P. 1
Analiza Diagnostic

Analiza Diagnostic

|Views: 496|Likes:
Published by Kristanna123

More info:

Published by: Kristanna123 on Nov 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

Facultatea de Stiinte Economice, Oradea 2008

ANALIZA DIAGNOSTIC
COMPONENTA ESENTIALA A COLECTIVITATII FIRMEI

Prof: ALEXANDRU CONSTĂNGIOARĂ

Studenti: MESAROS ANCA
GHENDER AURELIAN GOZAR VIVIENNE HANES MADALIN HOSU ADRIANA Management, grupa a II-a

Analiza diagnostic
1

Înainte de a considera unde am putea ajunge sau cum ar trebui să ajungem la un anumit obiectiv, în primul rând trebuie să decidem unde ne aflăm. Analiza diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţii unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor, elaborarea unor programe de acţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea performanţelor. Diagnosticul economico-financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecăţi de valoare, calitative şi cantitative, privind starea, dinamica şi perspectivele unui agent economic. Demersul diagnosticului impune analiza complexă a mecanismului de formare şi modificare a fenomenelor specifice. Analiza diagnostic reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unui agent economic, la nivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de dinamic. Diagnosticul poate fi declanşat:
1.

fie în cazul întreprinderilor în dificultate, când efectuarea diagnosticului reprezintă o obligaţie legală în cadrul procedurii de reorganizare şi lichidare judiciară; fie în cazul întreprinderilor sănătoase, având caracterul unui instrument de control al realizării performanţelor.

2.

În cazul “diagnosticului de criză”, dificultăţile întâlnite de întreprindere (de exemplu, dificultăţile temporare de plată) impun o examinare globală a situaţiei şi performanţelor acesteia. Diagnosticul de control este necesar preventiv, (de exemplu, acordarea unui credit presupune efectuarea unei analize financiare a activităţii agentului economic de către bancher).

ANALIZA MEDIULUI EXTERN
2

1.1 MACROMEDIUL FIRMEI 1.2 MICROMEDIUL FIRMEI 1.3 ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING 1.4 RELATIILE FIRMEI CU MEDIUL EXTERN

1.1 MACROMEDIUL FIRMEI
Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea. Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele isi abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii STEP: Factorii socio- culturali, care se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumita piata. Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii. Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile) economice si modalitati de alocare a resurselor in societate. Factorii politico- juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele indivizilor si societatii in ansamblu.

a) Factorii socio- culturali
Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, desigur numai in masura in care nevoile,
3

nemodificandu-se semnificativ de la o generatie la alta. Minoritatile nationale. Pentru specialistii in marketing. cresterea grupului de varsta intre 15 -. Prin analizarea gradului de cultura al unei societati se pot identifica principalele credinte. Casele de discuri. Cresterea ratei divorturilor. Modificarile demografice pot privi: Distributia pe grupe de varsta a populatiei. 4 . datorita efortului depus de institutiile educationale (scoala. 25 ani a dus la o substantiala expansiune a pietei casetelor audio si a CD-urilor. importanta onestitatii si valoarea vietii umane . acest lucru oferind o serie de indici asupra preferintelor populatiei pentru produse sau servicii. justitia etc. operatorii de turism si restaurante. sexul. In Romania. fiind foarte profitabile. producatorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca tinta grupurile subculturale. scaderea ratei natalitatii in ultimii 10 ani este responsabila pentru declinul pietei pentru copii. Familia medie (menajul mediu). starea civila. Ele reprezinta o tinta importanta pentru producatorii hi-fi. Sau in Anglia. valori si norme comportamentale dupa care se conduce societatea. devenind marci foarte cunoscute si profitabile. casele de moda etc. ocupatia si rasa. ca sa luam ca exemplu tot domeniul muzicii. au creat astfel de produse speciale pentru ei. Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce in ce mai importanta acolo unde diferentele etnice afecteaza nevoile cumparatorului. implicit. la cresterea numarului de menaje. de pilda. mariajul la varste tot mai inaintate si o rata scazuta a natalitatii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei si. Unele credinte sunt relativ stabile. In tara noastra. biserica.dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: varsta. de un interes deosebit se bucura menajele cu venituri mari si obligatii financiare mici.). predispuse a cheltui bani pentru bunuri luxoase si durabile si servicii de calitate. De exemplu. populatia minoritara a romilor este in continua crestere. ce tin de credinta morala se mentin de milenii in cvasitotalitatea societatilor. de exemplu.

vizibil mai ales in tarile occidentale dezvoltate. a. un alt exemplu: lipsa locurilor de parcare din orase a facut ca supermarketurile sa se mute in afara oraselor construind parkinguri uriase si oferind o mare varietate de produse astfel incat sa fie posibila aprovizionarea menajelor. rol care s-a modificat dramatic in ultima jumatate de secol. Faptul ca femeile s-au dedicat tot mai mult si unei cariere profesionale. de a face calcule mai rapid si de a elimina toate petele de murdarie de pe hainele spalate a fost satisfacuta . implicit. s-au schimbat dramatic. aspiratoare .Multe din celelalte norme culturale. Sa luam in discutie rolul femeii in societate. la o continua crestere a pietei bunurilor de uz casnic. s. Aceasta modificare a statutului femeii in societate a dus la dinamizarea industriei de aparatura casnica si. influenta religiei a scazut. De asemenea. De exemplu: nevoia de a asculta muzica de o calitate mai buna. a facut ca cea mai mare parte din activitatile menajere specifice lor sa fie preluate de masini de spalat. au fost create fast-food-uri. roboti de bucatarie si alte aparate casnice. Credem ca aceste exemple sunt suficiente pentru a evidentia faptul ca schimbarile culturale si oportunitatile de marketing merg “mana-n mana”. b) Factorii tehnologici Pentru specialistii in marketing noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive: Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. Sau. divortul si recasatoria au creat noi tipuri de familie. insa. care pot scuti tot mai multi oameni de problema gatitului. usurandu-se astfel munca si scurtand enorm timpul destinat acestora. dintr-un singur loc. gratie noilor 5 . mariajul nu mai este o conditie prealabila pentru alcatuirea familiei. Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra marketingului. cel putin pentru o saptamana. Astfel.

riglei de calcul cu calculatorul si. cu ajutorul unor programe speciale si nu cu ajutorul profesorilor. de exemplu. prin inlocuirea magnetofonului cu CD-ul.U. evolutia preturilor.tehnologii . reusindu-se datorita noului produs. Tehnologiile viitorului prevestesc reintoarcerea la o economie de tip casnic. sa fie atrasi noi consumatori. acasa. a detergentilor obisnuiti cu detergenti biologici. initial teflonul a fost creat pentru navetele spatiale. respectiv. Un exemplu in acest sens poate fi tigaia teflon (care. c) Factorii economici In ansamblul lor. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea in vedere: nivelul PIB-ului. sunt mult mai comode pentru utilizatori decat cozile la banci. Poate modifica natura concurentei. rodul unui program spatial al S. gradul de ocupare a fortei de munca. de exemplu. Nu va trece mult pana ce elevii vor invata singuri. Se intelege ca. nu lipeste produsele preparate). fiscalitatea. factorii economici formeaza mediul economic. nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri. internetul reduce cererea pentru servicii postale. fiind ei utilizatori sau consumatori finali. inflatia. s-a reusit adaugarea ciocolatei la inghetata (nu doar a gustului de ciocolata). In aceste conditii. Acesta reprezinta baza de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii. situatia financiar . piata produselor de catering se vor reduce dramatic.A. in aceste conditii concurenta provine in mod indirect de la progresul tehnico-stiintific. piata mobilei pentru birouri. evolutia economiilor 6 . de la nevoile tehnologiei. spre deosebire de tigaia clasica. valutara a tarii. Poate ajuta la descoperirea de noi consumatori. piata transporturilor de calatori. Cartile de credit si bancomatele. structura pe ramuri a economiei nationale. Pot identifica si satisface nevoi latente. multi oameni urmand sa devina producatori independenti de “bunuri informatice” si mai putin de marfuri clasice. Prin noile tehnologii de congelare..

evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul. analizate in corelatie cu factorii demografici si culturali.populatiei si solicitarilor de credite. insa influenta guvernului este resimtita si prin legislatia introdusa. controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele oferite. Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa profite de pe urma lor. de obicei. in miscarea preturilor si nivelul concurentei. O astfel de legislatie creaza. Astfel. Influenta factorilor de mediu economic se oglindeste direct sau indirect in evolutia pietei. alcool si tutun si nu le permite sa conduca automobilul pana la o anumita varsta (Romania: 18 ani. mai concret in evolutia nivelului si structurii ofertei de marfuri. protejarea societatii. ii protejeaza pe copii de produsele ce le fac rau : droguri. protejarea concurentei. pot oferi elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta intreprinderea. Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) ii apara pe consumatori de consecintele propriilor lor decizii nefericite. condamnarea practicii necinstite. aceasta legislatie are in vedere: asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor. din initiativele politice menite sa imbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor. trei obiective: protejarea consumatorilor. De asemenea. in general. ratele dobanzilor. in evolutia marimii si structurii cererii. Canada: 16 ani). in scopul compensarii daunelor produse altora. urmareste. 7 . Aceste variabile economice pe care specialistii in management trebuie sa le urmareasca cu atentie . In esenta. evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale etc. Legislatia care supravegheaza afacerile. ii obliga pe conducatorii auto sa fie asigurati pentru eventuale accidente. d) Factorii politico-juridici Factorii economici evidentiati mai sus rezulta.

O marca de piata care poate include un logo. pe de alta parte. un simbol. in Anglia. companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza afacerile la minimum. reusind sa evite interzicerea reclamei la tigari care se practica in alte tari. De aceea.pe de o parte. cand pe piata se lanseaza un nou produs (serviciu sau tehnologie). daca nu chiar inainte. Ca si patentul. ceea ce in conditii normale inseamna un profit ridicat pe durata de acordare a patentului. O alta forma de protectie impotriva concurentei este inregistrarea marcilor. firmele trebuie protejate astfel incat concurentii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe piata. prin coduri de conduita voluntara. Cei care respecta cu strictete aceasta legislatie au avantaj asupra concurentei. luand-o inaintea legislatiei. In multe tari. un desen sau o culoare distincta ori forma speciala a literelor. Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de concurenta. care sunt documente legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. desi le poate spori costurile. De exemplu. un cuvant. ea impiedica imitatorii sa profite de un proces indelungat si costisitor. oportunitati. 1.2 MICROMEDIUL FIRMEI 8 . dar si mai costisitoare atunci cand sunt actionate in justitie. Protectia se realizeaza sub forma patentelor. ele apeleaza la autoreglementare. In termeni de marketing acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se teama de concurenta. nu poate fi copiata pe teritoriul geografic pentru care a fost inscrisa. De exemplu. pentru marketing reprezinta amenintari. iar. deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica. care in fapt inseamna construirea imaginii firmei in cauza. producatorii de tigarete au stabilit un cod de comportament privind publicitatea.

o firma mica. schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. si tacticile de marketig. schimbarea furnizorului este prea costisitoare. in cazul firmelor de comercializare (magazin. energie. servicii. produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil. furnizorul este mai puternic decat cumparatorul. care poate sa apara daca: furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma. etichete. utilaje. concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere). constituie cea mai importanta componenta a micromediului. forta de munca. nerezolvate la timp. In relatiile cu furnizorii. In aceste conditii. supermarket etc) clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma. Componentii clientelei unei firme. proprii clienti pot trece la firmele concurente. strategiile.ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii . a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale. grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum 9 . resurse financiare. care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari ofera. pot produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii. de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici). deoarece problemele acestora.Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. ambalaje. clientii. echipament tehnologic. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii. firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte. Influentand deciziile. intermediarii. Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor. b) Clientii .

ci o seara distractiva sau gospodinele nu cumpara detergenti.(formate din consumatorii privati). Daca apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor. 10 . organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi). Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma. varsta.). de exemplu. acel client este gata sa plateasca preturi mai mari. ocupatia. consumatorii il vor adopta imediat. De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc. Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse. comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. existand oportunitatea unei afaceri avantajoase). sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei. Aceasta deoarece. pietele guvernamentale (formate din cumparatori . preturile si mesajele promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta. lumea nu cumpara bilete la un spectacol. pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde). veniturile etc. Sarcina compartimentului de management dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor. specialistii in management trebuie sa cunoasca: Caracteristicile clientilor: unde traiesc stilul de viata. care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe urma lui. ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. amplasarea magazinului etc. Pentru a realiza aceste obiective. nivelul educatiei. pret. pietele industriale (formate din utilizatori).

publicitate). este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. de asigurari sau agentii de publicitate. fiecare. ca: brokeri. societati de transport. De asemenea. care-i devin nefavorabili. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea.datorita relatiei directe pe care o are cu consumatorul final resellerul care-i comercializeaza produsele sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului. distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali. d) Concurentii. detailistii. de sondare sau de consultanta de marketing. consultanta. fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. pericolul ca . comisionari etc. Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei companii: Resellerii (revanzatorii). sa cunoasca pietele si mediul concurential. Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor. care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. insa. micii comercianti. daca produsele sunt livrate cu intarziere sau deteriorate. agentii de vanzari. Exista. curieri.c) Intermediarii. dar si alte categorii. respectiv comerciantii de gros si detail. uneia din cele patru categorii : Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de 11 . mai putin importante. Concurentii unei firme pot apartine. jobberi. firma poate pierde clientii. Distribuitorii fizici. in care intra angrosistii. Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor. • Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare.

produse de firme diferite. e) Detinatorii de interese. banci etc). societati de investitii.bauturi racoritoare: Coca-Cola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil.mediile de comunicare in masa (grupuri de presa. ecologistii.personalul propriu al firmei.grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor. de exemplu. doua firme produc hartie igienica. .lumea financiara (actionari. posturi de radio. .administratia publica. Profesorul Kotler ii delimiteaza astfel: . Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu reclama. Fiind foarte costisitoare. cu suficiente mijloace financiare. de exemplu. Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite. dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor. 12 . in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport cu al rivalilor. Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut. in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a atrage o parte din cumparatorii rivalilor. De exemplu. . canale de televiziune etc). . satisfacand alte nevoi sau preferinte. dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. asociatii ale producatorilor etc). Foarte des. Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie. satisfac nevoia de dulce a consumatorilor. Zaharul si zaharina.marele public (purtatorul opiniei publice). Fabricantul de hartie. . concurenta directa nu ajuta la supravietuire decat firmele foarte puternice. achizitioneaza o companie de distributie pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta.

Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway. Monitorizarea informatiilor despre natura. schimbarile pot fi de scurta durata si nesemnificative. iar in altele.3. pot crea oportunitati de a face noi afaceri cu clientii existenti si de a atrage altii sau. astfel incat schimbarile sa fie depistate in stare incipienta. In unele cazuri. pot diminua capacitatea firmei de a-si satisface clientii. dimpotriva. unde o cronica nefavorabila poate duce la sistarea jucarii unei piese pe scena. pentru a lua masuri inainte ca schimbarile sa afecteze activitatea firmei. Specialistii in management trebuie sa adopte un proces sistematic de urmarire a schimbarilor de mediu prin: Observarea continua a starii mediului. ANALIZA MEDIULUI DE MANAGEMENT Schimbarile mediului de management al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile activitatii sale pe piata. pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. pentru ca cititorii sunt mai inclinati sa creada in acuratetea informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decat in reclamele comerciale sau materialele promotionale ale firmei. formele. insa. luand-o inaintea concurentilor. se pot 13 . 1.Specialistii in management trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru protectia consumatorilor: media. miscarile pentru protectia consumatorilor. tendintele si durata schimbarilor pentru a se realiza o imagine cat mai clara si reala asupra lor. ele testeaza o mare varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor etc. De asemenea.

fie o amenintare. Analiza potentialelor influente. se pot intalni patru categorii de impact . a impactului schimbarilor de mediu asupra capacitatii firmei de a-si satisface clientii. vitezei si intensitatii schimbarilor relevante. determinand fie o oportunitate. Prognozarea delimitarii ariei. Se face in scopul elaborarii unor strategii posibile de adaptare a firmei la respectivele schimbari.4 RELATIILE FIRMEI CU MEDIUL EXTERN 14 . 1. In functie de probabilitatea ca schimbarea de mediu sa aiba loc si de efectul probabil al acesteia asupra firmei.dezvolta pana la stadii care afecteaza activitatea firmei.

O oportunitate este cu atat mai notabila cu cat probabilitatea de succes şi atractia ei sunt mai ridicate şi cu cat este mai rapid sesizata decat concurentii. 15 . furnizand diagnosticului informatii asupra situatiei strategice complementare in raport cu cele oferite de analiza interna. fie ca privesc contextul general al macromediului. Deoarece impactul poate fi direct (actiunile concurentei) sau indirect (schimbari generale in climatul de afaceri). O oportunitate reprezinta o evolutie a mediului extern apreciata ca avand un efect pozitiv asupra intreprinderii.Prin mediul extern al intreprinderii se intelege ansamblul factorilor externi acesteia. Fie ca sunt realizate in cadrul contextului concurential. Scopul procesului de analiza a mediului extern Analiza mediului extern vizeaza studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel largit influenteaza intreprinderea. O amenintare reprezinta o evolutie a mediului extern cu efect previzibil negativ pentru intreprindere. De exemplu. factori a caror existenta este susceptibila de a-i influenta comportamentul şi performantele sale. generat de elemente aflate in imediata vecinatate a organizatiei şi caracterizat prin posibilitati sporite de influentare a acesteia. aparitia unor noi piete sau a unor noi tehnologii reprezinta cele mai clasice oportunitati pentru o firma. respectiv contextul general (macromediul). analiza mediului extern trebuie realizata in doua contexte diferite: contextul concurential (mezomediul). mai indepartat şi cu posibilitati mai reduse de influenta asupra intreprinderii. veritabile variabile strategice externe pe care toate intreprinderile trebuie sa le cunoasca şi sa le stapaneasca pentru a supravietui. dar şi de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului de activitate. analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportunitatile şi amenintarile care exista. O scadere continua a puterii de cumparare a populatiei in conditiile economice actuale reprezinta practic o amenintare majora pentru toate intreprinderile. afectand-o intr-un fel sau altul. O amenintare este cu atat mai grava cu cat are şanse mai mari de a se produce şi cu cat afecteaza mai profund competitivitatea intreprinderii in cazul in care ea devine realitate.

noi sisteme de transport mai economice. creşterea comertului international. 16 . care determina tipul si formele instrumentelor utilizate de intreprindere in raporturile pe care le are cu agentii de piata. prin natura si continutul lor. diminuarea resurselor de materii prime. cu care isi disputa aceleasi surse de aprovizionare si piete de desfacere. profil. diminuarea subventiilor pentru export. relatii de piata. piata detine locul si rolul principal. Specificul pietei. piata capitalurilor si piata fortei de munca. firma se afla in relatii de concurenta cu firme ce au profil similar. in aria teritoriala si distributia in timp a actelor de piata. sau o poate obliga sa se supuna anumitor reglementari. poate crea o conjunctura favorabila sau nefavorabila pentru aceasta. aparitia unor tehnologii şi a unor echipamente mai performante. care poate stimula ori limita anumite relatii de piata ale intreprinderii. amplasament. dimensiuni etc) care se reflecta in numarul si particularitatile agentilor economici cu care firma intra in relatii.1. Relatiile pe care le are firma in dubla sa calitate de cumparator si vanzator (ofertant) sunt relatii directe de piata. Intrucat in structura mediului la care se raporteaza firma. 1. deschiderea pietei nationale pentru produsele straine.4. relatiile ce se desfasoara intre intreprindere si agenti ai mediului (micromediului) sau de marketing sunt. Relatiile directe de piata ale firmei vizeaza toate cele trei componente ale pietei globale: piata marfurilor (produse si servicii).Cateva tipuri de amenintari şi oportunitati potentiale ale mediului extern al unui sistem de afaceri: amenintari: tendinta substituirii produselorl. Fizionomia si dimensiunile relatiilor directe ale firmei cu piata sunt influentate de o gama foarte larga de factori. oportunitati: creşterea unei anumite piete cu 30%. creşterea preturilor şi reducerea puterii de cumparare. In cadrul aceluiasi mediu. Caracteristicile intreprinderii (vechime. dintre care mai importanti sunt: Cadrul economico-social.

Relatiile de concurenta Pe piata. prestatorii de servicii. inchirierilor. trimestru. b) Dupa profilul lor. prestarilor de servicii. intermedierilor. contractuale si postcontractuale. fata de care deosebim: relatii concentrate (dimensional. d) Dupa gradul de concentrare al lor. 1.2. fata de care deosebim: relatii permanente. 17 . de profilul si obiectivele intreprinderii in cadrul pietei. furnizorii de marfuri.. pe de o parte.a. Concentrarea spatiala se refera la marimea ariei de desfasurare a tranzactiilor firmei. pe de alta parte. Ele pot fi precontractuale. cu clientii (relatii de vanzare) si cu institutii si organisme de stat. forta de munca s. relatii periodice si relatii ocazionale. clientii. an etc) in care acestea au loc etc. spatial sau temporal). imprumuturilor etc. relatiile directe ale intreprinderii cu piata se pot grupa dupa mai multe criterii: a) Dupa obiectul relatiilor. creditele. iar cea temporala la timpul (luna. fata de care deosebim: relatii de vanzare-cumparare si relatii de transmitere (receptie) de mesaje si informatii Relatiile de vanzare-cumparare pot face obiectul livrarilor sau achizitionarilor de marfuri. semestru. fata de care deosebim: relatii cu furnizorii si prestatorii de servicii (relatii de cumparare). c) Dupa frecventa lor. Concentrarea dimensionala se refera la marimea partizilor de marfuri ce fac obiectul vanzarii-cumpararii. spatial sau temporal) si relatii dispersate (dimensional. fiecare din ele cautand sa-si asigure inputurile necesare si plasarea produselor proprii in conditii cat mai avantajoase.4. Aceste caractere ale relatiilor sunt generate de particularitatile pe care le prezinta cererea si oferta. firmele concurente isi disputa. si.Fiind de o mare diversitate.

mergand de la cele legale pana la cele ilegale. Concurenta cunoaste grade diferite de intensitate in functie de doi factori: raportul dintre cererea si oferta existente pe piata raportul de forte in care se plaseaza firmele pe piata Desi este sesizabila uneori si in planul aprovizionarii firmelor cu resursele necesare. In literatura se vorbeste de concurenta perfecta si imperfecta. nu au unde sa caute nici un pret mai bun si nici o calitate mai buna a produsului respectiv. nefiind concurenta. In general ele se delimiteaza in jurul celor patru piloni(4P) pe care se sprijina marketingul: produs.ca instrument al competitivitatii. Gama mijloacelor si instrumentelor utilizate in lupta de concurenta este extrem de larga. Diferentierile intre concurenti in ce priveste produsul pot viza calitatea si prezentarea (ambalajul). pret. plasare (in sens de distributie) si promovare. Acest lucru permite firmei sa-si exercite puterea asupra consumatorilor printr-un pret ridicat. transparenta (informatii complete 18 . dupa cum preturile pot actiona in mod independent prin nivelul lor . care le impiedica sa abuzeze de puterea lor. Atunci cand pe piata unui produs sau serviciu exista un singur ofertant si o masa mare de cumparatori avem de-a face cu o situatie de monopol. fluiditate (adaptarea usoara a ofertei la cerere si invers). marcile. service-ul. concurenta propriu-zisa se desfasoara insa intre intreprinderi. Ca sa fie concurenta perfecta.Ca urmare. mai ales in privinta preturilor. Singurele monopoluri care mai supravietuiesc in tarile dezvoltate sunt in serviciile publice. in calitatea lor de ofertant. dar si aici sunt reglementari. relatiile de concurenta pot fi definite ca ansmblul raporturilor de piata in care intra firmele in lupta pentru asigurarea inputurilor necesare obtinerii productiei si a pietelor de desfacere. imaginea etc. comunicatiile cu privire la produs. In acest caz. clientii potentiali ai produsului nu-l pot cumpara decat de la acea firma. Ele insa isi vor pune amprenta asupra preturilor. piata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: atomicitate (existenta unei mase mari de ofertanti si cumparatori).

aceasta explica denumirea oarecum contradictorie a acestei forme de concurenta. unde diferentierile nesemnificative dintre produse si dintre conditiile de comercializare impun alinierea preturilor.daca nu vor sa-si piarda clientii trebuie sa-l reduca si ele. unele firme diferentiaza produsele lor fata de cele ale altor firme. In aceste conditii. incercand sa profite de avantajul pretului scazut. celelalte .a. daca o firma ridica preturile. pentru a nu-si pierde clientii. Daca una din firme reduce pretul. Este specifica pietei cerealelor. pietei minereurilor. b) Concurenta monopolista.. omogenitate a produselor. avand la baza raportul dintre cerere si oferta. c) Concurenta oligopolista. celelalte nu o urmeaza.despre piata atat pentru cumparatori cat si pentru vanzatori). In ramuri caracterizate prin mari investitii de capital (cum este industria chimica) sau in cele care cheltuiesc mari sume de bani pentru publicitate (cum sunt industria automobilelor si industria tigaretelor) intrarea oricarui potential concurent este foarte scumpa si grea. In realitate. firma care si-a ridicat preturile este obligata sa revina asupra deciziei. pietei combustibililor s. Se intalneste atunci cand pe o piata exista doar cativa competitori. Ea se datoreaza alierii acestor competitori in scopul blocarii intrarii pe piata respectiva a altor firme. In concurenta oligopolista pretul este instrumentul de lupta cel mai utilizat. 19 . Intre ofertanti se pot intalni urmatoarele forme de concurenta: a) Concurenta pura. creandu-le caracteristici ce le confera monopolizarea relativa a unui anumit segment de piata. ceea ce inseamna ca in cvasi totalitatea cazurilor concurenta este imperfecta. aceste conditii sunt indeplinite doar partial. Sunt situatii insa cand. Pentru a face fata cat mai bine concurentei.

Adeseori. fiind nevoie de negocieri si concilieri intre acestia. Raportata la cadrul legal. administratia de stat trebuie sa intervina pentru aplanarea conflictelor dintre ofertanti. Evidentierea si intelegerea esentei principalelor forte care alcatuiesc mediul de marketing. Implicarea statului in mecanismul concurential se face in calitatea sa de legiuitor.1 Obiective Cunoasterea conceptului de mediu extern al firmei si a componentelor care-l alcatuiesc. concurenta parazitara (confuzii de marci). concurenta poate fi loiala (cand firmele il respecta) sau neloiala (cand unele firme apeleaza la mijloace necinstite. de aparator al legilor adoptate in acest domeniu si de agent economic. 2. comerciale sau bancare. dumpingul.Rezultatul unor astfel de jocuri de piata poate fi fie o spirala a preturilor in jos (firmele subminandu-si profitabilitatea). Solutia evidenta este un acord al firmelor de a nu se angaja intr-un razboi al preturilor si de a utiliza ca arme ale concurentei calitatea serviciilor sau promovarea. Cele mai intalnite practici neloiale sunt: denigrarea concurentilor. prejudiciind in mod direct si cu stiinta concurentii). violarea secretelor de fabricatie. precum si exemple care sa ilustreze potentialul impact al acestora asupra activitatii de piata a firmei. ANALIZA SWOT 2. 20 . fie o spirala a preturilor in sus (firmele pierzandu-si in mod treptat clientela). presiuni morale si politice asupra firmelor concurente. concurenta ilicita (practicarea unor preturi mai joase ca urmare a incalcarii sau eludarii fiscalitatii).

a dezvoltării. firmele reprezintă „forţa motrică” a progresului. iar altele care se luptă cu greu pentru supravieţuire sau înregistrează performanţe economico-financiare modeste. Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineşte misiunea ei strategică. caruia i se mai spune si mediu de marketing. a relatiilor directe de piata si a celor de concurenta. evidenţiem polarizarea acestora în două categorii: unele care obţin succese apreciabile. dar si de primejdii. mediul de marketing se constituie intr-un ansamblu de oportunitati. 2. Orice organizatie economica functioneaza in conditiile pe care i le ofera mediul sau extern. Pentru intreprindere. Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme (afaceri). a determinat cearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii firmei (afacerii). INTRODUCERE În economia modernă. alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în operă a acesteia. implementarea şi controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei. aplicarea planului care materializează strategia respectivă. sunt cele ce asigură necesarul de supravieţuire al societăţii. prosperă şi se dezvoltă constant. deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii.2. Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine efecte materializate în creşterea semnificativă a performantelor sale. stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor. Intelegerea continutului relatiilor firmei cu mediul sau extern. în consolidarea poziţiei ei pe piaţă şi anume prin elaborarea. Studiind firmele. se bazează pe un amplu proces de analiză şi 21 .Prezentarea modalitatilor prin care firma poate supraveghea modificarile de mediu si a celor prin care poate reactiona la aceste modificari.

Prin intermediul său şi (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situaţiei industriei şi a atractivităţii acesteia. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme. analiza competiţiei. Puncte slabe). punctele 1 22 . „Weaknesses” (Slăbiciuni. Puncte forte). managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbările şi elabora. Metodele de analiză a mediului. Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). Altfel prezentat. analiza continuă. iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei. implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei. a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă schimbărilor1. ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Managementului strategic îi este specifică. Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia. Metoda de analiză a mediului. este analiza SWOT. a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei. 2. a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi eventualilor investitori pentru a-şi plasa investiţiile sau firmelor de consultanţă financiară. a capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu. a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în continuare. a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acestuia iar pe de altă parte. îndeosebi concurente.3 ANALIZA SWOT – prezentare teoretică SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe.evaluare a mediului de acţiune a firmei. autoanaliza firmei şi a forţei ei competitive. „Opportunities” (Oportunităţi. în esenţă. pe de o parte.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanţe inferior celor ale firmelor concurente. 23 . Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă. prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate. „Oportunităţi” există pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create. sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor firme. Ca şi în cazul oportunităţilor. altfel spus şanse oferite de mediu. anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţând firmei să-şi reconsidere planurile strategice astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. firmei. Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme care trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a firmei. în măsură semnificativă. reprezintă activităţi pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente. determinând reducerea performanţelor ei economico-financiare. cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil. Mai mult. „ameninţări” de diverse naturi şi cauze pândesc permanent firma. adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru producţia şi comercializarea de bunuri si servicii. „Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă.forte. capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite. „Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă. pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetare-dezvoltare. atunci când o ameninţare iminentă este sesizată la timp.

posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care conferă firmei avantaj competitiv. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale: . 24 . la nevoie. ◘ organizatoric. ◘ calităţii produselor şi/sau serviciilor. . O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt prezentate în continuare. .posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor şi/sau tehnologiilor. ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei analize.deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă. 2. .posedarea unor abilităţi comerciale deosebite. etc. oportunităţile şi ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevărat probleme strategice.Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce priveşte punctele forte. .4 Probleme de urmărit în analiza firmei: A. dar pot şi este preferabil să fie completate cu alte probleme specifice firmei în cauză.existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din planurile: ◘ managerial. ◘ cercetare-dezvoltare. pentru reconsiderarea lor. să aibă legătură cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozităţii acestora şi. ◘ costurilor. . ◘ comercial.suficienţa resurselor financiare disponibile. ◘ pregătirii personalului. punctele slabe.

existenţa unei infrastructuri neadecvate.viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern sau extern.5 Probleme de urmărit la analiza mediului: A.calitatea culturii de întreprindere B. 2.reducerea ponderii pe piaţă.existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică.creşterea rapidă a pieţei. . uzate fizic sau moral. . Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale: . .existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale: .erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese. . . .posibilitatea de a practica economia de scară. . . 25 .atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor de perspectivă.menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea larg sau prea îngust).posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii.lipsa competenţei manageriale.. costuri ridicate). .inexistenţa unei direcţii strategice clare. . . . . . .vulnerabilitatea la presiunile concurenţei.deteriorarea continuă a poziţiei competitive.lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite.existenţa unei imagini favorabile despre firmă.

puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor.existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau pe pieţe noi. 2 26 .schimbări demografice nefavorabile. . Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ.creştere mai lentă. . .adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil.schimbări ale nevoilor. -posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing. . producţie. . vânzări şi distribuţie. factoring. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale: . . avantajoase. acorduri etc. franchising. financiar şi personal .relaţii de muncă.intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau internaţional. . Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului firmei sau..intrarea unor noi competitori pe piaţă. la cea a domeniilor funcţionale din cadrul firmei: marketing.dezvoltare.existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente.cererea crescândă pentru produse de substituţie.posibilităţi de integrare verticală. .vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri2. . . -manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente. permiţând formularea unui diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale. B. cercetare. . stagnare sau chiar recesiune a pieţei. pentru adâncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai detaliate. gusturilor sau preferinţelor clienţilor. -posibilităţi de încheiere a unor alianţe.presiunea crescândă a concurenţei.

Aceste tendinte nu pot fi oprite de nici o firma. pot afecta unele firme mai mult decat pe altele.AL. Trebuie insa sa-si monitorizeze mediul si sa se pregatesca pentru inevitabilitatea schimbarilor. Profesorul N. Schimbarile in strategia unei firme dintr-o ramura oarecare vor afecta in mod sigur concurentii. juridice si manageriale ce caracterizează activitatea unei firme. POP considera ca “mediul extern al firmei reuneste ansamblul de factori si forte externe acesteia.pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior. poate fi definită ca o cercetare complexă a aspectelor economice. punctele slabe. Acesti factori alcatuiesc macromediul. aproape nimic pentru a-si influenta macromediul. Daca in acea zona sau tara se inregistreaza o scadere a natalitatii. toate se pot pregati pentru schimbari prin extinderea grupului tinta si reconsiderarea activitatilor de marketing. insa. Alti factori de mediu. Un exemplu interesant in acest sens ar fi structura populatiei dintr-o anumita tara sau zona. de exemplu). ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera. in fata unei reduceri treptate a pietei de desfacere. Aceasta inseamna intuirea naturii si dimensiunii potentialelor schimbari si intocmirea de strategii si programe pentru a raspunde corect atunci cand ele se vor produce. conturându-se perspectivele de evoluţie pe termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective. pe 27 . se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor pozitive. sociologice. O firma poate face foarte putin. Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT. Un exemplu sunt concurentii. capabile sa influenteze mentinerea sau dezvoltarea schimburilor pe pietele pe care activeaza”. Acesti factori alcatuiesc micromediul. fara voia lor -. oportunităţile. insa acceptand inevitabilul. prin care se identifica punctele forte. adultilor (automobile) etc. tinerilor casatoriti (locuinte si obiecte de menaj). Unii factori variabili de mediu afecteaza toate ramurile si intreprinderile economice si nu pot fi stapaniti sau preveniti prin activitatile firmelor. fabricantii de jucarii se vor afla -. Pe masura trecerii timpului va scadea si cererea de marfuri destinate adolescentilor (aparatura electronica si imbracaminte. tehnice.

din pacate. insuficient practicat în organizatiile românesti: matricea SWOT. ocazii sau situatii favorabile care pot crea avantaje semnificative pentru firma. avînd un avantaj concurential în fata acestora.masura ce clientii acestora sunt convinsi sa devina clientii sai. respectiv oportunitatile (Opportunities) si constrîngerile sau amenintarile (Threats) din mediu. Acestea reprezinta dezavantaje pe care le are firma în fata concurentei. urmarind punctele forte (Strenghts) si cele slabe (Weaknesses) pentru situatia interna. fiind concretizate în evenimente nefavorabile ce pot provoca pagube si prejudicii. firmele pot face ceva mai mult decat sa anticipeze si sa raspunda schimbarilor din micromediu. ele pot influenta schimbarile si pot controla dimensiunile interferentei lor cu adversarii din aceeasi ramura de activitate. Punctele slabe (W) sunt considerate elemente pe care firma le realizeaza la un nivel de performante inferior competitorilor. Dar si firmele celelalte pot dezvolta strategii pentru a contracara impactul schimbarilor concurentului lor. dar nici ca detinerea a numeroase puncte forte este un titlu de glorie.Mediul extern este caracterizat din perspectiva oportunitatilor si amenintarilor. Matricea SWOT este un model care se construieste în urma analizei mediului intern si extern al organizatiei. Oportunitatile (O) sunt sansele oferite de mediu firmei. capacitatea comerciala. Pentru o precizie mai mare în formularea concluziilor analizei strategice a competentelor organizationale. Din mediul intern vor fi analizate în special aspectele legate de resursele financiare disponibile. posibilitatea de a conduce într-o maniera vizionara. Precizarea punctelor tari si slabe nu trebuie sa conduca la ideea ca neaparat firma este nevoita sa înlature slabiciunile. cu salariati implicati si într-o organizare dinamica. 28 . Amenintarile (T) sunt factori negativi care pot afecta activitatile firmei. Punctele forte (S) sunt elemente pe care firma le realizeaza la un nivel superior în comparatie cu alte firme. In acest caz. posedarea unui potential productiv inovativ ridicat. poate fi utilizat un instrument recunoscut dar.

concomitent cu eliminarea punctelor slabiciunilor din mediul intern al firmei. selectarea principalelor puncte forte si slabe identificate. Ambele dimensiuni fiind la un nivel ridicat au sanse sa conduca la cresterea si dezvoltarea activitatilor firmei. 29 . schimbari ale caracteristicilor consumatorilor. în timp ce situatia cea mai nefavorabila este aceea în care oportunitatile sunt putine. analiza mediului extern. în urma operatiilor de analiza a elementelor matricei. selectarea principalelor oportunitati si combinarea diferitelor elemente pe cele doua dimensiuni (intern si amenintari. Etapele care sunt parcurse pentru realizarea matricei SWOT sunt: analiza mediului intern. pe baza punctelor sale tari. existenta cererii pentru produsele oferite. puterea de negociere a furnizorilor. prin combinare. Din mediul extern vor fi surprinse aspectele legislative. În cadranul A vor fi prezentate deciziile referitoare la utilizarea atu-urilor firmei în vederea exploatarii oportunitatilor oferite de piata. etc. puterea concurentei existente. În cadranul B se vor trece deciziile prin care firma urmareste. extern) si gasirea acelor alternative decizionale care pot micsora riscurile întîlnite în activitatea firmei. intrarea a noi competitori.Prin alaturarea celor doua elemente se poate determina gradul de atractivitate a unei anumite activitati. Asa cum rezulta din reprezentarea grafica. sa creeze bariere împotriva amenintarilor sau se încearca reorientarea firmei pentru a putea sa beneficieze si în viitor de punctele sale forte. caracteristicile pietei. în schimb amenintarile sunt numeroase. se obtin cîteva optiuni aflate la dispozitia managerilor. Cadranul C este caracteristic deciziilor care privesc necesitatea de a profita de oportunitatile aparute pe piata. Ideal este sa existe oportunitati majore si amenintari reduse.

30 . existenta a numeroase capacitati de productie nefolosite si active revalorizate ce pot constitui garantii pentru obtinerea mai lesnicioasa a unor finantari. demotivarea salariatilor.În fine. o cultura manageriala precara. Puncte forte S 1…… 2…… 3…… 4…… Oportunitati O Decizii rezultate în 1…… 2…… 3…… 4…… Amenintari T 1…… 2…… 3…… 4…… Decizii rezultate în urma combinarii punctelor forte cu amenintarile Decizii rezultate în urma combinarii punctelor slabe cu amenintarile urma combinarii punctelor forte cu oportunitatile Puncte slabe W 1…… 2…… 3…… 4…… Decizii rezultate în urma combinarii punctelor slabe cu oportunitatile Matricea SWOT de analiza strategica a competentelor manageriale Daca ar fi sa nominalizam cîteva puncte forte care sunt valabile unor numeroase întreprinderi din tara noastra. un grad ridicat de uzura fizica si morala a echipamentelor tehnice. Dintre punctele slabe mostenite în urma unei economii centralizate putem aminti: resurse financiare insuficiente. dar si de slabiciunile activitatilor interne. situarea în cadranul D este extrem de riscanta pentru firma si cuprinde decizii prin care se urmareste reducerea consecintelor negative legate de un mediu ostil firmei. ne putem gîndi la : calitatea ridicata a resurselor umane.

De cele mai multe ori. necunoasterea principiilor economiei de piata. 2. În schimb. 31 . Sunt cele mai eficiente strategii. Matricea SWOT ofera raspunsuri la problemele pe care le întîmpina firma printr-un demers creativ care încearca sa analizeze fiecare aspect de importanta cruciala pentru viitorul firmei. oferind managerului sansa de a cunoaste perspectivele de evolutie ale organizatiei pe care o conduce si sansele de a-si spori semnificativ rezistenta la faliment în fata concurentei. absenta unor eforturi de continuitate a politicilor guvernamentale. concurenta relativ scazuta si resurse umane bine calificate. pe o anumita functiune a firmei sau pe activitatea globala. strategiile alternative pot fi: Strategii de tip S/O .utilizeaza punctele tari in vederea valorificarii optime a oportunitatilor oferite de mediul extern. Noi credem ca aceasta metoda trebuie aplicata continuu pentru a avea permanent o buna cunoastere a firmei si a tendintelor existente în mediul de afaceri. cat si in faza de dezvoltare a acesteia. concurential. orice investitor poate remarca o serie de amenintari pe care le întîmpina în tara noastra: mediul economic instabil.6 Rezultatul analizei SWOT Rezultatul analizei SWOT poate fi utilizat in scopul identificarii unor strategii alternative necesare atat in faza de initiere a unei afaceri. etc. legislatie nesigura. În urma aplicarii principiilor enuntate putem aprecia ca matricea SWOT devine o sinteza a diagnosticului intern si extern. cadru institutional birocratic. necesitatea întocmirii matricei SWOT apare doar atunci cînd lucrurile sunt total nefavorabile pentru firma.In functie de elementele preluate din analiza SWOT.Oportunitatile întîlnite în mediul national sunt legate de: o piata în continua crestere. un nivel de trai scazut.

plan de extindere etc.how rezultat din activitatea de cercetare inspre agentii economici . Sunt cele mai ineficiente strategii.slaba dezvoltare a centrelor de consultanta pentru afaceri si management .lipsa unei culturi antreprenoriale in randul tinerilor . Pe baza strategiilor alternative poate fi construit un plan strategic de actiune sau orice alt plan legat de dezvoltarea afacerii (plan de afaceri.oferirea unor pachete informative complexe. Strategii de tip S/T . concurential.vizeaza reducerea punctelor slabe si evitarea amenintarilor mediului extern.insuficienta sustinere a programelor de transfer de know .7 Model de analiza SWOT Puncte tari . adaptate nevoilor si particularitatilor clientilor .exploateaza oportunitatile oferite de mediul extern.facilitarea accesului la cele mai recente informatii din domeniul antreprenorial . 2. concurential. in scopul contracararii punctelor slabe.practicarea unor preturi accesibile si acordarea unor facilitati fiscale 32 .utilizarea unor mijloace moderne de informare si instruire Puncte slabe . Strategii de tip W/T .sunt construite pe punctele tari ale mediului intern si urmaresc reducerea amenintarilor venite din partea mediului extern.valorificarea optima a experientei si pregatirii profesionale a specialistilor si colaboratorilor firmei .lipsa de cunostinte necesare elaborarii . concurential.Strategii de tip W/O .evaluarea eficientei serviciilor oferite si imbunatatirea lor permanenta .stabilirea unor parteneriate strategice cu unui plan de afaceri sau a unei cereri de institutii si organizatii publice si private finantare implicate in dezvoltarea antreprenoriatului .accesul dificil al tinerilor pe piata muncii . plan de investitii.).

Oportunitati Amenintari .incurajarea antreprenoriatului ca o alternativa de cariera pentru tinerii absolventi .oportunitati de finantare a unor afaceri .cerinta crescuta pentru servicii de . reflectata in calitatea serviciilor oferite.interesul institutiilor si organizatiilor publice si private pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor .facilitati oferite tinerilor in vederea initierii unor afaceri .capacitate redusa de plata a clientilor tineri Pe baza elementelor rezultate din analiza SWOT pot fi conturate mai multe strategii alternative: Strategie de tip S/O (puncte tari / oportunitati): Experienta si pregatirea profesionala a specialistilor societatii noastre.tendinta tinerilor de a-si cauta un loc de consultanta pentru afaceri si management munca in statele Uniunii Europene .interes crescut al tinerilor pentru dezvoltarea unor abilitati si competente competitive pe piata muncii . Strategie de tip W/O (puncte slabe / oportunitati): Dezvoltarea unor centre de consultanta in afaceri si management capabile sa initieze si sa sustina programe de 33 .preferinta tinerilor absolventi de a se orienta spre mediul privat . in parteneriat cu institutiile si organizatiile publice si private cu activitate in domeniul antreprenorial. va fi valorificata prin dezvoltarea unor programe care au drept scop stimularea interesului antreprenorial al tinerilor.orientarea agentilor economici spre tineri care detin cunostinte manageriale .resurse financiare relativ limitate destinate initierii unor afaceri .

Strategie de tip S/T (puncte tari / amenintari): Facilitarea accesului la cele mai recente informatii din domeniul antreprenorial si oferirea unui pachet de servicii complex. 34 . astfel incat acestia sa nu mai fie nevoiti sa-si caute un loc de munca in afara tarii. astfel incat acestia sa opteze pentru initierea unei afaceri ca alternativa la cautarea unui loc de munca in strainatate. Strategie de tip W/T (puncte slabe / amenintari): Identificarea unor masuri care sa faciliteze accesul tinerilor pe piata muncii. adaptat nevoilor si particularitatilor tinerilor.instruire destinate formarii unor abilitati si competente competitive care sa faciliteze accesul tinerilor pe piata muncii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->