I.

II.

III.

.................................................................................................................
INTRODUCERE
.................................................................................................................
INFECTIILE URINARE
1. ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
............................................................................................................
2. SIMPTOMATOLOGIE
SI
DIAGNOSTIC
............................................................................................................
3. TRATAMENTUL
ALTERNATIV
............................................................................................................
REMEDII NATURISTE FOLOSITE IN TRATAMENTUL
INFECTIILOR
URINARE
.................................................................................................................
1. FITOTERAPIA
CARACTERE
GENERALE
............................................................................................................
2. UTILIZAREA PLANTELOR N INFECII I INFLAMAII
............................................................................................................
a.
TROPAEOLUM
MAJUS(COLTUNASI)
..................................................................................................
b.
HERNIARIA
GLABRA(FECIORICA)
..................................................................................................
c.
CALLUNA
VULGARIS
(IARBA
NEAGRA)
..................................................................................................
d.
LITHOSPERMUM
OFFICINALE(MEI
PASARESC)
..................................................................................................
e.
VACCINIUM VITIS-IDAEA(MERISOR DE MUNTE)
..................................................................................................
f.
ORTHOSIPHON
ARISTATUS(ORTOSIFON)
..................................................................................................
g.
ZEA
MAYS(PORUMB)
..................................................................................................
h.
SOLIDAGO
VIRGAUREA(SPLINUTA)
..................................................................................................
i.
ARCTOSTAPHYLOS
UVA-URSI(STRUGURII
URSULUI)
..................................................................................................
3. FORME
FARMACEUTICE
DIN
PLANTE
............................................................................................................
24

IV.

ONCLUZII
1

.................................................................................................................
27
BIBLIOGRAFIE
...........................................................................................................................
29

I.

INTRODUCERE

In medicina chineza aparatul urinar tine de energia Rinichilor. Rinichii in

MTC au mai multe roluri: depoziteaza Esenta (o forma foarte concentrata de
energie mostenita de la parinti), si sunt depozitul de energie Yin si Yang
pentru toate organele din organism.
Infectiile urinare acute care nu sunt recurente sunt vazute ca fiind o invazie
de Frig si Umezeala in Vezica Urinara. Asta explica de ce multe din aceste
infectii se insotesc de simptome cum ar fi: maini si picioare reci cu picioarele
fiind mai reci decat mainile, preferinta pentru cald, persoana friguroasa, si
simptomele infectiei urinare cedeaza la caldura administrata local.
clasic.
Am ales aceast tem,deoarece consider ca Remediile naturiste folosite in
tratamentul infectiilor urinare sunt foarte importante.Din pacate in ziua de azi
prea putini oameni mai folosesc aceste remedii,deoarece se mediatizeaza si se
recomanda foarte mult antibioticele.n cele ce urmeaz am incercat s prezint
cele mai frecvente i mai grave afeciuni ale aparatului urinar i,respectiv
medicaia fitoterapic corespunztoare.

Plantele medicinale sunt eficiente n vindecarea bolilor aparatului urinar,cu

condiia s fie folosite ca adjuvant,n nici un caz s nlocuiasc tratamentul .
Fitoterapia este ramura terapeuticii care utilizeaz plantele medicinale i
preparatele din plantele medicinale ca mijloace de prevenire i tratare a bolilor.
Este probabil cea mai veche form de tratament, aprut pe o baz empiric i
n contextul unei viziuni magice a lumii, dar cu un rol important n zilele
noastre, alturi de medicina alopat, fr s fie la concuren cu aceasta. Unele
plante pot fi folosite ca atare, constituind remedii naturale, n timp ce alte plante
medicinale sunt materii prime valoroase pentru obinerea multor medicamente.
Aceast lucrare cuprinde 4 capitole, din care capitolul 2 prezint
generaliti despre aparatul urinar, iar capitolul 3 prezint principalele plante
folosite n fitoterapia aparatului urinar.

II.

BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE APARATULUI RENAL

1. ANATOMIA I FIZIOLOGIA

Rinichiul este un organ de importan vital i are numeroase funcii

dintre care funcia principal const n formarea urinei. Prin aceasta se asigur
epurarea (curirea) organismului de substane toxice.

Figura 1. Rinichiul
Formarea urinei se datoreaz unui mecanism complex de filtrare la
nivelul glomerurilor i de reabsorbie i secreie la nivelul tubilor. Prin filtrarea
glomerural se formeaz urina primitiv (1501 urin primitiv/24 de ore, din
filtrarea a 1500 1 plasm). Urina primitiv (filtratul glomerural) are compoziia
plasmei, dar fr proteine, lipide i elemente figurate. Conine deci ap,
glucoz, uree, acid uric i toi electroliii sngelui. n faza urmatoare, la nivelul
tubilor, care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural, se formeaz
urina definitiv.Totui la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau
n mare cantitate substanele utile i n cantitate mic, pe cele toxice.
Substanele utile sunt substane cu prag care sunt eliminate prin urin numai
cnd concentraia lor sanguin a depit limitele fiziologice (ap, glucoz,
NaCl, bicarbonai etc). Substanele toxice sunt substane fr prag, eliminarea
lor urinar fcndu-se imediat ce apar n snge.
Apa este reabsorbit n proporie de 99 %, glucoza n ntregime (condiia
este ca n snge s existe mai puin de 1,60 grame glucoza %o); srurile i n
particular clorura de sodiu n proporie variabil (98-99 %).
Substanele toxice nu sunt reabsorbite dect n proporie mult mai mic
(33% uree, 75% acid uric). n afara procesului de reabsorbie, rinichiul are i
proprieti secretorii, putnd elimina i chiar secreta unele substane,ca
amoniacul, cu rol foarte important n echilibrul acido-bazic. Deci, procesul de
formare a urinii cuprinde o faz glomerural, n care prin filtrare se formeaz
urina iniial (primitiv) i o faz tubular,n care prin reabsorbie i secreie se
4

formeaz urina definitiv. Caracterul de urin definitiv este dobndit de tubii

distali, prin procesul de concentrare, sub influena hormonului retrohipofizar.
Dup cantitatea de ap pe care o are la dispoziie, rinichiul elimin unele
substane ntr-o cantitate mai mare sau mai mic de ap, rezultnd o urin cu
densitate variabil. Urina format permanent-diureza (1,5-2,5 ml/min)-se
$depoziteaz n vezica urinar, de unde cnd se acumuleaz o anumit cantitate
(250-300 ml), se declaneaz reflex miciunea-deschiderea sfincterului vezical
i golirea vezicii. Miciunea este un act contient, deschiderea i nchiderea
sfincterului vezical putnd fi comandate voluntar.
2.SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC
1.Infectia urinara reprezinta o afectiune frecventa a
sistemului genital feminin si masculin, cauzata de prezenta
germenilor si a bacteriilor. Infectia urinara se manifesta prin
usturime la mictiune, inrosirea zonei genitale, dureri in zona
pelvina, senzatia de urinare frecventa. . In general, tratarea
infectiilor urinare se face cu antibiotice, insa infectiile urinare
din timpul sarcinii trebuie tratate doar cu anumite tipuri de
medicamente, care sa nu afecteze bebelusul.
Infectia urinara este una dintre cele mai des intalnite afectiuni
cu care femeile se prezinta la cabinetul medicului. Afla cum poti
s-o tratezi acasa, folosind remedii naturiste.
Apa face ca urina sa fie mai putin densa, dar si ca bacteria
care a cauzat infectia, sa se "spele". Acesta este cel mai la
indemana remediu naturist!

2.Clinic:
simptomatica;
asimptomatica.
3. Topografic:
infectie urinara joasa;
infectie urinara inalta.

4. Dupa numarul de episoade de infectie:

infectii urinare unice;
infectii urinare repetate cu acelasi germene sau nu.
5. Patogenic
infectii urinare ascendente (urogene);
infectii urinare descendente (hematogene).
6. In functie de tipul de germene:
infectii urinare specifice;
infectii urinare nespecifice.
7. Evolutiv:
infectii urinare acute;
infectii urinare urinare cronice.
8. In functie de complicatii:
cu complicatii;
fara complicatii.
Infectia urinara etiologie
Factorii determinanti ai infectiei urinare sunt:
bacili Gram-negativ (75% din cazuri) Escherichia Coli (80-90% si
totalitatea infectiilor urinare), Proteus (mirabilis, vulgaris, morgagni, rhetgeri),
Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Providencia, Pseudomonas
aeruginosa;
coci Gram-pozitiv (5% din cazuri) Stafilococul auriu, Streptococus faecalis
(Enterococul), Staphylococcus albus (epidermalis);
alti agenti patogeni: bacterii anaerobe (Clostridium perfringes, Bacteroides,
Fusobacterium), fungi(Candida albicans, Cryptococus neoformans, Histoplasma
capsulatum, Aspegillus fumigatus, Blastomyces hominis), virusuri (Coxackie B,
citomegalovirusul, virusul rujeolic, virusul urlian), mycoplasmele (Ureaplasma
urealyticum), protoplastele.
monas, vaginite.
C omplicatiile infectiei urinare
Infectiile urinare pot fi urmate de complicatii, am intalnit astfel de situatii, cele
mai frecvente fiind:
6

Cronicizarea infectiei urinare peilonefrita sau cistita cronica

Imbolnavirea rinichilor cu insuficienta renala cronica

Abcese renale (puroi in rinichi), care de obicei trebuie

Infectia urinara localizare

Infectii urinare nu sunt localizate numai la rinichi; ele pot fi localizate in oricare
dintre segmentele aparatului urinar:

La nivel renal pielonefrita / glomerulonefrita

La nivelul vezicii urinare cistita

La nivelul uretrei = uretrita

INFECTIA URINARA -factori favorizanti

Asa cum am mentionat de la inceput, faci infectie urinara daca ai motive care sa
permita dezvoltarea microbilor in caile urinare.
Cele mai frecvente situatii in care apare infectia urinara sunt:
1.Sexul feminin (uretra mai scurta a femeii si situata
aproape de rect, face posibila trecerea microbilor din exterior in
vezica urinara
2.Adenomul de prostata
3.Pietrele la rinichi sau vezica urinara (litiaza)
4.Ptoza renala (rinichiul cazut)
5.Malformatii la nivelul aparatului urinar
6.Sondajul vezicii urinare, purtarea sondei urinare timp
indelungat
7.Constipatia
8.Boli care sunt insotite de imunitate scazuta(ciroza
hepatica, lupusul, cancere, penumonii, diabetul zaharat, etc)
7

9.Ruptura de perineu nerezolvata (neoperata)

10.Incontinenta urinara sau pentru fecale
11.Imobilizarea prelungita la pat
12.Boli neurologice cu pareza vezicii urinare
13.Infectii cu alta localizare
genitale, intestinale, etc)

in

organism

(respiratorii,

14.Utilizarea diafragmelor uterine ca metoda de contraceptie

15.Tratamente cu medicamente care scad apararea organismului
(cortizonice)
16 Sarcina (uterul gravid apasa pe uretere si vezica urinara, favorizand
inmultirea microbilor prin stagnarea urinii)
17.Activitatea sexuala- poate favoriza infectia urinara; se descrie
pielonefrita lunii de miere, care apare la tinerele casatorite in timpul lunii de
miere .
TRATAMENTE ALTERNATIVE
Alte alimente care aduc beneficii in tratamentul naturist al infectiilor
urinare:
usturoiul si ceapa, cele mai cunoscute antibiotice naturale

frunzele
si
radacinile
de
telina,
patrunjel
sau
marar
seminte
de
dovleac
ananas - efect anti-inflamator Infectii Urinare
FITOTERAPIA APARATULUI RENAL
1. FITOTERAPIA- CARACTERE GENERALE

Fitoterapia este tiina care se ocup de tratamentul bolilor umane,

animale i vegetale prin mijlocirea unor plante, denumite curent plante
medicinale. Fitoterapia implic i conceptul de a tri n armonie cu ntregul regn
vegetal, att n planul fizic ct i afectiv.Frumuseea i desvritul lor echilibru
ne eleveaz emoiile , ne ridic vibraiile, echilibrul lor revrsndu-se i n noi,
umplndu-ne de pace i de armonie.

 Etimologie
Phytotherapia (lb. greac ) = phyton + therapeia
Phyton = plant, arbore, orice vegetal
Therapeia = atenie acordat bolnavului: tratament, ngrijire medical,
vindecare
Therapeutes= care se afl n serviciul vindecrii, servitor al zeului (n era
cretin, slujitor al Domnului )
,,Exist argumente arheologice c mesopotamienii utilizau plantele , ca
leac, n urm cu mai bine de 6000 de ani. Cunoatem c , n China, oamenii se
foloseau de plante pentru a se menine sntoi cu 27 de veacuri nainte de
Hristos, dei referiri cu privire la vindecarea cu ajutorul plantelor, pe acele
meleaguri, sunt i mai vechi.
Egiptenii foloseau plantele ca aliment, ca medicament i ca ingrediente
n cosmetice, parfumuri i chiar uleiuri pentru alinarea durerilor, ca aromatizant
pentru bi i pentru ncperile n care i petreceau cea mai mare parte din timp.
Vechiul Testament face meniuni privind sntatea pe care o pot avea oamenii
foosindu-se de plante . Vindectorii de demult obineau din plante extracte sub
form de tincturi, uleiuri, creme , cataplasme, tot felul de ceaiuri, prafuri,
balsamuri.Ei sunt predecesorii medicilor de azi, fie c li se zicea vraci sau ,,
oameni care vindecau cu buruieni , iar plantele pe care le foloseau la uurarea
suferinelor, reprezint o surs important de materie prim pentru industria
medicamentelor de azi.
,,Astzi se asist la o adevrat lupt ntre medicina alopat i fitoterapie
(terapia cu plante). Medicina alopat (sau cel puin o mare parte a
reprezentanior ei) sfideaz att terapiile naturale, ct i pe practicanii lor, fie c
acetia sunt medici sau au alt specialitate, dar care practic fitoterapia cu un
succes real. De multe ori fitoterapia caut s foloseasc insuccesele medicinii
alopate n favoarea sa ca argumente ale eficienei.
Termenul de medicin alopat definete tiina care se ocup cu studiul
maladiilor i tratamentul lor. Ea este practicat numai de persoane abilitate s
exercite medicina, pe baza diplomei de medic.
Termenul de medicin natural definete acele practici medicale legate
strns de natur, n care nu medicamentele sunt recomandate n tratamentul
bolilor umane, ci factorii naturali ( aerul, apa, soarele, plantele, alimentele
naturale, micarea etc. ).Ea este practicat att de medici ct i de persoane care
nu au absolvit o facultate de medicin, denumii terapeui.
Pacienii ateapt cu nerbdare reconcilierea dintre practicanii fitoterapiei i
9

practicanii medicinei alopate. Unele semne ncurajatoare au aprut cnd

problemelor medicinei naturale li s- a acordat importana cuvenit prin crearea
i nfiinarea Asociaiei Naionale de Terapii Complementare .
Fr a subestima rolul chimioterapiei (tratamentul bolilor cu ajutorul
medicamentelor de sintez) , fitoterapia completeaz ansamblul de metode
curative i preventive ale medicinei alopate.
n 1948 cnd s-a nfiinat Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) ca
agenie specializat a Organizaiei Naiunilor Unite (O.N.U.), se raporta c 80 %
din populaia globului recurge la metode naturale ca prim ajutor sau tratament n
caz de mbolnviri. Aceasta pentru c se considera c multe dintre
medicamentele chimice sunt nocive, prin efectele secundare nedorite de cauz
toxic sau alergic, pentru c substanele de sintez se comport ca un corp
strin introdus n organism.
Avantajele fitoterapie
Accesibilitatea ( plantele sunt uor de procurat i ieftine; culegerea lor
din natur ajut la armonizarea organismului, eliberarea de stres etc.)
Aciunea blnd i lipsa efectelor adverse (cnd se respect dozele
adecvate);
Tratarea bolnavului ca ntreg (plantele au efecte fizice i psihoemoionale i echilibreaz organismul la toate nivelele vezi Terapii
florale Bach);
Se poate folosi n paralel cu medicamentele alopate ( cu cteva mici
excepii, la care trebuie s se in seama de antagonismul dintre unele
medicamente i unele plante).
Tratamentul cu plante medicinale d rezultate foarte bune n afeciunile
uoare, funcionale sau n stadiile incipiente ale bolilor. n bolile cronice, n care
a prut deja afectarea organic, fitoterapia are un rol adjuvant i poate contribui
la o parial reversibilitate a simptomelor sau leziunilor.
Argumente pentru care fitoterapia este considerata de atata vreme
ramura de baza:
1.medicamentele de origine vegetala sunt tolerate de organismul
uman,iar fenomenele secundare si reactiile adverse observandu-se
mult mai rar decat la medicamentele de sinteza.
2.planta actioneaza subtil si precis;datorita complexitatii compozitiei
chimice,plantele medicinale se adreseaza in acelasi timp mai multor
organe sau sisteme,ele actionand asupra organismului acolo unde
gasesc deficiente.

10

3.de cele mai multe ori plantele au actiuni sinergice,unele principii

active marind actiunea unui alt principiu care se gaseste in aceeasi
planta;
4.s-au izolat in stare pura numeroase principii active vegetale,prin
transpunerea la scara industriala a tehnologiilor,ceea ce a contribuit la
ridicarea prestigiului si increderii in fitoterapie si a permis obtinerea
unor derivati de semisinteza,care sa corecteze anumite caractere ale
plantelor(solubilitate si eficienta).
5.s-au introdus in cultura speciile medicinale valoroase, care asigura
materia prima necesara realizarii la scara industriala a medicamentelor
de origine vegetala.
Anumite ceaiuri conduc la nlturarea rapid a unor simptome, dar
tratamentele naturale complexe acioneaz n timp, uneori , la nceput,
accentund simptomele, pe fondul detoxifierii organismului. Aceast reacie
este numit n literatura de specialitate ,,criz de vindecare.
Vindecarea este un proces de durat, n funcie de vechimea bolii, cauzele
afeciunilor.
2. UTILIZAREA PLANTELOR N INFECII I INFLAMAII

Speciile de plante medicinale care se recomand n inflamaiile esutului

renal, ale bazinetului, ale uretrei sunt n principal cele cu propreieti
antiinflamatorii i emoliente. Se recomand:
1.CLUNAII (Tropaeolum majus)
De la clunai se folosesc prile aeriene care conin tropeolinozida ce
libereaz izotiocianat de alil. Mai conine vitamin C i alte substane.
Aciune terapeutic: antiscorbutic, antiemfizematos, diuretic,
expectorant, n bronite cronice, contracderii
prului,laxative(fructele),favorizeaza menstruatia.
Administrare:
Suc proaspt: se administreaz 30 g (dou linguri) pe zi n mod fracionat.
Este antiscorbutic, diuretic i expectorant.
Tinctur: se iau 23 lingurie pe zi tot ca diuretic, antiscorbutic i
expectorant.

11

 Frecie capilar: se face un amestec din 100 g frunze i semine de

clunai, 100 g frunze proaspete de urzic i 100 g frunze de cimiir care
se pun ntr-o jumtate de litru de alcool concentrat i se las timp de 10
15 zile scuturandu-se de 34 ori pe zi. Se strecoar i se fac frecii
pentru stimularea creterii prului i mpiedicarea cderii lui.
Raspandire: America de Sud
2.FECIORICA(Herniaria Glabra)
Produs medicinal:de la aceasta planta se foloseste partea aeriana.
Partile aeriene trebuie recoltate in perioada infloritului,se usuca in
strat subtire .
Actiune terapeutica:produsul vegetal are actiune diuretica,
depurative,spasmolitica, antiinflamatoare(la nivelul cailor urinare).
Actiunea farmacodinamica este datorata actiunii combinate dintre
saponine si flavonoide.
Utilizare:Cistita cronica,uretrita,nefrita,ajuta la eliminarea clorului
si ureei din organism(uremie), tenesme ale vezicii
urinare(cand,datorita unei constrictii dureroase la nivelul
sfincterului vezical,apare senzatia unei nevoi permanente de a urina),
litiaza renala(infuzie).
Administrare
Extract apos:1 lingurita produs la 200 ml apa rece,se fierbe cateva
secunde,se lasa in repaus 5 minute;pantru cresterea diurezei se beau
3-4 cani pe zi.
Raspandire:regiunile temperate ale Europei si Asiei,prin locuri
nisipoase si pietroase.
3.IARB NEAGR (Calluna vulgaris)
De la aceast plant se folosesc ramurile tinere cu frunziul lor (Herba
Callunae) care conin arbutin, ulei eteric, acizi organici, derivai flavonici.
derivai fenilpropanoici etc.
Aciune terapeutic:diuretic, antiseptic al cilor urinare, sudorific,
antidiareic, antidizenteric, n caz de hemoragii interne etc. Extern este
utilizat n cicatrizarea rnilor.
Iarba N eagra este un bun antiseptic urinar si diuretic,dezinfectand tractul
urinar si sporind productia de urina.
Ericodina,are un puternic effect dezinfectant pentru vezica si caile
urinare.
12

Flavonoidele continute in planta intervin in marirea capacitatii de

contractie a muschiului cardiac, iar flavonele produc vasodilatatie renala,marind
diureza.
Utilizare
Pe langa rolul ei in tratamentul cistitei si starilor inflamatorii vezicale,iarba
neagra este utilizata in tratamentul litiazei renale si vezicale.Iarba neagra
se foloseste in tratamentul reumatismului, artritei si gutei.
Infectia cailor urinare,cistita(infuzie din varfuri florifere,se beau 2
infuzii pe zi;in cazul infectiei cauzata de litiaza renala se administreaza
decoct.
Afectiuni renale(infuzie din flori sau din varfuri florifere,se bea o can
ape zi).
Prostatita (infuzie din flori,se beau 1-2 infuzii pe zi;decoct din
varfurile florifere,se bea zilnic;tincture, se ia o lingurita pe zi).
Reumatism,colici abdominal,amigdalite,inflamatii laringofaringiene,tuse,anemie,febra,diaree(decoct sau infuzie din planta inforita,se
bea o can ape zi).
Administrare:
Infuzie: 12% din flori n afeciuni renale, ascit.
Decoct: 58% n diaree, dizenterie, hemoragii, ca cicatrizant. Un
decoct mai concentrat din 1520 g plant fiart n jumtate litru ap, din
care se bea cate o ceac pe zi, este eficace n litiaza renal, colici
abdominale, reumatism, amigualit; ca febrifug, sedativ.
4.Mei Pasaresc(Lithospermum officinale)
De la aceasta planta se recolteaza partea aeriana(Lithospermi herba)si semintele.
Partea aeriana se recolteaza in timpul infloritului si se usuca la umbra in strat
subtire.
Semintele se recolteaza cand ajung la maturitate.
Actiune terapeutica
Se intrebuinteaza in inflamatii ale cailor urinare,este stimulent
digestive,diuretica,antigutoasa,sedative,depurative,oxitocica,contraceptive.,antit
iroidian.
Semintele mature au actiune diuretica si oxitoxica.
Frunzele au actiune sedative(infuzie).
Utilizare
13

Pulberea din seminte se utilizeaza in tratamentul litiazei urinare, biliare si in

tratamentul starilor febrile.Meiul pasaresc se utilizeaza pentru rheumatism
,artrita,guta, tulburari associate menopauzei,infertilitate.
Afectiuni ale tractului urinar(decoct de seminte).
In medicina popular meiul pasaresc se utilizeaza pentru sterilizarea temporara si
oprirea ovulatiei la femei(infuzie si decoct).
Administrare
Decoct:din seminte-15-30 seminte maruntite,se fierb in 200ml apa.timp de 5
minute,dupa ce se strecoara si se amesteca cu litru infuzie de flori de nalba,se
beau 2-3 cani pe zi.
Decoct: din planta -1 lingura pulbere planta la 250 ml apa,se fierbe 5-10
minute,se lasa acoperit 15-20 minute, se bea dimineata pe nemancate, se
mananca dupa cca.o ora(diuretic).
Infuzie:1 lingura pulbere planta la 250ml apa clocotita,se lasa 15-20 minute;se
bea zilnic(dimineata si seara)cate o cana incepand odata cu declansarea
menstruatiei;cat timp se bea acest ceai nu se produce ovulatia.
Contraindicatii si Precautii
Meiul pasaresc este contraindicate in hipotiroidism,sarcina si lactatie.In
hepatopatii,datorita prezentei alcaloizilor pirolizidinici.
Raspandire:creste pe malul lacurilor si al raurilor,pe marginea drumurilor,prin
tufarisuri din zona de campie pana la cea Montana.

5.MERIOARELE (Vaccinium vitis idaea )

De la aceast plant se recolteaz frunzele care se culeg toamna. Conin
arbutozid, metilarbutozid, flavonozide, tanin, vitamin C etc.
Aciune terapeutic: Se ntrebuineaz n cistite, ca diuretic, antiseptic al
cilor urinare (pielite, uretrite etc), antidiareic, hemostatic etc.
Frunzele au actiune astringent,datorata continutului in taninuri si
antiseptic la nivel renal.Datorita continutului mare de flavones are si actiune
diuretica.Fructele au actiune antimicotica(infuzie din Frunze, se beau 2 cani pe
zi.
Infectie urinara(macerat glicerinat din muguri de merisor,se iau cate 30 de
picaturi de 3ori/zi;tincture din Frunze de merisor, se iau cate 15-20 picaturi de 3
ori/zi;iar pentru infectiile urinare cu usturimi la mictiune,se iau cate 30 picaturi
de 3 ori/zi.
Administrare:
14

 Infuzie: 46 g (o linguri) de pulbere de frunze se opresc cu o ceac

de ap fierbinte. Se las 10 minute, apoi se strecoar. Se beau 12 cni
pe zi n afeciuni alecilor urinare. Nu se beau mai multe cni i nu se
folosete aceast infuzie de ctre femeile gravide.
Decoct: se face din 2060 g frunze la 200 ml (o ceac) de ap. Se bea
o ceac, fracionat, pe zi. Butul se face ncet, sub form de nghiituri
rare. Se folosete n caz de cistite, hematurie, tuse.
Pulbere: se iau cate 23 g (un vrf de cuit) de 3 ori pe zi n cistite,
pielite, uretrite, antiseptic al cilor urinare.
Combinatii:pentru afectiunile aparatului urinar se face o infuzie dintr-o
combinative de 30gr Frunze de merisor,10gr flori de albastrele si 10gr
lemn dulce;o lingura amestec la 250ml apa clocotita,se fierbe 10
minute,apoi se lasa sa se raceasca, se ia cate o lingura inaintea fiecarei
mese principale.
Contraindicatii si Precautii:Merisorul este contraindicate in timpul
sarcinii.Fructele nu sunt recomandate persoanelor cu afectiuni renale
datorita continutulu8i in acid oxalic.
Raspandire:in Europa,Asia si America
6.ORTOSIFON(Ortchosiphon aristatus sau O stamineus)
De la aceasta planta se folosesc frunzele.Se prezinta sub forma de
fragmente de Frunze uscate,de culoare verde-galbuie pe fata superioara
si verde cenusie pe cea inferioara.Are un miros aromet si gust slab
sarat,amarui si stringent.
Actiune terapeutica
Produsul vegetal are actiune diuretica,fara a se sti prcis care dintre
principiile active determina actiunea farmacologica;se pare ca exista un
sinergim de actiuneal sarurilor de potasiu,al derivatilor flavonici si al
saponinelor.Ortosifonul alaturi de cresterea diurezei actioneaza si prin
sporirea cantitatii de clorura de sodium eliminate.Ceaiul de Ortosifon
favorizeaza eliminarea calculilor renali de mici dimensiuni,datorita
efectului de dilatare a lumenului uretrelor,prin actiunea cantitatii mari de
acid cafeic extractibil in apa fierbinte.
Utilizare
Frunzele se utilizeaza ca diuretice in afectiunile renale inflamatorii
cornice,in catar vezical si renal,vezica inflamata si bacteriurii fara
simptome specific.

15

Frunzele de ortosifon sunt un produs vegetal exotic,la noi gasindu-se

sub forma de extracte sau amestec de plante,utilizate in scop diuretic,ca
remedii urologice, sau component a unor preparate pentru slabit.
Administrare;
Infuzie(din Frunze):2-3 grame Frunze maruntite la o cana cu apa
fierbinte, se lasa la infuzat 10-15 minute,se beau 2-3 cani pe zi,intre
mese.

7.PORUMBUL (Zea mays )

De la aceast plant se ntrebuineaz stigmatele mtasea" (Stigmata
Maydis) care se culege nainte de maturizarea boabelor. Conin saponozide,
ulei volatil, ulei gras, sruri de potasiu sruri de calciu, alantoin, vitamina K
etc.
Aciune terapeutic: Se ntrebuineaz ca diuretic, n litiaz renal i
vezical, n stop urinar, cistite, metrite, hipoglicemic, cur de slbire etc.
Componentele din matasea de porumb actioneaza in principal asupra
tractului urinar.saponinele au actiune antiinflamatoare in organism,alantonina
ajuta la vindecare,alaturi de mucilagii care au actiune emolienta sau effect
calmant asupra tesuturilor irritate.Actiunea diuretica este datorata inparte
continutului crescut de potasiu.Actiunea lor combinata este utilizata pentru
numeroase afectiuni ale tractului urinar,cum este cistita,gonoreea,uretrita si
prostatita.
Utilizare
Matasea de porumb calmeaza si relaxeaza canalele urinare si vezica
urinara,amelioreaza iritatia si imbunatateste fluxul urinar.
Matasea de parumb reduce formarea calculilor renali si amelioreaza
simptomele provocate de existent acestora.
Prin reducerea retentiei de fluide in corp,matasea de parumb scade
presiunea sangelui,ajuta la eliminarea toxinelor.
In China,matasea de porumb este utilizata pentru edem de diverse
origini, si pentru afectiuni hepato-biliare,icter,si retentie de fluide.
Administrare:

16

 Infuzie: peste 35 g (cat se ia cu 3 degete) mtase de porumb se toarn

o ceac de ap n clocot. Se las 510 minute apoi se strecoar i se bea
1 2 cni pe zi cadiuretic n boli de rinichi i vezic, cistite.
Infuzie: se face ca mai sus din dou linguri de mtase de porumb la o
ceac de ap n clocot. Se las 510 minute, apoi se strecoar. Se bea
cate o lingur la interval de 3 ore ca diuretic, boli de rinichi i vezic,
cistit, metroragii.
Ceai: se face un amestec din cantiti egale de mtase de porumb i cozi
de ciree. Din acesta se toarn peste o linguri de amestec o can de ap
n clocot, se las n repaus 1015 minute apoi se strecoar. Se bea
fracionat 12 ceti pe zi n ascit, umflarea picioarelor (n boli de
inim), afeciuni renale i vezicale.
Sirop: se prepar din 25 g extract de stigmate de porumb (mtase) la care
se adaug 975 g sirop de zahr. Se iau 24 linguri pe zi (ceea ce
corespunde la o ceac de ceai), n boli de rinichi i vezic, n ascit dup
boli de ficat, inim i rinichi, metroragiietc.
Malaiul de porumb se poate folosi pentru preparare de cataplasme.
Uleiul din germeni de porumb este bun n dieta celor cu colesterolul
ridicat, nateroscleroz.
Raspandire:originar din America de Nord si Centrala iar la noi in tara
este cultivat in toate regiunile.

8.SPLINUA (Solidago virgaurea )

Se recolteaz prile aeriene nflorite (Herba Virgaureae) n timpul
nfloririi (iunie-septembrie). Conin ulei volatil, tanin, substane amare,
saponozide, azulene etc.
Aciune terapeutic: Splinuta se ntrebuineaz ca diuretic, n afeciuni
renale i biliare, n hemoragii interne, metroragii, ca expectorant, cicatrizant,
nevralgii dentare, fistule ,antioxidanta,depurative etc.
Saponozidele au actiune antimicotica asupra unor fungi(Candida
albicans),actiune care se pierde dupa hidroliza saponinelor.
Flavonoidele din splinuta au actiune antioxidanta.
Utilizata extern splinuta are actiune astringent,datorata taninurilor.
Utilizare
Nefrite acute si cornice,litiaze urinare,colibaciloza
urinara,cistita,uremie,retentive urinara(infuzie).
17

Metroragii,afectiuni biliare si renale,dizenterie,diabet,retentive de lichide.

Litiaza urinara(pulbere de splinuta adaugata la mancare.
Incordare nervoasa,socuri affective,deceptii si stari stresante(infuzie).
Afectiuni ale gatului si gurii,rani(gargare cu infuzie.
Combinatii
Pentru afectiuni renale si vezicale splinuta se combina cu
dragaica(Galium verum),urzica moarta alba(Lamium album):infuzie din
plantele respective (in parti egale).
Administrare:
Infuzie: peste 5 g (o linguri) de varfuri nflorite se toarn o ceac de
ap n clocot, se mai d un clocot i apoi se las n repaus 12 ore. Se
strecoar, se ndulcete i se beau fracionat 12 ceti pe zi n boli de
rinichi i vezic, n diaree cu sange. Infuzia se poate face i cu vin.
Pulbere: se amestec n mancare. Se faciliteaz eliminarea pietrelor din
vezica urinar. Tratamentul se face n reprize de cte 9 zile.
Sirop: se fierb timp de 10 minute 2 lingurie de vrfuri nflorite cu o
ceac de ap. Se las s stea 12 ore apoi se adaug 300 g zahr i se d
iar un clocot. Se ia cte o lingur sau linguri (dup vrst) n enterit
sau diaree rebel. Siropul acesta este bun i la copii cu diaree n
perioada de dentiie. Pentru aduli se face un decoct mai concentrat i se
dau cate 2 linguri in diaree, litiaz.
Raspandire;Originara din Europa,Asia si America de Nord.
9.STRUGURII URSULUI (Arctostaphylos uva-ursi )
In scop fitoterapeutic se utilizeaz frunzele care se recolteaz n lunile
mai sau iunie. Planta conine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin,
rezine, glicozizi fenolici i flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic,
riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine.
Frunzele se recolteaza in iulie-septembrie si varfurile ramurilor se
recolteaza din aprilie pana in iunie,se usuca la umbra in strat subtire.
Aciune terapeutic:Strugurii ursului au calitai diuretice, astringente,
antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante.
Produsul vegetal are actiune antiseptica si dezinfectanta,manifestata in
special la nivelulaparatului urinar.Strugurii Ursului au o actiune specifica asupra
calculilor sau ulceratiilor renale si vezicale.
Arbutina este principalul constituent caruia i se datoreaza actiunea
antibacteriana,ea inhiba dezvoltarea
18

Citobacter,Enterobacter,Escherichia,Klebsiella,Pseudomonas,Staphylococcus(ke
dzia).Arbutina la nivel renal se scindeaza in glucoza si hidrochinona,aceasta din
urma avand actiune antimicrobiana.
Utilizare.
Strugurii ursului sunt specific utilizati in tratamentul infectiilor cailor
urinare.
Infectii urinare acute si cornice(pielita,cistita si cistita
purulenta,colibaciloza).
Administrare:
Uz intern:
- inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza,
hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza
urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine sub forma de infuzie, decoct.
Uz extern:
- leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa spalaturi locale
n calculoz sau litiaz renal sunt utile, ca adjuvante preioase, toate
plantele care au aciune diuretic. Din acet grup de plante sunt i unele care au
proprieti litotritice, adic de dezintegrare a calculilor, n special a celor urai,
aciunea fiind mai evident n cazul calculilor de oxalai sau de fosfai. De
astfel, numeroasele produse preparate n farmacii sau n industria farmaceutic,
recomandate n calculoze i colici renale, se bazeaz pe substane active din
plante medicinale.
Sub forma de infuzie 15 gr Frunze la 500 ml apa(se infuzeaza 15 min),se
bea zilnic.
Decoct:1 lingurita Frunze la 250ml apa,se fierbe 15 minute la foc mic,se
beau 2 cani pe zi.
Tinctura:20%alcoolde 70 grade, se iau cate 15 picaturi de 3 ori/zi(are
actiune de inhibare a dezvoltarii microbilor).
Extract hidroalcolic:1:1 cu alcool 25%,se iau 1,5-4ml,de 3 ori/zi.
Strugurii Ursului coloreaza urina in verzui,datorita continutuluinin
tannin.Frunzele de strugurii ursului intra in compozitia unor preparate
farmaceutice pentru uz urologic.
Combinatii

19

Produsul vegetal poate fi combinat cu nalba(Althaea

officinalis),pir(Agropyron repens)si matase de porumb,pentru tratamentul
cistitei.
Efecte secundare
Nu este recomandata utilizarea pe termen lung a preparatelor de strugurii
ursului,datorita continutului excesiv de hidrochinona pot aparea posibile efecte
secundare.
Contraindicatii si precautii.
Produsul este contraindicate copiiplor si in timpul sarcinii datorita
proprietati oxitocice.Dozele mari provoaca greata si voma,datorita continutului
mare de tannin.Este de dorit ca tratamentul sa fie redus la 7 zile si folosirea unei
diete alkaline pe perioada tratamentului.Este probabil ca utilizarea acestei plante
in exces,sa afecteze rinichiul.Schimbarea culorii urinei este inofensiva.
Toxicitate
Folosirea pe termen lung a produsului vegetal produce efecte
toxice,datorita
hidrochinonei
care
in
doze
mare
este
otravitoare.Intoxicarea se manifesta prin greata,voma,respiratie
scurta,convulsii,delir si colaps.
Sunt recomandate in tratarea infectiilor urinare si urmatoarele tincturi:
propolis: o cura de 20 de zile, 30 de picaturi zilnic
echinaceea: o cura de 20 de zile, 10 picaturi zilnic 3. Bea multa apa

3. FORME FARMACEUTICE DIN PLANTE

1.URINAL (WALMARK)

Protecie natural datorit antioxidanilor naturali din merior

Meriorul reprezint o surs bogat de bioflavonoide, compui fenolici i

alte substane naturale.

Meriorul conine antioxidani naturali, care ajut la protecia celulelor

i esuturilor de radicali liberi.
20

Meriorul reprezint o surs bogat de biofl avonoide, compui fenolici i

alte substane naturale. Meriorul conine antioxidani naturali, care ajut la
protecia celulelor i a esuturilor de radicali liberi. Cantitatea de extract de
merior aferent poriei zilnice maxime (trei capsule) corespunde unei cantiti
minime de 57.300 mg de fructe de merior.
Indicaii: Urinal nu este un nlocuitor al tratamentului cu antibiotice. n
cazul unor infecii acute, tratate cu antibiotice, Urinal poate fi folosit n
paralel cu acestea, dar este recomandat mai ales pe termen lung, ca
protecie natural, datorit antioxidanilor naturali din merior.

2.Extract din mldie de IARB NEAGR - Calluna

vulgaris
Nivele de aciune: aparat genito-urinar.
Extractul gemoterapic este obinut din mldie proaspete de *Iarb neagr
(Calluna vulgaris), prelucrate conform reetei farmaceutice de macerat
glicerinic.
Conine alcool etilic de cereale 33% vol.
* Plant recoltat ecologic.
Modul de administrare:
Aduli i copii peste 7 ani: n general, cte 1-2 ml, n puin ap,
de 3 ori pe zi, nainte de mese.
La copii ntre 2 i 7 ani: n general, cte 15 - 20 picturi, n
puin ap, de 3 ori pe zi, nainte de mese.
1 ml=aprox. 25 de picturi
n cazul asocierii cu alte extracte gemoterapice, se va
administra o dat pe zi, 2-3 ml, n puin ap, nainte de mas
Durata administrrii poate varia ntre 1-3 luni de zile. Se poate
repeta administrarea dup 1 sau 2 luni de pauz.

3.URINAL HOT DRINK

21

Butur delicioas din extract natural de merior

Contribuie la suplimentarea cantitii de lichid din organism
Protecie natural (datorit antioxidanilor naturali din merior)
Recomandat pe termen lung
Urinal Hot Drink poate fi folosit pe termen lung. Urinal Hot Drink ajut

totodat la suplimentarea cantitii de lichid n organism.

Urinal Hot Drink nu este un nlocuitor al tratamentului cu antibiotice. n situaia
infeciilor acute, tratate cu antibiotice, Urinal Hot Drink poate fi folosit n
paralel cu acestea.
4.URACTIV capsule (FITERMAN)
Extract uscat din frunze de strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi,
standardizat in arbutina)
Albastru de metilen (Methylthioninium Chloride)
Indicaii: pentru mentinerea starii de sanatate a aparatului urinar si pentru
imbunatatirea functiei de excretie a rinichilor.
5.URACTIV plicuri (FITERMAN)
Extract hidroalcoolic uscat din frunze de strugurii ursului
(Arctostaphylos uva-ursi) standardizat in arbutina
Extract hidroalcoolic uscat din rizomi de pir (Agropyron repens)
Ulei esential purificat din fructe deanason-stelat (Illicium verum)
Ulei esential din frunze de menta(Mentha piperita)
Indicaii: pentru mentinerea starii de sanatate a aparatului urinar si pentru
imbunatatirea functiei de excretie a rinichilor.
6.HERBAGETICA-MATASEA DE PORUMB
Actiuni:
Diuretic, drenor limfatic, antiviral, antineoplazic, depurativ,
antiinflamator, hipotensor, antitrombotic, antiinflamator si
antiseptic urinar, antispastic reno-urinar, hipoglicemiant.
Indicatii:
Plantele din compozitia acestui produs se utilizeaza ca adjuvant
in:
22

-cistita
-litiaza renala
-infectii renale (nefrite, pielite, pielo-nefrite etc.)
-chisturi renale
-diabet
-hipertensiune
-edeme
-enurezis (urinare nocturna involuntara)
-dismenoree, crampe menstruale, sindrom premenstrual
-obezitate, celulita
-guta, valori ridicate ale ureei in sange
-sindrom de tunel carpian
-adenom de prostata, prostatita

7.URISAN (SUN MEDIC)

Conine extract uleios de afine roii/Vaccinium macrocarpon (Cranberry)
cu aciune benefica asupra tractului urinar.
Cea mai importanta calitate a extractului de afine este prevenirea
infeciilor tractului urinar. Aceasta proprietate este cunoscut de foarte mult
timp, ns mecanismul de aciune s-a decoperit relativ recent. In infeciile
urinare, URISAN poate fi administrat n asociere cu tratamentele antibiotice,
iar administrat n continuarea tratamentului antibiotic scade riscul unor
eventuale recidive ale inflamaiilor tractului urinar. In cazul infeciilor urinare
repetate, administrat regulat, URISAN scade riscul apariiei acestora. Studiile
arata ca administrarea, timp de 3 luni, scade cu 80% riscul inflamaiilor urinare
recidivante la pacienii predispui acestor infecii.

23

III.

CONCLUZII
Afeciunile renale sunt consecina fie a unor infecii i inflamaii locale,

fie a unor tulburri genetice (cu urmri directe asura eliminrii renale i apoi
acumulrii de produse ale metabolismului toxice pentru organism). Fitoterapia
intervine direct prin plante cu efect diuretic, antispastic, emolient i
antiinfecios, fiind util i n tulburrile aparatului genital, n afeciuni
infecioase-inflamatorii, tulburri de menopauz, andropauz, ale
spermatogenezei, de libidou sau n scop contraceptiv.
Afeciunile aparatului urinar se pot trata cu plante care conin substane
cu proprieti antiseptice (n nefrite, pielite, pielonefrite, cistite), singure sau
asociate cu specii cu proprieti antiinflamatorii i emoliente), iar n caz de
litiaze se utilizeaz pentru prevenirea calculozei i chiar pentru favorizarea
eliminrii calculilor.

24

Afeciunile inflamatorii ale rinichilor, vezicii i cilor urinare sunt n

special tratate cu antiinflamatorii, diuretice i emoliente. Exist plante cu efect
diuretic dar care sunt iritante pentru epiteliul renal (pseudofructele de ienupr,
frunzele de merior i afin), motiv pentru care sunt contraindicate n afeciunile
inflamatorii. Se recomand, n special n pielite, ureterite i uretrite: frunze de
mesteacn (Betula verucosa), n special n nefrite cronice
n afeciunile cu cauze microbiene e utila Tropaeolum majus - clunai
(condura, creson, condurul doamnei) cu proprieti bacteriostatice i fr
aciune asupra rinichilor, meriorul (Vaccinium vitis-idaea), fructele de afin
(Vaccinium myrtillus), ca dezinfectante ale cilor urinare. Uneori sunt indicate
i plante cu efect diuretic, cozi de ciree, mtase de porumb etc, sau plante
pentru ntrirea imunitii naturale.
n calculoz i colicile renale sunt utile plantele cu aciune diuretic, dar
exist i plante cu aciune litotritic (de dezintegrare a calculilor). n cazul
colicilor se folosesc antispastice, n litiaze tratamentul se asociaz cu regim
dietetic sever.
Meriorul este dezinfectant al cilor urinare dar are i aciune litotritic
datorit unor glicozide ale hidrochinonei (arbutozid, metilarbutozid)
flavonoidelor, acidului chinic i ursolic. O specie apropiat, Arctostaphylos
uwa-ursi (strugurii ursului), ocrotit de lege, are acelai coninut de derivai de
hidrochinon, dar conine mai multe taninuri, fiind toxic.
Caltunasii,Feciorica,Iarba Neagra,Mei Pasaresc,Merisor de
Munte,Ortosifon,Porumb,Splinuta si Strugurii Ursului sunt diuretice si
antiinflamatoare.
Diureticele sunt utile n toate afeciunile aparatului urinar, n special n
cele cronice, acioneaz datorit saponizidelor, flavonoidelor, uleiurilor
eseniale, srurilor de potasiu pe care le conin stimulnd diureza. Pot fi
adjuvante i n alte afeciuni (cardiace, edeme, afeciuni metabolica ca
obezitatea i guta), se folosesc n combinaii sau singure n funcie de
reactivitatea individual.
25

BIBLIOGRAFIE
1. SCARLAT MIHAI ALIN, TOHNEANU MARIA -Bazele
fitoterapiei, Editura World Galaxy, Ploiesti , 2009
2. GHERASIM L., Medicina interna ( vol. I-III ), Ed. Medicala,
Bucuresti, 1996-1999
3. CLAUDIA-CRINA TOMA- Farmacognozie, Editura Mirton
Timisoara, 2008
4. OVIDIU BOJOR, OCTAVIAN POPESCU, Fitoterapie traditionala si
moderna, Editia a 5-a, revizuita, Editura Fiat Lux, Bucuresti, 2009
5. www.terapiinaturiste.ro
6. www. Fares.ro
7. www. Walmark.ro

26

IARBA
CLUNAII
NEAGRA
(Tropaeolum
(Calluna vulgaris)
majus)

MERIOARELE (Vaccinium vitis)

SPLINUA (Solidago virgaurea)

PORUMBUL (Zea mays )

STRUGURII URSULUI (Actostaphylos uvaursi )

27