www.6profu.

ro
PROIECT

ANALIZA PERFORMANEI I
EVALUAREA UNUI PROIECT DE
INVESTIII DIRECTE

CUPRINS
1. INTRODUCERE -prezentarea societii analizate, motivarea temei
2. ANALIZA PERFORMAEI NTREPRINDERII

2.1.Analiza poziiei pe baza bilanului contabil

2.2.Analiza performanei pe baza contului de profit i pierdere
2.2.1.Indicatorii de performan
2.2.2.Ratele finaciare
2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar
2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil si financiar
3. EVALUAREA INVESTIIEI (cu autofinanare 100%)

3.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

3.2. Estimarea costului capitalului investiiei (kinv)
3.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR
3.4.Analiza de sensitivitate
3.5. Pragul de rentabilitate contabil i cel financiar
3.6.Simularea Monte-Carlo
4. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE
4.1.Costurile capitalurilor proprii
4.2.Costurile capitalurilor mprumutate
4.3.Valoarea actualiyat net ajustat (VANA)
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. Introducere

Avnd o experien de peste 40 de ani in domeniul materialelor de construcii din

Romnia, S.C. PREFAB S.A. Bucureti este n prezent unul dintre cei mai mari productori
romni de profil. ncepnd cu anul nfiinrii, 1967, Prefab SA Bucuresti a fost unul dintre cei
mai importani furnizori ai industriilor naionale construcii de locuine si obiective indstriale.
Societatea i menine competitivitatea prin eficiena i flexibilitatea produciei pe care
o adapteaz cerinelor pieei i prin introducerea de produse noi. Controlul i reducerea
costurilor reprezint o preocupare continu. Proiectarea atent a fluxurilor de numerar i a
investiiilor necesare optimizeaz activitatea de finanare. Coordonarea activitilor de
aprovizionare, dezvoltarea de produse noi, marketingul i vnzrile sunt alte mijloace de
cretere a eficienei.
Pentru anul n curs S.C. PREFAB S.A. Bucureti i-a propus o cretere a cotei de
pia n condiiile n care strategia de marketing se concentreaz pe lansarea de produse noi,
modernizarea sistemului de distribuie i sprijinirea exporturilor.
Societatea PREFAB S.A. Bucureti actioneaza in urmatoarele domenii de activitate :
beton celular autoclavizat care este un material pentru constructii cu o structura poroasa,
obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul
este supus unui tratament termic n autoclava la presiune si temperatura ridicata.
B.C.A. -ul de zidarie
B.C.A. -ul de izolatie
tuburi de presiune din beton
tuburi sentab
tuburi premo
grinzi
grinzi usoare
grinzi drepte
grinzi curbe
garaje auto prefabricate

 stlpi din beton pentru linii electrice aeriene

garduri din beton
agregate de balastier
Societatea PREFAB S.A. Bucureti a fost privatizat prin cumprarea pachetului
majoritar de aciuni deinut de Fondul Propritarii de Stat. Astfel, acionar maoritar a devenit
societatea cu capital mixt romno-american ROMERICA INTERNATIONAL S.R.L. i are in
prezent un capital social de 24,266,706,50 ron, reprezentnd 48,533,419 aciuni nominative
emise n forma dematerializat, fiecare aciune avnd o valoare nominal de 0,50 ron si este
integral privat.
Capitalul social a fost majorat cu 11.918.298,50 ron de la 12.348,411 ron la
24.266.709,50 ron, prin Hotrrea Consiliului de Adminitraie nr. 96 din data de 17.03.2008
n baza Hotarrii Adunrii Generale Extraordinare a Acionarilor nr. 1 din data de 17.01.2008
publicat n Monitorul Oficial al Romniei partea a IV-a, nr. 653/1 din data de 01.02.2008.
Structura acionariatului este :
-

Romerica Internaional SRL Bucureti - 80,04%

SIF Muntenia

- 12,97%

Acionari diversi - persoane fizice

- 4,77%

- persoane juridice

- 2,22%

Date de identificare :
-

denumirea societii : S.C. Prefab S.A.

sediul social : Bucureti, str. Cuza Vod, nr. 132, sector 4

Cod unic de nregistrare la Oficiul registrului Comerului : R 1916198

Numr de ordine n Registrul Comerului : J40/9212/2003

Piaa reglemenat pe care se tranzacioneaz valorile mobiliare emise : RASDAQ

Capital social subscris i vrsat : 24.266.709,50 ron

Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise : comune nominative

Scopul proiectului
Proiectul ii propune s analizeze performana societii PREFAB S.A. Bucureti i
oportunitatea realizrii unui proiect de investiii , att din surse proprii ( autofinanare ) ct i

din atragerea de capitaluri din surse exterioare ( majorarea capitalului social i/sau solicitarea
unui credit bancar ) .
Analiza deciziei de finanare(terorie)
Analiza deciziei de investiie(teorie)

CAPITOLUL 2. Analiza performanei ntreprinderii

Analiza financiar este activitatea de diagnosticare a strii de performan financiar a

ntreprinderii la ncheierea exerciiului. Ea i propune s stabileasc punctele tari i punctele
slabe ale gestiunii financiare, n vederea fundamentrii unei noi strategii de meninere i de
dezvoltare ntr-un mediu concurenial.1
Analiza financiar urmrete s evidenieze, pe de o parte modalitile de realizare a
echilibrului financiar pe termen lung i pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baz de bilan)
i pe de alt parte treptele de acumulare bneasc, de rentabilitate ale activitii
ntreprinderii(obiectiv al analizei pe baza contului de profit i pierdere). Bilanul sintetizeaz
starea patrimonial a ntreprinderii la un moment dat, n timp ce contul de profit i pierdere
sintetizeaz rezultatul fluxurilor economice i financiare de intrare, de prelucrare i de ieire,
pe perioada considerat.
Informaia comun care se ntlnete n cele dou documente de sintez, este rezultatul
net(profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilitii ntreprinderii i a noii stri patrimoniale
a acesteia.
In ceea ce priveste societatea Prefab SA , anul 2007 a permis concentrarea eforturilor ,
inclusiv investitionale , spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale , cu precadere a
activitatilor de productie. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra
eficientizarii activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie.
Pe ansamblul anului 2007, piata materialelor de construcii a avut o tendinta generala
de cretere, ns a prezentat particulariti pe principalele segmentele de piat .
Referitor la piaa produselor principale (BCA i tuburi de beton), anul 2007 a adus o
crestere semnificativa a vanzarilor datorata in principal:

Ion STANCU, Finante, editia a treia, 2002, Editra Economica, Bucuresti 2002, p. 780

 pregatirii continue a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic pentru fora
de vanzri din teritoriu
promovarii in randul profesionistilor a produselor n cadrul unui program complex de
prezentri practice i teoretice
instruirea distribuitorilor i a echipelor de constructori
promovarea intensiva a produselor printr-o campanie complexa de marketing
Pe ansamblul anului 2007, eforturile depuse se concretizeaz n depirea
semnificativ a bugetului de vanzri, fapt ce a permis realizarea unor venituri din exploatare
de 117.251 mii lei care, comparate cu veniturile bugetate in cuantum de 98.120 mii lei,
conduc la un procent de realizare a prevederilor bugetare de 119,50 % .
n concordan cu cele prezentate, evoluia principalilor indicatori din contul de profit
si pierdere pentru anul 2007, comparativ cu anul 2006, se prezint astfel :
2006

2007

1.Venituri din exploatare , din care :

98.120.874

117.251.177

119,50

- cifra de afaceri

95.283.439

99.943.008

104,89

2.Cheltuieli de exploatare , din care :

89.358.553

107.860.199

120,70

- cheltuieli materiale

40.827.197

52.171.914

127,79

3.Rezultat din exploatare

8.762.321

9.390.978

107,17

4.Rezultat fin-extr

625.059

750.625

120,09

5.Rezultat brut

9.387.380

10.141.603

108,03

6.Impozit pe profit

1.513.909

1.775.277

117,26

7.Rezultat net

7.873.471

8.366.326

106,26

Pe ansamblul anului 2007 se constat o crestere a veniturilor din exploatare cu 19,50 %

fa de anul 2006 datorat n cea mai mare parte de cresterea cifrei de afaceri cu 4,89%
comparativ cu anul 2006.
n ceea ce priveste profitul net al exercitiului financiar 2007, s-a propus repartizarea
integral a acestuia in sum net de 8.366.326 pentru completarea surselor proprii de
finanare.

2.1. Analiza poziiei pe baza bilanului contabil

Patrimoniul net sau activul net (contabil) ANC reprezint valoarea averii
ntreprinderii calculat prin metode contabile. Creterea valorii ntreprinderii (a patrimoniului
ei net) i implicit a valorii fiecrei aciuni, a profitului net i a profitului net distribuit
acionarilor sub form de dividend este obiectivul principal al acionarilor dar intereseaz n
egal msur i pe creditori.
Principalii indicatori de analiz ai patrimoniului net sunt:
1. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente Alocri permanente
FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate
unde :
Capitaluri permanente = Capitaluri proprii i mprumutate pe termen lung
Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al
contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari
decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea
dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
La societatea analizat , fondul de rulment nregistreaz valori pozitive i n cretere n
perioada 2006-2007 ca urmare a faptului c ritmul de majorare a activelor circulante este
superior ritmului de cretere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta
semnific faptul c s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului
gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente.
2. Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocri ciclice Surse ciclice
NFR = ( Stocuri + Creante ) Datorii de exploatare
Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint diferena dintre necesitaile de finanare
ale ciclului de exploatare i datoriile de exploatare. NFR reprezint expresia realizrii
echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul i resursele
de capitaluri circulante.
Nevoia de fond de rulment semnific n esen activele circulante de natura stocurilor
i a creanelor nefinanate pe seama obligaiilor pe termen scurt (surselor atrase).
Obligaiile pe termen scurt de natura celor fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, etc.

pn n momentul plii lor, reprezint o surs atras (nepurttoare de dobnd) de

finanare a activelor circulante.
Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare n raport
cu resursele temporare .Situaia n care nevoia de fond de rulment este pozitiv poate fi
considerat normal numai n situaia n care este rezultatul unei politici de investiii
privind creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare. n caz contrar, nevoia de
fond de rulment poate evidenia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor i
creanelor, pe de-o parte, i exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv ncetinirea ncasarilor i urgentarea plilor.
La aceast societate, se nregistreaz o nevoie suplimentar de finanare n cretere de
la an la an, care nregistreaz valori semnificative ale creanelor i pentru care obligaiile
sunt mai reduse i cu termene de plat mai rapide.
3.

Trezoreria net (TN) = FR NFR

Trezoreria net exprim corelaia dintre fondul de rulment i nevoia de fond de
rulment, reflectnd situaia financiar a firmei att pe termen mediu i lung, ct i pe
termen scurt.
Trezoreria net nregistreaz valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a
efectuat analiza, ceea ce semnific un excedent monetar al exerciiilor financiare dupa
finanarea activitii curente, realizndu-se echilibrul financiar general al firmei, situaia
de fa indicnd o rentabilitate economic ridicat i posibilitatea plasrii rentabile a
disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei firmei pe pia .

FR-NFR-TN
Formula de
Nr.crt.

Indicator

calcul

2006

2007

2007/2006

2007-2006

(CPR+DTL)1

FR

Act imob

6.249.072

7.899.289

26,41

1.650.217

NFR

(St+Cr)-DTS

5.639.588

193.863

-96,56

-5.445.725

TN

FR-NFR

609.484

7.705.426

1.264,25

7.095.942

Bilant simplificat la 31.12.2007

2006

2007

65.320.271

79.967.833

Capitaluri proprii

67.779.837

84.681.251

Active circulante
stocuri
Clienti
inv.fin.pe TS
casa&ct la
banci

24.728.384
7.769.530
16.349.370
0

37.088.422
13.012.503
16.370.493
0

Datorii > 1 an (TL)

3.789.506

3.185.871

Datorii< 1 an (curente)
furnizori

18.479.312
13.474.820

29.189.133
11.204.823

609.484

7.705.246

TOTAL ACTIV

90.048.655

117.056.255

alte datorii pe TS
credite bancare
TOTAL CAP PR SI DAT

1.307.699
3.696.793
90.048.655

1.717.353
16.266.957
117.056.255

2006

2007

Active
imobilizate

2006

2007

ACR nete = Active circulante Datorii curente

2006

6.249.072

2007

7.899.289

ACR nete = 1.650.217

Bilant economic la 31.12.2007

2006

2007

Active
imobilizate

65.320.271

79.967.833

Capitaluri proprii

67.779.837

84.681.251

ACR nete

6.249.072

7.899.289

Datorii pe termen
lung

3.789.506

3.185.871

ACTIV
ECONOMIC

71.569.343

87.867.122

PASIV ECONOMIC

71.569.343

87.867.122

2.2. Analiza performanei pe baza contului de profit i pierdere

Con
tul de profit si perdere afenent exerciiului fianciar 2007
Vanzari
Costuri variabile
Costuri fixe
Amortizari
Dobanzi
Impozit pe profit

120.177.648
96.142.118
6.650.801
4.653.126
2.590.000
1.622.656

Profit net
Profit reinvestit
Nr actiuni
Valoare nominala
Profit pe actiune
Costul capitalului ( k)

8.518.946
8.518.946
48.533.419
0,5
0,1755
14%

Costul capitalului, k, reprezint rata medie de rentabilitate n sectorul materialelor de

construcii n care acioneaz societatea Prefab SA Bucureti.

2.2.1. Indicatorii de performan

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezint rezultatul nainte de plata dobnzilor,
impozitului pe profit i amortizrii
MCV = CA CV = 24.035.530
Aceast valoare arat c exista un excedent privind vnzarea de mrfuri n raport cu
costul acestora, adic firma obine profit din activitatea desfasurat.
Rezultatul nainte de plata dobnzii, impozitului i amortizrii reprezint diferena
dintre marja asupra costurilor variabile i cheltuielile fixe.
EBITDA = MCV CF = 17.384.729
Valoarea rezultat indic faptul c firma analizat dispune de resurse financiare
necesare meninerii sau creterii sale. EBITDA demonstreaz performana economica a
unitii, independena politicii financiare, a politicii de investiie i a celei de dividend.
Rezultatul nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit este egal cu diferena
dintre EBITDA i cheltuielile cu amortizarea.
EBIT = EBITDA Amo = 12.731.603
Rezultatul brut nainte de plata impozitului pe profit se calculeaz ca diferenta intre
EBIT si dobanzi.
EBT = EBIT Dob = 10.141.603
Profitul net reprezint profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.

PN = EBIT Imp = 8.518.946

Indicator
MCV
EBITDA
EBIT
EBT
EBIT(1- )
PN

Valoare
24.035.530
17.384.729
12.731.603
10.141.603
9.154.945
8.518.946

2.2.2. Ratele financiare

Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizeaz rentabilitatea, riscul i
valoarea ntreprinderii. Ele formeaz un sistem de indicatori cu ajutorul crora putem aprecia
performanele firmei, punctelor tari i punctelor slabe ale acesteia.

Rate de profitabilitate
Rata marjei brute = [PB + Dob(1-) ]/ Vanzari = EBIT ( 1- ) / Vanzari = 0,07618
Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0,07089
Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1,3677
Rata rentabilitii economice (ROA - Return on Assets)
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitii economice , pune
n eviden performanele utilizrii activului total al unei ntreprinderi , respectiv a capitalului
investit pentru obinerea acestor performane.
Nivelul rentabilitii economice trebuie s permit remunerarea acionarilor i
creditorilor, n concordan cu riscul asumat investind n ntreprindere sau acordndu-i
mprumuturi.

ROA = EBIT(1-) / AE = 14,943

Rata rentabilitatii financiare (ROE Return on Equity)
Acest indicator reprezint unul dintre indicatorii majori urmrii de investitori i de
management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia n ce masur investiia lor este
rentabil sau nu. n analiza acestei rate de eficien global, desprindem ideea crerii de
valoare suplimentar pentru acionari.
ROE = PN / CPR = 12,569
Rata dobnzii
Rdob = Dob (1-) / DAT 0 = 8
Se observa urmatoarea relatie intre indicatori :
ROA > k > Rdob > Rinfl

14.94 % > 14 % > 8 % > 7 % , aceasta relaie reprezentand regula de aur in finane ,
ceea ce indic o ntreprindere performant.
Rate de risc
Rate de lichiditate
Lichiditatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a transforma activele sale n bani.
Rata lichiditii generale = ACR / DAT CRT >=1
Aceasta este cea mai cunoscut rat de lichiditate, ea examinnd corelaia dintre
activele curente i datoriile curente. Aprecierea general este c un nivel de 1,2 1,5
reprezint un nivel asigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de
alarm privind capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt.
n analiza lichiditii curente a ntreprinderii se urmrete de fapt a se aprecia msura
n care societatea este apt a-i onora obligaiile curente asumate. Rezultatul fiecruia dintre
cele dou exerciii financiare analizate dezvluie un nivel bun al acestei rate , fiind evident
faptul c ntreprinderea are capacitatea de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt.

Rata lichiditii imediate (intermediar) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0.8

Aceast rat financiar msoar cte uniti monetare de active aproape lichide revin
la o unitate monetar de datorii pe termen scurt. Un nivel de 0,8 1 al acestei rate este
apreciat drept corespunztor, n vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenia probleme de
onorare a plilor scadente.
n cazul nostru , aceast rat atinge valori mai mari de 0.8 in fiecare din cei doi ani
analizai , exprimnd capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi
datoriile exigibile ntr-un timp relativ scurt, cum sunt datoriile ctre furnizori, salariai, buget
i datoriile bancare pe termen scurt.
Rata lichiditatii la vedere (test acid) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.6
Aceasta reprezint cea mai conservatoare msur a lichiditii interne a unei
ntreprinderi , n msura n care se iau n considerare doar activele lichide.
Analiznd lichiditatea la vedere a societii Prefab S.A. n perioada 2006-2007, se
apreciaz ct din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente n ntreprindere.
Avnd n vedere acest aspect, se poate aprecia o situaie critic n ntreprindere, n sensul c
aceasta nu dispune de suficient disponibil pentru a-i achita obligaiile curente, aceast
situaie datorndu-se faptului c societatea acord clienilor termene mai lungi de plat.
n ansamblu, managerul trebuie s-i pun problema incapacitii medii anuale de
asumare a obligaiilor pe termen scurt, i n acest sens trebuie luate msuri de identificare a
acelor variabile care s menin aceast capacitate la un nivel ntre 1% i 2%, cel puin.

Rate de lichiditate i solvabilitate

Indicator
Lichiditatea

Formula de calcul

2006

2007

2007/2006

2007-2006

curent (%)
Lichiditatea

Active curente/Datorii curente

(Active curente-

1,3382

1,2706

1,053

-0,0676

intermediar (%)
Lichiditatea la

Stocuri)/Datorii curente
(Disponibil+Investitii fin. pe

0,9177

0,8248

0,8988

-0,0929

vedere (%)
Rata solvabilitii

T.S.)/Datorii curente

0,0330

0,2640

0,231

generale (%)
Rata solvabilitii

Activ total/Datorii totale

Capital propriu/(Capital

4,0437

3,6156

0,894

-0,4281

patrimoniale (%)

propriu+Credite bancare)

0,9483

0,8389

0,8846

-0,1094

Solvabilitatea general i solvabilitatea patrimonial

Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea general, reflect
capacitatea ntreprinderii de a face fa datoriilor, punnd la dispoziie tot activul.Valoarea
minim a ratei solvabilitii globale se consider 1,4. n cazul n care rata solvabilitii globale
este mai mic dect 1, atunci firma este insolvabil. n ceea ce privete rata solvabilitii
patrimoniale, un nivel bun depete valoarea de 0,5, n vreme ce un nivel ntre 0,3 0,5
evideniaz o situaie satisfctoare. Bncile utilizeaza uneori, n studiile de analiz a bonitii
unui client, i acest indicator. De regul, o rat a solvabilitii patrimoniale sub 0,3 este
apreciat ca riscant de ctre finanatori.
Valorile acestui indicator de-a lungul perioadei indic faptul c firma analizat este
solvabil.
Din punctul acesta de vedere, ntreprinderea poate face fa datoriilor, ea nregistrnd
valori ale indicatorului peste 1 n perioadele analizate, lucru susinut mai ales i de rata
solvabilitii patrimoniale, care de asemenea se situeaz la valori de peste 0,5 n cei doi ani, de
aici aprecierea c societatea noastr nu este riscant pentru finanatori, n ceea ce privete
bonitatea ei.
Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste
rezultate i stabilirea msurilor de meninere la acest nivel a ntreprinderii.
Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR)
n cazul companiei analizate , rata de ndatorare este de 0,03626 , deci ntreprinderea
poate obine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investiii.

Levierul = DTL/CPR
n cazul societatii Prefab S.A., levierul este de 0,03762, adic ntre 0,015 < 1, rezult
c datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 3,762%.
Efectul de levier = [ROA d (1- )] * DTL / CPR
In cazul societatii noastre acesta este de 0,3093.

d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor

= cota de impozitare
Rate de variabilitate (coeficieni de elasticitate)
1. Variaia EBIT cnd se modifica CA (e)
2. Variaia PN cnd se modifica CA (e)
Elasticitatea exprim numarul de procente de variaie a EBIT , respectiv PN , la un
procent de variaie a cifrei de afaceri, ceea ce dovedete dependena riscului economic de
variaia a CA i de poziia ei fa de pragul de rentabilitate.

e = CA / (CA Prent)
Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA)
e = 120.177.648 / (120.177.648 [(6.650.801+4.653.126) / (1 96.142.118 / 120.177.648)]
e = CA / ( CA-Prent )
Prent = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA )
e = .177.648 / (120.177.648 [(6.650.801 + 4.653.126 + 2.590.000) / (1 96.142.118 /
120.177.648)]
e = 1,89 ; e= 2,37
Elasticitatea este aproximativ 2, ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA, PN se
va modifica cu 2,37 %.

2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil i financiar

VAN (valoarea actualizata net)

Situatia normal
CA = 120.177.648
PN = 8.518.946

=> capitalizarea averii actionarilor

VAN = 4.027.105

Prag de rentabilitate contabil

CA = 110.036.045
PN = 0
VAN = -3.382.286

=> decapitalizarea averii actionarilor; la acest nivel activitatea este

suficienta doar pentru a acoperi cheltuielile

Prag de rentabilitate financiar

CA = 114.665.549
PN = 3.888.783

=> conservarea averii actionarilor

VAN = 0

2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil i financiar

ROA (rata rentabilitii economice)
Situatia normala: 100 %
CA = 120.177.648
PN = 8.518.946

ROA = 14.94 %

VAN = 4.027.105

k = 14 %

=> Capitalizarea averii actionarilor

Prag de rentabilitate contabil

CA = 110.036.045
PN = 0
VAN = -3.382.286
ROA = 2,48 %
k = 14 %

=> Decapitalizarea averii actionarilor. Societatea

desfasoara o activitate sub media intreprinderilor din
acelasi sector

Prag de rentabilitate financiar

CA = 114.665.549
PN = 3.888.783
VAN = 0
ROA = 6,47 %

=> conservarea averii actionarilor

k = 14 %

CAPITOLUL 3. Evaluarea investitiei (cu

autofinantare 100%)
3.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala Policolor doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007.
Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui
centru teritorial de desfacere.
Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane
in centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost
necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare
constructiei. In urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat
centrul de desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei si segmentului de piata:
piata = 1.577.493, iar segmentul de piata = 0.6.

Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar produsele finite au o calitate

ridicata comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata
Piata este in crestere, avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent
cererea de produse de pardoseli, finisaje, zidarii si tencuieli, amenajari interioare,
materiale de constructii, izolatii, vopsele si adeziv este mare, datorita dezvoltarii cunoscute
in ultima vreme in domeniul constructiilor.
Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii
superioare. In urma unor sondaje si studii de piata, in zona unde va fi aplasat centrul de
desfacere, aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de
varsta 25-45 de ani. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi
ani, iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe
durata unui an , cu usoare tendinte de crestere in lunile de vara.

Politica de distributie
Firma intra in functiune la data de 01.01.2008, pe baza proiectului de investitie actual.
Centrul de desfacere va fi amplasat in apropierea capitalei, zona in care piata constructiilor
este intr-o continua dezvoltare.
Plata produselor se face pe loc, firma neacordand credit comercial clientilor, ea
bazandu-se in principal pe vanzarea cu amanuntul.

Mijloace de distributie
Reclama se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de
persoane din segmentul reprezentativ de clientela, prin presa scrisa, panouri publicitare,
concursuri ce vizeaza raspandirea marcii. Cheltuielile cu reclama sunt semnificative pentru a
obtine o crestere a segmentului de piata.

Necesarul de materiale
Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces
tehnologic de serie, ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. Materialele se vor
achizitiona din import, furnizorii firmei vor fi producatori straini, alegerea acestora nefiind
inca definitivata. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse, ceea ce
confera firmei un avantaj concurential, concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza
atragerea clientelei.

Ipoteze de lucru

Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii

In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar
intr-o perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata
cuprinsa intre 6 20 ani.
Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii
Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende
Segmentul initial de piata este de 60%
Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in
urmatorii se estimeaza o scadere cu aproximativ 3%
In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia, piata a fost evaluata
ca avand o dimensiune de aproximativ 1.577.493
Investitia initiala are valoarea de 3.285.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii
corporale = 3.267.500 si valoarea imobilizarii necorporale=17.500
Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual
Sumele sunt exprimate in RON
Durata proiectului este de 6 ani
Pretul mediu estimat pe produs este de 18 RON, fara TVA, in primul an de activitate
Cota de impozit este 16%
Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane

in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul
investitiilor:
Bunuri necesare

Valoare (RON)

Achizitionarea unui teren

437.500

Achizitionarea a doua masini

560.000

Constructia unei cladiri

957.500

Achizitionarea unui panou publicitar

525.000

Achizitionare sisteme de calcul

525.000

Alte imobilizari corporale

262.500

Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt

estimate la 17.500 RON.

Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia:

VTI = VIC + VINC = 3.285.000 RON

VIC = 3.267.500 RON

VIN =
17.500 RON

VTI = valoarea totala a investitiei

VIC = valoarea imobilizarilor corporale
VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca
societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii
cinci ani.

Bunuri necesare

Durata de viata

Masini

6 ani

Cladiri

20 ani

Panou publicitar

10 ani

Sisteme de calcul

6 ani

Alte imobilizari corporale

6 ani

Tabloul de amortizare
Bunuri
amortizate

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Masini

93.334

93.334

93.334

93.334

93.334

93.334

Cladiri

47.875

47.875

47.875

47.875

47.875

47.875

Panou
publicitar

52.500

52.500

52.500

52.500

52.500

52.500

Sisteme de
calcul

87.500

87.500

87.500

87.500

87.500

87.500

Alte
imobilizari
corporale

43.750

43.750

43.750

43.750

43.750

43.750

Cheltuieli
de
constituire
Total
amortizare

3.500

3.500

3.500

3.500

3.500

328.459

328.459

328.459

328.459

328.459

324.959

Nota : Conform legislatiei nationale, imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada

de maximum 5 ani .
Pentru primii cinci ani de functionare a centrului teritorial de aprovizionare au fost
estimate urmatoarele cheltuieli:

Cheltuielile cu aprovizionarea marfurilor:

2.625.000 RON- 2008
3.010.000 RON- 2009
3.325.000 RON- 2010, 2011
3.500.000 RON- 2012, 2013

Alte cheltuieli externe:

525.000 RON- 2008
560.000 RON- 2009
700.000 RON- 2010-2013

Cheltuieli cu salariile:

Cheltuieli sociale:

Cheltuieli de protectie a mediului:

350.000 RON- 2008-2013

595.000 RON- 2008

875.000 RON- 2009
1.225.000 RON- 2010-2013
455.000 RON- 2008
478.000 RON- 2009
595.000 RON- 2010-2013

Bugetul de cheltuieli
Cheltuielile
estimate

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Cheltuielile cu
aprovizionarea

2.625.000

3.010.000

3.325.000

3.325.000

3.500.000

3.500.000

Alte cheltuieli
externe fixe

525.000

560.000

700.000

700.000

700.000

700.000

Cheltuielile cu
salarii fixe

595.000

560.000

1.225.000

1.225.000

1.225.000

1.225.000

Cheltuielile
sociale fixe

455.000

455.000

595.000

595.000

595.000

595.000

Cheltuielile de
mediu fixe

350.000

350.000

350.000

350.000

350.000

350.000

Total

4.550.000

5.250.000

6.195.000

6.195.000

6.370.000

6.370.000

3.2. Estimarea costului capitalului

Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele

riscuri:
Rata dobanzii fara risc 7%, media in Romania
Prima de risc de piata de capital 7.15%
Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2%
Prima de risc de sector industrial 5%
Prima de risc de marime a firmei 0,5%
Prima de tara 1,35%
In final, se obtine valoarea de 23%.

3.3. Criteriile de evaluare VAN, RIR

Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am
folosit pe urmatoarele:
1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de
trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o
parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata
monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii
(k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.
CFDt
VRn
+
I0
t
(1 + k ) n
t = 1 (1 + k )
CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-Imo-ACRnete
VAN = V0 I 0 =

Imo=Imo1-Imo0+Amo1
ACRnete = ACRnete1- ACRnete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de

specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca

metoda Build-up este potrivita in cazul analizei efectuate. Aceasta metoda presupune
adaugarea la rata dobanzii fara risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de
capital, risc de piata, risc de industrie, risc de tara, risc de marime a firmei, riscul intereselor
minoritare etc.)
Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare
actualizata neta de 8.698.401 RON (mai mare ca zero).
Valoarea investitiei de 3.285.000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un
excedent de valoare in suma de 8.698.401. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii
este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama
ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa).
2. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului
de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza
valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io.
In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 64%, mai mare decat
costul capitalului, care este de 23%.

Interpretarea RIR :
Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa
fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari
Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu

criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea
deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor
eficiente:

Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0

Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k

Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta.

3. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile
nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de
neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de
referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal.
Termenul de recuperare nominal este de 1,94 ani
Termenul de recuperare actualizat este de 2,44 ani

4. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga

perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.
IP = 264,8%
Interpretarea IP :
Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 264,8 lei la 1 leu investit, deci
proiectul de investitii este avantajos.
Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa
fie mai mare decat 1.
Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este
mai mare.

3.4 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de

investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca
fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori
variabili piata, cota de piata, pretul de vanzare.
Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN
sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el
depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile
sunt un factor endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de
materiale si manopera in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de
procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare.

Matricea VAN
mii RON

initial
-10%
-5%

Piata
6646
7672

Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initiala

Segmentul
Pret unitar
Var.unitare
Ch.fixe
Dur.rot.ACR
6646
2314
13031
8863
8868
7672
5506
10865
8781
8783

0%
5%
10%

8698
9724
10751

8698
9724
10751

8698
11891
15083

8698
6532
4366

8698
8616
8534

8698
8614
8529

Variatie

4,104

4,104

12,769

8,665

329

338

VAN (mii RON)

21000

Piata

20000
19000

Segmentul

18000

Pretul unitar

17000
16000

Ch.Var.Unitare

15000
14000

Chelt.Fixe

13000
12000

Dur.Rot.ACR

11000
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
-1 0 0 0
-2 0 0 0
-3 0 0 0

-10%

-5%

0%

5%

10%

Variatii in raport cu starea initiala (%)

3.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar

Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru

care VAN a proiectului este nula. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin
tatonari succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.

Pragul de rentabilitate contabil

Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0.

Situatie

CA

PN

VAN

RIR

Concluzie

Situatie
normala

157.515.543

26.177.319

8.698.401

64%>k

capitalizare

Pr contabil

4.627.790

-7.970.852

-3%

decapitalizare

Pr financiar

43.369.331

17.692.948

23%=k

conservare

3.6 Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in
calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces
generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii
CFDt.
Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii
ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale.
Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii
actionarilor este de 5,04%.

Distributia de probabilitate a VAN

0.12
0.1

probabilitati

0.08
0.06
0.04
0.02

20
00
00
00

VAN in mii RON

15
00
00
00

10
00
00
00

50
00
00
0

-5
00
00
00

CAPITOLUL 4. Impactul deciziei de finanare

Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei

din fonduri proprii.
Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin
contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.
Surse de finantare
> proprii interne (PN nerep)
1671000
> proprii externe (Major CS)
300000
> imprumutate (Credite noi)
1314000
(pe 4 ani, cu rambursare in fine)
Total
3285000

Costul finantarii
Initial
Ulterior(k)
0
30.3%
13263
30.3%
-76629
12%
-63366

4.1. Costurile capitalurilor proprii

Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este
cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere
(operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea
investitiei, cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii
platilor cu dobanzi si cu rate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de
investitii poate fi mai mare, egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. Drept
urmare, rata, kinv, de actualizare a cash-flow-urilor investitiei va fi mai mare, egala sau mai
mica decat costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii:
kinv > kec ; kinv = kec sau kinv < kec
Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii
dobanzilor din profitul impozabil. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat
al capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare, dar finantata integral din
capitalurile proprii (neindatorata).
Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile,
prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM.
In cazul nostru, am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 23%.

4.2. Costurile capitalurilor mprumutate

Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma paltitoare a
dobanzilor, chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale,
dar si cu luarea in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul
explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite
efectiv imprumutatorului, pe de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea
cheltuielilor de emisiune (contractare), pe de alta parte:
n

Imprumut (minus chelt.emisiune) =

t= 1

CFt
(1 + k d ) t

In care:
CFt = platile anuale pe durata n imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum si
pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale:
CFt = Dobt (Dobt + Prime emist) * + Ramburst pentru imprumut
CFt = chiriat (1- ) + At * + Pret rezidualt pentru leasing
Unde :
= cota unica de impozit pe profit
Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior n a egalitatii sumei
incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale).
k=CMPC=21,56%

4.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA)

Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice,
cu influente fiscale diferite:

Rata de dobanda 12%

Comision de brokeraj 5%

Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil, ceea ce determina o

economie fiscala, anuala si constanta de :
1.314.000 * 12% * 16% = 25.229
Valoarea actuala a acestor economii, din cei patru ani de creditare, va avea un efect
benefic asupra VANinv, reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile:

V0 economii fiscale =

25229
25229
+
+ .... = 25229 *
1 + 0,12 (1 + 0,12) 2

1
(1 + 0,12) 4
= 76629
0,12

Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat
VAN a indatorarii, in conditiile specificate mai sus:
-

suma imprumutata 1.314.000

rata de dobanda 12%

durata 4 ani

rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: in fine

cota de impozit pe profit = 16%

In aceste conditii, suita de cash-flow-uri la acest imprumut, tinand cont de economia

de impozit la dobanzi, este urmatoarea:

1.314.000; -132.451; -132.451; -132.451; -132.451
unde:
1.314.000 *0,12* ( 1-0,16) = -132.451,
iar VAN credit = 76.629
In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 5%, acesta se aplica la incasarile brute
din vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din
impozitul pe profit:

Comisionul brut = 1085000 *( 1

1
) = 15789,47 iar,
1 0,1

Comisionul net de impozit este 15789,47 * (1-0,16) = 13.263

Acesta are efect negativ pentru VANinv fiind un cost suplimentar al procurarii
capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi.
VAN autofin = 0
VAN imprum = -76.629
VAN major CS =13.263
VAN fin = -63.366
VAN inv = 8.698.401
VANA= VAN inv VAN fin
In consecinta VANA = 8.698.401 + 63.366 = 8.761.767 lei
Valoarea VANA > VAN, deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru
realizarea investitiei.

Concluzii
In urma analizei performantei intreprinderii Policolor S.As-a constatat ca acesta
este performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar
(VAN>0,PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl).
Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui
nou punct de lucru. Aceasta investitie a fost evaluate la 5285000 lei.
In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece
indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0).
Analiza de sensitivitate a relevant faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra
VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa
ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate.
Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare, folosind un set de 250 de
scenarii pentru analiza Monte Carlo, este de 5,04%.
In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului
pentru investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se
apeleze la un credit pentru realizarea investitiei.

Bibliografie :
1. Stancu Ion FINANE, Piee Financiare i gestionarea portofoliului, Investiii
reale i finanarea lor, Analiza i gestiunea financiara a ntreprinderii, Ediia a4a, Editura Economic, Bucureti 2007
2. Stancu Ion, Balu F., Jianu M., -Investiii directe i de finanarea lor suport de
curs, Editura Economic, Bucureti 2003
3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota
Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea finaciara
operationala(vol I)
4. Ion Verzea, Gabriel-Petru Luca Management Financiar si tehnici de stabilire
a pretului
5. Stancu Ion, Stoica (Vintila) Nicoleta Evaluarea proiectelor de investiii in
mediu cert, Editura Economic, Bucureti 2007
6. Stancu Ion, Armeanu tefan Daniel Evalarea riscului activitaii financiare cu
aplicii pe economia romnesc, Editura A.S.E., Bucureti 2005
7. Stancu Ion, Dragot Victor Fundamentarea politicii de dividend n mediul
economic din Romnia, Editura A.S.E., Bucureti 2003
8. Horarrea Consiliului de Administraie nr. 96/17.03.2008 al S.C. PREFAB
S.A. Bucureti
9. Raportul anual al administratorului pentru exerciiul financiar 2007 conform
regulamentului C.N.V.M nr. 1/2006
10. www.prefab.ro
11. www.bvb.ro (bursa de valori Bucureti)