Tipuri de reactii imune ale

hipersensibilitatii (HS)
 Tipuri de raspunsuri imune
(clasificarea Gell-Coombs)
 HS de tip I:
I cresterea IgE, caracteristica
bolilor alergice
 HS de tip II: II indreptata impotriva Ag
prezente pe suprafata celulara (ex. boala
Rh)
 HS de tip III: III impotriva Ag circulante;
induce formarea complexelor imune (boli
autoimune, ca lupus, artrita reumatoida)
 HS de tip IV:IV imunitatea mediata celular
(HS intarziata) – dermatita atopica
 Tipul I de HS

 Intalnita in boli alergice

 IgE specific

 Mastocite si bazofile
 Terminologie
Atopie Alergie
 Se refera la  Se refera la expresia
hiperresponsivitatea IgE, clinica a bolilor atopice
reprezentand o IgE-mediate
predispozitie la boli
alergice
 Rinita, astm, alergie
 Tendinta la raspunsuri alimentara, dermatita
exagerate ale Ac IgE atopica

 Clinic, unul sau mai

multe teste cutanate
pozitive la alergeni
comuni inhalati
 Prevalenta
 Prevalenta alergiilor in tarile industrializate
s-a dublat in ultimii 20 de ani
 20-50% din populatie sufera de rinita
alergica (boala alergica cu prevalenta cea
mai mare)
 Prevalenta astmului: 5-30%
 10-17% dintre copii sufera de dermatita
atopica
 (studiu ISAAC)

40 37
35
30
25 22 1994
20
2001
15
11
10 9
6
5 4 4
2
0 Diana
Prevalenta Diagnostic: Prevalenta Diagnostic: Dumitrascu,
astmului astm rinitei rinita Diana Arion, 2002
 Alergenii

 Unantigen care induce sinteza IgE se

numeste alergen (majoritatea sunt proteine)

 Haptena = substanta chimica de dimensiuni

mici, ne-imunogena, dar care induce formarea
Ac si are nevoie de o proteina “curier”
 Tipuri de alergeni
Inhalati:
 Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus)
 Polen (iarba, copaci, plante salbatice)
 Insecte (gandaci de bucatarie)
 Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus)
 Animale (cal, caine, pisica)
 Tipuri de alergeni
Alimentari:
 Lapte de vaca (mai ales la sugari)
 Oua

 Alune

 Nuci

 Peste

 Scoici
 Tipuri de alergeni
Ocupationali:
 Animale de laborator – cercetatori / laboranti,
angajati din magazinele de specialitate
 Faina – industria alimentara
 Enzime biologice – industria chimica
 Latex – lucratori in domeniul medical
 Agenti de colorare si decolorare - vopsele, tusuri
pentru tipar, diluanti etc
 Izocianati – vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc
 Rasini – industria electronica
 Tipuri de alergeni

Altele:
 Alergii la venin de insecte - hymenoptera
 Alergii medicamentoase
 Dermatophagoides pt.

Fungi

Albine,
viespi
Polen de plante
salbatice
 Predispozitia genetica
 Alergiile sunt mai frecvente la persoanele
din familii cu boala alergica
 Riscul de a dezvolta alergii in populatia
generala este de 15%
 Riscul creste cu 50% la cei cu un parinte
alergic
 Riscul creste cu 70-80% la cei cu ambii
parinti alergici.
 IgE
 Sintetizata de celulele B, indusa de IL-4 si
IL-13
 Afinitate
mare pentru mastoicte, bazofile si
pentru LB (CD23), eozinofile etc.
 Alergenul declanseaza semnalul de
activare a mastocitelor => degranulare
Sensibilizare Provocare
Alergen Alergen

APC

Mastocit

TH2 B
MEDIATORI
IL-4
IgE
SIMPTOME
Faza precoce a
raspunsului
alergic inflamator Mediatori
 Nou generati
 Producere de
 histamine
 leukotriene: LT-C4, D4,
E4
 exoglicozidaza
 triptaza
 prostaglandine: PG-D2
 chimaza
 eicosanoizi: HETE
 peroxidaza  PAF (platelet activated
 arilsulfataza B factor)
 citokine
• IL-1, IL-3, IL-5 • Vasodilatatie +  permeabilite
• GM-CSF
• Contractia musculaturii netede
• TNF
• Hipersecretie
 Faza tardiva a raspunsului
alergic inflamator

Mediatori:
• pro-inflamatori
• citotoxici
Eo
Histamine Molecule de
adeziune

Factori
chemotactici

TH2

INFLAMATIE
 Diagnostic
In vivo
 Prick test – se plasează pe piele o picătură de soluţie diluată de
alergen şi se efectuează scarificarea sau înţeparea tegumentului
subiacent, pentru a permite pătrunderea soluţiei în piele. Testul =
pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o induraţie sau
înroşire pruriginoasă a pielii la locul de contact
 Testul intradermic(IDR): Se injectează intradermic o cantitate
mică de soluţie diluată de alergen şi se urmăreşte dacă apare sau
nu o reacţie inflamatorie locală,
 Testul patch: se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o
doză mică de alergen şi se menţine pe piele timp de 24-72 de ore,
urmărind apariţia reacţiei cutanate locale (pt. HS tardiva)
 Teste de provocare - pentru organe tinta: inhalator, oral
 Diagnostic
in vitro:
 Total IgE  (peste 200 ng/ml)
 Specific IgE (ELISA)
 Eozinofile (in ser, in lavaj bronsic,
secretie nazala, in tesut)
 Leukotriene (LT-C4, LT-D4) - in ser,
urina
 Eliberare de histamina
 Tipul II de HS
 HS de tip II:
II indreptata impotriva Ag prezente
pe suprafata celulara (ex. boala Rh)
 Ac = IgG si IgM
 Ag = prezente pe suprafata celulelor
 Activarea C  lizarea celulelor tinta
 In unele cazuri, efectul HS de tip II este
activarea celulelor tinta (boala Graves,
miastenia gravis, anemia pernicioasa)
 HS de tip II

Ac

Celule cu Ag
membranare
 Lizarea celulelor
sau stimularea
functiilor celulare
 HS de tip II
 Ag care actioneaza impotriva tesutului:
1. Sindromul Goodpasture (Ag = colagenul tip IV de
pe suprafata rinichiului si a alveolelor pulmonare).
Activarea C si a granulocitelor.
2. Miastenia gravis (Ag= receptorul acetilcolinei, Ac
distrug receptorii pentru acetilcolina )
3. Boala Graves’ (Basedow) (Ag = receptorul pentru
TSH din glanda tiroida)
4. Anemia pernicioasa (Ag = pe celulele parietale din
stomac, factor intrinsec blocant)
 HS de tip II
5. Pemfigus vulgaris (Ag pe celulele epidermice
din junctiunea intercelulara)
6. Vasculite (Ag = celule endoteliale)
7. Anemia hemolitica autoimuna (Ag = proteine
din eritrocite membranare)
8. Purpura trombocitopenica (Ag = proteine din
membrana trombocitelor)
9. Diabetul insulino-dependent (Ag = receptor
pentru insulina)
 HS de tip III

 Indusa de complexele imune (IC)

 Ig G, M, A, D, E
 Ag = proteina exogena (bacteria, infectii
cu protozoare etc)
= proteina endogena (tesut normal
sau modificat Ag)
 HS de tip III
 Complementul este, de asemenea, activat

C
Ag C
 HS de tip III

 Producerea complexelor imune (CI)

este influentata de:
- Ag si Ac
- Afinitatea Ac pentru Ag
- CI pot fi produse de cantitati
crescute de Ag, sau Ac
 HS de tip III
 Excesul de Ac – poate fi rapid eliminat de fagocite
pentru ca Ac sunt insolubili (nepatogenic)

 Echivalent  structuri mari care agrega si precipita

(tind sa persiste in circulatie  sunt patogenice)

 Excesul de Ag - in excesul moderat de Ag au

tendinta sa persiste, sunt solubili, nefagocitati, foarte
patogenici!
- in excesul extrem de Ag nu
activeaza complementul (nepatogenic)
 HS de tip III

Echivalent

Exces de Ag

Exces de Ac
 HS de tip III
 Depunerea in tesuturi este influentata si de
marimea CI:
 CImari sunt fagocitate si nu se depun in
tesuturi
 CI medii si mici pot fi usor depozitate in
tesuturi: de ex., CI medii nu trec de
membrana glomerulara si de aceea se
acumuleaza
 HS de tip IV
 Denumita si HS de tip intarziat (apare dupa 24-72
ore)
 Mediata de LT antigen specifice
 Participa LT helper sau LT citotoxice
 Este responsabila si de aparitia dermatitelor de
contact
 Leziuni de tip granulomatos:
Mycobacterium tuberculosis
Mycobacterium leprae IDR la
=> IDR la tuberculina
 Astmul bronsic
• Afectiune inflamatorie cronica a cailor
respiratorii.
• Sunt implicate mai multe tipuri celulare.
• Inflamatia cronica duce la o crestere a
hiper-responsivitatii cailor aeriene, cu
episoade recurente de wheezing, tuse si
respiratie inasprita.
• Diminuare variabila a amplitudinii
respiratorii, uneori reversibila.
 Mecanisme

Factori de risc
(pt. initierea astmului)

INFLAMMATION
INFLAMMATION

Obstructia
Responsivitatea
cailor aeriene
cailor aeriene

Factori de risc Simptome

(pt. exacerbarea astmului)
 Factori de risc
 Factori ai gazdei:
 predispun la instalarea astmului
 protejeaza indivizii fata de instalarea astmului
 Factori ambientali:
 influenteaza susceptibilitatea de a dezvolta astm a
indivizilor predispusi
 grabesc exacerbarea astmului
 determina persistenta simptomelor
 Factori de exacerbare a
astmului
 Alergeni
 Poluanti din aer
 Infectii respiratorii
 Efort si hiperventilatie
 Modificari meteo
 Dioxid de sulf
 Aditivi, medicamente, alimente
 Urticaria

 Cauze multiple (5-15% sunt alergice!)

 Prezentarea clinica este foarte variata
 Aparitia urticariei: frecventa sau intermitenta
 Modificari la nivel cutanat
 Uneori se asociaza angioedem
 Urticaria
1. Acuta
• durata mai mica de 6 saptamani
• frecvent de cauza alergica

2. Cronica
• durata mai mare de 6 saptamani
• 40-50% sunt de cauza autoimuna
 Dermatita atopica
 Afectiune cutanata inflamatorie, caracterizata
prin
 prurit sever
 recaderi frecvente
 eczeme
 adesea antecedente familiale de atopie
 Aspect diferit in copilarie, adolescenta si viata
adulta (cu distributie diferita)
 Dermatita de contact
 Nu este legata de atopie
 Prototip pentru HS de tip IV (tardiva)
 Provoaca inflamatie si edem al pielii
 Etiologie:
 Nichel
 Chrom
 Formaldehida
 Plante
 Anafilaxia
 Reactie alergica sistemica severa cu
potential letal
 Alergene + Ac → mediatori chimici → 
brusca a TA, bronhoconstrictie, colaps,
moarte.
 Simptome:
 Purpura
 Obstructia cailor respiratorii superioare
 Colaps
 Anafilaxia
Cauze:
 Venin de insecte (albine,viespi)
 Medicamente (antibiotice, anti-inflamatorii
nesteroidiene etc)
 Alimente (lapte, alune, oua, peste, scoici)
 Latex
 Vaccinuri si extracte alergice

! Atentie la:
Anafilaxia cauzata de efort
(alimente + efort  anafilaxia)
 Tratament = URGENTA
 Adrenalina sau epinefrina: 0.3-0.5 ml de
1/1.000 s.c sau i.m.
 Eliberarea cailor respiratorii si monitorizarea
presiunii arteriale
 Antihistaminice H1
 Beta-antagonisti
 Corticosteroizi
 Recomandari de lunga durata: evitarea cauzei
si imunoterapie specifica