa ceda-rea durerilor , la umarul dureros acut se
administreaza fenilbutazona sau indometacinul. De asemenea se fac miscari pentru a se
evita anchilooza. Deci atat in umarul dureros simplu cat mai ales in umarul dureros acut,
mobilizarea (activa si pasiva) va fi prudenta, treptata.
In umarul blocat in faza initiala (de infiltratie activa, insotita de du-reri), este utila
corticoterapia generala. In fazele tardive orice tratament medicamentos este inutil.
Tratamentul esential este kineziterapia sau bal-neo-kineziterapia, razele infrarosii (IR),
ultrascurtele (US). Unele inter-ventii chirurgicale ( extirparea focarului calcifiat,
sectionarea tendonului bicipital, denervatia articulara) au indicatii restranse si rezultate
greu de apreciat.
Tratamentul umarului pseudoparalitic este chirurgical sutura ten-donului rupt.
Tratamentul balneo-fizical
In terapia periartritei scapulo-humerale se poate vorbi despre un tratament
profilactic si unul curativ.
Tratamentul profilactic
Profilaxia PSH prevede indepartarea focarelor de infectie mai ales din sfere
oterino-laringologice si in acest fel se fac iradierile faringelui cu ultraviolete care alaturi
de alte masuri sunt foarte pretioase (CFM, hidro-terapia si masajul tonifica musculatura si
aparatul ligamentar prevenind in feul acesta aparitia bolii.
Tratamentul curativ
Este complex in functie de faza evolutiva in care se afla bolnavul. Se aplica:
- tratamentul igieno-dietetic in faza initiala in care predomina leziuni-
11
12
13
14
3) dusul cu aer cald aplicat dupa ce dispar fenomenele inflamatorii, procedura din
cadrul termoterapiei cu o durata de 6-8 minute;
4) baile ascendente de maini 35-39C, timp de 15-20 minute;
5) baile cu plante medicinale timp de 10-15 minute;
6) impachetarile cu parafina sau namol;
7) kinetoterapia de 38, timp de 20 minute;
8) dusul subacval cu o presiune de 1,5-2 atmosfere si durata de 6-8 minute;
9) bai de aburi timp de 10 minute.
Toate aceste proceduri sunt urmate de masaj si CFM. Tot in PSH
mai sunt indicate proceduri termale ca: aerul cald, lumina, namolul, pro-ceduri a caror
tehnica de aplicare, este in stransa legatura cu procedurile hidrice, intra deasemenea in
cadrul hidroterapiei, capatand denumirea co-recta de hidrotermoterapie.
Masajul in periartrita scapulo-humerala
Masajul este o combinatie de manipulatii, de prelucrari mecanice multlipe,
aplicate sistematic asupra organismului, cu mana sau cu apara-te special construite, in
scopuri terapeutice sau igienice. Aceste prelucrari, care se executa in majoritatea
cazurilor cu ajutorul mainilor (manipulatii), constau din diferite forme de neteziri,
apasari, framantari, stoarceri, fricti-uni, vibratii, scuturari sau lovituri usosare sau
puternice, numite manevre de masaj. Masajul trebuie adaptat la caracteristica anatomica a
regiunii, e-volutia bolii, starea generala a bolnavului, sexul, varsta si starea psihica a
acestuia.
Actiunea fiziologica a masajului
In timpul masajului pornesc spre sistemul nervos central (SNC) im-pulsuri
nervoase, fie prin framantari care excita proprioceptorii muschi-lor, tendoanelor si a altor
tesuturi, fie prin impulsuri plecate de la recepto-rii cutanati, in urma netezirii si stoarcerii.
Aceste impulsuri aferente, apa-rute in timpul prelucrarii grupelor musculare si a altor
tesuturi, ajunse la SNC, maresc excitabilitatea si intaresc starea functionala a scoartei
cere-brale. Efectele masajului se reflecta atat prin senzatiile obiective ime-diate ale
bolnavului, ca: senzatia de caldura placuta in regiunea supusa masajului, senzatia de
relatare, de usurare a miscarilor cat si prin modifi-carile functionale immediate sau mai
indepartate. Putem clasa in doua mari categorii modificarile produse de masaj:
1) locale
a) calmarea durerilor (mialgii, nevralgii, altralgii);
b) hiperemia locala (reflectata prin ridicarea temperaturii locale, colora-rea
tegumentului);
c) accelerarea circulatiei locale;
d) indepartarea stazelor locale;
e) accelerarea proceselor de resorbtie;
2) generale
a) stimularea functiilor aparatului circular;
b) ale aparatului respirator (cresterea capacitatii vitale, cresterea schim-burilor
respiratorii);
c) cresterea metabolismului bazal;
d) imbunatatirea starii psihice;
15
e) imbunatatirea somnului;
f) indepartarea oboselii musculare.
Cercetarile lui Sarkisov-Sarazin si Dekin, arata superioritatea folosirii masajului pentru indepartarea oboselii musculare fata de folosirea o-dihnei pasive.
De asemenea arata efectele nocive ale masajului prelungit.
Indicarea si aplicarea masajului respecta in general principiile de baza ale
kinetoterapiei (individualizarea, dozarea, antrenarea), in raport cu afectiunea pacientului
si cu scopul urmarit prin aplicarea lui. In con-cluzie masajul are influente pozitive asupra
circulatiei sanguine si limfa-tice si a elasticitatiii pielii si a fibrelor musculare. De
asemenea un rol deosebit il are indepartarea produselor patologice din organism, in
reface-rea mobilitatii articulatiei scapulo-humerale in periartrita, precum si a al-tor
articulatii in alte boli in imbunatatirea nutritiei pielii si a tesuturilor in influenta psihicului
si in marirea fortei de activitate a fibrei musculare.
Delimitarea regiunii
Articulatia centurii scapulo-humerale:
1) articulatia sterno-claviculara care leaga capul sternal al claviculei, manubriul
sternal al claviculei si cartilagiul primei coaste. Deosebim o capsula articulara, un
disc articular si numeroase ligamente.
2) articulatia acromio-claviculara leaga extremitatea laterala a clavi-culei cu
acromionul omoplatului, intarita de ligamentul acromio-clavi-cular si coracoclavicular. Articulatia umarului sau articulatia scapulo-humerala este cea mai mobila
din organism. Capul humerusului pa-trunde in cavitatea glenoida a omoplatului, a
carei suprafata este mari-ta datorita existentei unui buchet articular in forma de inel.
Capsula ar-ticulara este intarita de ligamente auxiliare (ligamentul gleno-humeral
superior, iferior, lateral si mijlociu).
Descrierea anatomica a umarului
Centura scapulara leaga oasele membrului superior de scheletul trunchiului si este
formata din: clavicula si omoplat.
Clavicula este un os lung, pereche in forma de S turtit, orientata trans-versal, situata in
regiunea anterosuperioara a toracelui, de o parte si de alta a manubriului sternal. Este
formata dintr-un corp si doua extremitati. Corpul claviculei: portiunea mediala este
convexa anterior, iar portiunea laterala este convexa posterior. Extremitatea mediala
(sternala) este mai voluminoasa si prezinta o fateta articulara pentru manubriul sternal.
Ex-tremitatea laterala (acromiala) turtita de sus in jos prezinta deasemenea o fateta
articulara, ovulara, pentru articulatia cu acromionul. Fata superioa-ra a claviculei este
neteda. Fata inferioara prezinta o portiune mijlocie, un sant longitudinal (santul
subclavicular), in care se insera mschiul subcla-vicular. Medial de acest sant, catre
extremitatea mediala se afla tuberozi-tatea costala, pe care se insera ligamentul costoclavicular. Lateral de sant se gaseste tuberozitatea coracoida pe care se insera ligamentele
coraco-claviculare.
Omoplatul este un os pereche plat, de forma tringhiulara cu baza in sus, situat in regiunea
dorsocraniala a toracelui. Prezinta de studiat doua fete, trei margini si trei unghiuri
(cranial, caudal si lateral).
16
Fata centrala este concava. Acopera spatiul cuprins intre coastele a doua si a
saptea. Pe ea se insera muschiul subscapular. Fata dorsala, pre-zinta in partea superioara o
lama osoasa numita spina omoplatului, care porneste libera (apofiza) deasupra unghiului
lateral, numita acromion. Acromionul prezinta o fateta articulara pentru clavicula. Pe
spina obser-vam o mica suprafata triunghiulara trigonul spinei si un tubrecul tuberculul trapezului. Spina imparte fata dorsala a scapulei in doua:
- fosa supraspinoasa, in care se afla mansonul supraspinos;
- fosa subspinoasa, mai mare, ocupata de muschiul subspinos.
Unghiul lateral al scapulei este voluminos. Prezinta o cavitate articulara cavitate glenoida pentru humerus. In centrul cavitatii gasim tu-berculul
intraglenoidian. Deasupra unghiului lateral se afla apofiza cora-coida, pe care se insera
muschiul coracobrahial si tendonul scurt al bicep-sului. Marginea craniala a scapulei
prezinta incizura scapulara prin care trece nervul suprascapular.
1) lateral (deltoidul)
2) ventral (marele si micul pectoral, subclavicularul, coracobrahialul)
3) dorsal (supra si subspinosul, marele si micul rotund, subscapularul).
Grupul lateral
Deltoidul ocupa umarul ca un manson, avand originea in forma de potcoava pe
marginea craniala a scapulei si claviculei iar insertia sub for-ma de V in treimea
proximala a humerusului.
Grupul ventral
Marele pectoral are originea sub forma de evantai pe clavicula, partea respectiva a
sternului si primele 6 cartilagii costale, iar insertia pe baza laterala a santului bicipital al
humerusului.
Micul pectoral situat sub precedentul, are originea pe fata externa a coastelor 3, 4
si 5 iar insertia pe apofiza coracoida.
Subclavicularul de aspect fuziform, are originea pe primul carti-laj costal, iar
insertia pe fata caudala a claviculei.
Coracobrahialul are originea pe varful apofizei coracoide
printr-un tendon comun cu scurta portiune a bicepsului, iar insertia pe fata mediala a
humerusului in treimea medie.
Grupul dorsal
Supraspinosul are originea in fosa supraspinoasa a scapulei iar insertia pe fata
craniala a marii tuperozitati humerale.
Subspinosul are originea in fosa subspinoasa si pe spina scapulei, iar insertia pe
fata medie a marii tuberozitati humerale.
Marele rotund are originea pe fata dorsala a scapulei, iar insertia pe baza
mediala al santului bicipital al humerusului.
Micul rotund are originea pe fata dorsala a scapulei iar insertia pe marea
tuberozitate humerala.
Subscapularul are originea sub forma de evantai in fosa scapula-ra, iar insertia
pe mica tuberozitate humerala.
Tehnica masajului in periartrita scapulo-humerala
In primul rand inainte de inceperea masajului ne vom asigura ca nu exista
contraindicatii, atat in prezenta unor leziuni cutanate, indiferent ca este vorba de o plaga
17
18
este stimulata si circulatia din vasele limfati-ce. Tot prin netezire se combate procesul de
atrofie si hipertrofie a tegu-mentelor stimuland secretia interna si externa a pielii.
Dupa aceasta manevrea la sajul umarului urmeaza framantarea care se executa
mai intai cu o mana, incepand cu regiunea axilara pe mis-chiul trapez, spinos si
subspinosin in 2-3 straturi tot de 2-3 ori, apoi se trece pe partea anterioara a muschiului
deltoid si pe partea mediana a a-cestuia, dupa care se executa netezirea de intrerupere,
urmata de framan-tarea cu doua maini si cea contratimp, tot de 2-3 ori, executandu-se tot
pe aceleasi directiica la framantarea cu o mana. Dupa fiecare manevra se fa-ce netezirea
de intrerupere. Dupa aceste forme de framantare urmeaza ge-luirea, care este tot una din
formele framantarii, manevra executata in di-rectia fibrelor musculare, cu scop in
indepartarea bursitelor si stazelor se-roase dupa care se executa o alta manevra a
masajului numita mangaluire care este tot o forma a framantarii ce are ca scop antrenarea
tuturor mase-lor mudculare. Framantarea cu toate formele ei este o manevra cu efect
tonifiant al musculaturii, ea stimuland contractibilitatea musculara, mus-chii capatand o
elasticitate mai mare. Tot prin framantare se imbunatates-te nutritia tesuturilor musculare;
framantarea fiind o manevra cu efect mecanic asupra vaselor si fibrelor musculare. Deci
se imbunatateste schimbul de substante energetice necesare: proteine, substante metabolice, vitamine si substante minerale. Tot prin framantare se elimina toxine-le, formate in
timpul metabolismului infiltratelor. Deci framantarea are un efect excitant asupra SNC.
Dupa aceasta manevra urmeaza alta manevra numita frictiune care se executa mai
intai in jurul artculatiei omoplatului facandu-se cu doua degete, apoi pe muschiul
subclavicular si pe deltoidian. Se face apoi fric-tiunea la articulatia propriu-zisa cu
miscari excitante deget peste deget, de sus in jos, stanga-dreapta, circular dreapta, circular
stanga, pornindu-se de la acromion pana sub axila. Frictiunea este o manevra stricta si
importan-ta a articulatiei si are ca scop indepartarea proceselor inflamatorii din in-teriorul
articulatiei, a burselor seroase si este o manevra profunda, exci-tanta, executandu-se de 34 ori. Deci frictiunea este o manevra specifica articulatiilor, ligamentelor, tendoanelor si
santurilor intramusculare. Prin ea se indeparteaza stazele de la nivelul articulatiilor, ajuta
la absorbtia li-chidelor interstitiale si deasemenea indeparteaza depunerea de substante
minerale la nivelul capsulelor articulare si ligamentelor care duc la anchi-loze. Se
recomanda frictiunea si pe punctele dureroase, numit masaj punctiform care da rezultate
foarte bune. Efectul frictiunii se explica tot prin actiunea mecanica, prin activitatea
circulatiei, prin stimularea schim-burilor nutritive, prin inrosirea tegumentelor, prin
diminuarea sensibilita-tii locale, prin scaderea contracturii musculare, prin reducerea
starilor de incordare nervoasa a bolnavului. Dupa aceasta manevra importanta ur-meaza o
alta manevra numita baterea sau tapotamentul, care se poate exe-cuta cubital, caus sau
pumni pe muschiul deltoid si pe trapez, iar pe mus-chil pectoral se face doar cu partea
cubitala. Baterea este cea mai excitan-ta manevra si se adreseaza maselor de muschi mai
dezvoltate. Ea se reali-zeaza prin lovituri ritmice, usoare, cu mana foarte relaxata, fie din
articu-latia pumnului, cotului sau umarului. Ea se face transversal pe fibrele musculare si
actioneaza prin contraexcitarea lor. Are influneta asupra ter-minatiilor nervoase
periferice, reduce sensibilitatea, produce un aflux de sange in regiunea masata, produce
hiperemie si ridica temperatura locala, stimuland activitatea pielii, glandelor si tesuturilor.
Urmeaza apoi ultima manevra a masajului si anume vibratia, mane-vra sedativa,
de calmare a regiunii, in urma celorlalte manevre excitante. Vibratia influenteaza nervii
senzitivi si motori, astfel calmand durerea ri-dica temperatura locala si produce
19
hiperemia. Masajul regional depaseste limitele regiunii de masat. Deci prin acest masaj,
masam inafara regiunii scapulo-humerale si regiunea pectorala si cea a spatelui, precum
si mus-chiul deltoid. Masajul general dureaza 7-8 minute.
Masajul zonal
Dupa masajul regional ne axam pe masajul zonal adica masajul articulatiei
propriu-zise care se face prin netezirea articulatiei punand policele sub axila si indexul
se pune pe acromion pornind cu netezirea pana la subaxila sau ducem mana bolnavului in
antepulsie si cu cealalta mana facem netezirea cu partea cubitala a mainii muland
articulatia pe partea ei posterioara de 2-3 ori, incepand imediat si frictiunea tot pe ace-asi
directie, pornind de la acromion cu deget peste deget, cu miscari circulare pana sub axila.
Apoi ducem mana bolnavului in retropulsie, dupa care facem nete-zirea pe partea
anterioara articulatiei umarului tot cu partea cubitala a mainii si cu miscari circulare de
frictiune pana sub axila. Acest masaj du-reaza 3-4 minute.
Masajul selectiv
Urmeaza masajul selectiv care se adreseaza punctelor dureroase sau unui muschi
afectat. In cazul periartritei poate fi afectat muschiul del-toid, caruia ii atribuim un masaj
cu netezire, framantare si batere. Acest masaj poate dura 1-2 minute.
Kinetoterapia
Dupa masajul selectiv urmeaza kinetoterapia, care se face la ince-put prin miscari
pasive, care sunt la umar:
- antepulsie unde tinem priza pe umar si contrapriza pe cot ducand mana bolnavului
prin usoara vibra-tie in antepulsie, pana la un unghi pe care-l poate face bolnavul;
- retropulsie priza este tot pe umar si contrapriza pe plica cotului care se face tot prin
usoara vibratie miscand mana catre spatele bolnavului.
Miscarile de antepulsie si retroplsie sunt executate in jurul unui ax
transversal pe plan sagital:
- rotatie interna (in jurul unui ax vertical)
- rotatie externa (in jurul unui ax vertical)
- abductie si adductie executate in plan frontal in jurul unui ax sagital.
Pe langa aceste miscari elementare umarul poate executa si mikscari combinate ca:
- mana, umar opus
- palma, regiunea cervicala
- circumductie.
Dupa aceste miscari pasive urmeaza miscarile active pe care bolnavul le executa singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu re-zistenta in care
maseurul tine rezistenta iar pacientul incearca sa execute miscarile.
Examen CFM
Bilantul articular Exaenul mobilitatii articulare se bazeaza pe o foarte buna cunoastere a
anatomiei functionale si a biomecanicii umarului.
Miscarile principale in articulatia scapulo-humerala:
- flexie extensie
- abductie adductie
20
21
22
23
BIBLIOGRAFIE
1. TRATAT DE MEDICINA INTERNA-REUMATOLOGIE de Radu Paun
Editura Medicala Bucuresti 1999
2. ELEMENTE DE PATOLOGIE A APARATULUI LOCOMOTOR de Coreliu
Zaharia Editia Metropol 1994
3. RECUPERAREA MEDICALA A SECHELELOR POSTTRAUMATICE ALE
MEMBRELOR de Tudor Sbenghe Editura Medicala Bucuresti 1981
4. RECUPERAREA MEDICALA IN PRACTICA REUMATOLOGICA de dr. Ion
Stroescu
5. BALNEOFIZIOTERAPIA Prof. Dr. Tudor Dinculescu
6. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI de Ion Voiculescu
7. CLINICA SI TRATAMENTUL BOLILOR REUMATISMALE de St. Suteanu
8. BALNEOFIZIOTERAPIA Manual pentru scolile tehnice sanitare Prof. Traian
Dinculescu Redactia Dr. Elena Burlescu, Dr. D. Constantinescu, Dr. N. Teleki, Dr.
I. Tyercha
24