INTRODUCERE

FINANŢELE: Într-o accepţiune mai cuprinzătoare, reprezintă totalitatea resurselor (fondurilor) băneşti aflate la dispoziţia colectivităţilor publice şi a unităţilor patrimoniale private şi de stat şi care sunt destinate îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor acestora. În sfera finanţelor se cuprind: - Finanţele publice (de stat şi locale); - Finanţele private. Finanţele publice: reprezintă ansamblul mijloacelor băneşti prelevate la dispoziţia statului şi a colectivităţilor locale pentru acoperirea cheltuielilor publice de interes naţional sau local. Finanţele private reprezintă totalitatea fondurilor băneşti aflate la dispoziţia unităţilor patrimoniale private şi care sunt destinate realizării sarcinilor acestora. 1. Finanţele publice, într-o definiţie deasemeni mai cuprinzătoare, reprezintă: a) Fondurile băneşti (resursele financiare) prelevate la dispoziţia statului şi autorităţilor administraţiei publice locale în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor acestora; b) Mijloacele de intervenţie ale statului sau ale autorităţilor publice locale în economie, prin intermediul unor pârghii sau instrumente specifice (formate din impozite, taxe, contribuţii, împrumuturi, alocaţii bugetare, subvenţii, bonificaţii şi alte facilităţi fiscale) în vederea stimulării într-un sens sau altul a activităţilor economice; c) Tehnici şi metode concrete de administrare a banului public; d) Acte juridice de dispoziţie autoritară sau contractuală, vizând preluarea la dispoziţia statului a unei părţi din produsul intern brut, în scopul îndeplinirii funcţiilor şi realizării sarcinilor statului; e) Relaţii economice şi financiare ce se manifestă în procesele de constituire şi de repartizare a fondurilor publice de resurse băneşti, în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii. În funcţie de nivelul şi structurile organizatorice în cadrul cărora se derulează, finanţele publice cuprind: a) Finanţele generale ale statului reflectate prin: - bugetul public şi trezoreria publică aferentă; - fondurile cu destinaţie specială; - asigurările publice (de bunuri şi persoane);

1

b) Finanţele publice locale, reflectate prin: - bugetele locale (bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ teritoriale) şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale mijloacelor extrabugetare. c) Finanţele regiilor autonome (de interes naţional şi local); d) Finanţele instituţiilor de stat(organizate la nivel central şi local). Constituirea şi distribuirea resurselor financiare publice se realizează în procesul repartizării produsului intern brut cu ajutorul unor metode şi instrumente specifice, într-un cadru juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoilor sociale şi al influenţării activităţii economice. Prelevările şi redistribuirile resurselor financiare publice au loc între persoane fizice şi juridice prin intermediul autorităţilor publice, astfel încât finanţele publice exprimă relaţiile sociale de natură economică, în expresie bănească ce apar într-un anumit proces şi au un scop bine determinat. Resursele financiare publice ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice se constituie şi se gestionează printr-un anumit sistem unitar de bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, iar modul cum se constituie, păstrează şi întrebuinţează este supus controlului Curţii de Conturi, Ministerului Finanţelor Publice şi a altor organe împuternicite de lege. 2. Finanţele private, reprezintă relaţiile financiare care se derulează între persoane fizice şi juridice autonome, altele decât cele de stat sau instituţiile publice, toate în calitate de subiecţi care se află sub incidenţa dreptului comercial. În structura acestui tip de finanţe sunt cuprinse: finanţele agenţilor economico-sociali şi asigurările private; finanţele societăţilor comerciale indiferent de forma de organizare şi proprietate; finanţele asociaţiilor familiale şi ale persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale în mod independent; finanţele fundaţiilor, finanţele asociaţiilor şi diverselor instituţii cu caracter privat care nu primesc resurse de la bugetul de stat, local sau al asigurărilor sociale de stat; finanţele asigurărilor private. Constituirea şi utilizarea resurselor financiare din acest domeniu se desfăşoară pe baza unor bugete de venituri şi cheltuieli întocmite şi aprobate, în baza statutelor proprii de funcţionare aprobate şi înregistrate la instituţiile abilitate ale statului, iar controlul asupra modului cum se derulează şi se raportează execuţia acestora este precizat de asemenea în statut.

2

Capitolul I.

BUGETUL PUBLIC
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE
În cadrul sistemului financiar în care se desfăşoară relaţiile financiare, un rol distinct specific îl ocupă relaţiile bugetare care se manifestă în procesul formarii repartizării şi utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel naţional şi de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - relaţii ce se derulează în cadrul unui sistem unitar de bugete. În ţara noastră nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul consolidat al statului iar gestionarea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul: bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor altor instituţii cu caracter autonom, în condiţiile asigurării echilibrului financiar. Bugetul consolidat al statului reflectă fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii potrivit cu nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară şi economică a guvernului. Conform Legii 72/1996 - Legea finanţelor publice bugetul consolidat cuprinde - bugetul de stat; - bugetul asigurărilor sociale de stat; - bugetele locale; - bugetele fondurilor speciale; - bugetul trezoreriei statului; - bugetul altor instituţii cu caracter autonom în condiţiile asigurării echilibrului financiar.

3

1.2. CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC NATIONAL
Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură şi informaţiile necesare organului executiv - guvernul în cunoaşterea modului cum a decurs execuţia bugetară în exerciţiul financiar expirat, mai contribuie şi la stabilirea de către legislativ, în concordanţă cu programele de guvernare a armonizării politicilor bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor respective. Bugetul public naţional constituie veriga centrală a sistemului financiar al ţării şi este privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă (an, trimestru) atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice de interes naţional sau local, aprobat la diferite nivele după care devine un document cu putere de lege, cu caracter operativ şi obligatoriu pentru cei care gestionează şi urmăresc execuţia fiecăruia din bugetele componente. Ca o primă concluzie putem afirma că Bugetul public naţional reprezintă expresia sintetizată a relaţiilor economice ce se manifestă în procesele formării şi utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti ale statului şi a fondurilor unităţilor administrativ - teritoriale, în vederea finanţării activităţilor social culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi artă, sport, protecţie socială şi ecologică, activităţilor de cult; de cercetare ştiinţifică, de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii, de gospodărire comunală, de apărare naţională, de securitate şi a ordinii publice şi de drept; de integrare şi participare la forumurile internaţionale unde statul a aderat sau doreşte să adere). Deşi Bugetul Public Naţional reflectă doar relaţiile ce se manifestă în procesele de formare, repartizare şi utilizare a principalelor fonduri băneşti ale statului la nivelul puterii şi administraţiei centrale de stat şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, el se regăseşte numai în sfera finanţelor publice în care statul este în mod obligatoriu unul dintre subiecţii relaţiilor respective, fie în procesul mobilizării (constituirii) resurselor, fie în cel al utilizării lor (distribuirea acestora) şi se caracterizează prin două laturi esenţiale: - latura relaţiilor care se nasc în procesul formării pe baza aprobării legislativului a principalelor fonduri de mijloace băneşti ale statului la nivel central şi la cel a veniturilor bugetare. - latura relaţiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare, denumite alocaţii bugetare, aprobate de acelaşi for legislativ şi care se materializează în alocaţii bugetare.

1.2. PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL LA REPARTIŢIA PRODUSULUI INTERN BRUT
În teoria economică modernă, bugetul public naţional exprimă relaţiile economice în formă bănească care iau naştere în procesul repartiţiei produsului

4

taxelor şi a contribuţiilor. taxe judiciare etc. ajutoare. 1. din capital imobiliar şi mobiliar. între acestea menţionăm: veniturile obţinute din muncă. taxe de timbru. Produsul intern brut aşa cum acesta este acceptat de teoria economică cuprinde valoarea tuturor bunurilor şi a serviciilor produse în interiorul unei ţări de toţo agenţii economici într-o anumită perioadă de timp dată. care este obligatorie. din câştig de capital. contribuţiile pentru pensie suplimentară. de obicei un an din care se scade consumul intermediar. privat. taxe consulare. în donaţii. o instituţie sau un serviciu de utilitate publică. din antreprenoriat şi din profesii libere. Cele mai multe resurse financiare ale Bugetului Public Naţional sunt mobilizate cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie. contribuţiile pentru fondul de şomaj. de regulă pentru serviciile prestate acesteia de un agent economic. mixt. socială şi financiară ale fiecărei perioade. în majoritatea lor. bugetul public naţional îndeplineşte în procesul de constituire a celor mai importante fonduri băneşti la dispoziţia autorităţilor publice. în produsul intern brut şi într-o măsură mai mică. Impozitele trebuiesc înţelese ca o prelevare a unei părţi din veniturile şi din averea persoanelor fizice şi juridice. precum şi populaţia în proporţii diferite în raport cu capacitatea lor financiară. FUNCŢIILE BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL În cadrul mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă. taxe de autorizare de orice fel. două funcţii de bază: a) funcţia de repartiţie b) funcţia de control a) Funcţia de repartiţie are în vedere constituirea fondurilor bugetare şi alocarea acestora pe destinaţii. Resursele care alimentează bugetul public îşi au izvorul. în alte transferuri primite şi în alte venituri. potrivit normelor prevăzute în legea anuală de 5 . contribuţiile pentru fondul de trecerea frontierei. în avuţia naţională sau în transferuri primite din străinătate. La constituirea resurselor bugetului public naţional participă toate sectoarele sociale: public.4. dar sunt şi resurse financiare primite cu titlu rambursabil (ex: titlurile de trezorerie). Contribuţiile. etc. Taxele. între cele mai importante situându-se: taxele vamale. contribuţiile pentru fondul de turism. în împrumuturi primite de la persoane juridice şi fizice. reprezintă suma plătită de o persoană fizică sau juridică. în concordanţă cu obiectivele de politică economică. contribuţiile pentru fondul de risc şi accidente. reprezintă sumele achitate de un anume segment a! contribuabililor pentru activitatea desfăşurată şi care beneficiază de anumite prestaţii sau utilităţi publice în domenii distincte cum ar fi: contribuţiile pentru fondul de sănătate. cu titlu nerambursabil şi fără vreo contraprestaţie.intern brut. Relaţiile de mobilizare a resurselor financiare prin bugetul public sunt în principal relaţiile de repartiţie a produsului intern brut în favoarea statului prin intermediul impozitelor.

În ţara noastră. Distribuirea reprezintă a doua fază a funcţiei de repartiţie a fondurilor băneşti la dispoziţia autorităţilor publice şi constă în distribuirea resurselor financiare publice pe beneficiari persoane fizice şi juridice. asupra modului de constituire. între diverse persoane juridice şi fizice pe de o parte şi stat pe de altă parte. repartizare şi utilizare a fondurilor bugetare publice. atribuţii de control având şi Parlamentul şi Guvernul României. în produsul intern brut impune organizarea unui control riguros. organe specializate ale ministerelor. instituţiile publice şi unităţile din subordinea acestora. asupra încasării integrale şi la timp a obligaţiilor bugetare. persoanele juridice şi fizice rezidente în străinătate. b) Funcţia de control se realizează în strânsă legătură cu cea de repartiţie şi vizează corelaţiile ce se manifestă între bugetul public şi subiecţii care participă la constituirea acestuia. Aşadar. constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii şi redistribuirii produsului intern brut. indiferent de forma de organizare şi de proprietate. la sfera de manifestare funcţia de control fiind mai largă decât cea de repartiţie. pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor din bugetul public naţional. organe ale Ministerului Finanţelor Publice. la constituirea lor participând agenţii economici. departamentelor. instituţiilor publice centrale. colectivităţilor locale şi care sunt interesate. atât în asigurarea resurselor băneşti necesare satisfacerii nevoilor sociale şi dirijarea lor spre priorităţile stabilite de autorităţile abilitate. aparţin întregii societăţi. Faptul că resursele bugetare îşi au izvorul în majoritatea lor.aprobare a bugetului public şi distribuirea acestora. respectiv alocarea (repartizarea) pe destinaţii a fondurilor financiare constituite în condiţiile legii. cât şi asupra utilizării acestor resurse în condiţii de maximă eficienţă economică. la utilizarea resurselor ce le sunt alocate. 6 . ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice. contribuabilii persoane fizice. deoarece vizează. controlul asupra execuţiei bugetare se exercită de : organe ale Curţii de conturi. eficacitate socială şi de altă natură. concomitent cu onorarea plăţilor datorate către furnizori şi diverşi terţi. Necesitatea funcţiei de control este determinată de faptul că fondurile bugetare constituite la dispoziţia statului. cuprinde două faze: constituirea fondurilor şi Constituirea fondurilor bugetare constituie prima fază. şi modul de utilizare a acestora. persoanele fizice străine rezidente sau nerezidente în condiţiile prevederilor convenţiilor de evitarea dublei impuneri. asupra păstrării integrităţii şi a bunei gospodăriri a bunurilor proprietate de stat.

bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit structurii organizatorice a statului structura sistemului bugetar public cuprinde: Bugetul de stat. Bugetul Guvernului. repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. bugetelor locale.Capitolul II.1. Această structura suferă modificări de la an la an în funcţie de politica economică financiară şi bugetară a Guvernului desemnat să transpună în practică prevederile legislativului. Conţinut şi caracteristici 7 . BUGETUL DE STAT 2. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care se asigură formarea.2. Bugetul Curţii de Conturi. Bugetele locale. Bugetul Curţii Constituţionale. 2. Bugetul asigurărilor sociale de stat.1. precum şi a modalităţilor specifice de încasare a veniturilor şi de alocare pe destinaţii a resurselor bugetare. competenţe şi modalităţi sunt stabilite prin legi de organizare şi funcţionare pentru organele centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat. instituirea unui sistem unitar de stabilire a acestora la nivelul fiecărei verigi. Bugetul Parlamentului. Această ierarhizare. bugetul de stat fiind cel care concentrează partea principală din fondul bugetar a! statului. SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA 2. Bugetul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare . taxelor şi altor contribuţii a veniturilor bugetare. completate sau modificate prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat.2. şi bugetele fondurilor speciale. Cu excepţia bugetului de stat. la celelalte bugete nu sunt instituite venituri proprii dar care sunt nominalizate expres ca fiind alimentate din bugetul de stat. Bugetul Consiliului Legislativ. Structura acestuia este determinată de ierarhizarea dreptului de decizie şi a competenţei de a stabili nivelul impozitelor. Bugetul Preşedenţiei. Bugetul Autorităţii Judecătoreşti. privit ca întreg.

Atât prin Constituţie.Bugetul de stat. şi este aprobat prin legea anuală. Principiul unicităţii presupune înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului. taxelor. iar după aprobare să poată exercita un control riguros asupra execuţiei veniturilor şi cheltuielilor publice.2. dacă legea nu prevede altfel.2.Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat. 2. prelevate de la persoane juridice şi fizice. în sumele lor globale. cât şi dimensionarea cheltuielilor sunt stabilite prin legi bugetare anuale în concordanţă cu evoluţia economiei. precum şi pentru funcţionarea autorităţilor publice centrale şi locale. bugetul de sfat se aprobă prin legea anuală de către Parlament. înlesnind Parlamentului să aprecieze corect structura şi volumul cheltuielilor propuse de Guvern. Principiul unicităţii stă la baza constituirii resurselor de finanţare şi utilizare într-un sistem pe bază de legi. Principiile acceptate de literatura financiar-fiscală sunt: 2. are aprobarea parlamentară sub forma indicatorilor bugetari. cât şi al gestionării. printr-un sistem unitar de indicatori şi corelaţii. dând posibilitatea puterii legislative de a lua unele decizii de anulare sau respingere a anumitor cheltuieli. Astfel. principii valabile şi pentru celelalte bugete ce compun bugetul public naţional. atât din punct de vedere al aprobării. într-un singur document care oferă informaţii de ansamblu privind resursele publice şi utilizarea lor. 8 . Dimensionarea cheltuielilor bugetare şi repartizarea acestora pe destinaţii şi beneficiarii de resurse financiare alocate se efectuează în concordanţă cu obiectivele strategiei de dezvoltare economico-sociaiă cu priorităţile imediate stabilite de autorităţile publice competente. ceea ce îi dă un caracter obligatoriu. la nivelul întregii ţări şi se aprobă pentru o perioadă de un an calendaristic (un exerciţiu financiar). cu luarea în consideraţie a potenţialului lor economic şi a altor criterii stabilite de lege. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat se aprobă de organul ierarhic superior al acestora. cât şi prin Legea Finanţelor Publice sunt stabilite principiile în baza cărora se elaborează şi se execută bugetul de stat. reprezintă actul juridic în care sunt prevăzute şi autorizate în formă legislativă veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Nivelul resurselor (veniturilor). dar numai în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.1 principiul unicităţii constă în însuşirea bugetului de a fi unic. Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an calendaristic dar între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi pe parcursul execuţiei acestuia pot interveni unele neconcordanţe între veniturile realizate (ce pot fi mai mici sau mai mari) şi cheltuielile realizate (care dease-meni pot fi mai mari sau mai mici) ceea ce impune rectificarea acestuia de către Guvern şi aprobarea de către puterea legislativă. Constituirea resurselor financiare se face pe seama impozitelor.2. contribuţiilor şi a veniturilor nefiscale.2. Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

norme ce sunt obligatorii la elaborarea şi aprobarea prin legile anuale de adoptare a bugetului de stat. Uniunea europeană) şi în relaţiile interstatale. Echilibrul bugetar trebuie asigurat atât anual cât şi pe trimestre. fără omisiuni şi fără compensări între cheltuieli şi venituri proprii. respectiv pentru un an calendaristic (fiscal). principiul realităţii acţionează mai ales în perioada de fundamentare a proiectului de buget presupune evaluarea realistă a veniturilor şi dimensionarea judicioasă şi în conformitate cu prevederile legale a cheltuielilor bugetare şi care vizează mobilizarea tuturor veniturilor ce pot fi atrase la bugetul 9 . în cadrul căruia conturile administraţiei publice grupează atât veniturile.2. .2. Banca mondială. 2. cum ar fi: . ca urmare bugetul trebuie să fie echilibrat sub forma unei balanţe unde veniturile trebuie să acopere cheltuielile. Potrivit unei norme constituţionale. eventual veniturile pot depăşi cheltuielile cumulate de la începutul anului până la finele perioadei de raportare.2. 2.Unicitatea este asigurată de sistemul conturilor naţionale. nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea resurselor de finanţare. principiul echilibrului potrivit căruia pentru ca un buget să fie valabil veniturile prevăzute a se realiza trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a se efectua în perioada de referinţă. În unele situaţii sunt necesare şi acceptarea unor excepţii de ia principiul universalităţii. 2. pentru a facilita ca în buget. ale Guvernului sau ale Ministerului Finanţelor Publice. precum şi a destinaţiei ce va fi dată acestora. iar cheltuielile cu sumele lor totale.fondurile de sprijin ce se constituie din resurse financiare acordate de diverse persoane juridice sau fizice şi puse la dispoziţia administraţiilor publice în scopul realizării numai a anumitor lucrări publice sau prestaţii bine delimitate de care va beneficia o anumită colectivitate locală sau umană.4. ca de altfel şi a celorlalte bugete (bugetele locale. cât şi cheltuielile statului. constatate de către organele de control financiar ale Curţii de conturi.reconstituirea creditelor bugetare urmarea restituirii către buget a unor sume necuvenite acordate din bugetele anilor precedenţi. . Respectarea prevederilor Legii finanţelor publice şi ale legilor anuale constituie elementul esenţial al principiului universalităţii atât în faza adoptării cât şi pe parcursul execuţiei bugetului de stat. Universalitatea presupune că atât veniturile.3.donaţiile acordate cu o destinaţie specială de către cei care o face.2. dar care nu majorează resursele publice totale şi sunt utilizate numai pentru realizarea acelor acţiuni dorite de cel care efectuează donaţia. veniturile să figureze cu sumele lor brute.2 principiul universalităţii potrivit căruia elaborarea şi execuţia bugetului se realizează într-un sistem de norme obligatorii prevăzute de legea finanţelor publice.2. cât şi cheltuielile publice vor fi înscrise în buget în sumele lor totale. bugetul asigurărilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale).2. oferind puterii legislative posibilitatea de a cunoaşte veniturile pe care executivul urmează să le încaseze în cursul anului. norme recunoscute pe plan internaţional şi acceptate ca valabile de către instituţiile internaţionale (Fondul monetar internaţional.

metoda evaluării directe ce presupune efectuarea de calcule concrete pentru fiecare sursă de venit. fără a ţine seama de evoluţia economică a anului în care se fac propunerile de proiect de buget pentru anul următor. se ţine seama de execuţia anului încheiat anterior celui în care se fac propunerile pentru anul următor. prin promovarea de acte normative în domeniul fiscal. cât şi metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje. luată ca nivel de orientare. . la stabilirea prevederilor de venituri şi cheltuieli. care presupune ca la întocmirea bugetului pe anul următor. Pentru a elabora un proiect de buget realist şi mai ales modern.statului şi stabilirea obiectivă a priorităţilor la cheltuielile ce pot fi finanţate din veniturile bugetare. iar prin extrapolarea tendinţelor rezultate din evoluţia indicatorilor aferente perioadei considerate drept bază. depind de modul de înţelegere şi stadiul de funcţionare a economiei de piaţă şi instrumentele fiscale prin care statul doreşte să acţioneze. Aplicându-se acest ritm se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor.metoda automată. care să satisfacă cerinţele rezultate din Programul de guvernare. cu consecinţe care pot corecta sau agrava dezechilibrele economice şi deficitele bugetare. este dezavantajoasă şi anacronică mai ales într-o economie instabilă: . prin Programul de guvernare. La determinarea şi previzionarea cheltuielilor bugetare metodele folosite trebuie să aibă în vedere sarcinile asumate de Guvern. 10 . asigurarea unei protecţii sociale sau asumarea unei situaţii de austeritate. Metodele (tehnicile) de previzionare a cuantumului veniturilor ce se pot realiza. iar datele privind execuţia bugetară. Între metodele clasice ce se pot folosi se pot enumera: . Având în vedere că propunerile pentru anul următor se fac în anul curent. dar şi de previziunile în domeniul economic şi social în anul următor şi de propunerile făcute de executiv către legislativ cu privire la necesarul de resurse financiare pentru finanţarea acţiunilor şi activităţilor economicosociale prevăzute în programul de guvernare pe anul următor. pentru stimularea dezvoltării econornico-sociale. este necesară folosirea unor tehnici de previziune şi de analiză la nivel macroeconomic care să permită evidenţierea impactului economico-social şi politic determinate de modul de procurare a veniturilor bugetare şi de nivelul şi destinaţia cheltuielilor bugetare. Dimensionarea prevederilor indicatorilor bugetari trebuie să se realizeze în directă corelaţie cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul următor. se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor ce urmează a fi prevăzute în proiectul bugetului de stat. se referă la anul precedent. în practica financiar-bugetară se folosesc metode clasice. estimarea făcându-se ţinând seama atât de execuţia preliminată pe anul în curs.metoda majorării (diminuării) care ia în considerare rezultatele exerciţiilor bugetare pe un interval mai lung sau mai scurt premergătoare anului pentru care se elaborează proiectul de buget. prin care se determină ritmul mediu anual de creştere (sau descreştere) a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Pentru determinarea cuantumului veniturilor ce urmează a fi prevăzute în bugetul de stat (ce reprezintă necesităţile de resurse financiare) şi nivelul cheltuielilor ce pot îi finanţate din bugetul de stat. finanţarea pe bază de programe şi alte studii de eficienţă.

Folosirea acestor metode clasice de elaborare şi aprobare a bugetului de stat implică sau mai mult impun rectificări periodice în funcţie de realizarea indicatorilor bugetari nivelul realizării veniturilor şi stadiul efectuării cheltuielilor pe parcursul execuţiei bugetului de stat. alimentare sau protecţiei mediului şi al protecţiei sociale (construcţii de locuinţe sociale. Drept urmare se impune renunţarea la aceste metode clasice folosite la elaborarea bugetelor în favoarea unor metode moderne.avantaje. La evaluarea cheltuielilor din fondurile bugetare nu trebuie urmărit în special. în special. precum şi la suportarea acestora pe seama altor surse de finanţare. presupune utilizarea unui set întreg de tehnici care să asigure alocarea eficientă a resurselor limitate între cele două sectoare privat şi public. etc). ea confruntându-se cu o serie de dificultăţi legate de dimensionarea reală a costurilor totale. Metoda de analiză cost . Metodele moderne de raţionalizare a opţiunilor bugetare se bazează. fără a mai considera şi o serie de factori de influenţă . iar până la aprobare efectul este deja înregistrat. al asigurării securităţii energetice. creşterea eficienţei şi economicităţii lor. pentru selectarea obiectivelor de investiţii ale sectorului public în domeniile: infrastructurii. cât şi cu privire la acoperirea efectelor ce se pot obţine în timp. precum şi între diferitele proiecte ale sectorului public. obiective ce urmează să satisfacă nevoia unei largi colectivităţi regionale sau chiar naţionale. practicate de către ţările cu state vechi în aplicarea economiei de piaţă. a căror aplicabilitate este condiţionată de existenţa a cel puţin două sau mai multe variante pentru realizarea unei acţiuni sau a unui obiectiv. Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari: După cum am văzut metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prezintă limitele determinate de volumul insuficient de informaţii şi de imposibilitatea previzionării şi cuantificării nivelului veniturilor şi a cheltuielilor bugetare pentru o perioadă de timp şi mai ales care nu vizează eficienţa acţiunilor ce ar urma să se realizeze prin acordarea de mijloace bugetare acordate. în principal. prin care se încearcă rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă guvernele aflate ia putere. cursul de schimb al monedei naţionale faţă de alte monede 11 . Şi această metodă are anumite limite. în formă simplificată metoda cost . pentru a asigura suportabilitatea la presiunile economico-sociale la care sunt supuse. pe analiza cost . Această metodă este folosită. rectificări ce trebuiesc supuse aprobării puterii legislative.avantaje reprezintă un mod practic de a alege acea variantă care maximizează rezultatele ce se pot obţine cu un anumit nivel al costurilor sau conduce la obţinerea aceloraşi efecte cu costuri minime. cu costuri diferite şi rezultate diferite.spital.avantaje sau cost .eficacitate. creşterea acestora în funcţie de influenţa ratei inflaţiei sau a scăderii cursului de schimb a monedei ci trebuiesc avute în vedere reducerea acestora la nivelul strict necesar. cămine de protecţia copilului şi a bătrânilor.în condiţiile unei rate estimate a inflaţiei şi a unui curs de schimb previzibil al monedei naţionale. cămine . având în vedere că unele obiective nu se pot realiza într-un singur an bugetar.rata inflaţiei. Toate cele trei metode clasice sunt folosite în perioadele de tranziţie la economia de piaţă.

situaţia politică internă. programare. dând posibilitatea celor care decid să aleagă un mod de acţiune preferenţial dintre mai multe alternative. . valabile pentru toţi ordonatorii principali de credite. sociale şi politice nou apărute. bugetizare care se referă tot la identificarea obiectivelor ce trebuie finanţate pe termen lung şi cuantificarea valorii costurilor. după alegerea unuia dintre programele alternative propuse care răspunde cel mai bine obiectivelor de perspectivă şi care maximizează rezultatele la acelaşi efort bugetar şi care corespunde politicii administrative în domeniul asumat. obiectivele ce urmează a se analiza pe termen lung şi căile de realizarea acestora cu integrarea în procesul administrativ de elaborare a bugetului. Această metodă ce funcţionează pe criterii uneori strict tehnocratice. folosind tehnica de calcul. - Metoda managmentului prin obiective (MMO) Dimensionarea indicatorilor cuprinşi în bugetul de stat care să satisfacă necesităţile reale ale economiei la un moment dat a impus căutarea de soluţii noi bazate pe calcule ştiinţifice. înscrierea în bugetul de stat a tranşei anuale din creditul bugetar corespunzător realizării obiectivelor de program prevăzute pentru anul de referinţă după ce programul a fost ales prin finanţarea pe parcursul mai multor execuţii bugetare. .Programarea ce presupune definirea clară a obiectivelor ce urmează a fi realizate.Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare se bazează pe o analiză sisternică. cu determinarea mărimii creditelor bugetare ce urmează a fi înscrise anual în bugetul de stat. programare. . cu posibilitatea ca acestea să fie supuse unor revizuiri periodice în funcţie de condiţiile economice. Metoda managmentului prin obiective. dar este eficientă în cazul asumării responsabilităţii administratorului de a realiza obiective pe termen mijlociu sau lung. Metoda de planificare. şi a efectului ce s-ar obţine din alocarea fondurilor constituite.Bugetizarea care reprezintă. Finanţarea se va asigura numai după analizarea mai multor variante de programe întocmite pentru acelaşi obiectiv. 12 . bugetizare sunt: . după criterii comune de eficacitate. Analiza sisternică urmăreşte ca prin interaţii succesive să reformuleze obiectivele şi mijloacele utilizate pentru atingerea lor. situaţia internaţională şi relaţiile cu organele financiare internaţionale.Planificarea prin care se stabileşte în urma unor studii prospective. ce vizează dimensionarea indicatorilor bugetari în contextul gestiuni prin obiective a resurselor publice. cu consecinţe asupra realizării opţiunilor strategice privind dezvoltarea economico socială. limitează într-o oarecare măsură libertatea deciziei politice de a se pronunţa asupra unor programe întocmite pe criterii ştiinţifice. Fazele metodei planificare. urmărirea obţinerii veniturilor ce urmează a se realiza din aplicarea politicii fiscale promovate.convertibile. care să permită cuantificarea cât mai exactă a efortului bugetar. se poate utiliza la nivelul ordonatorilor principali de credite (ministere. unde pentru fiecare domeniu de activitate cel care gestionează resursele financiare publice îşi defineşte propriile sale obiective şi contribuţia la finalizarea acţiunilor. organe ale administraţiei de stat).

2.Raţionalizarea opţiunilor bugetare este considerată ca fiind o metodă coerentă de elaborare a bugetului.confruntarea soluţiilor de realizare a obiectivelor. în funcţie de noile informaţii deţinute.identificarea efectelor obţinute d d) Controlul care are drept scop: . Anualitatea bugetului are două semnificaţii distincte: prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul. .redefinirea obiectivelor. . . bugetul întocmit ca proiect de către Guvern. Pe de altă parte pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite nu mai au libertatea gestionării resurselor.5 principiul anuaiităţii prevăzut de Legea finanţelor publice. echilibrarea şi analiza execuţiei bugetare să aibă drept criterii de referinţă anul ca durată a exerciţiului financiar. la un anumit nivel calitativ şi într-un interval de timp strict delimitat.2.identificarea obiectivelor şi a mijloacelor de realizarea lor.efectuarea cheltuielilor. e Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare porneşte de la comensurarea cheltuielilor generate de realizarea unui program şi de la identificarea resurselor ce pot fi mobilizate şi afectate. la perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile aferente unui buget.elaborarea programelor alternative sau . La aprobarea bugetului practic se votează varianta optimă ce a rezultat. în urma cunoaşterii rezultatului controlului. conform autorizaţiei date de către Parlament Guvernului. . Principalele faze ale metodei raţionalizării opţiunilor bugetare sunt: a) Studiul unde se realizează: .reajustarea programelor.realizarea programului.reevaluarea opţiunilor.program. cea ce reduce la minimum decizia politică pe de o parte. b) Decizia când se realizează: .verificarea modului cum s-a realizat determinarea indicatorilor de gestionare a resurselor şi de execuţie a acestora. 13 . aprobat de către Parlament şi raportat anual prin dările de seamă ce cuprind conturile anuale şi raportul de gestiune privind exerciţiul bugetar încheiat. iar cea de a doua.elaborarea bugetului .formularea problemei.alegerea programului care maximizează efectele. ci îşi asumă obligaţia de a realiza obiectivul într-o anumită cantitate. . c) Execuţia când se urmăreşte: . .2.includerea în bugetul anual. şi de Constituţia României presupune ca fundamentarea. de execuţie a acestuia şi de control. . . .

ca de exemplu: deschiderea unei pagini pe internet prin care se va prezenta permanent evoluţia indicatorilor bugetari şi financiari. Orice venit şi orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie.bugetară. după aprobarea bugetului de stat anual de către Parlament acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial. starea de echilibru sau dezechilibru. pentru a intra în relaţii economice. Venituri bugetare .resurse băneşti care se cuvin bugetului. Cheltuieli bugetare . în baza unor prevederi legale. ce se utilizează atât în faza de elaborare şi aprobare a bugetului. 2. se realizează şi prin diverse studii întocmite de organele financiare de specialitate. se va încasa sau se va plăti în contul bugetului anului următor. dată de la care începe execuţia acestuia. (potrivit sistemului de gestiune de stabilire a operaţiunilor bugetare).Apreciindu-se că eficacitatea controlului parlamentar asupra activităţii de gestionare a resurselor publice a Guvernului este reală doar în condiţiile autorizaţiei efectuării de cheltuieli publice pentru perioade nu prea îndelungate. evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare. de obicei anul calendaristic.2. evoluţia datoriei publice. într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare. publicitatea cu privire la situaţia finanţelor publice.2. publicitatea cu privire la cele menţionate mai sus trebuie asigurată şi prin mijloace moderne şi rapide de informare. financiare şi monetare internaţionale. organisme internaţionale.2. Având în vedere că. cu diverse ţări. potrivit căruia. Clasificaţia bugetară . etc. expresii ce de fapt reprezintă instrumente de operare în toate fazele procesului bugetar. taxe şi alte vărsăminte. de comerţ exterior. printr-o formă cât mai simplă. disponibilităţile din contul trezoreriei statului. sau în calitate de membră al unor organisme sau instituţii internaţionale. cât şi în execuţia acestuia. precis determinate. se impune a defini anumiţi termeni şi anumite expresii ce sunt utilizate în practica financiar . servind la înscrierea în buget a veniturilor în funcţie de provenienţa lor şi a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcţia căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli şi cu caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează 14 . mondiale sau regionale.alocaţii aprobate şi efectuate în limita şi cu destinaţiile stabilite prin bugetul aprobat 3. Pentru o bună informare a cetăţenilor cu privire la cifrele înscrise în bugetul de stat şi informare a contribuabililor cu privire la nivelul fiscalităţii şi la evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare.Conţinutul fazelor procesului bugetar Înainte de a descrie conţinutul fazelor procesului bugetar. este necesar stabilirea gradului de bonitate şi de risc al ţării. financiare şi monetare. formate din impozite. din raţiuni de ordin politic s-a ales durata de un an. publicitatea este asigurată prin mass media. a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în buget. iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt nule de drept. 2. În contextul participării ţării la relaţiile economice.gruparea.3. investitori străini. publicate în reviste de specialitate şi transmise organelor financiar-bancare interesate interne sau externe. clară şi precisă. pentru desfăşurarea activităţilor de export.6 principiul publicităţii. 1. în presa scrisă şi audio-vizuală. 2.

suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli. Echilibru bugetar . Ordonator de credite . 6. 14. Ordonatorii de credite sunt ierarhizaţi pe trei nivele: . . 11.2.egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar. obligatorie. Direcţia de Finanţe Publice.subdiviziune a clasificaţiei bugetare deschis în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli.preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat. Taxă .suma acordată de un creditor unei autorităţi a administraţiei publice. 13 Împrumut . indiferent de acţiunea la care se referă. Execuţia de casă a bugetului . sau financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale. din această categorie fac parte conducătorii instituţiilor de stat care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică (Direcţia de Sănătate. Vărsământ . cu titlu nerambursabil şi fără contra-prestaţie. Inspectorate Şcolare. Elaborarea proiectului de buget În Anglia. 12.3. 5. locale sau al instituţiilor publice din subordinea acestora mandat prin lege să contribuie la proiectarea bugetului şi la executarea acestuia după aprobare.complexul de operaţiuni care se referă la încasarea. 15.plata unei sume. Exerciţiu bugetar.conducător al administraţiei centrale. rambursabilă ia un anumit termen (scadenţă) cu obţinerea unei sume în plus (dobândă) în favoarea creditorului. 7. unde proiectul bugetului public se elaborează sub coordonarea Cancelarului Tezaurului. păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice.suma plătită de o persoană fizică sau juridică de regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic.ordonatorii principali de credite din această categorie fac parte miniştrii şi conducătorii organelor centrale finanţaţi din bugetul de stat.ordonatorii terţiari de credite. conducătorii instituţiilor de stat care nu au în subordine unităţi cu personalitate juridică. Dobândă . o instituţie sau un serviciu de utilitate publică. 10. Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială). efectuate de către autorităţile executive pentru mobilizarea mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor acestora. 9. Impozit . 8.4. efectuată de un agent economic. Credit bugetar . Trezorerie . care constă în abilitarea Guvernului de a stabili sau sprijini măsurile vizând aprobarea cheltuielilor 15 .1. 2. aceştiş fiind răspunzători numai de folosirea creditelor repartizate. Articol bugetar. se practică sistemul iniţiativei guvernamentale. o instituţie publică. ordonatorii secundari de credite.totalitatea operaţiunilor băneşti financiare şi bugetare.prelevarea unei părţi din veniturile şi averea persoanelor fizice şi juridice.activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget.

precum şi elaborarea finală a textului celorlalte documente însoţitoare ale proiectului se realizează de către Guvern. Camera Lorzilor primeşte proiectul bugetului doar pentru informarea sa. după care.A.publice sau instituirea de venituri publice. intervin divergenţe.anexele la proiectul de lege. iar în a treia etapă se ajunge la Primul ministru. diverselor agenţii guvernamentale sau centre de responsabilitate. prin discuţii ale Ministerului Finanţelor cu ceilalţi miniştri sau conducători ai centrelor de responsabilitate.U. Aceste documente sunt următoarele: . Ministerul Finanţelor are rolul îndrumării metodologice a operaţiunilor de elaborare a proiectelor de buget şi a centralizării propunerilor tuturor ministerelor şi al altor subiecţi bugetari. şi propunerile proprii ale ministerelor. Dacă între orientările de politică bugetară elaborate de Ministerul Finanţelor şi nivelurile transmise de acesta pentru diversele tipuri de cheltuieli. la elaborarea proiectului de buget sta sistemul iniţiativei prezidenţiale unde proiectul bugetului federal este elaborat de către Preşedintele ţării. În S. după care se dezbat în şedinţele publice ale camerelor. Tezaurul are competenţă în a se îngriji de stabilirea structurii şi a dimensiunii veniturilor publice. Propunerile bugetare pot fi amendate de către Camera Comunelor. Instituţia Tezaurului Public primeşte şi centralizează toate propunerile de cheltuieli elaborate de celelalte ministere. se încearcă soluţionarea divergenţelor. în etapa a doua. în prima instanţă de către specialiştii în domeniu.. care sunt necesare Parlamentului pentru analiza proiectului de buget. dar aceste amendamente trebuie să fie însuşite de către Guvern.elementele de fundamentare luate în considerare de către Guvern. De aceea. Propunerile bugetare ale Guvernului sunt discutate detaliat în cadrul Comisiei de specialitate a fiecărei camere. 16 . De asemenea. toate acestea se înaintează Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Potrivit acestui sistem. . acestea sunt analizate. cel mai adesea această cameră evită modificarea propunerilor bugetare primite. pe de altă parte. întocmind o schiţă de buget cu alocaţiile bugetare şi veniturile publice propuse. fiecare membru al Guvernului are obligaţia de a susţine acest proiect în cadrul dezbaterilor parlamentare. precum şi în reuniuni comune ale Parlamentului. care centralizează şi revizuieşte propunerile departamentelor şi le prezintă Preşedintelui spre examinare. pe de o parte. în această concepţie. care redau structura veniturilor şi a alocaţiilor bugetare. Întrucât proiectul de buget a fost însuşit de către Guvern. soluţionarea acestora se realizează de către Primul ministru sau de către Guvern. în acest scop funcţionează un birou bugetar special. . potrivit cerinţelor acceptate în aplicarea principiilor unităţii bugetului şi al specializării bugetare. Echilibrarea şi definitivarea proiectului de buget. în cazul ivirii divergenţelor. cât şi de către Guvern.expunerea de motive şi proiectul de lege pentru aprobarea bugetului. în măsura în care este solicitat să participe la asemenea dezbateri. În Franţa şi în alte ţări europene la elaborarea proiectului de buget se practică sistemul mixt şi se referă la asumarea iniţiativei bugetare atât de către Parlament. întrucât nu are atribuţii în acest domeniu. având dreptul de a controla aceste propuneri şi de a cere eventuala lor revizuire.

eficacităţii şi economicităţii programelor cu finanţare bugetară şi pe ansamblul bugetului. . la repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare. cu caracter iterativ.A. concrete în raport cu specificul fiecărui sector guvernamental. În acest scop. etc. cuantificarea ei fiind dată de raportul dintre rezultatul (sau efortul) efectiv înregistrat şi rezultatul (sau efortul) prevăzut la proiectarea unui anumit program economico-social.U.) pe programe specifice atribuţiilor acestora. în fine. Totodată. Pentru a permite factorilor de decizie atât eliminarea în cea mai mare măsură. etc. elaborarea unor criterii de performanţă.După definitivarea sa de către Preşedintele ţării. cât şi aprecierea corectă a eficienţei. potrivit nivelului de performanţă preconizat. precum şi a resurselor financiare ce urmează să fie mobilizate în acest scop. instituţii centrale. 17 . precum şi ia programul financiar a! executivului pentru anul următor. pe surse de provenienţă. care constă în dimensionarea mărimii alocaţiei bugetare destinate finanţării obiectivelor şi acţiunilor de utilitate publică ale perioadei. la unele limite cu caracter normativ vizând constituirea unor fonduri ale microeconomici sau efectuarea unor cheltuieli (de reclamă. De asemenea raportul se referă la mersul execuţiei bugetare pe anul în curs. În România proiectul de buget de stat (de fapt proiectul legii bugetare anuale) este rezultatul unui proces complex. precum şi stabilirea de criterii concrete de performanţă adoptate la particularităţile fiecărui sector de activitate. este obiectiv necesară structurarea cheltuielilor fiecărei unităţi din componenţa guvernului (ministere. etc). Elaborarea proiectului de buget se face în raport de rezultatele obţinute în domeniile econornico-sociale finanţate de la buget. Proiectul de buget este elaborat de Guvern prin subsistemul instituţiilor publice aflate în structura acestuia. împreună cu un raport asupra situaţiei financiare de ansamblu a federaţiei şi asupra contului execuţiei bugetare pe anul expirat. este obligatorie. la majorarea sau diminuarea unor cote de impozite. a subiectivismului şi arbitrariului în alocarea resurselor. proiectul de buget este înaintat Congresului. acest proiect devenind un document complex de cea mai mare importanţă. proiectul legii bugetare cuprinde o serie de prevederi cu privire la modul în care urmează a fi aplicată legislaţia referitoare la veniturile mobilizabile. în el fiind reflectate principalele opţiuni ale Guvernului în diversele domenii ale vieţii social-economice. cuantificarea ei făcându-se ca raport între efectele (rezultatele) obţinute şi eforturile (cheltuielile) făcute într-o perioadă de timp. sponsorizare protocol. urmărindu~se în special armonizarea alocării şi utilizarea eficientă a resurselor bugetare. pentru evaluarea eficienţei. în acest mesaj al Preşedintelui sunt expuse. la facilităţile fiscale nou instituite. fie invers. în mod sistematic. . şi orientările generate ale politicii interne şi externe a S.eficacitatea constituie calitatea pe care o are acţiunea de a produce rezultatele scontate. eficacităţii şi economicităţii cu care sunt utilizate fondurile publice. Semnificaţia acestor noţiuni: eficienţa exprimă rezultatele ce se obţin dintr-o activitate econornico-socială prin utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare şi umane.

N. în anul următor.2.informaţiile documentare privind modul de fundamentare a bugetului ce sunt utile forului legislativ Proiectul de buget. fiind vorba de indicatorii sintetici (expl: evoluţia produsului intern brut. În prima fază instituţiile publice formulează propuneri de alocaţii bugetare pentru anul viitor. emite nivelurile orientative pentru cheltuielile fiecărui sector public finanţat de la buget. şi celelalte ministere.R. a ratei inflaţiei. La rândul lor.2. Pe baza acestor propuneri. după consultarea primului ministru. premisele de la care se porneşte în elaborarea proiectului de buget.expunerea de motive şi proiectul legii bugetului de stat. evoluţia creditului intern. Ministerul Finanţelor Publice. stabileşte pe baza programului de guvernare aprobat de Parlament. astfel că prin hotărâri de guvern şi norme metodologice acesta stabileşte procedurile de conciliere a contradicţiilor între Ministerul Finanţelor Publice şi ceilalţi solicitanţi. împreună cu o serie de instituţii de prognoză.economicitatea se materializează în surprinderea fenomenului de reducere a volumului mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea unui anumit volum al rezultatelor proiectate. .. Ministerul Finanţelor Publice constată că acestea sunt substanţial mai mari chiar decât cele iniţiale. cu ocazia centralizării cererilor de fonduri formulate de ministere şi alte agenţii guvernamentale. taxe şi alte surse. limitele în cadrul cărora trebuie să se înscrie propunerile de cheltuieli. urmând ca divergenţele care nu au fost conciliate să fie soluţionate în cadrul Guvernului. B. Aceste premise se referă la principalii parametrii macroeconomici care condiţionează fundamentarea proiectului de buget în corelaţie cu evoluţiile din economie. Acesta. Revenind la mecanismul elaborării proiectului de buget. acestea urmând să-şi fundamenteze în detaliu şi pe total volumul de cheltuieli considerate necesare pentru buna funcţionare. potrivit programului guvernamental în domeniul respectiv de activitate.anexele la proiectul de lege bugetară în care sunt reflectate veniturile pe diferite categorii de impozite. precum şi cele privind eficienţa. pe anumite niveluri aie ierarhiilor de competenţă. finalizare şi prezentare la Guvern a acestuia le are Ministerul Finanţelor Publice. a gradului de fiscalitate. fiind trimise ministerelor şi celorlalte agenţii guvernamentale. prioritare respectiv cele prevăzute în programul de guvernare pentru fiecare sector de activitate. conţinând setul de documente enumerate mai sus se transmite Parlamentului spre aprobare. astfel încât după această etapă proiectul să fie supus spre aprobare Parlamentului. La concilieri stau la bază o serie de criterii. Aprobarea bugetului 18 . proiectul de buget acesta se concretizează într-un pachet de documente care constă în: . De obicei. Odată finalizat. 2.3. . pornind de la cheltuielile aprobate în anul curent şi de proiectele de viitor. acestea defalcă plafoanele orientative de cheltuieli pe fiecare dintre instituţiile bugetare din subordine. eficacitatea şi economicitatea apreciate în raport cu indicatorii specifici de performanţă din fiecare domeniu bugetar. trebuie subliniat că atribuţiile de coordonare.

trecânduse la execuţia acestuia care se realizează pe durata anului bugetar. este decizia de alocare a resurselor bugetare pe diferite destinaţii sociale şi economice. . Parlamentul. . hotărârea finală urmând a fi luată în plenul Parlamentului. apărare şi siguranţă naţională. ocrotirea sănătăţii. bănci unde se ia şi decizia de admitere sau respingere a amendamentelor formulate în comisiile permanente de specialitate. el reprezentând principalul instrument şi mijloc de înfăptuire a politicii economico-sociaie şi financiare a statului. ce trebuie aprobat pe ansamblu. însă situaţii când fie Guvernul nu se încadrează în termenul prevăzut de lege pentru depunerea proiectului de buget. amenajarea teritoriului şi protecţia mediului. este în mod obiectiv obligatoriu ca aprobarea prevederilor bugetare să o facă forul legislativ. La fel de importantă ca decizia fiscală care videază veniturile bugetare. structurate pe domenii: educaţie. iar legea bugetară anuală să nu fie votată până la începutul exerciţiului financiar următor. . finanţe. conţinând prelevări la fondurile publice efectuate din veniturile persoanelor fizice şi juridice. cultură. 19 . transporturi etc. în plenul Parlamentului. . sau când dezbaterea parlamentară se prelungeşte peste durata limită prevăzută iniţial. pe articole şi pe ministere şi celelalte organe centrale de stat.următoarea fază o constituie dezbaterea şi aprobarea proiectului de buget în Parlament. în care sunt reprezentate interesele cetăţenilor.prima fază este prezentarea. moment în care bugetul devine operaţional. agricultură. taxele şi alte contribuţii ce sunt reglementate în mod exclusiv prin legi anterioare aprobate de Parlament. îl constituie termenul votării şi promulgării care. de către primul ministru (sau ministrul finanţelor publice) a raportului pe marginea proiectului de buget. Sursele de venituri le reprezintă impozitele. prevăzute în proiectul de buget şi care sunt valabile numai pentru anul bugetar respectiv.urmează analiza şi aprobarea proiectului de buget în comisia de buget.a doua fază o constituie examinarea acestuia în comisiile permanente ale Parlamentului. se întâlnesc. materializarea acesteia localizându-se în partea de cheltuieli a proiectului de buget transmis forului legislativ spre aprobare.Întrucât proiectul bugetului de stat are incidenţă asupra celei mai mari părţi a populaţiei ţării. . industrie. pe capitole. este cel mai târziu la data de 31 decembrie al anului curent pentru anul următor. Data intrării în vigoare este cea în care aceasta este făcută publică în Monitorul Oficial al României. în special asupra nivelului cotelor impozitelor sau nivelul mărimii taxelor. Pentru aprobarea în Parlament proiectul de buget parcurge o serie de etape: . uneori însă regimul fiscal poate fi modificat prin prevederi de amendare a cadrului juridic reglementat. potrivit prevederilor Legii finanţelor publice. unde se pot depune o serie de amendamente.ultima fază o reprezintă promulgarea de către Preşedintele României a iegii bugetului aprobată de Parlament. În practică. Foarte important în aprobarea bugetului de stat.

în aceste cazuri. prin instituţiile sale competente cărora li s-a acordat competenţe de administrare atât a procesului de colectare la un nivel cât mai ridicat a veniturilor.3. căruia îi revine sarcina de a menţine pe tot parcursul execuţiei. în condiţiile respectării normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru finanţare a acţiunilor social-economice până la aprobarea bugetului. posibilităţile Parlamentului de a efectua modificări substanţiale. Fiind un proces deosebit de amplu şi de complex. Derularea execuţiei bugetului de stat. Execuţia bugetului Execuţia bugetului constă în încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor aprobate de Parlament. 2. teatre. lichidarea. reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit. la execuţia bugetului participă un număr foarte mare de operatori bugetari. de 20 . Guvernul aplică în anul următor prevederile din bugetul anului precedent sau cele prevăzute în proiectul de buget prezentate spre aprobare Parlamentului. spitale. Guvernul având încredinţarea legală pentru aceasta. dar şi mai complex utiiizat de Guvern în scopul influenţării creşterii economice şi al redistribuirii veniturilor în societate.şcoli. raportul dintre veniturile şi cheltuielile în limitele aprobate prin legea bugetară anuală. cât şi a procesului de utilizare eficientă a alocaţiilor bugetare. puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. 2. ocazie cu care se efectuează şi un control fiscal . Execuţia veniturilor bugetului de sfert Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al Ministerului Finanţelor Publice. respectându-se principiul potrivit căruia veniturile reprezintă limite minime de realizat. cu o decizie preponderent politică a acestuia. respectiv încasarea veniturilor cuvenite bugetului precum şi efectuarea plăţilor de la buget se realizează prin trezoreria statului şi a unităţilor sale teritoriale. vizând fondul politicii fiscal-bugetare devin tot mai restrânse. ţinând seama că proiectul de buget a devenit un instrument tot mai activ. Urmărirea operativă a execuţiei bugetare se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice. Responsabilitatea execuţiei bugetare revine Guvernului. instituţiile publice fiind obligate să respecte întocmai destinaţiile stabilite pentru fiecare alocaţie bugetară. instanţe judecătoreşti. iar cheltuielile bugetare aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite. muzee. fără a ţine seama de caracterul democratic al reprezentanţilor aleşi în Parlament.3. şi până la instituţiile publice operative . începând cu aparatul fiscal central şi teritorial al Ministerului Finanţelor Publice.2.3.În situaţia în care bugetul de stat nu s-a aprobat cu cel. Aceasta este determinată de o execuţie provizorie stabilită de Guvern. unităţi administrativ teritoriale şi alte entităţi publice care primesc transferuri de la bugetul de stat sau care sunt finanţate de la bugetul de stat. ministerele şi alte agenţii guvernamentale.1.3.bugetar prealabil. şi cuprinde 4 etape succesive şi anume: aşezarea. unităţi militare. Aşezarea impozitului. emiterea titlului de percepere şi perceperea propriu-zisă a impozitului.2. Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile.

Emiterea titlului de percepere a impozitului. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele venituri ale bugetului de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 21 . Perceperea impozitului constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul şi la termenele stabilite. în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget. încasarea realizânduse de către unităţile trezoreriei statului. operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui contribuabil faţă de buget. operaţiune prin care se înscriu într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit şi care reprezintă titlu de încasare sau un titlu executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite.cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte.

1 IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITUL PE SALARII Impozitul pe salarii IMPOZITUL PE VENIT 01 Impozitul pe venituri din activităţi independente 02 Impozit pe venituri din salarii 03 Impozit pe venituri din cedarea folosinţei bunurilor 04 Impozit pe venituri din dividende 05 Impozit pe venituri din dobânzi I 06 mpozit pe alte venituri 07 Impozit pe venit din pensii 08 Impozit pe veniturile obţinute din jocurile de noroc. VENITURI FISCALE A.0001 0002 0003 0004 0101 0201 01 0601 0701 0801 Capitol/Articol VENITURI VENITURI CURENTE A. din premii în bani şi din prime în bani şi/sau natură 09 Impozitul pe veniturile obţinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi vânzarea părţilor sociale 10 Regularizări 11 Impozitul pe veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală 12 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente COTE Şl SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT (se scad) 01 Cote defalcate din impozitul pe venit (se scad) 02 Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (se scad) 03 Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrate către populaţie (se scad) ALTE IMPOZITE DIRECTE 01 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente 02 Impozitul pe profit obţinut din activităţi comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protecţia consumatorilor Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 22 .

produselor in tutun şi a cafelei Venituri cu destinaţie specială din comisionul pentru servicii vamale 23 . băuturilor alcoolice. explorare şi exploatare a resurselor minerale Taxe judiciare de timbru Taxele de timbru pentru activitatea notarială Taxe extrajudiciare de timbru Amenzi judiciare Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat Taxa asupra unor activităţi dăunătoare sănătăţii şi din publicitatea lor Taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc Taxa de timbru judiciar asupra valorii automobilelor noi de import Contribuţia agenţilor economici din turism Impozitul pe ţiţeiul clin producţia internă şi gazele naturale Taxe de autorizare pentru comercializarea alcoolului.2 IMPOZITE INDIRECTE TAXA PE VALOAREAADĂUGATĂ TVA încasată Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale (se scad) ACCIZE TAXE VAMALE Taxe vamale de la persoane juridice Taxe vamale şi alte venituri încasate de la persoane fizice prin unităţile vamale ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxe pentru jocurile de noroc Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare Taxa pentru activitatea de prospecţiune.03 07 30 0901 04 09 1300 1301 01 03 1401 1601 01 02 1701 01 03 04 10 12 13 15 16 18 21 22 23 24 25 26 Impozitul pe dividende de la societăţi comerciale Contribuţia agenţilor economici pentru învăţământul de stat Alte încasări din impozite directe CONTRIBUŢII Contribuţia pentru pensia suplimentară Contribuţia agenţilor economici pentru persoanele cu handicap A.

altele decât cele sanitare. VENITURI NEFISCALE VĂRSĂMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VĂRSĂMINTE DE LA INSTITUŢII PUBLICE 01 Taxe de metrologie 03 Taxe pentru prestaţiile efectuate şi pentru eliberarea autorizaţiilor de transport în trafic internaţional 04 Taxe consulare 05 Taxe pentru analize efectuate de laboratoare. de pe lângă instituţii 10 Taxe şi alte venituri din protecţia mediului 12 Vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate 13 Vărsăminte din veniturile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate 30 Alte venituri de la instituţiile publice DIVERSE VENITURI 01 Venituri din aplicarea prescripţiei extinctive 03 Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale 04 Încasări din cota reţinută conform Codului penal 05 Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi 07 Venituri din concesiuni 08 Penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe 09 Încasarea dobânzilor aferente ratelor lunare în vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului 11 Vărsăminte de la persoane juridice.Capitol/Articol Subcapitol/AlineatDenumirea indicatorilor 27 Venituri cu destinaţie specială din cotele aplicate asupra veniturilor realizate în domeniul aviaţiei civile 30 Alte încasări din impozite indirecte B. pentru persoane cu handicap neîncadrate 12 Încasări din valorificarea bunurilor confiscate. abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea potrivit legii 16 Venituri realizate din încasarea debitelor evidenţiate în bilanţurile de lichidare a patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 1900 2001 2101 2201 Capitol/Articol 24 .

facturi prin care sunt stabilite obligaţiile furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.3.3. Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal .2. etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea lichidarea.contracte. de către un ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise din Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri. ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguverna menta le încasări din rambursarea împrumuturilor acordate persoanelor care beneficiază de statutul de refugiat încasări din rambursarea împrumuturilor pentru finanţarea lucrărilor agricole încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor către CON EL şi ROMGAZ încasări din rambursarea împrumuturilor din fondul de redresare financiară încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru proiecte de investiţii în turism 2. Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea furnizării bunurilor.3000 3001 4000 4001 4200 4201 19 30 01 02 01 01 05 07 09 10 11 Venituri din dividende Încasări din alte surse II. ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei. executarea de lucrări sau prestări servicii. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale naţionale şi de mobilizare VII. comenzi. în 25 . Execuţia cheltuielilor bugetului de stat În execuţia cheltuielilor bugetului de stat se parcurg patru faze procedurale succesive pentru fiecare alocaţie bugetară. Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare. a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate.2. DONAŢII Şl SPONSORIZĂRI DONAŢII Şl SPONSORIZĂRI Donaţii VIII.

situaţii de lucrări. pe baza evaluării realizate prin lichidare. etc. verificând încadrarea în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli al acesteia aprobat de cei competenţi. se dispune plata unei sume de bani din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ. achitarea obligaţiilor bugetare etc. executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate.facturi. Ordonanţarea constituie actul de emitere. prin care.) Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele cheltuieli ale bugetului de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 26 . Fiind o operaţiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri. lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative . situaţii de lucrări state de piaţă. lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o instituţie de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare. a ordinului de plată. în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat.urma recepţiilor efectuate.prin care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică beneficiară. Derularea plăţilor se realizează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi care ia rândul lor înainte de a debita contul instituţiei publice deschis la trezoreria unde aceasta este arondată. procese verbale de recepţie. de către instituţia publică. avize de însoţire. efectuează un control bugetar prealabil. încadrarea în limita creditelor deschise pentru o anumită perioadă şi pe destinaţii distincte (în special a celor privind cheltuielile salai iale şi a celor de capital) şi chiar verificarea documentelor justificative (facturi. Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de mărfuri. operaţiune care va fi deasemenea vizată de către controlul financiar preventiv.

5001 01 02 20 34 35 01 II. CHELTUIELI CHELTUIELI 35 02 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE 36 38 39 39 03 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 39 04 39 07 buget pentru instituţii publice Subvenţii pe produse şi activităţi Subvenţii pentru 39 10 39 11 acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif 39 14 39 15 39 16 PRIME TRANSFERURI Transferuri 39 19 consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru 39 20 39 24 investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Transferul din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Transferuri pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Contribuţia persoanelor asigurate pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de interes local 27 .

40 21 40 22 subvenţionată potrivit dispoziţiilor 40 23 40 24 40 26 egale Plăţi compensatorii Fondul de cercetare dezvoltate Fondul peniru 40 27 stimularea inovării Alocaţie 40 28 40 29 suplimentară pentru familiile cu copii Plăţi efectuate în cadrul programelor 40 30 40 32 de dezvoltare Cheltuieli pentru 40 33 susţinerea programelor tehnice de 40 34 conservare sau de închidere a minelor Protecţie socială ce se acordă pentru unele activităţi din sectorul minier Cheltuieli pentru susţinerea transportului feroviar public de călători Transferuri aferente Fondului Naţional de Preaderare Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială Executarea silită a creanţelor bugetare Despăgubiri civile. informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 28 . altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat.Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 40 40 01 40 02 40 Transferuri neconsolidabile Locuinţe 03 40 04 Burse Alocaţii şi alte ajutoare pentru 40 08 40 09 40 11 copii Pensii şi ajutoare I. acţiuni în reprezentarea intereselor statului... potrivit legii Proiecte de comunicare.R. precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din . militari şi alte persoane Ajutoare sociale Alte 40 13 ajutoare alocaţii şi indemnizaţii 40 15 40 16 40 17 Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Diferenţa dobânzii 40 19 aferente creditelor bancare. potrivit dispoziţiilor legal Onorariile pentru expertizele contabile dispuse în cadrul procesului penal Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.O.V.

dezvoltare (granturi) Transferuri pentru acţiuni de sănătate Susţinerea cultelor Stimularea exporturilor Fondul la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni 29 . xenofobiei. antisemitismului şi intoleranţei Finanţarea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistentei Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea filmelor Asociaţii şi fundaţii Alocaţie de încredinţare şi plasament familial Ajutor anual pentru veteranii de război Programe pentru sănătate Programe pentru tineret Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român Cadastru imobiliar Metrologie şi hidrologie Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor Cheltuieli pentru valorificarea cenuşilor şi pirita Cooperare economică internaţională Sprijinirea producătorilor agricoli pentru terenuri agricole cultivate Cabaline din patrimoniul genetic naţional Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru drumuri.40 35 40 38 40 37 40 38 40 39 40 40 40 41 40 42 40 43 40 44 40 45 40 46 40 47 40 48 40 49 40 50 40 51 40 53 40 54 40 55 40 56 40 57 40 58 40 59 40 60 40 61 40 62 40 64 Finanţarea partidelor politice Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Companiei Europene pentru combaterea rasismului. aviaţie şi navigaţie Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului superior Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a creditelor bancare acordate studenţilor Transferuri pentru cercetare . căi ferate.

care se 40 80 40 81 alocă Patriarhiei Romane pentru 40 82 40 83 sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor 40 84 Transferuri pentru aparatura medicală 40 85 40 86 40 87 de mare performanţa Alte transferuri Fond de garantare a îrnprumuturiloi 40 88 40 89 pentru întreprinderi mici şi mijlocii 40 91 49 60 70 79 Transferuri pentru acţiuni de ecologizare 80 02 Transferuri către Consiliul Naţional de 80 05 80 13 Formare profesională a Adulţilor Finanţarea Ansamblului "Memorialul Revoluţiei . în vederea înireţinerii materiale 30 .Decembrie 1989" din municipiul Timişoara Transferul pentru transportul de călători cu metroul Program de realizare a sistemului naţional antigrindină Sume destinate finanţării programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat Transferul către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice Transferul pentru sprijinirea proprietarilor de păduri Renta viageră DOBÂNZI REZERVE CHELTUIELI DE CAPITAL ÎMPRUMUTURI ACORDATE împrumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguvernarnentale împrumuturi acordate persoanelor care beneficiază de statutul de refugiat şi sunt lipsite de mijloace de existenţă Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu. aducătoare de venituri.Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 40 66 Contribuţia statului la salarizarea 40 68 personalului de cult Programe de protecţie socială şi integrare socio40 70 40 75 profesională a persoanelor cu handicap 40 79 Susţinerea sistemului de protecţie a copilului Contribuţia statului.

PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţia Prezidenţială Autorităţi Legislative Autorităţi Judecătoreşti Alte organe ale autorităţilor publice Autorităţi executive Partea a'-ll-a -APĂRARE. ORDINE PUBLICĂ Şl SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen 31 .Capitol/Articol 5100 5101 5400 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 84 RAMBURSĂRI DE CREDITE PLĂTI 85 DF DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite 85 01 85 02 externe şi plăţi de dobânzi şi 01 02 20 34 35 01 comisioane la creditele externe 38 40 40 11 contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de 4041 40 55 dobânzi şi comisioane Partea I 70 84 SERVICII PUBLICE GENERALE AUTORITĂŢI PUBLICE CHELTUIELI 85 CURENTE CHELTUIELI DE 85 01 85 02 01 02 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE 03 04 05 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 01 06 20 34 35 01 buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri 38 39 39 10 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale Asociaţii şi fundaţii Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE.

de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Plăţi compensatorii Transferuri pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. alocaţii şi indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la organisme 34 internaţionale Plăţi efectuate în cadrul 85 01 85 02 programului de redistribuire a forţei de 01 02 20 38 39 39 muncă Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri 10 pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI 40 40 11 DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE 40 15 40 60 70 84 CREDITE.Capitol/Articol 5401 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale 40 40 09 de sănătate reprezentând contribuţia 40 11 datorată de persoanele care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest 40 15 40 55 preventiv Transferuri neconsolidabile " 40 60 70 84 Alte ajutoare. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE 85 Rambursări de credite externe şi plăţi 85 01 85 02 de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane APĂRARE NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată . PLĂŢI DE DOBÂNZI Şi COMISIOANE LA CREDIT Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 39 11 Capitol/Articol 32 .

5501 Administraţie centrală Apărare naţională şi operaţiuni de menţinere a 03 păcii Acţiuni de integrare euroatlantică 04 05 şi pentru constituire a forţei de reacţie 01 02 20 34 35 01 rapidă Parteneriat pentru pace Plăţi ORDINE PUBLICĂ Şl SIGURANŢĂ 38 39 39 10 NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE 39 11 CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII 40 40 09 40 11 SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru 40 29 instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din 40 30 40 55 bugetul de stat către bugetul Fondului 40 60 70 84 de asigurări sociale de sănătate 85 reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând reprezentând contribuţia datorată de persoanele care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv Transferuri neconsolidabile Alte ajutoare. potrivit dispoziţiilor legale Onorariile pentru expertize contabile dispuse în cadrul procesului penal Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite 01 02 33 . alocaţii şi indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Despăgubiri civile.

Capitol/Articol 5700 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 85 01 85 02 01 02 03 04 05 06 07 50 01 02 20 34 35 01 38 39 39 07 39 10 39 15 39 16 40 40 02 40 03 40 04 40 08 40 09 40 11 40 13 40 19 Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Poliţie Protecţie şi pază contra incendiilor Paza şi supravegherea frontierei Jandarmerie Siguranţă naţională Penitenciare Alte instituţii şi acţiuni privind ordinea publică şi siguranţa naţională Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL.O. militari şi alte persoane Ajutoare sociale Alte ajutoare.V. subvenţionată potrivit dispoziţiilor legale Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 34 .. CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferul din bugetul de stat către bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Contribuţia persoanelor asigurate pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii Transferuri neconsolidabile Burse Alocaţii şi alte ajutoare pentru copii Pensii şi ajutoare I. alocaţii şi indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Diferenţa de dobânzi aferentă creditelor bancare.R.

- Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. 40 66 40 68 antisemitismului şi intoleranţei Finanţarea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea filmelor Asociaţii şi fundaţii Alocaţie de încredinţare şi plasament familial Ajutor anual pentru veteranii de război Programe pentru sănătate Programe pentru tineret Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului superior Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a creditelor bancare acordate studenţilor Transferuri pentru acţiuni de sănătate Susţinerea cultelor Fondul la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesionaiă a persoanelor cu handicap 40 32 35 . informare publică şi 40 38 promovarea imaginii şi intereselor 40 39 40 40 româneşti peste hotare Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi 40 41 40 42 a organizaţiilor reprezentative ale 40 43 40 44 40 45 acestora Finanţarea acţiunilor cu 40 46 caracter ştiinţific şi social cultural 40 55 40 57 40 58 Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Companiei Europene pentru 40 60 40 61 40 64 combaterea rasismului. xenofobiei. altele 40 33 40 34 decât cele care primesc subvenţii de 40 36 40 37 la bugetul de stat potrivit legii Proiecte de comunicare.

"Memorialul Revoluţiei . PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDULI Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane ÎNVĂŢĂMÂNT CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabiie Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Burse Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului 36 40 70 .Decembrie 1989" din 85 municipiul Timişoara Sume destinate 85 01 85 02 finanţării programelor sportive realizate 01 02 20 34 35 01 de structurile sportive de drept privat 38 39 39 10 Transferul către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice Renta viageră 40 40 02 40 55 CHELTUIELI DE CAPITAL 40 57 RAMBURSĂRI DE CREDITE. care se 40 75 alocă Patriarhiei Române pentru 40 79 sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor 40 80 40 83 Transferuri pentru aparatura medicală 40 84 40 87 de mare performanţă Alte transferuri Transferuri către Consiliul Naţional de 40 88 Formare profesională a Adulţilor 40 91 70 84 Finanţarea Ansamblului.Capitol/Articol 5701 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Susţinerea sistemului de protecţie a copilului Contribuţia statului.

superior Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 37 .

cămine şi cantine pentru elevi şi studenţi Servicii publice descentralizate Alte instituţii şi acţiuni de învăţământ SĂNĂTATE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabiie Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Programe pentru sănătate Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională 40 58 38 .5801 Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a creditelor 40 66 bancare acordate studenţilor 40 80 70 84 Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult Alte transferuri 85 CHELTUIELI DE CAPITAL 85 01 85 02 01 02 RAMBURSĂRI DE CREDITE. PI ĂTI 03 04 05 08 09 10 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite 14 externe şi plăti de dobânzi şi 25 50 comisioane la creditele externe 01 02 20 34 35 01 contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de 38 39 39 10 dobânzi şi comisioane Administraţia 40 40 11 centrală învăţământ preşcolar 40 44 40 55 învăţământ primar şi gimnazial învăţământ liceal învăţământ profesional învăţământ special învăţământ superior Biblioteci centrale. universitare şi pedagogice Internare.

PLĂŢI DE DOBÂNZI Ş! 04 05 07 09 25 50 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi 01 02 20 de dobânzi şi comisioane la creditele 35 01 38 39 39 10 externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe 40 40 11 Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţia centrală Spitale Sanatorii 40 13 40 32 de recuperare şi balneare Creşe Centre 40 33 de transfuzii sanguine Centre de sănătate Servicii publice descentralizate Alte instituţii şi acţiuni sanitare CULTURĂ.'RELIGIE Şl ACŢIUNI PRIVIND ACTIVITATEA SPORTIVĂ Şl DE TINERET CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Diferenţa de dobânzi aferentă creditelor bancare.Capitol/Articol 5901 5902 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Transferuri pentru acţiuni de sănătate Transferuri pentru aparatură medicală 70 84 de mare performanţă CHELTUIELI 85 DE'CAPITAL RAMBURSĂRI DE 85 01 85 02 01 03 CREDITE. subvenţionată potrivit dispoziţiilor legale Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat potrivit legii Promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 40 60 40 79 Capitol/Articol 39 .

antisemitismului şi intoleranţei Finanţarea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului şi a! rezistenţei Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea filmelor Programe pentru tineret Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Susţinerea cultelor Fondul la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni Contribuţia statului la salarizarea personalului de cuit Contribuţia statului. Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social cultural Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Companiei Europene pentru combaterea rasismului.Decembrie 1989" din municipiul Timişoara CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Biblioteci publice naţionale Muzee Teatre şi instituţii profesioniste ele spectacole şi concerte 40 . xenofobiei. care se alocă Patriarhiei Române pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor Alte transferuri Finanţarea Ansamblului "Memorialul Revoluţiei .40 34 40 36 40 37 40 38 40 39 40 40 40 45 40 46 40 55 40 61 40 64 40 66 40 75 40 80 40 84 70 84 85 85 02 01 02 04 05 .

alocaţii şi indemnizaţii 55 Contribuţii şi cotizaţii la organisme 40 68 internaţionale Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii Asociaţii şi fundaţii Alocaţie 40 70 de încredinţare şi plasament familial Ajutor 40 80 40 anual pentru veteranii de război Contribuţii la 83 programe realizate cu finanţare internaţională Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesională a persoanelor cu handicap Susţinerea sistemului de protecţie a copilului Alte transferuri Transferuri către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Capitol/Articol 41 . religia şi activitatea sportivă şi de 38 39 39 tineret ASISTENŢA SOCIALĂ.V.Capitol/Articol 6001 Subcapit Denumirea indicatorilor ol/Alineat 15 20 21 Culte religioase Activitatea sportivă 25 50 Activitatea de tineret Servicii publice 01 02 20 descentralizate Alte instituţii şi acţiuni privind 34 35 01 cultura. ALOCAŢII..R. PENSII. AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII 07 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE 39 15 39 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl 16 SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget 40 40 03 pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din 40 04 bugetul de stat către bugetele locale pentru 40 08 40 susţinerea sistemului de protecţie a 09 drepturilor copilului Transferuri pentru susţinerea sistemului de protecţie a 40 11 persoanelor cu handicap Contribuţia 40 19 persoanelor asigurate pentru finanţarea 40 41 40 ocrotirii sănătăţii Transferuri Alocaţii şi alte ajutoare pentru copii Pensii şi ajutoare 42 I. militari şi alte persoane Ajutoare 40 43 40 sociale Alte ajutoare.O.

V. pensii.R. triere şi cazare a 01 02 persoanelor solicitante a statutului de refugiat Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii Pensii. MEDIU Şl APE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL 40 88 42 . 85 PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE 85 01 85 02 01 02 LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane 08 09 14 la creditele externe contractate de 15 17 18 ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi 19 20 comisioane Administraţie centrală 21 25 29 Cămine de bătrâni şi pensionari Centre de primire a minorilor Ajutor social 37 38 43 Alocaţia de încredinţare şi plasament 44 48 familial Alocaţia de stat pentru copii 50 Ajutoare pentru soţii de militari în termen Centre de primire.O. alocaţii. LOCUINŢE. indemnizaţii şi sporuri I. ajutoare şi indemnizaţii Partea a-IV-a SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ. ajutoare.6300 Transferuri către Consiliul Naţional al Persoanelor vârstnice CHELTUIELI DE 70 84 CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE.. veterani de război şi pentru alte categorii de beneficiari Pensii militari Servicii publice descentralizate Concediu plătit pentru creşterea copiilor până la 2 ani Ajutoare speciale Indemnizaţii nevăzători salariaţi Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesională a persoanelor cu handicap Alte acţiuni privind asistenţa socială.

Capitol/Articol 6301 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 20 38 39 14 39 19 39 20 40 40 01 40 11 40 47 40 55 40 82 70 84 85 85 01 85 02 01 38 39 39 14 39 19 39 20 40 40 01 40 47 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII TRANSFERURI Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Transferuri neconsolidabiie Locuinţe Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Cadastru imobiliar Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru acţiuni de ecologizare CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ DE LOCUINŢE CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURI Transferuri consolidabile Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Transferuri neconsolidabiie Locuinţe Cadastru imobiliar Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 43 .

PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl 85 01 85 02 08 50 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi 01 02 20 38 40 40 de dobânzi şi comisioane la creditele 11 externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe 40 55 Plăţi de dobânzi şi comisioane Locuinţe 40 82 70 84 Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi locuinţe MEDIU Şl APE CHELTUIELI 85 CURENTE CHELTUIELI DE 85 02 01 02 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE 03 04 05 Şl SERVICII TRANSFERURI 01 02 20 34 35 01 Transferuri neconsolidabiie Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru acţiuni de ecoiogizare CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE.6401 6600 Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională CHELTUIELI 70 84 DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE 85 CREDITE. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Dezvoltare surse de apă. acumulări şi amenajări hidrotehnice Supraveghere şi protecţie mediu. reducerea şi controlul poluării Prospecţiuni geologice privind sursele de apă Controlul activităţilor nucleare Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice 40 55 44 .

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 35 02 35 03 Subvenţii pe produse şi activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor 36 38 39 24 de preţ şi tarif PRIME TRANSFERURI 40 40 02 40 11 Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de interes local Transferuri 40 21 40 22 neconsolidabile Burse Contribuţii şi 40 23 40 24 40 26 cotizaţii la organisme internaţionale Plăţi efectuate în cadrul programului de 40 48 40 49 dezvoltare Cheltuieli pentru susţinerea 40 50 programelor tehnice de conservare sau de închidere a minelor Protecţie socială 40 51 40 53 ce se acordă pentru unele activităţi din 40 54 40 55 sectorul minier Cheltuieli pentru 40 56 susţinerea transportului feroviar public de 40 62 40 80 40 81 călători Transferuri aferente Fondului Naţional de Preaderare Meteorologie şi 40 82 40 85 hidrologie Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor Cheltuieli 40 86 40 89 pentru valorificarea cenuşilor de pirită Cooperare economică internaţională Sprijinirea producătorilor agricoli pentru terenuri agricole cultivate Cabaline din patrimoniul genetic naţional Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru drumuri. aviaţie şi navigaţie Stimularea exporturilor Alte transferuri Fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii Transferuri pentru acţiuni de ecologizare Transferuri pentru transportul de călători cu metroul Program de realizare a sistemului naţional de antigrindină Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 45 . căi ferate.

PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Prospecţiuni şi lucrări geologice pentru descoperirea de resurse minerale Combustibili minerali solizi Resurse minerale. PLĂTI 85 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA 85 01 85 02 CREDITE Rambursări de credite 01 02 20 34 35 01 externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe 35 02 35 03 contractate de ordonatori de credite 38 Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane INDUSTRIE 40 40 11 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI 40 22 DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII 40 23 40 50 Alocaţii de la buget pentru instituţii 40 51 40 55 publice Subvenţii pe produse şi 40 80 40 82 70 84 activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif 85 TRANSFERURI Transferuri 85 01 85 02 01 02 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Cheltuieli 03 06 pentru susţinerea programelor tehnice de conservare sau de închidere a minelor Protecţie socială ce se acordă pentru unele activităţi din sectorul minier Cheltuieli pentru valorificarea cenuşilor de pirită Cooperare economică internaţională Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Alte transferuri Transferuri pentru acţiuni de ecologizare CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE.6601 CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. altele decât combustibili 70 84 46 .

desecări şi combaterea eroziunii solului Denumirea indicatorilor 07 50 Capitol/Ar Subcapitol/Ali ticol neat 47 .Capitol/Articol 6701 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Industrie prelucrătoare Alte cheltuieli 01 02 20 34 35 01 în domeniul industriei AGRICULTURA Şl SILVICULTURA CHELTUIELI 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE 36 38 40 40 11 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 40 53 buget pentru instituţii publice Subvenţii 40 54 40 55 pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif PRIME TRANSFERURI 40 80 40 89 Transferuri neconsolidabile Contribuţii 70 84 şi cotizaţii la organisme internaţionale Sprijinirea producătorilor agricoli 85 pentru terenurile agricole cultivate 85 01 85 02 01 02 Cabaline din patrimoniul genetic 03 04 naţional Contribuţii la programe 05 06 07 10 14 realizate cu finanţare internaţională Alte transferuri Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. irigaţii. prevenire şi combatere boli în sectorul animal Programe pentru susţinerea preţurilor la produsele agricole Subvenţionare dobânzi aferente creditelor bancare acordate producătorilor agricoli Alte programe pentru sprijinirea producătorilor agricoli îmbunătăţiri funciare. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Amendare soluri acide şi alcaline Acoperire sume fixe la seminţe Combatere dăunători şi boli în sectorul vegetal Reproducţie şi selecţie animale.

PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl 08 09 10 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Aviaţie civilă Navigaţie civiiă Drumuri şi poduri Transport feroviar Transport în comun Aeroporturi de interes locai Aviaţie civilă finanţată din venituri cu destinaţie specială 15 48 . aviaţie şi navigaţie Alte transferuri 85 Transferuri pentru transportul de călători cu 85 01 85 02 metroul CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI 01 02 03 05 07 DE CREDITE.6801 Silvicultura Prevenirea şi combaterea bolilor la animale şi combaterea epizootiilor Servicii publice 17 descentralizate Alte unităţi şi acţiuni din domeniul 25 50 agriculturii şi silviculturii TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE 01 02 20 34 35 02 38 39 39 CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Subvenţii pe 24 produse şi activităţi TRANSFERURI Transferuri 40 40 02 40 consolidabile Transferuri către bugetele locale 11 pentru aeroporturi de interes local Transferuri neconsolidabile Burse Contribuţii şi cotizaţii la 40 24 40 55 organisme internaţionale Cheltuieli pentru 40 56 susţinerea transportului feroviar public de călători 40 80 40 85 Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru drumuri. căi 70 84 ferate.

PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Rezerve materiale naţionale şi de mobilizare Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor Meteorologie şi hidrologie Stimulare producţie de export şi a exportului Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 10 50 Capitol/Articol 49 .Capitol/Articol 6901 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Comunicaţii Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor ALTE 01 02 20 34 35 01 ACŢIUNI ECONOMICE CHELTUIELI 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE 38 40 40 11 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 40 21 40 26 buget pentru instituţii publice Subvenţii 40 48 40 49 pentru acoperirea diferentelor de preţ şi tarif TRANSFERURI Transferuri 40 51 40 55 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la 40 62 40 81 organisme internaţionale Plăţi efectuate în cadrul programului de dezvoltare 40 86 Transferuri aferente Fondului Naţional 70 84 de Preaderare Meteorologie şi 85 hidrologie Prevenirea şi combaterea 85 01 85 02 01 02 inundaţiilor şi îngheţurilor Cooperare economică internaţională Contribuţii la 03 programe realizate cu finanţare internaţională Stimularea exporturilor 04 05 Fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii Program de realizare a sistemului naţional de antigrindină CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE.

PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE 06 50 .7100 Acţiuni de cooperare economică internaţională Stimulare întreprinderi mici 07 10 13 18 50 şi mijlocii Sistemul naţional antigrindină 01 02 20 34 35 01 Promovarea şi dezvoltarea turismului 35 02 38 39 39 10 Fondul Naţional de Preaderare Alte cheltuieli pentru acţiuni economice 40 40 11 Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI 40 16 40 17 40 27 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI 40 28 40 29 MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII 40 30 Alocaţii de la buget pentru instituţii publice Subvenţii pe produse şi activităţi 40 35 40 55 TRANSFERURI Transferuri consolidabile 40 59 Transferuri din bugetul de stat către 40 80 70 84 bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Fondul de cercetare-dezvoltare Fondul pentru stimularea inovării Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială Executarea silită a creanţelor bugetare Despăgubiri civile. potrivit dispoziţiilor legale Onorariile pentru expertize contabile dispuse în cadrul procesului penal Finanţarea partidelor politice Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi) Alte transferuri CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE. precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni şi reprezentarea intereselor statului.

Capitol/Articol 7101 7201 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele 85 01 85 02 externe contractate de ordonatorii de 01 02 20 34 35 01 credite Rambursări de credite externe 38 40 39 10 Plăti de dobânzi şi comisioane CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 40 40 11 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI 40 16 40 17 40 55 DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII 40 59 Alocaţii de la buget pentru instituţii 40 80 70 01 02 03 publice 50 TRANSFERURI 01 02 20 34 35 02 Transferuri consolidabile Transferuri 38 39 39 10 din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Fondul de cercetare-dezvoltare Fondul pentru stimularea inovării Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi) Alte transferuri CHELTUIELI DE CAPITAL Administraţie centrală Cercetare fundamentală Cercetare aplicativă şi experimentală Alte instituţii şi acţiuni pentru cercetare ştiinţifică ALTE ACŢIUNI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şi SERVICII SUBVENŢII Subvenţii pe produse şi activităţi TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 85 Capitol/Articol 51 .

potrivit dispoziţiilor legale Onorariile 85 01 85 02 01 pentru expertize contabile dispuse în 05 06 cadrul procesului penal Finanţarea partidelor politice Alte transferuri 07 08 10 CHELTUIELI DE CAPITAL 11 12 RAMBURSĂRI DE CREDITE. precum şi a celorlalte unităţi vamale Măsuri active pentru combaterea şomajului Zboruri speciale Fondul Român de Dezvoltare Socială Alte cheltuieli Partea a-XI-a TRANSFERURI TRANSFERURI DIN BUGETUL DE STAT CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURI Transferuri consolidabile Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 52 . precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului potrivit dispoziţiilor legale Onorariile pentru expertizele contabile dispuse în cadrul procesului penal Dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei.8500 8501 40 40 27 Transferuri neconsolidabile Transferuri aferente Fondului Român de 40 28 40 29 Dezvoltare Socială Executarea silită a 40 30 creanţelor bugetare Despăgubiri civile. PLĂŢI 18 19 20 50 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite 01 38 39 externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală vamală şi unităţi teritoriale Sistemul naţional de decoraţii Cheltuieli pentru aplicarea tratatelor internaţionale Protecţie civilă Executarea silită a creanţelor bugetare Despăgubiri civile. 40 35 40 80 70 84 precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni şi 85 reprezentarea intereselor statului.

aducătoare de venituri. în condiţiile legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe Diferenţe de curs aferente datoriei publice interne Denumirea indicatorilor Capitol/Articol Subcapitol/Alineat 53 . în vederea întreţinerii materiale Partea aXIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICE Şl ALTE CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei publice interne Dobânzi aferente datoriei publice externe Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de stat şi de riscul garanţiilor date de stat. în vederea întreţinerii materiale împrumuturi pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterali şi acorduri interguvernamentale împrumuturi acordate unor persoane care beneficiază de statutul de refugiat şi suni lipsite de mijloace de existenţă Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu.8600 8601 8800 8801 39 03 39 04 03 04 79 80 02 80 05 80 13 02 Q5 11 01 02 03 04 05 Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Partea a-XII-a ÎMPRUMUTURI ACORDATE ÎMPRUMUTURI ÎMPRUMUTURI ACORDATE împrumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective acordate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguvernarnentale împrumuturi acordate unor persoane care beneficiază de statutul de refugiat şi sunt lipsite de mijloace de existenţă Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu. aducătoare de venituri.

în care sunt reflectate executarea veniturilor. efectuarea cheltuielilor bugetare. Controlul execuţiei bugetare Controlul vizând legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în contul de execuţie bugetară este un control ulterior şi se realizează de către Curtea de Conturi înainte de supunerea spre dezbatere şi aprobare a Parlamentului. situaţia execuţiei bugetare din domeniul său de activitate. În final se prezintă Parlamentului raportul privind controlul contului de execuţie bugetară în vederea dezbaterii şi aprobării contului. Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune fiecărui ordonator de credite (conducătorului instituţiei publice).9500 9501 9901 06 07 01 02 03 Rambursări de credite externe pentru importul de Combustibili Dobânzi şi comisioane aferente creditului extern pentru importul de combustibili Partea a XV-a FONDURI DE REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară ia dispoziţia guvernului Fond de intervenţie la dispoziţia guvernului Fond la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova DEFICIT 2.5. eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare. Aceste documente de raportare contabilă se centralizează pe verticală la nivelul fiecărui ordonator de credite. modul curn s-a respectat încadrarea în veniturile. indiferent de exerciţiul bugetar la care se referă. pronunţându-se şi asupra modului de gestionare a banilor publici de către fiecare instituţie publică şi pe ansamblu bugetului. Contul de execuţie bugetară cuprinde operaţiunile de încasări ale veniturilor şi plăţile efectuate în contul cheltuielilor realizate efectiv în anul bugetar respectiv.3. instituţia supremă de control financiar şi de jurisdicţie.2. 2. la sfârşitul anului bugetar. Curtea de Conturi.4. cheltuielile şi destinaţia soldului bugetar aprobat prin legea anuală a bugetului. Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte Contul general de execuţie bugetară pe care-l prezintă Guvernului spre analiză discutare şi care hotărăşte supunerea lui Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare.3. închiderea execuţiei bugetara Închiderea execuţiei bugetare se efectuează prin întocmirea contului de execuţie bugetară.2. 54 . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte de Ministerul Finanţelor Publice pe baza dărilor de seamă şi a conturilor privind execuţia de casă a bugetului elaborate de fiecare instituţie publică. După verificare dacă nu s-au constatat nelegalităţi şi prejudicii aduse fondurilor publice. care depune apoi la Ministerul Finanţelor Publice. verifică eficienţa.

judeţ.3.2.3. 2. Structura bugetelor locale este următoarea: .. pe parcursul anului bugetar. mai sintetic prin bugetul local se înţelege actul in care se înscriu veniturile si cheltuielile colectivităţilor locale pe o perioada de un an. Aprobarea execuţiei bugetare Raportul întocmit de către Curtea de Conturi se supune spre dezbatere în forul legislativ. nr. în final proiectul de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară se supune votului parlamentarilor. Cadrul legislativ este asigurat de către Legea administraţiei publice locale. un loc prioritar îl ocupa bugetul local. ocazie cu care se pot solicita verificări suplimentare din partea Curţii de Conturi a anumitor aspecte ale execuţiei cu raportări ulterioare.bugetele proprii ale judeţelor si al municipiului Bucureşti administrate de Consiliile judeţene şi municipiul Bucureşti. respectiv municipiul Bucureşti. în afara controlului financiar se exercită şi un control politic realizat de către Parlament atât pe parcursul execuţiei. după care în plen se dezbate proiectul de Lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară. Potrivit Legii finanţelor publice locale. controlul asupra execuţiei bugetare se exercită şi de către organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale Guvernului. Între cele mai importante instrumente la îndemâna autorităţilor locale necesare in vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin.. întocmeşte bugetul local. 2. respectiv Parlamentul. fiind analizat mai întâi în comisiile permanente buget . iar dacă acesta este favorabil el marchează încheierea etapelor procesului bugetar. 189/1998 prin bugete locale se înţeleg bugetele de venituri si cheltuieli ale unităţilor admi-nistrativ-teritoriale. cât şi odată cu aprobarea contului de execuţie anuală bugetară. precum şi de o serie de reglementari anuale aduse odată cu legea bugetară (legea bugetului de stat). in condiţii de autonomie potrivit legii. oraş.De menţionat că. Legea privind finanţele publice si Legea privind finanţele publice locale. adică bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica. BUGETELE LOCALE Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării si autonomiei locale nu se poate face fără existenta unui cadru legislativ si a mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor necesare autorităţilor locale pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin.finanţe ale celor două camere. Fiecare comuna. Guvernul prezintă sinteza evoluţiilor economico-financiare din anul la care se referă execuţia bugetară şi factorii care au influenţat evoluţia acestuia şi în continuare se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuţie bugetară. „Intre aceste bugete nu exista relaţii de subordonare". municipiu. 55 .6. sector al capitalei.

taxe. dezvoltare publica (reţele de apa. dar mai ales prin buget să se atingă finalitatea vizată de legiuitor în ceea ce priveşte administraţia publică locală. (acestea sunt prevăzute de actele normative ce se refera la impozitele si taxele locale si la modul de stabilire a competentei consiliilor locale in domeniu) dar si venituri atribuite din sume defalcate din unele venituri cuvenite. care stabilesc competenţele ce revin consiliilor iocale pe linia stabilirii surselor de venituri din impozite. transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanţarea unor investiţii de interes general ce depăşesc perimetrul unor colectivităţi locale sau pentru acţiuni de protecţie sociala in instituţii publice cu caracter naţional sau regional (cămine de bătrâni.bugetele proprii ale comunelor. au la bază prevederi iegale şi vizează: . partea de venituri cuprinde. existând raporturi de dependenta fata de bugetul de stat. autonomia financiara a colectivităţilor locale nu este încă deplina. precum şi sarcinile pe linia finanţării instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală. mai ales cu privire la partea de venituri. 2. asistenta sociala. . etc). indemnizaţii. şi alte vărsăminte.1. ce sunt administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de credite. Cheltuielile ce se finanţează din bugetele locale pentru realizarea acţiunilor si activităţilor din competenta consiliilor locale.activitatea desfăşurată de instituţiile social-culturale (învăţământ. care vor constitui anexe la bugetul local. atât venituri proprii provenind din impozite.activitatea de transporturi. în scopul finanţării unor activităţi. obiective. Elaborarea proiectelor bugetelor locale La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au în vedere prevederile Legii privind finanţele publice locale şi a celor rezultate din Legea privind administraţia publică locală. agricultura si diverse acţiuni economice. oraşelor. Atât veniturile cât şi cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate.constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursări de împrumuturi si plaţi de dobânzi.realizarea diverselor servicii (salubrizare. străzi. . 56 .3. zone de agrement) si locuinţe. bugetului de stat. casa de copii. . potrivit legii.activitatea autorităţilor executive si a serviciilor publice de subordonare locala. municipiilor si ale sectoarelor capitalei. religie. ajutoare) . trotoare. pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituţiile şi serviciile publice de interes local.. zone verzi. scoli speciale. protecţia mediului). proiecte. taxe si vărsăminte de venituri cuvenite de la contribuabilii persoane juridice de importanta locala si de la populaţie. În ţara noastră. corect urmărite. cultură. canal. drumuri. În componenta bugetului local. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene şi al Consiliului genera! al capitalei) vor stabili acţiunile ce vor fi finanţate din bugetele locale.

până la 1 iunie ale fiecărui an. Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale şi judeţene. municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti şi bugetul propriu al consiliului judeţean.Ordonatorii principali de credite trebuie să prezinte Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene. cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană după primite prin proiecte de la unităţile administrativ teritoriale cu Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectul de buget judeţului şi îl transmite Ministerului Finanţelor Publice până la fiecărui an. ordonatorii principali de credite întocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale şi le transmit Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene. cuprinse în aceste proiecte. până la 20 iulie.Ministerul Finanţelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget.3. judeţ în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale. grupate pe comune.2. transmise de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene la Ministerul Finanţelor Publice. pe structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. oraşe. va depune la Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului. judeţene şi Consiliului local al municipiului Bucureşti. Limitele sumelor şi criteriile de repartizare se transmit şi Consiliilor judeţene şi Consiliului general al capitalei. 57 . cu acordul guvernului. după examinarea propunerilor de acordare de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială. în termen de 20 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. şi se aprobă de către: . Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene. confruntarea datelor datele primite de la local pe ansamblul data de 1 august a 2. în termen de 30 zile de ia intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.Aprobarea bugetelor locale Proiectele bugetelor locale elaborate în condiţiile expuse mai sus. se prezintă spre aprobare consiliilor locale. în funcţie de termenele legale de plată a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor potrivit programelor întocmite de instituţiile şi serviciile publice locale. pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite. După primirea limitelor maxime din sume defalcate şi transferuri. după ce vor analiza nivelul veniturilor prevăzute ca posibil a se realiza pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale din informaţiile deţinute de trezoreriile operative şi organele fiscale teritoriale) şi a nivelului de cheltuieli rezultate din programele instituţiilor şi serviciilor publice ce urmează a fi finanţate din bugetele locale. Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre. proiectele bugetelor locale echilibrate. precum şi criteriile de repartizare a acestora pe fiecare unitate administrativ-terito--rială. va comunica până la 1 iulie Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene limitele sumelor defalcate şi a transferurilor. Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ. până la 15 mai a fiecărui an. Ministerul Finanţelor Publice.

reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit. utilizându-se toate metodele legale în această operaţiune. La rândul său ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite. în funcţie de volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli. Execuţia veniturilor bugetelor locale Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării.3. de către ordonatorii principali de credite pe unităţile ierarhic inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora şi aprobarea efectuării cheltuielilor din bugetele proprii. 2. operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui contribuabil faţă de buget. Aşezarea impozitului. taxei). încasarea realizându-se de către unităţile trezoreriei statului.de către ordonatorii principali de credite (primării) ai bugetelor locale pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate. şi în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 58 . aprobate prin bugetele locale. în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanţelor Publice. lichidarea. în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele venituri ale bugetului local. Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul şi termenele stabilite. chiar dacă acestea sunt menţionate expres în bugetul local. operaţiune prin care se înscriu într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit şi care reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite..3. Emiterea titlului de percepere a impozitului. dar mai ales operativ încasate. Din acest motiv este foarte important ca veniturile să fie corect dimensionate. consiliu judeţean şi cuprinde de asemenea 4 etape succesive şi anume: aşezarea. Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile. de cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte. Următoarea etapă o constituie repartizarea creditelor bugetare. aşa cum acestea se prevăd în legea finanţelor publice locale. emiterea titlului de percepere şi perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului. respectiv ordonatorilor secundari. Execuţia veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece.

02 08. 03.02 17.02 02 03 09 30 01 02 05 30 03 ii 13 30 VENITURI 1. VENITURI FISCALE A. sectoarelor.02 04.02. IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT de la regiile autonome şi societăţilor comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene.02. municipiilor.01.02 15. consiliilor locale şi oraşelor.2 IMPOZITE INDIRECTE IMPOZITUL PE SPECTACOLE ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare Taxe de timbru pentru contestaţiile şi plângerile asupra sumelor constatate şi aplicate prin acte de control sau de impunere Taxe extrajudiciare de timbru Alte încasări şi impozite indirecte Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 59 . municipiului Bucureşti şi a Consiliilor generale IMPOZITE Şl TAXE DE LA POPULAŢIE Impozitul pe clădiri de la persoane fizice Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice Impozitul pe terenuri de la persoane fizice Alte impozite şi taxe de la populaţie TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Şl TERENURI DE LA PERSOANE JURIDICE Impozitul pe clădiri de la persoane juridice Impozitul pe terenuri de la persoane juridice ALTE IMPOZITE DIRECTE Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice Alte încasări şi impozite directe A. 05. VENITURI CURENTE A.1.

02 30. imputaţii şi despăgubiri Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 60 .20.02 06 07 08 09 11 12 14 30 02 03 05 07 08 12 17 30 01 B. VENITURI NEFISCALE VĂRSĂMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VĂRSĂMINTE DE LA INSTITUŢIILE PUBLICE Alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi bolilor din sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor Veniturile punctelor de însămânţări artificiale Veniturile circumscripţiilor sanitar-veterinare Contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe Vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate Contribuţii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social Alte venituri de la instituţiile publice DIVERSE VENITURI Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată. potrivit dispoziţiilor legale Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi Venituri din concesiuni şi închirieri Penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor de impozite şi taxe încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole de producţie încasări din alte surse II.02 22.02 21.

PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREAADĂUGATĂ PENTRU BUGETELE LOCALE COTE Şl SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT Cote defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei Sume alocate de consiliul judeţean din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale şi a bugetului propriu VI.02 03 04 01 02 03 04 05 06 09 10 11 12 01 02 03 04 02 Venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului Venituri din privatizare III.02 34. SUBVENŢII 1) SUBVENŢII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT Subvenţii primite de ia bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe 61 .02 33.31. vânzarea şi concesionarea unor bunuri aflate în administrarea spitalelor publice IV.02 37. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ VENITURI CU DESTINAŢie'sPECIALĂ Taxe speciale Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Venituri din fondul pentru drumurile publice Venituri din fondul de intervenţie Venituri din fondul pentru locuinţe Venituri din amortizarea mijloacelor fixe Sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Venituri pentru finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Venituri pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Venituri din închirierea.

02 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 07 08 11 03 05 VIII.3. etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de 62 . ÎMPRUMUTURI ÎMPRUMUTURI PENTRU INVESTIŢII împrumuturi interne pentru investiţii împrumuturi externe pentru investiţii ÎMPRUMUTURI TEMPORARE împrumuturi temporare din trezoreria statului FONDUL DE RULMENT 2.02 45.3.02 44.02 42.02 46.Capitol/Articol 39. acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţii de credit IX.Execuţia cheltuielilor bugetelor locale În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale succesive pentru fiecare alocaţie bugetară. 13 17 01 02 02 ÎMPRUMUTURI DIN Subvenţii primite de bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Subvenţii primite de bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului Subvenţii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism SUBVENŢII PRIMITE DE LA ALTE BUGETE Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Subvenţii primite de ia bugetul fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE încasări din rambursarea împrumuturilor temporare pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare încasări din rambursarea microcreditelor.

procese verbale de recepţie. aşa cum acestea se prevăd în legea finanţelor pubiice locale şi în legea bugetară anuală sunt: 63 .prin care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică beneficiară.cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea. executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate. se dispune plata unei sume de bani din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ. în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. lichidarea. a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate în urma recepţiilor efectuate. . avize de însoţire.facturi. a ordinului de plată. Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea furnizării bunurilor. prin care. de către instituţia publică. comenzi. Ordonanţarea constituie actul de emitere.contracte. de către un ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri. situaţii de lucrări. pe baza evaluării realizate prin lichidare. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele cheltuieli ale bugetului local. facturi prin care sunt stabilite obligaţiile furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia. lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative . operaţiune care va fi deasemeni vizată de controlul financiar preventiv . lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o instituţie de stat angajatoare a cheltuieliior bugetare. Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de mărfuri. ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei. etc. Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal . Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare. Fiind o operaţiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri. executarea de lucrări sau prestări servicii.

orăşeneşti.02 57.02 59. PENSII.02 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA 02 03 04 05 06 14 FUNCŢIONALĂ AUTORITĂŢI PUBLICE Autorităţi executive Partea a-lll-a 05 CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE ÎNVĂŢĂMÂNT învăţământ preşcolar 50 învăţământ primar şi gimnazial 03 învăţământ liceal învăţământ profesional învăţământ postliceal Internate.02 60. municipale şi judeţene Muzee Teatre şi 02 03 instituţii profesioniste de spectacole şi 04 concerte Şcoli populare de artă Case de cultură Cămine culturale Centre de 05 06 conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare Culte religioase Activitatea sportivă Activitatea de tineret Alte instituţii şi acţiuni privind cultura.'RELIGIE Şl ALTE 10 ACŢIUNI PRIVIND ACTIVITATEA 15 20 21 SPORTIVA Şl TINERET Biblioteci 50 publice comunale. cămine 04 05 şi cantine pentru elevi şi studenţi 06 07 08 SĂNĂTATE Creşe Alte instituţii şi acţiuni sanitare CULTURĂ. ALOCAŢII.02 58.Capitol/Articol 51. religia şi activitatea sportivă de tineret ASISTENŢĂ SOCIALĂ. AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII Centre de îngrijiri şi asistenţă Centre pilot de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de integrare prin terapie ocupaţională Centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Capitol/Articol 64 .

alocaţii. zone verzi şi de agrement Locuinţe Alimentări cu apă staţii de epurare pentru ape uzate. ajutoare şi indemnizaţii SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ Şl LOCUINŢE întreţinerea şi repararea străzilor Iluminat Salubritate întreţinere grădini publice. parcuri. staţii de pompare Reţele. pensii.02 07 09 13 16 41 42 47 50 02 03 04 05 08 09 10 11 12 13 14 50 05 05 12 02 05 07 50 03 Cantine de ajutor social Ajutor social Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Indemnizaţii de naştere Serviciul public specializat pentru protecţia copilului Cămine de pensionari Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav Alte acţiuni privind asistenţa socială.02 67. în intravilan Introducere de gaze naturale în localităţi Electrificări rurale Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi locuinţe Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE AGRICULTURĂ Şl SILVICULTURĂ Combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetalservicii publice de protecţie a plantelor Puncte de însămânţări artificiale Circumscripţii sanitar-veterinare (exclusiv epizotii) TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII Aviaţie civilă Drumuri şi poduri Transport în comun Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor ALTE ACŢIUNI ECONOMICE Prevenire şi combatere inundaţii şi îngheţuri 65 .introdus în 2000 63.02 68.02 69. centrale şi puncte termice Canalizare Amenajări hidrotehnice de interes local. colectoare.

DOBÂNZILOR Şl COMISIOANELOR AFERENTE Partea a-XI-a TRANSFERURI 2) Transferuri către alte bugete Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate Transferuri din bugetul comunei. oraşului.02 84.02 Subcapitol/Alineat 19 50 02 07 20 50 01 04 10 13 01 02 03 04 Denumirea indicatorilor Susţinerea programelor de dezvoltare regională Alte cheltuieli pentru acţiuni economice Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI Comandamente militare Protecţie civilă Fondul Român de Dezvoltare Socială Alte cheltuieli Partea a-IX-a FONDURI DE GARANTARE Şl REDISTRIBUIRE FOND PENTRU GARANTAREA ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE.02 88. municipiului sau sectorului.02 88.Capitol/Articol 72. municipiului Bucureşti către bugetul consiliilor judeţene pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului ÎMPRUMUTURI împrumuturi temporare pentru finanţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţiile de credit Partea a-XIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICE LOCALE Şl ALTE CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei publice locale interne Dobânzi aferente datoriei publice locale externe Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiţiile legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 66 .02 76.

02 98.02 96.89.02 01 02 01 02 03 04 05 01 03 03 04 05 07 08 09 10 11 12 01 PLAŢI DE DOBÂNZI Dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur Dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare Partea aXIV-a RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURI RAMBURSĂRI ÎMPRUMUTURI ACORDATE Rambursare împrumuturi acordate din fondul de tezaur Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului F<ambursare împrumuturilor interne pentru investiţii Rambursate împrumuturilor externe pentru investiţii Partea a-XV-a FONDURI DE REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor locale şi judeţene CHELTUIELI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Servicii publice finanţate din fonduri speciale Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice Cheltuieli din fondul de intervenţie Cheltuieli din fondul pentru pentru locuinţe Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe Cheltuieli din donaţii şi sponsorizări Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Cheltuieli pentru finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Cheltuieli pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Cheltuieli pentru achiziţionarea de aparatură medicală pentru spitale publice Cheltuieli de investiţii din venituri realizate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Partea a XVII-a EXCEDENT/ DEFICIT EXCEDENT Excedent 67 .02 90.02 95.

02 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA 02 03 04 05 06 14 FUNCŢIONALĂ AUTORITĂŢI PUBLICE ' Autorităţi executive Partea 05 50 a-lll-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE ÎNVĂŢĂMÂNT 03 învăţământ preşcolar învăţământ 04 05 primar şi gimnazial învăţământ liceal învăţământ profesional învăţământ 08 07 08 postliceal Internate.02 57. AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII Centre de îngrijiri şi asistenţă Centre pilot de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de integrare prin terapie ocupaţională Centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Capitol/Articol 68 .' RELIGIE Şl ALTE ACŢIUNI 02 03 PRIVIND ACTIVITATEA SPORTIVA Şl 04 TINERET Biblioteci publice comunale. cămine şi cantine 10 pentru elevi şi studenţi SĂNĂTATE Creşe Alte instituţii şi acţiuni sanitare 15 20 21 50 CULTURĂ. ALOCAŢII.02 58.02 60. PENSII.Capitol/Articol 51. municipale şi judeţene 05 06 Muzee Teatre şi instituţii profesioniste de spectacole şi concerte Şcoli populare de artă Case de cultură Cămine culturale Centre de conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare Culte religioase Activitatea sportivă Activitatea de tineret Alte instituţii şi acţiuni privind cultura. orăşeneşti. religia şi activitatea sportivă de tineret ASISTENŢĂ SOCIALĂ.02 59.

zone verzi şi de agrement Locuinţe Alimentări cu apă staţii de epurare pentru ape uzate. în intravilan introducere de gaze naturale în localităţi Electrificări rurale Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi locuinţe Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE AGRICULTURĂ Şl SILVICULTURĂ Combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor Puncte de însămânţări artificiale Circumscripţii sanitarveterinare (exclusiv epizoţii) TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢI! Aviaţie civilă Drumuri şi poduri Transport în comun Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor ALTE ACŢIUNI ECONOMICE Prevenire şi combatere inundaţii şi îngheţuri 69 . staţii de pompare Reţele. ajutoare şi indemnizaţii SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ Şl LOCUINŢE întreţinerea şi repararea străzilor Iluminat Salubritate întreţinere grădini publice.02 69.02 68. centrale şi puncte termice Canalizare Amenajări hidrotehnice de interes local.02 07 09 13 16 41 42 47 50 02 03 04 05 08 09 10 11 12 13 14 50 05 05 12 02 05 07 50 03 Cantine de ajutor social Ajutor social Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Indemnizaţii de naştere Serviciul public specializat pentru protecţia copilului Cămine de pensionari Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav Alte acţiuni privind asistenţa socială.introdus în 2000 63. parcuri. pensii.02 67. alocaţii. colectoare.

DOBÂNZILOR Ş! COMISIOANELOR AFERENTE Partea a-XI-a TRANSFERURI 2) Transferuri către alte bugete Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de : sănătate Transferuri din bugetul comunei.02 76. municipiului sau sectorului. oraşului.02 88.Capitol/Articol 72. municipiului Bucureşti către bugetul consiliilor judeţene pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului ÎMPRUMUTURI împrumuturi temporare pentru finanţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţiile de Partea a-XIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICEL OCALE Şl ALTE CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei publice locale interne Dobânzi aferente datoriei publice locale externe.02 Subcapitol/Alineat 19 50 02 07 20 50 01 04 10 13 01 02 03 04 Denumirea indicatorilor Susţinerea programelor de dezvoltare regională Alte cheltuieli pentru acţiuni economice Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI Comandamente militare Protecţie civilă Fondui Român de Dezvoltare Socială Alte cheltuieli Partea a-IX-a FONDURI DE GARANTARE Şl REDISTRIBUIRE FOND PENTRU GARANTAREA ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE. -legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe Denumirea indicatorilor Capitol/Articol Subcapitol/Alineat 70 .02 84.02 86. Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiţiile.

02 96.02 98.02 95.02 90.89.02 01 02 01 02 03 04 05 01 03 03 04 05 07 08 09 10 11 12 01 PLĂŢI DE DOBÂNZI Dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur Dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare Partea aXIV-a RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURI RAMBURSĂRI ÎMPRUMUTURI ACORDATE Rambursare împrumuturi acordate din fondul de tezaur Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului Rambursare împrumuturilor interne pentru investiţii Rambursare împrumuturilor externe pentru investiţii Partea'a-XV-a FONDURI DE REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor locale şi judeţene CHELTUIELI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Servicii publice finanţate din fonduri speciale Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice Cheltuieli din fondul de intervenţie Cheltuieli din fondul pentru pentru locuinţe Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe Cheltuieli din donaţii şi sponsorizări Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Cheltuieli pentru finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Cheltuieli pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic a! construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Cheltuieli pentru achiziţionarea de aparatură medicală pentru spitale publice Cheltuieli de investiţii din venituri realizate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Partea a XVII-a EXCEDENT/ DEFICIT EXCEDENT Excedent 71 .

02 01 02 10 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 04 05 Fond de rulment propriu al unităţii administrativ-teritoriale Rambursarea 07 03 din excedentele bugetelor locale a 09 10 11 împrumuturilor contractate în anii precedenţi Disponibil din taxe speciale 12 13 Disponibil din venituri din vânzarea 14 15 bunurilor aparţinând domeniului privat Disponibil din venituri din fondul pentru 16 bunurile publice Disponibil din venituri 17 18 19 din fondul de intervenţie Disponibil din venituri din fondul pentru locuinţe 01 02 Disponibil din amortizarea mijloacelor 03 fixe Disponibil din venituri din fondul 10.03 aviaţiei civile Disponibil din donaţii şi sponsorizări Disponibil din sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Disponibil clin venituri pentru Finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Disponibil din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Fond de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar Fond de rulment destinat finanţării unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale DEFICIT Deficit Deficit acoperit din fondul de rulment propriu al unităţii administrativ .teritoriale Deficit acoperit din venituri cu destinaţie specială rămase disponibile din anii precedenţi b) CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ A.02 10.Capitol/Articol 99.01 10. CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli cu salariile Salarii de bază Salarii de merit Indemnizaţii de conducere şi alte indemnizaţii Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Capitol/Articol 72 . CHELTUIELI CURENTE TITLUL I.

04 10.06 sociale de sănătate TITLUL II 24. detaşări.01 22.02 de convenţii civile Contribuţii pentru 21.11 12 13 14 20 21 22 23 24 10.03 asigurări sociale de stat Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata 21.02 24.02 străinătate Contribuţii pentru 24.01 13.01 26.01 21. asistaţi.07 25 CHELTUIELI DE MATERIALE Şl 26 SERVICII Drepturi cu caracter social Rechizite şcolare Transport elevi.06 Spor de vechime Sporuri pentru condiţii 10. invalizi şi însoţitorii lor Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor Drepturi pentru donatorii de sânge Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale Hrană Hrana pentru oameni Hrana pentru animale Medicamente şi materiale sanitare Medicamente Materiale sanitare Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire încălzit Iluminat şi forţă motrică Apă. 26.01 24.04 21. canal. bolnavi.05 24.03 constituirea fondului de asigurări 24. detaşări.09 acordate personalului încadrat cu 13.07 10.01 23. radio. transferări în ţară Deplasări în 23.08 de muncă Plăţi pentru ore suplimentare Fond de premii Alte drepturi salariale 10. salubritate Poştă. telex.02 studenţi.04 24. telefon. şomeri.05 ajutorului de şomaj Deplasări.02 transferări Deplasări. televizor.03 contract de muncă Drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază 21. telefax Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Alte materiale şi prestări servicii Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţiona! Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament Lenjerie şi accesorii de pat Echipament 73 . 22.05 10.

01 50.03 39.02 30. perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor Protocol Protecţia muncii Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale Manuale TITLUL III SUBVENŢII Subvenţii Alocaţii de la buget pentru instituţii publice Subvenţii de produse şi activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif TITLUL V TRANSFERURI Transferuri consolidabile 2) Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate Transferuri neconsolidabile Burse Ajutoare sociale Alte ajutoare.05 40.03 50.02 50.01 30.27 40.74 50.08 40.02 40.01 35.09 40.20 40.04 51.01 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Reparaţii curente Reparaţii capitale Cărţi şi publicaţii Aite cheltuieli Calificarea.67 40.Capitol/Articol 27 28 29 30 31 34 35 38 39 40 49 50 51 Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 26.07 35.03 30.03 30. alocaţii şi indemnizaţii Alte transferuri Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială TITLUL VI DOBÂNZI Dobânzi aferente datoriei publice locale Dobânzi aferente datoriei publice interne Dobânzi aferente datoriei publice externe Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare in condiţiile legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe Plăţi şi dobânzi Dobânzi aferente împrumuturilor din fondui de tezaur 74 .02 35.

05 89 90 91 92 93 Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordonatorii principali de credite.01 87. ocazie cu care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locaie şi potrivit destinaţiei stabilite în aport cu gradul de folosire a 75 .02 87 87.09 84 86 86.EXDEDENT/ DEFICIT TITLUL X REZERVE.04 87. PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe.02 87. OPERAŢIUNI FINANCIARE TITLUL VIII ÎMPRUMUTURI ACORDATE Împrumuturi Împrumuturi temporare pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes loca! sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare TITLUL IX.01 86. societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat C. EXCEDENT / DEFICIT Rezerve Excedent Deficit 69 70 72 73 78 80 80. REZERVE. RAMBURSĂRI DE CREDITE. plăţi de dobânzi Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Rambursări de împrumuturi Rambursare împrumuturi acordate din fondul de tezaur Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiţii Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiţii D.02 Dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare B. CHELTUIELI DE CAPITAL TITLUL VII CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii ale instituţiilor publice Investiţii ale regiilor autonome.Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 51.

în următoarea structură: a) la venituri: 1. g Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului unde se evidenţiază în conturi distincte: 1.sumelor puse la dispoziţie anterior şi respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. încasări realizate. unde sunt reflectate detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri faţă de prevederi şi nivelul cheltuielilor şi plăţilor nete de casă pe destinaţii. Efectuarea plăţilor de casă se face numai dacă la baza acestora stau documente justificative care să confirme primirea mărfurilor. capitole. credite definitive. 3. plata salariilor şi a altor drepturi băneşti. f 3. articole şi alineate faţă de creditele definitive aprobate. c) ia cheltuieli: 1. 2. ordonatorii principali (primarii) întocmind conturile anuale de execuţie a bugetelor locale. Stadiul execuţiei bugetului se raportează trimestrial şi anual prin Întocmirea Dărilor de seamă contabile. veniturile bugetare pe structura clasificaţiei bugetare.facturi. cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite. semnate de ordonatorii principali de credite şi compartimentul financiar contabil după ce în prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale. 76 . plata obligaţiilor bugetare . 2. alte operaţiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceştia. veniturile extrabugetare şi cheltuielile dispuse de aceştia. 4. prevederi bugetare definitive. prevederi bugetare aprobate iniţial. 2. Dările de seamă contabile. se depun ia Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene. ordin de plată. etc. pe care le supun spre aprobarea consiliilor locale până 31 mai a anului următor. recepţii. care le centralizează şi întocmeşte darea de seamă pe ansamblul judeţului şi o trimite la Ministerul Finanţelor Publice. este urmărită şi analizată periodic de către consiliile locale prin comisiile buget-finanţe. plăţi efectuate. subcapitole. executarea lucrărilor. prestarea serviciilor. state de plată. şi care sunt prezentate trezoreriei înainte de ordonarea plăţii Execuţia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar. 3. credite aprobate iniţial.

2.pensii plătite prin mijloacele admise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin oficiile de poştă sau sucursalele CEC. Conţinutul economic al. La partea de cheltuieli Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde: .contribuţia pentru pensia suplimentară.alte venituri ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori. refacerea şi întărirea capacităţii de muncă. majorări sau amenzi aplicate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru practicarea muncii la negru. ajutoarele sociale. pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.4. . .contribuţia agricultorilor asiguraţi şi contribuţia agenţilor economici pentru asigurările sociale ale agricultorilor.Subvenţii primite din bugetul de stat. în el se reflectă constituirea. La acestea se adaugă veniturile nefiscale provenite din contribuţia personalului pentru bilete de tratament şi odihnă . 2. . Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri: . indemnizaţiile în caz de maternitate.îndemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă. acordarea biletelor de tratament balnear şi odihnă. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT 2.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în care sens emite instrucţiuni şi norme metodologice cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor de elaborare 77 .contribuţia pentru asigurările sociale de stat. . pentru prevenirea îmbolnăvirilor. dobândind astfel o autonomie deplină.4. bugetului asigurărilor sociale de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public naţional. el se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de stat.1.4. salariaţilor şi membrilor familiei acestora. repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor.

implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile. precum şi de încadrare în anumite norme de cheltuieli. În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat. de evoluţia indicatorilor economici.4. iar utilizarea acestuia să fie îndreptată şi spre încadrarea tinerilor şi a şomerilor. alocaţiile pentru şomaj să fie dimensionate în funcţie de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă şi ultimul salariu brut). La elaborarea proiectului Bugetul asigurărilor sociale de stat se au în vedere respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare cu privire la asigurările sociale. precum şi de obiectivele de dezvoltare economică şi socială asumate de Guvern. salariilor şi diverşilor indicatori economici. acţiuni de calificare. cu acţiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obţinerea de venituri permanente. Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor. recalificare şi reorientare a forţei de muncă în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii. 2. însoţit de un memoriu explicativ care urmează să cuprindă principiile după care a fost intocmit şi cu justificările referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor este supus verificării şi avizării de către Ministerul Finanţelor Publice. b) bugetul pentru realizarea asigurărilor sociale la nivelul direcţiilor judeţene şi a municipiului bucureşti ce rezultă din concentrarea bugetelor de asigurări sociale întocmite de agenţii economici. centralizat. evoluţia indicatorilor social-culturali prevăzuţi în programul de dezvoltare economică şi socială pe anul următor. Bugetul asigurărilor sociale de stat se constituie din: a) bugetul asigurărilor sociale elaborat. asistenţa socială să pună în centrul preocupărilor de natură socială. indexarea pensiei periodic. precum şi obiectivele şi modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane.3. Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective: creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi implicit. la nivelul ministerului. de evoluţia ratei inflaţiei şi de măsurile legislative prevăzute a se elabora în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul asigurărilor sociale. acesta se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare. până la 30 noiembrie a anului de bază. familia care să beneficieze de alocaţii pentru asistenţă şi pentru dezvoltarea familială. din legislaţia în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor şi stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat 78 . lunile iulie-august ale anului de bază. cu amendamentele aduse la venituri şi ia cheltuieli. indiferent de data pensionării. instituţii şi consiliile locale. care să acopere integral rata inflaţiei. Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat. După verificarea şi avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat de către Ministerul Finanţelor Publice. diminuarea corespunzătoare a şomajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă.a proiectului de buget. Cheltuielile nu se înscriu în buget fără stabilirea surselor de venituri din care urmează a fi acoperite. trebuie să se ţină seama de stadiul execuţiei acestuia până la data elaborării iui.

bugetele direcţiilor sale judeţene. se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere a exerciţiului bugetar şi a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de stat.După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament. iar în cazul.4. etc. bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial. adoptată de Ministerul Finanţelor Publice. în corelaţie cu indicatorii economico-financiari prevăzuţi în bugetul de stat şi după analizarea dării de seamă şi a contului de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare. agenţilor economici şi instituţiilor subordonate şi face repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor. modifică. să onoreze la timp drepturile de asigurări sociale la locul de muncă şi să ţină corect şi la zi evidenţa veniturilor şi efectuarea cheltuielilor de asigurări sociale. potrivit indicatorilor din programul economico-social asumat de guvern pentru anul următor. După adoptarea de către Parlament şi promulgare. faza executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale şi efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit. ca expresie a democratismului şi a exercitării controlului din partea Parlamentarilor . dezbatere şi aprobare forumului acestuia. Agenţii economici şi instituţiile publice sunt obligate să calculeze corect şi să vireze la termenele stabilite legal. precum şi în cuantumul aprobat. după caz. Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament. contribuţia asigurărilor sociale de stat. pe care le supun spre examinare. asupra mobilizării. 79 . Cu această ocazie se apreciază şi activitatea desfăşurată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. La rândul lor direcţiile judeţene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări sociale ale oficiilor. toate operaţiunile de încasare a veniturilor şi de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituţii. preluând această sarcină de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice judeţeană. Urmarea faptului că la nivelul direcţiilor judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale s-au înfiinţat servicii specializate de urmărire a veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat . gradul de colectare a veniturilor a crescut simţitor. 2. Ţinând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului. sub aspectul politic şi economic al dimensionării veniturilor şi cheltuielilor care-l compun. în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun. acesta va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanţe ale celor două camere.4. După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat. cu datele din lege Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Analiza se va face pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. repartizării şi utilizării eficiente a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. comisiile permanente ale Parlamentului de buget-finanţe pot propune amendamente referitoare la venituri şi cheltuieli.

clar şi răspunderea asupra realizării veniturilor şi a modului de efectuare a cheltuielilor. sub supravegherea Ministerului Finanţelor Publice şi a controlului efectuat de Curtea de Conturi.4. Având în vedere că ordonatorul principal ai bugetului asigurărilor sociale de stat este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează: . emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale). a ajutoarelor sociale. care exercită controlul asupra respectării disciplinei financiare în domeniul veniturilor şi a cheltuielilor. este un proces complex. păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare. de atribuţiile organelor care se ocupă efectiv cu încasarea. să fie concentrate într-un singur cont deschis la trezoreria statului. care cuprinde venituri din contribuţia agricultorilor asiguraţi. organizaţiile cooperatiste şi obşteşti. contribuţia pentru biletele de tratament şi odihnă sau alte încasări.Organizarea execuţiei de casă a bugetul asigurărilor sociale de stat. contribuţia pentru pensia suplimentară. datorate de companiile naţionale.bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări sociale. de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcţiile judeţene). 2. Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control preventiv ce se realizează de către Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene. pentru alocaţii de sprijin. aceasta se realizează prin sistemul de trezorerie care se ocupă de încasarea. păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare (Direcţiile judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi trezoreriile teritoriale). controlul asupra realizării indicatorilor sociali.Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale). agenţi economici cu capital privat şi persoanele fizice ce folosesc muncă socială şi care se supun impozitului pe venitul global. contribuţia pentru asigurări sociale. a ajutoarelor în caz de deces. instituţiile din sectorul public. respectiv: a) principiul delimitării atribuţiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare (ordonatorul principal de credite . prin trezoreriile teritoriale ale statului. societăţile comerciale cu capital de stat sau mixt. încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat 80 . iar eliberarea resurselor să se facă numai pe baza deschiderilor de credite şi alimentarea conturilor direcţiilor judeţene pe baza dispoziţiilor de alimentare a conturilor. acestuia îi revin atribuţiile privind utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de asigurări sociale.bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptăţite de a primi ajutoare sociale. b) principiul unităţii de casă ce presupune ca veniturile fiecărui buget al asigurărilor sociale. Se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează: Cheltuielile bugetare se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate Direcţiilor Judeţene de Muncă şi Solidaritate Socială.5. pentru ajutoare de integrare şi pentru alte plăţi. în calitate de ordonatori secundari . chiar dacă. regiile autonome. trebuie să respecte anumite principii. Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat. .

conturile de execuţie şi dările de seamă întocmite de direcţiile judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. apoi se publică în Monitorul Oficial. dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor VENITURI I. iar la partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor de ajutor de şomaj şi totalul cheltuielilor cu plata ajutorului de şomaj. după ce în prealabil a fost verificat de către Curtea de conturi. precum şi cele puse ia dispoziţie de unităţile teritoriale ale trezoreriei statului. Contul de execuţie anuală se prezintă Guvernului pentru examinare. ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice. unde la partea de venituri se va menţiona fondul de salarii brut. VENITURI FISCALE A.1. trebuie să aibă la bază datele din contabilitatea proprie. pe baza cărora se întocmeşte contul de execuţie şi Darea de seamă anuală. creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului următor. VENITURI CURENTE A.04 01 02 03 04 05 07 08 81 . inclusiv sporul de vechime în muncă.La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea aplicabilitate. IMPOZITE DIRECTE CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE Contribuţii pentru asigurări sociale de stat Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de salariaţi şi de alte persoane asimilate Contribuţia pentru pensia suplimentară Contribuţia agricultorilor asiguraţi Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de alte persoane asigurate Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de persoane aflate în şomaj B. Contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin Lege. în mod similar se procedează şi cu plata pensiei suplimentare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale execută bugetul anual privind constituirea şi utilizarea fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Separat de bugetul asigurărilor sociale de star. Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat . după care se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. VENITURI NEFISCALE 09. suma reprezentând cota pentru şomaj. Trezoreria statului şi Oficiile de plăţi a pensiilor.

ALOCAŢII.04 11 03 .04 04 DIVERSE VENITURI Contribuţii pentru bilete de tratament şi odihnă Încasări din alte surse IV.04 73.04 10 72.8. SUBVENŢII SUBVENŢII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT Subvenţii primite de la bugetul asigurărilor sociale de stat 2.04 13 30 37.04 22 45 23 24 26 27 28 29 31 45 61. AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII Pensii de asigurări sociale Pensii de asigurări sociale pentru agricultură Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă din cauză de boală sau accident Indemnizaţii pentru concedii do maternitate şi îngrijirea copilului Ajutoare acordate asiguraţilor pentru decese şi proteze Ajutoare acordate pensionarilor pentru decese şi proteze Tratament balnear şi odihnă Concediu plătit pentru creşterea copilului până la doi ani Compensaţii pentru pensiile refugiaţilor greci repatriaţi Pensii de asigurări sociale agricultori ALTE CHELTUIELI SOCIALE Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI Executarea silită a creanţelor bugetare CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE FONDULUI Cheltuieli cu transmiterea şi plata drepturilor 82 60. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA FUNCŢIONALĂ Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE ASISTENTA SOCIALĂ.22. PENSII.

cheltuieli materiale şi de dotări ale instituţiilor publice specializate. La elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se respectă principiile prevăzute pentru elaborarea şi execuţia bugetului de stat. iar determinarea lor se va face prin aplicarea de norme de cheltuieli privind drepturile de personal.5. iar o serie de contribuţii se vor desfiinţa. Având în vedere programul de guvernare al partidului de guvernământ acesta îşi propune reducerea gradului de fiscalitate asumat. Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectele fondurilor speciale pe care le supun spre examinare şi avizare Guvernului. La stabilirea cuantumului veniturilor se ţine seama de indicatorii prevăzuţi de legile speciale de aprobare a fondurilor în cauză. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE Fondurile speciale sunt prevăzute şi aprobate prin iegi speciale. Pentru elaborarea proiectelor bugetelor fondurilor speciale ordonatorii principali de credite (ministerele). se constituie în afara bugetului de stat. o serie de fonduri speciale vor dispărea.50 89. subcapitol. articol şi alineat înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli. iar bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor cu destinaţie specială se constituie ca anexe la bugetul de stat aprobat prin Legea anuală. cheltuielile de personal urmând a se prezenta distinct de celelalte. sarcinile de finanţare a unor acţiuni realizate din aceste fonduri speciale urmând a fi preluate de către bugetul de stat. Prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat se nominalizează bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor speciale ce vor opera în cursul anului de referinţă.04 02 Alte cheltuieli Partea a-IX-a PLĂTI DE DOBÂNZI Ş| ALTE CHELTUIELI PLĂŢI DE DOBÂNZI Dobânda datorată trezoreriei statului Partea a XII-a EXCEDENT / DEFICIT EXCEDENT/DEFICIT 2. după care urmează a le supune Parlamentului spre dezbatere şi aprobare ca anexe la proiectul legii anuale a bugetului de stat. înaintează Ministerului Finanţelor Publice propunerile cu privire ia cifrele prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe fiecare fond în parte pe care-l gestionează. iar la cheltuieli se va urmări respectarea destinaţiei prevăzută de lege. care sunt responsabilii gestionării fondurilor respective. respectarea clasificaţiei bugetare stabilite prin normele metodologice avizate de Ministerul Finanţelor Publice şi încadrarea în nivelul aprobat pe fiecare capitol. de bugetele unităţilor administrativ teritoriale sau de finanţele private. 83 . Cheltuielile prevăzute pe capitole şi articole trebuie să vizeze o destinaţie precisă şi delimitată.

aprobată prin Legea nr. . 113/1996).cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei asigurate de 7%. Asigurările Sociale de Sănătate sunt obligatorii şi funcţionează descentralizat pe principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor precum. 3.5. 2. veniturile impozabile. în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 7%. Veniturile şi cheltuielile fondurilor respectă principiul clasificaţiei bugetare. şi a dreptului alegerii libere de către asiguraţi a medicului.plata medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate. Are ca scop principal ocrotirea sănătăţii populaţiei României. a unităţii sanitare şi a Casei de asigurări de sănătate. Fondul special al drumurilor publice (constituit în baza Legii nr. documentaţiile tehnico-economice se aprobă în limita competenţelor stabilite prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat. alineate. .1.cheltuieli de administrare şi funcţionare în cotă de maxim 5%. asupra venitului brut. Veniturile fondurilor de asigurări sociale de sănătate se utilizează pentru: .G.cota de 7% din încasările lunare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru susţinerea bugetelor de sănătate din judeţele de dezechilibru financiar. pot actualiza şi aproba efectuarea fiecărui obiectiv de investiţii în funcţie de evoluţia preţurilor. 136/1994). Veniturile şi cheltuielile fondului de asigurări sociale de sănătate sunt cuprinse în Bugetul de venituri şi cheltuieli care la partea de venituri cuprinde: .persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurări de sănătate în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. 29/1994. articole. 84 . Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (constituit în baza O. .cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei fizice sau juridice care angajează personal salariat de 7% asupra fondului de salarii. nr. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor (constituit în baza Legii nr. 178 din 1997. 3. ordonatorii principali de credite. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate (constituit în baza Legii nr. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate Temeiul legai al constituirii Fondului pentru asigurări sociale de sănătate este iegea 145/1997 publicată în Monitorul Oficial al României nr. Fondurile constituite se administrează de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de către Casele de Asigurări de Sănătate judeţene şi a Municipiului Bucureşti. Principalele fonduri speciale ce se pot constitui şi utiliza la nivel naţional sunt: 1. 136/1995). subcapitole. 2. 145/1997). pe propria răspundere.Pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi sau în continuare finanţate din fondurile speciale ce sunt prevăzute în lista de investiţii finanţate din fondurile speciale. . respectiv pe capitole.

. VENITURI CURENTE A. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului pentru asigurări sociale de sănătate aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat 1216 01 02 03 2216 30 3516 01 02 03 3616 01 Denumirea indicatorilor I. în cotă de 7%.fond de rezervă în cotă de 5%. Veniturile fondurilor rămase la finele anului se reportează în anul următor. VENITURI NEFISCALE DIVERSE VENITURI Încasări din alte surse IV. IMPOZITE DIRECTE CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE Contribuţii de la persoane juridice sau fizice care angajează personal salariat Contribuţia persoanelor asigurate Contribuţii facultative la asigurările sociaie de sănătate B. SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGFTf SUME DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU PERSOANELE ASIGURATE PRIN EFECTUL LEGII Persoane care satisfac serviciul militar in termen Persoane care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv Persoane care fac parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social SUME DE LA BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT PENTRU PERSOANE ASIGURATE PRIN EFECTUL LEGII Persoane aflate în concediu medical sau în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani CheltuieIiie bugetului de asigurări de sănătate sunt următoarele: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat 01 02 Denumirea indicatorilor CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL 85 . VENITURI FISCALE B..fond de redistribuire.1. A. Bugetul de venituri şi cheltuieli este derulat prin Trezoreria Statului pe raza de domiciliu a casei de asigurări de sănătate judeţene.

12. Fondul este constituit pentru completarea surselor proprii de finanţare a obiectivelor de investiţii.1994 publicată în M. transportului.03.08. altele decât cele nucleare.07. distribuţiei şi utilizării energiei electrice şi termice. 159/ 29. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic Temeiul legal de constituire a acestui fond este Ordonanţa Guvernului 29/22.1994 şi aprobată prin Legea 136/30. din sectorul producerii. nr.O.20 70 01 20 6216 01 20 25 01 02 20 70 7316 01 02 70 72 01 25 9516 06 07 9816 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SERVICII MEDICALE Şl MEDICAMENTE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII Materiale şi prestări servicii cu caracter medical Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHFLTUIFLI MATERIALE SI SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL CHELTUIELI DE ADMINISTRAREA FONDULUI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii aie instituţiilor publice Administraţie centrală Servicii publice descentralizate FONDURI DE REZERVĂ Fondul de rezervă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Fondul de rezervă la dispoziţia caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti EXCEDENT/DEFICIT 2. modificată prin OUG 165/1999 aprobată prin Legea 97/2001 publicată în M.2.2001.1994.1994 publicată în M. 208/10.O. Veniturile fondului sunt constituite din: .12.O.taxa de dezvoltare care se adaugă la: a) costul total al energiei electrice a consumatorilor din economie în cuantum de 12% b) costul total al energiei termice a consumatorilor din economie în cuantum de 3% 86 .5. 368/30.

10.5. Elaborarea şi administrarea bugetului Fondului Special pentru dezvoltarea sistemului energetic se face de Ministerul industriei în baza instrucţiunilor comune cu Ministerul Finanţelor Publice şi se derulează prin trezoreria statului. Bugetul de venituri şi cheltuieli a Fondului. VENITURI CURENTE A.10 1996.O.finalizarea capacităţilor în execuţie precum şi realizarea de capacităţi noi. Fondul special al drumurilor pubiice Temeiul legal de constituire al acestui fond este Legea 118/16.Cheltuielile fondului sunt prevăzute pentru investiţii din sistemul energetic care privesc: . IMPOZITE INDIRECTE ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice şi "termice CHELTUIELI CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURI Transferuri consolidabile CHELTUIELI DE CAPITAL Partea a-V-a -ACŢIUNI ECONOMICE INDUSTRIE CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic către bugetele locale EXCEDENT/DEFICIT 1711 19 01 38 39 70 6611 70 73 8411 39 39 23 2.2.VENITURI FISCALE A.amenajări hidrotehnice . etc. publicată în M. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 1. 261/25.3. 87 .1996.

Sumele datorate se virează în data de 25 a lunii următoare celei în care au fost stabilite. întreţinerii şi reparării drumurilor publice. veniturile şi cheltuielile fondului special al drumurilor publice. b) valorii în vamă. modernizării. exclusiv accizele.-persoane fizice şi persoane juridice. administrării. stabilită conform legii. b) valorii în vamă a autovehicolelor şi remorcilor importate. pentru autovehiculele şi remorcile livrate de către producătorii din ţară şi destinate vânzării pe piaţa internă. aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 88 . 2) Prin aplicarea unei cote de 10% asupra: a) preţului cu ridicata exclusiv accizele. pentru carburanţii auto livraţi la intern de producători. Gestionarea fondului se face de către Ministerul Transporturilor şi se derulează prin trezoreria statului. Obligaţia calculării şi vărsării sumelor rezultate din aplicarea prevederilor de mai sus revine producătorilor şi importatorilor . Conform clasificaţiei bugetare funcţionale.Fondul este constituit pentru completarea surselor de finanţare necesare construcţiei. pentru carburanţi auto importaţi. Veniturile se constituie din următoarele surse: 1) Prin aplicarea unei cote de 10% asupra a) preţului cu ridicata.

societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital 05 majoritar de stat Drumuri şi poduri EXCEDENT/DEFICIT 2.04. IMPOZITE INDIRECTE ALTE IMPOZITE INDIRECTE Cota asupra preţului cu ridicata. societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat Drumuri şi poduri b) Pentru drumurile locale: ACŢIUNI ECONOMICE TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII Reparaţii curente Reparaţii capitale CHELTUIELI DE CAPITAL 73 Investiţii ale regiilor autonome.O. 303/30. VENITURI CURENTE A.1995 modificată prin legea 32/2000 publicată în MO 148/ 10.4.1712 07 01 20 70 6812 01 20 27 28 70 73 05 6812 01 20 27 28 70 1. prin contribuţia asigurătorilor. pentru carburanţii auto livraţi la intern de către producători şi valorii în vamă pentru carburanţii auto importaţi CHELTUIELI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE ŞI SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL a) Pentru drumurile naţionale: ACŢIUNI ECONOMICE TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII Reparaţii curente Reparaţii capitale CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii ale regiilor autonome.12. 89 . exclusiv accizele.1995 publicată în M. VENITURI FISCALE A. destinat plăţilor de despăgubiri şi sume asigurate în caz de faliment al societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor.12.2000 în vederea protejării asiguraţilor.1. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor Fondul este constituit în baza Legii 136/30.5.

VENITURI CURENTE B. VENITURI NEFISCALE DIVERSE VENITURI Venituri din aplicarea cotei de 1% asupra volumului de prime brute 01 CHELTUIELI CURENTE 38 TRANSFERURI Partea a-V-a -ACŢIUNI ECONOMICE ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 01 CHELTUIELI CURENTE 38 TRANSFERURI 40 Transferuri neconsolidabile Despăgubiri datorate în caz de faliment al societăţilor de asigurări EXCEDENT/DEFICIT 2213 14 6913 16 Capitolul 3 TREZORERIA FINANŢELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA 90 . Cheltuielile sunt prevăzute la capitolul de acţiuni economice.Fondul este gestionat de Ministerul Finanţelor Publice prin comisia de supraveghere a asiguraţilor. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului special pentru protejarea asiguraţilor aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor I. Veniturile se constituie din aplicarea cotei de 1% asupra volumului de prime brute.

1.reorganizarea sistemului bancar cu consecinţe asupra execuţiei finanţelor publice. ale .schimbarea concepţiei privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice.1. Trezoreria finanţelor publice înlesneşte folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice. În baza legii. a devenit posibilă creşterea răspunderii în utilizarea banilor publici şi asigurarea finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate de interes public. cât şi la nivelul organelor financiare teritoriale. Totodată. să efectueze prin trezorerie toate operaţiunile de încasări şi plăţi care privesc fondurile publice asupra cărora statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) exercită controlul fiscal şi financiar preventiv. 91 . . finanţelor publice.întărirea autonomiei finanţelor publice care prin lege era împuternicită să efectueze execuţia de casă a bugetului de stat. aprobării şi execuţiei bugetelor autonome publice centrale şi locale. cu ocazia întocmirii. Astfel are loc separarea Băncii Naţionale ca bancă centrală. . în afara bugetului de stat. care a preluat de la Banca Naţională conturile de venituri şi cele de cheltuieli ale bugetului de stat. a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării echilibrului financiar.3. ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA TREZORERIEI FINANŢELOR PUBLICE 3. execuţia de casă a bugetului public prin trezoreria finanţelor publice. Ministerul Finanţelor Publice a conceput un sistem unitar de organizare şi funcţionare a trezoreriilor finanţelor publice atât la nivel central.bugetelor fondurilor speciale şi conturile instituţiilor publice. şi-a creat posibilitatea de a stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli cu caracter public. se realizează cu costuri mai reduse comparativ cu cea efectuată prin sistemul bancar. monetar şi valutar şi a datoriei publice pe ansamblul economiei. .înfiinţarea şi funcţionarea unor fonduri speciale. Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în ţara noastră au fost: . ale bugetelor locale. deci întreaga execuţie de casă a bugetului public. independentă cu atribuţii clare pe linia realizării politicii monetare a tării şi înfiinţarea Băncii Comerciale Române. prin care se asigură execuţia de casă a bugetului public precum şl urmărirea acestuia.1. au obligaţia prin lege.diversificarea fondurilor extrabugetare. Prin înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice s-a completat cadrul instituţional din ţara noastră prin care statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) poate să-şi organizeze activitatea financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu. ale bugetului asigurărilor sociale. instituţiile publice. Ca urmare. Necesitatea şi premisele înfiinţării trezoreriei Trezoreria finanţelor publice din ţara noastră a fost înfiinţată în anul 1992 având ca temei legal HG 78/1992 ca instituţie financiară de interes public prin care se realizează execuţia operaţiunilor care privesc gestiunea. .

reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili (persoane fizice) precum şi în efectuarea plăţilor dispuse de ordonatorii de credite. fondurilor speciale şi extrabugetare. pentru acoperirea deficitului bugetar. g.a. în urma constituirii şj utilizării mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale. asigură evidenţa operativă şi contabilă privind execuţia de casă pentru toate operaţiunile de încasări şi plăţi. s. efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităţilor statului existente în mod temporar în conturile trezoreriei finanţelor publice. casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugetare. 92 .2. efectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi păstrarea disponibilităţilor. c. i. asigurarea execuţiei de casă a bugetului de stat. instituţii financiare şi populaţie) pe calea constituirii de depozite cât şi prin împrumuturi de stat lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea şi retehnologizarea unor sectoare din economie. Într-o accepţiune mai largă. atragerea disponibilităţilor din economie (de la agenţi economici. cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe plătitori. în limita creditelor bugetare aprobate. b. a mijloacelor extrabugetare. efectuarea operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor publice precum şi păstrarea disponibilităţilor acestora. ş. f. Aceasta împreună cu administraţia publică în general şi cu cea locală în special reprezintă factorii care pun în aplicare politica financiară. când politica financiară are ca obiect principal ajustarea capacităţilor financiare (sau a nevoilor de finanţare) şi punerea finanţelor în serviciul unor acţiuni economice. exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cât şi a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în conformitate cu prevederile şi destinaţia aprobată prin bugetele de venituri şi cheltuieli. privită din punct de vedere al politicii financiare impusă de partidul de guvernământ.a. precum şi în rambursarea la scadenţă a creditelor şi plata dobânzilor aferente: h. a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor locale. asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind raportarea execuţiei bugetului de stat. e. bugetelor locale. reflectată atât în primirea împrumuturilor interne şi externe cât şi în folosirea acestora conform destinaţiei prevăzute în contractele încheiate. instrumentul operativ solicitat să pună în aplicare politica financiară este trezoreria. bugetului asigurărilor sociale de stat. a bugetelor fondurilor speciale.3.1. Funcţiile de bază ale trezoreriei Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin care sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi. gestionarea datoriei publice. Funcţiile de bază ale trezoreriei finanţelor publice sunt următoarele: a. d. asupra cărora Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul fiscal şi financiar preventiv.

GARANT AL STATULUI Această funcţie reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de "mişcarea generală a fondurilor" şi constă în ajustarea resurselor cu obligaţiunile (cheltuielile). aflate într-o evoluţie permanentă. de fapt. De exemplu. este datorată. controlul schimburilor era tratat ca o "înţelegere ţntre intermediari". s-a concretizat într-un ansamblu. i se pot atribui următoarele funcţii principale: 1) garant al statului. ca instrument efectiv de realizare a politicii financiare.De-a sungul evoluţiei societăţii omeneşti şi. intrările 93 .trebuie să fie cât se poate de simplă. trezoreriei. de funcţiuni şi practici iar trezoreria. Planurile sociologice. a fost destul de puţin reflectată în cadrul legislativ ai perioadei respective. sau promovarea unei încrederi durabile şi nelăsarea sub angajament a niciuneia dintre resursele financiare şi orientarea fondurilor spre activităţile cele mai utile. limitarea sau combaterea deficitelor interne sau externe (care se rezumă într-un exces o'e angajamente dorite asupra unor resurse disponibile sau mobilizabile). pe de o parte. care trebuie să caracterizeze operaţiunile trezoreriei. pregătirea lansării unui împrumut de stat. de mijloace considerabile şi foarte diversificate. Obiectivele sunt (sau ar trebui să fie) foarte clare: evitarea inflaţiei. unor raţiuni de ordin şi de necesitate politică. asigurând o "confidenţialitate" extrem de complexă pe linia circuitelor financiare private şi publice. asigurând un întreg ansamblu de circuite a valorilor financiare. Trezoreria statului trebuie să aibă în vedere şi să dispună. Discreţia. 1. pe de aită parte. prin conversaţii şi prin schimburi de scrisori". 5) gardian al noilor echilibre. sunt operaţiuni care nu pot reuşi decât dacă sunt înconjurate de un secret destul de etanş şi sunt derulate numai prin trezorerie. într-un anumit loc în secret. 4) administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea unităţiloe economice. ca o "negociere discretă. Pornind de la aceste considerente de ordin general. TREZORERIA. Politica financiară . reprezintă. adoptând mijloace în funcţie de scadenţa acţiunilor. ca instrument operativ al politicii financiare a statului. mai mult sau mai puţin empiric. care reprezintă expresia claselor conducătoare. reglementau o anumită "secvenţă" a circuitelor economice. în principal. în mare parte. în etapa actuală.pentru a-şi asigura finalitatea vizată de către puterea politică .politica financiară. coordonatele unei politici financiare sănătoase. 2) intermediar financiar şi distribuitor de capital. 3) exercitarea rolului de putere publică. Trezoreria era tratată mai ales prin intermediul unor "circulare" (sau "note") care. în special a evoluţiei sale economice . salvarea unor agenţi economici de importanţă strategică etc. în vederea realizării politicii financiare.

dar cu atribuţiuni ca oricare sistem bancar (sau instituţie financiară specializată). Trezoreria trebuie să fie tutore asupra instituţiilor de credit şi sub acest titlu. cu o execuţie sănătoasă a cheltuielilor publice. reprezentând. de scurtă durată. la orientarea şi funcţionarea acestora. să poată să pună la dispoziţia statului resurse superior disponibile pe termen scurt. un real executant în înfăptuirea politicii sale. Această funcţie de tutelă nu trebuie. ceea ce înseamnă un împrumut pe termen lung. Trezoreria recurge însă foarte rar la împrumuturi pe termen scurt şi acesta numai atunci când există un excedent temporar de lichidităţi. sub forma unor avansuri. Trezoreria este chemată. sau alte împrumuturi pe termen lung. rezultate din dezmembrarea puterii publice. impune să se facă o distincţie între echilibrul bugetar şi echilibrul trezoreriei. ca şi garant al statului.şi ieşirile de fonduri necesitând un echilibru permanent (şi în orice moment). odată cu creşterea autonomiei locale. în acest caz. Ea împrumută unor agenţi financiari . trezoreria va trebui să fie un fel de placă turnată a finanţărilor. un punct de trecere obligatoriu. să vegheze la buna funcţionare. jucând rolul de intermediar. 3. EXRCITAREA ROLULUI DE PUTERE PUBLICĂ Trezoreria poate să execute numeroase misiuni de autoritate. În perioada de deficit bugetar. pe împrumuturi pe termen mijlociu. DISTRIBUITOR DE CAPITAL În această funcţie. pe care o are Banca Naţională. INTERMEDIAR FINANCIAR. există diferite decalaje temporare.pe termen scurt . împrumutând nu doar pentru a acoperi un deficit. trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de finanţe ale statului. iar trezoreria este cea care face "sudura". la funcţionarea corespunzătoare a "tabloului de finanţare al economiei".anumite sume. Trezoreria va împrumuta pe unii agenţi financiari. ci şi pentru a înlesni fluxul fondurilor între împrumutători şi împrumutaţi. În condiţiile unei economii sănătoae. Trezoreria are o alimentare fluentă a veniturilor bugetare şi. Chiar în cazul unui buget echilibrat. Acest rol de intermediar financiar al trezoreriei va trebui să fie real obiectiv şi să contribuie. În accepţiunea clasică de trezorerie a statului. disponibilităţile temporare existente pot fi folosite pentru acoperirea. ţinând cont şi de tendinţele contemporane de intervenţionism a statului în sectoarele sau domeniile prioritare. capabile să facă faţă oricăror nevoi neprevăzute. ea este structurată pe împrumuturi pe termen scurt de pe piaţa monetară. prin emiterea bonurilor de tezaur şi pe împrumuturi pe termen lung. confundată cu funcţia de supraveghere şi de control a sistemului bancar. Trezoreria poate lua şi rolul de tutore al unor instituţii financiare. împreună cu celelalte instituţii financiare. prin împrumuturi de stat de pe pieţele financiare. a unor deficite 94 . exercitând o influenţă pe măsură. pentru puterea publică. însă. Trezoreria. pentru a contribui la finanţarea unor sectoare prioritare. ridicând resursele pe piaţa capitalului. 2. iniţiate de stat în sectoarele financiare şi economice şi trebuie să deţină participaţiuni în aceste sectoare.

susţinerea unor ramuri în procesul de restructurare (siderur-gia. Trezoreria se poate substitui debitorului. ameliorarea soldului balanţei de plăţi. Instituţia mai poate fi asociată şi ca reprezentant al statului în relaţiile cu instituţiile financiare economice internaţionale (FMI. 4. ADMINISTRATOR AL INSTRUMENTELOR DE INTERVENŢIE FINANCIARĂ PUBLICĂ ÎN FAVOAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE Pentru a stimula dezvoltarea economică. este prevăzut şi în Ordonanţa Guvernului nr. eaiizarea unei siguranţe pentru instituţia financiară care acordă împrumutul. echilibrul trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situaţii speciale . şi pe această cale. finanţarea investi-ţiilor din domeniul public. cum de fapt. care pot să conducă la: dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului. în egală măsură. aflate în declin financiar. Garantarea unor împrumuturi ale agenţilor economici de către stat. jucând un rol principal. respectiv subvenţionarea unei anumite părţi a unor cheltuieli prin intermediul Trezoreriei. Prin asumarea rolului de administrator ai unor instrumente de intervenţie financiară publică în favoarea agenţilor economici. în 95 . are un câmp mai mare (mai larg) de acţiune şi de utilizare a împrumutului contractat. BERD. ea poate fi acţionar şi gestionar al participărilor publice de orice natură (din sectorul industrial. GARDIAN AL MARILOR ECHILIBRE Această funcţie a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte funcţii menţionate anterior. respectiv. ci să pună în aplicare şi alte mijloace care să uşureze accesul pe piaţă. Mai întâi. girat fiind de trezorerie.aceea că bugetele şi conturile speciale aie acesteia trebuie să aibă. trezoreria vizează o serie de obiective. să preia o parte din eventualul risc al agenţilor economici care recurg la împrumuturi. în introducerea unei discipline economice şi financiare în ţara noastră. comercial etc). Prin acest procedeu. dezvoltarea exporturilor şi. creşterea "chiriei sociale" şi a accesului de proprietate. În astfel de condiţii. financiar. exprimând obiectul politicii financiare a unui stat. aceasta punând în mişcare mijloacele de acţiune de care dispune statul. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile şi capacităţile de finanţare. 66/1994 (contribuind. trezoreria trebuie să joace nu numai roiul de împrumutător şi beneficiar de împrumut. construcţiile navale.bugetare. susţinerea inovaţiei prin intermediul societăţilor financiare de inovare sau al ajutorului pentru cercetare. pe de altă parte realizarea unei siguranţe pentru agentul economic care. în caz de declin economic al acestuia. 6. trezoreria poate acorda avansuri rambursabile. dar această substituire poate însemna un dublu avantaj. alături de BNR. la realizarea unor misiuni de putere publică). etc). în general. etc). prin organele Ministerului Finanţelor Publice. pot influenţa dezvoltarea regională. Pe de o parte. mai ales în domeniul cercetării sau al unor domenii prioritare.

s-a reuşit separarea finanţelor sectorului public în conturi distincte deschise la Banca Naţională. atât la nivel central. cu privire la trezorerie . al contractelor de împrumuturi din exterior. destule resurse şi posibilităţi de împrumut pentru a putea închide circuitul fondurilor publice. care are toate instituţiile sale financiare într-o funcţionalitate cât mai apropiată de necesităţile obiective ale perioadei pe care acesta o parcurge. efectuând operaţiunile de casă.raport de cheltuieli. trezoreria trebuind să se situeze în centrul "pilotajului macroeconomic" . aceasta fiind chemată. prin intermediul împrumuturilor. în scopul cuprinderii tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public. menţionate anterior. bancă şi contabilitate necesare finanţelor publice şi exercitând o activitate de tutelă. Toate aceste echilibre trebuie să fie asigurate de către trezorerie în condiţiile realizării politicii economice a statului de drept. programarea şi realizarea investiţiilor publice reprezentând obiective prioritare ale politicii financiare. pentru trezorerie. Reuniunea acestor elemente într-o acţiune coordonată formează politica financiară a oricărui stat bine structurat şi bine stabilizat. CEC-ul alături de trezorerie trebuie să contribuie la realizarea acestui circuit.la nivel central. să poată finanţa un deficit sau să poată utiliza eficient un excedent al balanţei de plăţi. Sistemul de organizare a trezoreriei finanţelor publice din ţara noastră. în bune condiţii. dar nu excesivă. pentru bunul mers al pieţei financiare. Echilibrul pieţei de schimb presupune.3. Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat şi de către trezorerie. de resursele proprii ale băncilor comerciale. alături de BANCA NAŢIONALĂ. alături de BNR. 96 . 3. pentru funcţionarea economiei şi ca aceasta să circule. finanţare şi impuls în materie economică şi financiară". acoperind (sau preluând) astfel diferenţele de curs valutar nefavorabil ale acesteia. să supravegheze ca moneda emisă să fie în cantitate suficientă. între agenţii economici. Pornind de la câteva consideraţii de ordin teoretic. echilibrul pieţelor de capitaluri presupune că economia trebuie să fie capabilă pentru finanţarea investiţiilor. conform HG 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice se prezintă astfel: . La fel. Prin sistemul trezoreriei aşa cum este conceput. cât şi teritorial. a valorii exterioare a monedei naţionale. Echilibrul plăţilor exterioare presupune ca trezoreria.putem concluziona că trezoreria poate fi definită astfel: "Trezoreria este un organism financiar de stat care asigură menţinerea marilor echilibre financiare şi monetare. posibilitatea supravegherii.1. Sistemul de organizare a trezoreriei Trezoreria finanţelor publice este organizată într-un sistem unitar.ca instrument operativ al politicii financiare .

. c. 8) Organizează la toate trezoreriile din judeţ activitatea de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie... asigurând repartizarea imprimatelor respective. instruirea personalului... şi alte măsuri.. Trezoreria comunală organizată în cadrul Administraţiei financiare comunale.. 11) Dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la activitatea de trezorerie la nivelul judeţului. 10) Colaborează cu celelalte direcţii de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene pe baza programelor informatice stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare cât şi pe persoane juridice pentru conturile prevăzute în norme a se ţine evidenţa analitică pe plătitori..la nivel teritorial a... Trezoreria orăşenească. fondurilor speciale şi extrabugetare. redistribuirea soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă. 14) Verifică activitatea trezoreriilor locale din subordine pe baza planului tematic transmis de Direcţia Generală a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din cadrul 97 . . d... Trezoreria municipală... de ordonatorii secundari şi le transmite trezoreriilor teritoriale |a care ordonatorii terţiari au conturile deschise. bugetul asigurărilor sociale de stat.... lipsa pag 110 – 111 .. funcţionarea casieriilor. este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice . este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene sau a municipiului Bucureşti... bugetelor locale.. 12) întocmeşte bilanţul contabil centralizat ai trezoreriei la nivelul judeţului.. Trezoreria centrală organizată în cadrul Contabilităţii Publice îndeplineşte rolul de coordonare şi control asupra trezoreriilor teritoriale şi totodată reprezintă organul de sinteză privind activitatea de ansamblu a trezoreriilor publice din ţara noastră. bugetele locale. 7) Asigură evidenţa creditelor bugetare repartizate pentru acţiunile finanţate din bugetul de stat.. b.• Trezoreria centrală.. organizată în cadrul Administraţiei financiare municipale. 13) Coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie tezaur în ceea ce priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor. organizată în cadrul Administraţiei financiare orăşeneşti. bugetului asigurărilor sociale de stat..... Trezoreria centrală organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei îndeplineşte rolul de coordonare şi control asupra activităţii trezoreriilor teritoriale în domeniul datoriei publice interne. Trezoreria Judeţeană şi a municipiului Bucureşti. analizează conturile de activ şi pasiv din bilanţ şi elaborează raportul de analiză. 9) Asigură funcţionarea în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei trezorerii pe baza căruia se ţine contabilitatea şi se realizează raportarea execuţiei bugetului de stat...

precum şi a mijloacelor de echilibrare a bugetului fiecărei unităţi administrativ-teritoriale cu surse de la bugetul de stat.Ministerului Finanţelor Publice şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării mecanismelor trezoreriei statului 15) Analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării efectuate. Principalele atribuţii ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţene stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene. aprobat prin Ordin al ministerului finanţelor sunt: /. după care comunică ordonatorilor principali de credite repartizarea pe trimestre aprobată. 4. pe care le depune la Ministerul Finanţelor Publice. pe bugete componente. 16) Examinează funcţionarea sistemului informaţional. potrivit Legii finanţelor publice locale nr. activitatea fiecărei trezorerii şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în acest sector. Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică Atribuţii: 1. pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite. centralizează şi întocmeşte sinteza proiectelor bugetelor locale pe ansamblul judeţului. Principalele probleme se comunică lunar la Direcţia Generală din Ministerul Finanţelor. după aprobarea Legii bugetului de stat. a bazei tehnice din dotare şi propune Direcţiei Generale a Trezoreriei din Ministerul Finanţelor. în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale. organizează şi coordonează acţiunea de elaborare de către ordonatorii principali de credite a proiectelor bugetelor locale. 189/1998 şi a metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în acest sens. asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi comunică transferurile din bugetul de stat cu destinaţie specială aprobate de Ministerul Finanţelor Publice pe ansamblul judeţului şi pe proiecte cu asemenea finanţare. 6. măsuri pentru eliminarea eventualelor neajunsuri rezultate. potrivit criteriilor de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale. 98 . 5. în etapele prevăzute de Legea privind finanţele publice locale. elaborează calcule (variante) privind nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale. asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. verifică. 2. 3. transmite la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de repartizare pe trimestre a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor cu destinaţie specială.

grupate pe comune. Analizează şi avizează decizia luată de conducerea persoanei juridice achiziţionate. de la toate instituţiile publice (indiferent de subordine) din judeţ. cu încadrare în prevederile anuale şi trimestriale aprobate. asigură alocarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe seama ordonatorilor principali de credite. in acest scop. proiectele bugetelor locale să fie aprobate de către consiliile locale şi judeţene. 9. potrivit iegii şi a normelor metodologice elaborate în acest sens. 11. în condiţiile legii.7. a mijloacelor extrabugetare şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice caietul de dare de seamă privind execuţia bugetului pe ansamblul judeţului la termenele prevăzute în normele metodologice. oraşe. verifică. colaborează şi cu Direcţia Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale judeţeană. publicitatea acestora. primirea. deschiderea şi acceptarea ofertelor etc. asigură transmiterea ia ordonatorii principali de credite a normelor metodologice. pe structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. urmăreşte ca în termen de 30 de zile de ia intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat. Urmăreşte şi participă efectiv în comisiile privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţii publice şi lucrări de bunuri şi de servicii. 8. municipii şi bugetului propriu ai judeţului. la sfârşitul semestrelor 1 şi 2 din fiecare an. analizează şi centralizează. 12. 14. iar pe baza bugetelor locale aprobate. cu referire la: organizarea procedurii de licitaţii. verifică listele de investiţii aprobate ca anexă la bugetul local de către consiliul local. de bunuri şi servicii. ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice. Analizează documentaţiile de achiziţie a 99 . întocmeşte şi transmite la Ministerul Finanţelor Publice bugetul centralizat pe ansamblul judeţului cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor. asigură centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliile locale şi judeţene pe parcursul exerciţiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative emise în acest scop şi întocmeşte sinteza pe ansamblul judeţului. verifică. ca răspuns la constatările înaintate de ofertanţii participanţi la achiziţiile publice de lucrări. 13. 15. în care scop verifică modul în care este aplicat în teritoriu Regulamentul privind organizarea licitaţiilor. achiziţiilor publice de lucrări de bunuri şi servicii. prezentarea. 10. datele şi informaţiile privind realizarea numărului de salariaţi şi a fondului de salarii aferent. verifică şi avizează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite şi asigură deschiderea de credite pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale cu destinaţie specială. analizează şi centralizează dările de seamă contabile trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor locale. respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. precizărilor şi a altor informaţii privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale şi organizează instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicarea acestora. urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiţii să aibă documentaţiile tehnico-economice. efectuează lucrări de sinteză şi analiză privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale şi pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea stadiului execuţiei bugetare.

procedează la întocmirea documentelor pentru virarea sumelor în conturile trezoreriilor deschise |a filialele băncilor comerciale din judeţ. a bugetelor locale.pe baza cererilor trezoreriilor operative privind alimentarea cu numerar pentru efectuarea de plăţi. a bugetului asigurărilor sociale de stat. prezentate de persoane juridice achizitoare şi supun conducerii direcţiei utilizarea procedurii de achiziţie. în conformitate cu prevederile legale. //..organizează şi conduce evidenţa tehnico-operativă şi contabilitatea contului curent general al trezoreriei statului deschis la sucursala B. . a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare în structura şi la termenele stabilite prin norme de către Ministerul Finanţelor Publice. lunar.N. 6.efectuează zilnic decontarea din contul general al trezoreriei statului a documentelor de plăţi transmise de către trezoreriile locale şi urmăreşte aplicarea procedurilor de decontări de valori mici şi mari şi le prezintă unităţilor bancare la termenele stabilite de acestea.. operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare şi le transmite la trezoreriile teritoriale în funcţie de sediul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe. . 7. trimestrial şi anual execuţia bugetului de stat. .întocmeşte la finele fiecărei zile balanţa de verificare.R.elaborează şi raportează zilnic. în care scop. iar soldurile conturilor de corespondenţă se verifică prin sondaj cu trezoreriile locale. 2. Serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al Trezoreriei Atribuţii: 1.verifică pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate la acestea. 4. participă în comisiile pentru examinarea şi promovarea în funcţii a personalului din compartimentele financiar-contabile ale acestora. bunurilor şi serviciilor dintr-o singură sursă. precum şi trezoreriilor locale la care au conturile deschise. prezintă directorului trezoreriei concluziile desprinse şi împuternicirea respectivă pentru semnare. 3.N. orăşeneşti şi municipale.asigură înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate prin contul curent general al trezoreriei statului şi urmăreşte concordanţa soldurilor contului de corespondent al trezoreriilor locale cu cele din contabilitatea proprie. Consiliul Judeţean. 5. .R. . în conformitate cu prevederile legale la solicitarea primăriilor comunale. primite de la sucursala 6. 8. . în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi.lucrărilor. 100 . 16. . .primeşte dispoziţii bugetare prin corespondenţă de la Ministerul Finanţelor Publice pe care le transmite ordonatorilor secundari de ia nivelul judeţului.

întocmirea documentelor. dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi ia trezoreriile din subordine a operaţiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie. asigură instruirea personalului trezoreriei în legătură cu operaţiunile legate de certificatele de trezorerie pentru populaţie care efectuează operaţiuni cu privire ia completarea. 6. 12. 10. plata dobânzilor şi constituirea depozitelor în contul trezoreriei. cu privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de certificatele de trezorerie emise pentru populaţie. în condiţii de securitate. publicarea şi afişarea acestora pentru informarea publicului.elaborează şi întocmeşte lucrări în legătură cu. inclusiv a răscumpărării acestora şi a plăţii dobânzilor. 4. încheierea casieriei..pe baza normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice stabileşte măsuri specifice pentru încheierea exerciţiului financiar urmăreşte încheierea execuţiei pe fiecare buget şi stabileşte rezultatele acestora în conturile corespunzătoare.elaborează trimestrial şi anual bilanţul contabil ai trezoreriei statului la nivelul judeţului. 5. verificarea şi gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie. 3. ///. precum şi transmiterea acestuia la trezoreriile din subordine. a prevederilor prospectelor de emisiune aferente fiecărei emisiuni de certificate de trezorerie pentru populaţie. asigură însuşirea de către toţi salariaţii trezoreriei. 11. distribuie trezoreriilor din subordine carnete CTP asigurând evidenţa strictă a acestora conform normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice. în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie în forma materializată. etc. a registrelor.9. . asigură în cantităţi suficiente fa toate ghişeele.analizează modul de efectuare a înregistrării operaţiunilor în contabilitatea trezoreriei în conformitate cu normele în vigoare şi propune transmiterea de precizări la trezoreriile locale pentru eliminarea neajunsurilor. . de la Regia Autonomă-lmprimeria Naţională şi transportul acestora în condiţii de securitate. 2. urmăreşte aplicarea normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice. . asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populaţie (CTP) tipărite. a 101 . examinează soldurile conturilor din bilanţ şi întocmeşte raportul de analiză care se prezintă Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite de către acesta. Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie Atribuţii: 1.vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie. pe perioada emisiunilor.

certificatelor de trezorerie pentru populaţie, cât şi a tuturor celorlalte formulare specifice activităţilor ocazionate de emisiunea şi răscumpărarea acestora; 7. calculează dobânzile pentru perioada de subscriere a certificatelor de trezorerie pentru populaţie în sumă absolută şi le comunică tuturor trezoreriilor din judeţ, pentru a fi avute în vedere la completarea formularelor de certificate de trezorerie pentru populaţie; 8. supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru populaţie, precum şi modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP, calculul şi plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidenţelor, la trezoreria judeţeană precum şi ia trezoreriile din subordine; 9. primeşte de la trezoreriile din subordine situaţiile prevăzute de normele metodologice şi întocmeşte în termenele stabilite, situaţiile privind vânzarea şi răscumpărarea CTP, plata dobânzilor pe structura acestora precum şi cele referitoare la stocul de CTP neutilizat în judeţul respectiv; 10. elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor legate de emisiunea şi răscumpărarea CTP şi propune măsuri operative pentru eliminarea neajunsurilor constatate; 11. iniţiază acţiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privire la emisiunea CTP şi pentru a face cunoscute prevederile prospectului de emisiune; 12. desfăşoară activităţi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit precizărilor Ministerului Finanţelor Publice.

IV Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale Atribuţii:
1. organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la persoane fizice şi juridice, analiza fluxului operaţiunilor, verificarea documentelor, gestiunea casei-tezaur, restituirea de venituri prin casierie; 2. urmăreşte fluxul operaţiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare din conturi deschise la băncile comerciale; întocmirea corectă şi cu toate elementele a documentelor de plată; înscrierea conturilor potrivit clasificaţiei bugetare; evidenţierea zilnică a încasărilor; organizarea şi conducerea evidenţei analitice a încasării impozitelor şi taxelor pe plătitori; respectarea procedurilor de amânare, eşalonare, compensare a diferitelor surse de venituri; analiza conturilor pe plătitori inclusiv a balanţelor de verificare. 3. verificarea modului de finanţare a cheltuielilor bugetare; controlul efectuat asupra cheltuielilor; deschiderea creditelor bugetare şi evidenţierea corectă pe conturi în contabilitate; verificarea semnăturilor pe documente care angajează plăţi; decontarea zilnică din conturile de cheltuieli a documentelor prezentate de instituţiile publice, respectarea limitei şi destinaţiei creditelor bugetare deschise; eliberarea

102

extraselor de cont titular: certificarea plăţilor de casă a disponibilităţilor în bilanţul ordonatorilor de credite; 4. constituirea şi utilizarea fondurilor speciale; legalitatea constituirii fondurilor şi respectarea destinaţiei şi utilizării acestora; modul de colectare a veniturilor fondurilor speciale şi transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de credite; 5. gestionarea mijloacelor extrabugetare de către ordonatorii de credite; respectarea dispoziţiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor mijloace extrabugetare; existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate pentru mijloacele extrabugetare; modul de efectuare a cheltuielilor şi respectarea destinaţiei mijloacelor extrabugetare; 6. organizarea operaţiunilor de vânzare, răscumpărare şi transformarea în depozite a certificatelor de trezorerie pentru populaţie, plata dobânzilor din fondurile alocate cu această destinaţie; asigurarea evidenţei nominale; primirea, utilizarea şi justificarea certificatelor de trezorerie ca imprimate; 7. organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei; înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi; folosirea corectă a conturilor din pianul de conturi; întocmirea zilnică a balanţei de verificare; analiza conturilor; elaborarea lucrărilor privind raportarea execuţiei financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, elementele care au stat la baza informărilor periodice şi a bilanţurilor contabile; 8. informează despre funcţionarea sistemului informaţional ai trezoreriei statului şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia corespunzător operaţiunilor efectuate, precum şi pentru dotare cu echipamentde lucru. Trezoreriile teritoriale organizate la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt unităţi operative care au ca atribuţii: asigurarea execuţiei bugetare pentru bugetul de stat, bugetele locale bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale: Acestea sunt: b) Trezoreria municipală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice, sub denumirea de Trezorerie şi contabilitate publică, este subordonată directorului adjunct şi are în structură, potrivit organigramei aprobate, următoarele compartimente: - Serviciul (biroul) încasări şi evidenţa veniturilor; - Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice; - Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie; - Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent ai trezoreriei; - Serviciul (biroul) casierie tezaur; - Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi economici, medici de familie,etc) Principalele atribuţii ale ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul trezoreriilor municipale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a

103

Administraţiei finanţelor publice a municipiului aprobat prin Ordin a! ministrului finanţelor publice sunt:

/. Serviciul (biroul) încasarea şi evidenţa veniturilor Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare în numerar şi prin virament a veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi extrabugetare şi altor fonduri din punct de vedere al legalităţii, termenelor de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; 2. Urmăreşte încadrarea corectă pe surse de venituri şi bugete componente în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens, pe plătitori; 3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor clasificaţiei bugetare aprobate, pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa analitică pe plătitori, prevăzută de norme; 4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal; 5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor legale; 6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrarea în ordine cronologică şi sistematică a operaţiunilor efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare, etc.) indicându-se corect conturile sintetice şi analitice; 7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R"; 8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul contabilitate decontări, jurnalul de înregistrare şi documentele care au stat la baza înregistrării; 9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe, aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa sintetică şi analitică; 10. stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora pe bugete componente cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole; 11. venituri; asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de

12. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate;

104

13.

urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de venituri;

a

noilor

//. Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de piăţi prezentate de ordonatorii de credite, asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare repartizate pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz; 2. Verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice; 3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari; 4. verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat şi bugetele locale şi asigură evidenţa pe subdiviziunile ciasificaţiei bugetare; 5. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice, asigurând evidenţierea pe obiective şi surse; 6. întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (ordine de plată sau dispoziţii de încasare), indicându-se corect conturile sintetice şi analitice; 7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R."; 8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul conta-biiitatedecontări jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza înregistrării; 9. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont împreună cu documentele justificative; 10. conduce .evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casă; 11. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în numerar; 12. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
105

urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie. 15. 6. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a ceior transformate în certificate de depozit. 2. asigură rambursa-rea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoanele fizice. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi disponibilităţi. zilnice şi periodice. a bugetului asigurărilor sociale de stat. ///. 4. precum. 14. asigură păstrarea şi utilizarea. 16. IV.13. 3. prin înregistrarea în 106 . a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială. îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului. şi situaţiile de raportare. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noiior reglementări pe linia execuţiei de casă ia partea de cheltuieli. întocmeşte balanţele de verificare. 5. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor. vândute populaţiei. valori nominale. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii. urmărind circuitul legal al acestora. bugetelor locale. Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie Atribuţii: 1. cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele cu regim specia! a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului de stat. Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei Atribuţii: 1. inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit. a celor răscumpărate pe emisiuni. beneficiari şi surse de acoperire. privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finanţelor Publice. scadenţă şi valori nominale. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie. termene.

întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează. asigură integritatea. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului. 6. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de j venituri şi cheltuieli ale unităţilor arondate. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar. în ordine cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi. depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă la finele zilei. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană de trezorerie. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi stabilite legal. 5. casei de plăţi şi casei-tezaur. V. 7. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării integrităţii acestora. întocmeşte jurnalele casei de încasări. 2. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări şi plăţi verificate de serviciu! de încasări şi evidenţa veniturilor după caz. Senriciul (biroul) casier-tezaur Atribuţii: 1. 107 . securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative. 8. numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat. 9.conturile sintetice şi analitice. la finele zilei. bugetul asigurărilor sociale de stat. verifică. 3. pe baza documentelor justificative şi a planului de conturi. 10. închiderea şi sigilarea caselor în prezenţa directorului adjunct şi a deţinătorului de chei şi predarea sub semnătură în grija celor în drept. 4. 4. fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a contului trezoreriei. precum şi întocmirea bilanţului contabil anual. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei bugetare de casă. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul | activităţii. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat. 7. bugetelor locale. 3. I 5. confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în casierie. stabileşte soldul zilnic. 6. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în contul curent ai trezoreriei statului deschis la banca. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar. 2. ridică numerar din contul de disponibil deschis la Banca Naţională în scopul asigurării necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor prin casierie.

la serviciul colectarea şi urmărirea veniturilor. ia serviciul cheltuieli.compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor. Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi economici. etc. Trezoreria orăşenească şi comunală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice a oraşului cât şi trezoreria organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice a comunei.74. persoanelor fizice autorizate.. 9. 2. efectuează predarea documentelor de încasări şi plăţi pe bază de registru de plăţi la serviciul venituri. asigură corespondenţa cu titularii de cont. executări de lucrări. 7.69 "Disponibil al agenţilor economici". este subordonată şefului de serviciu (birou) este organizată la nivelul serviciului (biroului) şi are în structură potrivit organigramei aprobate următoarele compartimente: . emite ziinic extrase de cont.70.8. 108 . asigură decontările interbancare cu borderou de plăţi.69 şi 50. 11. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen organelor competente. pentru activitatea medicală (medici de familie. 9. 5. întocmeşte dosarul zilei pentru operaţiunile efectuate. regiilor autonome şi societăţilor comerciale care beneficiază de transferuri şi subvenţii de la buget. 50. speciale.69 "Disponibil al agenţilor economici".) Atribuţii: 1.7fj Direcţiei de administrare a veniturilor statului în vederea stabilirii datoriilor acestora către B. VI.S. medici veterinari). prestări de servicii.69-50. livrări de mărfuri. efectuează operaţiuni de executare silită asupra conturilor agenţilor economici. 10.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii". îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii.74 "Disponibil al medicilor de familie" şi exercită controlul preventiv asupra documentelor preluate. 3. medici stomatologi. calculează lunar dobândă la disponibilităţile aflate în conturile 50. . etc. medici de familie. 50. preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor: agenţilor economici care au de încasat sume de la instituţiile publice pentru.L. Fd. organizează efectuarea operaţiunilor de încasare a veniturilor în conturile 50. 6.compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice organizează efectuarea operaţiunilor de piăţi din conturile 50. B. 8. asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor 50. 50. 4. d.

verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor" Casa" şi "Cont curent al trezoreriei la B. 3. cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole. operaţiunile efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ. 6. stabileşte la finele anului. a veniturilor bugetului de stat. înregistrând în ordine cronologică . 8. Compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor Atribuţii: 1. compartimentului contabilitate-decontări. jurnalul de înregistrare a veniturilor şi documentele care au stat ia baza înregistrării.compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie. cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens pe plătitori. ordine de plată sau dispoziţie de încasare etc. pe surse de venituri şi bugete componente. în numerar şi prin virament. sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora pe bugete componente. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa sintetică şi anaitică.N. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor. urmăreşte încadrarea corectă.compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei. verifică documentele de încasare. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice sunt: /. 5. termene de plată. bugetelor locale.compartimentul casierie tezaur.) indicându se corect conturile sintetice şi analitice. bugetului asigurărilor sociale de stat.R". 4. Principalele atruibuţii ale fiecărui compartiment din cadru! trezoreriei orăşeneşti şi comunale sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiilor finanţelor publice a oraşului şi a comunei. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor în vigoare. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal. predă sub semnătură. 7. .. 10. . 109 . precum şi evidenţa analitică pe plătitor prevăzute în norme. fondurilor speciale şi altor fonduri din punct de vedere al legalităţii. 2.şi sistematică. încadrarea corectă pe subdiviziunile clasi-fjcaţiei bugetare. 9. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform-subdiviziunilor clasificaţiei bugetare aprobate pe bugete componente şi fonduri.

asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare. 5. 13. compartimentului contabilitate-decon-tări. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de venituri. conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casa. 9. 8. 6. asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de 12. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor inscituţuiilor publice din fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice. transmite sub semnătura. //. întocmeşte jurnalele zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama instituţiilor pubiice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (cecuri. venituri. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B. verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice.R".N. ordine de plată sau dispoziţii de încasare) indicânduse corect conturile sintetice şi analitice. 110 . 7. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în numerar. asigurând evidenţierea pe obiective şi surse. jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza înregistrării. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe instituţii publice şi eliberează extrasele de cont cu documentele justificative. repartizate pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate. 2. precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont.11. Compartimentul verificarea şi deconiar a cheltuielilor instituţiilor publice Atribuţii: 1. exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de credite. 4. după caz. precum şi a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor. 3. 10. pe categoriile bugetelor de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri.

vândute populaţiei. a celor răscumpărate pe emisiuni. 13. asigură rambursarea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoanele fizice. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor. termene. | 14. ///. Compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stai şi a certificatelor de trezorerie Atribuţii: 1. asigură păstrarea şi utilizarea. 4. Compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei Atribuţii: 111 . 5. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi disponibilităţi. 6. inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit. IV. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de cheltuieli. şi situaţiile de raportare zilnice şi periodice privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finanţelor Publice. valori nominale. scadenţă şi valori nominale. 12. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în certificate de depozit. cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele cu regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene. 15. 3. 2. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului. precum.11. beneficiari şi surse de acoperire. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie. urmărind circuitul legal al acestora. întocmeşte balanţele de verificare.

3. 2. 5. a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială.1. bugetelor locale. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi stabilite legal. 9. pe baza documentelor justificative şi a pianului de conturi. întocmeşte jurnalele casei de încasări. 6. V. asigură efectuarea operaţiunilor de decontare internă şi cele prin Direcţia judeţeană de trezorerie. Compartimentul caserie-tezaur Atribuţiii: 1. fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a contului trezoreriei. bugetul asigurărilor sociale de stat. prin înregistrarea în conturile sintetice şi analitice. 2. 10. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei bugetare de casă. 7. 4. 4. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează. în ordine cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi. verifică. stabileşte soldul zilnic. 8. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări şi plăţi verificate de compartimentul încasări şi evidenţă a veniturilor bugetare sau compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul trezoreriei. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar. 11. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii. casei de plăţi şi casei-tezaur. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană de trezorerie. a bugetului asigurărilor sociale de stat. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului de stat. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar. precum şi întocmirea bilanţului contabil anual. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în "contul curent al trezoreriei statului" deschis la bancă. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat. 3. numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat. confruntă soldul zilnic din "jurnalul de casă" cu cei faptic existent în casierie. 112 . asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului. bugetelor locale. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri şi cheltuieli ale unităţilor arondate.

îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii: 8. asigură integritatea. depozitarea în condiţii de siguranţă la finele zilei operative. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen.5. securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării integrităţii acestora. 6. Capitolul 4 ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE 113 . 7. la finele zilei operative. închiderea şi sigilarea caselor în prezenţa şefului de serviciu şi a deţinătorilor de chei şi predarea sub semnătură în grija celor în drept.

VENITURILE BUGETULUI DE STAT. Veniturile.4.diverse venituri.vărsăminte din profitul net al regiilor autonome. contribuţiilor şi veniturilor nefiscale încasate de la agenţi economici şi contribuabili (persoane fizice). Tot prin legea bugetului asigurărilor sociale. din vărsăminte de la instituţiile publice cât şi alte venituri aprobate anual prin legea bugetară. BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Şl BUGETELOR LOCALE Veniturile bugetului de stat. reprezintă principalele resurse financiare publice care sunt mobilizate la dispoziţia statului. Venituri fiscale a1) impozite directe.impozitul pe profit. formate din: . pe capitole şi subcapitole corespunzător clasificaţiei bugetare aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice.impozitul pe venit.taxa pe valoarea adăugată.accize şi impozit pe circulaţie. Venituri din capital Veniturile bugetului asigurărilor sociale.alte venituri. Principalele venituri ale bugetului de stat se grupează după cum urmează: I. . aprobate distinct prin legea anuală. Venituri curente A. sunt aprobate şi veniturile Fondului pentru plata 114 .1. . sunt constituite în principal din contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi contribuţii pentru pensia suplimentară. .alte impozite indirecte. . a2) impozite indirecte.taxe vamale. conform legii.a bugetului asigurărilor sociale. B Venituri nefiscale . . pe seama impozitelor. în condiţiile legii. formate din: . . . sunt înscrise în bugetul de stat. II.vărsăminte de ia instituţiile publice. taxelor. Aceste venituri se constituie.

revine. să reţină din drepturile de salarii ale personalului propriu. ca pe baza documentelor de executare silită primite de la organele " fiscale. agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia.ajutorului de şomaj constituit în cea mai mare parte din contribuţii de la persoane juridice şi fizice care utilizează muncă salariată. Veniturile bugetului asigurărilor sociale. Veniturile lăsate la dispoziţia bugetelor locale pentru echilibrarea acestora prin defalcarea unor sume din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat. sumele datorate şi neachitate la termen de către aceştia şi să le vireze trezoreriei în raza căreia îşi au domiciliul pentru a fi evidenţiate la încasări şi scăzute din rolurile fiscale. veniturile realizate. Totodată fiecare contribuabil este obligat să declare cu sinceritate şi corectitudine la unitatea fiscală în raza căreia îşi are domiciliul sau sediul. TAXELOR. taxe şi alte venituri cu destinaţie specială. contribuţiei de asigurări sociale şi a altor vărsăminte datorate statului. Contribuabili (persoane fizice) au obligaţia de a vărsa la termen impozitele şi taxele datorate statului pe baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv. De asemenea. agenţilor economici indiferent de forma de proprietate a acestora precum şi instituţiilor publice. Veniturile proprii ale bugetelor locale. MODALITĂŢI DE ÎNCASARE A VENITURILOR BUGETARE Veniturile cuvenite bugetului se încasează în contul trezoreriei astfel: 115 . sunt constituite din impozite. 4. servicii şi lucrări.2.3. impozitul pe venit calculat. CONTRIBUŢIEI LA ASIGURĂRI SOCIALE ŞI A ALTOR VĂRSĂMINTE LA BUGET Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor. sunt aprobate prin legea anuală a bugetului de stat. inclusiv cele privind Fondul pentru plata ajutorului de şomaj sunt administrate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. grupate pe capitole şi subcapitole potrivit clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice (aprobată de Ministerul Finanţelor Publice) şi sunt aprobate de consiliile locale sau judeţene. OBLIGAŢIA CALCULĂRII ŞI VĂRSĂRII LA TERMEN A IMPOZITELOR. conform legii. potrivit legii. asupra veniturilor realizate de angajaţi sau alte persoane fizice care execută pe bază de contract sau convenţie diverse produse. după caz. în condiţiile legii. 4. ia la consiliile locale bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal. taxelor. pentru care trebuie să plătească impozite şi taxe către bugetul de stat sau bugetul local. Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia să reţină şi să vireze la termen către buget.

pe capitolele şi subcapitolele de venituri în cadru! acestuia precum şi pe plătitori (persoane juridice şi fizice). precum şi pe plătitori (agenţi economici. INSTITUŢII PUBLICE Şl CONTRIBUABILI (PERSOANE FIZICE) a) Agenţii economici. în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe fiecare buget în parte. contribuabili persoane fizice).cu OPHT (Ordin de plată pe hârtie tip trezorerie. în raza căreia îşi au domiciliu! fiscal. prin sistemul de codificare şi deschidere a conturilor de venituri. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE DE LA AGENŢII ECONOMICI. . achitarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat. Ca urmare.4. formular tipizat) pe baza căruia banca comercială. ia care au contul deschis.veniturile bugetelor locale. se asigură urmărirea. în cadrul fiecărui buget se asigură evidenţa realizării veniturilor pe surse de venituri respectiv pe capitolele şi subcapitolele din clasiîicaţia bugetară aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. 116 . . instituţii publice. Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe fiecare buget şi anume: . virează din contul lor în contul trezoreriei.veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. b) plata în numerar direct la casieria trezoreriei de către contribuabili.a) prin virarea sumelor din iniţiativa agenţilor economici din conturile lor deschise la bănci în contul trezoreriei în raza căreia unitatea îşi are domiciliul fiscal. precum şi soldul contribuţiei care se varsă la buget. Pentru plata contribuţiei privind asigurările sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat se utilizează "Dispoziţia de plată specială" (formular tipizat). precum şi încasarea prin agenţi fiscali. pentru agenţii economici sau trezoreria în cazul instituţiilor publice.veniturile bugetului de stat. 4. precum şi instituţiile publice îşi achită impozitele şi taxele datorate bugetului astfel: Plata prin virament: . cheltuielile autorizate conform legii. Pe verso formularului se înscriu elementele de calcul şi anume: contribuţia la asigurările sociale datorată bugetului pe lună precedentă. care se acoperă din contribuţia de asigurări sociale. indiferent de forma de proprietate.

d) realizarea şi vărsarea la buget a veniturilor obţinute din activitatea proprie a instituţiilor publice.alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către buget. venituri şi din activitatea proprie respectiv din prestări servicii. care eliberează "chitanţa tip M.F. executări de lucrări şi din valorificări de produse s. c) încasarea impozitelor şi taxelor prin agenţii încasatori În unele localităţi încasarea impozitelor şi taxelor de la contribuabili se realizează prin agenţii încasatori. Pentru suma totală încasată potrivit borderoului. separat pentru fiecare categorie de venit bugetar (cont de venit bugetar). instituţiile publice. menţionat mai sus. În lipsa "înştiinţării de plată" contribuabilii. după care se întocmeşte "Nota de plată" care se prezintă casierului. taxe. etc. Pe baza documentelor prezentate de contribuabil şi a evidenţei proprii nominale condusă în cadrul trezoreriei operative. cheltuieli şi disponibilităţi. 117 .chitanţele de plată din perioadele anterioare. Casierul încasează suma şi eliberează "chitanţa" sau "foaia de vărsământ" corespunzătoare. . casierul trezoreriei eliberează chitanţă. Instituţiile publice realizează.Documentul de piaţă prin cont a impozitelor şi taxelor. în vederea achitării impozitelor datorate.a. compartimentul fiscal întocmeşte "Avizul de plată" (formular tipizat) care se transmite casieriei. se întocmeşte de către agenţii economici. "înştiinţările de plată" primite de la organele fiscale.dispoziţiile de impunere ale organelor fiscale. . b) Plata în numerar Prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar reprezentând impozite şi taxe. foaie de vărsământ după caz. amenzi.verbale de contravenţii. în acest scop. prin intermediul casierului pe baza "Avizului de plată" întocmeşte "chitanţa" ca document justificativ de încasare a sumelor (impozitelor) de la contribuabili. pot prezenta organelor fiscale următoarele documente: . către agenţi economici sau populaţie de la care încasează contravaloarea acestora.procesele . prin care le sunt comunicate debitele din impozite. .. indiferent de. Potrivit legii." pentru sumele încasate.a.. în condiţiile legii.sistemul de finanţare şi de subordonare. Aceasta. persoanele fizice (contribuabili) prezintă compartimentului control şi evidenţa veniturilor. Sumele încasate se depun la casieria trezoreriei pe bază de "borderou" la care se anexează chitanţele. care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv. amenzi s. agentul economic se prezintă la compartimentul control şi evidenţa veniturilor în vederea stabilirii sumelor datorate şi termenul de plată. Achitarea impozitelor şi taxelor datorate de către contribuabili (persoane fizice) Pentru achitarea impozitelor şi taxelor datorate. au obligaţia să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raze cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri.

peste alocaţiile bugetare acordate prin bugetul de stat sau bugetele locale.suma se varsă în contul de venituri ale bugetului (de stat. în funcţie de subordonare. este verificată de compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei. în acest scop. aceste încasări urmând a se depune ia trezorerie. se procedează astfel: a) instituţia comunică. Pentru veniturile provenite din lucrările şi serviciile executate către populaţie. se efectuează astfel: 1) încasarea veniturilor proprii. se transmite cu viza casieriei către plătitor în vederea încasării sumei şi eliberarea "chitanţei". în numerar prin casieria instituţiei.suma se depune în contul de cheltuieli bugetare al instituţiei publice. se depun în conturile corespunzătoare deschise la trezorerie potrivit destinaţiei stabilite de reglementările în vigoare. 2) încasarea prin virarea directă în contul de venituri al instituţiilor publice. Veniturile proprii încasate prin casieria instituţiei publice. . se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiei. în cazul în care veniturile sunt de virat la buget. de către instituţiile finanţate integral din buget. redu-cându-se astfel efortul bugetar. În funcţie de regimul lega! al destinaţiei veniturilor instituţiilor publice. în cazul în care veniturile. operaţiunile de încasare şi vărsare a veniturilor proprii. Instituţiile publice pot încasa contravaloarea serviciilor prestate. prin adresă scrisă. care sunt încasate în numerar. prin casieria proprie se eliberează "chitanţă" potrivit normelor în vigoare.Destinaţia veniturilor realizate din activitatea proprie de către instituţiile publice este reglementată prin lege şi anume: 1) se varsă integral ca venituri la bugetul de stat sau local. trezoreriei suma în numerar care urmează a fi depusa în conturi distincte. asigurărilor sociale după caz) deschis pe capitol şi subcapitol bugetar cât şi pe instituţii. 2) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiilor. potrivit legii. această destinaţie. Nu se efectuează plăţi direct din încasările efectuate. b) adresa de comunicare trimisă de instituţia publică.suma se varsă în contul de mijloace extrabugetare. care stabileşte şi contul în care se varsă suma. în cazul în care s-a prevăzut prin lege."Dispoziţie de încasare" emisă de instituţia publică în cauză către banca comercială a unităţii beneficiare a bunurilor livrate sau serviciilor executate cu înscrierea contului în care urmează a se vira suma. . după care. în funcţie de subordonare. lucrărilor executate sau bunurilor livrate către unităţile beneficiare pe baza următoarelor documente: . potrivit destinaţiei legale a 118 . 3) se utilizează ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale în cazul instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare sau din fonduri speciale. potrivit destinaţiei legale a acesteia şi anume: .

C.ziua depunerii sumei. dispoziţii de încasare. potrivit destinaţiei acesteia.E. cu limită de sumă" care se eliberează de agentul economic sau instituţia beneficiară pe seama instituţiei publice care a executat lucrarea. înscriindu-se contul de venituri în care se virează suma.C.a. . precum si încadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetara aprobata. c) . când plata se face cu ordin de plată din iniţiativa agentului economic. Cu ocazia controlului se verifica si se analizează următoarele aspecte: a) .acesteia. s. Se considera ziua efectuării plătii: . Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de către compartimentul încasarea şi evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite în trezorerie. OPHT sau C. potrivit destinaţiei legale a acesteia. bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale.temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget.Ziua virării sumei din contul plătitorului.respectarea termenelor de vărsare a impozitelor. b) .Ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat. (venit la buget. instituţii publice sau contribuabili (persoane fizice). de către agenţii economici. după caz.fila "C. sunt verificate în prealabil de compartimentul încasarea veniturilor din cadrul trezoreriei care deserveşte instituţia publică beneficiară a sumelor.respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si taxelor pe bugete. 119 . În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere prevăzute ele legislaţia in vigoare. în vederea înregistrării operaţiunilor de încasări. CONTROLUL PRIN TREZORERIE ASUPRA ÎNCASĂRII VENITURILOR BUGETARE Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a veniturilor datorate bugetului de stat. sau a prestat serviciul."OPHT" întocmit de agentul economic beneficiar. ordine de plata. . taxelor si a altor venituri. . când plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei. după care suni transmise unităţi bancare sau trezoreriei la care îşi au conturile deschise. Dispoziţia de încasare. după caz). sau la venituri extrabugetare. . cum ar fi: chitanţe.E. pentru acoperirea cheltuielilor bugetare proprii. mai sus prezentate.5. cu limită de suma. cu înscrierea contului de venituri în care se va vira suma. 4. Acest document se depune la unitatea bancară la care are deschis contul agentul economic sau la trezorerie în căzui unei instituţii publice beneficiare.

E. sunt autorizate sa încaseze venituii bugetare (impozite. c) sumele încasate. a conturilor sintetice pe feluri de venituri. La finele anului este interzis sa rămână venituri încasate de unităţile C. În cazul in care sumele cuvenite bugetului de stat nu sunt virate zilnic. penalizări). unităţile C. 4.existenta foilor de vărsământ . documentele susmenţionate se predau compartimentului contabilitate in vederea înregistrării in conturile sintetice si analitice corespunzătoare.E.8. Ministerul Finanţelor Publice are încheiata convenţie cu G. e) determinarea corectă a bonificaţiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipată a unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare. .E. compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei trebuie sa verifice: . taxe. COMPENSAREA ŞI RESTITUIREA VENITURILOR BUGETARE 120 . eliberează "foaie de vărsământ . in contul bugetului de stat.C.încadrarea corectă a veniturilor cuvenite bugetului de stat pe capitole si subcapitole conform clasificaţiei bugetare. d) la primirea ordinului de plată cu documentele anexate (arătate mai sus) de la unitatea C.chitanţe ca anexa la borderoul desfăşurător si concordanta cu sumele înscrise in acesta.concordanta sumei înscrise in dispoziţia de plata cu cea din borderoul desfăşurător. Sumele încasate sunt grupate zilnic intr-un borderou pe conturi de venituri bugetare.C.C. 4. se varsă zilnic in contul corespondent ai trezoreriei cu „ordin de plată" la care se anexează borderoul cu desfăşurarea încasărilor pe conturi.C.chitanţe eliberate pentru fiecare persoana fizică). (împreuna cu un exemplar al foii de vărsământ . b) pentru veniturile bugetare ce se încasează de la persoane fizice. in care scop au fost stabilite următoarele reguli: a) unităţile C.E. trezoreriile vor aplica majorări de întârziere. . prevăzute de lege. de la persoane fizice.d) înscrierea corectă în documentele de plată.E.chitanţa". şi a celor analitice pe plătitori.7. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN UNITĂŢILE CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNAŢIUNI În baza dispoziţiilor legale in vigoare. După verificare. si nevirate in contul trezoreriei. AMÂNAREA. EŞALONAREA.C. deschise pentru bugetul de stat pe capitole si subcapitole conform clasificaţiei bugetare in vigoare. pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.

inclusiv a majorărilor de întârziere aferente acestora. Compartimentul încasări si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei. b) Agenţii economici si contribuabili. neachitate la termenul scadent. trezoreriei. temeiul legal privind cererea de restituire. Rezultatul verificării se înscrie sub forma de "referat" pe cererea plătitorului si se semnează de cei în drept. În cazul rezolvării favorabile. taxe. in situaţia in care la unele impozite si taxe au vărsat mai mult decât se cuvenea legal. pentru care urmează sa efectueze încasări de sume. după care se transmite compartimentului contabilitate pentru a fi înregistrate pe plătitorii în cauză. Restituirea are loc în toate cazurile. pe baza datelor din evidenta analitica.existenta unor debite din impozite si taxe ale aceluiaşi plătitor. agenţii economici si contribuabili (persoane fizice) pot solicita (la cerere). pot solicita in scris (cerere) ca sumele vărsate in plus sa fie trecute in contul altor impozite si taxe datorate de către aceiaşi plătitor. Această operaţiune reprezintă compensare intre impozite si taxe. Compensarea la aceeaşi sursa de venit a sumelor plătite in plus se efectuează de către plătitor prin reţinerea lor din sumele datorate la termenele de plata următoare.existenta plusului de încasări (venituri) la unele debite din impozite si taxe ale plătitorului. Cererea de compensare se prezintă de către plătitorul de impozite. aceştia au dreptul să solicite (la cerere) restituirea lor. care verifica si analizează următoarele aspecte: . alte venituri. instituţii publice sau contribuabili au vărsat la buget impozite. aprobarea de eşalonare sau amânare a plătitorilor unor impozite si taxe. Pentru eşalonarea sau amânarea la plata nu se datorează majorări de întârziere pe perioada respectiva cu excepţia celor menţionate în "aprobarea" acordată. la cererea justificată a plătitorilor din care să rezulte în mod expres: surna solicitată a fi restituită şi documentele din care să rezulte încasarea sumei în conturile bugetului. are obligaţia să verifice documentul primit (comunicarea de aprobare) urmărind cuprinderea tuturor elementelor si existenţa semnăturilor autorizate. cu condiţia sa fie comunicate si trezoreriei de care aparţine. 121 . care analizează dosarele respective după care le soluţionează sau le înaintează spre soluţionare si aprobare ia Ministerul Finanţelor Publice Comisia de soluţionare a cererilor de înlesniri la plata obligaţiilor către bugetul de stat. care ulterior se constata ca au fost vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât prevăd reglementările în vigoare. se comunică trezoreriei de către compartimentul de urmărire fiscală din cadru! direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene. c) In situaţiile in care unii agenţi economici. a taxelor si altor venituri datorate bugetului de stat.a) Conform reglementarilor in vigoare. Cererile de amânare sau eşalonare de plata a unor venituri datorate bugetului de stat se depun la organele fiscale teritoriale potrivit competenţelor stabilite prin normele aprobate. in anumite situaţii unele înlesniri (amânarea sau eşalonarea) la plata impozitelor. Se întocmeşte şi anexează "Nota de înregistrare a compensări!" care sta la baza înregistrării in contabilitatea trezoreriei. .

Cererea se adresează organului fiscal şi trezoreriei care verifică şi analizează următoarele aspecte: - temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget; - dacă suma solicitată a fost efectiv încasată şi evidenţiată în conturile de venituri bugetare; - respectarea termenelor de prescripţie prevăzute de legislaţia în vigoare; - stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca necuvenite bugetului sau sunt mai mici decât limita stabilită în condiţiile legii În cazul în care s-a aprobat restituirea de la buget a unor venituri se procedează astfel: - în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice, pe baza referatului aprobat de cei în drept şi a notei contabile se dispune virarea sumei din contul de venituri al bugetului în contul agentului economic deschis la bancă. Corespunzător se face înregistrarea operaţiunii în contabilitatea trezoreriei. In cazul contribuabililor (persoane fizice), sumele aprobate a fi restituite se plătesc prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat de către organele autorizate.

Capitolul 5. FINANŢAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL
5.1. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETUL DE STAT
1) Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă, care nu poate fi depăşită, pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni social-culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistenţă socială s.a.), apărare, ordine publică, siguranţă naţională, autoritate publică, acţiuni economice, precum şi pentru alte acţiuni, ce se finanţează de la bugetul de stat. Cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificaţiei bugetare elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Această clasificaţie cuprinde la cheltuieli: părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineatele, după caz, care sunt aprobate prin lege. Potrivit legii finanţelor publice, (Legea 72/1996) cheltuielile prevăzute pe capitole şi articole de cheltuieli au destinaţie precisă şi limitată, iar cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale. în cadrul fiecărui capitol de cheltuieli bugetare, prin legea bugetară anuală (prin anexe distincte) sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii principale de cheltuieli: a) cheltuieli curente, desfăşurate pe: - cheltuieli de personal;

122

- cheltuieli materiale şi servicii; - subvenţii; - rezerve; - transferuri. b) cheltuieli de capital c) rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. 2) Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor aferente altui exerciţiu. De asemenea creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Totodată, cheltuielile aprobate prin lege la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor aprobate altui capitol. Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pentru ordonatorii principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli. În mod excepţional şi pe baza unor justificări corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi de capital, se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor şi numai începând cu trirn. III al anului, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. Modificarea în cursul exerciţiului bugetar a creditelor bugetare se poate face numai în condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice şi de Legea bugetului de stat anuală. Legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă spre aprobare Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. 3) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, potrivit legii, pot fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unităţile bancare, după caz. Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, reprezintă limită maximă până la care ordonatorii de credite pot angaja efectuarea plăţii. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face numai în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, ţinând seama de gradul de folosire a resurselor deschise anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Ordonatorii de credite, conform legii, au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din sumele aprobate prin bugetul de stat, se poate aproba de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă pentru controlul preventiv intern acordată de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau a altor persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.

123

Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. 4) În vederea deschiderii creditelor bugetare aprobate, ordonatorii principali de credite procedează ţinând seama de normele metodologice elaborate în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice astfel: - Întocmesc "cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pentru fiecare capitol sau subcapitol de cheltuieli, aprobat prin lege, cu defalcarea pe: - cheltuieli curente (de personal, materiale subvenţii şi transferuri); - cheltuieli de capital. Cererea însoţită de "Nota justificativă" (formular tipizat) cât şi de "Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor" aferentă cheltuielilor proprii, precum şi pentru instituţiile din subordine, este transmisă spre aprobare Direcţiei contabilităţii publice din Ministerul Finanţelor Publice "Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare" se verifică urmărindu-se: - încadrarea sumelor solicitate în creditele aprobate; - completarea corectă a datelor din formular şi semnătura persoanelor autorizate; - înscrierea şi codificarea conturilor corespunzător clasificaţiei bugetare a cheltuielilor bugetului de stat şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei; - verificarea "notelor justificative" pentru categoriile de credite înscrise în cerere, în scopul stabilirii disponibilităţilor, a cheltuielilor preliminate şi pe această bază determinarea mărimii creditelor care pot fi deschise; - încadrarea valorii totale a Dispoziţiei bugetare de repartizare a creditelor, în totalul creditului bugetar şi pe subdiviziunile acestuia. Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice, după verificarea şi aprobarea în condiţiile legii, a cererilor de deschidere a creditelor bugetare, confirmă deschiderea creditelor pentru trimestrul respectiv, atât Ordonatorilor principali de credite cât şi Direcţiilor de trezorerie şi contabilitate publică judeţene şi corespunzător procedează la înregistrarea operaţiunii în contabilitatea proprie. În continuare, Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după verificarea Dispoziţiilor bugetare de repartizare a creditelor primite de la Ministerul Finanţelor Publice, - Direcţia Contabilităţii Publice, confirmă şi clarifică eventualele nereguli cu aceasta, după care, grupează şi transmite documentele (Dispoziţiile bugetare...) primite către trezoreriile, municipale, orăşeneşti, din judeţ, care deservesc instituţiile publice pentru care au fost deschise creditele bugetare. Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale verifică documentele primite, confirmă primirea lor către Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după care trece ia înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea proprie cu respectarea metodologiei în vigoare. În cazul în care Ordonatorii principali de credite (ministerele) repartizează creditele bugetare direct ordonatorilor secundari de credite aceştia au obligaţia să

124

prezinte "Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor" deschise pentru instituţiile publice din cadru! judeţului la Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, care ie verifică şi le transmite cu borderou la trezoreriile municipale, orăşeneşti sau comunale spre execuţie. Creditele din bugetul de stat aprobate pentru "transferuri" către bugetele locale se deschid de către Direcţia de Contabilitate Publică din Ministerul Finanţelor Publice pe seama Direcţiilor de trezorerie şi contabilitate publică judeţene care le repartizează, în condiţiile legii, către trezoreriile teritoriale din judeţ. Deschiderea creditelor bugetare pentru transferuri către bugetele locale se face pe baza cererilor de deschidere credite (formular tipizat) cât şi a "notelor justificative" întocmite şi prezentate de către Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene cu respectarea precizărilor date în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Creditele bugetare deschise, în condiţiile legii, sunt înregistrate în contabilitatea trezoreriei de la toate nivelele, pe baza cererilor de deschidere de credite bugetare, a dispoziţiilor bugetare de repartizare, cât şi a celorlalte documente primare mai sus prezentate. Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parţial sau total, conform legii, această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau terţiar, după caz, procedându-se astfel: a) Ordonatorul principal de credite întocmeşte "Dispoziţia bugetară pentru retragerea creditelor deschise" pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice care o înregistrează şi transmite către trezoreriile judeţene teritoriale, până la trezoreria operativă la care instituţia publică îşi are de credite bugetare; -deschis contul

b. Trezoreria la care instituţia îşi are contul deschis, la primirea Dispoziţiei bugetare pentru retragere, verifică existenţa disponibilităţilor de credite şi înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în document; c. Ordonatorul de credite principal va comunica din timp unităţilor (instituţii publice) din subordine valoarea creditelor bugetare care se blochează din creditele deschise, până la transmiterea Dispoziţiilor bugetare de retragere prin trezorerii.

5.2. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETELE LOCALE
Potrivit legii, (Legea nr. 72/1996 şi Legea 189/1998) prin bugetele locale se înţeleg bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor adminis-trativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii, judeţ). Fiecare comună, oraş, municipiu, sector, judeţ întocmesc bugetul local propriu, în condiţiile de autonomie, potrivit legii.

125

Bugetele locale sunt aprobate şi administrate de către consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz, ca autorităţi desemnate ale administraţiei publice locale. Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, ca autorităţi executive, îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor principali de credite prevăzute de Legea finanţelor publice, în vigoare. Cheltuielile (plăţile) bugetare se efectuează numai în limita prevederilor din bugetul local, anual cu repartizare pe trimestre care se acoperă din veniturile proprii, precum şi din sumele defalcate din impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat şi din transferurile diri bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, în condiţiile legii. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare, în limita prevederilor din bugetul local aprobat, conform legii. În vederea derulării în bune condiţii a executării bugetelor locale şi efectuării plăţilor dispuse, ia deschiderea creditelor din bugetul local se procedează astfel: Ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedintele consiliului judeţean) pe baza elementelor proprii determină lunar volumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie pe seama surselor aprobate prin bugetul local, atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine. în acest scop, fiecare ordonator principal de credite stabileşte necesarul de credite bugetare care urmează a se deschide pentru luna următoare, completând "Comunicarea de deschidere a creditelor" (formular tipizat) pe care o prezintă până la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză şi verificare trezoreriilor teritoriale operative, ale administraţiilor financiare de care aparţin. În cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza şi verificarea documentelor prezentate lunar, de Ordonatorul principal de credite, urmărindu-se în principal următoarele aspectele: - încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor locale aprobate anual cu defalcare pe trimestre; - încadrarea creditelor deschise pe capitole corespunzătoare aprobate prin bugetul local; în prevederile

- completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular şi semnarea lor de persoanele în drept. După verificare şi acceptare, pe baza documentelor, se procedează la înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a operaţiunii privind creditele bugetare deschise şi repartizate pe fiecare ordonator de credite finanţat din bugetul loca! cu respectarea normelor metodologice aprobate. În limita creditelor bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizează prin dispoziţie bugetară (formular tipizat), creditele bugetare pe seama instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor secundari sau terţiari de credite prevăzute de lege, după caz. La nivelul trezoreriilor teritoriale se verifică încadrarea Dispoziţiilor bugetare prezentate, în suma creditelor deschise pe capitole bugetare, înregistrate pe seama

126

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. ministerul întocmeşte "Cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pe fiecare subcapitol de cheltuieli aprobat prin buget. cât şi a cheltuielilor. în care scop procedează astfel: a) Lunar. prezintă trezoreriei centrale şi Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor deschise pe seama instituţiilor subordonate. 5. după care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei prin conturi în afara bilanţului. pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice până la data de 20 ale fiecărei luni pentru creditele bugetare aferente lunii următoare. după caz. în prevederile aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat. b) Direcţia Contabilităţii Publice pe baza documentelor primite de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. subcapitole. administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cât şi a bugetului Fondului ajutorului de şomaj se face de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor secundari sau terţiari.3. analitice separate pe fiecare instituţie publică subordonată ordonatorului principal de credite. stabileşte necesarul de cheltuieli în structura aprobată. repartizate instituţiilor publice din subordine de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. în vigoare. titluri.repartizarea creditelor bugetare la instituţiile publice din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să se efectueze în limita sumelor deschise. cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi se execută prin ordonatorii de credite din sistemul asigurărilor sociale de stat. .unităţilor administrativ-teritoriale respective. 127 . în condiţiile legii. pe baza bugetului asigurărilor sociale aprobat. verifică şi analizează următoarele aspecte: încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole. ce urmează a se efectua de la buget în luna pentru care urmează a se deschide credite. DESCHIDEREA DE CREDITE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Bugetul asigurărilor sociale este aprobat anual prin lege de către Parlament. odată cu bugetul de stat. în acest scop. Prin anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă detalierea veniturilor pe capitole şi subcapitole. Potrivit legii finanţelor publice. pe părţi. Potrivit legii. Plăţile prin trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează numai în limita creditelor deschise. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Prin aceiaşi lege se aprobă şi bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. articole şi alineate ale bugetului. Odată cu cererea de deschidere a creditelor. capitole. Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonatorul principal de credite iar conducătorii instituţiilor subordonate.

şi evidenţiate în conturile deschise distinct la trezoreria statului pe bugete.. ca urmare livrării unor mărfuri. După analiză şi verificare. s. subcapitole. în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor. deschise la trezoreria statului. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE DIN BUGETUL DE STAT. c) dispoziţia de încasare cu factura anexată întocmită de furnizor pe seama instituţiei publice. Instituţiile publice pot ridica din conturile de cheltuieli sau de disponibil. reprezentând drepturi de personal. Ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de plăţi din creditele bugetare deschise sau repartizate. în baza contractelor sau comenzilor încheiate cu aceştia în condiţiile legii în baza OPHT. energiei electrice. după caz. pe bază de contracte legal încheiate şi confirmate de beneficiar. Operaţiunile de plăţi se efectuează prin virare. după caz. întocmite cu toate datele prevăzute de formular şi semnate de cei în drept.4. în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri. cu desfăşurare pe instituţii publice. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare (capitole. 5. pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. bugetului de stat. Odată cu documentele de plăţi.completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular şi semnarea acestora de persoanele îndreptăţite. au prestat servicii sau executat lucrări. Plăţile pot fi dispuse astfel: a) în numerar prin casieria instituţiei publice. în conturile lor de la trezorerie. În vederea efectuării plăţilor dispuse de către ordonatorii de credite prin trezorerie se utilizează în principal următoarele documente: a) Cecul pentru eliberarea numerarului din cont. prestării de servicii sau executării de lucrări. după ridicarea sumelor din cont prin CEC de numerar. bugetelor locale. se efectuează în toate cazurile din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării creditelor bugetare în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin decontări.a. după caz. articole şi alineate). operaţiunea privind deschiderea creditelor bugetare este înregistrată în contabilitatea trezoreriei potrivit normelor metodologice în vigoare. după caz. b) prin decontarea (virarea) din cont. b) OPHT pentru virarea din cont prin care Ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale de ia trezorerie în favoarea agenţilor economici. Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate. ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta 128 .

cheltuieli de capital. Operaţiunile privind plăţile efectuate prin trezorerie sunt înregistrate în contabilitatea acesteia în conturi deschise pe instituţii publice cât şi pe capitole de cheltuieli cu desfăşurare pe categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin Legea bugetului sau prin bugetele locale. . . b) respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite prin buget. . în cazul în care valoarea documentelor de plăţi nu are acoperire în disponibilul de credite deschise sau repartizate. după aprobare. pe bază de documente de plată şi justificative corespunzătoare. .subvenţii şi diferenţe de preţ acordate regiilor autonome cu capital de stat. . Ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat. prin ordonatorii de credite. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. .salarii.ordonatorii principali de credite . c) respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor. documentele sunt restituite ordonatorului de credite. pot dispune plăţi din creditele deschise sau repartizate. pe capitole şi categorii de cheltuieli. 5. în condiţiile iegii. pentru efectuarea la instituţiile publice a următoarelor cheltuieli şi acţiuni: . Se analizează natura şi conţinutul plăţilor dispuse prin comparare cu creditele aprobate. . .burse pentru elevi şi studenţi.deplasări. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE DESCHISE DIN BUGETUL LOCAL Bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se execută.5. Compartimentul decontări din cadrul trezoreriei pe baza documentelor prezentate are datoria să execute controlul financiar preventiv asupra plăţilor dispuse de ordonatorul de credite urmărind în mod special: a) încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate.subvenţii pentru instituţii publice.ordonatorii secundari sau terţiari de credite 129 . care sunt: . .transferuri către bugetele locale. detaşări şi transferuri.şi documentele cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse pentru care se solicită dispunerea plăţilor.primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sau înlocuitorii lor de drept.alocaţii şi ajutoare pentru copii.materiale.

în condiţiile legii. (foarte rar şi cu aprobările legale) . până la crearea disponibilului necesar în contul de venituri al bugetului local. Plăţile pot fi dispuse atât în numerar prin casieria instituţiei după ridicarea din cont prin CEC cât şi prin decontare (virare) din cont în favoarea agenţilor economici sau pentru achitarea altor obligaţii. din bugetul local. Operaţiunile privind plăţile efectuate din creditele deschise sau repartizate din bugetul local. b) cont de cheltuieli din bugetul local. care se deschide pe fiecare ordonator de credite. Plăţile din conturile instituţiilor finanţate din bugetul local cât şi cele la nivelul ordonatorilor de credite. se efectuează prin trezorerie numai în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate. să se încadreze în totalul veniturilor bugetului local respectiv. Toate aceste documente sunt verificate de compartimentele de specialitate din cadrul trezoreriei operative prin care se fac operaţiunile de plăţi ţinând seama de normele metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. următoarele conturi: a) conturi de credite deschise sau repartizate din bugetul local în care se înregistrează creditele respective pe fiecare instituţie publică locală. prin care se urmăreşte la nivelul fiecărui buget local. 130 . Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate. în acest scop. capitole şi articole de cheltuieli în care se înregistrează plăţile dispuse numai pe bază de documente justificative.. sunt înregistrate după verificare. aceştia au deschise la trezoreria de care aparţin.sistarea plăţilor în conturile instituţiilor publice finanţate din bugetul local.alocarea de transferuri din bugetul de stat în măsura în care există disponibilităţi de credite bugetare. în conturile deschise pe seama ordonatorilor de credite şi instituţiilor publice care sunt finanţaţi din bugetul local. în limita cărora pot să aibă loc cheltuieli (piăţi) aşa cum au fost aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli. evidenţiate în conturi distincte. când plăţile efectuate depăşesc veniturile realizate şi înregistrate în bugetul local. ca totalul plăţilor înregistrate în conturile ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul local. Plăţile din conturile instituţiilor publice finanţate din bugetele locale se fac numai pe baza documentelor de plăţi legal aprobate şi semnate de cei în drept cât şi a documentelor din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor efectuate pentru care se dispune plata. în contabilitatea trezoreriei teritoriale. Pentru efectuarea plăţilor de către ordonatorii de credite finanţaţe din bugetul local. se procedează la aplicarea următoarelor măsuri: . inclusiv transferurile in bugetul de stat.conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorului principal. În cadrul trezoreriei se întocmeşte zilnic o balanţă de verificare. se fac din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea privind utilizarea acestora în conformitate cu dispoziţiile legale şi prevederile bugetului local aprobat. în condiţiile prevăzute de lege. după caz. În situaţii de excepţie.

Plăţile prin trezorerie se efectuează numai în limita creditelor deschise sau repartizate instituţiilor publice din subordine pe subcapitole de cheltuieli. în situaţia în care pensiiie se achită prin conturile curente personale ale pensionarilor. ajutoarele sociale (conform clasificaţiei aprobate).Ordinul de plată pentru virarea în contul oficiului poştal judeţean a sumelor necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale (inclusiv alocaţiile de stat pentru copii). Efectuarea plăţilor prin trezorerie clin creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale se face cu respectarea precizărilor metodologice aprobate în acest domeniu de Ministerul Finanţelor Publice. concediile de maternitate şi îngrijirea copiilor. numărul contului personal şi suma cuvenită acestora. b) Verificarea în cadrul trezoreriei a documetelor prezentate de către Casa judeţeană de pensii. se suportă cheltuielile privind pensiile de asigurări sociale de stat. Din veniturile bugetului asigurărilor sociale aprobat prin lege.6. şi asigurări sociale urmărinduse în principal: .existenţa disponibilului de credite bugetare la subcapitolul corespunzător. . EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE DESCHISE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. La acesta se anexează borderoul de ordonanţare al mandatelor poştale. de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.Ordinul de plată în contul unităţilor CEC a sumelor cuvenite ca pensie. la care se anexează lista cu numele pensionarilor. Spre exemplu la efectuarea prin trezorerie a plăţilor pentru pensiile de asigurări sociale de stat se procedează astfel: a) Casa judeţeană de pensii şi asigurări sociale prezintă trezoreriei în raza căreia îşi desfăşoară activitatea următoarele documente: .5. în limita căruia urmează să se facă plăţi. în calitate de ordonator principal de credite. . deschise la unităţile respective. care se efectuează prin mandatele poştale. Capitolul 6 ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI 131 .completarea documentelor de plată cu toate elementele cerute la formular cât şi existenţa semnăturilor autorizate. respectiv factori poştali.

operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care privesc sectorul public se efectuează prin trezoreria statului. păstrarea şi eliberarea numerarului. de la agenţi economici. cu exactitate.depunerea în conturile trezoreriei. comunală. Totodată.încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare. în principal pentru salarii. In cadrul acestui serviciu (birou)-cornpartiment casierietezaur fluxul operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin: a) casa de încasări. la nivelul trezoreriilor operative se organizează serviciul (biroul) sau compartimentul casierie -• tezaur. Pentru realizarea atribuţiilor care îi revin. b) casa de plăţi. precum şi a fondurilor speciale. funcţionarea şi controlul activităţii de casierie. după caz. ferestrele. camerelor în care este amplasată casieria cât şi uşile vor fi prevăzute cu grilaje de fier.2. Astfel. conform reglementărilor. este necesar ca activitatea acestui serviciu (birou) compartiment să funcţioneze în spaţii special amenajate. după caz.în vederea derulării normale a operaţiunilor privind primirea. . în vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie a acestora.1. pentru păstrarea în siguranţă a numerarului în timpul programului de lucru. deplasări. orăşenească. Directorul trezoreriei şi a contabilităţii publice şeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur răspund de organizarea. instituţii publice şi contribuabili. verificarea. drepturi de asigurări sociale s. c) casa-tezaur. în vigoare.a. fiecare casier va avea locul de muncă în cabine separate. a existenţei şi mişcării numerarului cât şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei. de către instituţiile publice. ORGANIZAREA SERVICIULUI (BIROULUI) SAU COMPARTIMENTULUI CASIERIE TEZAUR Potrivit legii. conducerea trezoreriei are obligaţia să asigure ţinerea corectă şi lazi a evidenţelor operative şi a contabilităţii a operaţiunilor derulate prin casieria-tezaur în scopul cunoaşterii în orice moment. Modul de organizare şi desfăşurare a activităţii casieriei-tezaur este bine stabilit prin precizările Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice. aşa cum acestea au fost prezentate la trezoreria municipală.6. a sumelor ridicate din cont şi rămase nefolosite.eliberarea de numerar la cererea instituţiilor publice din conturile acestora. ORGANIZAREA. 6. Aceste operaţiuni se referă la: . . care vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori. Principalele atribuţii ce revin acestui serviciu sau compartimentului casierietezaur sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei generale a finanţelor publice judeţene. FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE ÎNCASĂRI 132 . separate de celelalte sectoare ale trezoreriei operative teritoriale.

. restituirea de avansuri spre decontare neutilizate. FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE PLĂŢI Casa de plăţi este organizată în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi casa de încasări.). 6.a. Concomitent un exemplar din jurnalul de casă împreună cu documentele da casă aferente încasărilor efectuate sunt predate la serviciul (compartimentul) încasarea şi evidenţa veniturilor pentru a fi înregistrat în contabilitatea trezoreriei. împachetat corespunzător şi în bază de chitanţă. verificat şi semnat de casier este înregistrat la sfârşitul zileiîn jurnalul de casă.Casa de încasări se organizează într-un spaţiu distinct care să asigure efectuarea în condiţii bune a operaţiunilor de încasări în numerar. casierul înregistrează Foaia de vărsământ în registrul de casă al zilei respective. c) Depunerea numerarului cu "Ordin de încasare" în cazul operaţiunilor de depunere cu caracter intern ale trezoreriei (spre ex. la casieria de încasări. Depunerea respectiv primirea numerarului în casele de încasări ale trezoreriei se efectuează numai pe bază de documente. casierul stabileşte totalul sumelor încasate şi înregistrate pe bază de documente în Jurnalul de încasări. legal întocmit şi semnat. 133 .8. după care. b) Depunerea numerarului cu "Borderoul de încasări" întocmit de agenţii încasatori la care se anexează chitanţele pe baza cărora s-a făcut încasarea veniturilor datorate bugetului de către contribuabili (persoane fizice). specifice acestui gen de activitate astfel: a) depunerea numerarului cu "Foaie de vărsământ cu chitanţă". a circulaţiei persoanelor fizice depunătoare. În acest scop. sunt predate şefului de serviciu (birou) compartiment casierie-tezaur. precum şi siguranţa totală a gestionării sumelor încasate. legal întocmită şi semnată se transmite pe cale internă. document întocmit de Serviciul (compartimentul) încasarea şi evidenţa veniturilor din trezorerie după verificarea "avizului de plată" prezentat de plătitor din care rezultă obligaţie acestuia către buget. Ordinul de încasare se emite de serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor care se transmite casieriei spre încasarea sumei. La sfârşitul zilei. La sfârşitul zilei. salarii neplătite care se depun la termen. s.case de bani sau dulapuri metalice cu încuietori speciale. împreună cu tot numerarul încasat. casa de încasări trebuie să fie dotată cu: . ORGANIZAREA. legal aprobate. semnat de cei în drept şi ştampilat este arhivat la casieria de încasări. Ultimul exemplar (3) din jurnalul de casă. unde casierul procedează la încasarea sumei datorate şi eliberarea "chitanţei" către plătitor. Foaia de vărsământ cu chitanţă.instalaţii de sonorizare şi grilaje prin care spaţiulafectat casei să fie ferit de evenimente speciale.

Casele de plăţi din trezorerie efectuează plăţi în numerar ia cererea instituţiei publice. semnate şi ştampilate) după care se completează cecul cu suma ce trebuie eliberată şi efectuează plata cu numerar către beneficiar. ORGANIZAREA. Mărimea avansului în numerar acordat este stabilită de şeful serviciului casierie-tezaur ţinând seama de volumul plăţilor de efectuat apreciat pentru ziua respectivă. exemplarul nr. sau a persoanelor fizice numai pe baza documentelor justificative. După verificare şi avizare. în situaţii justificate. 3 din jurnal este arhivat la casieria de plăţi. în Registrul pentru evidenţa numerarului.a.4. documentele de plată cât şi cele justificative sunt înregistrate în evidenţa analitică a serviciului după care. d) La sfârşitul zilei operative. 6. Toate operaţiunile de plăţi efectuate prin casierie trebuie înregistrate în aceeaşi zi în contabilitatea trezoreriei. 134 . se predau la serviciul (compartimentul) de verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice. Operaţiunile de plăţi efectuate zilnic prin casa de plăţi se derulează astfel: a) La începutul fiecărei zile operative. beneficiarii (casierii instituţiilor publice) au obligaţia să prezinte documentele de plată (CEC de numerar. b) în vederea ridicării numerarului de la casele de plată. Avansul este înregistrat în registrul de evidenţa numerarului cu semnătura casierului plătitor. s. Beneficiarul sumelor plătite prin casieria trezoreriei are obligaţia să verifice şi să numere banii primiţi la ghişeele casieriei (sau în spaţiul specia! amenajat) întrucât trezoreria nu mai răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior. FUNCŢIONAREA Şl ÎNCHIDEREA CASEI-TEZAUR Casieria tezaur este organizată în condiţii de siguranţă similare cu cele prevăzute pentru casele de încasări şi cele de plăţi din cadrul trezoreriei. casierul plătitor primeşte cu chitanţă un avans în numerar pentru plăţi de la şeful serviciului casierie-tezaur. ordin de plată. sunt predate la casieria de plăţi pe bază de borderou de plată. pe cale internă în trezorerie. Un exemplar din Jurnalul de casă cu documentele de casă aferente.) însoţite de documente justificative privind cheltuielile (plăţile) legal aprobate. casierul poate primi în cursul aceleiaşi zile şi alte avansuri în numerar pentru plăţi. 2 din Jurnal se remite şefului de serviciu casierietezaur şi concomitent se restituie sumele rămase neutilizate din avansul primit. exemplarul nr. casierul verifică dacă sumele plătite pe bază de documente. spre verificare la serviciul (compartimentul) verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul trezoreriei. care sunt înregistrate sub semnătură. legal aprobate. c) Casierul plătitor este obligat să verifice legalitatea tuturor documentelor primite la plată (completate cu toate datele cerute de formular. împreună cu numerarul rămas în casierie corespunde cu suma primită sub formă de avans după care întocmeşte Jurnalul de casă cu operaţiunile de plăţi efectuate şi avansurile primite.

orăşeneşti comunale din cadrul unităţilor teritoriale ale trezoreriei.R. de la unităţile teritoriale ale trezoreriei se vor depune (cu foaie de vărsământ) zilnic. a mişcării acestuia.N. precum şi a celorlalte documente de casă întocmite sau primite la casieria tezaur a trezoreriei. Operaţiunile de decontare se derulează. la sfârşitul fiecărei zile operative. conform graficului stabilit. prin trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale în următoarele condiţii: 135 . La sfârşitul zilei. inclusiv răscumpărarea acestora şi plata dobânzilor aferente. Excedentul de numerar poate fi redistribuit şi către administraţiile financiare. La sfârşitul zilei operative. Plafoanele de casă pentru casieria-tezaur se stabilesc de unităţile teritoriale ale trezoreriei. numerarul necesar pentru operaţiunile de plăţi prin casele de plăţi ale trezoreriei.R. precum şi a celorlalte valori aflate în tezaur cu ajutorul "Registrului pentru evidenţa valorilor din casierie-tezaur". Excedentul de numerar (stabilit peste plafoanele aprobate). cu aprobarea directorului general şi respectarea normelor legale privind transportul şi securitatea numerarului. Se verifică zilnic dacă soldul din registru pentru evidenţa valorilor din casieriatezaur corespunde cu soldul casieriei din jurnalul contabilităţii stabilit la sfârşitul zilei şi se semnează de şeful serviciului (biroului) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei şi şeful trezoreriei operative.tezaur se eliberează pe bază de documente.Prin casieria . de comun acord cu sucursalele B. la începutul fiecărei zile operative. la sucursalele B.N. Capitolul 7 DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEŢEANĂ ŞI BANCA NAŢIONALĂ Decontarea între Trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale. Pe baza jurnalului de casă al casei tezaur se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei. numai pe bază de documente. casierul întocmeşte "jurnalul de casă" al caseitezaur pe baza jurnalelor de casă primite de casieriile de încasări şi cele de plăţi. Soldul zilei stabilit prin jurnalul de casă trebuie să fie egal cu numerarul existent în casieria-tezaur. La aceste operaţiuni se adaugă plăţile şi încasările în numerar rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie. Şeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur are obligaţia să ţină zilnic evidenţa numerarului existent în casierie. este determinată de totalul operaţiunilor de încasări şi cele de plăţi efectuate concomitent prin conturile deschise în cadrul trezoreriilor teritoriale operative pe seama instituţiilor publice şi conturile agenţilor economici deschise la băncile comerciale. toate sumele în numerar încasate prin casele de încasări cât şi numerarul neutilizat rămas în sold la casele de plăţi ale trezoreriei. în casieria -tezaur sunt colecte şi păstrate în limita plafoanelor de casă stabilite. municipale.

2 se face înregistrarea operaţiunii în contabilitatea trezoreriei.verifică legalitatea şi oportunitatea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile teritoriale (municipale. Ca urmare.un "ordin de plată (tip trezorerie) centralizat" pentru operaţiunile de plăţi dispuse din conturile instituţiilor publice. 136 . care au conturile la băncile comerciale. în vederea decontării cu băncile comerciale la care furnizorii. activitatea de decontare între trezoreria şi Banca Naţională se desfăşoară în două etape: a) decontarea între unităţile trezoreriei (trezoreria judeţeană şi trezoreriile teritoriale operative).primirea documentelor de plăţi de către trezoreriile judeţene şi transmiterea acestora la sucursalele B. decontarea presupune: . de către trezoreriile teritoriale (municipale. comunale) la trezoreria judeţeană.a) în cazul operaţiunilor privind achitarea obligaţiilor către furnizori sau creditorii de către instituţiile publice. decontarea presupune: .transmiterea documentelor de plăţi dispuse de către ordonatorii de credite pentru achitarea furnizorilor sau creditorilor instituţiilor publice. Pe baza documentelor astfel grupate. pe baza documentelor (de plăţi şi justificative) primite de la trezoreriile teritoriale operative. Documentele de plăţi (ordinele de plată sau dispoziţia de încasare) primite la trezoreriile teritoriale operative se grupează şi totalizează zilnic. care au conturile deschise la trezoreriile teritoriale operative. în mod distinct pe operaţiuni şi pe sedii ale băncilor comerciale unde agenţii economici îşi au conturile deschise. serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei operative întocmeşte următoarele: . 2 rămâne la contabilitatea trezoreriei pentru înregistrare. . orăşeneşti. b) decontarea între trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale. comunale) operative din subordine în raza cărora agenţii economici.N. în calitate de plătitori îşi au domiciliul fiscal. 2. orăşeneşti. orăşeneşti. comunale).primirea documentelor de încasări privind veniturile cuvenite bugetelor de la sucursalele Băncii Naţionale de către trezoreriile judeţene şi transmiterea acestor documente trezoreriilor teritoriale (municipale. Exemplarul nr. îşi au conturile deschise. Direcţia de trezorerie judeţeană. În vederea efectuării plăţilor dispuse de instituţiile publice. • O "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru toate dispoziţiile de încasare prin care se dispun încasări de sume în contul trezoreriei din conturile agenţilor economici deschise la băncile comerciale. în calitate de beneficiari. se procedează astfel: 1. către furnizorii sau creditorii acestora. Primul exemplar din dispoziţia de încasare centralizată împreună cu dispoziţiile de încasare se transmit la trezoreria judeţeană. Un exemplar din acest ordin împreună cu documentele (de plată şi cele justificative) legal întocmite se transmite trezoreriei judeţene iar pe baza exemplarului nr. procedează astfel: . b) În cazul operaţiunilor privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor de la agenţii economici.

.transmite documentele de plăţi şi încasări. 3 rămâne la trezoreria judeţeană pentru a fi înregistrat în. inclusiv extrasul de cont. Prin acest cont. legal întocmite. primite de ia trezoreriile teritoriale operative. după caz. Dispoziţia de plată împreună cu documentele corespunzătoare operaţiunii de virare a veniturilor.verifică încasările din extrasul de cont pe baza documentelor anexate. anexate. după verificare şi înregistrare în contabilitate.înregistrează în contabilitatea proprie operaţiunile privind plăţile sau încasările efectuate prin contul curent. Pe această bază se întocmeşte câte un ordin de plată centralizator pentru fiecare trezorerie operativă din subordine prin care dispune virarea veniturilor încasate în contul curent al trezoreriilor respective. Exemplarul nr. orăşeneşti. este necesar ca trezoreria judeţeană să utilizeze în contabilitatea proprie câte un "cont corespondent" deschis pentru fiecare trezorerie operativă în parte. procedând astfel: a) întocmeşte câte un "ordin de plată centralizator" pentru fiecare bancă comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi cărora urmează să le vireze sumele cuvenite potrivit documentelor de plată primite.înregistrează în contabilitatea proprie veniturile încasate care au fost virate de trezoreria judeţeană. ordinele de plată şi dispoziţiile încasări primite. zilnic. se transmit sucursalei Băncii Naţionale împreună cu documentele justificative.grupează pe trezoreriile operative din subordine. Toate operaţiunile de încasări sau plăţi înregistrate în conturile corespondente deschise ia nivelul trezoreriei judeţene trebuie să corespundă cu cele înregistrate în contul corespondent al fiecărei trezorerii 137 . . zilnic ridică extrasul contului curent al trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naţionale împreună cu documentele anexate.. 1 şi 2. pe care le prelucrează astfel: verifică sumele corespunzătoare. Ordinele de plată şi dispoziţiile de încasare centralizatoare se întocmesc în 3 exemplare din care ex. la sucursala Băncii Naţionale unde are contul curent. 4. 3. se transmit. se înregistrează toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin trezoreria judeţeană pentru trezoreriile operative. toate ordinele de plată/şi dispoziţiile de încasare.înregistrează în contul corespondent ai fiecărei trezorerii. trezoreriilor teritoriale operative (prin postă sau delegat special în condiţii de siguranţă). . b) întocmeşte câte o "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru fiecare bancă comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi din care urmează să fie preluate sumele respective conform documentelor privind încasările. Trezoreria judeţeană. comunale) operative pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate primite de la trezoreria judeţeană. înscrise în extrasul de cont cu documentele . Trezoreriile teritoriale (municipale. în scopul derulării corespunzătoare a operaţiunilor de decontare între trezorerii. pentru efectuarea operaţiunilor de plăţi sau încasări.contabilitatea acesteia. în funcţie de sediul fiscal al agentului economic şi instituţiei publice. privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor sau instituţiilor publice. procedează astfel: .

Mijloace băneşti şi alte valori Clasa 2 . .intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei.Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Clasa 4 . 138 . CONTABILITĂŢII TREZORERIEI 8.Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie Clasa 8 . ii şi III.Disponibilităţi şi depozite Clasa 6 . grupate pe clase. şi a municipiului Bucureşti. Grupele de conturi au o construcţie logică şi reflectă într-un mod specific întregul flux de operaţiuni care se desfăşoară în cadrul trezoreriei. . PLANUL DE CONTURI PENTRU ACTIVITATEA TREZORERIEI Contabilitatea trezoreriei se organizează atât la nivelul Direcţiei Generale a Trezoreriei statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrui Ministerului Finanţelor Publice. Cu ajutorul planului de conturi se asigură înregistrarea operaţiunilor specifice activităţii de trezorerie printre care menţionăm: . Capitolul 8 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA.Titluri şi certificate de trezorerie Clasa 5 . a trezoreriilor municipale.excedente / Deficite Clasa 9 .Conturi în afara bilanţului. Planul de conturi specific pentru trezoreria statului cuprinde următoarele clase de conturi: Clasa 1 . se face verificarea rulajelor şi a soldurilor conturilor corespondente respective şi se corectează eventualele erori de înregistrare.Decontări Clasa 7 -.intrările şi ieşirile de valori prin contul curent al trezoreriei.Venituri şi chetuieli bugetare Clasa 3 . orăşeneşti şi comunale din cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. cât şi în cadrul Trezoreriilor judeţene.1. lunar. pe baza extrasului de cont. Contabilitatea trezoreriei se ţine cu ajutorul Planului de conturi pentru activitatea trezoreriei aşa cum acesta a fost elaborat de către Ministerul Finanţelor Publice Panul de conturi al trezoreriei cuprinde conturi sintetice de gradul I.încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare.operative.

contul de execuţie al bugetului de stat. . Conturile din planul de conturi specific trezoreriei se pot modifica.codul contului sintetic de venituri din planul de conturi (20).încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor care privesc activitatea proprie a trezoreriei. Conturile cuprinse în pianul de conturi pentru trezorerie asigură înregistrarea operaţiunilor efectuate atât la nivelul trezoreriilor teritoriale cât şi la nivelul trezoreriei centrale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. privind bugetul de stat.2. trimestrial şi anual. se aplică următoarea schemă: . .. pe baza datelor din contabilitatea proprie şi din cea a trezoreriilor teritoriale din subordine cât şi a documentelor întocmite şi prezentate de ordonatorii principali de credite întocmeşte. Conturile analitice care se deschid pentru conturile sintetice prevăzute în Planul de conturi al trezoreriei se formează şi codifică la data deschiderii lor ţinând seama de precizările Ministerului Finanţelor Publice date în acest scop.codul subcapitolului de venituri. bilanţul general al trezoreriei. din clasificaţia bugetară aprobată.codul capitolului de venituri. . adapta şi îmbunătăţi numai de către Direcţia Generală a Trezorerie şi Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.deschiderea creditelor pe seama ordonatorilor de credite şi repartizarea lor pe instituţiile publice din subordine.gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice (interne şi externe).constituirea şi utilizarea fondurilor cu destinaţie specială. al bugetului asigurărilor sociale de stat. procedânduse astfel: 1. . al fondurilor speciale. DESCHIDEREA CONTURILOR SINTETICE ŞI ANALITICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI Conturile sintetice de gradul I. al bugetelor locale. . .cifra de control. 8. iar funcţiunea conturilor nu este limitativă. din clasificaţia bugetară aprobată. conform metodologiei date. . La codificarea conturilor analitice de venituri (sau de cheltuieli). Trezoreria centrală. II şi III se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit codurilor şi structurii pe clase prevăzută în planul de conturi aprobat (în vigoare) cât şi în funcţie de natura operaţiunilor specifice înregistrate în contabilitatea trezoreriei. . 139 .încheierea execuţiei financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor sau deficitelor bugetare.disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice.

I. subcapitole şi plătitori) de venituri şi cheltuieli care privesc bugetele locale se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale aprobată prin legea bugetului anuală. Spre exemplu schema de codificare a conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile speciale cuprinde: . La fiecare trezorerie se stabileşte un cod în ordine crescătoare al agenţilor economici şi instituţiilor publice plătitoare de impozite şi taxe la trezoreria de care aparţin.cifra de control .cod minister . în structura codului se include codul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (ca ordonator principal de credite).codul plătitorului. La codificarea conturilor analitice de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobată.codul subcapitolului (de venituri sau cheltuieli) .codul contului sintetic de gr. distinct atât pentru venituri cât şi pentru cheltuieli. în vigoare .codul contului sintetic de gr. . Codificarea conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile speciale din clasa III a planului de conturi pentru trezorerie. în structura acestei codificări se include şi codul privind unitatea administrativ-teritorială (comună. III . în vigoare . terţiari) din subordinea ministerului.din planul de conturi. precum şi codul ordonatorilor de credite (secundari. municipiu judeţ) după care se înscrie codul plătitorului care se grupează pe fiecare unitate administrativ-teritorială. subcapitole şi plătitorii de venituri pentru bugetul de stat se codifică astfel: Cod. Spre exemplu: Conturile analitice deschise pe capitole. La codificarea conturilor analitice (pe capitole.din planul de conturi. II .codul contului sintetic de gr. oraş. 2..din planul de conturi. se formează pentru fiecare fond.stabilită conform metodologiei . Denumirea codului 20 12 XX 01 220 Veniturile bugetului de stat Accize şi impozit pe circulaţie Cifra de control Accize Numărul de ordine ai plătitorului stabilit de trezorerie În mod asemănător se procedează la codificarea conturilor analitice de cheltuieli privind bugetul de stat. în vigoare 140 .

Cererea de deschidere a contului (formular tipizat) . să aprobe şi să angajeze cheltuielile bugetare. Potrivit legii. pot fi semnate de înlocuitorii de drept ai acestora.Actul prin care se confirmă funcţionarea legală a instituţiei. în lipsa acestora. aprobată prin lege . 141 . în scris. după caz.din clasificaţia veniturilor sau cheltuielilor fondurilor speciale. se deschid pe seama instituţiilor publice numai pe baza "Cererilor de deschidere de credite" sau a "mandatelor bugetare". organe locale şi instituţii subordonate acestora cu respectarea precizărilor date de Ministerul Finanţelor Publice. prima semnătură aparţine ordonatorului de credite.Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să angajeze cheltuielile bugetare. cu 10 zile înainte. La deschiderea conturilor. bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale. se formează pe ministere. se face în următoarele condiţii: a) Conturile analitice privind finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat. instituţiile publice prezintă "Fişa cu specimenele de semnături" (formular tipizat) ale persoanelor autorizate.3. potrivit legii. în vederea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi ale acestora. se vor închide de trezorerii în următoarele situaţii: .la cererea motivată a instituţii publice . 8. documentele de plată. iar semnătura a doua. la instituţiile publice.în cazul în care instituţia nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu privire la deschiderea şi funcţionarea contului. în condiţiile sus prezentate. contabilului şef.. c) Conturile analitice deschise pe seama instituţiilor publice. în care scop prezintă următoarele documente: . DESCHIDEREA CONTURILOR ANALITICE PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI Deschiderea la nivelul trezoreriilor operative a conturilor analitice pe seama instituţiilor publice. Pe această bază se stabileşte codul contului analitic al instituţiei respective după care i se comunică. pentru ca aceasta să-şi poată lua măsuri pentru lichidarea soldului contului respectiv. 3. I cod "50". . Trezoreria are obligaţia de a comunica.din clasificaţia în profil departamental în vigoare. Codificarea conturilor analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi depozite ale instituţiilor publice (cuprinse în clasa V "Disponibilităţi şi depozite" ale planului de conturi pentru trezorerie). "Disponibil al instituţiei publice" se deschid numai la cererea instituţiilor publice. Cererea de deschidere a contului şi celelalte documente sunt verificate în cadrul trezoreriei şi se aprobă de conducătorul acesteia. instituţiei motivele închiderii. b) Conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic de gr. Contul începe să funcţioneze odată cu prima depunere de sumă în cont.

. rulajul zilei respective. Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei se asigură pe baza următoarelor formulare de evidenţă: a) Jurnalul de înregistrare cât şi Jurnalul sinteză. care se cumulează cu rulajul zilei precedente (înscris pe rând separat) rezultând rulajul cumulat de la începutul anului al contului sintetic respectiv. SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI Documentele justificative. în care sunt înregistrate. b) Fişa de cont sintetic. Este interzisă amânarea înregistrării documentelor de încasări şi plăţi efectuate prin trezorerie pentru zilele următoare. 8. în conturile de activ şi cele de pasiv sintetice (de bilanţ) cât şi în conturile analitice potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. în jurnalul de înregistrare se totalizează sumele pe fiecare cont sintetic corespondent. legal întocmite. d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică). Toate documentele care au stat la baza înregistrărilor făcute în jurnal sunt anexate la acesta şi arhivate în compartimentul care l-a întocmit. 142 . înscriindu-se pe un rând separat. La sfârşitul fiecărei zile. pe baza cărora se fac operaţiunile de încasări şi plăţi prin trezorerie. pentru fiecare cont sintetic de bilanţ din Planul de conturi pentru trezorerie. toate operaţiunile de încasări sau plăţi efectuate prin trezorerie. cronologic şi sistematic. c) Fişa de cont analitic. sunt înregistrate în contabilitatea acesteia. După verificare şi semnare. în vigoare.4. care se evidenţiază pe rând distinct.pe baza actului normativ privind desfiinţarea instituţiei publice. a) Jurnalul de înregistrare Jurnalul de înregistrare este documentul contabil de bază. în mod separat pentru operaţiile de creditare şi cele de debitare. Toate documentele care au stat la baza operaţiunilor efectuate prin trezorerie vor fi înregistrate în contabilitatea trezoreriei în ziua în care au fost acceptate la încasare sau plată. Jurnalul se deschide şi se închide zilnic. de către compartimentele din trezorerie prin care se fac încasările şi plăţile supuse înregistrării. cronologic şi sistematic. Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmeşte jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanţ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei pe fiecare cont sintetic în parte. în care scop vor fi luate măsurile necesare.

docum Data doc. Pe baza fişelor de cont sintetic contabilitatea întocmeşte Balanţa de verificare sintetică. control şi evidenţa veniturilor sau a cheltuielilor s.de către persoanele în drept. atât pe fiecare zi cât şi cumulat de la începutul anului (în care se cuprinde şi soldul de la începutul anului).CRT Trezoreria: JURNAL SINTEZĂ a operaţiunilor în ziua EXPLICAŢII CONT debitor CONT creditor SUMA Cont debitor Data: Cont creditor SUMA b) Fişa de cont sintetic Acest formular se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi pe baza datelor din jurnalele sinteză primite de la compartimentele unde se întocmesc (casierie. Trezoreria JURNAL DE ÎNREGISTRARE a operaţiunilor în debitul şi creditul conturilor CONT: CONT CONT corespondent Nr. pe fişele de cont sintetic se stabileşte rulajul (debitor sau creditor) al contului sintetic. PAC. jurnalul sinteză se transmite la contabilitatea trezoreriei spre înregistrare.) . DEBIT Data: CREDIT ST. Zilnic. 143 .a.

iar cea privind veniturile bugetare se întocmeşte periodic şi lunar. cele creditoare şi soldul pentru fiecare cont sintetic. Balanţa de verificare sintetică se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pe baza fişelor de cont sintetic.a. pe capitole (ale clasificaţiei bugetare aprobate) şi categorii de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe instituţii publice şi ordonatori de credite. pe ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţii subordonate. Se verifică rulajele debitoare. . din casificaţia bugetară. Fişa de cont analitic se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei şi se deschide pentru: .Fonduri cu destinaţie specială. distinct pentru venituri şi cheltuielile acestora - Disponibilităţile instituţiilor publice. Balanţa de verificare analitică privind cheltuielile bugetare se întocmeşte zilnic. în cadru! fiecărui subcapitol de venit se deschid fişe de cont analitice pe plătitori . a fondurilor cu destinaţie specială. FIŞĂ DE CONT ANALITIC Data Documentul Explicaţia Cont Coresp Debit Credit Sold d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică) Este documentul contabil prin care se asigură şi se verifică periodic corectitudinea înregistrărilor efectuate prin conturile sintetice şi analitice utilizate în contabilitatea trezoreriei Balanţa de verificare analitică se întocmeşte de compartimentele care ţin evidenţa analitică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.venituri. pe subcapitole în cadrul fiecărui capitol de venit. disponibilităţilor instituţiilor publice s.Cheltuielile bugetare.FIŞĂ DE CONT SINTETIC Data Documentul Explicaţia Cont Coresp Debit Credit Sold c) Fişa de cont analitic. Permanent se procedează la confruntarea conturilor sintetice din balanţa sintetică cu conturile din balanţa analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic. 144 .

foi de vărsământ. precum şi încasările şi plăţile efectuate în numerar prin casieria trezoreriei. pe bază de chitanţă. instituţii publice şi contribuabili. I ŞI II) DIN PLANUL DE CONTURI PENTRU TREZORERIE CLASA I.30 "Fonduri cu destinaţie specială". 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat" 145 . prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat. FUNCŢIUNEA CONTURILOR SINTETICE (DE GR. este un cont cu funcţiune de Activ în care se înregistrează mijloacele băneşti existente în casierie (sold). Articol contabil: 10 "Casa" = % 20 "Veniturile bugetului de stat" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile sociale de stat" bugetului asigurărilor 30 "Fonduri cu destinaţie specială" sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie prin creditul contului. 21 "Veniturile bugetelor locale".5. Se debitează cu: .Trezoreria BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICE (ANALITICE) LÂ FINELE LUNII__________________ Cod cont Denumirea Sold la conturilor începutul anului (sintetice analitice) Debit Credit Rulaj cumulat Debit Credit Total sume Debit Credit Sold la sfârşitul lunii Debit Credit 8. 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat". MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ALTE VALORI CONTUL 10 "Casa".sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei. reprezentând impozite şi taxe bugetare şi alte venituri de ia agenţii economici.

rămase nefolosite din cele ridicate iniţial din cont.sumele încasate în numerar. ii pe categorii de venituri conform planului de conturi pentru trezorerie ) . Această operaţiune diminuează totalul plăţilor de casă (reconstituire de credite) şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare în anul curent. reprezentând venituri speciale şi extrabugetare încasate prin casieriile proprii ale instituţiilor. prin creditul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil: 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului loca!" sumele restituite în casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări sociale. în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul privind restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi (cont 22. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezorerie Articolul contabil: 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" . operaţiune care diminuează plăţile de casă ale anului curent. 146 . Operaţiunea este admisă numai dacă priveşte finanţarea anului curent. Articol contabil: 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat" sumele depuse de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont.Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat" . depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice. prin creditul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". prin creditul contului. 50 "Disponibil al instituţiei publice" Articolul contabil: 10 "Casa" = 50 "Disponibil al instituţiei publice" (se deschid conturi sintetice de gr.sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea completării necesarului de numerar pentru acoperirea plăţilor efectuate prin casieria trezoreriei.05) prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat".sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont Această operaţiune diminuează totalul plăţilor de casă clin trezorerie (reconstituirea creditelor) şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare.

21 "Veniturile bugetelor locale". pentru efectuarea de plăţi în numerar" . prin debitul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat". după caz.sumele eliberate în numerar pe bază de CEC de numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii.Articol contabil: 10 "Casa" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Se creditează cu: . de către trezoreriile care nu au casierietezaur.sumele depuse la unitatea băncii. pentru efectuarea de plăţi în numerar" Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă.sumele restituite în numerar prin casierie. prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa" .sumele în numerar depuse la bancă din casă (cont 10) pe măsura alimentării contului de disponibil (cont 12). conform normelor stabilite în acest scop. 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil: % ~ 10 "Casa" 20 "Veniturile bugetului de stai" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" .sumele în numerar depuse de trezoreriile municipale. instituţiilor publice şi contribuabililor. pentru încasările efectuate după ora 1400. prin debitul contului. orăşeneşti şi comunale în conturile Sucursalei Băncii Naţionale în cazul în care apar depăşiri de sold (plafon). pe bază de documente. agenţilor economici. taxe şi alte venituri necuvenite bugetelor respective. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 147 . reprezentând impozite. 13 "Casa tranzitorie" Articol contabil: 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa" = 10 "Casa" .

prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" = 10 "Casa" . Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa" Soldul contului 10 "Casa" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar existent în casieria trezoreriei la sfârşitul zilei de operaţiuni. CONTUL 11 "Efecte şi titluri de valoare" Este un cont cu funcţiunea de Activ.sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de la populaţie.sumele ridicate în numerar pe bază de CEC de numerar pentru plăţile. în care se evidenţiază bonurile de tezaur şi titlurile de stat care urmează a fi plasate (vândute) agenţilor economici şi 148 .. prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale" Articol contabil 25 "Cheltuielile buzatului asigurărilor sociale" = 10 "Casa" .sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din contul de cheltuieli al instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie. prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa" . alte drepturi de personal. pentru achitarea de salarii. deplasări s. 50 prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei". prin debitul conturilor de Disponibil cu destinaţie specială 30 cât şi pentru conturile de Disponibilităţi şi depozite. .a.sumele depuse la Banca Naţională când s-a depăşit plafonul de casă prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei". efectuate prin casieria proprie pentru Fondurile speciale.Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa" .sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din conturile instituţiilor publice de subordonare locală în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii.

Se debitează cu: .populaţiei. prin debitul contului: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare". prin creditul contului: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare". de către trezorerii. pentru efectuarea ele plăţi în numerar" Este un cont cu funcţiune de Activ care funcţionează la trezoreriile fără casă tezaur.contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de stat.contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de valoare vândute (plasate) agenţilor economici şi populaţiei. la primirea lor în vederea vânzării. pe bază de documente. Se debitează cu: 149 . Articol contabil: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare" -. Articol contabil: 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 68 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare" Se creditează cu: .11 "Efecte şi titluri de valoare" Concomitent se înregistrează contravaloarea titlurilor de valoare şi a bonurilor de tezaur vândute şi încasate prin casierie I: Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezoreria de ia populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat" Soldul contului 11 "Efecte şi titluri de valoare" este debitor şi reprezintă valoarea bonurilor de tezaur sau a titlurilor de valoare primite şi nevândute de către trezorerie. titluri de valoare şi pe emisiuni. CONTUL 12: "Disponibil a! trezoreriei Ia bancă. în cadrul contului sintetic se ţine evidenţa analitică pe categorii de bonuri de tezaur.

pentru efectuarea cie plăţi în numerar" 23 "Cheltuielile bugetului de stai" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" .. prin debitul contului: 65. prin creditul contului: Articol contabil 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă.plăţile (cheltuielile) efectuate din contul de disponibil de către instituţiile publice. 24 "Cheltuielile bugetelor locale". 13 "Casa tranzitorie" Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă.din casă (cont 10) şi casa tranzitorie (cont 13). prin debitul conturilor 23 "Cheltuielile bugetului de stat".1 "Comisioane pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" Articolul contabil 65. = pentru efectuarea de plăţi în numerar" % 10 "Casa" 13 "Casa tranzitorie" . 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil: % = 12 " Disponibil al trezoreriei la bancă.0.sumele în numerar depuse ia bancă.0.plăţile (în numerar) reprezentând comisioane pentru operaţiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice la trezoreriile fără casă-tezaur. pe bază de documente. pe măsura alimentării contului de disponibil prin creditul conturilor: 10 "Casa".sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la BNR. pe bază de documente justificative de cheltuieli. = 60 "Cont cores- pentru efectuarea de plăţi în numerar" pondent ai trezoreriei ia BNR" Se creditează cu: .1 "Comisioane pentru operaţiuni = 12 " Disponibil ai efectuate în numerar de către trezoreriei la bancă băncile comerciale" pentru efectuarea de plăţi în numerar" CONTUL 13 "Casa tranzitorie" 150 .

pentru CONTUL 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ" Acest cont a fost introdus prin Precizările Ministerului Finanţelor nr. prin debitul contului. pentru efectuarea de plăţi în numerar".1999. Este un cont cu funcţiunea de Activ şi funcţionează la trezoreriile care nu au casierie tezaur. Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei Ia bancă. pentru încasările efectuate după orele 1400. pe bază de documente. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 151 . prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ" = 10 "Casa" Se creditează cu: .07. Se debitează cu: . 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă.1999 privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie ajunse la scadenţă. 334285 din 20. în condiţiile reglementărilor în vigoare. la primirea extrasului de cont şi a ordinului de plată de la trezoreria judeţeană din care rezultă plata numerarului eliberat. pe măsura alimentării contului de disponibil a! trezoreriei deschis la bancă. Este un cont cu funcţiune de Activ prin care se ţine evidenţa numerarului eliberat din casieria-tezaur pentru trezoreria din alt judeţ. transferate în alt judeţ. = 13 "Casa tranzitorie" efectuarea de plăţi în numerar". Se debitează cu: . în vederea alimentării cu numerar a trezoreriei din alt judeţ.sumele depuse la unitatea băncii prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa" Se creditează cu: .07. pe bază de documente.S-a introdus prin F'recizările Ministerului Finanţelor nr.sumele în numerar eliberate din casieria-tezaur.sumele în numerar. în cazul trezoreriilor fără casă tezaur.sumele depuse la bancă. 334329/ 09.

Se creditează cu: . prin debitul contului. reprezentând impozite (pe venitul din salarii.sumele înregistrate în "Contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia de trezorerie judeţeană reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei operative locale. reprezentând impozite. de către agenţii economici care au conturile deschise la bănci. prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetelor locale" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetelor locale" = 20 "Veniturile bugetului de stat" Se debitează cu: 152 . VENITURI Şl CHELTUIELI BUGETARE CONTUL 20 "Veniturile bugetului de stat" Este un cont cu funcţiune de Pasiv. alte taxe şi vărsăminte. reprezentând impozitele pe venit din salarii. s. 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 20 "Veniturile bugetului de stat" Înregistrarea se face la trezoreria locală pe baza ordinelor de plată primite de la direcţia de trezorerie judeţeană sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local. instituţii publice şi contribuabili.) şi alte vărsăminte.sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat şi iocal. prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 20 "Veniturile bugetului de stat" . taxe şi alte venituri de la agenţi economici.Articol contabil 01 "Cont corespondent trezoreriei" = 14 "Sume în numerar eliberate al trezoreriei din ait judeţ" CLASA II. la bugetul de stat. 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil % = 20 "Veniturile bugetului de stat" 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetului local" .sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei. dispuse de ordonatorii de credite.a. prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat".

reprezentând impozite şi taxe bugetare.sumele înregistrate în "contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia trezoreriei judeţene. instituţii publice şi contribuabili.sumele restituite în numerar prin casieria trezoreriei sau prin virament. 153 . prin creditul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 20 "Veniturile bugetului de stai" = % - 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" . în vigoare. reprezentând impozite şi taxe virate în contul bugetului local de către agenţii economici care au conturile deschise la bănci.cu sumele virate din contul bugetului de stat. . Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Evidenţa analitică a contului 20 se ţine pe surse de venituri. Este un cont cu funcţiune de Pasiv. potrivit clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată. reprezentând transferuri de echilibrare a bugetului local. pe baza documentelor. pe capitole şi subcapitole cât şi pe plătitori. prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetelor locale". prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" 21 "Veniturile bugetelor locale".sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei. înregistrarea se face la trezoreriile locale. Se creditează cu: . de la agenţii economici.sumele compensate între sursele de impozite şi taxe ce au fost achitate în plus şi cele care sunt neachitate. . CONTUL 21 "Veniturile bugetelor locale". în condiţiile legii. potrivit legii. reprezentând impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 21 "Veniturile bugetelor locale". operarea efectuându-se numai în analiticele veniturilor bugetului de stat. pe baza ordinelor de plată primite de la direcţia de trezorerie judeţeană. pe seama fiecărui buget local.

contribuţia de asigurări sociale. prin debitul conturilor 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" şi 10 "Casa".Articol cctitabil 23 "Cheltuielile bugetelor de stat" = 21 "Veniturile bugetelor locale" Se debitează cu: . reprezentând contribuţia pentru asigurările sociaie de stat. prin creditul următoarelor conturi: 10 "Casa". utilizată de către agenţii economici şi instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă. Sumele datorate de agenţii economici şi instituţii publice sunt achitate cu dispoziţie de plată (tip CAS) şi ordin de plată (tip trezorerie). pe baza dispoziţiei de plată (tip CAS) prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" . CONTUL 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" Este un cont cu funcţiune de Pasiv. calculate şi stabilite în condiţiile Legii nr. pe capitole. agenţilor economici şi contribuabililor. în condiţiile legii. la finele zilei.sumele încasate prin virament în contul corespondent al trezoreriei sau în numerar prin casierie. cu: . Articol contabil % =22 "Veniturile bugetului 154 . 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 21 "Veniturile bugetelor locale = % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul contului 21 este creditor şi reprezintă veniturile încasate. Se creditează. subcapitole şi plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată. subvenţii primite de la bugetul de stat. 191/2001. din impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului local. contribuţia agricultorilor asiguraţi.sumele restituite în numerar prin casierie sau prin virament. Evidenţa analitică a contului 21 se ţine pe surse de venituri. contribuţia pentru pensia suplimentară.

61 "Cont corespondent al trezoreriei" "Casa" asigurărilor sociale de stat" 10 .sumele virate de trezorerii din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat. la sfârşitul zilei.plăţile dispuse de către ordonatorii de credite din contul de cheltuieli pentru virarea contribuţiei la asigurări sociale ca venit ia bugetul asigurărilor sociaie. pe capitole şi subcapitole. prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" . conform clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale aprobată. prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent al trezoreriei". prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului loca!" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 22. 155 . CONTUL 23 "Cheltuielile bugetului de stat" Este un cont cu funcţiune de Activ. 10 "Casa" Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stai" = % 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 10 "Casa" Soldul contului 22 este creditor şi evidenţiază veniturile încasate. reprezentând contribuţii de asigurări sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale. cu: .sumele restituite prin virament sau în numerar unor agenţi economici şi instituţii publice. "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" Se debitează. din contribuţia de asigurări sociale virată necuvenită bugetului şi care nu poate fi compensată cu sumele datorate în perioadele viitoare. Evidenţa analitică a contului 22 este condusă pe surse de venituri.

aprobate. reprezentând irnpo-zite (pe venit din salarii).sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat. subcapitole şi categorii de cheltuieli. conform clasificaţiei bugetului de stat. cât şi pe ministere şi instituţii publice subordonate. prin creditul contului: 10 "Casa".plăţile efectuate din contul de disponibil al trezoreriei deschis la bancă (la trezoreriile fără casă-tezaur). prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 156 .plăţile dispuse de ordonatorii de credite (prin ordine de plată). prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. reprezentând transferuri de echilibrare a j bugetului local. Se debitează. în baza creditelor deschise sau repartizate în vederea achitării obligaţiilor către furnizori şi creditori care au conturile deschise la bănci. pentru efectuarea de plăţi în numerar".sumele virate din contul bugetului de stat. pentru efectuarea de plăţi în numerar" . 22 "Veniturile bugetului i asigurărilor sociale de stat" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = % 20 "Veniturile bugetului de stat" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" . pe seama fiecărui buget local.sumele eliberate în numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii. bugetului local şi bugetului asigurărilor sociale. . prin creditul contului: 21 "Veniturile bugetelor locale" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 21 "Veniturile bugetelor locale" . taxe şi contribuţii de asigurări sociale cuvenite bugetului de stat. cu: . Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa". pe bază de documente de cheltuieli. Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat".Contul 23 se desfăşoară în conturi analitice deschise pe capitole. în condiţiile legii.

prin această operaţiune se diminuează totalul plăţilor de casă. prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat" . 157 . ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi a altor reglementări.a.sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice. care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii.au conturile deschise la bănci.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Se creditează. rămase neutilizate din cele ridicate din cont.Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" .06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = de stat" % 50. cu: .05 "Disponibil pentru sume demandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" 50. Operaţiunea este admisă numai dacă priveşte anul curent. de la furnizori şi creditori care. în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul 22.sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice. şi creşte corespunzător limita de finanţare. prin creditul conturilor: 50. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 23 "Cheltuielile bugetului de stat" Soldul contului 23 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice în cursul exerciţiului bugetar. iar la finele anului se închide.05 "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi". 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate".sumele recuperate de către instituţiile publice. CAS aferent s. care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului).

cu: . prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 2.sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului loca!" = 61 "Cont corespondent al 158 . pe bază de documente justificative de cheltuieli legal aprobate. 21 "Veniturile bugetelor locale". reprezentând cheltuieli pentru aprovizionare cu mărfuri.plăţile dispuse prin trezorerie de ordonatorii de credite. din contul de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate din bugetele locale.4 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa" . pentru efectuarea de plăţi în numerar" . în contul furnizorilor şi creditorilor cu conturi deschise la bănci. în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate. deplasări s.a. pentru efectuarea de plăţi în numerar" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului loca!" =12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. prestări de servicii sau executări de lucrări.). prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii (pentru achitarea salariilor. la bugetul respectiv. 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = % 20 "Veniturile bugetului de stat" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" .a. prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat". dispuse de ordonatorii de credite. reprezentând impozite (pe veniturile din salarii s. din contul de disponibil de către instituţiile publice de subordonare locală.CONTUL 24 "Cheltuielile bugetului loca!" Este un cont cu funcţiune de Activ Contul sintetic 24 se desfăşoară în conturi analitice conform.plăţile (cheltuielile) efectuate prin trezoreriile fără casă-tezaur.) şi contribuţii ia asigurările sociale. "Clasificaţiei bugetelor locale" aprobată. Se debitează.sumele eliberate (pe bază de CEC) din conturile instituţiilor publice de subordonare locală.

prin această operaţiune se diminuează totalul plăţilor de casă şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare în anul curent. prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local" . 159 . potrivit reglementărilor în vigoare. CONTUL 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Este un cont cu funcţiune de Activ.sumele recuperate de instituţiile publice de subordonare locală.trezoreriei" . de subordonare locală. Prin contul 25 se evidenţiază plăţile efectuate prin trezorerii din bugetul asigurărilor sociale de stat.sumele depuse în casieria trezoreriei de către instituţiile publice.partea prelevată şi virată din excedentul bugetului local în contul special de disponibil pentru constituirea fondului de rulment. în limitele creditelor bugetare aprobate şi deschise ordonatorilor de credite finanţată din acest buget. ca urmare intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi altor reglementări. prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume în mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate". de la furnizori şi creditori. 50. cu: .06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Se creditează.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului iocal" = % 50. iar la finele anului se închide. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articoi contabil 61 "Cont corespondent = 24 "Cheltuielile bugetului local" al trezoreriei" Soldul contului 24 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate în cursul anului de instituţiile publice de subordonare locală.05 "Disponibil pentru sume în mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" 50. reprezentând sume rămase neutilizate din cele ridicate din cont.

pe baza dispoziţiei de plată (tip CAS). care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului). care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii.contribuţia de asigurări sociale utilizată de către agenţii economici şi instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă. s. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" -61 "Cont corespondent al trezoreriei" . 50.plăţile dispuse de ordonatorii de credite din contul ele cheltuieli privind asigurările sociale.Contul 25 se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe capitole şi subcapitole conform "Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale de stat" aprobate. cu: . prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" .06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" = % 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" 50. CAS aferent. prin creditul conturilor: 50. prin creditul contului.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare iocaiă" 160 . Se debitează.a.sumele constituite în depozit. 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale" = 10 "Casa" .sumele eliberate din contul de cheltuieli ale instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie. reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice. în limita creditelor deschise de ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate".

„DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ" Conturile din această clasă asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor speciale. Fondurile speciale ca parte din resursele financiare publice. modul cie calcul. prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" . Execuţia de casă a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului. precum şi instituţiile publice care răspund de gestionarea lor. Aceste fonduri se constituie în afara bugetului de stat. suni aprobate prin legi specifice. operaţiune care diminuează plăţile de casă ale anului curent. rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont.sumele restituite la casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări sociale. iar bugetele fondurilor speciale se aproba prin legea anuală a bugetului.Se creditează. Fondul special pentru plata ajutorului de şomaj Se constituie în baza Legii Veniturile bugetului Fondului special pentru plata ajutorului de şomaj provin din încasarea contribuţiei angajaţilor respectiv a angajatorilor la fondu! de salarii . în limita creditelor bugetare deschise. iar la sfârşitul anului contul se închide. Constituite prin legi specifice şi ale căror bugete de venituri şi cheltuieli sunt aprobate prin legea bugetului anuală. baze iegaiă privind constituirea şi utilizarea lor. 161 . cu: . potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor. CLASA III. 1. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articoi contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Soldul contului 25 este debitor şi evidenţiază cheltuieli privind asigurările sociale.sumele recuperate de instituţiile de asigurări sociale prin contul de cheltuieli privind asigurările sociale pe anul curent. efectuate de ordonatorii de credite. sunt prezentate fondurile speciale.

Acest fond este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 13 "Disponibil din fondui special pentru dezvoltarea sistemului energetic" 3. . conform art.contribuţia de la persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat (cf. 2. . (4) din Legea nr. 45 alin.5% asupra volumului de'prime brute încasate. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. Fondul pentru asigurări sociale ele sănătate Se constituie în baza prevederilor legii nr. 4. Legii). Este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei pin contul 30. Acest fond este evidenţiat în trezorerie prin contul 30 04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj". 136/1995. 29/ 1994.sume de la bugetul de asigurărilor sociale de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii. aprobată prin Legea nr. . Veniturile bugetului Fondului specia! pentru protejarea asiguraţilor se constituie prin aplicarea unei cote de 1. Veniturile bugetului acestui fond provin din: . 60 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asiguraţilor.contribuţia persoanelor asigurate (cf. Fondul este gestionat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene. Legii). Veniturile bugetului Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic provin din încasarea taxei de dezvoltare cuprinse în tariful energiei electrice şi termice.sume de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii.15 "Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate". Gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraţilor se face de către Ministerul Finanţelor Publice. 136/1994. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate. 162 . Fondul special pentru protejarea asiguraţilor Se constituie în baza prevederilor Legii nr. potrivit art. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic Se constituie în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. Fondul este gestionat de către Ministerul Energiei şi Resurselor. respectiv de către Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.Fondul este gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

13 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic 30. potrivit legii.18 Disponibil clin fondul special al drumurilor publice Toate conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa III a pianului de conturi pentru trezorerie. Veniturile bugetului Fondului special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cote asupra preţului cu ridicata. republicată. II sau pe analitice. precum şi subvenţiile de ia buget. Funcţiunea acestora este identică şi se prezintă astfel: Se creditează cu: .Hi -a a planului de conturi pentru trezorerie au fost deschise conturi sintetice de gradul II pentru evidenţierea disponibilului constituit pe fiecare fond special în parte. potrivit legii. Fondul special al drumurilor publice Se constituie în baza prevederilor Legii nr. Gestionarea Fondului special al drumurilor publice se face de către Ministerul Lucrărilor Publice. 5. În contabilitatea trezoreriei Fondul special al drumurilor publice este evidenţiat prin contul 30 18 "Disponibil din fondul special al drumurilor publice". Conturile sintetice de gradul I din clasa III deschise pentru fiecare fond special în parte.Fondul special pentru protejarea asiguraţilor este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 17 "Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor". în clasa a . după caz. se desfăşoară pe conturi sintetice de gr. exclusiv accizele pentru carburanţi auto livraţi la intern de către producători şi a valorii în vamă pentru carburanţi auto importaţi. şi alte 163 . în cadrul acestora se deschid numai conturile pentru veniturile fondului în care se evidenţiază sumele încasate şi virarea sumelor în contul instituţiei centrale care urmează al utiliza potrivit destinaţiei stabilite prin lege. 118/1996. mai sus prezentate.17 Disponibil din fondul specia! pentru protejarea asigura-ţilor 30. după cum urmează: 30. separat pentru venituri (surse) şi separat pentru cheltuieli (pe categorii) în structura bugetelor aprobate prin lege pe fiecare fond şi potrivit metodologiei Ministerului Finanţelor Publice. sunt conturi de Pasiv.04 Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj" 30. Urmărirea constituirii fondurilor speciale cât şi a disponibilităţilor acestora în cadrul trezoreriei se face prin conturi distincte pe instituţiile publice care gestionează aceste fonduri. Transporturilor şi Locuinţei.15 Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate 30. În cazurile în care fondurile speciale se utilizează la nivel centrai iar încasarea surselor de constituire a acestora se face prin trezoreriile teritoriale.sumele încasate reprezentând contribuţii ale instituţiei publice persoane juridice şi persoane fizice.

potrivit legii. de la populaţie. CLASĂ IV.sumele virate sau plăţile prin documente legal aprobate." = % = 30 "Disponibil. de regulă. cu păstrarea destinaţiei iniţiale stabilită prin lege... răspund în calitate de ordonatori de credite. reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie.. 315/1999. Se creditează. de gestionarea fondurilor speciale respective. prin debitul contului.. respectiv disponibilul care. TITLURI SI CERTIFICATE DE TREZORERIE În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I. cu: . Articol contabil % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Se debitează. de instituţiile publice care. prin debitul conturilor: 10 "Casa 61 "Cont corespondent al trezoreriei". soldurile rezultate din execuţia acestora şi neutilizate până la finele anului se regularizează cu bugetul de stat. A fost inclus în Planul de conturi pentru trezorerie prin Precizările Ministerului Finanţelr m.. 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de Ia populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" 164 .. cu: . iar diferenţa se reportează în anul următor. CONTUL 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat". dacă legea nu prevede altfel. în limita subvenţiilor acordate. prin creditul conturilor: 10 "Casa".venituri din care se constituie veniturile fondurilor speciale aprobate prin legi specifice.. 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 30 "Disponibil.sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei. cu păstrarea destinaţiei iniţiale. În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat. se reportează în anul următor." 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al conturilor sintetice de gradul II din clasa III reprezintă fondul special constituit şi neutilizat la finele perioadei.. Este un cont cu funcţiune de Pasiv.

este creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie răscumpărate la finele perioadei.42 "Certificate de depozit" populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" Se debitează cu: 165 . Se creditează. 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent = 41 "Certificate de trezorerie al trezoreriei" de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" Se debitează cu: . 42 "Certificate de depozit" Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de Ia = populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" 42 "Certificate de depozit" Evidenţa analitică a contului sintetic 41 se ţine pe fiecare emisiune de certificate de trezorerie. 10 "Casa" Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de ia populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" = 10 "Casa" . prin creditul contului.sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de către populaţie. reprezentând subscriere la certificatele de trezorerie. prin debitul contului. prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie ite ia . prin creditul contului..valoarea certificatelor de trezorerie nerăscurnpărate la termen. CONTUL 42 "Certificate de depozit" Este un cont cu funcţiune de Pasiv. cu: valoarea certificatelor de trezorerie nerăscumpărate ia termen de populaţie. care se transformă în certificate de depozit.sumele încasate prin virament. care se transformă în certificate de depozit. conform legii. Soldul contului 41.

sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la instituţii publice în vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale acestora către buget sau agenţi economici în condiţiile legii prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 166 ..sumele plătite (prin virament) din contul de depozit constituit ia trezorerie pe seama agenţilor economici în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către buget şi alte datorii. în condiţiile legii. CONTUL 43 "Depozite ale agenţilor economici" Este uri cont cu funcţiune de Pasiv Se creditează. cu: . ia finele perioadei de raportare.sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la agenţi economici. prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 42 "Certificate de depozit" = 10 "Casa" Evidenţa analitică a contului 42 se ţine pe fiecare emisiune de certificare de trezorerie. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol caritabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 43 "Depozite ale agenţilor economici" Se debitează. în vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale acestora către buget sau instituţii publice. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 43 "Depozite ale agenţilor economici" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al contului 43. cu: . CONTUL 44 "Depozite ale instituţiilor publice" Este un cont cu funcţiune de Pasiv . creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie devenite certificate de depozit. "Depozite ale agenţilor economici" reflectă disponibilităţile de surse ia finele perioadei cu această destinaţie. Se creditează cu: .plăţile în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea certificateior de depozit. Soldul contului 42.

DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE În această clasă sunt cuprinse conturile cu ajutorul cărora s asigură evidenţa disponibilităţilor băneşti. al instituţiilor publice care au conturile deschise la trezorerie. astfel: CONTUL 50.Articol contabil: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = 44 "Depozite ale instituţiilor publice" Se debitează cu: . reflectă disponibilităţile de surse la finele perioadei cu această destinaţie. Contul 50 (sintetic de gr. Cu ajutorul contului 50 se ţine evidenţa disponibilităţilor băneş aflate la dispoziţia instituţiilor publice care au conturile deschise Ia trezoreria de care aparţin.sumele plătite (prin virament)" din contul de depozit constituit la trezorerie pe seama instituţiilor în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către buget şi alte datorii prin creditul contului 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil: 44 "Depozite ale instituţiilor publice" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al contului 44 "Depozite ale instituţiilor publice".02 167 . i) se desfăşoară pe conturi sintetice de gr II deschise după natura disponibilităţilor constituite. CLASA V.01 "Disponibilităţi din fonduri cu destinaţie speciaiă ale ministerelor şi Instituţiilor subordonate" "Disponibilităţi din destinaţie specială ale subordonare locală fonduri cu instituţiilor de şi CONTUL 50. Prin planul ci conturi prin trezorerie în această clasă sunt prevăzute următoarei conturi sintetice de gr. I: CONTUL 50 "Disponibil a! instituţiilor publice" Este un cont cu funcţiune de Pasiv. altele decât cele de la buget.

01. care reprezintă. CONTUL 50. prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Con corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" CONTUL 50. Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. cu ajutorul lor se ţine evident.04 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale instituţiilor de subordonare locală".. potrivit legii. i Se creditează.01 şi 50. 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil 50. cu: .02.02 reflectă disponibilităţile neutilizate din fiecare fond la finele perioadei de raportare. reprezentând venituri extrabugetare la dispoziţia ministerelor. instituţiilor publice. cu: .Sunt conturi cu funcţiune de Pasiv.02 = % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent »l trezoreriei" Soldul creditor al conturilor 50. în vederea efectuării de plăţi în numerar sau prin virament din fondurile cu destinaţie specială constituite. prin creditul conturilor: 10 "Casa". potrivi reglementărilor în vigoare (cont 50. 50. Cu ajutorul lor se ţine evidenţa disponibilităţilor constituite din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor subordonate lor cât şi a instituţiilor de subordonare locală. în condiţiile legii. disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie specială constituite la ministere ş instituţii subordonate (cont 50.01.02).sumele depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice cât şi sumele virate de agenţii economici pe seama instituţiilor publice. Se creditează. trezoreriei cât şi cele virate din cont de către agenţii economici pe seam. Se debitează cu: .sumele depuse în numerar de către instituţiile publice la casieri. 50. venituri ale fondurilo cu destinaţie specială.sumele eliberate pe seama instituţiilor publice. primăriilor sau instituţiilor 168 .01) precum şi la primării.

03 şi 50.sumele primite de la alte instituţii în vederea efectuării unor operaţii de mandat.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" CONTUL 50. = 50. 50. Cu ajutorul lor sunt evidenţiate sumele de mandat primite de la alte instituţii pentru efectuarea unor servicii în contul acestora. prime şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice. care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii. Se creditează.subordonate lor. prin debitul contului. 25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat" Articol contabil % 23 "Cheituielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" 25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat" = 50.04 reflectă disponibilităţile neutilizate din veniturile extrabugetare.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume de depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. 50.05. CAS aferent. pensia suplimentară.08 . 61 "Cont corespondendent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei" = 50. precum şi sumele constituite în depozit reprezentând drepturi cuvenite salariaţilor instituţiilor publice la finele anului şi care urmează să fie achitate în anul următor.05. ajutor de şomaj care se varsă la buget până la sfârşitul anului în contul bugetelor respective) prin debitul următoarelor conturi: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale".03.08 169 .sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii.04 CONTUL 50. prin debitul conturilor: 10 "Casa"şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" Soldul creditor al conturilor 50. cu: . 50. la finele perioadei de raportare.

în anul următor.sumele ridicate în numerar.06 = 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei" .06 reflectă disponibilităţile băneşti la finele perioadei.05 şi 50.07 se ţine evidenţa donaţiilor.07 "Disponibil din donaţi!" Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.sumele primite în numerar la casieria trezoreriei sau prin cont. primite de instituţiile publice de la organizaţii şi agenţi economici cât şi a plăţilor efectuate din aceste surse. prin creditul contului: 61 "Cont corespondendent al trezoreriei" Articol contabil 50.07 "Disponibil din donaţii" = % 10 "Casa" 170 . Cu ajutorul contului 50. cu: .06 = 10 "Casa" Soldul creditor al conturilor 50. CONTUL 50. cu: sumele virate (din cont) furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din sumele de mandat în contul altor instituţii cât şi cu sumele restituite instituţiilor de la care au fost primite. 50. cu: . de către instituţiile publice în vederea achitării drepturilor de salarii şi altor drepturi pentru care s-a constituit depozit la finele anului precedent.Se debitează. cu donaţie de la organizaţii şi agenţi economici.05. ca urmare a decontării operaţiunilor de mandat. prin creditul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 50. 50.05. prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 50. din donaţiile primite.07 "Disponibil din donaţii" Se debitează. prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50.plăţile efectuate în numerar sau prin virament. Se creditează.

sumele virate (prin cont) de unităţile administrativ-teritoriale la încheierea execuţiei bugetare în vederea reconstituirii fondului de tezaur. Contul 50. cu: . Conturile se deschid la trezorerie pe seama instituţiilor publice care primesc alocaţii de la buget (de stat sau locale) în completarea veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor privind întreţinerea şi funcţionarea acestora. Se creditează. anterior utilizat prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent = 50. CONTUL 50. cât şi a utilizării acestui fond. în condiţiile legii.09 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat" CONTUL 50. Prin aceste 171 . conform legii.61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al contului 50. cu: sumele utilizate."Disponibil din fondul de tezaur = 61 "Cont corespondent al al judeţului" trezoreriei" Soldul creditor al contului 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al trezoreriei" al judeţului" Se debitează.08 reflectă disponibilităţile existente la fondul de tezaur la finele perioadei de raportare. a fondului de tezaur al judeţului. conform legii.07 refllectă disponibilul din donaţii existent la finele perioadei de raportare.10 "Disponibil ai instituţiilor subvenţionate din bugetul local" Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabii 50.08.08.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului" Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. se deschide ia trezorerie pe seama Consiliului Judeţean şi cu ajutorul lui se ţine evidenţa sumelor existente. din fondul de tezaur. CONTUL 50.

09. după caz. prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat". 50.09. 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Se debitează cu: sumele eliberate din casierie pentru cheltuielile efectuate în numerar şi plăţile prin virament (din corii) privind cheltuielile instituţiilor publice. conform normelor de închidere a execuţiei bugetare ale Ministerului Finanţelor Publice. care este retrasă din contul instituţiilor publice respective la finele anului.09 şi 50.subvenţia de la bugetul de stat sau local.10 reflectă disponibilul existent la finele perioadei de raportare. 172 .09. reprezentând venituri proprii ale instituţiilor publice.10 = % 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetului local" Soldul creditor al conturilor 50.sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei. 50. aprobază potrivit legii.10 = % % = 50. suportate din veniturile bugetelor constituite. Se creditează.03. primită de instituţiile publice..subvenţia de la buget primită şi neutilizată. cu: .10 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" . 50.10 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetului loca!" . 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil % = 50. 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil 50. prin creditul conturilor: Articol contabil 50. prin debitul conturilor: 10 "Casa". prin creditul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat". 50. cât şi prin virament (în eoni).conturi se evidenţiază alocaţia primită de la buget în completarea veniturilor proprii cât şi utilizarea acestor venituri.

sumele utilizate prin virament. conform legii. prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabii 24 "Cheltuielile bugetului tocai" = 50. Acest cont se deschide la sfârşitul anului pe seama fiecărui buget local pentru evidenţierea fondului de rulment propriu constituit din excedent bugetar al fiecărui buget local. din fondul de rulment.CONTUL 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" Se debitează. potrivit reglementărilor în vigoare. Se creditează. 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50. în scopul finanţării cheltuielilor legate de înlăturarea efectelor calamităţilor. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea efectelor calamităţilor". prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 173 . ia finele perioadei de raportare. Se creditează. CONTUL 50.subvenţiile primite de la bugetul de stat deschise pe seama primăriilor. cu: sumele repartizate la finele anului din excedentul bugetar al fiecărui buget local pentru constituirea fondului de rulment.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. cu: . în vederea înlăturării efectelor calamităţilor. Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.11 "Disponibil din fondul de rulment = 61 "Cont corespondent al al bugetului loca!" trezoreriei" Soldui creditor al contului 50. cu: .11 evidenţiază disponibilul existent la fondul de rulment al bugetului iocal. prin debitul conturilor: 10 "Casa". de la persoane fizice sau juridice.sumele încasate în numerar sau prin virament.12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea efectelor calamităţilor" .

Se creditează. prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" Articol contabil 50. cu: 174 . 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 50.50. cu: .11 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM" Se debitează.13 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM" Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. retrase din contul instituţiilor publice la dispoziţia cărora au fost deschise. CONTUL 50. cu: sumele încasate prin casă sau virament în contul deschis la trezorerie pe seama ASIROM.Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.sumele achitate în numerar sau prin virament unor persoane fizice sau juridice care au avut pagube din calamităţi.subvenţiile neutilizate.12 "Disponibil din sumele = pentru înlăturarea 10 "Casa" % efectelor calamităţilor" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" . prin debitul conturilor: 10 "Casa".12 "Disponibil din sumele = pentru înlăturarea efectelor calamităţilor" 23 "Cheltuielile bugetului de stat" .12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea calamităţilor" efectelor Se debitează.61"Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % 50.Articol contabil 23 "Cheltuieliie bugetului de stat" . la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor. prin creditul conturilor: 10 "Casa".

Se creditează. din veniturile colectate pe seama ASIROM..14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor ministerului MAPN" = % trezoreriei" 23 "Cheltuielile bugetului de Stat" 61 "Cont corespondent al Soldul contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.13 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM" % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare. prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" . în condiţiile legii. cu: .14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor ministerului MAPN" Se debitează. CONTUL 50.sumele vachitate (prin casă sau virament). 175 . ca titulare de avans.sumele plătite pentru drepturi de personal de unităţile militare (titulare de avans) şi cu sumele neutilizate virate la sfârşitul anului în contul de cheltuieli bugetare de unde a fost alimentat. în condiţiile legii. 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 50. Contul se deschide la trezorerii pe seama unităţilor militare din subordinea Ministerului Apărării Naţionale. 23 "Cheltuielile bugetului de stat" Articol contabil 50.sumele primite de unităţile militare de la ordonatorii de credite (secundari sau terţiari) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale prin debitul contului: 81 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezorerie!" = 50.14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor Ministerului Apărării Naţionale" Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. cu: . prin creditul conturilor: 10 "Casa".

18 "Disponibil din sume încasate din reactivitatea şi rambursarea obligaţiilor rezultate din aplicarea Legii nr. în calitatea de titulari de avans. 50.CONTUL. Se creditează. Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50. 15 "Disponibil al instituţiilor publice care au calitatea de ordonator de credite" Contul nu prezintă sold la nivelul instituţiei publice care nu are calitatea de ordonator de credite. pe răspunderea lor în condiţiile legii prin creditul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" şi contul 10 "Casa". Contul se deschide la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe seama Ministerului Finanţelor Publice. Se creditează.sumele încasate în numerar sau prin virament. 7/1992. pe răspunderea lor. de către ordonatorii de credite ai acestora. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Se debitează cu: . în condiţiile legii.sumele virate în contul deschis la trezorerie. Este un cont cu funcţiunea de pasiv. privind acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase publice neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluate de către stat şi băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat precum şi a creditelor bancare". în vederea efectuării plăţilor (cheltuielilor bugetare). eu: . CONTUL 50.15 "Disponibil al instituţiilor publice care nu au calitatea de ordonator de credite". prin debitul conturilor: 10 "Casa" . Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.18" Disponibil din sume încasate din reactivitatea şi rambursarea obligaţiilor rezultate din aplicarea legii 7/1992" 176 . societăţi comerciale) cu capital de stat cărora li s-a preluat de către stat creditele neperformante. 61. eu: . "Cont corespondent al trezoreriei" Artiicol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50. pe seama instituţiilor publice sau a unor agenţi economici. de la agenţii economici (regii autonome.sumele utilizate de instituţiile publice sau ale unui agent economic în calitate de titulari de avans pentru plata unor lucrări sau servicii efectuate de diferiţi prestatori.

din alocaţii bugetare sau alte surse.19.a. sumele virate (până la 20 ale fiecărei luni) către Ministerul Finanţelor Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.sume virate de către alte unităţi pe seama instituţiilor de înv ţămârit . 84/1995.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ" Conform Legii 84/1995.) care reprezintă veniturii proprii ale acestora. de şcolarizare. 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil 50.19. Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. CU: Publice.Se debitează. "Disponibil din venituri proprii al instituţiilor de învăţământ" conform Legii 84/1995 . Contul se deschide la trezorerie pe seama instituţiilor de învăţământ.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor = % 10 "Casa" 177 . CONTUL 50. cu: -sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei de către instituţiile de învăţământ din diverse taxe (de admitere. Cu ajutorul lui se evidenţiază veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ constituite din diverse surse cât şi utilizarea acestora ţinând seama de prevederile Legii învăţământului nr. s. potrivit leg prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50. "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ conform Legii 84/1995 Se debitează. prin creditul conturile 10 "Casa".sumele plătite prin casă sau prin virament din contul trezoreriei limita cheltuielilor aprobate în structura bugetului. prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 50.sumele primite prin redistribuire de la minister sau prin inspe toratele şcolare judeţene. cu: . Se creditează.

31 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli şi din fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap" 178 . precum şi a celorlalte unităţi vamale pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii" CONTUL 50.27 "Disponibil din fondul de şomaj pentru efectuarea de cheltuieli" CONTUL 50.23 "Disponibil pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conf. în vigoare şi care sunt toate de Pasiv.28 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii" CONTUL 50.25 "Disponibil din cota repartizată din fondul special al drumurilor publice" CONTUL 50. Conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa aV-a a planului c conturi pentru trezorerie. dobânzi şi eoni sioane aferente" CONTUL 50. 50. O.G. 81/1993" CONTUL 50.29 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei. 19/1994" privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe CONTUL. i funcţiunea lor pe debit şi pe credit similară cu a conturilor prezenta mai sus sunt: CONTUL 50.21 "Disponibil din fondul extrabugetar confon legii nr. Legii nr.22 "Disponibil' din sume încasate reprezentări despăgubiri pentru pagube aduse fonduli forestier conf. nr.26 "Disponibil din finanţarea din alte bugete locale" CONTUL 50.de învăţământ" conform Legii 84/1995 61 "Cont corespondent al trezorerie Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei ( raportare.20 "Disponibil din fondul pentru garantare împrumuturilor externe. 112/1995 pentru reglementare situaţiei Juridice a unor imobile cu destinat de locuinţe trecute în proprietatea statului' CONTUL 50.

legea locuinţei CONTUL 50.35 "Disponibil pentru realizarea lucrărilor de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar şi de construire a băncilor de date urbane conform legii nr.42 "Disponibil din alocaţii bugetare pentru reducerea riscului în construcţii" CONTUL 50.E. 145/1997" Privind asigurările sociale de sănătate CONTUL 50. CONTUL 50. CONTUL 50.45 "Disponibil din sume încasate din vânzarea spaţiilor comerciale".38 "Disponibil din fonduri PHÂRE pentru combaterea efectelor inundaţiilor" CONTUL 50.41 "Disponibil din activitatea sanitară conform legii nr. CONTUL 50. 7/1996" CONTUL 50.37 "Disponibil din împrumuturi finanţarea obiectivelor aprobate" externe pentru CONTUL 50.D.R.43 "Disponibil din fondul de rezervă constituit conform legii nr.43 "Disponibi! fond de risc pentru împrumutul B.54 "Disponibil privatizare" încasări din cesiune acţiuni CONTUL 50 53 "Disponibil din vânzări de acţiuni pe piaţa de capital" CONTUL din garanţii primite pentru 179 . 145/1997" CONTUL 50. .46 "Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior".52 "Disponibil manageri" 50.36 "Disponibil privind rezervele speciale" CONTUL 50. 569/1997" CONTUL 50. CONTUL 50.CONTUL 50.50 "Disponibil din vânzarea acţiunilor în cadrul privatizării" CONTUL 50. 114/ 1996.47 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţia specială" CONTUL 50. conform legi nr.32 "Disponibil pentru construcţii de locuinţe sociale şi de necesitate.44 "Disponibil pentru compensarea obligaţiilor bugetare".51" Disponibil din dividende încasate de la societăţi comerciale" CONTUL 50.40 "Disponibil din amenzi încasate conform legii de Oficiul pentru protecţia consumatorilor".48 "Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă" CONTUL 50.

76 "Sume puse la dispoziţie de către F.R. nr.58 "Disponibil din subvenţii pentru regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat" CONTUL 50.61" Disponibil din fondu! cultural naţional român" CONTUL 50.69 "Disponibil al genţilor economici" CONTUL.63 "Disponibil din contravaloarea medicamentelor din credit B. 171/1999".56 "Disponibil din restructurare lichidare" CONTUL 50.73 "Disponibil din fondul pentru dezvoltare regională" CONTUL 50.64 "Disponibil al unităţilor furnizoare de energie electrică.72 "Disponibil din fondul naţional pentru dezvoltarea regională" CONTUL 50. termică.P.U.78 "Disponibil din ajutoare externe nerambursabile" 180 . gage naturale şi produse petroliere" CONTUL 50. H.65 "Disponibil din valorificarea activelor bancare" CONTUL 50.G.S.71 "Disponibil din fondul specia! de susţinere a învăţământului de stat pentru efectuarea de cheltuieli" CONTUL 50.P.59 "Disponibil din fondul pentru finanţarea lucrărilor agricole conf.CONTUL 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii" CONTUL 50.68 "Împrumut din disponibilităţile trezoreriei statului" CONTUL 50. 381/1995" CONTUL 50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F. potrivit O.S. nr. CONTUL.57 "Disponibil din fondul de ameliorare a fondului funciar" CONTUL50. 50.75 "Disponibil din fonduri de rezervă aferente împrumuturilor externe" CONTUL 50.76 "Disponibil din fondul pentru reformă economică" CONTUL 50.G.67 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli din fondul naţional de solidaritate» CONTUL 50.74 "Disponibil al medicilor de familie" CONTUL 50.66 "Disponibil garanţii pentru fondul de ameliorare a fondului funciar" CONTUL 50. 50. Legii nr.D conf." CONTUL 50.I. 165/1998" CONTUL 50.

pe seama instituţiilor publice care gestionează fondurile sau veniturile constituite în scopul finanţării unor cheltuieli.90 " Disponibil din comercializarea alcoolului conform OGU 181/2000" CONTUL 50. echipamente şi instalaţii industriale pentru efectuarea de cheltuieli" CONTUL 50. prin debitul conturilor: 10 "Casa" 81 "Cont corespondent al trezoreriei" . 140/ 1999" CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" CONTUL 50. prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 181 .92). mai sus prezentate (50. în condiţiile legilor care le-au aprobat. cu: .80 "Disponibil din vărsăminte pentru prevederi de către F. şi ceie virate (prin cont) de către agenţii economici.P.50. ii din clasa a V-a.G.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului eonformOG 128/1998" CONTUL 50.CONTUL 50.U.79 "Disponibil din fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje.subvenţia primită prin contul trezoreriei de la bugetul de stat sau local. 20 din O. nr. Art.83 "Disponibil din fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti" CONTUL 50. după caz. conf. instituţii publice sau ordonatorii de credite. în scopul finanţării unor cheltuieli stabilite.84 "Disponibil din garanţii constituite de debitori pentru eşalonarea datoriilor bugetare5'.S.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului" Conturile sintetice de gr. 15/1998" CONTUL 50.G. de către instituţiile publice stabilite prin lege să gestioneze această sursă.82 "Disponibil din sume încasate din vânzarea acţiunilor deţinute de Ministerul Finanţelor la societăţi comerciale pentru stingerea creanţelor bugetare conform O.sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei cât. CONTUL 50. nr. Se creditează.20 . sunt conturi cu funcţiune de Pasiv.

20 . şi ale municipiului Bucureşti. 143/22.la trezoreria sectorului din municipiul Bucureşti.03.92) reprezintă disponibilul existent la fondurile sau veniturile constituite în condiţiile legii. Se debitează cu plăţile dispuse pentru finanţarea programelor de dezvoltare potrivit precizărilor legale. conform legii.2001 publuicată în Monitorul Oficial nr.A. Constituit în baza OMFP 186/19.I. prin creditul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" Soldul creditor al conturilor (50.sumele utilizate (plăţi în numerar sau plăţi prin virament din cont. Titularii acestui cont sunt Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene. CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii româneşti" Se deschide pe seama Direcţiilor Generale pentru agricultură şi industrie alimentară la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ. neutilizate şi retrase din cont. cu: . după caz) prin fondurile sau veniturile constituite.A. prin creditul conturilor: 10 "Casa" 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" . Se crediterază cu sumele încasate de ia Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru efectuarea de cheltuieli din fondul specia! pentru dezvoltarea agriculturii. CONTUL 50. precum şi Direcţiile Regionale Vamale.G.subvenţiile de la buget.02. Menţionăm că în contul deschis pe seama D. la finele perioadei de raportare.24 "Cheltuielile bugetelor locale" Se debitează.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului conform OG 128/1998 cu modificările şi completările ulterioare". acestea fiind virate de către toţi plătitorii în contul Agenţiei Domeniului Statului . Judeţene nu se încaseată venituri ale fondului special.2001. 182 .50. de regulă la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor Publice.

CONTUL 50.constituirea fondului pentru stimularea personaluilui. care efectueayă operaţiunile respective. Se debitează cu: plăţile efectuate In vederea acoperirii cheltuielilor cu valorificarea bunurilor respective.veniturile încasate din valorificarea bunurilor Iwga! intrate în proprietatea privată a statului.2000 prin care se aprobă acordarea unor stimulente financiare antreprenorilor locali (persoane juridice legal constituite cu capital majoritar privat şi persoanelor fizice autorizate) care desfăşoară activităţi economice în localităţile din zonele miniere.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului" se creditează cu veniturile încasate la fondul de protecţie a vânatului de către inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic şi cu sumele primite de la Ministerul 183 . . conform legii. CONTUL 50. conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2000.10. în vederea amenajării şi instruirii persoanelor fără loc de muncă provenite din actibvitatea minieră şi din activităţile anexe acestora. 181/ 2000 publicată în Monitorul Oficial nr. privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului pe seama compartimentelor din structura direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene. respectiv a municipiului Bucureşti.cu sumele vărsate în contul bugetului de stat. Acest cont se creditează cu sumele virate de Ministerul Industriei şi Resurselor prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere şi se debitează cu plăţile efectuate de titularii contului pentru achitarea obligaţiilor bugetare precum şi cu sumeie transferate de aceştia în conturile proprii deschise la bănci comerciale.90 "Disponibil din comercializarea alcoolului.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" în baza HG 1005/26. 621/30. CONTUL 50. .Se creditează cu: .11. Se deschide la unităţile treyoreriei statului în scopul colectării sumelor rezultate din comercializarea alcoolului.

. operaţiuni cuprinse in extrasul de cont cât şi documentele justificative aferente. orăşeneşti şi comunale cu Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană. orăşeneşti şi comunale. reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii si creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale. Alimentaţiei şi Pădurilor pentru efectuarea de cheltuieli şi se debitează cu sumele virate de inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic (lunar până la data de 5 a lunii următoare). În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I: CONTUL 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Maţională" Este un cont bifuncţional. Trezoreriile municipale.sumele încasate reprezentând venituri bugetare. prin debitul contului: 62 „Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate". primite de la sucursala Băncii Naţionale. pentru trezoreriile municipale. „DECONTĂRI” Cu ajutorul conturilor din aceasta grupă se asigura evidenţa decontărilor care intervin între: 1. primite de la sucursala Băncii Naţionale.a.N. Se debitează.R. fonduri. cu: . rezultate din transmiterea concomitentă a documentelor de plăţi şi primirea celor de încasări. surse extrabugetare. El se deschide şi funcţionează numai in contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti. Articol contabil 62 „Decontări cu Banca Naţionaia = 60 "Cont curent al trezoreriei 184 . Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului Bucureşti cu sucursala Băncii Naţionale pentru operaţiuni de încasări si plăţi efectuate prin contul curent pentru întreaga activitate de trezorerie. pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate.valoarea documentelor de plaţi primite de trezoreria judeţeană de la trezoreriile teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei deschis la sucursala B. prin creditul contului: 61 „Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 60 "Cont curent al trezoreriei ~ 61 „Cont corespondent al la Banca Naţională" trezoreriei" (cu analitice pe fiecare trezorerie din judeţ)" Se creditează. cu: . CLASA VI.Agriculturii. 2. speciale s.

din operaţiuni iniţiate" (analitic pe trezorerii) la Banca Naţională" .debitor şi reprezintă disponibilul trezoreriei la sucursala B.Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană va transmite zilnic trezoreriilor din subordine „extrase de cont" cu documentele anexate care vor fi confruntate cu operaţiunile înregistrate in contul 61.N.R.N. cu conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie din subordine.Toate operaţiunile se vor înregistra în cont numai pe baza documentelor justificative specifice întocmite in acest scop. b) Contabilitatea direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului Bucureşti. reprezintă lipsa de disponibilităţi in judeţul respectiv si funcţionează în continuare cu soldul creditor întrucât acesta este acoperit din totalul disponibilităţilor trezoreriei aflate la B. . Articol contabil 12 „Disponibil al trezoreriei la bancă.01 „Cont curent al trezoreriei pentru încasări si plăţi de mica valoare" (sub 500 milioane îei) 60.R. prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăţi în numerar". = 60 "Cont curent al trezoreriei pentru efectuarea de plăţi în numerar" (acest cont funcţionează la trezoreriile fără casă-tezaur) la Manca Naţională" Soldui contului poate fi: .02 „Cont curent ai trezoreriei pentru încasări si plăţi de mare valoare" (peste 500 milioane lei) CONTUL 61 „Cont corespondent al trezoreriei” Este un cont bifuncţional şi se deschide în: a) contabilitatea trezoreriilor municipale. de comun acord cu Ministerul Finanţelor Publice. ia finele zilei. 185 .creditor. În cadrul contului 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională" se deschid următoarele conturi sintetice de gradul !: 60.N. La înregistrarea operaţiunilor de încasări si plăti prin contul 61 se vor respecta următoarele reguli: .sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la B. orăşeneşti si comunale. cu ajutorul căruia se evidenţiază operaţiunile de încasări si plăti aferente fiecărei trezorerii. sau ..

analitic. prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa" Se creditează.04 . 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat". pe baza documentelor şi extrasului de cont primite de la direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti. \i 50.În bilanţul centralizat al trezoreriei judeţene. orăşeneşti şi comunale). bugetul asigurărilor de stat.plăţile efectuate la nivelul instituţiilor publice şi dispuse de titulari de cont pe baza documentelor de plăţi transmise direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti. în vederea efectuării operaţiunilor respective prin contul curent al trezoreriei la B. 24 "Cheltuielile bugetelor locale". întrucât prin centralizare soldul debitor trebuie.N. 30.24). fondurilor speciale şi extrabugetare. 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetară" (sintetice de gr.01 --50:92) Articol contabil 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = % 20 "Veniturile bugetului de stat" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie speciafă şi extrabugetare" (sintetice de gradul II..N. venituri proprii şi disponibilităţile fiecărei instituţii publice.Soldui contului 61.30.R în cazul în care apar depăşiri de plafoane ele casă. bugetele locale. .01 50. a) În contabilitatea trezoreriilor operative (municipale. conform normelor stabilite în acest scop. comunală). orăşenească. cu: .încasările efectuate în contul veniturilor pentru bugetul de stat.R. prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat".92) . 50.să corespundă cu soldul creditor al contului. 21 "Veniturile bugetelor locale".sumele în numerar depuse la trezoreriile municipale orăşeneşti şi comunale în conturile sucursale B. soldul contului 61 nu apare. 25 "Cheltuielile bugetului 186 . contul 61 funcţionează astfel: Se debitează.24) 50 "Disponibilităţi şi depozite" (conturi sintetice de gradul II. 50 "Disponibităţi şi depozite" (conturi sintetice de gr.04 -30. cu: . prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat". I! 30. deschis la nivelul trezoreriei judeţene trebuie sa corespundă cu soldul aceluiaşi cont de la nivelul fiecărei trezorerii din subordine (municipala.

b) în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti. orăşeneşti. prin creditul contului: 62 "Decontări cu B.N.. primite de la sucursala B. prin debitul contului: 60 "Cont corespondent a! trezoreriei la B.asigurărilor sociale de stat". din operaţiuni iniţiate" Se creditează. 50 "Disponibilităţi şi depozite" Articol contabil % = 61 Cont corespondent al trezoreriei" 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetare" (sintetice de gr.24) 50 "Disponibilităţi şi depozite" (sintetice de gr. cu: plăţile instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor.R". comunale) şi transmise spre decontare sucursalei judeţene a B. 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetare".sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea efectuării plăţilor.61 "Cont corespondent al trezoreriei" trezoreriei la B.R. extrabugetare.92). prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 187 . Se debitează.N.N din operaţiuni iniţiate" Articol contabil 61 Cont corespondent al trezoreriei" = 62 "Decontări cu B.a.N.01 . lI. reprezentând venituri bugetare.sumele încasate prin contul curent de la sucursala B. pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate. .N. pentru trezoreriile din judeţ. 50. II 30.. cu: .04 .30. pe baza documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din judeţ (municipale. Articol contabil 60 "Cont corespondent al .R.R.50.R".N. fonduri speciale.N. s.

primite de la sucursala B.N. contul 62 se desfăşoară în următoarele conturi sintetice de gr. cu ajutorul lui sunt înregistrate operaţiunile cu trezoreriile din subordine (teritoriale) şi sucursala judeţeană a B.01 "Decontări cu Bănea Naţională a României din operaţiuni iniţiate de valori mici" (sub 500 milioane lei) 62. Contul 62. CONTUL 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei statului" Este un cont cu funcţiune de Activ 188 .02 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate de valori mari" (peste 500 milioane iei). pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate. reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au conturile deschise la băncile comerciale.CONTUL 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate" Este un eoni bifuncţional. reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale...R.N.N.valoarea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din subordine.R" Se creditează cu: .N. în vigoare. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate" Soldul creditor al contului 82 reprezintă sumele aflate în curs de decontare. Funcţionează în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti.R. Prin planul de conturi pentru trezorerie..N.R" Articol contabil 82 "Decontări cu Banca Naţională = 60 "Cont curent al trezoreriei din operaţiuni iniţiate" Ia B. Se debitează.N. în vederea transmiterii spre decontare din contul curent deschis la sucursala B. cu: . rezultate din transmiterea şi decontarea documentelor de plăţi..R. prin creditul contului: 60 "Cont curent al trezoreriei la B. de la trezoreriile teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei deschis de sucursala B.R.valoarea documentelor de plăţi primite de către trezoreria judeţeană. se desfăşoară în conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie teritorială subordonată. II: 62.

comunale) reprezentând comisioane plătite băncilor comerciale. se desfăşoară în următoarele conturi sintetice de gradul II. în vigoare. contul 65. la primirea extrasului de cont (şi dispoziţiile 189 . de la trezoreria judeţeană.Sume plătite în numerar reprezentând comisioane pentru operaţiunile în numerar efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice.01 "Comisioane plătite = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. reprezentând comisioane pentru operaţiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice. prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 65. Se debitează. cu: sumele încasate.01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" Este un cont cu funcţiune de Activ: a) La nivelul trezoreriilor operative (orăşeneşti. comunale) contul 65. pentru efectuarea de plăţi în numerar" Articol contabil 65.sumele datorate trezoreriilor operative (orăşeneşti. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent = 65 0 "Comisioane plătite pentru " al trezoreriei" operaţiuni efectuata în numerar de către băncile comerciale" - b) la nivelul trezoreriei judeţene.Prin pianul de conturi pentru trezorerie. cu: . contul 65.: Contul 65. cu: . reprezentând comisioane plătite băncilor comerciale pentru operaţiunile efectuate în numerar. pe baza extrasului de cont (cont 61) de la trezoreria judeţeană.01: Se debitează. ia trezoreriile fără casă-tezaur.01. pentru operaţiuni în numerar de către băncile comerciale" pentru efectuarea de plăţi în numerar" .sumele plătite prin virament (ordin de plată).01 "Sume plătite pentru = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" (analitic pe trezorerii) Se creditează. pe bază de documente.

" = 65 01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" CONTUL 65.02 "Comisioane CEC (analitic pe trezorerii) plătite pentru încasarea 190 ." Articol contabil 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.sumele încasate de la trezoreria judeţeană. Se debitează. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"(analitic pe trezorerii) Articol contabil 65.02.N. "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii) Se creditează. cu: . cu: . prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" (analitic pe trezorerii) Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 85. orăşeneşti. cu: . reprezentând comisioanele achitate CEC. a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale.02. în baza dispoziţiei de încasare depusă până în data de 25 a lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul deschis la centrala B.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor" Este un cont cu funcţiune de Activ.de încasare ale trezoreriilor operative).N.N.sumele încasate de la B.R.) prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 65 01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Se creditează.sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) către unităţile CEC reprezentând comisioanele cuvenite pentru prestările efectuate (încasarea impozitelor cuvenite bugetului de stat). comunale) contul 65. pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit.

03 Se debitează. ia primirea extrasului de cont (şi dispoziţiilor de încasare ale trezoreriilor operative). orăşeneşti. orăşeneşti comunale) pentru comisioanele plătite CEC. pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit. în baza dispoziţiei de încasare depusă.R).02. expedierea documentelor de trezorerie). pentru taxele poştale achitate regiei de poştă.N.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii) Se creditează. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii) Articol contabil 65. cu: . a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale.veniturilor" b) la nivelul trezoreriei judeţene. contul 65.03 "Taxe poştale plătite 191 .N. comunale) contul 65. cu: .03.sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) regiei de poştă (înscrierea impozitelor. cu: .R" încasarea veniturilor" CONTUL 65. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.03 "Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale" Este un cont cu funcţiune de Activ.02 "Comisioane CEC plătite pentru al trezoreriei la B.N. Se cSebitează.sumele încasate de le trezoreria judeţeană.sumele datorate trezoreriilor operative (municipale. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii) Articol contabil 65. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" pentru serviciile poştale (analitic pe trezorerii) Se creditează.sumele încasate de la B.N.R" Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.R. cu: . (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B. prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.

R.sumele încasate de la B. 65.04 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului de tezaur judeţean şi al municipiului Bucureşti" CONTUL 65. contul 65.09 "Dobânzi plătite pentru disponibilul din fondurile PHARE" CONTUL 65.03. cu: 192 . cu: . prin creditul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil 65. CONTUL 65.P. similară cu conturile sintetice de gr. atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi la nivelul trezoreriilor operative (municipale.N. "Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale" CONTUL 65.08 "Dobânzi plătite pentru disponibilul privind rezervele speciale" CONTUL 65. Se debitează.04.(analitic pe trezorerii) pentru serviciile poştale" b) la nivelul trezoreriei judeţene. orăşeneşti şi comunale).S. Se debitează. şi ale direcţiilor teritoriale" CONTUL 65. conturile 65.03. orăşeneşti şi comunale).11 "Dobânzi piătite pentru disponibilităţile F. orăşeneşti comunale) pentru taxele poştale plătite regiei de poştă. cu: .08. i! 65.) prin debitul contului: Articol contabil 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR" = 65.15 "Dobânzi ia disponibilităţile agenţilor economici" Aceste conturi au funcţiunea de Activ a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale. 65.07 "Comision plătit pentru efectuarea transportului în numerar pentru trezoreria statului" Acest cont este cu funcţiune de Activ şi are funcţiune atât pe debit cât şi pe credit. la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare anexate. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" pentru serviciile poştale" (analitic pe trezorerii) Se creditează.03.R. pe baza ordinului de plată depus (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B.15.03. 65.02 şi 65.N.09.11 şi 65.sumele datorate trezoreriilor operative (municipale.

5.08) 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului" (pentru contul 65.11) 50.69) mai sus prezentate. 65.04.15) Se creditează. 65. pe baza extrasului de cont (pentru contul 61) primit şi a dispoziţiilor de încasare emise.55 şi 50.04. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei" Articol contabil 65. pe fiecare fond disponibil. 50. 50. 65.P.09.R.09.15 - b) La nivelul trezoreriilor judeţene. 65.11.09. aferente disponibilităţile evidenţiate prin conturile 50.89 "Disponibil a! agenţilor economici" (pentru contul 65. 85. 65.15 = 61 "Cont corespondent al trezoeriei" Se creditează.08. pe trezorerii) = 65.08. prin creditul conturilor: 50.64) 50.38.69. cu: . 65. conturile 65.36.11. 65..08. orăşeneşti.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.sumele încasate de ia B. la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate) emise de trezoreriile operative. Se debitează. 50.55.36 "Disponibil privind rezervele speciale" (pentru contul 65. de către trezoreriile operative pentru disponibilităţile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie. în contul dobânzilor plătite pentru disponibilităţile evidenţiate în conturile de disponibil (50. 50. comunale) pentru dobânzile plătite. 65. pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul 193 . cu: .08.36.sumele datorate trezoreriilor operative (municipale. 50.N. 50.38 "Disponibil din fonduri PHARE pentru combaterea efectelor inundaţiilor" (pentru contul 65." (pentru contul 65. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic.09).04.dobânzile plătite. 65. 65. 50.11..15. calculate în condiţiile legii.08. 65. cu: sumele încasare de la trezoreria judeţeană.

12 = 30. Se debitează. orăşeneşti. precum şi a celorlalte unităţi vamale" (pentru contul 65.03. de către trezoreriile operative pentru disponibilităţile la fondurile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie pe fiecare fond în parte (conturile 30.14).14 Se creditează. 30. anexate. 65.14 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei.12 194 . cu: . 65. 65. 30. pe trezorerii) = 65. 65.05.15 CONTUL 65 05 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru pensia suplimentară" CONTUL 65. 85. prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR" Articol contabil 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR" = 65. comunale) conturile 65.06 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru plata ajutorului de şomaj" CONTUL 65. pe baza extrasului de eoni (cont 61) primit şi a dispoziţiilor de încasare emise.04 şi 30.12 .04 şi 30. cu: . prin creditul conturilor: .05. a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale.30. precum şi a celorlalte unităţi vamale" Aceste conturi au funcţiunea de Activ .09.08.04.dobânzile plătite.06) şi 30.06 şi 65. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoeriei" (analitic. 65.11.sumele încasate de la trezoreria judeţeană.04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj" (pentru contul 65. 65. calculate potrivit legii.06.14 deschise la nivelul trezoreriilor operative.06.30.special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit după virarea sumelor.04.12) Articol contabil 65.12 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei. 65.03.03 "Disponibil din fondul pentru pensia suplimentară" . 30. în contul dobânzilor plătite pentru disponibilităţile evidenţiate prin conturile 30.

65. cu: . pe bază de documente. cu: .05. reprezentând dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen. prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 65. Se debitează.05. 30.06. cu: .10.04 şi 30. pe trezorerii) Se creditează.06.65. cu: . conturile 65. 65. comunale) contul 65. prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR) Articol contabil 60"Cont corespondent al trezoreriei ia BNR" .sumele încasate de ia trezoreria judeţeană. orăşeneşti.05.10 "Dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate îrsainte de termen" Este un cont cu funcţiune de Activ a) La nivelul trezoreriilor operative (minicipale. 65.12 CONTUL 65. comunale) pentru dobânzile plătite aferente disponibilităţilor evidenţiate prin conturile 30.sumele încasate de la BNR în contul dobânzilor plătite.sumele datorate trezoreriilor operative (municipale..06 şi 65. prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 65.12. emise de trezoreriile operative.03. prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" 195 . Se debitează. pe baza ordinelor de plată depuse la bancă până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit după virarea sumelor.12 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie = 10 "Casa" răscumpărate înainte de termen" Se creditează. orăşeneşti. pe baza extrasului de cont (cont 61) primit şi dispoziţia de încasare emisă de trezoreria operativă. 65.sumele plătite în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând dobânzi aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen. la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate).b) La nivelul trezoreriilor judeţene.14 . 65.

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65. pe trezorerii) pentru certificate de trezorerie răscumpărate înainte de termen" b) La nivelul Trezoreriei judeţene.sumele încasate de la BNR. prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR" Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie răscumpărate înainte de termen" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic.10 "Dobânzi plătite (analitic. prin debitul contului: 11 "Efecte şi titluri de valoare" Articol contabil 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 86 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare" 196 . cu: . prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 65. pe trezorerii Se creditează. primite pe bază de documente de către trezorerii. cu: . Se debitează. în vederea plasării lor către agenţi economici şi populaţie. la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate) emise de trezorerie.10. contul 65.sumele datorate trezoreriilor operative pentru dobânzile plătite aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen. Se creditează. cu: .10 "Dobânzi plătite pentru certificate al trezoreriei la BNR" de trezorerie răscumpărate înainte de termen" CONTUL 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare" Este un cont bifuncţional. pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit la virarea sumelor. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa operaţiunilor privind decontarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de stat care urmează să fie plasate (vândute) agenţilor economici şi populaţiei.valoarea titlurilor de stat şi a bonurilor de tezaur.

CLASA VII. în condiţiile legii. Aceste conturi se folosesc în principal în contabilitatea trezoreriei şi a contabilităţii publice centrale din cadrul Ministerul Finanţelor Publice (Direcţia Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii Publice). Din această clasă fac parte conturile: CONTUL 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" Acest cont are funcţiunea de Pasiv. la finele perioadei. 197 .valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare pe măsura plasării (vânzării) prin trezorerie către agenţii economici sau populaţie. VENITURI Şl CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE TREZORERIE Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor care privesc activitatea trezoreriei statului.dobânzile încasate în contul trezoreriei statului. cu: . prin creditul contului: 11 "Efecte şi titluri de valoare" Articol contabil 66 "Decontări privind efecte şi = 11 "Efecte şi titluri de valoare" titluri de valoare" Concomitent se face înregistrarea operaţiunii privind încasarea valorii bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare vândute prin casieria trezoreriei. Se creditează.Se debitează. cu: . prin articolul contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de îa populaţie pentru finanţarea deficitului de stat" Soldul creditor al contului 66 evidenţiază valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare aflate în curs de decontare. din plasamentele financiare efectuate în cursul anului (din disponibilităţile aflate în contul generai al trezoreriei statului şi din disponibilităţile pe termen mediu şi lung. din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe).

- valoarea comisioanelor încasate pentru serviciile prestate ordonatorilor de credite şi altor beneficiari - majorările de întârziere calculate şi încasate pentru neplata în termen a ratelor scadente la împrumuturile şi avansurile acordate prin trezoreria statului, calculate în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"

Se debitează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele aprobate prin bugetul trezoreriei operative la finele anului pentru închiderea contului, prin creditul contului:71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"

Soldul creditor ai contului 70, reprezintă excedentul anual rezultat din execuţia bugetului trezoreriei statului, ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, care se reportează în anul următor ca resursă a trezoreriei statului şi se utilizează după scăderea creanţelor statului devenite insolvabile, pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.

CONTUL, 71 "Cheltuielii din activitatea trezoreriei"
Este un cont cu funcţiunea de Activ. În cadrul contului sintetic de gr. I se deschid conturi analitice pe categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetul de venituri şi cheltuieli a! trezoreriei, aprobat potrivit legii. Principalele cheltuieli specifice activităţii trezoreriei prevăzute prin buget sunt: dobânzile plătite la împrumuturile angajate prin trezorerie, comisioanele şi majorările de întârziere plătite, rate şi dobânzi la datoria publică, dobânzi plătite la depozitele şi disponibilităţile păstrate în contul trezoreriei, diverse cheltuieli legate de buna desfăşurare a activităţii trezoreriei (cheltuieli materiale şi serviciile pentru întreţinerea şi funcţionarea trezoreriilor statului şi a bazei informaţionale a acestora, inclusiv plata comisioanelor, taxelor poştale, transportului de numerar, paza sediilor, întreţinerii, funcţionării şi asigurării mijloacelor de transport a numerarului şi valorilor, publicitate, chirii, comisioane cuvenite băncilor şi cecului pentru serviciile prestate în contul trezoreriei statului, cheltuielile de capital pentru dotări specifice, lucrări de construcţii montaj şi amenajarea spaţiilor necesare activităţii trezoreriei, cheltuieli cu privire la stimularea şi consolidarea personalului în activitatea specifică a trezoreriei s.a.)

Se debitează, cu:
-cheltuielile specifice activităţii trezoreriei statului, evidenţiate pe analitice deschise pe categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin bugetul trezoreriei, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei".

198

Articol contabil 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se creditează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele stabilite prin bugetul trezoreriei, operaţiune înregistrată la finele anului, prin debitul contului: 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"

Soldul contului 71, este debitor în cursul anului şi reflectă totalul cheltuielilor efectuate la finele fiecărei perioade de raportare iar la sfârşitul anului contul se soldează, prin închidere cu veniturile realizate de către trezorerie.

CLASA VIII. EXCEDENTE / DEFICITE
În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele execuţiei bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Din această clasă fac parte conturile:

CONTUL 80 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului de stat"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul bugetului de stat, rezultat ca diferenţă între VENITURILE Şl CHELTUIELILE bugetului de stat. Rezultatele execuţiei bugetului de stat se pot stabili: a. la nivelul fiecărei trezorerii (operative, judeţene) ; b. la nivelul trezoreriei centrale (din Ministerul Finanţelor Publice). Operaţiunile care se efectuează de către trezoreriile statului (municipale, orăşeneşti, comunale şi direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene) pentru închiderea în bune condiţii a fiecărui exerciţiu bugetar sunt stabilite prin Norme metodologice şi Precizări ale Ministerului Finanţelor Publice emise în cursul lunii decembrie a fiecărui an bugetar. Potrivit Precizărilor primite, trezoreriile statului au obligaţia de a asigura înregistrarea tuturor operaţiunilor care privesc încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor (cheltuielilor) din bugetul de stat până la finele fiecărui an (ultima zi lucrătoare), atât în conturile sintetice cât şi în conturile analitice deschise pe plătitori şi instituţii publice, după caz. După înregistrarea tuturor operaţiunilor în conturile sintetice şi analitice, fiecare trezorerie are obligaţia de a întocmi balanţe de verificare sintetice şi analitice, care stau la baza efectuării operaţiunilor de închidere la finele anului. La încheierea exerciţiului bugetului de stat, potrivit Precizărilor Ministerului Finanţelor Publice, trezoreriile statului procedează după cum urmează:
199

La nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale), după regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat (cu respectarea precizărilor Ministerului Finanţelor Publice), se procedează la transmiterea veniturilor şi cheltuielilor privind bugetul de stat, în contul trezoreriei judeţene (în primele 5 zile ale anului următor). În contabilitatea trezoreriei operative se fac următoarele operaţiuni şi înregistrări contabile: a) virarea cu ordin de plată a soldului creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat", evidenţiat în balanţa de verificare, prin articolul contabil: 20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" b) preluarea cu dispoziţie de încasare, din contul trezoreriei judeţene a sumei aferente soldului debitor al contului 23 " Cheltuielile bugetului de stat", din balanţa de verificare prin articolul contabil: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 " Cheltuielile bugetului de stat" Ordinul de plată şi dispoziţia de încasare se transmit de urgenţă la direcţia trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene La nivelul Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza documentelor primite de la trezoreriile operative se procedează la înregistrarea în contabilitatea proprie a rezultatului execuţiei bugetului de stat astfel: a) primirea cu ordin de plată în contul trezoreriei judeţene a venituri-ior bugetului de stat, de la trezoreriile operative, prin articolul contabil:
61 "Cosit corespondent aî trezoreriei" = 80 "excedent / Deficit a! bugetului de stat" (analitic pe fiecare trezorerie)

b) preluarea cu dispoziţie de încasare din contul trezoreriei judeţene a soldului, cheltuielilor bugetului de stat, de către trezoreriile operative, prin articolul contabil:
80 "Excedent / Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe fiecare trezorerie)

Soldul contului 80 "Excedent / deficit al bugetului de stat" rămâne în contabilitatea trezoreriei şi se raportează în bilanţul anual al trezoreriei. Până la data de 15 ianuarie a anului următor Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană transferă rezultatul (excedent sau deficit) execuţiei anuale a bugetului de stat în contul Ministerului Finanţelor Publice deschis la centrala BNR.

200

Până la efectuarea şi înregistrarea în contabilitatea proprie a operaţiunilor prezentate mai sus, Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană va lua următoarele măsuri: - confruntarea permanentă a soldului contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"din contabilitatea proprie, cu soldul aceluiaşi cont din contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti comunale, între aceste conturi existând o identitate perfectă la finele fiecărui an bugetar. - Clarificarea tuturor operaţiunilor înregistrate temporar în contul 62 "Decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate", acest cont poate apare cu sold la finele anului - obţinerea confirmării concordanţei soldului contului 67 "Decontări cu trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei statului judeţene", cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii Publice - inventarierea, până ia finele anului, de către toate trezoreriile statului a certificatelor de trezorerie înregistrate în contul 41 "Certificate de trezorerie de la populaţia pentru finanţarea deficitului bugetar", precum şi a certificatelor de depozit înregistrate în contul 42 "Certificate de depozit".

CONTUL 81 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului asigurărilor sociale de stat"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest cont funcţionează la nivelul trezoreriilor statului din municipiile reşedinţă de judeţ care încheie în contabilitatea proprie execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat reflectată în conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" si 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". În contabilitatea trezoreriei statului din municipiile reşedinţă de judeţ la sfârşitul anului, contul 81 "Excedent / deficit a! bugetului asigurărilor sociale de stat",

Se creditează prin
- debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stai" (soldul creditor la finele anului)
Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor = 81 "Excedent/deficit al sociale de stat" (sold creditor la finele anului) bugetului asigurărilor sociale de stat"

Se debitează, prin
- creditul contului 2,5 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"(soldul debitor ia finele anului)
201

reşedinţă de judeţ. soldul creditor şi respectiv debitor al acestor conturi se vor vira la data de 30 decembrie în aceleaşi conturi deschise la trezoreria statului a municipiului reşedinţă de judeţ pe seama Direcţiei Generale de Muncă şi Solidaritate Socială (judeţeană).Articol contabil 81 "Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Soldul contului 81 la finele anului se reflectă în contabilitatea trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ. La sfârşitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriilor municipale. orăşeneşti şi comunale. CONTUL 82 "Sold buget local" (Excedent) Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului rezultatul execuţiei de casă (excedent sau deficit) al fiecărui buget local. va urmări ca Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială (de la judeţ) să regularizeze. în contabilitatea trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ aceste operaţiuni se înregistrează prin articolele contabile: 61 Cont corespondent al trezoreriei" Şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 Cont corespondent sociale de stat" al trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie ele stat" Conturile 22 şi 25 la nivelul trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ se închid prin contul 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aşa cum s-a prezentat mai sus. Trezoreria operativă municipală. rezultatul execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrat la sfârşitul anului astfel: .soldui debitor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aflat în conîabilitatesa trezoreriilor statului (la municipiu reşedinţă de judeţ) se preia de către Direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială (judeţene) cu Dispoziţie de încasare din contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. până la 15 ianuarie anul următor. după efectuarea regularizării transferurilor primite de către bugetele 202 . orăşeneşti sau municipale (care nu sunt reşedinţă de judeţ). cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.soldui creditor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" se virează cu Ordin de plată în contul 81 deschis pe seama Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale la Trezoreria municipiului Bucureşti . dechis la Trezoreria municipiului Bucureşti. În situaţiile în care conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat 1 şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" sunt deschise şi la trezoreriile statului.

locale cu bugetul de stat şi după includerea în structura bugetului local a veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială (evidenţiate în conturi distincte la trezorerie) se procedează la stabilirea rezultatului execuţiei de casă a fiecărui buget local. CONTUL 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială" Este un cont cu funcţiune de Pasiv. a dobânzilor şi comisioanelor aferente acestora (conform art. 203 . prin articolul contabil: 82 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială" c) rambursarea împrumuturilor restante. 189/1998) pe bază de ordin de plată prezentat de autorităţile locale. în cazul în care veniturile şi cheltuielile cu destinaţie specială nu au fost incluse în structura bugetului local). ca diferenţă între totalul veniturilor încasate şi evidenţiate în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul plăţilor de casă înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local". 32 alin. Se creditează.08" Disponibil din fondul de tezaur al judeţului" d) Constituirea fondului de rulment la nivelul soldului creditor al contului 82 "excedent" rămas după efectuarea operaţiunilor de la alineatele b) şi c) de mai sus: 82 "Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale" Soldul creditor al contului 82 reprezintă excedentul fiecărui buget local la finele perioadei de raportare. prin articolul contabil: 82 "Excedent" = % 61 "Cosit corespondent al trezoreriei" 50. 1 din Legea privind finanţele publice locale nr. în care scop se fac următoarele operaţiuni: a) stabilirea excedentului total al fiecărui buget local prin efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate: 21 "Veniturile bugetului local" = 82 "Excedent" Şi 82 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetuîui toca!" b) stabilirea excedentelor rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor cu destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi.

Este un cont cu funcţiune de Pasiv. destinaţie specială" CONTUL 84 "Fond ele rulment: propriu al unităţii administrativ teritoriale".la finele anului cu excedentele stabilite pentru fiecare venit cu destinaţia specială. Se creditează cu: .potrivit normelor de utilizare a acestor excedente. prin debitul contului: 82 "Excedent" Articol contabil: 82 " Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităţilor administrastiv teritoriale" Se debitează cu: . Articol contabil: 84 "Fond de rulment propriu = 21 "Veniturile bugetelor locale" al unităţii administrativ teritoriale" Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent în fondul de rulment la finele perioadei de raportare.suma fondului de rulment stabilit la închiderea exerciţiului bugetului la finele anului bugetar. Articol contabi!: 82 "Excedent = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială" Se debitează: .. prin debitul contului 82 "Excedent".sumele utilizate potrivit normelor în vigoare în special în situaţiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale" cu condiţia reconstituirii acestuia atunci când mijloacele financiare programate sunt realizate. în anul următor în special în situaţiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale" Articol contabil: 83 "Disponibil clin venituri cu = 21 "Veniturile bugetelor locale". "CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI" În această clasă se cuprind conturi în afara bilanţului cu ajutorul cărora se asigură evidenţa (în partidă simplă) a creditelor deschise şi repartizate pe seama 204 . CLASA IX.

sau retragerea creditelor bugetare se ţine pe conturi analitice deschise fiecărui ordonator principal sau secundar de credite. cu respectarea metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. din bugetul anual aprobat. repartizarea sau retragerea creditelor bugetare. de către ordonatorul principal de credite! (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) pe baza documentelor. pe baza documentelor "Comunicare de deschidere a creditelor" şi "Dispoziţie bugetară". şi pe capitole. cu respectarea metodologiei aprobate. "Cerere de deschidere a creditelor bugetare" şi "Dispoziţie bugetară" după caz: În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase. CONTUL 0. se ţine pe conturi analitice deschise pe fiecare unitate administrativ teritorială (instituţie publică) şi pe capitole şi categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetele locale. 205 . Evidenţa analitică privind deschiderea. cu respectarea metodologiei aprobate. după caz. pe baza "cererilor de deschidere a creditelor bugetare şi a dispoziţiilor bugetare". Evidenţa analitică privind deschiderea. repartizarea. repartizarea sau retragerea creditelor bugetare se ţine pe conturi analitice pe fiecare ordonator secundar sau terţiar. după caz. subcapitole sau categorii de cheltuieli. În această clasa de conturi se cuprind: CONTUL 0.2 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale" În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene) din bugetele locale proprii.3 "Creditele deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat" În debitul contului se înregistrează creditele deschise şi repartizate lunar.ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat. din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat. Evidenţa analitică privind deschiderea.1 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat" În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de Ministerul Finanţelor Publice şi de către ordonatorii principali de credite. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de cheltuieli. În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase. CONTUL 0. În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase. Înregistrările contabile se efectuează zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat pentru debitul şi creditul contului.

Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea pentru fiecare trezorerie operativă a unui cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiuylui financiar prin utilizarea materialelor sau retragerea acestora. pe baza "cererii de deschidere a creditelor bugetare" şi a Dispoziţiilor bugetare". În creditul contului se înregistreasză creditele bugetare retrase. "Legea datoriei publice".CONTUL 0. Evidenţa analitică se ţine pe conturi analitice deschise pentru fiecare instituţie publică beneficiară în care se operează zilnic sau ori de câte ori este cazul. Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea .pe fiecare trezorerie operativă a unui cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiului financiar prin utilizarea creditelor sau retragerea acestora. CONTUL 09 "Dobânzi constatate ulterior răscumpărării" În debitul contului se înregistrează dobânzile constatate cu ocazioa controlului financiar ulterior la certificatele de depozit cărora în mod eronat li s-au stabilit dobânzile (în plus sau în minus). Evidenţa analitică se organizează pwe cele două tipuri de certuificate iar în cadrul acestora pe trezoreriile operative. CONTUL 07 "Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie" În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile aprovizionate pentru activitatea trezoreriei În creditul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile utilizate pentru activitatea curentă a trezoreriei. În creditul contului se înregistrează garanţiile bugetare retrase sau cele care nu îşi mai au obiect.6 "Credite deschise din bugetul trezoreriei statului" În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de către Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Trezoreriei şi a Contabilităţii Publice. În creditul contului se înregistrează dobânzile a căror regim juridic s-a stabilit în sensul că au fost acordate sau au fost retrase şi sunt aferente certificatelor de depozit. 206 . pentru Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană.4 "Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice" În debitul contului se înregistreayă garanţiile acordate în numele şi în contul statului de instituţiile financiare sau băncile comerciale (Eximbank) instituţiilor publice care au aprobate anumite proiecte cu garanţie guvernamentală conform Legii 81/1999. CONTUL 0. Înregistrările se fac zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat pentru debitul şi creditul contului.

207 .1.Capitolul 9 RAPORTAREA EXECUŢIEI BUGETARE ŞI A CONTURILOR TREZORERIEI 9. asigurărilor sociale de stat. local. În vederea închiderii în bune condiţii a exerciţiului bugetar. execuţia bugetului de stat şi bugetelor locale comparativ cu situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei. la finele anului cât şi în cursul anului la termenele stabilite pentru raportare.Zilnic - "Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului" în care se reflectă sub forma indicatorilor sintetici. "Situaţia de execuţie (de casă) a bugetului" (de stat. . se întocmeşte la nivelul trezoreriilor municipale. cuprinse în balanţele de verificare zilnice din contabilitatea trezoreriei. separat pe fiecare buget). mai sus menţionate. după care se transmite Direcţiei Generale a Trezorerie şi Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice. se verifică sub aspectul exactităţii lor cu datele din evidenţa operativă şi din contabilitate. Astfel unităţile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene vor urmări în mod deosebit următoarele: 1.efectuarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi. care se transmit tuturor trezoreriilor judeţene ale statului pentru a asigura un sistem unitar de lucru. Potrivit normelor. orăşeneşti şi comunale se centralizează ia nivelul trezoreriei judeţene. Datele cuprinse în raportările periodice. "Situaţia de execuţie bugetară operativă". Ministerul Finanţelor Publice emite norme metodologice specifice. în acest scop. Lunar şi trimestrial. vor fi luate măsurile necesare pentru efectuarea tuturor operaţiunilor legate de închiderea execuţiei financiare. şi Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Direcţiei Contabilităţii Publice. ÎNTOCMIREA Şl TRANSMITEREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE Conform normelor metodologice în vigoare trezoreria ca instituţie financiară de interes public are obligaţia să întocmească şi să raporteze periodic situaţii de execuţie pentru activitatea proprie pe baza datelor din contabilitate. - - Situaţia se întocmeşte la nivelul fiecărei trezorerii operative şi se centralizează în cadrul direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană după care se transmite la Ministerul Finanţelor Publice. la nivelul fiecărei trezorerii se întocmesc şi raportează următoarele situaţii: .

Situaţia disponibilităţilor instituţiilor instituţiilor publice. . în contul curent al trezoreriei judeţene deschis la Banca Naţională a României.inventarierea certificatelor de trezorerie.întocmirea Balanţei de verificare sintetice şi analitice stabilind concordanţa între conturile analitice şi contul sintetic corespunzător pentru toate veniturile şi cheltuielile bugetare. Formular 04A . 4. restituindu-se sumele rămase nefolosite la finele anului. Ordinea de efectuare a închiderii bugetare anuale este stabilită de Ministerul Finanţelor Publice Generală prin Direcţia Trezoreriei şi Contabilităţii Publice şi este următoarea: Închiderea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat Trezoreriile municipale (nereşedinţă de judeţ) şi cele orăşeneşti transmit soldul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" împreună cu toate 208 . 1 . . 5. .Contul de execuţie al bugetului de stat. . . Pentru raportarea execuţiei bugetare şi a contului curent a! trezoreriei statului. a fondurilor speciale şi a disponibilităţilor. confirmarea de către instituţiile publice a soldului din extrasele de cont eliberate de trezoreriile operative.regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat.Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului. verificând dacă rezultatul inventarului corespunde cu soldurile conturilor 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetar" şi 42 "Certificate de depozit". 3.Inventarierea numerarului existent în casieria tezaur şi confruntarea cu soldul contului 10 "Casa" din contabilitate. . la care operaţiunile de plăţi în numerar se efectuează prin cont la o bancă comercială. După efectuarea tuturor operaţiunilor menţionate la pct.Cont de execuţie al bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei Statului.Contul de execuţie al bugetului local. 6. Formular 05 . Ministerul Finanţelor Publice transmite programe informatice şi formulare specifice lucrărilor ce se întocmesc şi anume: Formular 01 Formular 02 Formular 03 .Execuţia operativă (zilnică).2. stabilindu-se totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor desfăşurate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilindu-se rezultatul bugetar. . Formular 04C . 8.Bilanţul contabil al trezoreriei statului.trezoreriile operative care nu au casierie tezaur.8 se întocmesc conturile de execuţie pe bugete. Formular 04B . . după care se procedează la închiderea execuţiei fiecărui buget.Contul de execuţie ai bugetului asigurărilor sociale de stat.concordanţa dintre soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din balanţa trezoreriei judeţene cu soldul aceluiaşi cont din balanţa trezoreriilor operative. 7. Formular 04D . şi a certificatelor de depozit. excedent sau deficit. vor vira cu ordin de plată soldul rămas neutilizat în acest cont la finele anului.

61 Cont corespondent al trezoreriei (reşedinţă de judeţ)" (municipală nereşedinţă de judeţ sau orăşenească" c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" sociale de stat cod fiscal DJMSS" 209 . procedând astfel: a) la trezoreria operativă: 22 "Veniturile bugetuiui asigurărilor1 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" sociale de stat" b) la trezoreria judeţeană: 61 "Cont corespondent al trezoreriei (orăşeneşti municipale nereşedinţă de judeţ) = 61 "Cont corespondent aî trezoreriei (municipale reşedinţă de judeţ) c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ: 61 "cont corespondent ai trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" În cazul în care contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" a fost deschis la nivelul trezoreriilor municipale (cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ) sau orăşeneşti.documentele justificative pentru încasarea contribuţiei asigurărilor sociale. în contul bugetului asigurărilor sociale de stat. se transferă cu dispoziţie de încasare plăţile de casă din acest cont. Pentru aceasta se efectuează următoarele operaţiuni: a) la trezoreria municipală (nereşedinţă de judeţ) sau orăşenească 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" b) la trezoreria judeţeană: 61 "Cont corespondent al trezoreriei . deschis ia trezoreria municipală reşedinţă de judeţ. Totodată se transmite şi contul de execuţie pe baza căruia se vor înregistra plăţile de casă. în contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe seama DJMSS la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ.

Debitează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin creditul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".la trezoreria operativă: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat" . Încheierea execuţiei bugetului de stat Trezoreriile operative întocmesc ordinul de piaiă prin care virează soldul creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat" reflectat în ultima balanţă de verificare. încheie în contabilitatea proprie.Creditează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat". . execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat astfel: . ca diferenţă între totalul veniturilor încasate în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul plăţilor înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local" efectuându-se înregistrarea: 210 . (analitic trezoreria operativă)" = 80 "Excedent/Deficit al bugetului de stat" De asemenea. trezoreriile operative întocmesc dispoziţii de încasare prin care preiau din contul trezoreriei judeţene soldul' debitor al contului 23 "Cheltuielile bugetului de stat" efectuându-se operaţiunile: . Soldul contului 81 se raportează în bilanţul contabil al trezoreriei statului la finele anului. Încheierea execuţiei bugetelor locale După regularizarea operaţiunilor cu bugetul de stat. în contabilitatea trezoreriei statului se stabileşte rezultatul execuţiei de casă al fiecărui buget local.Ia trezoreria judeţeană: 80 "excedent/Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei (analitic trezoreria operativă)" Soldul contului 80 se raportează în bilanţul trezoreriei statului la finele anului. efectuându-se operaţiunile: a) la trezoreria operativă 20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" b) la trezoreria judeţeană 61 "Cont corespondent a! trezoreriei.Trezoreria municipală reşedinţă de judeţ.

211 . Pentru rambursarea împrumuturilor din fondul de tezaur se tac următoarele înregistrări pe baza OPHT întocmit: . a şi b se constituie fondul de rulment ia nivelul soldului creditor al contului 82980201 "Excedent" rămas după aceste operaţiuni.la trezoreria operativă 82980201 "Excedent" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" .21 "Veniturife bugetului local" 82980202 = 82980201 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetului local" Repartizarea soldului contului 82980201 "Excedent" al bugetului local se face astfel: a) se stabilesc excedentele rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor cu destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi) 82980201 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială (analitic pe fiecare sursă de venit) b) rambursarea împrumuturilor restante.la trezoreria judeţeană: 61 "Cont corespondent al trezoreriei operative" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ" .08 "Fond de tezaur" c) după efectuarea operaţiunilor la pct. 82980201 = 84 "Fond de rulment proprii? aî unităţilor administrativ-teritoriaie" Încheierea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului. Trezoreriile operative transmit cu ordin de plată soldul contului 70 "Veniturile trezoreriei statului din dobânzi încasate şi alte venituri" şi preiau cu dispoziţie de încasare din contul trezoreriei judeţene soldul debitor a! contului 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei" şi 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului".la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = 50. a dobânzilor aferente şi a comisioanelor acestora pe bază de ordin de plată.

.Aceste operaţiuni se evidenţiază astfel: . care centralizează datele raportate de trezoreriile operative. la Trezoreria judeţeană. cu soldul contului 70 "Veniturile trezoreriei statului" 64 "Decontări privind bugetul trezoreriei = 61 "Cont corespondent al statului" trezoreriei. prin program informatic. trezoreria operativă cu soldul contului 65"Sume de primit din bugetul trezoreriei! statului respectiv cu solduî contului 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei" După efectuarea tuturor operaţiunilor de închidere a execuţiei bugetare la nivelul'trezoreriei judeţene se fac următoarele verificări: . completează situaţiile rezultate cu soldurile conturilor din balanţa de verificare proprie. analitic operaţiuni în curs de lămurire şi contul 62 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate" nu trebuie să prezinte sold Ia finele anului.la trezoreriile operative: 70 "Veniturile trezoreriei statului" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" trezoreriei statului" 51 "Cont corespondent al trezoreriei" = 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65 "Sume de primit din bugetul . situaţiile privind raportarea execuţiilor bugetare şi a situaţiei disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei. Rezultă astfel un nou set de raportări ale execuţiei bugetare şi a situaţiei disponibilităţilor 212 . între acestea trebuie să existe o identitate perfectă. Aceste situaţii se transmit prin poşta electronică pe formulare.se obţine confirmarea concordanţei dintre soldul contului 67 "Decontări cu trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei judeţene" cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor Publice. analitic.se confruntă soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din evidenţa proprie cu soldul aceluiaşi cont din evidenţa trezoreriilor operative. trezoreriile operative întocmesc. După efectuarea tuturor operaţiunilor de verificare prezentate mai sus.Ia trezoreria judeţeană: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei analitic trezoreria operativă" = 64 "Decontări privind bugetul trezoreriei statului. .contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei".

După verificare. ca rezultat al închiderii corecte a anului bugetar. pe formulare la Ministerul Finanţelor Publice la termenele stabilite prin normele metodologice. Conturile de execuţie bugetară conţin soldul conturilor de venituri şi cheltuieli desfăşurate pe capitole şi subcapitole respectiv pe capitole şi titulari potrivit clasificaţiei bugetare funcţionale. Toate operaţiunile prezentate până acum privesc închiderea unui exerciţiu bugetar. care sunt supuse următoarelor operaţiuni de verificare finală: 1. Soldul contului 61 din partea de activ să corespundă cu soldul aceluiaşi cont din partea de pasiv a bilanţului contabil. prin care s-a virat sau au fost preluate sumele din contul trezoreriei centrale pentru închiderea contului. 1. la nivelul fiecărei trezorerii operative vor fi luate următoarele măsuri: 213 . conturile de venituri şi cheltuieli bugetare nu prezintă sold. 7. în bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului la finele anului. 9. în bilanţul contabil să corespundă cu bilanţul raportat la finele anului precedent. 5. Toate conturile care prezintă sold în balanţele de verificare ale trezoreriilor operative şi a trezoreriei judeţene trebuie să se regăsească în situaţiile de raportare a execuţiei bugetare 2. Soldul conturilor de disponibilităţi raportate în bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei statului. în cursul anului situaţiile de raportare sunt aceleaşi cu deosebirea că nu se efectuează operaţiunile de închidere a bugetelor şi de virare a soldurilor. în aceste situaţii se trece numai excedentul sau deficitul bugetului respectiv al cărui sold trebuie să corespundă cu suma virată (încasată) prin OPHT sau dispoziţia de încasare după caz. VERIFICAREA CONTURILOR DIN CONTABILITATEA TREZORERIEI LA FINELE ANULUI ŞI ÎNTOCMIREA BILANŢULUI CONTABIL În vederea închiderii exerciţiului financiar anual. Bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor instituţiilor puiblice se întocmesc numai trimestrial şi la finele anului.2. economice şi în profil departamental 3. se face numai după verificarea concordanţei dintre soldurile raportate de trezorerie şi a celor raportate de instituţiile publice respective. consilii locale şi judeţene) 4. aceste situaţii.aflate în contul curent al trezoreriei judeţene a statului. se regăsesc şi în Formular 05 "Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice desfăşurate pe titulari (ministere şi organe ale administraţiei de stat centrale. Documentele privind execuţia în structură şi cu semnăturile autorizate sunt prezentate în Anexe. Vizarea dărilor de seamă ale instituţiilor publice de către trezorerii. privind raportarea execuţiei bugetare şi a contului trezoreriei statului se transmit prin poşta electronică şi letric. Soldurile conturilor din col. 6.

deschise pe plătitori. fiecare trezorerie întocmeşte Bilanţul contabil anual pe baza situaţiei conturilor contabile. . a balanţei de verificare a conturilor sintetice cât şi a balanţelor analitice de verificare întocmite distinct pentru: .conturile trezoreriei centrale.Conturile de disponibil ale instituţiilor publice. în. bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat. f) înregistrarea sumelor din conturile fondurilor cu destinaţie specială.a) asigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor efectuate prin trezorerie în conturile sintetice şi analitice de evidenţă. . cu respectarea normelor date în acest scop. care se reportează în anul următor. e) soldurile conturilor de fonduri cu destinaţie specială şi a celor de disponibilităţi vor fi confirmate în scris. a debitelor rămase de încasat. La finele anului. soldului "contului corespondent al trezoreriei" din evidenţa proprie cu cel din evidenţa direcţiei de trezorerie judeţeană sau Banca Naţională. 214 . Bilanţul contabil anual al trezoreriei nu se va încheia până nu se asigură concordanţa soldului corespondent. de către instituţiile publice titulare de cont. d) confruntarea şi verificarea. b) verificarea rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor sintetice corespunzătoare.Conturile de venituri şi cheltuieli privind activitatea trezoreriei. după caz. potrivit normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice. . c) stabilirea în conturile anuale de venituri.Conturile de venituri şi conturile de cheltuieli privind bugetul de stat.Conturile fondurilor cu destinaţie specială.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful