Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ep ! ! i ~ ! ~ ! pelaiuya:,
e '~J~I!Jo!J~au!pJo..u! '&aid ap !a!uouoSe ! a i u l ! ~edn~qns ai!yJd
.-
, . , ;. , . , . . . r ~ ~ e ~ a l e ~ a s u o ~ . a _ ~- .e ~ i ~ f e ~. . : .:. iiunue~llelny!~ln 4.. 1
ue ep .ue u!iqo em3 !ieuo!sed 'leuo!sajo~d e eaa38 61sa Iq?e,eund as ale3 eutelqo~d
. . /' . . . . - .
. ~
-
. I
.
: '' ., i ; . ., 7 -1 'g)s%?Ou2
eeleonel U! ezeuo!j~eps efe3 ajejne~dap el!!@fpd wu!w~eaep9 s u n o %pun ' ~ ~ 3!!jej!n 3
-!jie 1ns~n3~ed ad wejpnu! ps e!nqeJl .eijjoe~!p!ieejeflsu&u/ pj~dtiewfe3duj pueo!j!pow
'pie) wa3ej e/gs.e!nqerl.eJoJgoe l q ~ o saboj ap' dug3 un-~ju!d+od!w e~ -~ol!mze3eajej!~o!
., -ew u! ajeldwoou! jrpap g tod nu eo!wouooa !!iet!n!j~e erdnse ales al!!ie3.@xe ~3 ejqsu03
m "ejeol el unq,,-~nlojlno@e'es sejegle3 ul yem~eiuo3!jueBe u n q .!.+juns wLiwepenc@
gsuj 'wfnd !em:3npo~d.lljjle' j g e !ewnu.jep ~ ~ o l ~ ~!unq r i juns
~ o IOU
~ daJju!p !iun $3 dreaijs
-ubwap e u ~ q p e ~ym.j d ed w!j gs naJew a!nqe~~:!ujenj!s aq~o uJ,Qlealde!j e " ~ j u e del!qel
-en re~auebab!urouo5a 18al1.4 yn6d ejsixa nu ~3 !s ajaldwo?~!jyoap,lj jod nu eqwouoaa
,,
'!!jel!n!iie e ~ d e~lseou
p e1!1ie3!ldxad 3 elejsuo3 u.7~'!~e6euew'!js!wouooe '!jue!3~eluoa
'!~ojg'j,qbo~d ap ~~j~&ou'ea~ei!1e3 ul .ejeq!l !!!ja!cl~ o / e j u ! ~ eeoe l e u n e3 dw!j lnw!lln u!
sndw! ne-s,.a~e?,,sejeju!
.. . ap'eJeol?ei ~oj1.ew e p ~ o ~ d - jfidtug
. i l j - ~ ~ .e-! ~nle!j!fuasaethj6
-cue e s . a ! n q a ~ ~cue
iypl Jep.;p6-u~~jslse~~es , ~ o j'!!iDejs!~esy p n u '16~el e a ~ d!j e dull InLugln
L$ 3sspenop si yi?npo,d eu!jqo e i k e d au!q,il..ep JOI!,!U& e afau!ieflu! ap fol!!6olovyel
e an!snpxe ~!fpzy!~n elw#a.adsjad '!qf . : , ~ . ~ l n ~eafesuelef
!~..k el e!jnq!flup;',e3npe jod !$:a3
!e3 ep ale~oud!:s!nqiujnu e!e3 'Jep 'en!jelSau jjilw !eiujS en!j!zod ajuewela,au!jnd pjuap!na
u! ..qeo3s e/oopde-e!wouo3aY juezald UJ pmuo!j3e- 8 1 ~ 3~ol!~oj3ej ; e C?/UBJB,afIn!ld 0
. , . .
'..I , . i : , , , " ..
' O / O ~ ~ ~ ap
~ J ehppos
3
I ~ ! O
o jk?Jj~j6wi.iJ 8;;
lnoeq Inue ;eu!qlv ep Jo/!Joirnsa3 e!ie!3~s$&~esue*e. i d i e ; ~ jI!A!JIO~ j~
.e~!;len$~ uj '1o~a38.3 jeo '!je&~ojeiep J O ~ I J O J I :ln~pgnu
' D ! ~ ~ j n q x Q .ajei!/!qejua~!deaeo'e
ep eJn?nq !eui as nu' 6h1~n$de'!qf,jenu!w!~)!ew e-B686C u!p ~o~ejuew!uene ee~u!er)!~..'
!!ue ulP e!jem!p n3 ~ ! l e f e d ~ 0
~ol!foj,?3!de
3 ~nruse!znjueawaJA ewtlln uj g? elejsuoj as
tehnologii de produc!ie; ca este vorba evident, de o cu totu!. a M
a amellorarea permanents a callta!ii abordare decat cea veche si care persista in
familiilor de albine prin Pmbunataiirea prezent in mentalitatea noastra. Este necesar
continua a tehnologilbr. de crqtere si sa stabilim exactetap? si perspectivele,!inand
intre!inere, a performaYeldr. . adestora: a cont de infld!ia $i.cHiar de cresterea datoriei
'
tlmpului,.si numirulul,,de intervenlii ,asupra afecteaza tot mai - mult kJ$iv~lu\,.de trai al
'
.
de "eces"a?i. Of'ne $i - . ~rn're,alizq,~npunqL.,de,&9Gravi,erii
jntsofhebrindw9e ~bq,.jnc;e~~:, a.lanoat
rezultate Viieza de rota!ie a capMlutui 3-1'
banda noastra de produc!ie este mic6li.o data - biducerf agk;!di
la,,yn pr.bt v,oh,,, mic; stop,,,;
i;,,'b)\citarb~de$ a-cie$tetii:
pe an in cazul cel mat bun, iar pentru aflii si ,2b interes. vestea s-a raspandit'
mai pu!inf pe c&id In uyra e''in repede &+va"za&a
i a ckescut, Treptat, treptat,
medie de 3-4 ori pe an si de cel pu!in 7 ori in am ridicd. prelul stabilindu-l la valoare
come?. E o mare deosebire! asemanatoare cu cel de De ~ i a t alibera.
PRETUL
Cornenzile s& derulat in abel'aSi ritm.
Personal am fost surprins de efectul politicii
A produce fara a line cont de exigen!ele = de pre! pe care am dus-o deoarece Hedeam
costurile mereu crescute ale ch'eltuielilor si ca voi avea-o scadere in comenzi. Realizand
uneori fara a le cunoaste, constituie azi un un sondaj de opinie, am primit raspunsuri in
fenomen in contradiclie -totala cu principiile sensul: stim cti mierea are acelagipre! cu cea
pielii libere. Pentru noi, reforrna economic8 ar de pe pia!a libera, dar ne-am ,obi$nuit cu
trebui indreptata cu precadere si spre. acest produsul, este de calitate, il avem la
concept economic (selec!ie permanent& indem4nti, avem Fncredere in productitor.
reduceri de cheltuieli pe kg miere, ridicarea Formand un alt punct de desfh~urareintr-o
mediei produc!iei pe stup,etc...). alta intreprindere si, fgra .a aplica aceeasi
In. caz contrar asistarn la falimentarea politica a prelului, ci impunandu-l diq primul
acelora care desconsidera aceste exigenle, in moment, produsul nu s-a .bur;urat,de aceeasi
condi!iile unei concurenje reale si din ce in ce vhnzare. Pentru a rnentjne ace1 punct de
mai . asculite . succesut, profesional este desfacere a, trebuit sa cobor prelul, ca mai
deterrninat de cantitatea de marfa oblinutg apoi sa, duc aceeasi .manevra .be ridicare
supra cheltuielile de produqie si aproape in treptata a preplui si toate acestea cu pierdere
masura egala de calitatea produselor si de timp, de prestigiu si,de,bani,,
serviciilor oferite. in principal prep1 (calitatea ~ -
FOLOSIREA F A M I ~ I I L O RT E M P ~ ~ A R E'$I
' '
SPORIREA PRODUCTIEl, DE MIERE
: ).
. . ., '. .. ' i
'-la inceputul primdvetii, a :Qheia sdu a' (l,5-1,8 kg) gi' familii temporare hijlocii
mai multor familk . ,,$are, ;$up& b , p slabe (0,8kg sau 4 5 kg) Tuturor
intreticere inde'pendebtd , fn+:,?q r s u l familiilor . 11' "be asigur4 condifiile
.sezonului activ, se unesc. toarnug cu necesare dezvoltarii normale in tot
fami1ia:din.care.provinriar.mierea lor se sezonul activ. , , , . .
.. -. .
,... -
2 (
precum siccriteriile'de incaclrareh ctase de crisralele fine, potrivite sau grosiere. CaMatea
calitate a mierii prezentate la achhfiier. I1nu este normath din punct devedere a cuiorii
Examenul organoleptic ,se face prin admRe spuma si maxim 4%impurita!i.
apreciema insqirilor mierii ,(aspect, culoare, Miere monoflorh de zmeurh, calitatea I:
gust, aroma, miros, consisten!a, puritate) cu aspect curat omogen far& impuritati, fara
ajutorul sim!urilor Si. binein!eles a experieniei spuma, gustul dulce placut cu aroma discreta
omului." , , .:) ,. , de zmeura, culoarea cu nuan!a verzuie
Aspem1 se slbre~iaza~. dupa gradul de rqcata sau maronie, consistenla
transpafen!& pe care "il:prezintB: -mierea f l u i d ~ ~ ~ c o sau a s acristalizata cu cristaie fine
introdusa ?ntr-o Gprubeta 'de sticla incolora, potrivite sau grosiere in faza incipient&,
examinata la lumina directa a zilei.,Aceasta paqiala sau totala. Calitatea I1admite spurna si
poate fi de diferite nliahle: transparent impuritati. . maxim .,.4%, culoarea nu se
stralucitor, opalescent, tulbure etc. ' normeaza. -. :,.
Consisten!a se apreclaza dupa modul de Mlere monofiorB de floarea-soarelul,
curgere a mierii de pe o bagheta de sticla sau calitatea I: aspect. curat, omogen,, f&ra
o IopqicZi de lemn. Ea poate fi %apoas&, impuritali, fara spuma, gust dulce, plkut cu
fluids-subfire, fluida-vAscoasa, cleioasa. aroma specifica.de fioarea- soarelui, culoarea
Culoa<ea se apreciaza prin examinare galbena aurie, pan&. la galbena - portocalle,
direct&, la lumina zibi, pe un fond alb, a mierii consisten!a fluida-vdseoasa sau cristaluata cu
dintr-o eprclbeta. ' cristale fine, potriiite sau grosiere in faza
Mirosul si gustul se apreciaza prin incipient&, parfiala sau tomla. Calitatea II
miroslre si gustarea probei. El poate fi acrisor, admite $puma - si lmpuritei maxim. 4 % iar
amarui, astringent, fad, cu aroma dominant& culoared nu se ribrmeaza.
pronuniwa, moderat&,discfeta. . Miere rnonoflorl de izml, --calitatea I:
Preluarea mierii de la producatari se face aspect curat, omogen, far6 impuritali, fara
p13 bazasxamenului otganoleptic. spuma, gust dulce placut cu aroma de izma
in celd' , ce urmeaza vom prezenta bine evldeqiata. Culoarea galben5i clar sau
condqiile tehnice de calitate (condili nuaqata portocaiie, roscata sau maronie.
organoleptice) prwbute in part@ I-a a 'Consisteqa fluid&-vAacoas8 aau . cristalizata
STAS-ului, pe sonuri de migre: incipient, paqial sau total ou cristale fine,
Miere mbndfiofll tie salcflm, catifatea ipotrivite sau grosiere. Calitatea II admite
superioaH: aspect curat, omogen, fara spuma sl. impwit&i maxim 4 % iar culoarea nu
impuritali, fara spuma, Consisten!& -se normsaza. I
. .,. .
Metoda are o aplicare practica imediata in cansta,in faptul ca o coloslie de albine nu
agricultura, prin inlocuirea actualei metode de accepta decat o singura mat& si in conditii
cr-ere a dbin&or coloniale din -intreaga--.: - naturale . crsptsrea matcilor se -Ace in
lume. detrimentul produciiei de miere.
Asflel, a f l alMele .iptreq'mte; in stupi : . ... Solqia. fehnica consta in anputarea
sistematicl,,. cat : si ,cele,-salbatice sau ceje aripilor matcilor; .prin acea~t~,,~modificare a
care-si gasesc bn adapost datuiai prin roiie; matcilor, albinele- lubratoare - accept3 - cu
prezinta acelasi raport in ceea ce pri\/qte ..r r~scurlb' : ~cunoscute - rnai multe matci
numarul indivizilor celor trei caste: o matca,, imperecheate, indiferent de varsta lor sau de
' -.
cateva mii sau zeci de mii'dd;al.bifi@iqk~toare'' varletatal . . '
:". '
si cateva zeci sau sute de irantdri. ~i/anfa]el~'coi7stau in faptul c& rnai mult
.l[j.:j) \ '
Prin amputarea aripilor matcilor, albineld -puiejl.duce la sporirea producliei per colonie in
tuCratoare accept3 rnai multe- mafC'i Pn' cadrut- "-u.c.m., acema fllnd un ,aspect cantitalv-dar si
aceleiasi colonii. .... - faptul cB mai.multi fefemani de matea'fac ca
I
incercari de orestere a coloniilor de alblne albinele sa.fie rnai "harnice", adesta tiind. un
cu mai rnutte fMfci au;.mai fost redlizate,9nStii . i?ispeot!oahtativ\ .,,
I
pe baza altor modificariaduse matcilor cum-ar P' . ?Atte@vantaje: ;
; fi . taierea acului; . grin .. folosirea aatiilor -.in afara cre!$erii cantitative p,&turor
despaqitoare cgla metoda Ciaikin .(1911); prin . Rroduselor stupului: . miere, . ceara,.,,, p~len,
izolarea matcilgr in colivii. . . .
, . propo(i, laptii~rde mat&,. larve de tretor,
Este cunoscuta de asemenea convieluirea venin, se ob!ine,!n mod continuu, pe intreaga
'
, de scurta durata.adouamatci in mloniile care . periosdaa sezonului apicol activ, .un numar de
schimba linistit matca (anecbalie) sau a trei 2-7 botci la fiecare doua saptamani de o
. -:." : ..
matci tjatrane (?n "Romania' apicola" ' nr. calitate excep!ionala."
'
' practica de. mutt Cunoscuta in albinarit sub - si rn rnai pqina uzura.aalbinelor.
nurhele de "calidire a m'atbilot"; - . -Ouatul Tnatcilor se :prelunge?ej -p%na
Problema solu!ionaCi de aceaha invenlie toamna tdrziu asigwand contingente,de albine
'
'.tine& peste 'iarn&sl incepe &er& in 'Sezon peri~ddlca tifatca 'SBfii9~~~'fi@akeebtsnB' de
'si in mod &plotiv. :' ' . : 1 .. propriile-i fiice din cauzd f'&mBlimfdi c a 6 s e
- - Roirea nu mai are loc debaiece atbinele prelinge din rani si cate nihiletiz&Wit6sUI:tle
'tind Fn mod permallent SB schimbs.'linistit matca; in aceSt ear rilnilP'se ung cu rniere~sau
matca (domesticirea albinelor). - ' matca este introduSA in colivie. ' 7 ;, : :'
- 0 familie bezmetica poafe fi indreptata Dupa taierea aripilor si ac~@@rOa maicilor
daca matca introdusa are'aripile taiate. tinere de catre familia Ba, se 'paate trece la
- Rasele de albine care-si schirnba ada- unificarea- a doua familii cu 'Cat@:o matca.
postul pot fi silite sa stea intr-un anumit loc, Aceasla unificare este mai. difiotla de&t
prin taierea aripilor matcilor. unificarea a doua colonii,~fiecar6cu mailmcllte
- Teoretic, denumirea de regina cu refe- matci. Unificarea se tace conform metodelor
rire la matca nu-si mai are sensul. cunoscute folosindu-se parfum, deodorant,
- Comportamentulde intrajutorare a doua Iuica, ceapa, varachet etc.
sau mai multe matci in vederea depunerii Numarul matcilor care s& pot intribduce in
oualor precum si grija albinelor pentru toate aceeasi colonie depinde de puterea coloniei
matcile coloniei in egala masura, constituie dar e indicat,sa nu se depaseasa o matca de
aspecte noi ale etologiei albinelor coloniale. interval bine ocupat de albina. Ca exemplu,
Taierea propriu-zish a aripilor matcilor se intr-un 'stup orizontal cu 20 de rame, se pot
poate face cu orice obiect ascu!it (cu!il, introduce 6 la 12 rnatci.
foarfeca) dar sunt indicate unghiera sau lama Prezenta metoda a fost inregistrata ca
de ras. Acelasi efect se obiine si prin cerere de Brevet de inven!ie la OSlM cu nr.
smulgerea aripilor din articula!ie dar exista (21445 din 17 martie 1994.
Pe fondul strsnsei legaturi cu mediul in care traiesc, albinele melifere din spa?iul Car-
pato-Dunarean, au dobsndit si doblndesc cu certitudine structuri convenabile supravie!uirii.
Consider2nd valoroasele referiri bibliografice (I. Fi?teag, 1937, A. Farcas, 7939, N. Foti si col.
1965, Mihaela Serban, Maria Dragan, Cecilia Popescu, 1989) legate de identitatea albinei
romsnesti, in contextul unei mari diversita!i interpopula?ionale,prin prezen;a unor ecotipuri
de albine bine definite pe teritoriul tarii noastre, ne propunem o caracterizare estimativa a
diferen?elormorfologice la perechea 111 de picioare (data fiind importan!a lor in via?aalbine-
lor) in popula?ii de albine din Transilvania.
SEMNIFICAT~P;-. ~ X X
Z1-Z:. , D!FERENTA 0,049
sd
' 'd:oog ,'-. .'
, .. ...
., .I I!, - . . , ..
.
.,:. .
. i' 7 STUtDEN~' ' ' ~
1,276
. .
.-
!
, .. . . .
SEMNlFlCATlA
. , ,
' NS
22-23 DIFERENTA . . . -0,013
:,>,
T.STUDENT.,.:
.
, . 7,297- 3,703' 0,929 1,637 1,674,
SEMNIFICATIA- ... . ,. xxx PJ6 NS 'NS
21-23. DIFERENTA . , -0,062 -0,038 0,013 -0,012 -0,556
.. . sd 1:. 0,008 0,01 0,014 + 0,008 0,332
Una dintre cauzele pentru care mui!i nu se albinele, fapt pentru care ele devin agresive si
ocupa cu cresterea albinelor o constituie in!eapa. .,
teama de Fn!epaturi. Pentru acest, considereh apicultoryl
De necunoscatori, albina este considerata inainte de a lucra cu albinele se va spala bine
ca o insecta primejdioasa care este gata sa cu a p l si sapun abinuit, neparfumat.
atace orice fiin!a care incearca SB se apropie TO! in ac0.g stop apicukorul se va feri de a
de Stup. Faptul Ca apio~ltoriinU SUnt expu~ila tusi deasuora stuouluisi albinelor.
Cn!epaturi chiar si atunci cand lucreaza far& Miscarile repezi, manuirea brutal&
echipament de protec!ie, este pus pe seama zgwduituri)e, frecarile fagurilor unul de akul sau
unei afirma!ii nereale ca "albinele isi cunosc de pere!ii stupului, irita foarte muk albinele.
stapAnul".
Pentru aceasta se cer multe calitati care se
Practica ne dovedeste ca albina este o formeaza cu timpul, ca de exemplu
insecta pe care omul o poate creste si dirija buntivoin!a, rabdarea de a suporta o
usor - asemenea celorlalte specii - fara a in!eptitura, calm, stapanire de sine, miscari
avea de suferii insa numai atunci cbnd
domoale, sa st~isa lucrezi in asa fel ca sa nu
apicultorul cunoaste particularit$!ile intime ale
te considere "dusman".
moduiui de viala al albinelor.
lncepatorul va trebui sB se formeze Pn a
In general, albinele nu inleapa decat atunci suporta plimbarea unei albine pe man6 sau
cand in modul lor normal de viala intervine o chiar pe fa$$ sa nu o inlature fiindca va pleca
schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in singura.
momentul cand apicultorul este in!epat el
trebuie sB se gdndeasca ca a comis o Strivirea albinelor si mirosul de venin
greseala si cti trebuie sa inlature imediat nelinisteste foarle mult familia de albine.
cauza care a stanjenit ritmul de via?a al Pentru acest considerent Se Cere ca
albinelor. Cu exceplia unor pu!ine familii de apicultorul sa lucreze cu muRB atenlie iar in
albine, irascibile prin natura lor, de cele mai cazul cand este inlepat sa-si scoata imediat
multe ori apicultorul prin faptul ca nu stie sB se acul, iar locul sa-l trateze cu fum pentru a
comporte cu albinele, determina ca acestea masca mirosul de venin. in caz contrar o
sB fie agresive. in!epatura va fi urmata de multe altele si Fn
sfbrsit apicultorul va fi nevoit sa renun!e sa
Cunoasterea modului de comportare cu
cerceteze pe mai departe stupul.
albinele are o deosebita importan!a, aceasta
reprezentdnd baza tehnicii apicole. Experieqa La scoaterea acului nu se va prinde de
Tndelungata de crestere a albinelor a pus la vezica cu venln cu degetele, intrucat prin
Pndemana apicultorilor numeroase cunostin!e presarea acestela pompam tot veninul in rana,
care concura la exploatarea lor ralionala, ci cu ajutorul lame1 unui cu!it sau cu unghia,
lipsita de riscuri si nepiaceri. S-au stabilit unele acul va fi indepartat printr-o usoara miscare de
reguli de comportare cu albinele, respectarea rkuire.
carora prezinta o mare importan!a practica. Daca o albina a patruns in par, trebuie sa
Mirosurile iritante: de transpira!ie, ceapti, ne grabim sa o strivim inainte de a ne in!epa
usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza deoarece crezandu-se Fn pericol, va Cncerca
Una dintre cauzele pentru care rnujfj DU SL? ab/>8/ ;C ~ ' ~ ~ / N C C IB/B
& agrestve si
C Bd w ~ h
ucupd' cu cresterea albinelor o constituie inteapa.
teama de in!epaturi. Pentru acest , considerent apicultorul
, De necunosctttori, albina este considerata .inainte de a lucra cu albinele se va spala bine
ca o .insect8 primejdioasa care este gata sa cu apa si sapun abisnult, neparfumat.
atace orice fii@ care incearca sa 60 apropie Tot in west scop apicultorul se va feri de a
de stup Faptul ca aploultoril nu Sunt expusi la tusi deasupra stupului si albinelor.
Tnppatur~chiar si atunci c%nd lucreaza far& Miscarile repezi, m h u h ~kWk,
echipament de Qrotectle. a*= q-u%Y-- zgrrduituri\e, frecarile fagurilor unul de altul sau
unei afirma!~~ nereale ca "albinele Tsi cunosc
de pere!ii stupului, irita foarte mutt albinele.
stap8nut".
Pentru aceasta se cer multe calitali care se
Practica ne dovedqte c& alblna este o formeaza, cu timpul, ca de exemplu
insecta pe care omul o poate creqe si'klirija
bunavoin!&, rabdarea de a suporta o
usor l'asemenea celorlalte specii - fara a
iniapatwa, calm, stap8nire de sine, m w r i
avea de suferii Fnsa numai atunci cand domoale, sh +tii sa lucrezi in asa fel ca sa nu
apicult'orul cunoaSte particularit8!ile intime ale
I ie considere "dqman".
modului de via!8 al albinelor.
incepikrul va trebui sa se formeze tn a
In general, albinele nu injeapa decat atunci suporta plimbarea unei alblne pe m8na sau
cdnd in modul lor normal de viap intervine o chiar pe fa@, sa nu o inlature fiindca va pleca
schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in singura.
momentul cdnd apicultorul este infepat el
trebuie sa se gandeasca ca a comis o Strivirea abinelor si mirosul de 'venin
greseala si ca trebuie sa inlature imediat nelin~steste foarte mult familia de albine.
cauza care a stanjenit riimul de via@ al Pentru acest considerent se cere ca
aplcultorul sli lucreze cu mukg ateqie iar i n
alblnelor. Cu exceplia unor pqine famil~ide
albine, irascibile prin natura lor, de cele mai cazul cbnd este in!epat sa-si scbata imediat
aCul, tar locul sa-l trateze cu fum pentru a
multe ori apicultorul prin faptul c& nu ?tie sB se
comporte cu albinele, determina ca acestea masca mirosul de venin. in caz contrar o
intepatura va fi urmata de multe altele si i n
s6 fie agresive.
sfdr~itapicultorul va fi nevoit sa renunte sa
Cunoasterea modului de comportare cu cerceteze pe mai departe stupul.
albinele Elre o deosebita imporlaqa, aceasta
reprezentdnd baza tehnicii apicok. Experienla La scoaterea acului nu se va prinde de
indelungata de crestere a albinelar a pus la vezica cu vemn cu degetele, intrudt prin
indemana apicultorilor numeroase cunostinle presarea acesteia pompam tot veninul in rana,
care concur& la exploatarea lor rqionala, ci cu ajutorul lamei unui cqit sau cu unghia,
IipsitB de riscuri si neplaceri. S-au stabilit unele acul va fi indepmat printr-o usoara miscare de
reguli de comportare cu albinele, respectarea r&uire.
carota pkzinta o mare importaqa practica. Daca w albina a patruns in par, trebuie s3
~irosurile'iritante: de transp~ra!ie, ceapa, nfi~grabimsa o strivim 'inainte cle a ne iqepa
usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza deoarece crezhdu-se in pericol, va incerca
1 5
sa in\epe. Locul si degetele se vor da cu fum apicultorul este complet stapdn pe familie $1
pentru a inlatura mirosul de venin. pu!in expus la iqepaturi, 'intrucat albinele
De asemenea, iPe trebui G 'ferim avAnd gu? ;incarcata cu* miere, mai greu
cerceta familiile de albme pe!timpul~c~klur~lor i
, reusesc
.' I
~n!epa.:
28a incovoale abdomenul pentru a
mari, pe timp rece, noros, cu vdnt si d'upa
ploaie, intrucdt albinele in asemenga caauri De asemenea, fumul trebuie dat de la o
sunt foarte irascibile. oarecare distan!6 pentru a avea timp sa se
Dupa o oarecare practica sil experienia se r&ceasc&,deoarece furnul cald pompat peste
vor putee deosebi alhinele cefcetase-de cele albine are.aq!iune iritanta. Fumul se.va da de-a
care doresc sa: atace: in general, -0albina care lungul ramelor., :>.
fara masca si astfel, in scurt timp, ea ne va Dln aceasta cauza matca po'ate intrerupe
lasa in pace. ouatul, iar matcile (tinere) alearga grablte pe
Ochii sunt !inta cea mai important6 a faguri pentru ase ascunde, motiv pentru care
albinelor, in primul rdnd pentru cB le atrag alblnele le considera straine $1 le pot omori.
atenlia prin lucire $.in al doilea rand, albinele Revenirea la o stare normala, dupa
avand preferin!a spre culori ipchise cdnd sunt asemenea .deranjament se realizeaza ,abia
iritate, se, indreapta spre. sprancenele negre. dup8 cateva ore.
Cele mai periculoase inlepaturi sunt la ochi ,On Pentru a - ntl pr&ispune albinele la
lumina ochiului) dar acestea sunt;.extrem de ornordrea matcii, !va trebui sa ne f&rim-a d
rare deoarece pleoapele sunt .ass de sensibile prinde'in maria si a-i fmprima astfel' h'miros
incdt instinctiv se inchid, in care caz albina strain.
inpapa pleoapa si nu ochiui. ;. . . .
in zilele lipsite ds ,cules, nu se vor cerceta
Perbanelor stra;ine;.care asistil s& ajuta familiile de albine On timpul zilei) pentru a nu
la cercetarea familiilor de albine, trebuie sa li favoriza fudisagul, percetarea lor se va face
se explice modulcdmtrebuie sa se comporte catre seara:
cu albinele, sgfie linistite, fara migc$ii brugd;
iar in cazul cand unele alblne J cerceteaza si3 Apicultorul va trebui sa se deprinda a nu
nu fuga, sa stea linisti!i, cu mana laochi si la deranja prea ,des.. familile de albine "din
nevoie se vor retrage la umbra. Astfel, dupa curiozitate" ci numai cu un scop bine
1-2 minute, albinele se liniqtesc si singure se determinat. Cu timpul apicultorul invap s6
cunoasca cum se desfasoara viala in interiorul
vor duce la locul lor.
Ir / stupului (normal sau anormal) fara a deschide
lncepatorii consider&,@ fumul are o stu~ul,numai dupa activitatea albinelor de la
acliune de linistire asupra albinelor, pentru urdinis, examinarea oglinzii stupului si
care motiv in cazul in c a b albinele devin observa!iile notate in caietul de stupina.
nervoase il folosesc tri exces, fara sa ob\ina
rezultatul dorit, ci dirnpotriva albinelqse irita si
mai mult, in doza moderata fumul nelini$este Dupg Emil POP, Alexandru SABAU,
Ddna IOZON,.
albinele care, grabite se retrag pe fagurii cu
miere unde tsi tncarca gusile "de teama ca GHlD DE LUCMR; PRACTICE DE
familia este in pericol". In acest moment APICULTUR~ I
II Ir
i n practica apicuffhfilor se ' cunosc doua planul fagurelui, cat m a i aproape deasupra
procedeepentru prinderea matcilor ete-pefagwi: matcii si in., monentul i,c~nd,;aceasta. este
- prinderea de torace a ' matcli intre incadrata in .sec!iunea tubuIui.:se apasa tubut
degetulmare.sbar&81ator;: pdna la contactul cu fagurele. . - ,
- prinderea. matcii intre doukpene de Tubul-se !ine .inaceasta poziiie @na cand
pasare (Constantin L. Hristea)...- matca pBrase~te,fagurele . ridic8ndu-se spre
Cea d e a doua metoda pare mai .pu!in capatul opus.
riscanta si este foarte probabil ca marele . ,Se ridica cu atenlie tubul, se astupa
nostru.irialntas sa fi avut in vedeie neinde- capatul deschis, cu un dopde..h&?ie,vata, etc.
manarea incepatorului in apicultura. $i se adaposte'ste in buzunarul de la piept al
Este evident ca paha nu incerci, de mai halatului ,cat e6te necesar efectuarii lucrarilor
mutte ori, nu poli capata indemanarea ndcesara ce avem de, fdcut,, d u p a cdie matca se
p n t r u a evita riicurile care sunt regretabile, elibereaza, redand-o familiei de albine.
costiStoare avdnd in v'edere in?portanta pe care i n acelasi mod piesa se poate folosi si'ia
o are o matca in familia de albine. prinderea b'lbineldi pentru popularea cu!$ilor,
In scopul'. eliminarii oricarui rlsc, la in c&e suht intrbduse match, pentru maturdtea
prinderea matoii ca si a albinelor de p e fagure, matcilor s&utrwportul celor Werecheate. , '
-
Fig.1. Prinzatorul de matca si de albine
, ,
, . . I ',
. . ,.:: . .. .
DE.
. I
;: I ' . .
.Din ce h ce m i intern,' lumea medical international3 este preocipati de vaG{ificarea,
resurselor naturak. .inire nenudratele ;rernedii naturiste utilizate in diferire zone ale Terrei,
conform. unui vechi tradt?i'' s a u ~ m f o r munor
. adevarate p o l k &..medicin3 qk?turM,, pro-
dusele'tupului sunf r e c u ~ d e ~ 8 - ' p o t e n ~a1i unor
a l mijloace profilactice +i curative pentru
diferite afwiunl ale o@an~'&uiui umaiic, - - I; . +' - . . 'i.
.. . . , . :
h,acest ddtek veninul de =/bin* sau apitoxina c~nstituieunul dintre prodqpele "ah-
;. r& e p i p l e a cPpi eficacitate tearapeuticil a fost reclnoscutil dar care prin, compiexitatea
campozifiei sale:,$, mai ales,,pri~,mecanismelespecifice,de ac!iune reprezint3 fnca o
enigma a arsenalului terapeutic. .Sp,gtie.&ieste un bun remediu in tratamentul afec!iunilorl.
'reumatismale; s-a demonstrat .c& 'stimuleaza nespecific sistemul imiin (capacitatea de
apgrare) a organismuhi; s-8'dovedit :un .bunt:radioprotector (agent protector impotriva
.\,.,<, . -.,
radia!iilor)... , , ! -j. .;,-, -, ,
" . i'
Intr-o incercare' de a elucida '0. 'serie' de totdgiei:
aspecte legate 'de acest pwdus ."minune" ' .~Experien!e. 'Tn tratamentul bolilor
albinelor, specialaistii peruani otganizeazsa in reumatisrnale, ~:artrita reornatoida, febra
iuna iunie as,amanifestare stiinJific&&lsrna- reumatica, ,lupus eritematos, scheme, _de
!ionala privitoare la utilizarea apitoxinei tratament cu inlepaturi de albine in 'ijolile
(veninului de albine) in tratamente medicale si reumatismale, experien!a in tratamente
diagnostic. ,
farmacdogice combinate cu apiterapia,
Tara noastra detine deja o ' insemnhta .lllii!area apitoxinei ca un complement in
experien!a in domeniul recoltarii si valorificarii fizioterapaie, produsele apicole ca un
acestui produsii natural. , fabt i;be . a fost complement in.terapia.qu apitoxjna a bolilor
recunoscut de catre specialistii! in apiterapie reumatice. , ii.
.,.% . ,:. .
,,; ,
unei brosuri (autori: A. Malaiu si E, Taqa). - fosfolipazele a, .mi a2 .si aqiunea lor
In scopul crearii unui imediu.. favorabil biologics; .. , . . . ; . . :,!-.
studiilor si cercetarilor in dorpeniul bi~himiei,
farmacologiei si aplicarii terapeutice a veninului
- c o w , z j t i ? chimica
albine.
.a,+! .
a
. ,
veninului de -
de albine 0rgAnizaiia Mondial8 a ~anatqii ' : in-ddfidlf-iul imuhotijdic':-' - '
FLORI DE MA1
Ce frumos e mfindrul plai Ne dii gins de mfingliiere,
Crind vine luna lui Mai, Iar a nOp!ilor regin8
I'este det~lurigi coline Printr-a ei dulce luminii
Nomtli zuinzet de albine. Ne tll pace;), tainii sffint5
Ix cheitm5 floarea cle meri A celor ce nu cuvlintl.
1)e c a i ~ iciregi
, ~i peri. Noi avenl polen de dat
1)in mget 1)iinii-n livudii Ca aurul cel curat,
Vers gi elilltee de b:~ladii. Iarii voi vrednicie
-Veniji voi, dragi surioare, il h~cra!i cu miiiestrie
Zice fiecare Iloare Iiiiclind bguri luminati
Cii de cClntl ilm rlsiirit Lumii-ntre~iavefi sii dafi,
Dulce, dorul v-am simtit. Ilulce leac cle vindecare
Saarele, crniu! de stele I'reasliivit de ~nlintlrulsoare.
Chimist Dan VELEA
I.C.P.A. - laborator chimie
, .
, .I
., -
, '
:. . ~ B I ' ~ C ~ ~ G. R' A.;;-,.
~ .~..-, IE. ,. t. '
, ,,
. fi .
;.A,.
Reflectarea p ~ l ~ ~ r i i s ~ k l ~ i , 1 . Acconti, M; ~uarcini;
R.; .Modl,G.: Pdrsano
Oddd, L. - Urban polution and honey bees.
Shabanov si lbrishimov (t975)au utilizat Ap,coltura, 6:43-55,1990, U
. . . . ., .. , .
" :i , . . 7
Chiar dac& din p q c t de "adere b"tritiv nu arb iol hnerg&ic, apa constituie ~ n udinl el-
ementefe esentiale pentru perpetuarea si viala lumii vii. De regu13 orgariisrflkle r8spund mai
prompt la-tipsa apei, de& la .lips8 h r m i . Aoeasta, :deoarece jnanitie de a@ duce in scull
timp la moarte.
. 1;
P6ntrIj ~lbihe'suiselede.'ap& sunt: exogene';i endogene. Celi &og6n;e! 6e.dbnstituie
mqoritar din nectar, ape stat&toare,.ape curgc?toare,ape provenite din ploi sau topirea zape-
zilor, apa ape care le-o oferim-inqdfipbltorul apicol instalat h stupin$.
Apa (variabila cantitativ in funcfie de sursa florala ~i starea timpului) asigura h nectar sta-
bilitate zaharurilor si in spec1kl~2ahaiozei- pe care albinele, cu ajutorol invemei salivare o
scindeaz3 in glucoza si Ynrctoz&. Chiar'dacd prin regurgitarea si ventilarea nectarului de
catre albine se elimina 82-B'ji% apd, diferenfa de 7 7- 18 % se va regasi h miere (aliment en.
ergetic de bazd a1 familiei de aii$n!);+i constituie liantul proceselor de ingest&, digest&,
. .,
egesta. ,. :5 , ,, , j
Apele statatoare (temporare sau provenita din asemenea surse,, asigurap buna
permanente) atrag in general albinele, Oar prin funciionalitate . a -glandelor rectale. - care
cort?inutul adesea pokrant, se constiiuie i n indeosebi pe t i w u l iernii - seoreta catal;ua ce
factori de risc ce contribuie (nu de pqine ori) previne fermentarea resturilor nedigerate din
la pierderea de famllli prin intoxicare, Aceasta punga rectal&.,. .
xu at& mai mat, cu cat apicultwul nu are un Pentru a preveni riscurile mentionate,.
control strict aslrpra acestor surseemgene de wrsa-exogena de apa cea mai recomandata
spa. pentru albine o constituie cea din adapatorul
Apele curgatoare oferain general atbinelor apicol. Odata instqlat in stupina si men!inut de
ap3 de calitate, dar $1. & aceasta sltua!ie pcimavqra pBna toamna, apa din adapator
factorii de risc devin uneori inwitabili. Astfel, dera siguranf8.h - prevenirea intqrricatiilor ce
cureflti puternici ce se forrneaza 'in apropierea pot completa .rnai\,mult :via!a albinelor. si a
acestsr surse, pot deruta albinele, progenkurii din cuib, - . .
predispun~ndutle inecului, . ,. Sursele endogene.de ap& se:ponstituk din
Datorita poluarii uneori excesive .a acestor reac!iile de oxidare,.. biologid a substanfelor
surse de apa, i n anumite zone bioapicole organlce,.din corpul, albinelor. La aceste surse
riscul se amplifica mai mult,duc8nd;reptat la albinele recurg 'indeosebi ' iarna. cle
compromitwea unita!ilof biologi6e. -recupereaza apa din glandele rytale in , u r M
Apa din ploi sau din topirea zapezilor ((nai unor proce& corylexe-de auto{&lare proprii,
ales c&nd este cqlgctata de apicultor), prin la care ,...participa cele doua formqiuh
coqinutul redus in saruri minerale, se poate hormonale situ,ate,i spatele creierului (corpora
folos~cu succes in prepararea siropului de allga si corpora cardiaca). i n acest fel albinele
stirnulare sau la cornpletarea reqervelor pentru rekesc sa-si .(ealiieze si sa-si menfi'na o
iernare. Prin conflnutul s ~ & u tde,saryi apa cantitate normalade apain hemolimfa. . ..
Din cele prezentate succint se constata ca, micprarea umiditaiii qwdiului.
apa reprezinta pentru alblne solventul si Astfel s-a constafd ca tn perioada de
mediul de vehicular8 a1 tuturor substantelor crestere a puietului (Tn special primavara) o
nutritive necesare men!inerii coeziunii familiei familie de albine consuma 'In medie 200 ml
de albine. Totodata apa folos&$e albinelor 'In apWzi.
elaborarea laptisorului de matca, la diluarea Ca o concluzle la cele meniionate se
mierii, reglarea temperaturii,,ln stup etc. poatsaprecia, ca pe tang8 rolul important pe
Necesarul de apa este direct propoqional care il ,are apsi in men!inerea sanata?ii
cu: marimea familiei de albine, cantitatea de albinelor, cerintele zilnice de apa alaturi de
puiet existents in cuib ~consumulmaxim fiind factorii determinaqi, trebuie sa raman& in
in perioada depunerii oualor: februa- - egala iiiei?ie, ca si 'cerinjele de -subsfan!e
rie-octombrie), cregterea temperaturii $1 nutritive necesbre unheitor biologice.
\
Plantele erbacee de primavara din flora Albinele culeg polenul. si neclawl atAt de
spontana sunt reprezentate printr-un numar necesar primavara pentru dezvoltarea
mare de specii valoroase, care furnizeaza puietului. Pe ,alocuri ,apar pi ghio~eiibogaii
culesuri de intretinere famlliilor de albine, (Leucojum vernum) cu flori ma1 mari de
Blaturi de pomii fructiferi, de arborii si arbustii cuioare alb-galbuie.
mel~feri. -- Brlndusa galbent! (Crocus muesiacus)
Amplasarea inca din toamna a stupinei in e i e intalnita in padurile si poieniie din sudul
preajma unel pKduri, cu acces la sursele de prii in ~egiuneade campie $1 dealuri, in lunile
nectar $ polen meqionate, 'echhraleazl, februarie-martie. Florile i n forma, de palnle
datOrit8 dezvoltgrii imprimale famillilor ' de atrag aterqia prin galbenul de sofran (numita si
albine, cu aslgurarea Galorificaril superioare a sofran): Ele ies din pamdnt o data cu cAteva
principalelor culesuri de nectar furnizate dB frume lungi cu o dung& alba tn mijlocul lor.
salcam, tei $i floarea-soarelui. Brandusa de primavara .este o planta
Primele plante erbacee din flora spontana nectampolenifot3 oferind albinelor impreuna
inflore!x in zona de step&-in jurul date1 de cu ghioceii primele culesuri de nectar si polen
14-?!?J februarie, iar' In zona de' lnunte In Viorelekl 4Sclla bifolia) sunt foarte
martie-aprilie. Aspeetul sezanler al flwei comune in padurile si poienile din zona de
spontane erbacee se Addtfica in functie de cdmpie @ha in zona alpina. Mai frecvent se
etapele fenologice individuale si de bt%lnescin padwile de foioase din campie si
intensitatea concuren!ei speciilor. . deal, unde formeaza adevarate coroane de
Ghiocelul (Galanthus niralis) este primul fiori albastre. Planta prezinta doua frunze lungi
vestitor a1 primkerii. Specie perena, ere@ subpi din mijlocul camra se rid%% o tija in
solitar sau in gmpuri prin poienb, tufisuri, paji$i vdrful careia Sunt florile cu v s e petafe albastrii
de la campie phna in zona de munte, in funqie si tot atAtea stamlne chnterele sinilii pline cu
de altitudine infloritul ghioceilor se eyloneaza polen. ViorCeT& infnfrorese 2-3 saptamani dupa
din tuna februarie p%na?naprilie. ghiocei si dureaza h medie 20 zile, tlmp fn
Ghiocelul prezlnta o tulpina subpa- care oferd albinelor un cules de polen si nectar
manteana (bulb) iar la suprafq8 poartl doua care cdntribuie la dezvoltarea famililor de
frunze si o floare de culoare alba, ca un albine.
dopotel. in interiorul florii sunt anterele care se 0 data cu' sfhqitul yxrioadel de lnflorire a
deschid la varful lor eliminend polenul. viorelelor, celelalte plante din nivelul inferior al
padurii. - I < .
.
padurii se grabesc sa infloreasca, '+nku s 'de cdmpie ptini3 in zona mohtana. Planta are
ajunge la fruct~ficare ina~ntede, Wrunzire? , frunzele, dispuse ,in, ,formil de rozeta iar in
" '
mijbcul lor cresc "na sau 'mai . multe
Laptele p&&kil (Gagea luteaa)' 'este ,i.nfloreQcen!e .cu: flori galbene-aurii. Papadia
intdlnita in paduri $1 chiar pe campurl i n luna infloreste in aprilie, furnizand culesuri de
martie-aprilie. Planta scunda cu o .+singurd" Tntrqinere pentru familiile de albine si unele
frunza linear&, are 1-5flori deculoare gdlbenk.' sporuri .de miere la .cantarul de control, asa
Formeaza vetre intinse si este deosebit de cum se intampla in pajisti unde creste si
cercetata de m i n e pentru nectar si polen. inflorestein masa.
Brebeneli (Corydalis cava) sunt ri3sphdqi - Urzlcqa (Lamium purpweum) creste
i n paduri, dumbravi, pena fm regiunea spontan prim! locwri cultivate si necuRivate:
montana. infloresc h luna manie plna in luna ;gradini, livezi, poleni pAnl la limita superioara
mi. Florile au o forma deosebia, ? a padurllor. infloresmin tuna martie si joaca un
am'rMnatoare cu florile de gura leutui si sunt I mI deosebi. in crqerea- si dezvottarea
grupate in inflorescenp. Glandele nectarifere puietului timpuriu. , Planta este scunda,
-sumsituate intr-wn pinten rezultat din alunglrea obisnuit ramificata de:la bma, tulpina are patru
unei petale. I muchii,~iar frunzele :sunt asezate doua cdte
Brebeneii furnlzoaza culesuri de 3ntrqinere doua, apuse. Florile roz- .purpurii sunt .asezate
valoroase pentru dezvoltareafamiliilor de albine. ,la subsuoara frunzelor. Analizele efmuate la
Pod balul (Tirssilago farfara) c r q e prin unict.Jp pentru . stabilirea capacita?ii
locuri argiloase si umede, pe malul raurilor, pe rnectariire, au: aratat:ca produqia de nectar
coaste rapoase erodate din zona de.dmpie :veriaz&intre 0,4 si 0,6mg#loare.. .
pdna i n zona montana, infloreste h lunile .., RapFa . :. -sYbatloB .-.(Brasice rapa
;.:
Mica publicitate
. VAND pavilion 70 stupi, nou. Tg. Ocna, telefon: 034/341:148 (13) ,
V ~ casetavideo
D de 240 minute continand filrne apicob doeurnentare rornlnegti qi striline:
-
Congresul Apimendia XX Bucuregti - alb-negru (rorn.); Delta Dungrii, raiul albinelor color,(englezil);
Albina carpatina - color (rorn.); Apiterapia (produselestupului) - color (rorn.);, Polen~zareacu albinele
a florii-soarelul - color (rorn.); Potenizarea cu albinele - docurnentar color (franc.); Mierea -
docurnentar auetralifh (slngte2H); Apllarnil - 3 filrne documentare color (r .); Vizlta la 6nnbinatul
Apiool a ~ r v d & i u i Suhatto din hdonnia - color (rorn.). Telefon: f
I1 , 64 3 , g7 5
(14)
STAREA A P ~ C U ~ T U R IBANAT~NE
I SFARSITUL '
EPOCII FEUDALE (SECOLUL XVIII)*' , .
Maria Tereda si efectuata sub auspiciile lui anului : 1774, care -ne .afatii..cti.pe teriioriul
Johann Iakob Ehrler - funqionar superior al Banatului rom&ndsc existau peste 1'45000
adhinistra~ieiimperiale a ;:Tarii ~anatului;',cu ' . .familii
, de albine' la undnum8L de 58000 Ue
sprijinul documentar al lui FranciscGriselini- gospoddrii fami)ia@-,coq$tituite'dinaproximativ
*/Rezumatul referetului prezentat in Sectia de istorle a apicuttutil din cadrul celui de al XII-lea Simpozion
,Nationalde lstorie si Retrologie AgrarH a Romlniei - Deva, 1992. . .
'275000 de locuitori. Rezulta ca reveneau in timp ce distlictul V&rse?beneficia de indicatorii
medie, aproape 3 stupi pentru fiecare apicbli amintiti; districtul 'Timisoara cu o
gospodarie si cam 530 familii de altrine la'mia p'bpula!ie 'de '; 9648 gospodarii fafiillale
de locuitori, sau mai mult d s un stup la doi constituite din '45576 locuitori. nu dispunea
Iocuitori. . . deMt de 18100 fahilii de albine, revenind'sub
Structura administratiid a tisiitoriului doi stupi pe gospodarie !$ mai pu\in de 400 de
Banatului situat intre Mures, Dunare si Cema, era familii de.albine la.mia de Ibcuitori.
constituita la vremea aceea din cele'll .CliStricte Din punct de vedere economic, produsele
ale: Beciciierecului, ~iaco\icsi, VAmului, stupului, care la vremea aceea se rezumau
Panovei, Palanca Noua, O ~ w e i , Caran- n m a i la miere ' $i ceara, cornpietau
'
ce intrunea condi!iite cele mai. favorabile galbena-SI alba (uil 'Centenar = 56,006 kg),
injghebarii unor gospod8ri familiale femeinice respectk 39 tone de ceara21a pre!u)! de 60
si prospere si a caror raza de influen!a se situa florinilcentenar (un flotiri = 60 creitari), si 2200
in fostul district Vatset, teritoriu ce se g8seqe centenari - 'de mime Urune si. alba, respectiv
ast&i in cea mai mare pane (peste 65 %) in 123 ,tone la. pre!ul de- 10: floritiilcentdnar.
interiorul grani!elor prii doastre. Acest
' Comparativ cu alte produse agrbalimentare, la
perimetru situat pe raia judetului Caras- export Se vindea un kal objsnuit cu 20 florini, o
Severin, cuprinde un numar de. 44 de localita!i
, ,
vaca cu 16 flopink! iar un porc de calitate
din cele 77 ale fostului district, cum sunt: superioara cu 8 florini bucata; , ceea . ce ar
Resiia, Bocsa, C a r w a , Nermet, Clocotici, reveni la schimb in natura: .1121. kg miere
Lupac, Rafnic, Vodnic, Calina, .. Doman, !.-pentru un cal obisnuit, 89,609 kg pentru o
cuptoare, Gbrtiste,.. . Qoruia; .v Giurgiova, + vaca si 44,804 kgm:mierepentru un porc de
Socaseni, Terova, labalcea, Dognecea, calitate superioara. Raportul miere-ceara fiind
Barbosu, Dezesti, Doclin, Ezeris, Fizes, ..'be6 la 1 kg. , . ' .
florei spontane eu toate consecin!ele negative deci nu poate juslifica .i? totalitate regresul
practicarii unui stuparilviabil. stuparitului, Regresul trebuie pus si pe seama
3) Aparqa si , dezvokarea industriei slabei preocupari a acelofa carora le-a revenit
prodvcatoare de .zahar la nivelul satisfacerii sarcina sa continue tradi!ia inait'qaailor in
nevoilor de consum ale popula?ieisi prelucrarii domeniu. De aceea,..atiit istoricii ,&grofil.c%t si
industriei alimentare, la pre! din ce in ce mai practicienii . .autentici ai acestei nobile inde-
smut fap de cel de Import din,secolul XVIII, Jetniciri, trebuie, ca impreuna cu factorii de
&nd acesta era accesibil.numai celor instariii, decizie de-la toate nive)urile sa coopereze in
flind de,aproape 6 ori mai mare decat a1 mierii vedefea stoparii dwlinului apiculturii, pentru
(57 flor'milcentenar fala de numai 10 florini salvarea a ceea ce se mai poate din ce q fost
centenarul de miere). Acest . ,fenomen a si ne-au lasat mostenire ~iiariinostri inaintqi.
determinat, ca in buna parte, prin concrurenp, Dq3 asemenea, este imperios necesar sB
sa se reduca utilizarea mierii de catre industria insistam cu tqii si sa perseveram pentru
produselor zaharoase ~ila scaderea cererii promovarea si ~nenlinerea unei conduite
acesteia din partea populqiei. civice de amliorare a echilibrului ecologic,
4) Dezvokarea ramurilor industriale si a demonstrtlnd si convingand prin faptele
mlneritului, fapt ce a determinat importante noastrq ca albina a fost.si este aliatul cel mai
mutatii in activitatea umana precum si statornic qi leal al omului si agricuturii si nu in
identificarea a noi -surse de existen@ :ultirnul rand un factor de stabilitate a1 mediului
materiala dar care implicit a dus la poluarea inconjurator. ,. :.
mediului Tnconjurator si aparqia coamaruiui :. Cu Dumnezeu inainte !
civiliza?iei actuale, cat si la periclitarea
existeniei albinei datorita intoxicarii sale cu
pesticide ce se folosesc pentru tratamentele Bibiiografie selectivg
fitosanitare precum si cu iradia!iile existent8 in - Johann lakob Ehrler - Baneful de la origini
atmosfera terestra. #pi& ecum (1774). EdRura Facla - Timigoara 1982.
De altfel trebuie sB recu"oa$em ,ca - Vasile Popescu - De pe meleaguri
fenomenele amintite au fost inerente evolqiei binifene, "Din istoricul apiculturii", Revista
civilitaliei industriale-.ce a dominat planeta "Apicukura in Romlnla" nr. 411981.
noastra incepAnd cu jumatatea secolelor XVll - Dr. Lay- Kakucs - ~ondfbqii: Despre
i apicultura Banatului h secolul dl XVIII-lea pi a/
si XVlll si pdna prin anii '950, c8nd . p i l e
X K I e Almanahul Stuparului - Edvia 1984,
putemic industrializate .. (Statele Unite ale Bucuregti.
Americii, Japonia, Germania, Marea Britanie, - Dr. Kovach Oeza: Structura proprieffi~lor
Franla pi Suedia), au pasit deja in. era iobagiste dln Bsnat. Volumul de oulegeri din
electronicli (introdu~erii masive a calcu- comunic6rile prezentate la cel de al X-lea
latorulul electronic, al awoanelor cu reaqie Simporion National de lstorie gi RetrologieAgrarH a
-
pentru ; pasageri, pilulei anticonceptionale si Romhniei - Baia Mare 1988.
, . ,
i \> ,.
DIN INTIMITATILE
- ALBINELOR MELIFERE . .
ins."ilie~;u.I.&u
' ,
1. in familia de albine, trflntorii p i n din: c) caldura . cauzata de agiomerarea
a) oua nefeeundate'? indivizilor familiei de albine.?
.. . ,
b) oua fecundate ?
.
c)
.
ovule ? " 8. Prin muschli care ac\ibn%azaaripile,
albinele realizeaza: ' '
,.
.' .
a) albinel6'lucratbare ?
. 6)matca ?
. .- '
.. c)-trantorii ? .
. . . ... este caracteristic faptul ca, din outile'depuse
. , de lucratoare pot rezuka matci 2:
3. .Peril situqi pe suprafqa cuticular& a ,- -a)Apis mellifera monicola ? . , . .
,,
albinel lucratoare au rolul: . .
b) Apis melifera capensis ?
. . ~
a) protector ? c) Apis mellifeta nubica ?
b) de colectare a poleriuiui ? . . :!, .
c) senzitiv ? , r , 10. in mod obisnuit albinele recotteaza
'
c) 0,25-0,80 mg
PARFUM $I CULOAR~.(II)
. v
1
I'rof, Emiliu yi Mnrin I'OI'ESCU-DICULESCU
La ceasurile fericlte ale istoriei, i n palatul lui bucurhndu-se tainic de mireasma dulce care ii
Decebal...ardeab nUmai IumlnHri de cearH de amintl varasl zumzetulpris8cilor. ..
albine, topith $istre6uratH de trei ori prin ptinza de - Nu e dln cea albit8.la mare,,, dar se wpune
thnepti, inctit i n aer nu lHsa flacHra gHlbuie nici un usotdegetelor care vor sH-i dea un p hi^".^" .
firicel de fum, dec6t miros abia simgt de floare de In tributul ce-l plhteau rominii CHtre PoartH, la
te~.~'' loc de mare pret erau $i "zecile de mii de bulzi de:
i n Evul Mediu romtinesc. "lumlnliraril chutau cearH bine mir~sitoare".~'~
ceara cu prea plilcutH mireasmil, iar iubitorii de - E He ajuns s& rostim doar cuvlntul wars; ca s i
dulciuri mierea". Vestea de asa minun? se dusese aducern In fata nciastr6 culoarea galbenH qi-un
p i n & la genovezi; armeni, neMi, lesi. "In palatul de rniros caracteristic, inconfundabil. .Dar ceara am
la lanev al marelui sleahtic Vladimir Coribut ardeau vlizut cH poate fi si verzuie albEi, cenusie. Emil.
rnii de IurnhnEiri de cearEi parfumatk". La lumina lor, Giurgiuca merge si mai departe, fHclnd-o sh aibEii
Tudor Soimaru igi vazuse iubita, pe Magda coresponden!e cu sufletul silu intristat,
Orheianb, la o seratH dansantH cu alti parteneri. marturisindu-ne cil "arde ca varal ?n 'cearH negrH,
Si "negutiltorii do cearh" venetieni s-au strdnsH de a~bine".~"
incumetat sil ajungH p8nil "la marginea pHmhn- Un evantai de culori, un adevirat cwcubeu ni
tului" pentru a cguta "un fel de cearH care nu se se dezvHluie $i c6nd ni se yorbeste de mierea
gHsegte nicilieri pe lume ci nurnai la Moldoya si mai miresmattl, adunatEi picHtur6. cu picHtur8... din
ales i n valea Siretului". Asemenea cearil verzuie la puzderia potiresetor deschise...ale florilor-
culoare are prea plHcut miros si boierii vene?ieni se piduriin.3s'
fudulesc cand au i n palatele lor filclii din asemenea PhnH o sH aflilm "propotjia fix& intre negru si
ceari. La palatul cbI mare al dogelui si la sala alb" trebuie. s i intelegem un lucru elernentar, cEi
sfatului celui mare al senatorilor nu se cuvenea sH viata nederH si "nectar si eni in".^^'
ard6 altfel de filclii. Asemenea cearh se plhte$te de "Mierea, laptele $iparfumele" sunt "splendorile
doukeci de ori mai mult dec6t cealalth 91nici nu se imposibile ale am6nuntului" scgldate i n "frumuseti
arde curati, fiind asa de scumpH, ci se amestecil i n compuse din reverie, miracole si efecte din
ceara ob~qnuitil.Si chlar nici nu-i s&niltos sH se ba~et".~"
ardH curat&, deoarece are o mireasmi prea tare, de "~ierea%kteo ~ S B * a c&a ce e'ni'ei suav i n j
te doare ~ a ~ u l " . ~ ' flora, gi din ea iese o cearil de o grea mireasmh,
C I n d a scris aga pagin~frumoase gi TnHlfhtoare, indiit lurninatul cu o a d e l de substant&-produceo.
probabil ~3Sadoveanu a avut i n fat& mernoriile de betie asemHnHtoare adierii ImbEilsHmate a. flqrii
"cHlhtorie i n Valshia qi Moldova" ale lui Domenico in~e$i"?'~ . .
Sestini, pribeag pe la 1788. "Ceara data de ele aici Peste tot "numai miere si ~ u m i n i " . ~"LuminH
~'
este, f&r&indoialH cea mai frumoasH ~imai cHutatH de miere, IuminH de declin 'al verii, IuminH a
din intreaga EuropH... Ceara din Moldova, mai ales aromelor de line..., IuminB cernuta dintr-un soare
cea recoltat& din florile de tei, care sunt foarte de miere,,.41P
parfumate gi cHutate de albine ... In Moldova este L a lonel Teodoreanu, "lumina lunii dHdea
renumits ceara verde, pentru parfumul sEiu pWcut, culoare de miere veche unui parfum nou",?5'
imbhtHtorW ...3'1 Prin tot sufletul nostru umblti balada culorilor,
"Ceara inmiresmath a $tiubeielor",3' "ceari cu inzestrath cu toate darurile frumusetii.
miros de flori" ne-a dat-o Dumnezeu prin albinh, sH Cu "Miere aurie $i plinH de miresrne"'12/ a fast
vi' sH ne
"ne IuminHm bisericile la sflnta s l u j b ~ " ~ sewit si Geo Bogza de mama marelui disphrut
petrecem cu demnitate si sperantH intr-o nouli viatH Labis, pe c l n d se afla intr-un pelerinaj la MHlini.
pe cei dusi dintre noi. SH te la$ 'Ymbitat de mireasma proaspHti a
"0pleoaph din cearH si din mireasmi" au adus livezii" e o minunat6 refacere a fortelor d u p i o zi de
'pest0 paradisul ce I-au fHcut, iar deasupra stu ului muncH fizic6 $i intelectuali pentru un myncitor.
"au aqezat cerul insor~t catapeteazm6"~' De intr-o uzini plin6 de noxe pi zgornot. Maistrul otelar.
aceasth patimi4 a trudei s-a invrednicit gi un de la Prisaca... se refugia pe bancH pentru a urrnHri
c6lugHr, care scoate din chilia sa "o piatrH de cearil deschiderea ' +i chderea florilor, pentru a auzi
de milrimea de douH palme alaturate. Avea o zumzetul a~binelor'.~~' "Un lucru neintllnit nici
culoare galbenh cenusie. Toma o duse la nas, mHcar i n basme" se afla acolo, "flori care i$i
uee6~gw ap; !~n6e) ajw~q.ul pugonpe ' I J ~ W !9 plsilb o .b~eoll, e p y n p d no !!la!w eieaolna,,
I.. I . 'I.:
p u n ~npunjqp !zn ! J ! J ~ S ~ J !Jgmz.:punl ap ~ e l ono , . aSeU!?w -e
!=l'
: .,-.
, ." ,,,?p(;-: .;'&,!?!E
aldeou o-l)ufp Ee~eqw!ldu?!a(erol ed !4 pmayose). e f ! k 3 ~ P G d ! b . ~pou & p fplewnped eeJe!ur aleopld
o 'el!q!sues Jolelqps ~n!euede 'eeJaoln3 no ,, lec~ugur n e - w e o.:up ',,!~n68)., na !ielpdso
.~nd p
l h s aap' ;,lntb$ u ~ .rrjlt!/tlieia ?Hun sseo EI !i!ur!~d
!ew !S EM epod nas wgolas ap ~n6!sep/',,gq(a PUI!) '!u*u~,o&tdep~o$; '..aleo~s6~y1,~1nipld 'eplah
aJa!w no !Bej,.' ale !$ pmawasuoo nueau!lu!log pq~e!,no ..!eld !nun ,eau!b~ew. ub ,,qepgp !nlnJpoo
.a !nl 'ole t,!l$eqwo~ allno elapeleg,, eleod,, y e p q ! a ~ ~ ~ t ~ B ~ o p j ~ ~ol!l!qou ! ~ ~ ~ u e u r
&,,'\sunJq ap 198 10) ~ e 'y)sJno p 'ela!w 6y ee+n ~ u ! p ~ ~ s e a p q u 0s- ? l d& ++daoul oseugrwol
O L e l p - !~n6e) vl"pnouale!ur slop 8-s eieeu!w!a ,
Inuteau p u p . $we!, , a p !$ avo16, Eiij al!lhdw!i
: 6 ~ 6 1e!lqualdes z 'algqlugs,, :ales ,,ele!e!eo,, el !xlo.:.wamd eu '!auo@ y-tJ!) ad pup6~aw
5, , .. .+ ;- *,' . 0'.
u! elou aJeo nueelqau n!A!l aleJew el '!nl e u y ~
/&""P'
no plnog1 eutdnls u! '$1361~'aJe(n1 a e l a ~81 ap.ln!al ed e p !!dnis:.u!. ! p a p q b u g l l j fi8&b5?(", wno
el gdllo 0 n~lU3dlu!ldo au FS dw!) U? !ieVnd '9)ewnp.ed ,ajb~wno,, snaz ad* n a a u g ~ y . + l $ ~ e ' ~ ! u
.nJ)sou !nlnluwwgd Fleo!u!po lq6unl B~E!A ap J!x!le ep g~n)po!dgwem
WJt! !k l,g,,!h(a~80S 8eJEOln3,, 8eAB WeJeOo!l !lejo a s o d el !ialeo.ad y l a p a m w e p j w . s l l ~ e d . ~ ~ .
L..L ' a ~ a ~ ~ s d _
yAso5)od pJeo3!N' '!e~oployy !nlnuuop Eelsea . .
u!p eelled 6elqoun InzeayA ap !$ JeJnAes ejs8 ,,!yoe~ weje!w,, ala)!n !k' .e!~nonq O-JLU? $:'& aulqle
pB!UJ,, InlnasoumBu!q '!!Je!LU (8 )UA!Jep. U n alevine /,,,aJeos ap !S EuseaJ!ru. aa .Dleaqnp
. . ,
'!nlnUeOU 8 199,,BJBO)!Jnlll~U ea. /a)saqu!,, .Ids,,p~eoSn. pounw o a nu urnpud !9
ee)elao u ~ p eyoalad gseownl) ! e u eao,, ' yjeaolnp emog u l eleolj u!p pnpe BS,,~Ips;,~u~~upd
tj JOA jsh!lnddv !k e3 'e!p!a. JSOJ !# 8 A ?lVJn3 pl!ds! 0 ed ep !jol) ep laqonq !nln6ar)u! al!Jnpab el86
ale:, a4u? 'eaep el!!l!u,el u!p ela)ej etsu!o no neynd Prep nwp au eleu!qle !ope 'ale)pups ep al!lndnll
I-!$. #em I! 'rol!jeod ela)egns !$ al!iu!cu Iellexe )93JgoU! , W - W . , JOl!Ue!nJnq 8 go!leLUOJ8 8 6 q w
e ',,!!le!w ea~eqnoap sosglpw InJpd,, !$ ejeaelna 'IZz,,SU!JSJne,, ap 1% un pu!!) ',,nap ap
,,?)ed!qonJ)u?!!J!o!Je) ed!lo !pdg~,,~8!qo~ , J B iCS,,~?e~~e)wlunyed 'waolna,,
3 rl!do$ ep lelltisun-e)8a~op o-!S a 3 /ylewnped $Uez o-ap le)up~n3au!q
ywoJe no 'aolnp !$ EuJele yuaqle6 e w a y a ] , a ~ a !ap ~ RJno -1ao ln'do~)s, !3p3 'E,,,y!wnl
s seoud; 93. eled as ! ,,eJeJet!l ai!palw,, !sun !s 'pwseaJ!ur !S,, g6waqou-as 401 e p n ~ t u!a C'
'pstlaod . . ,,.. .,ls,.~n? ijp runqw qlo3
gjuao!~o :lnu leo y puglnd as!Jos ]oleo InJpAepuau '-.ele!w,, pughnpe .';,a~eo~i$ !C pwseeJ!w ap o!geJen
'I!qepunluoou! pu!!) urp(es ep !!Je!w Inqp 'gleod Inlee nldwn /'eu!ld a ~ i ! wqp,+ol) elsed al80l!d!l3~
ap asnds eleo u l paJo nu IeuosJad ',og,,wpole~ !Inel u i 6 ~ n 3/eu!qle ep !Jn!oJ ep !!w,, apun
ep !!je!w 9aJaolm ep 'eyrie,. else euweo) ',,eJso)!nuunw lol!~ol?q~ps,; Inlpe:, u? guo!osau!wa
'eue!puelg e u y .nJluad 'e!i8led~03 ap uawJ,a) ,,a)sa~odu!p el!&, pu!olsa~a!j !i-ps a!nqeJ) eu!q !sw
8o:'g)enl else .!!Je!w aa~eolno '!1a!13s ella ul !k l e a ,,;ppe~!l o-JJU~:...ln)!$~ep!i-npuyde&e,, a!)
~
.Im,,(n~eqw!lq!qo a wna !~n6ej!$ eja!w p a!nqaJl au!g ,,i..')!i?~~ 301 ad /pu!ubo) 1 p ~ ) 9 1 d
no al!u!qog~ls,.. psew a1 nela al!sd!lau !UFLUOJ aJlu!p aJa!w ap em1 ul /azun~l.!k e)onJj:s~lu!~d -/a~!)nld
!knw n q u w .a01 ea!~ou-ealaolno !$ aqLu u-a(a?pp pyeaoe nu paea:/'wel!o!lej '!I'Uit)od eo,, '!oun~v
' ~ u ! q l e ap d!qo u? !nlnuwoa ee~ejus~noau!q /<,!u!~J~uI el p u ~ pupaed $iu!)se a ~ d spup6 eJooa!l
ly~oqooa !ou a p e d !S 83 ao!z es !oun)e aa .JO~ u! ,,eaon(y)s 'a~a!ur.ap']nle~eoseu!wni,, . ~ n eap
!n(n~odod e pseqellns !$ qo!z!j eeJe(n)sepu?nlluad !S aolnp yeoq o-ep )eu!ura)uoo E-s sJayun 1nbal)ul
atonll @ IJOIJ ap aiu!was snpw 1, l,g,,yiq~~dw! igc~,,~~!als ~ n ep
e e~a!ui'up.; '6 !lo, ad apu!~dnoa i
ale !~gygdep ! J E ~u!a,,,;, q u q ) neJe a( ale) ao ,,lnlnqnpzpA InwnJp,, !Qnsu! . amos 1s a~a!wap
atnegld ales !asa)qlpdwl !4' !nk !6 ,,bawd eeo!z !-a3 1sn6 eJe eieueld,, 1/3 a u - n p ~ ~ ~ ~ &'avedap ;e !em !S
')e~pdwiun gwpo )sols,, ) * q d )saoe ed pa aunds a6law w u ~ q~j ~ J O O O .,,elseaoa e~ei,,gee) ,ad13
8!qWJn JalSaN 3p ~)WUllleSUW gplf06al 0 : pp~o 8 1 3 ! ~~p s o r ~ ~ , , 1 ~ 4 ~ ~ ~ e w ~ ~ ~ p q w - a i a
'Eg,,e!-leJ.u!p iew!H !nletunw . ,, ' '3BAON 8)8~8~!13 epod o!le)ed
.. .
e ?)!isah ea93e eo p)81~nped.r!b.pqle.aJa!w o,, yeloep '/w,,pu!p?~6 u l aJe!w ap .SOJ!U g,,
',,9,,a~a!~!& ! ~ n 6 8ep j tnopld eueopsoJ!tu,, nweanpe atzaod
19 :'
aleu!qle '01- aa
', ,,awseJ!w !Q :!Jo[~ap eu!ld u? !$ a)!ol poes~ld u!lj 'alau!qle ap alelngo
'awu!le al!~nieugj,,lef#ppe ne-s 11 107 ,jauo~onap: 'JO~!JO~) alewsaJ!w no lnaol newgslaqw? i p e ~ ! ~
!nlnJa3 lhJlSI3qp !S ,,!n!n)upupd eit%olt~gp6uy ed u l !!urod !9 eale ed ap p u p 'ewpu!~d,,
'!!ley (n)sn6,, no !!JO:!MOI )eln)sepul.e-!& 'e!ugwo~~ as-npupqw!ld q&o) 8aqlaJ !S? !zeq6~y,,lnJwaew.,
n ! u g mu, 14 'e!oed ',,aJe!w 14 wdal a6~noale5 u!. !$ ,,wn) epgogd o-r)u! )!nlshu? !k duo ed pposouno
eliri,, nss ,,m1eiu!npa6p~ 8 p~ei,,!L~nurep p)!wnN !-qa~eq no:'uolseq u?%s-npu!u!!!lds'a~eo!o!du(,,
,;,,'!nlnleled el!u!py~6u!p !!So~ed!qo lpp.,,ele elsed !nlnJ!lez eera!g6ugu VoeJi !J ~8-kol8d
!S !!Jpueelo ep. a l ! n ! g ~al!ele ~ ed 'ee~squr!ldeast 'ele)ed ep ( n ~ o $ n d ~ nnu!lploo !$-!$ malasah
!A-e,ep e)u!euL gjeeu!w!p a~eoa!)u? ! e ' w o ~~n)eJpdw! ~ es 'naCq?t$~ alpolj "'ln~eloeu 'euseaJ!w neqw!qos
tran9~ifirii'~~. fntelegm de,; ce "floarea, din-,mu&, trait&-n
In a c e a s t H varietate a plantelor am neglijat-o pe grgdinW ridicil parfurn cHtre a l b i n ~ " ~imne
~ ' , cHtre
cea mai caracteris!icH, dacH tinern searna c H rnierea soare gi culori, catre un - . z e u nurnit poate
este "aur dulce". In pretiozitatea caratelor sale e $i FASCINATIE.
har e $ i duh, duw vorbele lui Rrghezi. Ce rnuritor BlBLlOORAFlE
n-ar fi inclntat sH aibH pe r n a s a casei sale "faguri S 28. Paul TAMIQ. U h lui Zamobre,' Edilura Tlnsretulul,
aurii de rniere", aga cum 'MfHrnosii no*, dacli, volumul 1, p.265; 102; 28. MUuil SAWVEAW. Neclrml
$olmh.$Jlcf, Bucurcgti, 1969 p.385,30. Mihall SADOVEANU. F q i i
aveau "nu la zi de silrbHtoare, ci la tot ceasul .$i-n Jded. Editura Tineretului. vol. 1. 193-204; 3 1 . Domenieo SESTINI,
orice loc?! Mere aurie, miere frnbat~toare"~~'. Nu C H l l l M in Valahia 11 M O W w cbrsivsffl lslorioe, n8lureIe pi
degeaba se zice cH albinele "adorm in stupul lor/ polliicu. Editura Spcit-Turtam. B u c u ~1984,
, p. 47; 32. A l a r n d r u
p a 0 rnlreasrn&""/ vislnd la mare gi culoare. "De VTEFANOPOL Hang& JudOlb. E d i Em~nesw,1970. p.8; 33.
Lucia OLTEANU, Lumes irrlr-un degetar, Editura Ion CreangA. IBra
cum s-a ivit IuminH, a l e a r g H sH culeagH p a r f u m u l pagink 34. R d u CIOBANI), Nemurttorul a k , Editura
rnirosttor de pe flori, igl inaarcH piciorugele cu Eminesclr, Bucuresli, 1976. p. 138; 35. Ernll QIUMILICA. Ssmn, pe
poveri prea grele pentru puterile lor .$ c l n d ajung scutt, Edihrra Eminescu, Bucuregtl, 1972, p.35; 36 IuI*MURNU,
ta urdinig cad de obosealH, dar fericite. F l o a m M I , Editura Ion Crcang& BucuresU, 1974. p.W; 37.
"Era o rniroznH ca prln preajrna raiului" ~ i - n Dankla C&NARU. hipndc. Editura Emlnsscu, Bucuresti,
1979, p.7-8 in 'Poelii olteni"; 38. Tudor ARGHEZI. Scrle518, Edltura
"prisaca lui Buburuz", singuraticul de care-gi pentru Uteraturii p.30; Z79; 39. e w @ a CAUNESCU in prefal8 la
arnlntepte Sadoveanu intr-'0 istorie de d e r n u ~ ~ ~ lvolumul . Rormna sl pass2iti /sfmice de M. SADDOVYNU, Edllura
Sub soarele cu rnlngiieri al primaverii "de raze e pentru UtsraturA. Bucurestl, 1961, p.5-24; 40.Ion CRINQULEANU.
beat6 grHdina cu tot ce se aflH irnprejur": "E beat gi Focvri $1 i m m . Editura Ion CreangB, p.32-33; 41. Lucian
AVRAMESCU, Jraosplanful do albstbu. Edituia Spatt.Turism,
b e r e s c u l azurl $i b k l i e , b e a t & a~bina"~"intr-o Bucurqti, 1978, p.202-203; 42. O.o BOQZA. PriwIi?i $1 smflmenfe.
colindHinrniresrnat~"~~'. Edituta Albabo~ 1979, p.117; 43. Conatantin CHlRITb. Livada.
AlHturi " t r e m u r a in vkduh zuzuit de albine pi Editura C.A. 1978, p.27; 44. $ M a n TlTA, AvsrxUdh3,,TapIrvlu/.
legenau adierile rnireasrna dulce a florilor de cireg Editura Ion Cnangh 1970, p.50-53; 45. L-am cunoscutpe Tudor
& g W , Editura Eminescu, b.124; 48. Ellsaveti NOVAC. Lemn be
albe, podoabe curnin!i in pHrul galben a1 slilciilor, stlcI.4, Editura Albatros, Bucuregti, 1982. p.18; 47. M.1.l~
d e s p l e t i t e pentru logodna cu soarele..."7" CARAQIALE. Craii de Curhn Veche. Edltura pentru Ltteraturb, 1985.
"VBntul de primHvivorH" face sH infloreasca "gi p.29; 48. Coplii c a d Romania. Ediiura Dtdactidl $1 PedagogM
ahe f l o r i l Cu-o rnultirne de culoril C u o Bucuregtl, 1979, p.31; 49 George ~ARNEA,inelfa tidditsls. Editura
Scrisul Rombnssc. Craiova. 1977, p.5; 50. AM BLANDIAN4 Cek
rnireasmg-rnb&t~toare"~~'.PHrn6ntul tot e ma1 l n r m s e poerii, Editura Albatros, 1978, p. 129, 203;51. Mlh.1
"hpodobit cu flori" cu "parfurn atit de dulce gi de EMINESCU. ~ 1 1 Editura . Mlnewa, 1980 p.80-81: 52. V l d w
p8rtrun~torn77(. TULBURE, A bela csrle a Ralucdi, Editura Tinerelului, p,35; 53.
"Parfurnul tuturor florilor" se adun&n s t u p u l din Elena DRAOOQ, T m de aw. Editum Ion CreangA. 1978, p.59; 54.
Tudor ARQHEZI. Poem inpmA, Editura Minewa, BucuresU, 1985,
gritdin6 arnintindu-ne de fiecare data de "soarele
p.30-32; 55. Conetantin CHISU. Vdlu(B descoperi lumes. Editura
b i n e f ~ c t ~ t oalr "v~r e~m u r i l o r bune. Junimea, iasi, 1988, p.33; 56. M l r c u ZACIU, Ceasuri be d cu
Ca intr-o poveste in care Greuceanu a luat Ion A ~ & M O B B W EdHura
, Dacia. Cluj-Napoca. 1982, p.351; 67.
soarek de la zmei pi I-a aruncat trt, cer, ~ c omaq. u $dm47 @&I, nr.611984, p.10-11; 58. Abxandru
MITU, Legendele Olirqmduf, Edltura ion C r e ~ g a &Icum$ti,
. les3,
aduclndu-ne prirnilvara in lunci gi-n suflete, zborul
albinei e s e r n n u l r e n a s t e r i i $ i al sperantei.
+
p.19; 59. Bogdan,STIHI, Acvlla larl, Ecjitura Milllaf4,,1983, p.8,
37; 60. Radu THEODORU. SbBmqtll, Editura Albatro$,'p.399, 517;
"Mireasma plHcutii de f~ori'!~ne bucurH si ne face 61. Ion SUQIUMAN. Pd*a dln '&dam Mktilor, Editurn' Ion
rnai buni, rnai s i n H t o $ i . "In rninglierea soareiui CreanoP, 1985, p.41; 62. V& ALECSANDRI. P m A . Edltura
auriu", hrHnifi "Cu dulceata luminii $ i a florilor", pentru Literatura 1967, p.129-130 63. Nestor URECHIA, Zdmk,
dln Valea Cerbukrl. Edlturq Ion CreangA, Bucurqti. 1987, p.147; 64.
M H r i a Sa, puid pgdurii i Genoveva aveau '7n trup loknda NICOAM, L&ho pi W d l lul. Edilura Ion CreangH,
o odihnH. un echilibruS pe care p a r d nu-l mi Bucure$ti, p.23; 65. A n d n u MIRESCU. Paces, in volumul
sirn?iserHpin6 atunci. 'MlAditels literad' IA. .BucU(bOn, 1988, p.233: BB f h u b n t i n
~ ' aflHrn qi-n
Buchetul de " m i r e s m e - n d u ~ c i t e " ~ il DUMITAESCU, Cstsm mm-, Editura Albatros, p.84: 57.
Mihail SADOVEANU, Nlooerci PotcoavB. Editura Tineretului, ,p.276;
gustul rnierii inAdirnine?iie linigtite, cu abur de ceai gi 68 Liviu REBREANU. Jumal. MI. 11, Editura Minewe Bucuregti,
man5 frugall. In acele mornente alese, ugor putern 1984, far6 paginA; 88. Dlrnnrk BOLINTINEANU. &lade wlb
deduce "rnirosul dulce de clopotei albagtri pi m&m$U, p.77 70. I& TEODOREANU. Lorelei. p.248; 71. Lid*
r ~ ~ i iai" f~ i l o'r cBrnpului sau "rnirosul dulce al
l o r~ ... ;CONSTANTINESCU, Clopdei de aqlnt. Editura Ion Creangll. p. 18;
72. Conatantin NONEA. Movila lul Faur, Edilura Junimea, p.99; 73.
salcimilor ce t6inuiau carerile risipiteW'" a l e vHilor Mltuil SADOVEANU, 0 tstwle de dermn, !BOB, p.120; 74.
din "SHrrnanul Dlonis": Ni s e pot asterne-n rninte Alexandru MACEDONSCKI, Venud @ proz6~'EdiiraTlneretulul.
ptiduri "cu miresme de rniere sHlbaticH, arnestecatH p.135 75. Geargo CHIPER DINWRANCEA. Fulgml, Editura
cu aLorne intrupate de zrneura si fragi"811. Junimea 1973, p.2W. m ; 76. A k u n d r u AHDRITOIU, W@+uc
In definitiv, de ce ateta zbatere, atlta Edttura Tineretului, p.40; 77. Waldomar BONSELS. Albino Makr 91
ammrlle ei. Editura Tineretului, p. 18; 78. Chlin ORUIA.
p e r f e c f i u n e $i uluitoare poft6 de c u l o r i gi parfurnuri Domnlp&-Rwd, p.65; 79. E l W & PREDA, i d m p l i d din pabu
dintre cele rnai ispitiiare pi rnai tentante?! zdri, Editura Ion CreangA, Bucuresti, 1986. p a : 80. M l b i l
RHspunsul e sirnplu: dintr-o mare poftH de SAWVEANU, Oemnx' 91 losud, Editura Spofl-Turism. Bucuresti.
via?&, de i u b i r e , de perpetuare, dintr-o patirnh de 1982, p.121; V u i k VOICULESCU, Capul de z l m h . Editura C.R..
1982, p.456; 82. Ion CRINQULEANU, F o w d $ l i m m , Editura Ion
implinire. Logica acestei dezbateri ne f a c e s6 CreangB, p.58.
.. - . - - - .,
,~ew!urael ieJs!u!bupe ~ns!lodo~d 83 - 'n!uel!w !nlnw!ld (nindeciulel Je! 'le ep ~seq~ori;
. . , aued o ap ed JO( 0l!Ja!J3S U l 'n!1!6~!~ !683 0JJGA U!lt?J)UI?At?S
:aiua~~$qe ele~eoigw~n ~ue[euedap InJqelao soi is!^^ ep eiu!eu!, I Inlo3as u?
.es efep welnd 'in~?\snsgnu!iuo3 as e~e3 ',,!!i€?Jndns!s ! 6 ~ '!!(e!d
d el!un!baje
'eiue!ladxa IS !~g~3nl eunw leloqele na-s n~iued n!pewel,, e3 e~ap!suo~ I-!< ,,lolalelu!us
4 lnl eaiaeugs nllued ]!In idalp aJez!l!ln el lnwo e!~ois!,,ul la ap a i s a q ~ o!!i@ ~ e ~ i u ~' l ~e ido i s ! ~ ~
'eideise es elpod a3 bee3 leuo!ie~eu!wlaiap *(,,!nlnb~o eiej ul, g3!pe '!nlndnp eeJeJiub
!S ! i e i @ ! l d ~ a@?eAepe
~d ele U!p elE03S el eesq6 es snpold ise3e e3 e!ieruesqo
e nllued snpo~d!nls63L? Ole @3!J!dweJOlelep ep '1n61sep ie6a1 awnu 'Se~o 'eiela3 -
vwuesue ~!~!iu!!is azelpnts gs !ue ap paz!a~l s!lod !S vie4 u?- old :3!6olow!ie) elawnu !S iep
ep ilnw -!ew ep.ase!nppJis es ale3 !~oigle3~a3 me-! O J W ' ! = J B ~ ~ . ~ ! Z!ew J V !ode
~ 'ln61s pow
!aJi a ~ ep ~ 3 lua3e~ A!lelaJ ,,l!~ado:,sapa~,, u! '311ue!nln?d!63 !!ioeld ap.t!soloj 18in3soun3
ewe pug:, 'IOU el gugd d w ! ~u? inu!iuaw e-s eJa 1 3 ~'3~ J ) S B O L I , ! B J ~!;!~u~~~I !Lw~, F ~A U~Jap
)&~
'iua&~ed lalc~e~e3 un WBI 'es eeJez!l!ln pzeale'p !snioi 'eale~wip3ep aua3e~pu ~ ~ n w
'eiuBf)jie3!3 !$ aWepeJU!ZepJ~(!igle!Jd~Jd ' u o a~ip3 ap !n(ns!lodo~deelaiseoun3
ewees ad 'esnd eiuala:,xa Jolaleunzal :.tajtiiuaulradxa (IpnJS
. . . ,
ei!Jaep 'In1 !!Rz!(!in le ne6ode un eiseouna , 1..
es '0081: !n(nue ~ n ~ n u l~ ' p n gep e 3 ! ~ 4 ~ ~ n l n i ~ o d oe ~ d n s ~e ~ ~ I I I S , . ~ . . .
ug 'lol!lng !nln!ocpleJ e!teDo n3 sqe !ew Jep
.Inwin O! ~n~e[als ! j n w e ~:ln3nuL!,'"u&e&aw
j
'XIX !4 IllAX 0lalOcJaSUL ~01!6fi?ld EeJelQJinlluad
! q w q l ~ s~nueisa:, fet3ps :Inu!Je I(eiueuodw!
eles !!Jpz!l!ln ~ I Ba w n pwxe ' e i u e ~ jul
!ew ea3 eslns a!nt!lsuo3 gs led e~eg)
' ,'HpaLWJJOlal!Jeflp eele~sdard
dold ep !pads ailnw !ew !p!low 'pe~q'u!d
ui QJIU! epun ' J H ' ~IIX Inlo3es n3 pugde:,~
:e~a~uo:,e ~ a 4 p ap ait?i~aZaJdal iuns s!lodo~d
e!6~oegU P E?u!o!Pawep e(!bg3 L& asese6e~
ep 101 e!bnpo~d n ~ ~ u eain3soun3 d !JOqJe
es I~S!IO~OJ~ 'ewe! !!iwu! ep al!mze~nlluad
ep eiuase elaled!:,u!~d 'aJlseou al!un!be~u!
neesolob l? ele3 '!~IMu! ep.i n ~ a u n 3
t .,,ale) e!eowu?IS ~oSnp/p~n:,'gm!jeJeJ '(ledpuud ug aJeA!les !!ia~3as!S e~ee3)
!ydo~d !!ia~3as Joun ~nvode u!ld e3!ppow
'!u!~s $ !ia6gs' ep JOl!JnugA (Jol!lnlpdaiU~)
!S eunpe el !4 dnls ul 3npe el we3 au!qle
eaJeu!w!le eu!wlaiap e ap eaiei11e3
altw ap (!ulod !i!wnue sale leu) lolalele6eA
e ~ e-,, :eiou 'JH'P IX ~nloaasy e~e3' ~ U O ~ A Q
ue!ueJ! jozol!j 16 3!pau soyej-qe ed w!ulelu! ale (lepads ul gveo3s !h !lnbnw) ,)bed
el!Jaj!p ed ep aleunpe ' ~ S P O ~B~LI~~S!SUO S~A
I-es,83 .dltlti UI nes m we:,ej p eimeu? 'ales
n3 'acJlluaspq IS eiewn6 'eseou!sg~aiue~sqns
etelele~iu! ~mauo!iuaw11'ue!leg 'In3soun3
3016 'qpew II~~JH'P11 inlooas u? '!ody ap e!Jes e6eell1~b p ezeauwasap ~ n s i p d o ~ d
, - ' .: ~lns!lodoldelsa e s y :.
.,... %.,, 1 --
;I: 'alo3!ve ailnu
e un3 gdnp '!nlnwo salewgs
!eu~u l - e ~ t !on
nlwed e5peueq w h o p m-s a3 aldrilntu
ales l ~ l ! i ? ~ e ! j d!O~U ~!S E,!)OJ~
d - ~ ~lueind
~ ~ ~
ale3 ep! snpold 'as ewolo5 1s dnis nliued
so!Qd snpoid un plu!ZaldeJ I ~ S ! ( O ~ O J ~
, ..'
(ca~nl,sobolani, cobai) pe cale digestiva in - Proprleta!i anti-lnflamqtorii,eficiente. .
doze puternice (10-15 g per kilogram de - Proprleta!l cicatrlzante notadile care-
greutate) nu antreneaza nici un efect toxic sau stimuleaza si favorizeaza regenerarea
patolog~cde nici un fel, chiar pejermen lung ?esutu(ilor..
. .
!
(absorb!ie continua timp de mai multe luni); ' De alttb('eiisi'e'n!a altor proprietati pu!in
- Ca propolisul, in general, este 'foarte . w k s ~ u i e , ~ acum~ n a si in curs de studiere
bine tolerat la om si ca util~zareasa, dupa care ar putea avea prelungiri de efecte
modul $1 Pn dozele preconlzate de obcei, nu terapeuilce interesante:
antreneaza, decht foarte rar, lncidente sau - Proprleth!l vlruclde asupra unor virusi
efecte secundare sl$&&toare, gripali fllrsp@cialk).,.
-
Ca propoKsul nu are proprletaji onCo- - RoprletB!i tricomonacide (ce:pot dis-
gene (ce provoaca o proliferare tumrrral8) la truge Trlchom&sul si i n 8 : special.
animal, ci chh contra arb chiar Pn unele condQi~ Trichomonag-vaginalis .ce a t e la c5rKpea
experimentale, proprlet@i oncolitice (adica trichomonazei uro-genitale (vaginita la femeie
provoaca sau particpa la resoryla pmeselor si uretrita la barbat).
tumorale); ,, - ProprletB!l anti-reumatismale
- Ca nici o publca!~e nu menlioneaza - Proprietafi ce'par sa tnflueqezb fa-
actillni matogene (care defermina malformajii vorabll unele procese Imunologice prin
sau rnonstru&itil\i) datorate prbpolisului. stimularea direct8 (favorizgrid fagocitdza si
,
Pe de alth parte, realitatea unui anumit formarea de. anticorpi) .pi indirectil (marind
numar de proprreta!~foarte interesante ce au rezisten?a,global?i a terenului fala'de agresiuni
aparut, in majorltate explica si confirma in general).
multiplele date pe care ni le-a transmls & fine, proprieta!i ce 'ar pute&sa-aiba, , .
observatia empirica fara aha posibii~tate, intr-ozi, dezvoltari importante: . .
CITITI i N NUMARULVIITOR: ~ , .
. : . .
Ingi. Marln POPESCU: Uscarea salc6muluiin juditul dolj
'
lol lo^, Aurel PAPADOPOL: Succesiunea anotimpurilor $idinamica .
sezonierli a albinelor, repere
pentru practidareh unei apiculturi pe baze ecologice (I) ..
L