Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LP 4
MIOCARDITA REUMATISMALA
Definitie: inflamatie cronica, proliferativa, granulomatoasa specifica;
- este una dintre complicatiile RAA;
- infectia streptococica activeaza o reactie autoimuna a tesutului cardiac (antigenul M
membranar streptococic are similitudini antigenice cu fibra cardiaca);
RAA (febra reumatismala): boala acuta inflamatorie, recurenta ce apare dupa o infectie
faringiana cu streptococ beta hemolitic de grup A.
Clinic:
- pot fi afectate oricare din cele 3 straturi cardiace;
1. pericardul: pericardita fibrinoasa, aspect de tartina unsa cu unt, desprinsa;
2. miocardul: miocardita reumatismala;
3. endocardul: endocardita reumatismala cu formare de veruci mici, friabile pe marginea
libera a valvelor mitrale, aortice / tricuspide; este forma cea mai grava a carditei
reumatismale;
Streptococ piogen
Macroscopic:
VS
Microscopic:
- leziunile proliferative: nodulii reumatismali
Aschoff (granuloame Aschoff).
- dispusi in interstitiul miocardic si in
vecinatatea vaselor, mai spre endocard sau
epicard.
- se formeaza printr-o aglomerare de celule
inflamatorii cronice.
Granulomul Aschoff
- central: zona de degenerescenta colagenica,
uneori necroza fibrinoida;
- periferia ei:
1. celulele gigante Aschoff: celule mari (50
microni) - macrofage ovoide / triunghiulare cu
citoplasma bazofila (intunecata), abundenta,
nucleu central, unic / rar dublu, cu nucleoli
proeminenti;
2. celulele Anitschkow: miocite alungite,
fusiforme, cu nucleu alungit, subtire, aspect de
bara dintata / panglica/ omida;
3. limfocite, monocite, plasmocite, macrofage;
Celule Aschoff
Celule Anitschkow
DD:
1. Intumescenta mucoida
- distrofia substantei fundamentale, aspect de albus batut, palid, neomogen;
- este faza mai avansata a degenerescentei substantei fundamentale;
2. Degenerescenta fibrinoida
- forma avansata a degenerescentei substantei fundamentale.
3. Leziuni de fibroza: succed granulomul reumatismal specific.
4. Miocardite reumatismale nesupurate si supurate.
1. pe suprafata de sectiune a
plamanului:
- granulatii foarte mici, 2-3 mm,
incolore, transparente, gri-albicioase,
neregulate, avand zona centrala de
culoare galbui-opaca (datorita
cazeumului);
- aspect seminte de mei;
- au tendinta sa fuzioneze cu formare
de granulatii mai mari, ce pot afecta
regiuni pulmonare mai mari /
intregul lob / tot plamanul.
2. cavitatea pleurala este invariabil
implicata: pleurezie, empiem TBC,
pleurita fibroasa obliterativa;
TBC miliara
Diseminare hematogena
Diseminare bronhogena
Microscopic:
- foliculii TBC (foliculii Koster), (granuloame TBC): in diferite stadii de
evolutie:
Celule epitelioide
TUBERCULOZA GANGLIONARA
Definitie: TBC secundara , ce apare in ganglioni, in urma diseminarii bK pe cale
limfatica.
Etiologie: in urma diseminarii, limfatice / sanguine, bacilii Koch produc leziuni TBC:
- in ggl. limfatici (ggl. latero-cervicali = scrufuloza);
- meninge (meningita TBC);
- rinichi (TBC renala);
- suprarenala (boala Addison: insuficienta cortricosuprarenala);
- oase (osteomielita TBC, morbul Pott);
- salpinge, epididim (TBC genital);
Macroscopic:
- ggl. sunt mari, de consistenta ferma,
lemnoasa, putin durerosi la palpare.
- daca diagnosticul nu este stabilit, se produce
o fistulizare la piele, prin care, la
comprimarea masei ganglionare, se elimina o
substanta alba, omogena, ~ branzei de vaci
(cazeumul / necroza TBC);
Ganglion limfatic
Microscopic:
- arhitectura ganglionului nu mai este
pastrata, datorita prezentei de
granuloame TBC confluente, aflate in
diferite faze evolutive.
TBC ganglionar
DD:
1. TBC cazeoasa a ggl. limfatici
- cazeificarea aproape a intregului ggl.
2. Cicatrici post TBC
- pot avea un asepct asemanator foliculilor TBC.
- nu sunt prezente: necroza de cazeificare, celule
gigante/epitelioide, coroana de limfocite.
- apare doar o masa de fibroza;
3. Sarcoidoza
- foliculii sunt bine delimitati, inconjurati de fibroza,
formati din celule epitelioide, fara cazeificare.
4. Limfadenita bacteriana (boala ghearelor de
pisica)
- granuloame sarcoid-like, cu tendinta la confluare
dispuse in jurul capsulei si a venelor, cu formare de
abcese stelate.
- prin coalescenta granuloamelor, apare o acumulare
centrala, neregulata de puroi si PMN abundente,
inconjurata de celule epitelioide dispuse in palisada
(nucleii sunt paraleli intre ei ca scandurile unui gard).
5. Limfogranulomatoza veneriana
benigna Nicolas-Fabre
- boala venerica, produsa de Chlamydia
trachomatis;
- leziune specifica cu aspect in cocarda:
1. in centru: continut purulent, cu multe
PMN.
2. la periferia centrului: celule epitelioide
cu nuclei asezati in palisada si rare
celule gigante.
3. la periferie: limfocite, plasmocite, PMN,
eozinofile.
AORTITA LUETICA
Sifilis (lues): inflamatie cronica, proliferativa, granulomatoasa, specifica data de Treponema pallidum
(bacterie gram negativa din clasa spirochetelor), identificata prin proceduri specifice (impregnare
argentica Warthin-Starry, imunofluorescenta, examinarea preparatului proaspat intre lama si lamela, la
microscopul cu fond intunecat metoda Levaditi).
Patogeneza:
Aortita sifilitica: apare in stadiul tertiar al sifilisului; este o leziune difuza, ce afecteaza in special
tunica medie: mezaortita (plasmonul Unna).
Sifilisul tertiar: apare rar, dupa o perioada de liniste de 2-4 ani, uneori chiar de 30 de ani, la cei ce au
avut sifilis secundar.
- leziuni distructive localizate: goma (cruda, ramolita, ulcerata si cicatriciala);
- leziuni distructive difuze: infiltratul sifilitic / plasmonul.
Caracteristic: leziunea evolueaza dinspre adventice spre medie, cu dezorganizarea fibrelor elastice
ale mediei (mezaortita), avand caracter centripet / celulipet .
(DD: ateroscleroza (ATS), ce are caracter centrifug / celulifug, evoluand dinspre intima spre medie);
Consecinta aortitei sifilitice: formare de anevrism la nivelul aortei toracice, cu largirea inelului
valvular, ocluzia ostiului coronarelor si hipertrofie cardiaca masiva (cordul bovin: 600-1000g);
Macroscopic:
Anevrismul aortic:
- localizare: Ao ascendenta (carja Ao);
(DD: ATS care prefera Ao descendenta si
emergenta vaselor mari);
- poate fi: sacular, fusiform, cilindric, navicular,
format la nivelul mediei.
1. intima: este foarte groasa in zona lezata, gri,
fara striuri (ca in ATS), cu zone mari, ridicate,
brazdate, aspect coaja de copac;
Diagnostic de organ:
Microscopic:
1. infiltrat inflamator limfo-plasmocitar cu
evolutie dinspre adventice spre medie;
- dispus la nivelul vasei-vasorum ce prezinta
lumen obliterat si perivascular in manson;
- in jur, pot apare celule gigante cu citoplasma
bazofila si nuclei dispusi neregulat.
- dispozitie difuza / nodulara (plasmonul Unna
/ granulom luetic);
2. infiltratul inflamator plasmocitar se
continua in tunica medie, determinand
dezorganizarea fibrelor elastice si musculare,
transformate progresiv in scleroza favorizand
formarea de anevrism.
3. intima: groasa;
(se ingroasa pe masura ce infiltratul inflamator
se apropie de lumenul vascular).
- in urma izolarii CMV din secretiile cavitatii bucale si uterine, exista 3 perioade optime de a contacta
CMV:
1. in uter:
- poate ramane latenta cu efect minim la fat / poate afecta SNC cu distrugerea lui; survine decesul
intrauterin / in prima saptamana de viata cand, se asociaza si semne de eritroblastoza fetala (prezenta
unui nr. excesiv de eritrocite imature in sange);
- putinii supravietuitori raman cu retard mintal.
2. dupa nastere: in primul an de viata (pierderea anticorpilor materni);
- diseminare: prin laptele matern, picaturile Flugge, transfuzie sanguina, transplant;
- clinic: tulburari hematologice (frecvent purpura), boli respiratorii minore, hepatite tranzitorii;
3. dupa varsta de 15 ani:
- infectia primara la adult este urmata de excretia tranzitorie a virusului (salivara / urinara) de la cateva
zile la cateva saptamani;
- exceptie: gravidele excreta virusul toata perioada sarcinii si toata perioada de lactatie.
Clinic: - hepato-splenomegalie
- pneumonie interstitiala
- enterocolita (secundara leziunilor ulcerative intestinale; mucoasa cu CMV);
Evolutia: depinde de integritatea imunologica.
- in SIDA: CMV este prezent in tot organismul, concomitent cu invazia altor germeni oportunisti
(ciuperci, Pneumocystic carinii);
Macroscopic:
- glanda parotida este marita de volum
(loja parotidiana tumefiata);
- usor de palpat, putin dureroasa;
- temperatura locala mai ridicata decat
tesuturile vecine;
Microscopic:
- exsudat si infiltrat limfo-plasmocitar abundent in
stroma, ce spatiaza acinii secretori (serosi);
- vase hiperemiate (ca in orice inflamatie acuta);
Caracteristic pt CMV: celula epiteliala acinara,
parazitata de CMV: celula mare giganta cu:
- nucleu: mare, pleomorf, datorita incluziilor
virale intranucleare (de aici denumirea de
citomegalie);
- incluzia intranucleara poate ocupa mai mult de
jumatate de nucleu, inconjurata de un halou clar,
bine demarcat de membrana nucleara, aspect in
ochi de bufnita / ochi de peste.
- citoplasma: incluzii mici bazofile (probabil
reprezinta capsida virala / virusul insusi);
CMV
PIELONEFRITA MICOTICA
Definitie: inflamatie acuta specifica a parenchimului si pelvisului renal, de etiologie
micotica.
Cauze: Candida albicans (cel mai frecvent fung); poate infecta gazde sanatoase / nu.
Patogeneza: la persoanele sanatoase, Candida se gaseste in: - cavitatea uterina;
- tractul gastro-intestinal;
- vagin;
- microflora normala bacteriana a acestor suprafete muco-cutanate are o influenta inhibitorie
in cresterea candidei;
- supresia microflorei ubicuitare (ex. antibioticoterapia) / schimbarea de pH permit
proliferarea fungilor.
Moduri de imbolnavire:
1. proliferare superficiala: apare in localizarile obisnuite ale fungilor (pe tegumente);
2. invazie profunda: apare la suprafata leziunilor, unde exista o modificare in apararea
gazdei (candidoza viscerala);
3. inocularea directa in sange: apare in candidozele severe diseminate, la cei
imunocompromisi; transmiterea este intravenoasa (catetere, dializa peritoneala, chirurgie
cardiaca, abuz de droguri intravenoase cu ace contaminate);
Forme clinice:
- cea mai obisnuita forma de candida atinge mucoasa cavitatii orale si vaginale, cu formare de
membrane superficiale, branzoase, albe, in pete mici / mari, pufoase (moi), usor detasabile,
suprafata ramanand rosie, iritata;
1. Candidoza orala:
- apare la: - copiii nou-nascuti din incubator;
- adulti, in timpul tratamentului antibiotic cu spectru larg;
- imunodeficienti (supresia limfocitelor T), fiind primul semn al imbolnavirii
cu SIDA);
2. Candidoza vaginala:
- apare la: - adulti (in acelasi conditii ca si cea orala);
- uneori, la femeile tinere, sanatoase ce primesc contraceptive orale / in
timpul sarcinii.
- DZ
3. Candidoza pielii:
- apare sub forma unor leziuni eczematoide, cu localizare:
intre degetele de la maini si picioare;
pliul inghinal;
regiunea ano-genitala;
PAS
ACTINOMICOZA
Definitie: inflamatie cronica, granulomatoasa, supurativa, specifica produsa de
actinomicete, cel mai frecvent de Actinomyces Israeli - bacterie gram pozitiva, strict
anaeroba, comensuala in cavitatea bucala, tract digestiv si vagin.
Cauze: infectia este endogena, produsa in conditii favorizante de:
- traumatisme;
- devitalizari tisulare;
- anaerobioza;
- frecvent la femeile purtatoare de DIU;
- cicatrici apendiculare;
Clinic: 3 forme de actinomicoza, in ordinea frecventei:
1. Actinomicoza cervico-faciala
2. Actinomicoza abdominala
- abcese intestinale / apendiceale
- diseminare hematogena / contiguitate cu formare de abcese hepatice.
3. Actinomicoza toracica:
- abcese pulmonare care fistulizeaza in pleura (empiem toracic) / spre pericard;
- erodare osoasa (coaste, stern, coloana vertebrala);
ACTINOMICOZA CERVICO-FACIALA
Debut: la nivelul gingiei si tesuturilor moi
adiacente.
Macroscopic:
- zona afectata este tumefiata, dura, lemnoasa,
dureroasa, cu intindere larga spre unghiul
mandibular.
- inflamatia se cronicizeaza, cu extindere la piele,
prin fistule, cu aspect de sinusuri cu material
granular, galbui granule de sulf, ce contine
colonii de Actinomices, cu formare de granulom si
fibroza importanta la periferia lui.
- Actinomyces poate invada osul subiacent:
periostita, osteomielita, cu distrugerea excesiva a
osului.
Clinic: febra, pierdere in greutate.
PC: leucocitoza.
ACTINOMICOZA ABDOMINALA
- invazia mucoasei apendicelui / colonului.
Microscopic:
1. granuloame cu actinomices.
2. infiltrat inflamator acut (PMN) si cronic
(limfo-plasmocite) transmural, cu afectarea
seroasei si formare de abcese peritoneale cu
tendinta de extindere in ansele vecine, tesut
retroperitoneal, perete abdominal anterior si
formare de fistule la nivelul tegumentului
peretelui abdominal (sinusuri de drenaj extern);
Transmitere: hematogena / contiguitate:
- pot apare abcese hepatice extensive, abcese
subdiafragmatice cu invadare intratoracica;
- DIU: abcese pelvice (col uterin, salpinge,
ovare);