Sunteți pe pagina 1din 5

DETERMINAREA CONTINUTULUI DE CORPURI STRAINE SI DE SEMINTE

CU DEFECTE
Principii teoretice.
A.
1.

Ce sunt corpurile straine?

2.

In ce faza a procesului tehnologic din morarit le eliminam si de ce?

3.

Ce grupe de corpuri straine cunoasteti?

4.

Care sunt principiile pe baza carora se separa corpurile straine?

5.

Care sunt utilajele invatate la tehnologia moraritului care separa corpurile straine?

B.
Continutul de impuritati sau corpuri straine existente in masa de grau sau de alte cereale, trebuie sa
fie cunoscut in amanunt, deoarece acesta prezinta o serie de influente tehnice si economice. Dintre
aceste influente, cele mai importante sunt urmatoarele:

pe baza acestuia se stabileste valoarea reala a lotului de cereale;

pe baza acestuia se face plata si echivalentele normate catre furnizor.

Clasificarea
corpurilor
straine
(impuritatilor).
Corpurile straine (impuritatile) existente in masa de cereale se clasifica dupa doua criterii si anume:

dupa influenta pe care o exercita asupra calitatii masei de cereale si a derivatelor acesteia,
rezultate in urma macinarii;

dupa posibilitatile de separare din masa de cereale.

Dupa posibilitatile de separare, corpurile straine se impart in: greu separabile si usor separabile.
Corpurile straine cu influenta asupra calitatii se impart, la randul lor, in doua categorii si anume:
corpuri straine negre si corpuri straine albe. Corpurile straine negre sunt in majoritatea cazurilor
nedigerabile si cand sunt consumate in cantitati mai mari decat cele stabilite prin normative, devin
vatamatoare.
Conform STAS, se considera:
1.

corpuri straine negre:

2.

tot ce trece la cernere prin ciurul de tabla perforata nr. 1,5 R STAS 1078 - 66;

3.

corpurile inerte minerale (pamant, nisip, pietris) si organice (pleava, parti din tulpina, frunze,
insecte moarte si insecte vii provenite din camp);

4.

boabele de grau si de alte plante de cultura putrezite, mucegaite, incinse, cu endospermul


alterat sau complet mancat de insecte;

5.

semintele altor plante de cultura in afara de secara, orz si ovaz;

6.

corpurile vatamatoare: seminte de neghina, boabe cu taciune, boabe cu malura, scleroti ( de


cornul caprei, seminte de mustar salbatic si seminte de zazanie.

7.

corpuri straine albe:

8.

boabele de orz si ovaz intregi si sanatoase, precum si boabele de grau, secara, orz si ovaz
arse, strivite, seci, sistave si incoltite;

9.

sparturile de grau, secara, orz, ovaz, mai mici decat jumatatea bobului, precum si boabele
atacate de insecte, mai mult de jumatate.

10. Principiul metodei. Separarea corpurilor straine si respectiv a semintelor cu defecte in


componentele prevazute in STAS si determinarea masei fiecarei componente.
Materiale, aparatura, ustensile, reactivi:
- ciur nr. 1,5 R (sita cu ochiuri rotunde, cu diametrul de 1,5mm), balanta tehnica, trusa de greutati,
Modul de lucru.

1.

Determinarea corpurilor straine mari si a corpurilor straine mici.

2.

Determinarea celorlalte corpuri straine si a boabelor cu defecte

In tabelul de mai jos sunt date ciururile prevazute de STAS pentru separarea corpurilor straine mari din
masele de cereale:

Produsul

Ciurul pentru separarea corpurilor straine mari

Cereale paioase

R5

Porumb

R 10

Leguminoase

R 10

Floarea soarelui

R 10

In

R4

Rapita si mustar

R 2,8

In tabelul de mai jos este prezentata matricea probei pentru analiza, in grame, pentru unele cereale:

Produsul

Marimea probei pentru analiza, in grame

Grau

100

Porumb

200

Orz

50

3.

Determinarea semintelor cu defecte

Stabilirea continutului de boabe malurate existente in masa de grau se face odata cu celelalte
impuritati, care se cantaresc si rezultatul se exprima in procente. Boabele malurate fac parte din
categoria impuritatilor vatamatoare. In afara boabelor pline de spori cu malura, in masa de grau se
gasesc si boabe fulguite si prafuite cu spori.
Determinarea acestora se face macroscopic sau in caz de litigiu, analiza se face astfel:
- din proba de analiza se numara la rand 500 de boabe si se introduc intr-un vas cu apa unde se tin la
inmuiat 8 ore, apoi se introduc intr-un amestec de alcool si glicerina 1:1.Dupa cateva minute zonele cu
spori de malura devin foarte vizibile avand culoare inchisa, astfel boabele malurate pot fi usor
identificate. Boabele fulguite si prafuite se numara si apoi se calculeaza procentul lor. Procentul total
se stabileste adunand procentul celor total malurate cu procentul celor prafuite si fulguite.
4.

Determinarea continutului de boabe sistave

Boabele de grau sistav se caracterizeaza prin suprafata zbarcita, santul ventral largit si lateralele
acestui sant ascutite in loc sa fie rotunde. Compactitatea este redusa, cantitatea de coaja este mai
mare decat la bobul normal, continutul de miez este mai mic, masa absoluta si masa hectolitrica sunt
scazute.
Pentru determinarea continutului de boabe sistave din grau se procedeaza astfel:
- graul din proba de analiza ramas dupa separarea celorlalte impuritati se cerne timp de 1 minut, cu 60
de oscilatii pe minut, printr-un ciur cu ochiuri dreptunghiulare cu lungimea de 20mm si latimea de

1,75mm. Boabele care trec prin ochiurile sitei se cantaresc la balanta tehnica (cu precizia de 0,01 g),
iar rezultatul se raporteaza la proba de analiza.
Formula de calcul.
Masa grupelor de corpuri straine separate se raporteaza la greutatea probei de laborator.
Masa fiecarei componente separate din proba de laborator se raporteaza la masa probei.
La continutul procentual de corpuri straine organice si minerale, determinat anterior, se adauga
procentele corespunzatoare de corpuri straine mari organice si minerale ramase pe ciur.
Rezultatele se exprima in procente, cu o zecimala.
Repetabilitate: Ca rezultat final se ia media rezultatelor obtinute pentru doua probe de analiza.
Interpretarea rezultatelor.
Conditiile de calitate privind continutul de corpuri straine din principalele cereale sunt:

GRAU: corpuri straine max. 3%, compuse din:

corpuri straine negre max. 1%, din care neghina max. 0,5% si alte corpuri vatamatoare, max.
0,2%

corpuri straine albe max. 2%, din care boabe incoltite max. 1%.

secara: corpuri straine max. 3%, din care corpuri straine negre max.2% si corpuri straine albe
max. 1%

porumb: corpuri straine max. 6% din care corpuri straine negre max. 3% si corpuri straine albe
max. 3%.

Maximum admis de boabe malurate, prafuite si fulguite la un loc, este stabilit prin STAS 813-68.

S-ar putea să vă placă și