Sunteți pe pagina 1din 87

.

WEUTICA
BTBLICA ffiNg:
. SAI"]

:.: fI.II!# INTERPRETARII SFINTEI SCRIPTURI


PIiNTRU INSTI'I'IITELE TEOLOGICE $I PENTRTI UZUL PARTICUL.AR

Arhim.' Dr, IUSTIN I


SUCILI
prolesor lq Academia teologicf, rlin Ared,

{r

lT'EilEFi-sffiEir uitr
BIBLIO'I
lr:tDttryr

I*v.
Cota nr.

EDITURA AUTORUI,UI

.' IENCI, ARAD, Bul' Re{, Maria rC,

.:1 l
rrit,iirltec.a Institutuiul
E-lb H oteca I i ; s;t!iid;{d.si; ii,i
\*r.W***-,,,,
I n sti tut u Iu

Ct,4E++

PreIa!5.
' Proces,rl de orc..,siune a orienlErilor biblice
'Irebue c6q-

ligol ozi crt mari eforluri. Di., ob.er,roreo celei rnoi imediole
,"ulil6ii noi glim ch azi gliinfo a calculet *ers,rl stelelot 9i
loale generotiile caulS sd se adape di., detcop.ririle qilinfelor
de lot ful"l, dut nu lot aqa gdsim siluatia cdnd ne g6ndim la
cunoa$Ie.ea .,or,r.lo. d" idlcuire u Ca4i Ca4ilot. SJa"tu
Scriplurd, cel moi slrdlucit document scris a[ voiniei di'ri.te,
igi are legile ei d. .*plt"ur., menile u fi bi.,. siudiale qi cu-
noscr.rte mai ales de preoli, co ei sE pool6 fi buni catihefi 9i
brrni cuv6nlbtori.
I. P. C,r,rioqia Sa pdrintele pro[.so, Dr. Ius]ln'Suciu fece
rnore cinsle Academiei. nooslre leologice di.' Atud prin pu-
blicareo ocestui ,tu.r",al, core esle mai necesor ozi co ori cdnd
Ildiuldrrulls.nul seclar este lovit prin normele {'"nt'u" ole oces}ei
c6rfi, a ctirei voloare creqte prin aceea c6 oulorui u*pli"6 rn"he'
din 1exlele udrrse .u pilde penlLu .'*plicut"a .o'melot exege-
tice. Noi 'ii impdrlagim cu pldcere binecuva.ta,ea orhiereosqd
sE poa15 lipdri oceasld carte, curu du sigur inseornnd Inunca
unui bun cunoscEtor ul Sfl"t.i Scripluti'

Atud, Septemvrie 1939.


I "tS
I1.,.u.Jc""
t D". Grigorie Gh, Cotrrqa
EpiscoPul Aradului'

\
CuvAntul autorului.
Sfdnta ScripturE e cartea grea a vielii intrucAtva
asemenea aceleii din Apocalips, sigilati cu gapte
peceti'
Dar pe cAnd pentru scrierile elasice profane existfl
interpret[ri recunoscute de tofi; pentru SfAnta Scrip-
turl se fac interpretlri variate dela confesiune la
conlesiune gi chiar dela om la om,
Astlel gtiinla legilor explic6rii Bibliei, ce este eg--
grg4guliqq, constitue un studiu de importanli. In insti-
i;i;i; "o"stt" teologice in Senere se face un curs de
ermeneuticl de o or[ pe sdptimin[. In unele institute
{nsd s'a redus la cAteva lecfii introductive la exefezd"
Dar aceste cAteva ore in plus ad6u$afe exe{ezei,
nu pot duce la o mai buni cunoagtere a spiritului
intregii Biblii, cdruia i se consacri in intre$ime erme-
neut[a. De aceast5 cunoagtere noi avem mai mult[
trebuinf[ decit apusenii, - dela cari se zice c[ s'a
imprumutat reCucerea cursului ermeneutic, - datl
Iiind departarea noastrd de apuseni giin chestiune de
orientare biblici, De alt{el in apus inc[ tot n'au rin-
cetat si apari tratate de ermeneuticI,
Pentru condiliunile noastre actuale ered c[ este po-
trivit un curs de ermeneutic[ complet pi binedocumentat.
Tratind in aceastd direclie, mai complet 9i mai exem-
plificat decum s'a ficut pAnH in prezent la noi teoria
errneneulici, am intenfionet s[ infdligez sistematic me'
de. interpretare a Sfintei Scripturi, pe
lldele a
::_:?:._1|aecesar si adaug vechitoi ctasificeri Jin i
er e cra s iii" a,i' Jri, r
;:3*
ticei $i !j,!:T:,,.yn
experienfii proprii. "
e zuttata r pra

pe1 Domnul, La ir"r"r"u aceasta s6 fie


con_ o
[lt]'-': j:":l'l"T:i,:"":,.:,:i-"i-;;;;"";";;d'#
a CnrJilor Srinte ;isJ
l"j-le*,:g:ri zar ea ffi;,*;
,r:::1"_ l';=1
interprer iri i' U f :il:
f i
;;;H.
cat "";'
mai crar ei ?eetinismul fntrodrr(ere.
^

SY *_:::t
sX se reinvioteze. nostru
1. Noliunea qi problerna errnenerrlicei biblice.
Arad, Septemvrie 1932. Printre disciplinele teologiei exe$etice se afld ca gtiin{i
auxiliard gi ermeneutica biblic6. Ea cuprinde sistematic J3gi"lg-,
pentru orientarea gtiinfi{ici spre adevirata interprefare a cdr{ilor
Arhim. Dr. Iustin I. Suciw SfffiCl"Silfiiurl.
profesor Ermeneutica biblicd este mai cultivatd decdt ermeneuticele de
alte specii, dat liind interesul Pe care il prezintd Certile Sfinte
qi greutatea cu care se interpreteazdl), Ea este o ermeneuticd
specialdz) totugi relerindu-se la intrea{a Biblie are numirea
de generald, spre deosebire de aceea care ar cuprinde direc-
tivele de interpretare numai la unele scrieri biblice (de' ex.
la psalmi, cirfile protetice, epistolele ap. Pavel, Apocalips) 9i care
s'ar zice ermeneuticl biblicd specialdl).
Numirea. adiectivali de ermeneutich (subinleleSdndu'se sub-
stantivul didahi sau epistimi: qtiinfd) derivd dela verbul ermine-
vin, care inseamui a interpreta, Dupi mitologia greac6' zeul
care interpreta voinla zeilor transmit6nd'o oamenilor, fe numea
Hermes (Ermis].
Privit6 et.imologic, ermeneutica este sinonimd cu exegezct
(dela exigisihe, a interpreta)a), degi in vorbirea curent6, erme-
neutica a ajuns s5 insemnri teorlaiqlglp5g:t6rii, iar exe$ezaprac'
tica acesteia, sau punerea in-E-ffiare a directivelor ermeneutice'
Exegetul este deci interPret'
Problerna ermeneuticei
cipiile ei re6lulete drpe ';;;;'.;'
bibrice consistd agadar in a fixa prin- Chiar apostolul Petru mitturisegte $reutatea de a se in{e-
in{elesul biblic adevdrat gi
.;";#; stabiti de cdtre ex.eget apostilului Pauel (lI ep' 3' 16')
s6 u" inla-1i9Jr"r;. ..1
" epistolele
lede
Sfntii Parinli n'aveau rnare nevoe de aiutorul ermeneuticei
2. Necesilafea errnrcnerrlicei biblice. Ei cunogteau, in intre$ime sau in parte, limbile in cari s'au
bibtice. scris clrlile Sfintei Scripturi gi erau mai familiariza{i cu impre:
Daci nu sim{im trebuinfa unei
a ne inleleg" unii pe alfii prin cEld
,.:J;: juririle ce se presrlpun cunoscute in cir{ile siinte. Pe l6ngi aces-
trebue c5utatd in faptul cd
.".,. #1',i""T;""n*,,; t"u, .i mli bine 9i interpretarea lor tradi{ion^l^'Yr'
nu t";;";;;" ni se spune ori "rrropteau
I)ar cu timpul s'a pierdut aceastd in{ele$ere $1 s a a,uns
are puterea sd stArneascl in citim,
noi un ir.t"i". deosebit, cd sau (I 432), erau ,,atA-
cele mai multe ori de la atAta rdticire, incdt, clupE. Vincen{iu Lerineanul
tea pdreri, cdte secte", iar dupi un alt invd{at, ,,s'a indatinat s5-9i
ni s'au .p,. o,i ;;
ffiil,::f,Uf:;i'j',flir1 i','Ti:: ;1]:;
in{eiege;iea unui nurnir caute iiecare in SfAnta Scripturi dogmele saie"').
considerabir a"
generali gi urmarea.regulelor "a4i
e s.rficientd curtura Cu cAt sunt cirfile Sfirrte, ca scrieti vechi, mai greu dein'
rut.,,ui: d-e condus de legi
alti pregdtire si f5rd ajutorul irrt"rp.uture, fdr, vreo leles, cu at6t mai ntult ir,terpretul trebue sd iie
qtiinlifice. Se cites; pentrtr a putea lor, Fer. Ieronim (sec' IV)
crasici si "r*.".,r,i",
certe cunoagte sensrrl
:H":Tii."";;i:" ^bt"
;";-;;i; esre nevoe <re c6te o zicea cE fira o cale cdl[uzitoare nu se poate intra in Slinta
Dar c6nd este. vorba de texte Scripturds) gi chiar in timpul -'du existau anumite re{ule de i6-
mente importanre,
de mare interes, de docu_ ,

a cdrfilor Siinte.
slieri d; ;;1";;",'ne stmiim inclemnali
de terpretare
urmdrim in{elesul lor p6nd s6 . Desigur, ermeneutica biblicn nu a pututinldtura toatidiver-
in celc *ui-*i.i amdnunte gi sd ciu-
lor prin mijloacele genfa de pireri intre exegeti. Aceast[ riiverSen]i iEi are sor$int"a P11-
lr,r,
cazul,",::t9"1ea ""i" ".", adecvatei). A\_esta e
Bibliei, tezaurul cornun d" ,;;;;;;i te in lacunel" ermeneuticei, in hpsa de unitate a principiilor srabi-
vdrgirea viefii religioase- sfinte penrru des6- lite pentru interpretore, parte in feluritele stdri de dispoziiie, de
morale.
Dar necesitatea intelect gi cle voinfd a exegefilor. Totulprin qtiinla ermeneuticei'
r uri o i m p u
;il'J aceastd diferen![ scade considerabiln], pecAnd {5rd clalduzite'
n; ; ; "J
il :."JJ,';
9i constant al credinfei.gl *.ororrr.ilo;,
[:' ii: "f 1i ^,:i,J,Ti r.",.JI; Biblia clevine isvorril a tot {elul de erori5), I)eci errneneutica bi-
in cari s'au scri5 Cargile Siinte. ;; condiliunile deosebite blicd este o qtiinfd loarte necesard, chiar indispensabila'
1) IIilber, op. ed. Ill. p. ?.
r"s*"1Eil:,;:".11t',:flil,?:i}l" tot at6tea obsracore ra inre- teotog relormat din E{ve[ia' o spuaeit varsul:
') S:muil Wehrenlels (t iZ+0,quaerit sua dogmata qu3que'
a) Vechimea ei milenard, ,,Hic liber est, inquo
tul deosebite de ale noastre; in afigAnd tirnpuri gi locuri cu to_ Invenit et pariter dogflata quisque sua"'
s) treroaim scrie: Haeo a me (p:rstricta) sunt breviter" ' ' ut intelli$:-
urtori gi
alt fel a gdndi gi cu datini "itiio.i de alti culturi cu
a"or"dit..-"^'' res, te in Scripturis sauctis sine pr.e*io et monstrante semitam non
posse
.de
bJ Limbile vechi gi i"g."ai';.tip.5J ad Paul. o-:1, ii mustre Pre+er\ta.d: a iovifa.S".tlpt:]i-1i11
striine, ,r"i"- azi, in cari
apuse azl, ciTeuzire,'cici orice meqtequ$ trcbue invelat. Ieronim s-e ^p.tang-e il, ,9l"trol]
s'a scris Biblia; arhaisme,e gi
idiomere "triu. ctrtre Paulin cd liecare ,,un"itor, fiecare lemeie crede cd iot:tege Stblra.'. dar
c) Caracterul figurativ, c,riental,
lor. aceasta totug i este o carte inchisd cu Saple peceti' Klhn' Eucyclopaedte
u'
Metodolo$ie. Fr. i. B. 1892, p. 165.
caractcrul "t Siint"lalScripturi. r) Hilber, op. cit. IIL p- 7-
con{ine si adevaruri "ur,rr."iul"t
^"_..,^4--r".Oir1!iunea, Bibliei, datoriti 51 ,,O;serualore Romclni" a publicat o intimplar.e- adevirati'p'y::It1j:
:ilIi}r;,1 ce depagesc hotarere gandirii iocredere, intors dintr'o clldtorie de alace i drn Sta-
oo *urioi ocular demn de -;;;ti;;;;.
.tele-Uoile, Pe corabia New York, se aflau qi doi conducdtori
sistematizare a invdldturilor sectari cari discutau asupra "; unor texte din Biblie' Dificultatea se lvrse
,,"te Hlot,1.l"
;1, cle credinld 9i de ;;;;;i ;;;';';;;i"t"1r' Ii;r""r"i, "o" te va-lovi cineva pcste Ia[a obraztlui
---liffitU*o cea dreaoti, intoaice-i si pe cealaltd" (Mat' 5 3o1 Unul credea ci sensul tre.bue
.rip. cit, tll. p. 6. Iuat litera! prop iu, iar ceillalt suslinea contrariul' Discufi lor se inverqunase 9r.cet
din urmi.'iesindu-si din fire, aplicf adversarului o straqoici patmd peste t"Ia
:i fli:tj'f:;,1'il. #::f,,l"rlit bibr. ed, rr, Buc te2z p, e-10 dreaotd stripandu:i: ,,Acum line qr lata stinSd, dacd e$tu atat d9 .!ol'''"
;;-ift"l"r;i t?; lii".ul,';' Cel lovit nu aqteptd sd i se zici de doud ori 9i intinse.

-8-
-9-
3. FoIosuI erurerrerrricei f,tbltce.
' Teoria ermeneu_ticd, cu principiile mai mult ori mai putin de re$ulele r6mase. Dar celebrul cance-
prin truda deorinderii gi regulele ei cAgtigate 1^, Gerson (t L4Zg) de totus indicalii insemnate, intre'altele ca
9i .traiuiri, lrezinte un prefios ajulor.
"
Folosul ei este indoit : negativ ,"rr,ll unor lo"uri din Slanta Scriptura sd lie ciutat in Sfanta
Ui"r"r,il Tradifie gi in hotirArile Bisericiil)'
. Pedeoparte, indic,nd-eroriie
feregte de rildciri gi devieri';
l" iri.rrr",are, ermeneutica ne AvSntul studiilor umaniste 9i mai ales luptele provocate de
pedealtiparte, stabilind criteriile
uriei drepte internretiri, reforma{iune in Biserica romano-catolicd, au avut ca rezrtltat$e'
.ea prornove"re' io1"l.g"rea adevdrald gi-i
di congtiinld 9i tlmeinicier). neral r, aprolundare nu numai a teolo$iei, ci 9i a ermeneuticei'
Acest aiutor. prefios il procurl ermeneutica Ori, diferenlele de invdf[turi la catolici qi reformatori, igi aveau
, indeosebi preotului, c,ci pentru '"i oraiuf biblicd
ermeneuticei
cauza lor adAncd ln diferenta de interpretare biblicd, iar aceasta
ziatd. o mai mare utilitlfe,
.rr_*i
pre_ in diferenla de principii ermeneuticez). Controversele dintre ca-
,"r,,.,
""-bi..ri.".Ji
Sfdnta Scripturi ca. invlldtor -a interpreta fidel tolici qi reformatori, au dat nagtere unei vaste literaturi erme'
apologet
ci qi pentru a 9ti, ca neutice, care ia proporf,i pe timpul iotoarcerii protestantismului
al Bisericii, sd in{6mpin"
ereticilor' cu provocare la legire J"-J
combati. rislhlrr,Hcirile
spre rafionalism gi criticism, pe la miilocul secolului XVIII3)'
ini"rfr"ta.ii
obiective sau ra Insemndtate epocalE au cirfile de ermeneutici ale protes-
le6lile ermeneutice. opera atdtor
marilor pdrinlt bErbafi d"
' lrulour",
,r;ii;ri';;;;,/;;;;l:' indeosebi a tan{ilor de pe la iumitatea se'c. XVIII, Semlera), Ernesti6), pentrucd
$i
revenind la principiul protestant primar de liberi interpretare a
4. Din isroricrrf errrnerreuricei bihlice. Bibliei, au exclus vederile dogmatice dintre directivele expliciirii
P":1., interpretarea ]/,echiului Testament gi au stabilit ed numai raliunea gi istoria pot {i utilizate la inter-
.
regule dela rabini (Hillel, Iisma, existau la Iudei pretare, deschizAnd ast{ei poarta ra{ionalismului in Biserica pro-
Elieze.i'laurr"t" in Talmud (sec,
II d. Chrs.) iar in evul *"ai, J"f" g", testant66),
Ezra, Maimonidea). Fafi de protestantism 9i aberafiile lui, catolicii se {ortific6'
Necesitatea d"
ju directive"r"g"1,, biblice, a indernnat
.1
pe unii scriitori crestini sE compund"lr|tic5rii
.*pun"ri 9i prin desvoltarea disciplinei .ermeneulice.
dintdiu a fost M,lito din Sardes C"l In Biserica rdsdriteand, cultura teolo$icd, din cauza impre-
fo.l, , ir'i Chr.) "rmn.r"utic".
Mai mult s'a disrins cu ,,i clis,,(cheia). jurdrilor nefavorabile, a stagnat. Abia- tArziu se reculege 9i imp-
OUqi,r.iiSinf ,rr-"r"" a sa ,,peri orhon,,
(asup1 principiilor) t;;iv reund cu dAnsa, gtiin{a ermeneuticd'
t."tlrj il;r" tAlcuirea biblicd.
O expunere ermeneuticd mai de
christiani." a Iui ,4ugustin .""*a afli in ,,doctrina 5, No|irrnea intgrPrer6rii'
VI au r5mas mult inapoia luis);-lt43O).
afli fi.;r1i"udin veacul V li
A interpreta, inseamnd a cduta infelesul unui text 9i a-l
In evul mediu, din sec. J'X pand in expllne altora, inseamn[ deci a reproduce $Andirea autorului 9i
biblicd n'a fost cultivatd aproape sec, XVI, e.mgr..,1i.,
d"lo". interprelii s,au folosit a o prezenta altora.
DacE insugi autorul Iace interpretarea, ori alti persoani

fiffi $,:Jj,flt$"tt":;ifl,?ffi -t:#*tiris## competenti o face in numele lui, interpretarea sb zice autenticd.
Interpretdndu-se textul din aranjareu .,riot"lo' ""t'"-tt"
:f: t;i::i:# #$ i : * : r :,..1, :f ii;r;, din felul cum a vorbit sau a scris el 9i nu din $6ndul lui,
;
'J Kihr, op. cit. p. t65.
*; ri;,,, s fti :, Ti:'
;
",x. ri;
se. desprinde numai miilocit, adecd mediaf, infelesul pe care l-a
.. -")
grsterrum
,,lla apostoli Forumque succesor€s columnae
Eccle dat el.
vivum, a quo on'o"!. ,""ip"r"-i"i"-o1 siae que Chrjsti ma_
iri[i".uon"- suae docrrinae. 1) Reithmry!, op cit. p. 7.
ru"f'$1ft ,) Reithmayr, op cit. p. 8.
u) Reithravr, op cit. p. 8'
;",i#ra$#,iu*+'f;.#;+*t#;{}i:Ij; Vorbereitriog der theol' Hermeneutik. l76O etc-
ti'i nii"*ti,l"-.tututio interpretis Novi Testamenti, 1761, ed' V 1809
ereutik, Kempte n lg7 4 p. 6. u) Relthmayr, op cit. p. 19,

-10-
- ,1 -
Apoi, fiindcE nu totdeauua se exprima exact ' 8.Irnpdrfirea Grrrretreuticei biblice'
ceeace s,a cu_
Setat, trebue si. cercetdm cu aten{ie, .a textul, pentru a Ermeneutica, propunAndu-gi si lixeze principiile 9i re$ulele
clariiica cugletarea autorului, Ceeace'" ""r""r"
lesul adevirat al tertului.
gi"lit
- autorul, este inte- cu aiutorul carora se determind iatelesul biblic 9i apoi s[ ni-l
infifigeze, se imparte in doud pdrfi capitale 9i anume:
. sau Astfel, a interpreta, inseamni a a{ra in{eresur
voit de scrii. 1. A{larea inlelesului, sau earlslic-o, (dela eurisco, aflu) 9i
tor orator gi apoi a-l eypune cu claritate gi preciziunel), 2. Expunerea inlelesului sil irophgrt^sli9g (dela profero
sau Proloreo, exPun).
Acest cuprins esenfial insd trebue si fie precedat de
6. Lirurita irrferpreldrii.
teoria inlelesurilor cari peste tot se aIId in Sfinta Scriptur6
frin definiliunea d.atd interpretdrii e fixatd gi Iimita aces_ sa:u Noematicd (dela noema' sens), ca parte pre$dtitoare
teia. Interpretarea extra$e gi reproduce nrrrnai trebue-si-i urmeze istori:ul interpretdtii
autorul, dar ea nu es_te chematl si se pronun{e
ceeace a inleles (propedeutice)
- +i
biblice sau al exegezei,
autorului sunt intemaiate sau daci cadreazd
daci spusele
cu vremurile noa_
stre' Interpretarea n'are -sE examineze veracrtatea
obiectivi a in-
felesului dat de autor, nici si.-l aplice Ja
fractica vietii,
In problema interpretdrii este datd dar gi linrita
ei, Deaceea
numai interpretarea care-$i pro-pune si deterrnine
ex.clusiv in{e-
Iesul autorului, se zice interprelare propriu
zisd sau exegeticd
purd. Depdgindu-se ios5 limita interpretirii
prin urmdrirea qi a
alto_r tendin{e, ca aceea de a apira infelesur
autorului ori de a
edifica prin el viala cregtineascd, avem interpretarea
apologeticd,
sau onzileticd qi catiheticd Felurile acestea
de interpretJr" ."
numesc interpretdri impure sau amestecate.

7, Felerrife inlerpreldrii propriu zise, exegelice,


Numai interpretarea propriu zisd sau ercegeticd, purd.,
ur-
mdregte exclusrv precizarea inlelesului autorului,
prinsd in
a ideii lui cu-
text.
Dacd interpretarea se ocupE" deadreptul cu aceasta,
-
reald, Dar pentru a gasi infelesul unui text, trebue
sezice
ca interpre_
terrea si se ocupe mai intdiu de cuvintele textului,
de rela{iunea
dintre ele gi funcfiunea lor in text. Aceasti interpretare p?*a_
labild se numegte uerbald.
Referiti la cititori. interpretarea exegetice este gtiinlificd
populard. Interpretarea este gtiinlificri dac-a se face piirrtrlo Ei
d".-
Iigurare bogatd gi aplic6.ndu-i-se pe deplin mijloacele
errneneu-
tice; ea se adreseazd cititorilor cu culturd. Interpretarea se
zice populard cAnd este simplE Ei ugoar6., destinai5 mulfimii.
1) Dr- C, Chiticescu,
Ermeneutica biblicd, ed. Il. Buc. 1899, p. 17.

-12- -13-
lI
ll t.
li
t! i
Ifi. i
ll
II
lll
t{i 1

lii,,
it

i.r

PAR]EA I
Teoria sensuritror Sf. Scripruri'
FioBrnaIiea.
CAPITOLUL I,"

f}espre sens in gtener*rE'


9. ldela de oenc.
Infelesul sau sensul exprimat prin cuvinte se delinepte in
diferite feluri. Dupd cei mai niulli autori de ermeneuticf,, sensll
este cugetul exprimat de autor prin a!!ZgTe,**Leldo")'E[E-
mfiflor Pe cari autorul vrea si
s6 le iotipireasc6 in mintea celor cdrora li se adreseaziz)' In
[ine, dupi altii, este notiunea cuvAntului ptrsd iotr'un flex oare-
carea),
Prin urmare sensul este cu$eiul autorului, exprimat printr'o
propozitiune sau vorbire; este chiar notiunea pe care o desem-
neaza cuvantul din text ca lacind parte din sensul propozifiunii'
Sensul sau inlelesu[ ,,ca produs determinat al spiritului" cuiva'
este de originf, subiectiv. Acest sens original, gtiut numai
de
aiutorul mii-
autor, cautf, interpretul si-l stabileasci obiectiv cu
loacelor ermeneutice'
Este Ials sensul clre fird temei se atribue autorului Daci
de pildn cuvintele apostolului Pavel: ,,Socotim' cd prin credinti
,r" *irrttrio, fdrd faptele legli (Rom' 3' 28), s'ar infeleSe c6 fap-
i;f. fr ,r"""r"r" p.otro- mintuire, acest sens ar Ii fali' cici
";.t
apostolul vorbeqte aici de faptele legii mozaice' In alt loc
(Gal'

est co$itatio voca5ulis ac phrasibus a loquente hic


et nunc
') ,,Sensus
in propositione* *,"t or.til'i"J,""""i""ir'-.".iG'i"t""'. s;6t:1t-"1:.1t:3,.'*
tiH;J,; i'ri'i e".o'-:.:li:tfl
il;;;1;.;i-q'te con-iuctionum, ermeneutica bib-
quas oraiione -,," ""i-
.."r;^-- sua .lii""ii'J',
io.aliis
oro-
-tii.oro -,'lr " Fr. X. Kortleitner' Hermeneutrlca
ellicerevult"'Fr,
1923. p.
lica. Oeoiponte 1923, D. 8,
8.
q":":::?.'Xi'#;,
8) ,,Sensus est vis, ";"""
q ioest in, v-erbc .sermonis^"91t:.tl:-' Dr' Doeller'
Co-p"di"* ri"irui*uiii"l-titti"""' ll[ Paderborgae t9t{ p' 2lr'

.-15-
H
It 5. 6) ei pretinde credinsa ce lucreazd prin dragosfe sau credi Sensrrl biblic pi impdrtirea lui'
11.
fdptuitoaret).
$S:Lq1--_Iihfic,,
gste cu$9tu! - pe care-l exPrime luto-
i
10. fnsernrranea qi sensul. rulbiblie.,, ) r*\
t*' "-i;rr;,rt biblic se imparte in{tiggrlqiQgp
Sensul nu trebue sd se confunde cu insemn;rrea, a) Dacd se exprimi nemiilocit, prin cuvinte' se nume$te
al literii, salr gra-
T* .:* :-X-gEs-"-s;rprimi-fieca r.e .-cu-vdnt, - n.of i u n e a . u"a niiiifi caj s"ns liierol san uerbal, adeci al cuvintelor, - mai rar'
",.-::1 =.^l::*19 ^r.no.epe-nctenr de persolna
persoana care care vorbegte. matical, cici Sramma lnseamnI literd' Se nrimeqte'
"!i-lt'.:_lS!3.LS_-^!9_-{_9-p-gndent f-a 'o-i"ox,.liindc6
Iixati de mai inaint"e-,
e rlxara de ,,
inainte, d-g uz .$i o 6lisim
gi .o in
ggr,.-ry--i+ dictionars, se afl6 cu aiutorul legilor cugietirii sau [ale 1o-
--"**"e;ffiii;iffi;f ;i -;oLi"insemniri,
-df-c"tionqlj ,
cind se descriu fapte istorice'
oiba
"hir.'m*t dinrre cari *""' S" nurneSte qi isforic,
Il.tr.
una este {undamentald, originord qi altele deduse,ori unele sunt ;; u*t"tii biblici exprimi cufetul qi mijlocit' prin luc-
Du.a
sens se zice teal
gramatirale, zise gi lexicale, altele istarice, unele stsnt
proprii rurile pe care le inseamni "u'i"t"l"' acest nou ascuns' De
mislic'
ldela res) saa spiritual, un sens mai inalt
sau ordinare, altele improprii sau imprumulale. sau
S.gll"l este ideia .ce se -d.99prinde clin juxtapunerea cuvln- Eqirea (r6, 15) se numeqte "mand"materiacecidea
tel91 iriii q':i'iiiiiita oi.iir,e in 'piopozifiune sau vorbire, precum "-,'-r" "iti""in pustiul Arabiei ei o mdncau lztaelt\il In sens real
gi ideia, nofiunei cuvantutui'd;; ;;'i;;sut
;;';;;;t
'*oia ,n".^*rrd h."rru cereascd dobAnditi in SI' eucharistie
luat fie ca gAndul
autorrrlui, {ie ca insemnare aleasd de acesta la cuvinte, depinde (Cor, 10. 3).
de autor $i esfe Ia un loc numai unul. ' S"o.rl literal 11 au toate cdrfile omenegti' Cel real insd
De aici rezultd, cd. poale cineva s6 cunoascd la perfecfiein_ esie o particula{talg a $tiqfei Scrip'tg-ri'
semndrile cuvintelor qi totug se nu inteleagd sensul vorbirii. ':" *".rrrii, afa,i de aeeste doui sunt: cel deriuat'spef
De ,,

ex. cuv6ntul cale inseamni propriu zis drumul pe care_l facem. "/'attu
ciol sau consecuent, cancluLdent 9i sensul ocomodat
sau aplicot'
Astfel: ,,Magii pe alte crile s'au intors in {ara lor,, (Matei 2. l2l dar acestea nu se pot privi ca adevirate sensuri
biblice'
Dar pentrucd viata se aseamEnd drumului, cal, o inseamni gi
Noti. La cei vechi exista o lmpirfire ln trei sensuri biblice'
direc- isloric'
tiunea vietii. De ex. ,,Barbatul indoelnic la suflet, este nestator- moral sart tropologic qi spiritual
In evul mediu f" t"ti"ii"r era in uz motal diviziuaea ln patru a' sensurilor
nic in toate cdile sale" (lac. r. 8). rnurm6cuvantulco/einseamni. sau tropologic qi ancgogic'
gi modul prin care ne aiungr m scopul : le6lea dupi. care avem uibti""',"lii"'ri-isffi;;"c;;-iiiiiei"ti''
v""""' teiese
Drecum din versul'
sE triim, De ex. ,,Acesta era invdfat in talea Domnuiui" (Fapt. l-'-'-,'aiii,o gt"t^ docet' quid credas' alleg-oria'
'ttiiiti",'quitl agas ; quod tendas' anagogia"
Ap. 18.25). ,,Eu sar.ltcalea, adevirul givia{a,, ([oan, 14. 6)g. eqa_
dar, autorul prin agezarea cuvintelor sale ue indicd ceeaceavoit CAPITOLUL II.
sd exprime cugetul sdu gi ne indic5 totodatE gi insemnarea, ce a
voit sE dea cuvinteior sale. Pentru a qti pe care dintre insemnd- Sensul f,ileral'
rile cuvantului a ales-o el, trebue intaiu sd ne fie cunoscute toate 12' Irnpdrlirea serrsului litera!'
acele insemnEria). literal e cea dupd
1) Sensul
1, Cea mai inditinati impdrtire a sensului
ce se dd. de ctrtre cei necredineiogi cuvintelor
ricifi.cei sdraci cu Duhul" (Malei 5. :) cd El ar Il iericit aiciDomnului I ,,Fe-
oe ceimi,ol_ formd, in propriu 9i impropriu sa:u figurat'
a luat cuvintele
aifi la minte, este nu rum.ii lrls cigi'profanar.r. b;;;;i ,i"i f,'rr"*"'r"'f"l Propriu se zice ;";J literal' cAnd autorul
ex' "La incepu!
ce se simt siraci in Duhul sfa t, deci'simt nevoia Duhului Sla"i,-""'"J* r" ordinare' De a
a-ltI parte il aratd ca darul cel mai de pref aa O"-""r;;;rI-""" numai in insemndri proprii sau
(Luca 11,:3.) ""-t il'";;
creat Dumnnrnu 'n'ii si pdmdnrul"
(Fac' i' 1')' $ildcurd foc in
') ,,Slg"ificatio deslinitur idea vocabulo vel phrsi in se spectatis secun- pus pe el (pe Simon Chiri-
dum consuet-udinem
lns]etudrnem sermonis expressa et iu lexicon reselata,,,
revelata,,, S"6E;ly;;;iill. *Arr"t ,"rtii" (Luca 22: 55)' ,,Au qi Tatdt una suntemt' (Ipan
?lt1:t^"S,:_:^ l"rmonis
lf D3efler, op cit. ed. tit p. Zt. neanul) crtlcea" (l-u"uiZ' ZO\' ',Eu (Luca 10' 27)'
Oo*nut Dumneze.ul fdu"
aJ
,,Finis interpretationis ."r.u*, non signif cationem, quaerere et 10. 30), ,,Sd iubegti pn-
pliT.ys..agleT- {r-adus"si
ad sensum inven-ieadum est sie"ific"iio"is
l1:p:oere,
yerborum co(nitio.,, Sr6hely, prin cuvinte ceva direct'
op cit, p. 31, Al.i u,rtorul exprimi
t. Suciu: Erm. bibl' Iarc' tt
_ ,, _
-16-
Iiri
lmpropriu este sensul,literal, cAnd. potrivit .::
ir

prejurdrilor, in care autorur vorbeqte, scopului 9i im_ :)

.i fS. IDterlncliunile loglce tra eensrrl lireral'


folosegte cuvinte cu insem-
ndri gramaticale improprii. De ex.:
,,Dumnezeu s,a odihnitinziua .Lasensulliteral'casenslo$ic,suntvalabilegidistinctiu.
a qaptea" (Fac. 2. z.) ,,Am venit sd. aduc
/oc r" na*ari;'i1"1"
12. 49) ,,Oricine vine dup6 mine, sd-qi roile lo$ice' Astlel:
i,^ sa gi sd_mi ur-
meze" (Luca 9. 23) ,,Duce.li_vi gi spuneli "rurm a) Dupi obiectul la care se raport6, se deosebegte seas lo-
uulpei u"".i"iril ii;;" va virsa sdnge de om Si
13. 32). ,,Eu su.t uila, voi mtddi{eie" (loan
15. 5). Aici autorul
,rin -rterial si spirYfaol' De ex, ,,Cel ce
*.l"o,ln (Fac' 9' 6)' Aicisdngeleate
exprirnd prin cuvinte ceva indirect. aceluia se va vdrsa de om."
Pentru unii, sensul literal este nunrai sensul r"ut"riul, caci se releri la viala trupeascS, Dar in textul:
insemnirile proprii ale cuvinlelor.
pe care il au "..i
. Crrut sunt eu de sdngele tuturor, pentruci nu m'am ierit a
2. Unii impart sensui literal propriu gi impropriu l*'t ,iu,rl lui Dtrmnezeu" (Fapt' ap, 20' .27), ,,sdn$ele .tuluror"
prins- in: isloric, profetic, dogmatii dupd cu_ .r. -r.n, logic spiritual, pentruci inseamnl moartea sufleteasca'
sau alegoric, moral sats irnpczifiuneat Stropi-md-uei ctr isop" (Ps' 50' 18), are sens
logic
trop.ologic ai orogr'ogic
-.u,, "rrni'", dupd curn exprimd fapte, pro_
fe{ii, adevdruri de credinfr, . pri.iual, peotrued exprimi prin rsop darul dumnezeesc'
acrev,ruri a" *o.ute, ori lucruri vii-
toare ceregti precurn, b) Dupi caracterull stdnt sau prolan al aqezimAntului' se poate
'v,r.'i;i de serrs teoctatic sarr 6lsericesc ai de sens politic' De ex'
[^_^_.ir, ,,La
inceput a creat Dumnezeu ceruh cel ce vine intru numel: ?o:i'loil
prop:
- I ,.,,Os ,ne, bine esie cuvdntat
1. Sens isforic] 9i
i
pdmdntul" (Fac' 1' 1)'
i, ,o.i.r, "$i gi-a adus aminte Dumnezeu cle
ilnlpr'. ftoe,, (Fac. g. 1). i,,i iatd regele tdu vine gezAnd pe mAnzul asinei" (loan 12' 15)'
"!"'.u:-fecioara oa concepe ;i ua truste
,ln o rn, politi, ia expresia regele ludeilor in propoziliunile :

.
fpropriu , ".
,,$ i-au imbricat pe EI in hlamidi 279i igi ttiteau ioc
iirr,, (lsaia, 7. l4). zicd'nd't
l- ludeilor !" (Matei ' 28-29) a scris Pi-
I tr- {ocui
t
impreund Iupul cu mielul".
;,gu"r.a-t" regele ',$i
'2. Sens profetic i ,.V1 iat titlu gi l-a pus pe cruce 9i err scri;: Iisus Na'::rineanul' re-
r. (tsaia 11 6).
I'.mDroDflu: u p,tle lurieilor (Ican 19, 9)'

|
Lelor,,(fsaia
'ii"1,'iit#'i,'i,X'i,)l[#'
11. 10),
::'i,!.;2.,:: c/ Dupd concapfia individuali ori comunfl la care se referd'
sz.[:o;ebegte sens subiectitr qi obiegtia' De ox' textul: "Fericifi
Dzett uttttl este" (Defi. 6.4.) tci.rdroci cu Duhul" (Mat, 5' 3),aresens subiectir',cicisereferi
, c- ' , "Domnul
[prop.i,
,,Duh este Dumnezeu,, (Ioan 4. 24). ia cei ce se simt siraci in Duhul Sfant' Dar in propozifia:
,c sau q!y::r.
i.; "-l:.rtP
s ric
o
i- .,,Pe sdro;i ii ave{i pururea cu voi" (Ioan 12' 8)' sdrocii sunt
i
-p,op,i u, ;::lli luaii in sens obiectv, adeci cei recunoscufi ca sir'ci'
I
",iX,
?;;::;i;;,, ;: i: r:,;!:i: :; ;, d) Dupi caiitatea moralS a persoanelor ia cari se relerd'
,1' ' , se .listinge s"o, bu, 9i sens tdu' De er.' ,,Ce esle ontul' ci l-ai
,,Iubegte pe Domnul Dzeul tdu(Deut. 6,5.
4, bens moral lprorriu ,,PdzeSte.porurtcile,, fMatei lg, l7),
par tropologic- l. micpiratlre elmai pu{in decAt inserii" (P1' 8'5-6)'Aici amuLeste
- ochui tdu, scoate-l luat in sens bun, dar in propozifiile: ,,Sd nu n[daidui{i spre
iirnpropriu,;?'"1,?,"#jXftf ,fiii oamenilor" (Ps. 145,2). ,,Deqerfi sunt fiii oamenilor" (Ps' 61' 9)'
la cuvAntul rume'ln
,,oamenii" snnt cei rrii, Tot acesta e cazul 9i
'.'vor.merge aceglia la pedeapsdoesnicd,
e^-- olcgo-l^
5. s3L1 - fpropriu ' i iu
drepliita uialaoesnicdttt"t"iz6. qili. "".,rbutsldlumes:,,Lrimeaprintr'insuls'a{dcut"(loanl'10}'
Eic uquLe'cJ.(impropriu:;i1.:T:*:{""^:::",:;:,::b*ffi1ffii
sau cere.sc N
-rn sens riu este luat6' lumea: ,,$i /umeo
pre dinsul nu l-a cu-
{ro:;ctlt't (Ioan i, 10), ori: ,,f)e vi ur69te pe voi lumea" {Ioan 15'
l8}, adeci lumea instrEinatd de Dumnezeu'

-18_- _ i9 _
ffi',i

i l. e/ Dupd misura noNiunilor cari se prezintd, se distinge utit qi mi s'a allat mie poruncatcare
era spre uiald'aceasta a
i o6solul sau exclusiu, r.iguros, ori retitiu sau lor{. O" i, *oorte" (Rom' ?' 10)1)'
,,Nimeni.nu este bun tdra numai Dumnezeu,,(Matei iS, f Zt. A ' "orn
' O spe!6 a paradoxului este oxymaronul (dela oxi' a$er qr
cuvAntul bun se intelege ca absolut bun. Insd in textul , '..pi L^'nn. absurd), un sens la aparenld absurd, dar in$enios' De
pilde nu grdia lor" {Matei 13. 34), sensul este relativ. ,'!i.', Lura morlii sd-gi ingroape mor{ii lor"
(Mat' 8' 22)2)' "Cne
,,Crr
sunt pururea mincinogi, fiore rele, pdnlece lenege" (Tit.
l. 1 i{u"
,i"ra" ..ril"trl sa.u pentrrr Mine, tl ua ofla" (Mat' 10'
Aceastd Seneralizare n'are sd se infeleaSl riguros. In sens larg nu stiu" (Rom. 7, 15)a)' ,,Cate mai pe
ib,i. ,,Ceeace lucrez,
ia fiul in Luca (3. 23): ,,Iosif fiul lui Ih", aiec|. ginerele lui iir'a, nddeide, intru nddeide a ctezu-t" (Rom' 18)5)'
"!e
.4'lumea prin
Dupi m[sura claritd{ii no{iunilor, se poate vorbi ,ir.r" "" intru in{elepciunea lui Dzeu n'a cuooscut
bine a voit Dzeu prin nebunia propoudduirii
sens c/ar gi de sens obyur, de sens greoiu gi de sens -i'ndnlui pe Dzea,
i'ntulnp"ion*
,
fand. Sens clar au cuvintele : ,,lar .lVloise-pagt"u oile socrului sd
pr pre tei ce cred" (1 Cor, L.Zt1:s1',,De i se pareafiinge'
'inpit..., ,rdun sd .se focd.,'" (l Cor' 3' 18)?)' ,,Cole neudzute
ale lui
preotului din Madian,,(Exod 3. 1). Sens ibrrur,,,Cesevorla
cgi ce se- boteazd pentru cei morli, daci morlii ,'li*u. ,. din fdpturi... se udd'' {Rom' 1' 20)8)'
nu se vor scula n ; g/ Se maipoate deosebi sens abstractoticoncret'pozitiuori
decum ?" (t Cor, 15. Zg)t), Sau :
,,Trebue muierea sd. aibi
pe caD pentra ingeri" (1, Cor, 11. 10)r), Un_text greoiu..t", negot7,t, N"goti" este de e:t' in intrebareat "InsE cAnd va
,,Toi +.ii pi"f "i".
omulu"i, oare ua aflo ctedinld pe pdmdnt''?" (Luca
p5catul se va ierta oamenilor, iar hula,
hului Sfdnt, nu se t)a ierta oamenilor'; (Mal.
nr'tb i^potriu:o"iir:
"irn 12. 3l)s). lj s)'l'
adormiti in mine'
Un fel de sens profund e parad.oxul, care afirml ceva ') $t "u trliarn o:linioari, ci,nd polta aerasosit timpul ascul'
pare imposibil sau contradictoriu, sau declard identic
ce,
':fera
trebuinla legii mozaice dar cAnd
pare contrar, Astfel : ,,Celui ce are i se ua da, iar "."" "., tarii d" porunca'iegii mozaice de a nu pofti, polta plcatului s'a
gi ceeace sre se ua lua dela-ddnsuf (M". 4. ZS1a1.,,Spr"
celuice n,are,, ,.detteptaf in mine. Iu, m'am cunoscut a fi pdcdtos 9i aqa s'a
",-, tocmai
cati am venit in lumea aceasta, ca cei ce nu udd sd iadd', |rd". uttut Porunca le$ii ce imi era datS spre indreptare'
iat "a
'ea imi era spre osindd.
cei ce udd sd fie orbi', ([oaa 9. 39Jb). ,,$i eu trEiam feredelege
z) Oblilafiunea de a in$ropa pe cei mouli din familie o pot
oarecdndva, iar oiind porunca, pdcatul a inuiat,,.
,J;;-;;-;; 'lmplini 9i alfii, cari nu sunt vrednici de a
fi chemafi de invS'fi-
cei ai Dornnului.
1) in zidar
se boteazd unii in locul celor mor{i in nddej- 3) Cel ce igi va pierde viafa pentru a Md mlrturisi pe
dea invierii lor, dacd morlii nu invie. Minc. va a{la via{a vegnici.
aJ Trebue
muerea sd aib6 pe cap invelitoare, ca semn de. a) Ceeace faptuesc nu pot cufrinde cu mintea'
stdpAnire a bdrbatului..u.lpr, ei pentru ingeri, cari 5) Care rrai pe sus de nddeirle oameneasci irrtru nSdejcle
sunt de fafa
in bisericd 9i sunt pdzitorii ordinei dela creafie. in l)urnnezeu a crezttt,
3) Tot pdcatul 61 Deoarece lurnea prin in{elepciunea ei n'a cunoscut pe
se va ierta oamenilor daci au credinfd in
Dumnezeu, dar hula impotriva Duhului Sf6nt Dumnezeu, intru in!elep"ir.,"u lui Dumnezeu bine a vott Domnul
comisi prin neso_ sf, mintuia.scb pe cei credincioqi prin predica Sa' care dupi
cotirea Lrri nu li va ierta in veci.
se
aJ Un proverb cuprins
- lumii i se Pdrea nebunie'
l Cel ce ar€ muLt cAqtigi gi mai lat' z; De i se pare cuiva c5. este in{elept in lumea aceasta in-
cel ce nu are mult pierde gi pufinul
strdinatd de Dumnezeu, si se IacI devotat lui Christos cel
uri, rds-
uJ Spre o despirfire,am ""
venit in rume, ca cei sdraci cu ca ajun$6 adevirat infelept'
^ - iilnl
- ,s)"""u"e este lumii nebunie,
-
sE
Duhul (Mat. 5. 3J, sau pruncii clocili (Mat. ll, ZS), insugirile nevizute ale lui Dumnezeu"' din lipturi se
v5d'
doritori ie
mdntuire, sd. vadi lumina adevdrului dumnezeesc, t; lrr.a'cdnd va veni Domnul la iudecatd, nuva alladestulS
iar cei m'ndri
pe in{elepciunea lumeasci sd nu vadi aceea lumind,
credin{6 in Dumnezeu'Pe Pimdnt'

-20- -21 -
fili l
I' i

ii'ir
i'

14, Felrrrile sensufui proprirr. cdlre Tine, auzi'md" [Ps' 140' 1)' adeci t aizi-
,,Doamne, stri$at'am
rie-ii *u m6Lntueqte.,,Domnul m'a auzit la loc larg"
(Ps' 117'5)
Este
aproape o imposibilitate sd ne exprimem exclusiv
seasul propriu, Totug se obiqnuegte a se lua ;;; *'" auzit qi m'a scos la loc larg' "Ptofanat'au locaqul
ir,rruf"i Tdu pdnri la pamdnt" (Ps 73' 8)' adecd
in seus propriu ex profanat'au
marea care di iosemnarea aproape totcleauna
prie, dar printr'o inversiune ea se deosebegte de
originare $i i"."u"i numelui Tdu dardrndndu-l pAni(iIla pimAnt' "$i me va
obi
,aniol la impdrafiu.so cec cereasco" Tim''4' 18)' adecd me"
nuit,, ceeace-i dd putere gi vioiciune. Feiurile acestei"*pri.ur"" vieti) nrl
l, Emfaza {dela emfeno, fac "rpri*aii ,rirl .*ru mantoi (de toate pericolele Ei calamiti{ile aceslei 9i
cunoscut) sau accentuarea afec va introduce in impdrhlia sa cea cereascd'
tivd a cuvintelor prin care se intenfioneazd a spllne
*ui LIn.e*emplu cle construclie pregnanti la sensul impropriu:
decAt exprim5 ele. Sau, gdndul e mai ."p.inrato, ^ui i.Jaf (Os' 4' 12)' adeci
cuvintele. De eremplu: Ziua lai Dzeu (Isaia Z. tZ), ,,EI [poporul) Jesfrdneazd dela Dumnezeu"
ziua a-. I necredincios abit6.ndu-se dela Dzeu'
ceeo, ziua Domnului (Matei 7, 22, Fapt, Ap. 2.20
et;.), ade;i
dzeegti; ziuq lerusaltmilui (ps. fSZ. 7), 2. Iporbola (dela ipetvallo, arunc peste {inte) sau exagl''
7iy1_iude.uelii
Iatale a lerusalimului. ,,Focul ^d:."";;;; ,ornr, llt;ETiliintele din starea de aiecfittne exprimd mai rnult
_va mdnca pe cei potrivnici,, (Evr.
10' 27) adecd focul'iadului. ,,Dumnezeul ogtiriro)", ad"ca al'ogti- decit se inten[ioneazi, Satt, cuvintele sunt mai cuprinzitoare
rilor ceregti. ,,Eu sunt cel ce sunt,,(Exod 3, l4), adec6 '""11 Jecit gAndul. Ast{el ea e contrari emfazei' De exempiu: Lui
sunt totdeauna. ,,Cel ""1
e-stp,- Cel ce ero gi Cel ce Dine,, (ap*, Arrr^ni ii promite Dzeu urmagi ,,c"a:r:!!:f:q"Wy.Wkl_ tnil.'
1, 4-8).,,Au nu egti.ce tu bdrbat?" {I Imp, 26. 1S), a ,is barrid. 13' 16) ei "g1-.''i-i4I.!..r?-'ri!"'s:t''E*'-ieleln"-!erdgll' [Fac' 22:17)'
citre Abner. ,,Intdregte-te 9i fii bdrbat,' litt lmp. )i,. 21, uar"e'n ,,Niciunul iiiii' i;ili i+ilj["n*uEgiptenii cari s'au arrtncat in Mar ea
bdrbat adev,rat. a zis David Iui Solomon. iioEi"- in*uima"fzrffiililffif rdmase" (Exod' 14' 281',,$i uo go''l
,,Eu sunt i"",irrrr,-ii,
uiofa" (Ioan, 11. Z4). ,,Eu sunt .caleo, ocleudrul pe ei sune.tuL f-ilrfr:A,..Se-I#fg(g**Y-9J*Jg91."-."-clim--J,r+g.*49-..:e$""
'G;%:Ioi.
6)). ,,Doamne, 'au Tu vrei sd-mi speli Si
uraya,, (Io,irt
!a.- piuioarele me_ ,,fiii l,ri E.,u" erai uriaqi in ochii nogtri" (Nunr'
1e?" 13. 6), adecd Tu, invi{dtorul? ,-,Tu vii cdtre i:. a:1. ,,Era fard numdr mui{imea oamenilor 9i a cimile-
mine?"^(Ioan-
(Matei 3. 14). ,,Rabuni, i.nudfdtorulel,, 1or" [Jud, 6. 5). Canaanitii qi lztaelilii ridicau altare sub "tol ar-
floan ZO. ti),,.
adecl invdfdtorule iubit. ,,In numele Tdu am proorocit,, (Mat. borele uerde" (Deut. 12. 2, lsaia 57' 5)' ,,$i gezu (Saul) gollootci
ziua Si toata noaptea acelo" (i Imp' 19' 24), adeclr'aproape $oln
T.
22). ,,Ce este mai lesne a zice: iartd,-li_se pEcatele
tale, sau a
z/ce.'scoald-te gi umbld?.,(Mat.9.6). Aici a zice,
inseamnd a
numai in cdmage. Expresiunea de extremi dispre{uire' ca pulbere
zice cu efect, a iace. ,,Ci mulfumim Iui Dzeu qi gunoiu {l imp. 2, 8, I Cor. 4, 13)' ,Tu (Nabucodonosore) egti
.rejele
pEcatului" (Rom. 6. lT), adecd pentrucd nu "a
,li irri ,"U] regilor, cd.ci Dzeul cerurilor datu-fi-a regiat, putere gi mi-
mai suntefi robi
picatului. rirl gi tit locul, unde locuesc fiii oamenilor, fiarele cdntpupi gi
O form6 a emlazei este: ,,Au nu oceo.sfo este din pasdrile cerulul' (Dan' 2, 37-38)' ,,$i apele se intiriau {oarte pe
bea Domnul meu', (Fac. 44. 5i, adeci oare
car€ pdmdnt de acoperird toli mun{ii inol{i de sub lot cetuP {Fac'7'
nu aceasta este. ie;, ,,9t regele (Solomon) Idcu si fie ar$intul in Ierusalim' co
cupa din care bea Domnul meu?
pielrele" (lil rmp, 10. 27). ,,$i veniau dela toate popoarele sS audH
Vorbirea emfaticd e mai solemnd.
infelepciunea 1,ri Solo-orr" [lII imn' 4' 34)' ,,Toate zilele sdro'
Emtazei ii aparfine conslruclia pregnantd (concisd, cuprin_ cului sunt rele" (Prov, 15' I ), ,,Tare co moortea este- iubirea'
in care verbul se raporti Ia obiect
zdtoare, bosat6), tare ca iadul gelozia, (CAnt. C, S. 6). ,.Mil lesnz este cdmila sd
Iel cd mai cuprinde ceva, un .. verb, subinfeles. Deinex.aga: treacd prin urechtle acului decdt co bogatul sd intre tntru impdrd'
1) Viala uegnicd tria lui Dzeu"
(Mal. 19. 24). lisus prbzicediramarea Ierusalimului
in senzul de viati vegnici fericiti (Mat. 19, 16, Ioan 3. 'aslfel:
15 i 76.36 Gal, 6. 8) au este emfazi, aceasti insemnare fiind ,,p.u oa rjmdng.s-isjpistr.a..p.e.p.is.tr-d, cgaesd.n#"se.i:lclp"e-qce'{i'
ordinard.
(Mat, 24. ii. ,,$i erau in le^rsalimlocuitoriiudei, b5rbali cucernici

-22- .-23-
ru]li

dintru fol neamul ce este sub cer" (Fapt, ap.2.5). ,,Intdiu mul{umesc
adecd e$i mai mare intre cetifile din pdmdntul Iuda' "Tarsus se
Dzeului meu penlru uoi toli,cdcicredin!a voaslrd se vestegt e trt loald (Fapt' Ap' 21' 39)'adeci
zice cetale, cate nu este neinsemnolti"
I

lumea" (Rom. 1. 8). ,,Sunt inc5 9i alte multe cAte a fdcut lisus,
cari de s'ar fi scris cu deaminuntul, rni se pare nici in lumea esle foarte insemnati'
oceoslc n'ar incdpea cdrlile ce s'or fl scrrs,, Dar atAt iperbola cAt 9i litota se gesesc ai ia sensul improT
{Ioan 21. 26). ,,Aq .riu, De ex.: Pe cine urmdrepti? ,rUn cdine mort", "an purictz"l
voi sI |iu ancttema (lepldat) dela Christos pentru fra.{ii mei,;
(Rom, 9. 3), ,,Alte biseriici am jefuit ludnd cle cheltuiale pentru it t*0. 24. 14), adeci un om lepddat Eineputincios' "Porc"(Mu/il,
a v5 sluji voui" (2 Cor. 11. B). i, o),- ud""e om necura[. ,,Putere" (1 Cor' 11 10), despre decoru.jp
femeii orientale, acoperdmantul capului' ,,'Irestie sdrobitd nu d
j1-:-9,rj-" ggeetia- .er.4i.!i. *dsl4 * v4at ehraic,
" kg9<l-1"*119
se -
nef€"{. ;-eva. *qgi mic ai se afirmi ceva mai irdngu Ef fe;tila ce f rmefid nu o t)a stnpe" (Mat'12,20)' adeci
"+-1d.
m3,l?""P:"11o exprimareq--gradului comparatiy De ex. ,,Nu uti celui slab ii va reda r.igoarea.l',$i t<tt pamdnlul [toti oamenii] do-
m'a{i trirnis pe mine (Iosif) aici, ci insug Dieu,, (Fac. 45. B), riasi vaCi {:rir lui Sciom'rn" (lll I'np 10'21)',,$i dio toate [drile
adecd mai mult Dzeu m'a irimis aici, decAt ,oi. ,,y'y'a pe /ine (Sa- veniau in Egipt s[ cumpere grdu(' [Fac' 41' 57)' ,,$i tontd ceta--
tea (toli lo"rilori) n.. ,irnute la uEe" (Mc' 33)' ,,Daci
ochiul
mnil) r'e-or lepddat, ci pe lViir:e,, (t Imp. g. T), adeci mai muit i':
p-eMine m'au leprEdat, decAt pe tine. ,,lvlild voesc qi nu jerrfa', tdu cel dr'ept ta sinintegte pe tine, scaate'l pre el 9i laapddd

(Osea 6. 5), aCeci m:ri rnult mild. r,oesc, decAt clela tinp . , . gi daci mAna ta cea d|eapti t.e sminteqte pre tine'
iertld {culi).
u,ii autori da ermeneutici, adaugd la iperbol,i gi urrnd.toarele tai-o pre ea g,i o leapadd elela tine" (ivlat' 5' z9-3}\adecSdes-
invifdturi uniiaterale qi ;stfel impreciser) : ,,Cel te crede qi se ua tit-te de tot ce ifi este mri scump dacS prin aceasta ai fi indemnat la
boteza se ua md.ntui, iar cel ce nu cretle se ua osdndi" (Mc 16, picat. ,,In Cariaan a*{e lapte 9i ntiete" (Exod 3' 8) adecl e
ilelgug in toate roadele pimintului' ,,Cretanii sunt ' ' ' fiare rele'
16)2). ,,Oricine ua chema nurnele lui Dzett, ua fi scitpatt, ioil 2,
tanteiz !enesp" (Tit. 1. l2l Spclla'u,i in toate nop{ile patulmeu"
32)u), ,,Tot cel ce cere ia Ei t.el ce ccutd ua afla si cel ce bate
i :;e uu de;thide" {Mat. 7. B}. ,,Cet ce robdd. pdnd in sftirgi/ se. (psalmi) A l:oli dup[ cineva (l[ Imp. 13' 2)',,Nici o iofui 9i nici
ua mdnlui" (Mat. 10. 2Z). ,,Pe <.ari uoegte (Dzeu) ii miluegle qi o cirtd" (Mat, 5, 1B), adecd riici partea cea mai mic5"
pe cari uoeEte ii impietreEte" (Rom. 9. 1gJ.r.1. Iperbola, ndscuti fiind din a{ecfiune, este o formi de expri-
Dar exagerarea se intrebirinfeazd. nu numai pentru a mdri marc loalte {recvent6.
lucruri, ciqi pentru ale micgora qi ertunci se nume;tl g&#Jitotis), 3, I+qniu ,(gr*irnn[aL-e--s"-]"+ii"9s-q'-+"-tiqa'*'-sg*aspec!.-de"-'ClY";
ntr ar iul' E ul ir o -
in care autorul din modestie cri din prudenli. spunJ'Tai puiin m4r I lu1" ..-q.-g51rggg X:e-1Sl"kgil4U-g
a
co f ect

dec6.t inten{ioneazd. De ex. ,,Q;t*qlt^-t-yea.c,.erJinJE_.


.a!t grattntule_ r.e"t i";;fi?e aceastd infelegere. D;;?'T;Til^Acldffi's'a
"i;i;
fdcut ca unul din'noi cunoscAnd binele gi rdul" {Fac' 3' 221'
4: f:y:*,'' (Mat. 17. ZO, 21,. 21). ,,Noi ne vedeam in ochii aogtri
fr*Tfffa.r" (Num, 13. 33). ,,Seruu! /da (Fac. iB. 3. S, I Imp. Jrsua--squsticd qi evideni qsllld ,9-e. ggg-Legte-s"s{9trg1- {dgla
1. 1 1).
Er. sarcazo, t*.it[; iau"a u lua pe cineva
peste picior-ceeace
Iilgt6-avem gi cAnd se neaga cera pentru a scoate ja iveald francezii numesc ,,persi[la$e"' De ex.: ,,Dzeu zice I Merge]i qi stri-
contrai'iul. Ile ex. .,Nu te teme" (Fac. tS. i), adecd fii cu inimi gali zeilor pe cari i-afi ales voui, sri uri mdntue in tot timpu
tare. ,,Pe cel ce vine la mine nu-! uoiu scos/e tsfard" (loan 6. itrilmtordrii uoastre" (Jud. 10, 14). Asemenea zicegiprofetulIlie
37), ade'ci il .pri,resc cu bucurie. ;$i tu Vitleime, pd"mAntul luclei, se ironizeazd 9i chipurile cioplite
- 18 271 9i tot ast{el
(tII Imp,
it-_drr":, nu eSti mti ltic tntre domnii ludii,, (Mat, 2, 6), iDeut, 32. 38). ,,lar cei ce treceau zicedt ' fu-Sgfg*d-4l1gi
ll Sz6lrety, np eit. prg. 150. .templul gi in trei zile-."i!.",^id,-"Sll- .n-s-alu^e$te:ll* issall" (Mat'
,) ln alt loc zice Domnul, ca dupi laprc vr iudeca (Mat. Zi 35-4b). -b;ne
t) 2?Z0f';?triili6-ffiilri am aritat voui dela Tatdl meu'
- _ Io alt loc s.spune: ,,Nu tot ccl ce imr zice'M,", d"u."",-D;;;;i
vr int_r_ain implrl{ia cerurilor, ci cela ce lace voia Tatdlui carele este in ce_ pentru care dintre aep:qte lucruri aruncolt cu piefie osupra Mea-"
ruri (Mat. 7,
iroan 10. 32). ,,Iatd, tdtui suntegi, iatd, v'a!i imbogdlit, fdrd
2O). de
In alt loc: ,,Pe cari mai inainte i-a cunoscut (Dzeu), mai inaiate i-a
a.)
qi hotirit" (Rom. 8. 28), noiafiimpdr|,tit; noi nebuni suntem pentru Christos i iar uoiin-
li,,.

pentru Christos; noi slabi, iar eroi tari: uoi slduifi,iarnoi,


felep_li cu deosebire in textul original, cici in traducere s'a lEcut deia
(1 Cor, 4. 8. 10).
necinst_ifi.
compldctarea.
Nofd. Prin ironie gi prin eu{enrisiil*, rdela gr. ev qi {emio.
a zi,ce de bine) se intrebuin{eazd un ctrvdnt sau o lrazi intr,un 15. Felurile sensului irnpropriu.
sens opus celui ar6tat'dupi formd. Acest {el cle a vorbi se numegte-
antrf razd (antifrasis). De ex. : ,,BoSatul trdia in toate zilele Sensul impropriu se ivegte la intrebuinlarea de cuvinte inru-
lu_
minat" (.Lca 16. 19) adec6 cheiuind. ,,Ruhen se zice aptt ce spu_ dite intre ele dupd sens, adecf, dupd insemnarea lor aleasd de aulor'
Aceasti inrudire poate sd fie obiectivi, adeci si se aile in insugi
Trga"- (Fac. 49. 4), adeci pdtirr:ag. ,,Te ta binecuudnta in lald.,,
([ov.2.5), adecd te va blestenra.' obiect, cum este la sinecdocd gi Ia metonimie, ori poate s[ Iie subiec-
S. Ep"g&g,EgH (epexegisis) sau adaosrli interpretativ, cAnci tivl, adeci si se a{le numai in concep{ia celui ce vorbeEte, cum
unei nofiuni i se adau5ld o alta care o precizeazd, De. e*. ; este la meta{ord. Ifirudirea poate consta intr'o coherenfi a Iu-
crurilor insemnate prin cuvinte (precum a intreSului 9i a piirlii,
,,Be[_
safare, spune-mi vizitnile visului meu ce arri vdzut
Eideslegarea"
(Dan. 4. 9), adeti. deslegarea lui, cEci visul il spurru i,,u,iqi
.e_
ori a caazei qi a efectului etc.), ori consti ..umai intr'o asemi-
gele (Nabucodonosor). ,,$ezAnd pe asind
Ei pe m6nz, fiul celei
nare a lucrurilor insemnate prin cuvinte,
de strb jug" (Mat. 21. 5), adeci pe nrAnz, etc" Aicigi este epexe_ De sensul impropriu se {in fropii (dela trepo sau tropeo.
$etic, insemnAnd' ,,adeci" sau ,,anume,,. .,Acela vd va boteza intorc) adecd intorsdturile sau tigurile de cuvinte 9i ceie de stil
pre voi cu Duh sfdnt 9i cu foc" (Mat. j, tr l') acleci cu putere sau de propozi{iuni.
curdfitoare. Aici 9z epexegetic se alle la iin sens iir.pr.opriu. Ambele feluri de iiguri, de cul'inte gi de propozifiuni abundd
5, Aposiopezq (aposiopisis) sau relrce nfa, it care C_in cauza in Silrnta Scripturh, cd,bi la Iudei aveau mare trectre. Pe linpd
a{ec{iunii se omite o propozi{ie. De, e::i.: ",LJe ai fi cunor;cut gi tu, ci ele erau o caracteristicd a limbilor primitive, erau preferate
micar in ziua aceasla a ta, cele ce sunt r{tre pacea tal,,(Luca cle scriitorii iibli"i, crientali cu iriragina{ie fecund5, ca toate po-
19. 42). Aici, in urma durerii sale adAnci. lisus nu exprimi par poarele {&rilor caldel). Ele servesc intui}ia gi olerd auzului mi-
tea doua a propozi{iunii: ,,cdt de bine {i"ar {i1,,. ,,pdrinte, de nunate armonii linguistice.
voegti s5. treac5" paharul acesta dela &tine : irsd nu ur.tiu Meo,ri
a Ta sd fie" (Luca 22. 4Z). f,a prima propozifiune lipsegte apo_ 16. Tropit.
doza (partea concludenti): ,,sd treac5,, ,, Iiaci. ve[i r,edeape Fiul este cu qn .lttrl,i."-ltf:t.".ti
Omului "uindu-se, unde era mai inainte ?,, (.Ioa., 6. 62), i."bu"
fropul
$*.--.--'-.'.-schim-bar.e.l-.914-v..qntului
Iuat cu insemnarea irnp-_p..pp1i.q 9! e.stfgl, .tf -eZgslg, .in. *i_"!-".._p_-r-9p.r,e;.
addu$at: ,,ce veli zice ab,s,nci?,, ,,sufletril lreu s,a rutremurat p6nd zenlare mai ptrternicd,
la, rnoarte- 9i Tu Doamne pAni cAnd ?,, (Fs. 0, 3) psalmistui
in_ t. Qinesglgleg*sau sinecdohea (dela sinecdehome, iau irn-
telege; pAnE cAnd intdrzie ajutorul Tiu i preund), este schimbarea expresiunilor inrudite dupi propot{ia
6'€g*J$**dlistrIse,u suprinrarea unui cuvant t:ri a obiectelor ce inseamni ele, Astlel se ia :
unei pdrti de propozifiune. De ex.; in parabola. smochinului ne-
o) Partea in loc de itrtreS. De e*, : ,,Intr'una dln Sdmbe/e"
lldifyr: ,,$i 9:,va faceroad5,,(Luca 13. a) lipsegteparteadoua,
apocloza; cru!5.-1, (Mat.28. 1. Lca 18. 12;24. 1) adecd intAia zi a sdptin"rAnii,pu
' Elipsa provine fie din caractereie limbii, fie din terminoro- nAndu-se ziua Sdmbetei in loc de s6ptdmdn1,' Ora (loan 5' 25)
gia poeticd. De ex.;,,Pentru ce dd (Dzeu) lumin5" celui migel?,. ari ziua (Fac. 2. 4) in loc de timp. Curte (in psalmi) in loc de
(lov. 3 2O). ,,Cil de mult s'a prolanat (numele meu), da, nu lemplu. .A.coperdmdnt (Lca 1.6) ln loc de cas6, Zduar (lov. 17.
dau gltuia mdrirea mea" (Igaia 48, 11). Adesea se omite verbul, 16) in'loc de uqe, Trupul (ps, 55. 4), picioarele (Rom. 10. l5),
.) Eulemismut genunchii (Filip. 2. l0), fala (Fapt. Ap. 20. 25), capul (Lev. 79.
.. sau- imblinzirea expresiei. ia.locueste un delecl orintr,o
calitate sau prin ceva indiferent gi se iti*"nte.'?i-iil'- i"t"i-rl"1"i"lr] 32), dosul (ps. 20. 1p), in loc de omul' ,,$i cuvAntul trup s'ald,'
necdoci,, De,3x. g t"";i; cut" (Ioan l. l4). Pdrul ctuunf (Lev. L9, 32) in loc de omul
.ac_operi picioarile (Jud. 3. z+), prnrru"tr";;;;il:-i;
Easagu drn vechrul lestament, picioarele prtzir,{{ pXrlile genitale {Dtut.
57, Rut. 3. 17). 2g ,f V'""Ue lanovlci Ermeneutica biblicl generald, Viena 1867,p.259'260'

-26-
bit,'An. b'ata Slonu/ui (Zaharia 9, 9), in loc de locuitorii Ierusa-
limului, unde era muntele Sion. .leraso limul in loc cle pe judecdtori, pe bdtrdni, locuitori ai corturilor' ,,-A,supra tdo-
{ara Iu- mului voiu aruflca incaltamintea mea" (ps. 107 9).
deilor, Lapte qi miere (Exod 3. 8) in loc de bund.t[file pimAntului.
Aici intrd qi intrebuinlarea unui numd.r delinit in locul al_ h) Plt;:alul in loc de singular, De e*.1 Au murit ceicecdu'
tuia indeiinit. Astfel numirul doi sau trei (Osea 6. 2, Mat, lg. loa sulietul pruncului" (Mat. 2, 20), in loc de cel ce a cdutat
19), in loc de cA{iva; ostdzi sau md.ine (Lca 13. 33) in loc de via[a pruncului.
Aga dar'in exemplele sinecdocei, cuvintele se iaucuinsem-
cAtva timp i a treru zi (Lca 13. 33) in loc de mai tdrziu i de Eopte narea mai largd (insemnAnd mai mult) ori mai restrAnsi (insem-
ori in loc de adeseori, iar de paptezeci de ori cdte gople in loc
de nenumi.rate ori sau totdeauna (Fac. 4. 24, Mat, rc, ZZ1. O" nind mai pulin) decAt dupd propria gi obignuita lor lnsemnare.
De altfel sinecdoca, sau tropul proporfiilor, este numai o
aseryreni num[rul zece in loc de mri mul1i. O rrtie de ani(Apoe.
specie a metbnotniei, a tropului ce exprimi. raportul dintre in'
20. 2), in ioc de un timp mai indelun5i at. ,,fulii de miiqimiriade
semndri, gi de care uneori abia se deosebeqte,
de miriade il serveau', (Dan, 7. l0), in -loc de nenurnira{i.
2. M_:J,r*!*Lg-(dela gr. meta gi onoma sau 9i onima, iar
6l Tntregul in loc cle parte. De ex. ,,IntrAnd Iisus in templu,,
(Mat. 21. 12), in loc cle in curteatemplului. Toald lumea (Lca2. acestea dela metonomazin, a numi altfel) sa-q ,sshi#fhf,Iga
de nume, a-l_q'gqror U$--p" ef i..pl gU* U-!{s. J*
gituri- intern 6,' sau.
1) in loc de imn5"r-dlia romand. "in"li-i."le
.

r/ Specia in loc de gen. De ex.: pdineo (Mat. 6. 11, Is.3, t9ffi,-'Aitii-i"-i. se ia I


7), in loc de hrand. ,,Pdinea noastrd cea de t.o,ale zrlele", Asinii
a) Calza ln loc de efect, De ex, : ,,Pe Christos l-a fdcut
sdlbatici (Ps. 103. 11) in loc de anipalele shlbatice.
pdcal pentru noi" (lI Cor, 5. 21) ln loc de jertla pentru pdcat.
Suflare a buzelor ln loc de cuvdnt :
d/ Genul in loc de specie. De ex. Fdptura (Mcu. 16. 15), "C-la*;ullg#9*-bpzsls1-Fale".""a
ucide pe cei nelegiui{i" (lsaia l'1. 4) in loc de ,,cu cuvAntul sdu",
in loc de om.; euanghelia, veste bund (Mc. 1. 15) inlocdeevan-
ghelia, vestea cea buni despre imp5rdlia lui Dzeu. Sfi-gril;'fi*16t.*dE*i:dffH' Iacuti de sdpieatd: ,,5dgeata imi este fdrE
vindecare" (Iov. 34. 7). Moise qi Proorocii (Lca 16. 29 i 24, 27)
ej Individul in loc de specie. De ex. Carmelul (lsaia32. 15),
in loc de far6. roditoare. Dzeut lui Auraam, lsoc gl .Iaco6, inloc in loc de cdr{ile lor. Pleoapele in loc de privire: ,,,Pleoapelesale
cealci pe liii oamenilor" (ps, t0 4). Sdq.enf.qjn.,loc*.d.e,se,min6..
de Dzeul poporrrlui evtelu. Tarturico qi rdndunica (ler. 8, ?), in
turd (Mat. 13. 20. 22. 23): ,9-e-s.;emd,ns{d.ig,"Jgg'"pigl;=9:1,"11",".-,":.:*
loc de intreaga specie a fiecdreia.
eg!9--ggre*atrde"'euvintul. . . "
f/ Specia in loc de individ. f)e ex. : Muntele cel sfiinl (in b/ Electul in loc de cauzd.
psalmi) in loc de rnuntele Sinai ori de muntele din Ierusalim in !g!1u sgfop3;q-l$gl (Fac. 3. 19

partea pe care era ternplul. Psalmistul in loc de Davicl ; uAn-


in loc de: prin muncd, Sdngele in loc de ucidere : ,,Neviuovat
sunt eu d.e sdngele acestui drept" (Mat.27. l4). Frica de Dzeu
zdtorul in loc de lucla lscarioteanul (Mat. 26. aOi urdjmaEul
(Mat. 13. 25) in loc de diavolul. Astfel, atributul este in. ioc de in loc de Dzeu: ,,S'a jurat pe frica lui.Isoc" (Fac. 31. 53)inloc
de .' pe Dzeul Iui lsac. Ochiul rdu in loc de invidie : *Au este
strbiect Ia Mdntuilot.ul, la Fiul Omului, la Domnu!, la Messia
ochiul tilt rdu, pentrucd eu sunt bun?" (Mat. 20, L5).Legdmdnt
srn.[/rislosin loc de Iisus, la Ziditorul in loc de Dzeu, la aposto-
lul nea'murilor in loc de apostolul Pavel ; la inudldcelulcel iubit in loc de mif locitor de le$dm6at: ,,Te voiu lace legdmdntul po'
porului (lsaia 42. 6).
in loc de a.postolul loan. Punerea atributului patronimic sau a c/ Abstractul in loc de concret. De e*, : ,,DAnsul era o.t-
numelui speciei in locul numelui propriu se zice oulomosie sau teptareita popoarelor"(Fac. 49. 10) in loc de cel aqteptat,.Mdntui-
tropul colexoften (catexohin)1), /eo in loc de MAntuitorul: ,,Ochii mei vizur[ mdntuirea ta,(Lca
g/ Singularul in loc de plural. De e*. ; Caiaaneul (Fac.'12 :2. 30). Tderea imprejur (Fi1ip. 3. 3, Rom, 2. 26) in loc de cei
6), in loc de Canaani'fi. Prov. 31.24, Va depirta Domnul pe 7u- tiiafi imprejur. Miia in loc de cel milostivl ,,MilabTrue$le asupra q
t
decdtor, pe bdtrdn, locuitor al cortului (Isaid. 3. 2) in loc de . judecEfii" (Iac, 2. 13). Smintelile in loc de cei ce dau sminteald" ;
1) Alte exenplei Galileanul, Nazarineanul despre lisus (Lca23,6, Ioan ,,Trimite-va Fiul Omului pe ingerii Sdi gi vor culege din impi-
19. 19, Fapt. ap. 3. 6).
r6!ia Lui toateismintelile gi pe tofi cei ce fac f6rddelegea". (Mat.

-28*
13. 41). Credinla in loc de cel credincios, ,,Dreptalea lui Dzeu
',se descopere printr'insa (prin evan{helie). . . spre credinld,, (Rom,
-1.
w::
h) Proprietatea in loc de proprietar. De ex, ; Sftir
de zeii pdsdni cdrora li se aducea jertla sub stejari. ,,Vi'vefi ru-
l7) adeci tot celui ce crede. ,Rrsipirea lui lzrael in loc de cei qina (de dumb.ravele) de steiari, pe cari (acum le) iubi{i" (Isaia
risipifi ai lui Izrael, ,,Domnul risipirile lui lzrael le va aduna'o .*,!'2e)'
(ps. 146. 2). Alegerea (Rom. 11. 7) in loc de cei alepi. l) Proprietarul in Ioc de proprietate. De'ex.: Faraon (Egi-
Deasemeni .se ia abstractul in locul obiectului nofiunei. De rea 14. 10) in loc de oastea lui, ori (?ac. 47. 22) inlocde servii lui.
ex,: Auzul in loc de cele auzite, de veste, qtfue. ,,Auzului nostru m/ Semnul in loc de lucrul insemnat, De ex; Toiagul qi
cine a crezul?" (Isaia 53. l). Bundtate in loc de obiectul bunl- uarpa in ftrc de pdstorire. ,,Toiogul Tdu Si uargaTa m'aumAn6!A-
tetii. ,,Fd bundlate" (ps. 36. 3). Prinderea sau udnarpo in loc de iat" (ps. 22. 5). S:eptrru (Num. 24. 17') qi tron (Evr. 1.8) in loc
pradE, ,,Bine este cuviintat Domnul, pentruc6 nu ne-a dat pre de domnie, Foc in iec de proces de curS.fire. ,,Foc venit-am s5.
noi spre udnare dinfilor 1or" (ps. 123 6). Lauda in loc de obiec- arunc pe pdmAnt" (Lca 12. 49'). Sabie in loc de risboiu sau tur-
tul lr.udei. ,,Iar: Tu in cel sfAnt locuegti, lauda lui lzrael" (ps.21. burare. ,,N'am venit sh aduc pace, ci sabie" (Mat. 10. 34). Cruce
.3), Sperotfio in loc de obiectul speran{el.,,Doamne ndd<,jdeamea in loc de cregtinism. Apostolul Pavel zice t ,,Cuvirntul cru-
din lineretele mele" (ps. 70. 6). cii celor pieritr:ri estc rnebunie" (1 Cor..l. 18) Cheile (lsila 22.
d/ Concretul in loc de abstract. De ex. : Porfird qi uison 22, Mat. 16 19, Apoc. 1. 18) in loc de stap6"nire. Cununci (lsaia
(Lca 16. 19) in loc de ,ux, Mdini omardle Si picioore tremurd- 28. 5, Prov, 4.9, ll Tim" 4. 8) in loc de risplati, onoare. $ede-
toare in loc de sldbiciune. Pdrul cdrunf (Lev. L9. 32) in loc de rea de-a dreapta (Col. 3, 1) in loc de participarea la onoarea
bEtrAuefe. cuiva, Sp ;lareo m6.niior 1Deut. 21. 6, Mat. 27. 24) insemnulne
e/ Accideniul sau am[nuntul, in loc,de substanld. De ex.: vinovifiei, Plecarea genuncholui (Filip. 2. 10) in semn de inchi-
Carne gi sringe (Mat. 16. 17) in loc de iira omeneasci. Tronul rrare. A face dos pe cineua (ps, 20. 13) ia loc de a-l pune pe
(ps" 44. 8) in loc de inrptrdlie. Sceptrul, toiogul (Num. 24. 17 tugd", Corn in loc de putere. ,,$i ne-a ridicat carn de mAntuire,'
ps, 44. 8) in ioc de domnie. Jugul io toc de servire, ,,Cb, jugul (Lca 1. 69).
Meu este bun" (Mat. i1. 30). Cheile (ivlat. 16. 19) in locclestE- n) Cupinzdtorul in loc de ctrprins; deci spafiul, locul gi
pAnire. Lirnbd in loc de Sraiu. ,,lat5 un popor gi tofi o limbd au" timpul in loc de ceeace cuprind ele. Da ex.: ,,Pthtrul Domnu-
(Fac. il. 6) in loc de: un 5lraiu au. 1ui" (L Cor. 10. 21 Ei 11..26') in loc de. sAngele Domnului in
f/ Substanla ln loc de aminunt. l)e ex. : ,,Junghiafi posco" Slinta CuminecE"turE, ,rdosii in ioc de m6.ncare. ,,Gatii.aiinaintea
mea nroso" (ps. 22. 6.). ,,Urla{i cordbii" (lsaia 23. 1) in loc de
(E9ire 1 2. 2|) in loc de mielul Pagteh,i.
coribieri. Lume (loan 1, 10) in loc de oameni. ,,Acest ueac"
g/ Maieria in loc de produs sau fabricat. Lemn in loc cle (Rom. 12. 2) in loc de oameni stapdnifi de duhul acestui veac
I

cruce, ,,Pe Iisus voi l-ali omorAt sp6nzurAndu-L pe iemn" (Fapt, sau timp. ,,Atunci a egit la d6Lnsul lerusalimul gi tauta ludea qi
Ap. 5. 30). Lemn (Egire 7. 19) in loc de vase de lemn. Piatrd toate impreiurimile lordanuluil' (Mat, 3. 5) in loc de locuitorii
(Epire 7. 19) in loc de vase de piatrS. Aur 9i orginl (Fapt. Ap.
aeestor locuri, ,,Impiira{ia cerurilor', (Mat. 3. 2) in loc deimp6-
3. 6) in loc de monedi. Alabastt'u (Lca 7 3?) in loc de vas de rdfia lui Dzeu,. Munlii ni indltimile in loc de idolii ce se adorau
alabastru, amforE. Porfird gi uison (Lca 16. 19) in loc de haind pe munfi gi indlfimi. ,,C)u adev6rat indeEert (se agteaptd mAntuire)
de purpurS. 9i albituri de vison. fdrdnd (Fac. 3. 19) Si pulbere d,ela indlfimi (9i dela) rnullimea munlilor', {ler. 3. Z3). ,,[nima gi
fi c"nug€ (Fac. 18. 27. ps, 102, 14) in loc de om. rdrunchii" in lrrc de cufetirile gi simfimintele cele mai intime
h) Proprietatea sau insugirea io loc de obiect. De e*,: Usca- ' ale oamenilor, ,,Cela ce cerci inimile gi rdrunchii,, (ps. 7 10).
tul in loc de phmdtt. ,,Voiu clati eerul gi uscatul (Ageu 2, 6). ,,A vorbit dupi infnro ei (Fac. 34. 3) adec6 dupi dorinfa ei
i/ Insuqirea in loc de subiectul ce o posed6. De ex. : (Fac, 50. 21, Iud, 19. 3, It imp. 19. 7, Isaia 40.2). Trupul, in
Cel uechiu de zile, cel preainalt (Da* 7.22) 9i cel puternic(Lca loc de sensualism. ,,[ar. eei ce sunt i.n trup nu pot si placS lui
l. 49) io loc de Dzeu. Dzeu" (Rom, 8. 8).

-30-
*31 -
o/ Cuprinsul in loc de cuprinzdtor. Eoonghella in loc de
ua apune asupra profefilor falgi 9i ziua se uaintuneca peste ddn-
cartea Evangheliei. Testamentul in loc de cir{ile Testanrentuhri,
scrierile stinte. gii,, (Miheea 3. 6.), adeci prolefii falgi se vor osAndi. Addncul sall
Nota 1, Mai multe feluri de metonimiiimpreund.: Acestpa- odarrc,rt apelor se ia ca imaSinea nenorociriii' ,Dintru addncuti
ior (cuprinzdtorul in loc de cuprins) este legea cea noud (eiec- strig,cdtre Tine Doamne" (Ps, 129. l), adeci in mari nevoi strig, etc'
tul in loc de cauzi) intru sdngele meu (cauza in loc de efect gi b.) Prin unele fenomene ale lumii materiale anor$anice se
totoclatd' semnul morfii lui Iisus, Luca 22, 20, I Cor. 11. 25J. Ra- tnfi|igeazi elemente ale lumii vie{uitoare. De ex, i Apele puter'
portul cauzal dintre sAngele gi le$ea Domnului este ci prin sdn- nice (lsaia E. ?, Ier, 4i. 2l spre a infdliga cetele de vrdimagi,
Seie Lui, adecd prin moartea Lui pe cruc€ a primit invd{htura Pustiul (ler. 2. 31) spre a insemna {iinfa lipsiti de simlul bine'
I-ui putere de lege. facerii.. Toamna ilov. 29, 4) spre a ima$ina vdrsta maturl a bir-
Nut.r 2
Metonimia gi sinecdoca impreun{ t ,,Intru sudoarea billiei. P!ql.ro."dj#"".tt4g.b!!1.(.$1!: 21, ,14. sple a incpqlle.".s?p*oi t
"isbitoare
felii tale uei mdnea pdinea /o" (Fac. 3. 19), adecd prin truda ta T';i^ unele eiernente-7e aseminare ale lumii
ai s[-[i cagtisi hrana "i
viefuitoare se imagineazd alte elemente' procese 9i insugiri diir
3. Merafora. aceali sfere, De e*: Ireul (lov. 4. 10) pentru dugmanul .pgt:t:--
nic.Vulpea (Lca. 13. Sj) ilEiltiii dm'ui vicleaa Parumbila (Cdnt
meta gi fero, strdmut), este inlocuirea unui CAnt.2. l4t 5 2i 6. g) pentru iubitd. Mielul lui Dzeu (loan 1'
Waela -ieim-iia
ii. .""i,
q"3:ffiffi] c.u--uf,-j"119-l. i-rr-rPropriu ca'e-i 29) pentru lisus Christos ,.!^SS.Lsrs!.."ffiaesh,J*,".Lo"as*-1"q-.il)-.B.e,.Lt:
D;;fG;;;;ffi16-rui"-di;;.emdnarea. Ea e mai mult deidf ii com- trq. gog{ucitor.
paralie; ea identifici cuvAntul propriu cu unul impropriu. Astfel d) Prin unele pdr{i ale corpului omenesc, se in{X{igeazX
se ia lumina ca icoand materiali a invd!5.turii celei dumnezeegti ,
pdrfi ale naturii qi chiar 9i ale fiin{ei dzeegti, Astfei copul munfilor
(Mat; 5. 14. 16), date liind lrnprejuririle analoagle ce existi la (Fac, 8, 5) pentru a insemna v6rrful lor. Inima mdtii' (E"od' 15'
ambele lumini, Ceci lumina din afari prin radierile sale risipegte 8) pentru miilocul ei, Limba mdtii pentru strimtoarea mdrii :
intunerecul qi vivitici
- Ei tot astfel invd{Itura dumnezeiasc5. inde-
pdrteazdinturrerecul sulletesc din om, negtiinfa, picatul gi re-
,,Dr"u ra despica limba mdrii Egiptului" (lsaia 11' 15)1)' Guro
infernului (Is. 5, 14). Gura mormdntului (Ps' 142' 'l)'z)'
varsd adevdratd via{d, Meta{ora e tropul asemindrii. Personificdrile in care se atribue lui f)zeu chip qi exterior
Metafora se nagte din'tendinla de a imprumuta vioiciune omenesc ee zic antropomorfisme (dela anthropos, om 9i morli
expuneriil), ea fiind sensibilizarea materiei pe care o exprimd chip); iar personilicigile ln cari se recunosc lui Dzeu insugiri 9i
un cuvAnt.
Metalora se prezinfd sub patru lorme princifale': o.i Prin stiri sufietegti ale omului, se numecc antropopalisme (dela an-
sfera materiald fdri viatd se inf5{igeazi sfera ideaid. Astfel pen- thropos, om gi pathos, afecliunel afect).
4gt-fp,p-g-fgqr-tiS!.ng ;- "Oshj:i l.ui .D**..ti
urechile lui (ps' 33
tru efectul lor invioritor se iau fenomenele luminii din lumea
r s) p eliiu-' atrGtliiii; 1i,i, Ci, biii"t"t,'fdirl?ii""dreptatea lui
din afard pentru a infifiga bucuriile lumiqii lduntrice, sufletegti, "
,,Gura lui Dzeu a vorbit acestea" (lsaia 1. 20)' Mdna Dom'
iar intunerecul din afard pentru electul sdu apdsdtor, rreliniqtitor,
se ia ca echivalentul nenorocirii. De e*. t Sggg!2d1_gB"trtiii (Mal. nului, bralul Domnului (Iov. 19, 21.; Isaia 53, 1, Luca 1' 5 ),
pentru puierea Lui,
4. 2), adecd bucuri'a mAntuirii, Dimineala fi-ulffisatul zorilor (in mai multe locuri)
(ps. 48. 15), adeci bucuria sosirii mAntuirii. kdprS glbilpr (Luca , Aitropopat-iSzu:*W-nip--"tyl-"0;:t
-iui
pentrrr*ffidfiii peclepsitoare. Cdinla lui Dzeu lenttu nea-
4. 1'8) adeca bucurie de mAntuire celor nenorocifi, ,,Poporul, ce
scultarea oamenilort,$i s'a ciit Dzeu cI a llcut pe om pe P5'
umbla in intunerec, uede lumind mare" (lsaia 9. 2), adeci po-
porul ce era in rltieire se bucurd de o maremintuire',,Soarele ioart gi s'a intristat(' (Fac' 6, 6). Dotmirea lui Dzeu penlru t6'-
cerea iui, ,,Scoald'te Doamne, dece dorml Doamne?" (ps' 43' 24)
1) E Kiiatg,
Hermeneutih des alten Testaments, Bonn 1916 pa{. l00.,,Die adeci pentru ce nu md asculfi?
Metafer, die aus der nach Verlebendigun$ der Darstellungsweise strebenden
Zusammenschau von Momenten des sinalich wahrnehmbaren und des ideellen ,) D*" va despica Marea R.ogie.
'i Kdtg, .j. lii- r, 100-101.' Pa(ea releritoare la lelurile
Gebietes geboren wird . . ," principale
ale metatorei.
I Suclu: Erm. bibl. lcrc lll
-32- _ 33 _
ll'r

Metafora fiind o asemtrnare lnchis6, acoperitd, invelitd.r)


9i o
aleasi lormI de iatuifie, este tropul eel mai frumos, mai viu (metaforb). ,Rdsdrltul din indlfime" (Luca 1, ?8)' la loc de soarele
{proprietatea sau insugirea in loc de obiect
: metonimie},iar prin ase-
;i mai ciutat. Mai ales cI . adeseori impodobegte exprimarea
cu imaXlini iraprumutate dela obiecte 9i subiecte pline de amplo_ oinare soarele in loc de htessia (metafori). ,,Parlile iodului" (Mat.
are, de demnitate gi biaefaeere. f)e ex.: Cuvintele Dr*nutui 16, 18), io ioc de irnp{rifia iadului (parte in loc de intreg-sinec-
t,crgint cu foc lamurit" (ps, t I 6), adeci sun| de mare pref. docS), iar prin aseminare iadul sau loca$d morfii in loc de o
,,Eu suat pd.storul cel bun,( (toan 10. ll), sau eonducdtorui cel lmpdr6tie cu porfi (metafor{).
edevIrat, Apa ceo oie (Ioat 4. t0), adecd apa de isvor. Evreii
gi tofi orientalii adorau apa_ de isvor, r6urile, ploile (ele fiind lf. Erpltcarea rropilor.
rare), apoi roua cdmpului- gi pdstoritul, Sinecdoea qi metonimia se infele$ ugor pentrucl se bazeaztr
O spefd a metaforei este calachreso (dela catachraome, in- pe le[dtura obiectivd a lucrurilor. Metafora se intelege mai greu,
trebuinfez rdu', abazez) sau abuzul de metafori. De ex. z a botezu. pentruci igi are temeiul in analogia dintre ima{ine pi obiectul
ca Duh sfrinf 9i cu foc (Mat 3. 11). E metalora care pIr{seEte lnfeti$at, deci intr'un cuprins, care difer6 dupi individ gi dup{
ima$inea imprumutath, In poezia ebraici e frecventl, ,,Oomoul .timpl), Deaceea nici invdficeii nu infelegeau pe Domnul c6nd le
ploua-ua peste cei p6c5togi lafuri" (curse) (ps. 10. 6), adecl. ii zicea {d. se fereasci de aluatul Fariscilor 9i o/ Soduclreilor [Mat.
va incerca,
16. 6) qi credeau ci Isus ii opregte sE cumperi pAine dela Fa.
Metafora este simpld, cumulatd gi omplificatd. risei gi Saduchei.
Metafora simpld se restringe la ima6linea urr*i cuvaut sau 1, Unii tropi se explici de autor. Astfel Dornnul explicE el
a unei expresiuni, f)e ex; ,,Pui de uipere, cine v'a zis vou&,, insugi sensul cuvintelor Sale l Lazar, ,,prietenul nostru, a adormit"
etc. (Mat. 3. 7). (Ioan 11, 11) despre moartealui(v. 14). Cuvintele Lui: ,,Feri[i vi
Metafora cumulatd este in$rimddirea n ai multor metalore d,e aluatul Fariseilor gf a/ Soducheilor" (Mat. 16. 6) le explicI
independente la acelagi subiect ori la diterite subiecte. D.e ex i
despre invilitura lor (v.-12)"
,Voi suntefi sarea pdmdntului,.,, ,voi sunte{i lumina lumii.,.,, gi 2, Cei mai mulfi tropi se explici din nexul cu cele pre-
,rnu poate cetalea a se ascunde deasupra muntelui sfdnd,, (Mat. mer$Etoare qi cu cele urmitoare sau din context, din care se va
5. 13. t4). 'cunoagte care e temeiul de leSdturl obiectivtr (metonimic6) intre
Metaiora amplificatd euprinde mai multe metafore cu acaeagi trucruri, ori temeiul de legituri subiectivd (metaforici), punctul
imagine la un subiect, De ex t,,A cdruia lopatd este in m6na lui de asemdnare lntre ima$ine gi obiectul eiz) sau nofiunea ln care
gi ua curdli aria sa qi ua aduna grdul in jitni{a sa, iar pleaua se ating lucrurile asemEnitoare. Firegte, trebue cunoscut obiec-
o uq arde cu focul nestins" (Mat. 3. l2), ,,$i lumina in intune- tul ce servefle ca imagine. De ex.: ,,Si nu socotifi ci am ve-
rec lumineazd gi intunerecul nu o a cuprins', (Ioan l, S.). ,rfiu nit si pun pace pe pimtnt, ci sabie" (Mat. 10. 34), Tropul me
am sddit, Apollo a udat, iar Dzeu a fdcut crogterea,, (I Cor, 3. tonimic sobde, se explici prin antiteza poce qi astfel iuseamntr
6), ,,Ca un inlelept megter mai mare"temelie am pust iar altal rEsboiu. In Luca 16. $ expresia metaforie[, fiii luminii, se pre-
zidegle" (l Cor 3. 10t,
cizeazd.prin exfresia opusd, fiii oeacului acesluio, In Mat, 7. 3,
NOTA. Metafora imbinatd. cu metonimia ori cu sinecdoca : paiul Si bdrna din ocidu inseamni gregelile; in legEturi cu cele
,,Era luminu cea adeudrafd" (Ioan l. 9), in loc de lumindtorul dia v, 1 r Nu judecali,
adevirat(abstractin loc de concret-metonimie) gi pria aseminare Aceiag trop metaforic, in locuri diferite, se intrebuinfeazi
luminatorul in loc de invEf5torul (metaforl). ,,periniele meu, de e ln mod diferit, temeiul de aseminare fiind felurit. Prin uunare
cu putinf6, treaci dela Mine paharul o,cesta,' (Mat. 26, 39), in
loc de confinutul paharului acestuia (metonimie), iar prin asem[- ti"tul,) dq"seminare trebue ciutat.in context ,De ex, t ,,Ferili-oii
Mader, op. cit. p, 17. Astlel sunt {rele metalorele t pdinea durerii
nare continutul piharului Domnului in loc de patimile Lui [ps, t2-6. 2) despre lacrimi: oglirea cerului (IV Imp. 17 16.) despre st.:le ,.
metaforS. nu se arattr. caracterul de aseminare ca in aseminIrilc
felele [erusalimului, Tirului, Edomului, despre cettr[ile, cari atiraE de cetifile
a.r"irijl.I" capitale.
'1 Temeiul de asemloare este indicat la apuseni cu.,,tertiuri comparatioaig".

-34- -35-
fl"r
il',
ir
.
J

,tl

,,1n lloarea ziletor


(lui) so duce Ia porlile iailulyi. .Si.. iifa{+3111
de cdini" (Filip. 3 21, ,iar
afard c6inii,,(Apoc. ZZ. lS). Dupd con- tt:1,,
io,i"tca o impirrfie a morfii. Deci infelesul pasagiului din Matei 16.
text, in primul citat temeiul de aseminare esie firea a6iresivl a nu o va putea birui nici puterea
.18 este; Pe dAnsa (Biserica)
ciinilox iar ia al doilea loc temeiul de asemdnare este necuri- :,,,,
Duhul sfint) u'ali pecetluit
fenia cdinilor, Deci in primul loc se vor intelegie ereticii, in al lr, tmparrliei mor{ii, ,llntru care {intflr
i' ,or" ziua rdscumpdrariir' (Ephes, 4' 30), DupE natura lucrului'
doilea necurafii, CuvAntul lapte, in 1 Cor. 3. Z qi Evr, 5, 13,
,', iecetluirea se flcea gi se face de cineva- la un document nu nu'
lnseamnd elementele inv6.{Sturii.cregtine, potrivite celor incepdtorio
iar in 1 Petru 2.2, laptele inseamnH. puritatea invifdturii cregtinel)" , mai pentru a conlirma ce este pus de ddnsul, ci uneori 9i pen-
Din context cunoagtem gi extensiunea asemindrii. De ex,: tru a recunoagte ceva ca proprietalea sa (conf' Apoc' 7' 2 Si
pecetluirea dit par.
,,Aveti intru voi strre" (Mcu. 9. 50). Sarca are insu$iri diverse, ,I urm.). In acest sens Duhul Sldnt reprezinld ca lii adop-
t.a lui Dzeu, prin care cei botezafi sunt recunoscuti
deci tot atdtea analogii posibile. Dar continuarea: ,,9i pace aveli- tivi ai Lui.
inlru uoi", evidenliazd insugirea sirii de a da piust mAncirii, deci 4. Uneori pentru a explica, e nevoe de translormarea tro-
prin analogiie, puterea ce di pldcere viefii (Confr, Col. 4. 6: pului metaforic intr'o asemdnare deschisi, De ex,: ,,luda pui de
,,Fie cuv6ntul vostru dres cu sorek adecd cu in{elepciune), .leu esle; fiul meu, din prdzi te'ai suil" (Fac' 49' 9), adecl pre-
3. Unde in context nu se gisegte nici un jndiciu pentru ex- cum puiul de leu cregte din prdzi, tot aga 9i tu, Iiul meu Iuda,
plicarea tropilor, cercim temeiul de asem6nare gi de provenienfi. drr, prezi te ai ridicat, ,$i . zis Amos: Dzet ua mugi din Siou
al imaginei prin alte mijloace ermeneutice l prin natura lucrului, pi uc rdsano t)oces sd din Ierusalim gi locagurile plstorilor vor
prin uzul limbii, prin imprejurdrile istorice, prin locurile paralele, Loci 9i vArful Carmelului se va usca" (Amos 1,2) DacI gtimc6
prin scopul autorului, prin impreiurdrile vorbirii etc. De ex.: ,rEu orientalii cv mulirile lui Dzeu insemnau amenin{irile Lui, atunci
sunt pdsforul cel bun,, (Ioan 10. 11). Baza asemdnErii fiind grija aceastd metaforX este clar6. Adec[ precum leul mu$ind amenin{i
pentru turmE gi popor, dupl natura lucrului, prin pds/ori se in- animalele cu moartea; tot astfel ameninfi gi Dzeu pe oameni
feleg conducitorii poporului, precum se cunoaqte gi din Vechiul prin prolet cu mari pedepse 9i cu slArqitul. ,Fiutr omului, iatd'
Testament, unde Dzeu, reSii gi mai marii poporului izraelit se numesc eu voiu sldr6ma toiogul pAinii" (Ezech, 14' 13)' ade'E pdineaca
pd.stori. Patriarhul Iacob pe patul de moarte laudd pe liul siu toiag sau tirie-, ,trimifAnd foamete"l).
Isahar, c6nd il aseamind eu asinul robust (Fac, 49. 14), asinul
18. Figuri de cItI.
fiind la Evrei imaginea puterii, a ribderii gi a p5cii. ,,Am cheile
1, Alegoria,
morlii Si ole iaduluio (Apoc. 1. lB). A aoea cheile inseamnE at6t
dup5" natura lucrului cAt gi dup6 Iocurile paralele, a avea in sti- Ale1oria.(dela alla 9i 'la a6lorevio, a spune altceva),'9.-Sl-g-vpr*
pAnire. Aceste locuri sunt:,,lfi voiu da lie cheile imp.drdliei ce- birea tffiffica extinsd mai multe propoziliuni, care Printr'o
rurilor't (Mat, 16, l9). ,,Voiu pune pe umdrul sdu cheia casei iil--J-ilfuisilii Oa"ji*ieiil* '.iu;U -4in--qrini-e "$!-a!$ ,ie.tili*:'"
'"Ii6
Iafipriqfi. ;ifti'i"i,. iJ.i,..raevdru'ri +i indem.ng5i r ligiegle- fqlpl-e:
lui Dauid gi ua deschide gi nimeni nu ua inchide gi ua i.nchide "' Al"goriu are deci scopul sd lnveNe impresionind 9i delectind
gi nimeni nu ua deschider, (Isaia 22, 22, Con{r, Apoc, 3, 7), Alte
exemple: ,Porfile iadului nu o uor birui. pe ddnsai (Biserica ,eufletele. Ea e figura de stil cea mai ornamentat['
Mea) (Mat. 16, 18). Por{ile cetdfii insemirau in Orientputereaei, In Vechiul Testament se allS multe alegorii' O alegorie
cetdtile fiind intdrite mai ales Ia porfi, uude se {ineau ce pune in lumiul picdtogenia Judeilor este cea despre aia
citile. Iar in Isaia 38. 10, regele Ezechia din Iuda .e plinge ci.
9i jude- cea slearpii, ,rVie auea iubitul meu Pq o cdmpie mdnoasd foarte,
Et a sdpat-o de pietre, a curdfit-o gi a sddit'o cu uilele cele
lln"ffnnra.yrr.op. cit. p. 156,.-Mader, op. cit, p. lB. Lamina se ia mai alese, Zidit-a turn in miilocul el 9i leosc sdpat-a intu'inss'
93nd c-a rmaginea luminii mai inalte (Mat. 5, 14) cdnd ia imaoinea ouritltii
(loan l. 5), clnd ca a bucuriei (Isaia 60. r). uleiul s*o unrdelemiul este i-rii- Atunci a asteptat sd focd struguri, dsr a fdcut struguri sdl'
bateci" (Isaia 5. 1-2). Via este imaSinea impirifiei lui Dumne-
nea-.multor lucruri, astlel a-fecundrtdfii (Deut,32, l3). b;;;i;ip"-'-+"--Sl,
a^sfin{irii
,(ps.
8j. 21). a. rafiaeriei lingugitoare fp.. Si. "Zel, -" -pfa'i*ii -ibaiil
uant. t. 2j. a pdtrunderii.(ps_ 108, 8), 9i a lericiiii (ps. 96. tt), 'Dormirea' este
r.ma.grnea linigtei (ps, 3. 5), altlori a nep4,sdrii
zeu, Era bioe ingriiitE de Dzeu, totug la ludei nu a Produs roa'
$i tra;dilviei (.|{aum 3, t), alte .dele credinfii, ci ale picdtogeniei.
ddfi a morfii (loan 11. ll; I. Tess. 4. i3),
--- ') lvtui mult dupE RellhmeyrrrcP' cit' p, 154-156'
J' -.
-
-36-
1i,,.
il..r,
:

Astfel dealegorii sunt: Vro ceadeulastatd(ps. ?9. 9-17). Vilo


Alegoilile biblice peste tot sunt de o frumusefe mlreafh'l)
l3afiird folos(Ezech. 15, 1-8). cei doi uurruri g-i ramurire rra*iui Cele din Vechiul Testament sunt uneori prea abuodente 9i iper-
(Ezech. 171. Pdstorii cei rdi ai lui lzrael (Ezech. 34)
si ;it"l;.
E frumoasi aleXforia cu pdslorii cei rdi ai lui izrael: bolice. Astfel profgtul loremis folosind imaginea despre pustiirea
pdstorii nu trebue sd pdsloreoscd turm."tle? Voi mdnca{i grdsimca
uAu lumii intregi, ameninfi reSatul iudeu cu distrugere din partea
Chaldeilor {4. 23-29).
gi ud imbrdcafi cu l6na, junghiali.oile cete ingrdyti," do, p.
Alegoria pe l6nSi ci este o figurd specialE de stil, mai este
t-urJnd nu o pdslorifi: pre cele slabc nu le intirili gi pre
celc 9i o denumire generald pentru figuri de stil.
bolnqae nu le aindecalt, pre cele cu picioarele frd*i nu le legali
9i nici nu cdutali pte cele rdtdcile, ci le stdpilnili cu sfli 9i Expllcarea alegoriilor gl a metaforelor ampllllcate.
cu asprime. $d cle se imprdslie cdci n,au pdstor gi ojung i, intiiu alegoriile gi metaforele amplilicate trebue recuuoscute.,
mdncarc luturar fiurelot cdmpului gi se imprdsfie, Aile-mele
De ex,r ,,Nu poate pomul bun sd facd roade rele, nici pomul
rdtdeesc pe toli munlii gi pe tot dealui inalt . ..
$i nu eslc cine
sd intrebe de tldnsele gi sd le caute,' (Ezech, 34. 2*6r. Aici
rdu sd fqcd ruade 6une" (Mat.7. 18). Iisus Christos aduceacest
exemplu nu pentru ca sd spunb in mod figurativ ctr omul bun
eonducltorii lui Izrael se zugjrivesc in cuiori vii ca fiind nigte nu poate sivdrgi fapte rele. Aici av.em numai un exenrplu cu ln'
ptrstori rtri cari caut6 numai sd profite, firi sd._gi implineascE-
feles propriu 9i nu o metaford amplificatd. In /saio. 11' 6-10
datoriile citrl turmE. avem insE de a lace nu cu o descriere proprie, r'um sustin exe-
Alegoria se formeazf ln dou6 chipuril) : gefii iudei, ci cu o zuSr6vire ale6loricd, ir1 cste fiarele reprezintl
c,l Sau desvoltAnd una gi aceeagi metaford prin descriere pe oamenii vitiogi, cari leplddnd vifiile in timpul messianic, se
sau povestire, precum e cazul ir alegoria despre ure la Iscio vor imblAnzi gi vor locui impreuni cu cei buni.
{5.
t-21, ori in alesoria despre ,ira de uie ces fdrd faros ra Ezechiet d Multe alegorii sunt explicate de autor, eum e ale(oria
(15. 2-5), qnde prin icoana vifei de vie ttriati din butuc,
ca*e despre uio cea slearpd (lsaia 5, 1-O la v. 7-8), cea despre
}ql{ decdt pentru loc, se infe{igeazi Ierusalimul 9i lo_ oila de uie fdrd folos (Ezech. 15, I-5, la v. 6-?), cea despre
""._"
cuitorii lui;
cei doi uulluri gi ramurile cedrului (Ezech. 17.l-l0t la v. 11-21).
6/ Sau se ingiri mai multe metafore pentru construirer
^A.legoriile mixte sau impure se explici
ele insegi. Astlel
tabloului alegoric, cum e in alegoria despre pocea timpului me-
in ale(oria oslagului Domnurui (Ephes. 6, 14-17), in cea despre
sranic (Isaia 11. 6-8), cu convieluirea animalelor silbatece cu
uila de uie si mlddi{ele (Ioan 15. I ss), pirfile proprii aduc lu-
cele domestice gi cu oameoii gi i' alegori a ostagului Domnului
minii asupra celor improprii.
(Ephes. 6, 13-17'). C_a-{qa CAntarea Cdqt6rilor in-treagi este
6l Alte alegorii qi metalore amplilicate se pot explica din
o aleglorie in care--se rdfi;"$G,jn'biiei lui Dzeu Iafide-oameoi. context, din ideia principali, din scopul autorului, din impreiur{-
Sunt alegorii pure Si impure sau mixle, In alegoria pard rile vorbirii gi din alte aiutoare ermeneutice, [n alegoria din /sola
toate pirtile ei sunt improprii, sau obiectul zugirivit nu ,"' po- 11. 6-10, ideia principali, qi scopul alegoriei este pacea univer-
meneqte. ln alegoria impurd sau mixtd, se amestec5 vorbirea im-
sal{ a timpului messianic. Prin urmare cohabilares lupului cu
proprie cu cea proprie sau lucrul infifigat se pomenegte. Exem-
mielul, a leopardului (panterei) cu iedul, pdscutul impreund ol
plu de aleSorie purd este alegoria despre uia cea s{earpd (Isaia
uacii cu ursoaica Si bdgarea mdnii copilului inldrcot in uizuina
5, l-Z), unde Iudeii sub imagioea viei sunt mustrafi pentru ptr- baziliscului (garpele labulos), inldfigeazi timpul messianic cAnd
catele lor, Exemplu de alegorie impurd sau mrxld este alegoria
oamenii nu ie vor mai dugm{ni de moarte, ci vor viefui pagnic,
despre uia cea dcoastald (ps. 79. g-17), unde pria vila adusl dira Metalora amplilicatd: ,,Tu eqti Petru 9i pe aceastd piotrd uoi
Egipt gi frumos desvoltatd se infifigazi poporul izraelit gi prin zidi Biserica Mea gi porlile iqdului nu o uor birui pre ddneo"
citeva expresii proprii se recomandn iusriiirii lui Dzeu. Sau ale- !) Totugi unele ale(orii din Vechiul Testament sou[ ae ruut prer vul.
goria despre ostagul Domnului (Ephes. 6, l3*l?), cea despre garc gi indrceutc, dar cuat exemple ale culturii primitive a poporului cvreu.
mdslin (Rom. 11, 16 9i urr.r.), Profetul Ezcchiel ia cap. 16 al ctrrfii sale cearli pe Iudei pentru idolrtrie, ln-
Iafil&udu-i prin ima[inea unci fcmei adultere, deelrAoate.
r) Drp[ lledor, op. cit. .p. 12,
-36- -39-
ll''1, l,
I

l.l,l
l

::

rl
(Mat. 16; 18), se lnfele[e din impreiuririle vorbirii (v, 13. 16), ' Unele parabille evanpihelice sunt asem[nlri perfect inchise,
acoperite, De ex : Parabola semdndtorului (Mat, 13. 18-23,
l'l

Metafora amplificati din Ioaa 11.9-10 derpre umblareainlim-


Mcu 4. 4-B L 8. 5-8). Alte parabole au aseminarea numai
i
pul zilei gl al nopfit, se infelefe din v. 8.
ci DaeI obiectul alegoriei nu e indicat, ceeace e loarte rar, in parte deschisl, descoperiti, prin vreua termen de compara{ie
el trebue ctrutat. Se cereeteazi ideia principali 9i scopul alego- pus la iuceput (,,Imtdrd{ia lui Dzeu e asemenea",/, cutn e Para-
riei, din care se poate cunoagte punctul de asemdnare gi exten- tola cu semdnla gi neghina (Mat, c, 13 24), - ori printr'un
siunea acesteia, Pir{ile alegoriei irebue sE se acorde cu id'eia termen de asem6nare pus la sfdrgit (,,ogc ai"), cum e parabola
principali sau cu scopul alegoriei, cu ooio cea ratdcltd (Lca 15, 3-7) 9i cea cu drahma pierdutd
d) Acele pirfi ale alegioriei care servesc numai ca decor, [Lca 15. 8-10) ; ori pria termene de comparafie puse 9i la in-
nu se explic[, iar cele care adau$d ceva la clarificarea ideii prio- 6eput gi la sfdrqit (,,Asemdnutu-sta impdrdlia cerurilor' - ,,dgo
cipale gi la consistenta ei, trebue evideufiate 9i elucidate, Ast{el gi"), precum e parabola eu seruul nemilos (Mat, 18, 23-35)
lo Ezechiel c. 16 se descrie ln cele mai vii culori o femeie in- Alte parabole sunt ascm6nEri mai mult deschise cum e parabola
gratd, care a fost ridicat6 din cea mai mizer[ stare, a fost de- cu {rduntele de mugtar (lvlat. 13. 31-32),) Iar alte citeva pa'
ruitd gi a tost luati apoi in cdsitorie, dar ea a rispldtit pe bine- rabole sunt oumai pilde sau exemple morale, cu inleles propriu,
{ictrtor cu cea mai abjectd inlidelitate. Natura imaginei imprumu- cum e parabola cu Samariteanul milostiu (Lca 10, 30-37), ctuams'
tate din felul de a g&ndi al Iudeiior, aratd clar ci ima[inea in gul gifariseuJ (Lca 18, 10-14), cu bogatul 9i sdracul Lazdr (Lca
esenta ei reprezintd perlidia popc,rului iudeu fafi de Dzeu, cd- 16. 19-31), cu bogatul nebun (Lca 12, 16-20), cu judecdtorul
zAnd in idolatrie, Deci sin6luratecele irna6iini nu sunt lipsite de nedrept (Lca 18, 1-1i), cu prietenul nemilos (Lca 11. 5-A).',
vigoare $i servesc la ilustrarea 9i prorrrovarea ideii principale. To- AitS deosebire intre parabolele evangheiiilor eate cE unele
tugi ar gregi interpretul dacl qi pdrfile ceie mai urio prezentate sunt mai desvoltate gi reprezintl dramatic unele idei, ca Para-
d.e prolet le-ar interpreta cagi cdnd amdouniele vietii ugoare a a.eelei bola cu fiul pierdut (Lca 15. 1l ss), pilda cu Samarileanul mi-
femei ac{ultere ar contribui cu ceva Ia esenfa lucrului, sau cagi lostio, etc. Alte parabole sunt mai scurte gi limitate la o Per-
cind liecare din purtdrile ei ar viza un eveniment din istoria soand gi infd{igeaze un mornent, sau numai o parte a lucrului,
Iudeilor. Aceste pirfi sunt numai un decor al imaginei.l) ori cuprind o 3im:li int6mplare. Alte parabole sunt compuse. O
parabold compusi este cea despre nunta fiului de impdrat(Mai.
2. Parabola. 22. l-1l41, cu istoria despre cei chemafi la cind 9i cu intimplarea
k*bda*@ela paravallo, a pune aleturi, a asemina) i#*. despre cel neimbrlcat in haind de nunt6.
s"Bg*1**f.m.q*.Efe"ti"S-.."1e_qnls€q-qa,,is, fq1mn. d"9 p9ye.,^sljge_,.9.31e o-povesti re' imaginarr 9i . se' ..deoseb-ei?t-e" .,.de
$*raho.la"..esue.,
"TF-l-19 ill+_+p-14.r,-. $LJapte"..omeneetin*s9a .cum.
qe.- Bet1eg.*.sle-""i:n alegoria pto,p-r"i-1l..pisq F{in,.car:acterul ,ei exclusiv de--.por,estire Qi
viafa de toate zilele,
"t+pe
IaC{ sa lie adevhrate, ci numai vero- piil*il"r-qimJ,itatea faptelor, ps-ve,s,l,iJ-9:L p,e- g4qd.. a"lego"rie-,.p,rqprju
Eigilgg. SCopril';i-;ste didactic, de a ldmuri adevdrurile'di"iil*"a zisi- une ori d.€scr"ie, alt e o,ri e nar.e"a,a4., ,4ar" lgldg ag-ga., infefi$e.aze
. .

supranaturalE, ideile religioase, morale, cari liind prba abstracte, stdri si faot< r..c-a.l*,
Ei t"*"e}S.,
n'ar Ii putut str lie infelese de ascultitori prin:itivi, neinstruifi, "'fi,r'rqtryq r-!q iyee4*sjgdlcsee--F.t-d"esilta-
cum erau orientalii timpurilor bibiice, dacd se spuneau direct. vatetqlrlqt:qsare$ nal*fasq-mai*uqs-r-de-Spje*l-es*Ei de-
E va sJtheliile Ble z !*t e s tr q {iti e " d q pjr r tbs islcg!*d*A*rile tla:ssple le*a b.srracte+i-"iudeesleje* .-rydi- .
h d 3*lq.r_iJe- _M an -
tpitorulgtrsqre= dqgsgge-rq--ude-el€-ius4qtqilqj+piiitiei n.e-u t*li$ elEcia" gL-es.east&- exprimarea,p a;3!3!rq1-gsseeltgdjslt:l:
wire- gglyj,*"xpgg]-are*a,jjgsitg-4l-e--A-1d-e-yfr,ului,. -sqJ-e-*impersonalS"-Sl8**
, Ios,_ Kottg.rrf,s1l Herrneneutica biblica generalia, Viennae, 1850. nemiiaale.are
p. 1111)
. trieithraayr.. op. cit. p. 15?-t58.
i) Numirea de parabold nu se la totdeauna in acest oens io evarghelii,
') Vczi explicarea c.mparatiunilor, alineatul a).
ci 9i la sena de proverb lLca 4,23;5 39) 9i de invEfiturl sentenfioasi-(Lca 'i Heinrich Weinel, Die Glcichnisse lesu, Leipzig und Berlin 1918,
l{. 7-10). pag. 24 9i 30-31.

-40* _41 _
i.ii.i.iiii
rll
iqs.ult *gAt intrebuinfarea rea a bogifiei gi alta, despre rtrsplitirea de drfp5,
ti-lq !4 f119u--cSlfr-rEi.@ ex.: parabola despre lucrdtorii iei moarte cu osinda veguic6, de care bo$atul ln ztrdar caut{ s6
rdi ai uiei, Mat. 21. 33-44i, Ctr acest scop a rostit gi profetul se scape,
L

Natan citre Davicl parabola sa despre bagatul, care e rap* mie- d) Pdrfile parabolei se explicd dupi insemnitatea ce o au
lugeaua sdrqcului (It Imp, 12. 1 ss). Ea atragea asentjmentul ascul- pentru ideia fundameatalI a parabolei. Parflle secunclare sau
tdtorilor, cari firi vilul parabolei, s'ar fi sim[it directatingi(cum decorative nu se vor explica. Astlel nu se va erplica numdrul
e cazul gi la parabrla cu Sornoriteanul io Lca 10, ZS-37). zece al tecioarelor in paraboli,
Parabola se potrivea deci la popoarele orientale, cari aveau
o deosebitE inclinare spre fantezie 3. Fabula.

Fabula este o alegorie luati din aaturi pun6nd si vor-


Expllcarea parabolelor,). beasci*pll6iitii^$fHfrmrat' 9i lnfif igazn prin povdstire
-'tlri rideVHi
"

a) latre parabole sunt unele explicate de autor, cum e pa, moiall in- B'lb'fi8*B'tifif"tumai dou6-'{abule ; Uria in caie ciipacii'iii
"

rabola profetului Natan despre bagatul care r'dpegte rnieluseiua aki$ ?egele (Iud,9.8-15) 9i alta despre scaiu 9i cedru (lI Pa:
adraculiti (II Imp. 1,'2. 7--10), pirabola cu semdndtarul (Ma{, 13, ralip, 25. 18). Ambele sunt explicate de autor'..
18-23), ca semdnla gi rcghina (Mat. 13. 3g-43).. Fabula are comun cu parabola caracterul de povestire
b) Alte parabole se explici din context, gi anume in primul imaginari, Se deosebegte de paraboli prin mediul din care i9i ia'
rind din imprejurdrile vorbirii. Astlel parabola cu oaia rdtdcild subiectul gi, prin faptul ci iotimplarea povestitd, iictivi ca ln pa-
(Lea 15 l-7), cea cu drahma pierdutd (Lca 15. 8-- 10) raboli, nu se putea intAmpla qi deci este neverosimild. Prin ur'-
9i c€a mare fabula este inferioari parabolei.
cu fiul rdtdcit (Lca 15. 11 si) se explici din v. I-Z; .parabola
ca seruul nemilos (Mat, 18. 23-35) din v.2l ,.parabola cu iq-
lanlii (mnalele, Lca 19, 12*27) din v,. 11, parabola se poate 20. AIte ftqrurt lingrrlcrlce. ]

explica gi dintr'o observafie, care o precedeazd ori ii urmeazd, 1, Gnoma.P''


aga ci adeseori parabola este o ilustrare a unui indemn, cum b
cazul la parabola despre, udlauul slugilar lMat 24. 44), ori o StAnta Scriplura cuprinde multe sentinfe. sclltg 49-.yfigq::1,
ilusirare a unui avertisment, cum e parabola cu bogalul neinle- axiomelor Si Slr,.ine."g11.r.ete!p"e.de:.,{-e-Eqle m-o[,fl..I& EIe se fin de
lept (Lca 12. 15), eu smochinul neroditor (I.ca 13. J). Seribul impropriu, lntrucdt au de bazE sinecdoca gi me{afor4 gi
In toate aceste cazuri rXm6ne sE limurim pirtile parabolei totdeauua inseamni altceva, Ast{el de adagii insenioase gi fecunde'
in armonie cu ideia principali gi cu scopul parabolei, ambele cari infifigazi intr'o sinsuri liguri un adevir general cunoscut:
fiind in str0nsi legiturd, sau o invitituri aplicabili la chzuri analoage, se numesc gnoms
(dela gignosco, cunosc). Biblia e bogata in astlel de sentinfe, iar
c) Uoeori se intimpli ca toate aceste indicii sd lipseascd, iar
ideia lundamentali si nu lie destul de evidenta. in cazul acesta Domnul te intrebuinteazi mult. De ex.: ,,Au Si Saul este intre
recurEiem la aceleagi mijloace, ca Ia explicarea alelloriilor fEri profefi$ ? (I. Imp, 10. 12 9i t9.24) pentru a descrie impresia
indicii explicative. Trebue si eiutdm ideia principali, cercetAnd pe o lace un intrus. ,Se code a lntreba Abelul (lL
contextul mai indepirtat, In sf,argit se va *niliru Imp,""r"
20. 18), adeci sfatul s[ se ia la locul potrivit' ,,Pdrinfii
farabora ins{gi
pentru a afla ideia ei cenlral{ din care ,a de"urie apoi inter- aa mdncat aguride (struguri gi poame acre) 9i dinlii fiilor s'au
pretarea pirfilor, Astfel se va proceda la parabola despre bo- strepezit" (Ezech, 18. 2), de unde reese ci Iiii trebue s[ isp6-
gatul gi sdrocul Lazdr (Lca 16. 19 ss), Ideia Iundamentali a a- geasc6 pieatele plrinfilor, ,,Doctore vindecd'te pe tine insuli"
cestei parabole este ci boSiiia, dacd. nu se intrebuinfeazE cum (Lca 4, 23), adecd iadreptarea si inceapi intAiu cu Persoana
trebue, duce la nenorocire. Ideia are doui pdrfil una, despre proprie gi cu ai nogtri pAllul esle cel ce seamdnd Si altul ccl
---l ce secerd" (loao 4, 37), adeci unul face 9i altul profiti' ,,Unde
m"i -ult dupe Relthraayr, op, cit. p, 156-160- os fi trupul cel mort, acola se uor aduns uulturii" (Mat' 24' 28)r

-42- -43-
liriitl
1,1
,..l

adeci unde vor fi pdcdtogi, acolo se va da qi


dela line" {Mat. 5, 291, Aici ochiul std ca sinecdoci in loc de
il
iudecata Domnului.
,,Scoole tntdiu bdrna din ochiul tdu gi atunci uei aedea sd scofi
paiul din ochiul fratelui fda,, (Mat. 7, S), adec| tot ce-i este mai prefios omului, Scoaterea gi lepddarea ochiului
numai cAnd laseamnd dupi context desfacerea omului de tot ce'i este mai
cauli serios si.fi lepezi gregala ta cea mare poti si te ocupi de
indreptarea gregelei celei mici a aproapelui.- scump, daci prin acesta ar fi indemnat. spre pdcat, .,Au doard
,,pulin aluai do- aor culege prin spini struguri sou din ciulini smochine ?" (Mat,
speqte toatd frdmintdturo,, (Gal. 5. 9), despre puterea
de con_ 7. 16), inseamni prin generalizarc t dela nimic, nimic, deci nici
tagiune a rdului.
dela om s5. nu ne agtepttrm la mai mult decAt poate da.
Gnomele adeseori sunt iperbolice, Astfel ,,Sd nu gtie stdnga
ta..ce fuce dreopta ta.. (Mat. 6, 3), adecd sE nu te mdndregti
milostenia ta.r)
iu 2. Comparafiunca. '
Comparaliuneo este asemdnarea deschisE, descoperitS, intre
Expllcarea gnomelorrl. doufl i;;;;iT;;:trT-a:e' ctdrif ici i"it"[ - ci- aiemdi{etiirul "

Explicarea 5lnomelor este adeseori anevoioasi, Ele trebue "i""-


pre-s"up_'$:dq:,6_f;;t-A;;dffi ;d666"iiidiaIt'e-piiii'aii,ilintElfi "de
si fie bine examiaate gi interpretate cu ingleaiozitate, cici dac{ iiiffiarafie: ,,catt, slprecum", ,,ega gi", ,rdsemenee gi", etc, Prin
s'ar explica dupX literE, ludndu-se pr"u ,"Jtrars ori prea pe larg, prepozi{ionarea (punerea inainte) uneia din aceste particule,
ar da infelesuri absurde. metafora se transformi in aseminare deschisd, descoperiti,
1, IntAiu cercetdm dac5 avem de a face cu o Existi lnsd. unele comparafiuni, in care nu se face prepo-
5!nomi, ori
numai cu o axiomd sau proverb cu iafeles propriu. De e*,1 Sen- ziNionarea comparatiunii (Isaia 49, l4).
tinfa proverbiald: ,rtry'u ce intrd in gurd, spurcd pe om,, etc, Ca {igurd retoricl se considerS numai comparatia arnpld,
(Mat, 15, ll), arc in{eles propriu. Dar zis'a: sau asemdnarea exlinsd. la mai multd propozitiunil) De ex.t ,Pre-
,Dq.j9."_g,q^!o_-u_!- ci-
::::*#*!"! falq-e$7.qzq.!.si .c-e-g. {yggp!i,,,il,toarce-i tui
si-iie cea- cutn a fost in zilele lui Noe, aEa ua fi Si in ziua Fiului Omului,
lffff- (ivlat 5. 39), este o g"";, ,r"ritrbila, reprezentAnd o re- Mdncau, beau, se insurau, se mdritau pdnd la ziua in care a
guli generalir mai bine supoarti o noue vdt[mare de onoare, inlrat Noe in corabie qi a uenit polopul Si i-a pierdut pe ioli",
decAt sI te rEsbuni.s) (Lca 17. 26-27\. O.-.fr.urrlsas.E--e-o-glpat4ig*.alpp-lfeste4lcea-desprei .
2, La interpretarea gnomelor avem sd observ5m natura (in- meabryt,9- gglpllyi ll 9-or,. 12, -14.ss),-in..care*reperts!. 4i41r9 gI:Lt
suqirea) Snomei de a confine o sinecdoc6: specia in loc ie gen, ti9-i,,j.a-15,-d1i-Jifieiise".ldm-d-e-*..,^L$L--esj.e,*s.o'mp..+reJ3s,."i.epor 1'
infdfigAnd astfel prin parte intregul, sau de a confine o ."t"-
Iord.. De axt eCel ce.le ua sili pre -tine sd merEi o mild doloa,
-
tulme_m!_r^e,].-e-g..f at6.-d,e..corp.+i,.f at5."-de-"e._1_g_,i1.:.gli:_,.
AJemaaarea de rind cuprinde u*en inai"a intre doud gAn-
me?gi cu ddnsul doud.t. (Mat, S, 4l). Aici expresiuneat a sili a duri sau propozifiuni pentru a se declara egale (in esenfi, cali-
merge o mild de loc, std in locul termenului: a sili la tot felul tate sau cantitate)s), De ex.: oile--itl^fii!o-:-"-il"
de servicii personale, Deci l fd servicii mai mari, dec6t cele ce "V3_lqilnit.prd*yni.ca
lapilstl', (Mat.
"Fi1i-*isfu.1"9pji-sal53rprL[L*b-837,.i-.es*.,p'o-tg"g.Wt:
!i-se cer. 10, 16). Precum trupul fdrd de duh mort este, aEa gi credinla
3. Extensiunea ima$inei se cunoagte din context qi din na- fard de fapte moartd este" (Iac. 2. 26),
tura lucrului, gi nu are a se depdgi. De e*.1 nDacd, achiul tdu Unele comparafii biblice sunt abundente, ceeace trecea
,rl
!:rpt t, smintegte pre line, scoale-l pre el gt depdrteazd-l la Iudei drept eleganfi. In Ciotarea Cdntirilor (4' 2), mirele lau-
.
t) Cu ast{el de.gno.me_ se pot asemlna $i urmtrtoarele lraze iperbolice I
ddad dinfii miresei zicet ,,Dinlii tdi, ca turmele celor tunse cari
"! ".lfryr.l linlarul gi a inghist camila" (Mar. 23, 24), adeci a {i iedant in
chestiuni lipsite de importanfd gi superficial in cele esentiale. ,,Aziie(emfalicl
s'ou suil din scdlddtoore, loale gomeni nosc Ai stearpd nu este
munlelu.i sd, se. mute g se mutd,, (Ma-t. 17,20 9i 2t.2ll,adice a birui orice,,,Moi tntre elet'.
lesne este cdmila sd tre-acd prin urechile acului,decdil.. "despre greutatea ce a mai mare.
') DupEReithuryr, op. cit. p- t6O-162, I .Srefely, op. cit. pag. 136. ,,Comparatio est similitudo (ad eandem
:) Th. Inaltzer, Kurzgelas_sler-Kommentar zu den vier heiligen Evaa- imadinem
- oerti.ens) iu olures sententias extensa",
gelien III Bd. Aufl. IlI. Graz-u. Wi"",1sii. p, iSS. ' r) S;6kelyr'op. cit, pa!. 134. ,,similitudo est aperta declaratio parita-
tis [esentialis. qrililatls vel quantitatae) duarum id.earum vel sententiarum".

-44- -45_
r'l
' ]'l

Evident, como,araiiunea aparfine sensului propriu, sia[ar arigene (1- 254), celebrul scriitor-bisericesc, a lScut ex-
L

- In comparafiune aseminarea este descoperit5, iar in meta-


:{or5, -alegorie, parabol.6, fabulE qi gnom{ asemEnarea
ceptie pentrucd lui i se p[rea imposibil, din punct de vedere
e acoperitE, moral, sensul literal al unor pasagii, Cercetind insd exemplele
citate de ei' ne convingem cE Origene a luat ca sens literal nu-
Expllcarea compai.a!lunllor,
mai pe cel propriu, nu gi pe cel impropriul).,
. La explicarea comparafiunilor lucrul principar este tot cunoa-
gterea temeiului asemlnErii,
o) La unele asimini.ri gi comparafiuni se indici temeiul 22, Flecare ;rasaj btblic are rlrr elngtun senc tlteral.
.asemindrii sau nota co*runE a ambelor .luc?uri ce
se asen:hni. o) Oamenii obigfiuesc ca prin orAnduirea loSici a cuvinte-
.De ex.: ,,Fiti intelepti ca gerpi 9i blAnzi ca porumbii,.(Mat. I0. exprime un singiur sens literal. In SIdnta Scripturi e tot
lor sd
16). ,rFemeia ta, ca. uila de uie roditd in laturile casei tiale,, (ps,
agi. Fiecare pasai bibl.ic aqe- dupi in!9n!!-a qu!ory]-q1' gn sin$ut
127. 3), in as'mdnarea grduntelui dc mustar (Mat. 13, .rr, af -32),
sens liieral, propriu o_ri irnpropriu. Altfel, dacl s'ar admite lntr'un
temeiul de asemdnare se 5iisegte in descrierea grdunterui de mug- tloi;ti mulie lensiiii tii"iut", cu siguranld cE nu s'ar putea cu-
'tar care este msi mic decdt toate semin{ele, iar dacd cregt:e,
noagle gAndul adevSrat al autorului gi s'ar zlddrnici scopul lui
.cste mai mare decdt toate buruenile gi se {ace
copac tnare,,. .de a {i in{eless). Biblia gi-ar pierde valoarea 9i prestigiul, deve'
6) La comparafiunile al cdror terneiu cle asem&_rare nu e nind inlerioari gf,rlilor profane,
ardtat, trebue cdutat acest rr'roeiu din context, din impreiurErile b) in Biblie nu existi pasagii cu mai multe sensuri literale.
.istorice, din natura Iucrului sau din alte mijroace ermeneutice. le consideri a fi astfel, au un sin$ur
Cele cAteva pe care unii autori
De ex, ip Apoc. (16. ,5), se vestegte ci Isus Christos va veni iar celelalte seusuri posibile ce Ii se atribue, sunt
sens adevdrat,
,-a furul. Terneiul asemtrnirii este deci dupE natura lucrului,
sensuri inventate, ceeace se intAmpli la texte cu sens mai bo$at
venirea fdrd de veste. In Isaia (L 8) se zice: ,,Fata Sionului a gi rnai vasts). Cuvintele profetice ale lui Caiafa : uDe folos este
rimas co o colibt in uie". Punctul de asemdnare este aici sta- noud sd moard, un om.pentru popor", (loan 11. 50), cSror cu-
,rea ei mizer[. In psalmi (ps. 127,3): ,,Fiii tdi ca ramurile de vinte Duhul sfAut le di un in{eles mai inalt (v. 52), nu se pot
oliu impreiurul mesei tale,i. Punctul de asemin3re este aici invoca drept contra-ar6lument, cici arhiereul a intenfionat si dea
mul[imea-.
cuvintelor sale un sin6lur infeles, anume, ch mai de lqlos era ca
Sensul comparafiunilor se poate afla din cunoagterea -
") cu care se face compara-rea,
obiecte]or
,) Or.g"ne greSeSte, cdci exemplole citate de el ca imposibile pentru
gi din a insemnErii lor, De sensul literal, au acest sens, fie el propriu,fie impropriu. Astfei purunca dea
ex. in Cd.ntarea Cdntdrilor 0. $ mirele laudAnd lrumFsefea mi_ ucide coprii aetfiialr impreiur (Fac. 17. l4), se va infele{e in sensul propriu
'resei zice intre altele: ,rOchii tdi, co locurile din Eseuon..,, potrivit eoncepfiei'morile primitive de pe timpul Vechiului Testameut Porunca
nasul dati da l)umnezeu prof-tulqt Osie (c. l.) ca si-qi ia sofie deslrinatd, ar€ sens
tEu, co turnul Libanului, care cautd spre Damosc,,. I.acurile din Iiteral prcrpriu, desigur pentru a o aduce la iadreptare. Porunca l)omnului ci-
Esevon (sau Hegbon) erau limpezi qi pldcute, iarturnulLibanului, tre cei-gaptezeci invildcei ai Sdi ca sd nu ,alule pe nimeni ln cole (Luca 10,
.4), are infeles propriu iperbo ic, adeci si nu ziboveascd ln cale'
oferi in partea Damascului o priveligte grandioasd. ,) Ma.dor, op. cit. p. 20.
8) Ca astfel,de pasa{ii se citeaz[:
a) ,,Acesta pdca[ele noastre le poarld. gi penbu noi rabdd durere", (lsaia
21. Fiecnre pasaj biblic are serrs literal. 53.4). Evidentci lsaia profelegte aici cE Messia va sulerichinuripentruis!'d-
.sirea picatelor omeuirii. Matei ltsi, citind (8. 17) partea intAia atextului, aratd
Cuvintele puse in ordine logicd, au sens literal. Tot astlel .ia prof"ti" s'a implinit cu vindecErile luilisus.Deci Matei scoate un sens de-
.au gi cuvintele Sfintei Scripturi, E cert cH. Iiecare pasaj biblic rivjt. Petru in ep. I 12.241 rcdn, selsul adevllat al locului citat din Isaia,
b) Alt exemplu citat esie: ,,l.ar neamul lui cine-l vo spuze" (lsaia 53,8).
are sens literal, propriu sau impropriu, dupi cum ideia se exprimi Aic! unii au lnfetes aagterea dumaezeeasei, diq eternitate a lui Christos, altii
-
direct, prin cuvinte cu insemn5ri proprii, ori indirect, prin cuvinte na$rerea lui omeneasci, temporald, alfii oeamul acelora cari cred intr'losut.
' c) Alt loc ester ,,FiuI- Meu egti tu, Eu astdzi Te-am ndscut" (pe- 2. 7),
"cu insemniri improprii sau figurate. pe .care apostolul Pauel il citeazi. de trei ori, odatl in infelesul de nagte,e
Iu privinfa acest'ri adevdr cd. Iiecare pasai blblic are infe- a lui Christos din eteraitate (Evr. 1. 5), altddate in intelesul de preofia Lui
(Evr. 5, 5), 9i altE datd de iavierea Lui (Far:t. Ap. 13. 33) sau de trimitcrca
les literal, comentatorii sunt de acord, Afar6 de iudeul philon Lui ln lume.

-46_ -47-
fl'l lri l ,

r'li
l

Regule lDerrlru eeneul litcnal'


t,

tl.l
un om si fie iert{it pentru poporul iudeu. ,,Dacivorbele caoitd si' 3.
un sens mai adinc, acesta a fost dincolo de voinfa a.hier"rloi ,;{
Se presupune ci autorul vrea si iie infeles peste tot in sens
,i

c) Nici sfinfii Pdrinfi n'au susfinut mai muite sensuri. {it&i,


piopritr qi sa dea cuvintelor saL2 insemniri proprii' Dar cAnd are
i

rale ln acelag loc biblic. Fer. Augusrin2) tocmai p.rt;;-;;:";6-;


ritatea Bibliei ii admile mai multe sensuri8). :ie u*p.i*n ceva miref 9i supranatural, ca sd poatd Ii in{eles, in-
astfel
d) Nici infelegerea jii"rita a unor declaralii ai,r,fi!UAll*, iatrineazi ceva cunoscut ascultdtorilor sau citi.torilor' $i -tot
-oencl voegte s[ impresioneze' se vede silit s[ recur$d' la lnsern-
lndreptdfegte la susfinerea mai multor sensuri tii*r"f#oacl-.EibiJ;
ildrile iraproprii sau imprumutate ale cuvintelor, adeci la ielurile
insigi considerd ca (regit sensul pe care autorul
gindul siu, Astfel loan (2. 19) aratE ca gregit
tt; "'rn
,^
sensulu-i imProPriu.
1)

ual De'ci regula fenerali a senstrlui literal este: Intdiu avem si


declarafiei Domnului : ,,stricafi ocest teiplu'
Ei in tr^ti z?n il upii incercEm sensul propriu al cuvAntuiui 9i numai unde 'acesta ar
ridica", Domnul respinge sensul propriu al cuvintelor .*!",."Etr.
fi imposibil, ahsurd 9i potrivnic adevdrului qi cugetului autorului,
invificei ude a se feri de aluatur Fariseii.lor gi o/ saduc heilor,,
(Mat. 16. 6. t2). avem si-l ciutdm pe cel impropriu' Astlel, sensul este impropriu
e) Nici in ligurile de stil nu pot ti doua sensuri literale. prin
in trazelet ,,Cu lapte u'am hrdnit pe ooi" (I Cor' 3' 2)' ,,Desbrd-
cdndu-ud de amul ce| uechiu" (Col. 3. 9)' ,,Iatd sectlrea la rddd-
alegoria uilei de uie gi a mtddifetor (Ioan 15 I s), MAntuitorul
.ne cina pomilor zace" (Mal, 3. 10). ,,A cdrrtia lapatd este in mdna
nu invafd ir acela$ timp gi curtura viei gi regEtura uoora cu
dinsul, ci numai legdtura sufleteascE cu El. In alegorii avem aga
Lui 9i ua curd{i arla So 9i ua aduna gtdul in iitnila Sa' iar
dar numai un sens literal, pe cel impropriu, Numai dac6 am
pleaua o ua arde cu foc nestins" (Mat' 3' t2l' ,, Cel ce nu-gi
poartd ctucea sa qi nu uine dupd Mirte, na poate fi invd{d-celul
lua separat, despirlite de texlul lor, cuvinteie despre vila de vie
Merr" (Lca, 14. 27). ,,Imbdta'uoi sdge$ile mele in sdnge"
(l)eut'
9i mlddifele gi le'am prezenta indcpendent de legitura lor din text ii .ua mdnca trupul" (ibid)' ',Tezautele pe
32. 42)' ,,Sobia mea
-gi de scopul pe care I a avut autorul, numai atunci ar avea sen_ le ua udrsa, din pdntecele lui le ua scoole
care le-a inghitit, iardEi
sul lor propriu, cici ne-am g6ndi numai Ia vifa de vie la mld-
9i Dzeu" (Iov 20' 15).
di{ele propriu zise. Dar aturci cade gl intenfiunea morali, pe
care a avut-o Mantuitorul cu aceste imagioi ca sE Dela sensui propriu ne abatem in urmitoarele cazutit
{inem strans 1. Unde predicatul ar cupriude ceva ce nu poate sta a!d-
leg6tura cu D6nsul, irecum mlldifa e legat5 de vifn.
Nici la parabole nu se ia in seami sen:.tl lor propriu, cagi- turi de subiect. Astiel nu putem alla sens propriti acolo unde lui
cdnd ar reprezenta,,niEte observafiuni desp?e starea naturii sau Dzeu i-se atribtre calit6fi 9i ac{iuni orreneqti 9i chiar aoimalice'
despre via{a omeneascd zilnic6,,a), ci se socot:.;te numai sensul f)e ex.: clespre Dzeu se zice cd' muge;te din Sion tAmos 1' 2)'
sau face sd rdsune Docea sa din licagul S6u cel sldnt
(ler. 25.
impropriu, reprezenldnd exclusiv ,,nigte ilustra{iuni ale unor ade- sarea pd'
30), ori unde Christos zice Apostolilor: ,,Voi sunte{i
viruri inalte,religioase morale", pen{ruc6 sens,l acesta este dupd pdmdntului
intenfiunea autorului, iar ,,invh{dtura paraboiei nu este s"n.ul ei, mdnlului,luminalurnii" (Mat,5. 13-14)' Aici soreo Ei

ci consecven{ar'6) lumins lumii au insemniri improprii, pentrucd' acestea le preiinde


Tot astfel 9i gnomele au un s.ingur sens, pe cel impropiu, raportul dintre subiect 9i predicat' Ori unde Pavel zice clespre
r) Hilher, op. cit. ed. |1. p.22, uir,", ,,d lrri Christos bund mireasmd sunlem" (2' Cor' 2'
doctrina christiana L. III c,2?. Astfel o face el la Fac. 1,l.coo- 15), Ori unde patriarhul lacob zice despre liui siu: "Benia-
- _,)__D_e tropi'
fess. L. XII c. 31- min este lup rdpiti:or" (Fac'49 27')' Evident, aici predicatele sunt
) 31* lnvlfat cre.gtjn, abatele Vilhelm de Ville{roy tt.177Z) a lost de este.tru-.
" jn unele profefii s'ar (trsi doutr sj:.suri unul iirperfect li TcrttrE cuvintele Domnului: ,,Lua{i, mdnco{i' acesta
l,1T?.", "l p-re_cum suat acele locuri din Vechiul literald, si le in
altlrl".pertect, Jestament,la citareacErora
se aila in Noul restament formula introductivi: ,,ca re ,e implineasca
pul irt".t" (L Cor' 1l . 24-25), avem lui'm sens literal
-r.i.l
tura'' (Mat l,-22 i !- l'r i 27, 9). _sensul literal peifecr ar ii .ii.J- pr"r"tiiiI. proprirr, pentruci suntc enun{rre testamentard; pentruc[ Dornnui
lmplinite. tn Noul Testament in'.Christos
-Es1e evid"rt ci Viil"f;;; ;-;;i;i;; u.tiutt"-a inNeles gi pentruci doctrina Bisericii astfei le in{ele$e'
9i
ca sens. lit_era-l perfect pe cel tipic. (N. A),
r) Maderl op. cit,- p,22. tl Reithmaytr oP. cit, P- 151-15?
5) Arhim l, Scribaa, op.
cit. ed. II p, 50-51.
I. Stclo: Erro. Libl. frsc lV
-48- - 49 -
'i.1li

2, Unde sensul propriu ar contrazice doctrina Bisericii, De


ex,t ,,Dacd achiul td.u eel rlrept te smintepte pre tine, scoate-I dio ele pe cale de rafionament corect.l) In acest ,ra{ionament
pre el" (Mat. 5. 29). ,, 8i dacd. mdna ta cea d.reap{d te smintegte seasul veritabil din textul biblic reptezittd o premis[ la care noi
pre tine, tai.o pre ea gi o lcapddd dela tine', (Mat. 5, 30). ad6ugAnd-o pe cealalti din rafiune ori din experienfi, deducem
fameni cari s'au castrat pe sine pentru impdrdlia cerurilor,, (Mat,
,,Sunt sensul concludent, Evident cE sensul concludent, degi nu este
19' 1'2). Doctrina Bisericii opreste distruserea ori mutiiarea cor- cel original, totugi fiind dedus corect, este obiectiv adevirat'
pului omenesc, deaceea scoaterea achiului, tderea gi lepdriarea $i Domnul s'a folosit de sensul concludent cAnd din denu-
mdinei, precun qi castr.area au sI se infelea$d in sens impropriu. mirea lui Dze,u', ,,Dzeul lui Auraam, Isaac Si lacob" {Exod 3'
Sensul propriu se afl5 rnai ales in ci.rfile istorice, ir, u"urt.u, 6), cu ajutorul premisei Sale ci Dzeu nu poate fi al celor mortil'
autorul {olosegte expresiriniie cele mai sirnple 9i indici lucruriie ci al celor vii (Mat, 22, 32), scoate concluzia c[ to{i acegti
cu numele 1or. In scrierile didactice deasemeni e covargitor sen- patriarhi tr[esc. Apostolul Pavel di ca exemplu cuvintele Legii
sul propriu, ctci insLruirea cere concepte clare, totugi uneori Vechi :,, 5d nu legi gura boului ce tre erd" (Deat, 25. 4) 9i cu aiutorul
intelegerea e faeiiitata tocmai prirr schimbarea nofiunilor si ideilor, premisei sale, cd nu de boi se ingrijegte Dzeu, conclude cd celor ce
deci prin sensui impropriu, de ex, prin parabole. ,erratg"t" cele sfinte nu trebue a le relsza subsisten{a (I" Cor'
lJe sensul impropriu se {ace mult uz, mai ales in cdrfile 9. 9-r4).
poetice ale sfintei scripturi, cum e in psalmi, unde autorul pen- D-rcd premisa noastrl e adev6ratd qi concludem drept,
tru a ridica pe ascultitori gi pe cititori, incearcd toat6 puterea atunci trebue s5. fie adeviratd 9i concluzia. De ex':
ianteziei, dand cugetdrii avdnt, gi expresie sentinrenteror de care
este insu{le}ii. La inceput a creat Dzeu cerul qi pSmdntul (Fac' L 1);
Crearea presupune putere nem[rginiti ;

24. $irerEsuqH deriwal saur sprecf;aE qi ceE aff,edess saEa


eoorrefr cndpmtr, SerecerE aprlicaE Eialnn rlc(,Emodaf .
t. $ensul derivat sau speciai gi cel detlus sau concludeni, Tot cel ce a lSsat cas6, sau lrati, sau surori, sau tati, sau
a) .Sensul literal este uneori atAt cie abundent, incAt e sus_ muiere, sau ieciori, sau holde pentru- numele Meu, insutit
ceptibil <le deriviri. Astfel este cdnd are cuprins general gi se va lua 9i viafa vegnici va mogteni (Mat' 19' 29)'
poate desface in piir{i sau se poate speciiica sub dlterite rapor_ Cei deplin religiogi au l5sat ujlsi 9i frafi sau surori, sau tati,
turi,l) dAnd nagtere unor sensuri speciale. f)e ex, ; ,,La inceput ___ siu muiere,. etc, pentru Christos'
a creat [)zev cerul gi pdnt6.ntul,, (Fac. 1. 1.), adec5 iurn.. upi_ D-""i" d"plin religiogi insutit au luat 9i viaga veqnici au rnoqtenit3).
rituali gi iaateriaiS., deci.pe inseri gi Lre oameni. ,,Tocte printr,in- ";i
Dacd. premisa noastrE e ialsd, ori concluzia e gregitH', ra-
sul s'au fi.cut" iloan 1,3), clec! cele v5zute qi ne"Lzul.e. erori'
,,Celor
ce iubesc pe Dzeu, ft:rofe li-se Iac spre bine,; (R.om. g.2g,y, deci fionarnentul este fals,a) SE evit5rn aceste
Se observS. cd pot sX fie scoase din Slinta Scripturi amAn-
gi nenorocirile" ,,Profet din miirocul ttiu, din irafii tdi asemenea
mie va scula {ie Dzeul tE",;,, (Deut. 1g. 15), deci in special pe doui premisele, Precum
Messia, Mai ales rneta,forele, alegoriile gi paraborele au uneori ,) Szdke,rv, op. cit- p. r9. ,,lensus consequens est consectarium sensus
,"r;, q,,ioi'-r-*ui.'iu,*ir. io.irr',lit"t'^'rn inest, sed- ex iis ratiocinatione le$itima
seas atdt de general gi ahundent, inc6.t adrnit sensuri speciale.
colligitur".
6) Sensul iiteral e susceptibil gi de declucfie pe cje de ra- ,) Kortleitmet, oP. cit. P. 34.
{ionamant, <iAnd astfbl nlgtere sensului cancrudent sau consecuent. .j Michuel [Ietzonauer, Epitome exe{eticae biblicae cathoiicae' Oeni-
sensui concludent este consecven$a sensului veritabil care for- ponte J903 P. 16'
{l Dacil oremisa ooaslri e I,,lsd, ra{ionamentul $reEit se numegte parher-
cirprinde in cuvinteie textu,lui biblic, dar se deduce *rnnuir. Daci concluzia cste neinten{lonat gteqil6, rafionamentul lals se .nu-
lnten-
meql. parologism (paralo$ism-us exe{eticus), in opozi{ie cu ralionanrentul
={:=:r) S{nelor, op. ci!, p- 24. {iouat irls, cire este s"fismul,

50- j nnurrnrscort!i (': : ;'e i'4.:LuJ I


- ul j- D lD L ir.)'t i. ,-'.r*-'-l
( k itEl+ 1 s.*3'4
lnv. nrL-*t-__-___^. i
{ I
Din Maria s'au ndscut Iisus (Mat, l, 16). ',Dze
r. fald de om, Frazat ,;[nima mea este totdeauna ?n mdi-
Iisus este Fiul lui Dzeu (Mat. 26. 63-64). nile mele$ {ps' 1i8, 109) cu infelesul: viafa mea este in pericol
Deci Maria a ndscut pe Fiul lui Dzeut), coatinuu, daci s'ar aplica prin aluzie in sensul c[; sufletul meu
,il am totdeauna in puterea mea, sensul biblic al frazei s'ar schimba
Sensul concludent al ra{ionamentelor drepte; in cari deci: 'cu totul.
sunt adev6rate gi premisele gi concluzia, este un seos de valoarg,. Sensul extensiv il au qi autorii biblici, Sfinfii Fnrinli dease-
cici implicit sau virtual, el este cuprins in sensrrl biblic. El se .rneni s'au folosit de el, pentru scopuri practice, in omiliile lor'
poate folosi gi ca ar6lurnent in sprijinul unei teze religi,oase. crx Aplicaliunea biblicd este gi aztdzi in uz la'diferitele expuneri in
ajutorul sensului concludent, a scos gi intins scolastica tezele doc- legatura cu SIAntd Scriptur6, cLrm e 1a omilii,
predici' Aitfel de
trinei Bisericii apusene2). pe amvon, observa{iunea Domnului: ,,inimicii omului sunt cssnicii
Interpretarea practicd a Sfintei Scripturi poate face tz d.e_ ,iui" (Mat. 10. 36), se potrivegte pentru poltele omului' Indruma-
deducfiunile, nemijlocitd 9i miilocitd, de sensul special rea Lui ailresati leprosului: ,,Mergi de te aratd preotului" {Mat'
i.*1ild:.id
$I cle cel concludents), 8. 4), se potrivegte pentru ardtarea pdcdtosului inaintea preotului
ll. Sensul aplicat sau acomodat.
la S{Anta Mdrturisire. Grddina'raiului {Fac. 2,8-14), se potri-
vegte sufletuiui cu bune porniri, etc'
CAnd cuvintele S{intei Scripturi, cu infelesul lor liter;,I bo- Aplica{iunea sensului biblic se lace chiar qi in graiul par'
fat sau plin, se potrivesc la alte persoane gi lucruri la cari au- ticular, de ex. t ,,$arpele m'a ispitit" [Fac. 3, L3)' ,,CAfi bucurie
torul nici nu s a gdndit, pentru aseminarea ce existd intre t.nri rsa fi mie, care qed tn intunerec Si lumina cerului nu o odd'"
persoane gi lucruri, aceastd extindere a in{elesului riteral
bibric ( Iob. 5, 12). ,,Iatd un adeudrat izraelitean in care nu eg{e uicleSug"
este aplicaliune extensivd, iar sensul aplica{iunei acesteia
3e nu- Ioan l, 47),,Cu Christos impreund m'amrdstignit, Iar uiez nu de
uregte sens extensiu sau aplicala). De ex.: philon raporteazi
cele ,acum eut ci rtiazd intru mine- Christos" (Gal, 2' 20), etc'
patru rauri ale raiulr-ri (Fac.2- r0-r4) ra cere patru virtufi
car-
dinale cu care trebue sE fie impoclobit sufletrrl, ). lmpfrrlirea aplicaliunilor autorilor bihlici'
Se cunoagte gi o aplicafie prin aluziune, cAnd cuvintele. Aplicafiunile autorilor biblici le putem imp[r[i in aplica$i
sfintei Scripturi se intrdbuinfeazi pentru a insemna lucruri cu .piin generalizare, prir- alternare qi prin specializaret)'
totul deosebite, in urma asemdndrii ce se gdsegte numai in cu_ ;) La aplica{iunea sensului prin generalizate, ttn' loc biblic
vinte, Astfel cuvintele aplicate igi pierd in{elesul 1or original
bi_ eoncret se raportd la ceva {eneral. De ex, cuvintele cari s'au
blic. Sensul aplica{iei prin aluziune se nurneqte sers a/uzlu.r) De
spus despre m'ana din pasfie (Exod 16. 18), apostolul Pavel Ie
ex.: ,,Cu ce! cuuios, cuuios uei fi Ei cu cel i.ndd.rdtnic, inddrdt.
raporti la iaptele de milostenie creqtini (II Cor' B' 15)' In epis-
nic aei fl" (ps. 17, 26-21). Aceste cuvinte sunt inclreptate citre
toia cd.tre Evrei (13. 5) se aplicd cregtinilor cuvintele lui Dzeu
Dzeu gi arr sensul cd, Dzett va fi bun cu cei buni gi aspru zise cdtre Iosua : ,,Nu te uoi pdrdsi, nici le uoi ldsa" (Ios' 1' 5)'
cu
cei rdi, DacE. ele s'ar raporta la societate gi li s,ar da inlelesul b) La aplicafiunea prin alternare, un loc biblic eoncret se
ci ea va iniluenfa pe om spre bine sau spre riu, s,ar ."Li*b" potrivegte la alt caz concret. De ex' Cuvinteie lui Oseo {10' 8):
Aj"trl_..osul original biblic despre atitudinea c{reaptd a h,ri ,Atunci uor zice munlilort Cddeli asupra noastrd, 9i colinelot:
1J lletzoaa.uer. cD_ cit. p-\ 16- Iaasceas Hermeneutica sacra ed. V acoperiti-ne pe noi<.,pe cari proletul le-a raportat la sfArgitul
Taurini 1a29 p.
Samariei, Domnul le aplici la sfirqitul Ieiusalimului (Lca 23' 30)'
333.
.. Hllb_er,-op. cit. ed. IIl. p. 3Z_38.
Gasser, prakrisches Bibelsrudium, Brixen, 1919, Expresiile : ,,Lhemalu-te'am spre mdntuire" ' , " zise de Dzer't
',li ,9:"T,
t\orlterr[er, op. cit. p,30.,,Si verba librorum
tersonas vel res referunrrrr ac-.icriptoi biblicue ,"tuiit iaq*
divinorum.,, ad alias d"spr* Messia (Isaia 42, 6), Pavel qi Varnava le aplicd la ei
dinem, inter eas inte rcedit-';-i5e".".' riiri"rrrJ ;;;;i;; ;ili[: ,ingili (Fapt. Ap, 13. 47), cei doi mdslini qi cele doud candelabre
-.quae
") Kortleitner.. on, cit, p.'J0.-;S; ;;;;'irb;rr. divinorum.,. sua sJid_ ,l
nificatione p-rivata ad ,"ri o-ni.o aii;|i."-.ig.iii;;;;;;';;;i#;,rr""?d;,*; O. Oottfried Hcberg, Katechismus d:r biblischen Hermeneutilt, Frei-
propter similitudinem, quae in solis verbis'.i1il;i;;;-lb;;.r_li,ii,i""fl. '"""' .bur{ i. U-r:,rrU p. 33-35.

-52- -53-
..il.

dela proletul zaharia (4. 11 s.), infelegAndu-se Zororraber gi Iosua ca 5. Aplicafiunea se poate {ace nu numai la sensul literal' ci
gi la cel real al Stintei Scripturi, despre care vom vorbi,-
fruntagi ai poporului, in Apocalips (11, 4), se aplicE la cei doi atAt prin
m_artorin cari se impotrivesc lui Antichrist. cuvintele psalmistului: extinderea sensului simboiic, cat gi a celui tipic. Astlel slclrra v[-
,,fn tot pdmdntul a egit uestirea lor gi la marginiie lumii cu- uftA de Nabucodonosor in vis, cu capui ei de aur 9i cu picioa-
uintele /or(, (ps, 18, 4), infelese ca vestirea mAririi lui Dzeu prin rele de lut (Dan, c, 2), se aplicS. creqtinului care are credinti'
cerul instelat, apostolul Pavel in Romani (10. 1g) le aplica Ja dar nu 9i iapte.l)
rdspAndirea evangheliei in lumea inireagd.. {Ori, Deut. 13, 5 qi I Aplicaliunea se obignueqte a se {ace 9i prin ale$orizarer nu
Cor. 5, 13). numai ia tipuri, ci gi la parabole, cum vom arEta la figurism'
c) La aplicafiunea prin specializare, un loc biblic general
se raportl la ceva special. Astfel reflexiunea psalmistului; ,,AI CAPITOLUL iII,
Domnului este tot pdmdntul gi plinir.ea lui,' (ps.23, 1), apostolul
Sensunn rG.!X.
o aplici la un caz special (I Cor, lO. 26). i--- -
26' ldeta de se-s rean 6i irnpdrfirea Etri'
b) Hegute la apticaliunea bihtica. sensui real este un sens mijlocit, ce rezlcl| in realitatile in-
:
semnate prin cuvinte 9i este iJspirat de Duhul SiAnt' Acesta
es{e
Pentru a nu se denatura caracterur sfintei scripturi, trebue se numea seos misric
observate regulele urmEtoare pentru aplicafiune : sensul specilic al slintei scripturi. La Greci
ascuns' nefiind luat lite-
{dela myo, ascund), cdci este intruc0tva
1. Aplicatiunea trebue sd, fie naturald, adec5 intemeiatd pe ral, este itristerios. El se numeqte 9i sens spiritual' raportAndu-se
analogia imp rejardrilor. Astiei cuvintele Domnurui despre cuvioasa la lucruri mai inalte, de ordin spiritual satr duhovnicesc'
Maria ci ,,si-a ales partea cea bund. care nu se ua lua dela Dupi raportul acestor realitdli cu cele spirituale' i4."tl":
ddnsa(t (Luca 10. 42), se pot aplica prea bine la femeile cuvioase. supranaturalu, ," cleosebesc in simboluri 9i tipuri' iar cle aici
"1"
Aplicatiunea prin aluziune pi orice aplicaliune care nu se urmeazi cd gi sensul real se imparte in simbo-/i1 .qi tipic'
reazemd, pe analo5lia imprejurdrilor, este fa.lsd gi se respinge, De
ex.: promisiunea MAntuitorului : ,,Va fi o turmd gi an pdstorr E" Serqss,E snrc!fuoflic-
(loan 10. 16), se aplic5. uneori ia unirea cle ori ce fel al oame-
nilor qi popoarelor, degi sensul adeviirat al acestei promisiuni se 27. ndeia de simbol 9i iuaprdrfiren simEroHuri[or;P)
referd numai la unirea oamenilor in Biserica rui christos, unicul Simbolui (dela symvallo, arunc impreuod, aseeimEn) in sens
staul al oamenilor gi popoarelor. lar$ este orice semn, obiect, ce reprezitld ceva asemin6tor ne-
2, Aplica\i:unea trebue sd, Iie demnd, raportAndu-se Ia lu- ,rxi.rt, ubrtruct. Astfel simbol natural este ramul de oliv' sim-
cruri dernne 9i fiind folositi pentru inillarea morald. bol al picii; ramul de finic (Ioan 12' t3), simbol al victorieli
rnielul, oaia [Mat. 10, 16), simbol al bldndefei 9i ribdirii; vulpea
3. Aplica{iunea nu se poate da ca sens original al Siintei (Fapt' Ap' 20' 29' Mat'
{Lca 13. 321, simbol al vicleniei; lupul
Scripturi. io. tO), simbol al striciciunii 9i garpele, simbol al inlelepciunii
4. Aplicatiunea fiind un lucru numai spiritual omenesc, nu (Mat. 10. 16).
. se poate folosi la demonstrarea gi intdrirea dogmelor, ci numai la in sens r1gut99 Sste semnul care -r-eprllig!1*j3fg
SimboJul
'a indemna spre bine, de pe amvon gi in viala zilnic1l) osrezrmmiffi-frNi6'i?fi n or dinE- maffi alti' A ce st c eva nevi -
1).$z6k9ly, ,f-r"pr"r"rtat prin simbol, este un adevir abstract religios mo-
cif. p. 261-262. ,,Sensus accomodatus pro {enuino, a.b
. intento nonoq.fiabeatur,
auctore geque in dogmatum dernonstratioae-vel coniir- ral, ori o persoanE, un lucru ori o acfiune trecut6' prezenti san
matione tamquam testimonium.divinum prop"onatrr. . . a.""-.J"ti."" --q l. n*itiat. Predici 5i Paoegirice t' I pa[' 171'
ad veritatem et pietatem et sine iactura li;ri; ".-Jriri
Scriptururum ;Ad;;$.
'i S;et-;ty, tl. cit. pi. zze-)tt qi Kortleitner, op' c' p''12'

-54- -55-
lll
i:
,t,i
r

tt"'

viitoare.lJ Obiect simb,olic


,ll. era de pikld. Iamura de aur de 2. lkjunq-a simbolicd sau uedenia, este o ima6line adevd-
{runtea arhiereului lre
1ot"u..; lr;;;;;,,i1j.,"r,i,,,iJ"r,,"i,,*. rat[ de intelect"imp{iieEiti A;'TZAil;-ilfrfi9and in chip simboEc
ir,iil
,i
prezenta puterea lui
i de ispdqire (Exod. 2g. 3g). o invi{dturi, un lucru, ori un eveniment care nu se poate cu-
ca popor o.iental, ."' noagte pe cale naturald. Ima6linea aceasta, vizutd cu mintea, nu
bolr.r|""ii, adeseori prin sirn-
"*pri-*, are fiin{5 in lumea din alar5, ci in sufletul excitat in mod supra-
Se rleosebesc
trei feluri de simbolur.i in sens ri$uros:
luale qi qltfel de simboruri, e'-'s"' ri- natural al vizionaruluil)' E o vedere spiritual[ in stare de extaz
Profetice.
,i*ooti* q:i acte sirnborice
---- -\ uiziuni dtt" ori in vis.
In Vechiul Testament se gdsesc viziurri in istoria revelaliu-
1. Sirnbolurile- sunt pg_rggane, obiecte sau acte
ctrlt, cari-16ilrd,zinta, {tgle de nii Ei mai ales Ia Prooroci' iar in Noul Testament, mai ales in
rrrr trecut .iigio., i..irfr, ;; Apocalips. Astfel viziunile lui Iacob, scara pAni la cer (Fac. 28.
gi de mcravuri, ori dispozi{ii, .in "' ";";,;F
ccrtul sfdnt, simbol al imp5riliei limirrtu- a" evlavie,2) d,e ex. i 12-15) 9i ltrpta lui cu ingerul Domnului (Fac. 32. 24-29),toia-
consacrdrii ; spdlarea_mAinilor,
ir.ri Or"r, ; punerea mAinilor, al gui de rnigdal (ler. 1,.i1), cele patru animale {Ezech. t qi 10),
al r:evinovdfiej; jertlele; lderea im_ viziunea lui Miheea (IIl Imp. 22. 19 ss), a lui Pavel (Fapt. Ap'
fliill,,;;,.r.Oitorile i
br:tezut, siriibol oii"!r,r.,,
cu Christos yi cu 16. 9) etc. In viziunea s;r, profetul hliheea vede pe Dzeu gezAnd
Simbolurile rituale se-impart pe tron gi toatd ogtirea cerului s{And impreiurtrl Lui gi cum per-
in Lqlcr1g..gr d,o1matice gi mc,- .mite prole{ilor ialgi, insuflali de duhui Satanei, si"l indemne pe
eb r area pas rilor jid oveeti
";o;i; l;
rg_t_e,
.CeJ
reaminteqte desrobiroa i;,:io,t Ji r.ri" J," ; l, ou regele Alrav la pornirea trnui rlsboiu contra Sii:ienilor, in care
.Izraerifiror
intdi-n6scu{i (Exod._rz;.
ai, pg,rrt
li mantuirea ceror. ,sa piari. O viziune mai scurti este aceea a lui Pauel care vede
SarUato;r;; ;:;.,rilor
t,rri]e strimopilc,r Evreilor, din ,;o"l aminrea de cor- in vis un rracedonean care:l ruga sI vinli in ajutorul Macedo-
pribegiiei prin pusiiul nenilor,
Arabiei {Lev, 23. 42_ 43), Bot"rrl
omrrlui vechi. ir,oreunii c,
.ffi n reprezentdHd moartea Sunt viziuni istorice, didactice .sou alegorice qi profetice.
christos rii"*. o 3-6), este sim- a) /sforicd este o viziune cAnd replezinti un adevhr istoric
bol dogrnriic' J".irul" Legii veclii ."0i")""rrrra
ligioase de cari erau a-rairnafi jertfitorii, sentimentere .re- sau o intdmplare, Viziune istoricf, a avut Dauid cdnd a vdzut pe
Tderea imprejur sirnboriza iu."atugu.",
sunt simboluri morale. ingerul care a secerat poporul izraelitean printr'o molimi. begandu-Si
k:gdtura cu Dzeu in Vechiul
dl ,"nr'-,alitate gi astfer, ,sabia in teacf, la porunca lui f)zeu, simbolizAnd astfel inceta-
L"rtj--rt.-" rea ciurnei, (I' Par. 21, 27). Aceasta este o viziune istorici ade-
Alte simbolut.i reprezentl.ncl fapte sau
fenornene e>rtraordi- viratd. O;:usd viziunei istorice adevdrate sau reale, este viziunea
nare, sunt: cel vechiu iFac, 3) reprezentAnd pe
Diavo- istoricd iictivd, o viziune poeticd Cespre care vom vorbi,
lul ; cu,pto*rl'Sarpele
fumen5tor. ,5, irl,' ,"il,
coloana cle nor. fErocl. i4)!l^:. adiere"' arzdtor (Exocl, 3J, b) Didacticd sa:u alegoricd,2l e vizitrnea care prin oarecari
simbolizAnd prezenfa lui Dzeu;
9i ,Jriirfri (III finp. 17. lZ) semne de arltare sau de ima$ini date de Dzeu, reprezinti un
Dcrnnului (.ltar. 3), simbclizinci
,rt;";;;,drnbelului ie botezul precel>t sau .un adevdr religios-moral. De ex. in Faptele Apos-
o" O"[ri Sfdni;
(Fapt' Ap' 2) simborizand .e.,r..sarea--Jurr,,lto. ]ir,rbile de foc tolilor (10. 11-16 qi 11, 5-10), vedenia lui Petru: vasul slobo-
peste Apostori;schimb:rrea Ia fai5. Duhului sfAnt zit din cer cu anirnale' curate gi necurate, prin care se aratd cE
rpr^r-..ilr simbolizanri clurn- I)zeu nu {ace deosebire intre Iudei 9i pESAni la imphrt[Eirea Da-
l:1girgr,_lui Iisus
rului Sdu, astiel evanghelia are si se vesteasci nu numai Iudei-
22.e.
.",., "Jl'.ll-c.. st5ini',,Sv.nrbolum es! scnsu. Jato rirrine
sciiicet pcrsolta, res (rrrationalis) signum,
lor', ci gi pdsAnilor. Viziunea celor patru animale la Ezechiel (cap
"'r['ru*lfi"'X;,
.eosib;lis,-r,,m'i."liiir"il'lits
,"&k.Tx[vcl actio I ti 10), descoperd fiin{a Cheruvimilor,
;ifuii*ii:ijH.fi :ffi tll j[F ",:,)tit,Jif
l!]j:tl,r,er rnbrum), t,'";;.-.;;-;;" ?:l
i
') Sz6hely, op. cit. p. 212. ,,Visio simboli:a est vera imago intelectua-
""ti" 931.",1,.i;;:li,Jl"o;l".'jji,r'"1.i ilii,lii.i ;;i lis revelata, doctriranr, rem vel cventum rnodo nal-urali noa cognoscibilem
. ., o,efiety, ofr. cit. paS, Z!! .,symbolum syrnbolice repraesentans. lmafo, quae mente cernitur' non €st res in mundo
ad cultum pcrtinens, cveDtus ,;figi;;r; riluale est persona vel act.io €xterno existens, sed mera speeies sensibilis in anima videotis suplanrtura-
moru,r, vel_divinum
pio. ,r,i-i ',Tt-u"tu" "rr"i doctrinas fidei ac
.i,nu"ri""'?"r.,.,*;;1:::,1:"., liter excitata".
!) Se numeste astlcl perttrucl diferi in sens de ceeace exprimi cuvintele.

-56-
i,l ,iil
il,
|"
c) Prafeticd. este viziunea care reprezintd vestir:ea unr-ri ade-
lui Pavei, pentru a-i prezice inchisoarea care-l aS[epta in .Ieru-
vir sau a unei intA.mpldri in viitor. De ex,:Yiziunea cAmpului plin
sahm (FaPt. AP. 21. i0 s),
cu oase, care la cuv6,ntu.l proietului prind c:rrr:e gi invie (Ezeth,. In Not,l Testament se aild, 9i acte simbolice de naturd di'
37). Viziunlle lui Daniit despre succesiunea imp5"riliilor (Dan. c. (Mat. 3' 11), repre-
dacticS. Astlel e botezul lui Ioan Botezdtorul
7 9i B). Vizitlrrile fui Zaharia. Viziunea hi jacob; scara pAni la
7entend pociinfa; intrarea lui lisus in Ierusalim cdlare pe asin
cer' (Fac. 28) Visul paharnicrrlui qi brutarului (Fac. c. 40) ; visele pe Messia.
{[vlat,. 21. 1 s), reprezentdnd
lui Faraon (Fac. 41), ale lui Nabucodonosor despre statr"rE 9i ar-
borele net5,i:rt (Dan. c 2 Si 4). Deosebirea simbolului, a viziunii simbolice, a aetului simbolic, de
NOTA. De viziunea simbolici se deosebestc : alegdrio 9i de Parabol[.
. at Vrziunea pocti<d. seu retorici. Eu.u viziune purl, ci.numai o.
"Jtein Iov. (;.6_12) viziu.ea
imagioafie v.lu-ntari. qi o descriere vie. i)e pilcJd
El glmbolic.sunt lapt-e sau fenomene realg,
a"9-tu1
dup5. care la sfatul lui Dzel qi al ing,:rilor asista qi Satana -Ejpghglo.! -
permit,. sd distru{A av-erile iut Iov. etc. Prjn aceaslA imaIine 9r acesiuia i-se t;iu."up.iins,.-cu-titolur-ile, !a.hotez,El..!g!--lisus, Duhul SI6nt
se decoreazi "uri
ideia cd l)zeu pern,:te satanei sE ispiteasca pe lov. Aceastr" viziu,e poeiicd. s'a aretat real in chipul unui porumbel pentru a Ii vdzrtt de oa-'
estc totodatI Ei o v-iziune istoricri lictivi.
.b) ,\ziy2e1_ apari{iei exteroe,. Scrisul mi,sterios pe peretele casei regelui
iuni, io, u.rp.u Apostolilo. sL coborie El real iri chipul liml
,Uelsatar {L)aniil 5). hilor"de-fug..La
'schirirbarea la {a{i, po*nrrl s" irita apb'stolitor
3. Actele simbolice profetice sunt actele neobignuite, mira. in' loiii"itialucirea Sa divind.
culoase pe cari le s6vdrqeau profe{ii, trimiEi de Dzeu, sau in slujba Viziunile simbolice sunt revelalii divine interne, sau ima$ini
lui Dzeu, spre a degtepta atenfiunea oamenilor, anuntrand prir re"elitiil""iu,i;Flei..]#i.l; cai.d,-s.-e, "v"-{.{_i* .i!-q" d9 exlaz, i"l _".1]i;
ele vreun eveniment viitor gi ddndu.i o {ormi simboiici.l) Astiel gbiiil6" sunt numai qpmbina{ii"dp..|A"1gi1i, naturd 9i din niiita
-ain
prin ruperea vestmantului siu, profetrll Alrio prevestegte des- suu de inlelespr-i impr-oprri.-als*#,uvini;tor:Jstlel siobozii<ja din
binarea statului iztaelitear. (ill Imp. 11. 30). /soia uiabla gol qi cer' a vasului cu animale curate gi necurate (Fapt. Apt. c. 10) e
desculf (Isaia 20), iar leremia igi pune lanfuri de gAt qi trimite o ,tiziune, ce in mod minunat descoperi voinfa lui Dzeu' Iar
popoarelor invecinate aceste lanluri, prezicdndu-le astfei viitoa- psalmul 19- g-17 este o ale6iorie in care poporul izraelit e inli-
rea lor supunere gi robie Qer, 21. 2 ss). Proletul leremia, pe figat prin vila de vie adusi din Egipt 9i frumos desvoltatd' -Vi-*
eAnd Caldeii asediau Ierusalimul, la indernnul lui Dzeu, cumpEri zrU!"-e"e..-g- q .revel.afie,- ale gol ia o- a-r-q"a_l4J-!"ht c,1
. r

larini,, indic6nd prin acest simbtrl cI Iudeii dragi in rdsboiu se Intre actul simbolic qi cel de paraboli, deosebirea e ce cel
vor reintoarce in patrie ([er.32. 1-15). Intr'alt pasaj (c. ZS. 15 &ntdiu e adevdrht qi inspirat de Dzeu, iar cel din urmd e numai
ss), profetul Ieremia prinregte din m6na lui Dzeu cupa de vin a plismuit de oameni.
miniei gi adap6 Ierusalirnul gi cetdfile Iudei 9i pe reSii lui, pre-
vestind astfel calamitifile ce vor veni asrrpra .1or. 28. Sensrrl sirnbolic ai irnpdrlirea lrri.
Apoi diferitele lucrdri ale lui Ezechielsprea simboliza jude- Sensul simbolic este sensul real care
ce_-clelin_i^p-.ttn",s!"!g.b-s"h:.r-t,
cdfile dumnezee$ti, cari aveau si vin5 asupra Ierusalimului (Ezech. *-SEnfiI. :ffi56ffiGT4;ffi =

ii;ffiJ*" d" ""i*a' 3l a " ctici, To -


4 Si 5). Profetul Ezechiel la porunca lui Dzeu iese seara pr.intr'o tug, dup5 curn el se cuprindc in diferitesimboluri, viziuni sau acte
deschiz{tur5, it zLd, simbolizdnd soarta pe care o va avea regele simbolice, se imparte in is/oric, doctrinal sa:u alegoric, 1i ptofetic.
fedechia impreunS cu locuitorii Ierusalimului (Ezech. I2. i ss). 1. Sensul simbolic istoric il au de pildi sdrbXtorile iudaice
Blestemarea gi uscarea smochinului celui numai cu frunze qi iirE cu sirnbolurile lor releritoare la trecutul Izraelifilor,
roade din partea lui Christos (lvlat.21. 19), prevestegte lepddarea 2, Sensul doctrinal sau alegoricl) cuprinde un adevir moral
llt,hS"Iet:uJ Agab igi leagi mriiuile 9i picioarele cu br6ul ori dogmatic, De ex. : spelarea picioarelor Apostolilor de cEtre
. ,..') Sz6hely, op. cit, p, 232-233. ,,Actio simbolica proletica est opus. Domnul reprezint6 un adevir simbolic moral, umilinfa (Ioan 13.
insolitum ac mirum, quod propheta a Deo iussus ellicit ad aninadversion'em
aequalrum excitandamt et eventum aliquem luturum ellicaciter annuntiandum.
14-15) 9i are un sens moral. Botezui aregtin simbolizAnd moar-
atque simbolice praeligurandum". ast{el pentruci diferd de ceeace exprimd cuvintele.
') Numit

--58- -59-
tea omului vechiu gi trezirea la o viafi. irou5 (Rom,6,3-11;
Col. 2. 12), are un sens simbolic dogmatic. srfi ingropat prin botez (prin cuiundare) intru moartet ca in-
3. Sensul simbolic profetic i[ au simbolurile, viziunile gi ac- fiu innoireauielii sdumbldrp".In Apoc 1, 20 cele gapte stele 9i
tetre sirnbolice cari au in vedere viitorul. De ex.: SfdrAmarea va- cele gapte slegnice vdzste de loan, sunt explicate de insuqi
din Asia Mici' In Apoc'
Domnul, ca fiind qapte episcopi gi Biserici
snlui olarului prevestea dirAmarea Ierusalimutui (Ler. 19.l0- 1l).
1'1. 8-18, iiara misterioasi ce se ridica de pe pdmAnt 9i purte
Sensul sinabolic intr'un text este nunrai unul. IncercE"rile de o femeie este aplicatd de in$er desple o cetate mare phginh,
a scoate dilerite inlelesuri simbolice, nu dovedesc cii ar Ii mai Babilonul (Roma), care persecuta pe creqtini'
nrulte sensuri simbolice in aceiag loc, ci reliefeazd,subiectivismur,
uneori arbitrarul gi.fantezia interprefilor. 2, Explicarea simbolurilor 9i a viziunilor simboiice rhmase
f6rd interpretare. se face din cunoaSterea contextului, a impreiu-
E*Sl-:Slgti" "tj:-Y3.. Ii-ra^ca sens literal impropriur). rdrilor sau a istoriei, din natura lucrului 9i din alte posibiliti{i
Sensul simbolic. c4 s€rrS ii.fir"i, ," f;lr.*i" i;;;;ilr"- ermeneutice. La ier, cap. 21 qi 28 gasim urmetoarea acfiune sim-
rea credinfei. Astlel ardtarea Sfintei Treimi se {olosegte la de- bolici: Ieremia poarti un iu$ de lemn pe care avea sl-i trimiti
rnonstrarea dogmei despre SfAnta Treime. retl{ilor 9i regilor. Ju$ul este .s{iriimat de un proiet mincinos,
dar leremia, la porunca lui D.zetr, il inlocueqte printr'un jug de iier'
29, Explicarea sirrrbolurilor, wlzirrmifor 6i a aclelor Aceastd acfiune profeticd are sensul, atAt dupi nalura lucrului
cat gi dupa context, cd robia popoarelor la inceput rra fi uqoard,
sirn6oXire2).
dar mai tArziu va deveni mai {rea.
:
.va
In primul rdud trebue [i"cutd distinclie intre simbol gi alte 3, Peste tot in descrierile apocaliptice mai mari se clu-
realitdti. Astlel asina lui Balaam care vorhegte (Num. 22. Z0 s) ta din context, ideia principali, de care se vor lega pdr{ile, f5-
este o minune, dar nu un simbcl (r acfiune simbolicd). cAnd distinclie intre cele esenfiale qi cele numai decorative, Astfel
1,. Simbolurile, vizi:,:.rile gi acte'le simbolice in cele mai multe se va proceda la descrierea cet5{ii lui Dzeu, a locuin{ei sfinfilor
cazuri se {dsesc explicate pentru scopul lor apropiat, ln Ezechiel in cer, ctr douisprezece porlL Ei cu doudsptezece temelii impo-
V, 5, profetul aratd' in rnod clar ce ati insemnat simbolurile 1r_ri dobite cu pietre scumpe, cu rAul cristalin al vie{ii, etc. (Apoc,
(Ezech. III 22*V 4J, Daniil explicd viziunea sa simbolicd cu cele 21. 10-22. 5).
patru fiare (Dan. 7). Pro{etul Osie (c. 1), la porunca lui Dzeu
igi ia de so{ie o desfrAnatl gi chiar Dzau aratl pe sofia profe-
tului ca simbol al larii infidele, iar pe Iiul lui, Ezreel, pe iiica If. Sensul ripic.
I-oruchama gi pe fiul Loammi, ca s;mboluri ale pedepselo, *"
vor abate peste Izrael. In Ioan (13, 4-17), spilarea picioare- "" 30 ldeia de lip, lrnpdrfirea ripurilor.
lor Apostoiilor de citre Domnul, se arati ca simbol al umilin{ei,
In Fapt. Ap. (21. l1), profetul Agab prevestegte prin iegarea Tipq!-ldela typtin, a imprima, a 16sa urnri prin iovire sau
picioarelor sale cu brAul lui Pavel, in chip simbolic Intemni{area lui apdsard de aci typos, intipdrire) dupd infelesul originar eqte u1..,
Pavel. Botezul Legii celui noui, instituit de Christos, se explicb chip abla conturat, sc!r!{a!,. care 3p-9!.--d"g-yi1e.".-.9,biectyl'..*d"
'
arie termina t, d"ieglft!-^dg.--g4le- -sgSl"Pt-o$Jyl--..-ACeijf sUibst
t PrAfgom. 6, 4) astfel r ,,[mpreund cu .Ei (cu Christos) ne- ...
. !:

e-s)fililiPat'
:

1) Mailer ia compendiul
siu de ermeneutici trece sensul simbolic. la
seosul literai impropriu, ,,fiindctr are
in vedere nu {aptul ca atare ci motivele In ordinea mdntuirii, tipul sau prototipul este o realitate a
persoani, lucru, actiune sau intdmplare,
interne, pentru care Duhul Siint a luat chip de porumb sau s,a ari.tat in chip
de limbi de {oc", (Dr, vasile Gheorghiu, pror. 1a lacultatea teolog. din cernduf)'
Vechiului Testament
- o divind se implineqte in, mod perfect ira
+-- care din orAnduirea
') DupI Kohlgrub*r, op. cit. 291 -?92Reiihrnayr, op. cit. p. 168.169 Noul Testament gi astfel preinchipueqte persoane, lucruri 9i in-

-60- _61
-
til
ll'l iii,'i'.i
,L I

ir,
''
' r 'ii
:. . .|
I

....

.. timpliri similare din tYoul Testament.l) Aceste impliniri desdvirqite


suot anpitipurile bil'rlice. Tipulsereferl la Christos {scopulLegii Vechi, ,il.e. lui simbolici. De ex.: ,,I)eaceea tu, fiul omului,
insernnltatea
pregdtegte-fi uueltele de lug[ qi fugi z-iua inainlea ochilirr lor din-
Rom. 10. 4) gi impird{ia Lui, ca la desivArgirea religioasi. Astfel
11'un loc intr'ait loc" etc, (Ezechiel 12. 3 ss)'
cuvintele din F-'xod (12. 46) spusq
;nu .s_drabili dintr'iinsu/" sunt relerite de ev :vanohelistul Ioan (1e.
[1 Tipul se deosebegte qi de cxemplu, Iiind inierior acestuia.
t;;';;
\

Mintrritorul ne-a ldsaI exeilple mire{e de irnitat, pe cdnd Adam'


-.+,,*,.P--!,rl,$.i-qi@'-
'1,
36); ra crriiil_os.,,aie-t#iii r;-;; ;e;;firD!,r;;r Dumne-;
zeesc ."- iolosei-'""$i*i{6'^ realiietri" p;nil;'-.i*-prege[ omenirea David, Solcmon, .au ,fcst perloal: )'t j1flrl9arg antitipului lor
Clrristos, itl:".,,..,..,,,,.' i,t.t. '' ' '!'t'; / ' "lr'' : {
,
pentru idealul rnAntuirii religioase sau pentru supranaturalul, care
nu se putea prevedea de minte omeneascX.
Prin urmare,in ideia de tip biblic se cuprind: existenfa lui 31. Mds'turii gremlru exislerrfa tinrur:iEor in Vechiul
istorici, aseminarea cu antitipul gi inten{iunea Duhului SfAnt de
Teslarmenl.l)
a-i {i dat destina}iunea tipic6.s)
Dupd. raportul lor cu antitipul, tipuriie se impart in : l).D.ia cdrfile Vechiului Testarnent admit tipurile. DjrI[Lse
o/ "Tipuri proietice istorice sa,4 ale{orice, cari prevestesc ia ca tipul iui Messia . gi. se vorbegte de domnie lui viit'-'are,
lucruri gi intAmpls.ri viitoare'$i{niaioales' p€'Christos gi irnptrd.{ia .cAnd aceastanu rnai putea exista,,,Vor servi pe Dzeul lor qi pe
lui. Ele sunt uumgroape. De ex. $arpele d,g gfgm[--_-ridicat cle Dauid regele lor, pe care il uoiu scule".Ier. 30. 9 (Conir. Osea
Moise in pustie, p.d+aii"u inil{area O";;"f"i pe cruce. (Ioan 3, 3. 5; Exechiel 34. 23).
14) Nesdrobir-ea. oaselor mielului pa,scal prg-i.qgh.l.pgia nelrangerea a) Scriitorii NoulLri 'Iestament susfin in general carac!:erul
2).
oaselor_igi Christos (loan. 19, 3), tipic al Veoliului Testanrent, Astfel apostolul l)avel vorbind de-
, .._.. i1, b,l Tipuri morale sau tropologice, cari prefigureazl. mo- ,,l"1" ageztrntirite ale Legii Vechi (t'ol. 2. l6-17) spune
/'-" '' ih.vurile viefii creqtinegti. De ex. Teerea imprejur preligura ti- "p."
ce el" sottt ,,umbra celor uiltoare (skia ton mellonton), iar tru'
erea imnreiu' din timpul 11). pul e cl lui Chlistos" (soma tu Xristu) adecdr'acele aqeziminte
" l:iitt 1e;;iani1(Col.2. .se impiinesc in Christos.
c) $puri cari pr6iribhipurisd cele ceregti, De ex,
ctna1ogice
Ierusalimul din teocralia judaici prevestea Ierusalimul cel. nou, Acelag apostol zice (,Evrei' 8, 5) despre cortul sfAnt 9i tot
eeresc care avea sd vind cu Christos, (Apoc, 21, 2il, 'ce-i aparfinea cd ..slu7esc inchipuirii celor ceregtj", adeci sunt
Tipurile morale qi anagogiice se gdsesc rnai rar in Slaota inchipuiri ale lrrcruriloi rrrai inalte ce aveau si vitrd cu Christos
Scripturd. (ipodigma ke skia ton epuranion), Tot ei mai ziee (Evrei 9. 24)
c5. ,,sfintele fdute de mdini erau i.nchipuiri ale .celor odeudlate"
(antitypa in loc de typi, ton alithinon), o-i chlar despre Le$ea
Deosebirea tipului de sirnbol gi de exemplu. Veche, cd era ,,Llmbra bunitdfilor viitoare" (sitia ton mellonton
ton agathon, Evrei. 10. 1).
Atat tipul, c6.t gi simbolul sunt realiti{i cari reprezinti
rnistic ceva aseminS.tor din ordinea mai inaltd, ,r*!.,, i'r I . i.,. ,r:., ,/ b) In Noul Testament adeseori se spune cX intr'insul se
Totugi tipul este o realitate care are in sine rafiunea de a implinegte'!tiiidulU."lbt"'din Vechiul'festament, Pentru ca acest
loe si iosemne alt ceva decdt ce inseamnd in sens iiteral, trebuia
[i, iar simbolul nu-gi are ratiunea de a Ii in el insuqi, in alari
si mai aibd un sens care se referi la Noul Testament, Aq.^t&I,
_ ') Sz6kely, op. cit. p. 233. ,,Typus est res historica (persona, res irra- scoaterea Izraeliiilor din robia e6iipteand (Osea 11. 1), se ia ca
tionaJis, vel actio seu eveatus) prioris foederis oeconomiae salutis, personas, res
vel eventus siriiles novi salutis ordinis ex institutione divinr-sensu spiri- ' 1) Dup6 Kortleltoer, op. cii. p. 22-24, Enilber, op, cit, II[. p.26-28,
tuali praeligurans"
,) Mader op. cit pa[. 26- 27 Doeller op. cit. p. 31, M*der, op. cil. "p, 27-28.

-63-
l['r i, r
i,ll 'd;
lii,."-
tl lr ii 'l '''' Ii" '

'
ilrinul, Origenel) qi loan Hrisostomz) intre rds[riteni, iar intre
it','; ;'l : ilr '
'
',i b,
j'.. , '{ impliniti in readucerea lui Iisus din Egipt t,,cti sd se plineascd
liy apuseni Ciprion,e) Ieranim gi .4uguslr'na),
.ff
.ll c9 s'o zis prin profetul ce zice: ,,din Egipt am chentat pre fiul Chiar si [udeii recunogteau tipuri in Scriptura lort Philon,
I o s if F la u itt, Ta l mu d u 16). Ig*1lgg1g.g"Slr.lls-Jigqreaz5.-No-e.- g -t-i--,
. \- rneu" (Mat, 2. t5). Pasagiul din Ieremia (31.15), unde Rahela igi :
deplAnge neamul siu izraelitean. se ia de Mateiu (2. lS) ca locul
nul Domnului; sacriliciul lui Isac ca tipul sacrificiului adL.ls de
tipic pentru vaietul mamelor din Vitleem pentru uciderea co- fuat"itor"-t; ionu "a tipui morfii qi al invierii lui Christos; ma-
| .tl l,
"' 1' pilagilor 1or (,,Atunci s'a implinit ceeace s'o zis de leremia pro.
.:i 1., na ca tipul sfintei eucharistii6).
'il . l; (. t r
rocul, ce zice: Glos de Rama s'a auzit, pldngere Si tinguira Si
' '1 ': t;r!
. \-t\, {ipet mult, Rahela pldngdnd pre fiii sdi gi nu urea sd se m6n- 32. Nou![ Tesfaruere] rru <orr]ieue tiprrri.
{6ie, penlrucd nu sunt*/ Prohibifiunea din Exod ( 12. 46. 9i din Sfin{ii Pariltri lpresc pe contimporani dela ciutarea tipurilor
Num.9. 12) de a se sdrobi oasele mielului pascal, se ia de evanghelis -
in Noul Testament, Astlel lrineu combate pe gnostici, pentruci
tul Ioan (19. 36) ca pre{igurarea nelrAngerii oaselor iui Christos pe
vecleau in iaptele Dornnului tipuri pentru lucruri mai inalte 9i
cruce (,,S'tra fdcut aceste ca sd se plineoscd Scriplure .. ,,Os nu se Lta
sdrobi dintr'insul"). Astfel mielul pajcal a {ost tipul lui Christos,
ilie cd adevdrul sau ceeace infdliqeazh perfec{iunea ideal5 nu
poate sA devind iar69i figurd a altor realitali, fdrd a inceta s[ Iie
De aceea zice apqstolul (1 Cor. 5. 8): ,,Pogfele noastre, Christos,
ce este.?) Au{ustin printr'o asemdnare arat5 cd venind Christos
penlru noi s'a ierlfil".
lmplratul nostru, nu mai sunt necesare [iRurile'8]
c) Deqi nu cu aceiagi claritate, totuq se dau ca tiptri per-
" Este iiresc ca tipul, ca ,,icoand intunecoasd a celor ce lre-
s.oane qi lucrtrri din Vechiul Teslament. Aslfel Iona in pAntecele buiau vlzute in Noul Testament," sa nu se 6idsease5 in Noul
chitului se ia de iisus ca tip al coborArii Lui in mormAnt (Mat. Testament. Totugi unii tl caut[ gi aici, in fapte 9i intAmplXri, cari
12, 40), iar qarpele de arami ridical de Moise, se ia ca tip al pe lange sensul lor literal ar plrtea fi puse in leS6turi cu desI"-
indlfdrii Lui pe cruce (ioan 3. 14). Adam e tumil ,,chipul celt.ti virgirea impdr[{iei lui Christos.s) Astiel cina eucharisticE, ei o
uiitor" (typos tu rnellontos), adecd chipul lui Christos (Rom. reier[ la fericirea cereascd,lo.); d-evastarea Ierusalimului (Mal, 24)
5. 14). Arca lui Noe preinciripuia botezul creqtin (1 Petru 3, ia siArqitul lumii.
* D". cei mai mul{i carrti in Noul Testament, nu tipuri ve-
20 s). Melchisedec ai Solomon preinchipuesc pe Christos
(ps. 109,5. Evr.7,3 qi 1,5). Agara qi -Sara, cele doud femei ritabile, exegetice, ci tipuri in alt sens, de ordin didactic-moral
ale lui Avraam, se aratl ca tipuri (alligorumena) ale celor doud. sau tipuri .practice: asemaneri, ,,simboluri" qi exemple de aplicat.ll)
Testamente (Gal. 4. 24 gi wm.). Stinca din care s'a scos apa ,Astfei agital[ de valuri (Mai. s. 23 ss), se ia ca ,,tip"
"or^bi.
in pustiu preligureazi. pe Christos, (,,piatra pra Christos,, 1 Cor. pentru Biserica persecutate; pescuirea minunati (Lca 5. 1 ss) pentru
10. U, apa din stdnci (,6dulara dnhoontceascd', I Cor. 10. 3) readucerea oamenilor la credinfa in Domnul; blestemarea gi us-
gi mana (.,mdncarea dithouniceascd" 1 Cor, 10. 3), preinchi- 1) De principiis IV, q,
.) Omilia IV 9i 54 la Ioan.
puind sfAnta euclraristie,l) ,) De bopo patientiae 250 ed. Baluzll
ir.r,:i,.,i..,,, ,
+) De Genes c. 1
3, Sfin{ii PArinli, cari sunt martorii Tradiliei, qi Scriitorii bis, cle- 5i Zapletel, Hermeneutica biblica Frib. 1908' pa$, tl6
,) $z6kely, op. cit. pag. 251
asemeni sus{in existenfa tipurilor inVechiulTestament.Astf el Clemenl IV, n, I
') Adversus haereses
Romanulz), Juslin Martiruls), Tertuliana), Irineu, Clement Alexan- *j S".*o 74 par, 5 ed, Mautitor, ',Quia veniente imperatore, ima{ines
tollrntrr
ur de
tolluntur lbi spectalur imogo,
medio Ibi
de-meJio'lbi imo$o, ubl
ubi lmperator est' -uDr
imperator praesens nou esr'
e"st' .Ubi
-Ubi
[1D, Aug. Bieulog. Erkl2irung des ersten Briefes an die Co:inther ed. ..f uut.. ille, cuius est imago, imag6 removetur, Ima-gines erSo praelereban-
IIL. Miinster. 1883. p. 171. Dr Grlirhr I[. tsand Die Briefe an die Corinther, antequam veniret rmDeraior
trrr anteorram
tur .o.i"t Dominus lesus Cbristus, [ma$inibus sub'
tmperaiot .osi"r
3. n. 4. Heft. Graz u. lcfiea 1922 p. 241-242 latis, Iuldet Draesentia imperatoris',
0)-Fr. Hilber op. cit. ed. lll. p. 32.
') Epist. ad Corinth. par. 12. ,;) Ioal DannaecenuX, Asupra credin{ei ort 4. 13-
',j g;"k*br, op.c. p.23ti,,,lasuper in insiitutionepractica
3) Dial c. Tryph par. 42. (catachesi, conci-
' 4) Advers. Marcion. L. 5. c'1 . oou etc) i.l iine* f"augogil"* et ihetoiicum rationes tipicas ultrr lypos certos. eti--
u* i" ext' Jddt", id esl tipos accomodatos seu misticos constituere licet"
"'nii.i*it".
I. Srciu: Ero. bjbl, fasc, V.
_ 6j _
-64--
carea smochinului (Mat. 21. 19) pentru lep6darea celor idlarn
semna tiPic cerul (Evr' 9' 24)'1)
tdlharul cel bun depe cruce (Lca 23. 40) pentru primirea po ",=--
Sensul tipic deasemeni este intemeiat pe cel literal. Intr'un
in{ei intirziate ; vindecarea bolnavilor gi invierea mor{ilor se $isegte un singur sens tipic'
text -S"it'-tl'tipic
pentru intoarcerea plcitogilor, pentru invierea din moarte spiri '"^" se iitrebuinfeazd la demonstriri do$matice in-
tualE, etc, laomAi ca sensul literal' cdci asemenea acestura este 11 eI ade-
i,ir"ili"t""tionat de auior. Evan$helistul rVlateiu
(2' 15)' demon-
Aceste ,rtipuri" , alese pentru zidirea credinciogilor, apar
sensului aplicat. ,t infierea dumnezeiasci a lui Christos prin cuvintele pro-
"urd Osie (1 1. L): ,,Din Egipt am chemat pre fiul meu"'luate
ietului
33. $onsrrl lipic pi irnpErflrea lrri |o ,"n, tipic. In sensul lor literal, ele se 'referi la desrobirea
poporului izraelit. Epistola cdfte Eurei (1' 5) dovedeqte tot ace-
,, l tuE to"tu prin cuvintele, infelese tipic, ale
lui Dumnezeu despre
;,
:
,"Soio.rro.r, spuse prin profetul Natan ,,Eu ooi fi lui tatd gi acela
tediiy.n e q D qhul"i..Sta"i-inchipue d".ararrii" u-
";;
N;;1,, t' i;;; imi oa fi mie fiu" (lI. Imp, 7, l4), Tot astfeldemonstreazdapgs-
t;olsl Pauel in epistola cdtte Eorei (c' 1) preofia eterni a lui
Deaceea sensul tipic se numegte giserrs spirituar catexohin.
Astfel prin arca lui Noe, prin apa ce a {Agnit din stAnci., pri
garpele de arami, se inseamnd alte lucruri, inalte, supranatural Christos
""'*poi"i*"t ,,Tu e$i preot dupd rdnduiala lui Melchisedec"'
dJ argumentare, o au fireqte numai cuvintele Nou-
cdcilrin ele se iustificE iosemnarea tipic6'
_ Q"91sul tipic.in esenfa sa este de naturi. profetic5, dar, du
pdcum se cuprinde in tipuri pr<lfetice sau ilegorice, o.'ri mor,al,
,lui Testament,

s3g.tropglogice gi anagoSice, se imparte in sens prof etic, alegoric sas 34.'Eleepre erorilc ce se fme lt senarrl tEpic'
dgEmatic,.apoi in sens morcl sau tropologrc gi in sens o"nogogic,
l.Nuto{icregtiniiaurecunoscuttipurileSlinteiScripturi.
1, Sensul tipic profettc sau alegcricr) sau dogmolic se o,p:.lia*
in tipuril : cari se reierd la Christos 9i la Biserica I ui. D; ex.i Astlel in timpul vechiu a[ Bisericii au ne$at tipuriie Marcionifii
qi Meniheii, iar io timpul rnai nou, Rafiongrligtii, cari spun ci
garpele de arami ridicat de Moise in pustie, la vederea
se vindecau tcli cei raugcali de gerpi (Num, 21. g),
cdruia Lpostolii prin interpetarea ale$oricd Juo tipi"a s'au acomodat ex-
's), figura pe plicerii Iudeilor din- acel timp, urm&nd forma arbitrarli de apli-
Christo; ridicat pe Cruce (Ioan 3. 14 Mielul pus""f (E*od, care. obignuitd in cirfile iudaice2),
1,2-46) inchipuia pe l)omnul, ca fertfi neprihdnitd p"rt.o i.fa- i
Cel mai vechiu teolo$ care a desconsiderat sensui tipic, a U -.*' 'ii'-'
'
girea p5':atelor omenirii (loan 19, 36;1. 29;1 Cor. r,,"-n;; ti,i:,
chisedec inchipuia preolia lui Christos (Fac. 14.
S. Z;. Iar Mel-
Iost leodor an Mrprunrtrr'(+%s8).Bxemplul lui il urrneaz&teo-
fg; ps fOS,-r; logii pr,testan{i prin Hugo Grotiur
''t1 care reier{ mai }rt-r.u{{i"'i{-r{i'
Evr'. 7. 3). 1O+Sl,
tbate proleiiile messianice din Isoio la alte persoane 9i intdrn-
, 2, Sensul'tipic, moral saa tropologic se cuprinde in tipu_
rile cari insea.mnf, ceva releritor ra docJrina mor:al5 a Bisericii plari ii abia pufine le rapc,rti la Christos qi imp6riiia Lui' El a
cregtine. De e.x.: Ti.erea imprejr-rr (Fac. 17. f0) {ilura iost combatui 9i teologii protestanli de pini la sec' XVIII {ine-
projur a inirnii din timpul messianic (Col.2. tt. FiUp:.
ta;;;l; au inci la sensul tipic, De asemenea 9\ Richard Siman({ l7l2l
i-ri.." Sensul tipic anagoglc (dela anago, a sui) se
S1.
era un adversar al sensului tiPic'
i, fi" - Ta"t"-ii vechi de ermeneuticd s'au [o osit de excm5lul_a.dus de.loan
gqrile_ _eari se re{erd. la bunuriie din via}a viiioare".rp.i"a"
."oorr"a. aJ_
fel odihna din c:naarr, deia care eriu ei"tuli u.."ii1ii"""l"ai"-
,
Cassian t+ 418) pentru ilustrarea celor trei sensuri tipice.Astlel lerusalimu-l'
in sens tr-
io."rt tipli pr<:{etic sau-ale[oric es-te Biserica lui Uhristos;
ciogi, emigrali din Egipt (ps. 94. ll) inseamnd tipic ;i;-";;r;i-;;" i*pltogi",-o.te Bisiica
"or" sulletului omenesc i, iar io .sens..tipic
odihna cea I""u.o* Biruri"u'riitoare, s.ru cetn.tca cureasc[ ,,noul lerrrsalim" (Apoc,
vegnicS a credinciogilor ([ivr: 4, 3.), Odihna S6mtetei -z
zr' i Ew' ".t.
tz'
inchipuegte
odihna sAmbetei celei ,veqnice (Evr:. 4, g-ZO), lluiror,,;3r'9) Hermen. sacra Lip- r7e.7 paf.?8-2e' ,,-u-bi::1::,"
in care ,a' intra enim aoostoli tlledoricam ex:licationem pr.lerunt, aut ad typos provocant'
poporul lui Dzeu, Ia siargitul vremilor, iar S[6nta irtrrae'adumbratae siat, ad interpretandi ratirrnern ilio t, mpo.re ln-
Slintelor in_
1)
"ri'f".'*,
l#fi i.;;';;;;;i; ;;;; ;;;.m rdl"t'' f ormulam aplicandi in iudaicis libris'
slt
Peotrucl diierd de ceeace cupr.ind cuvintele. consuetam sequrirtur, quae, cum per se improbabilis et prorsus arbitraria
rnerito re udianda est"'

*66_
-67 -

I rl r:
Dela jumitatea sec. XVlll, de cdnd teo.logul t. G, Rou : roade. Babilonul e lumea. Cei doi bdtrAni cari au jurat str6,mb
edi-
teazd, cartea sa referitoare Ia acest sens,l) aproape irnpotriva Suzanei, sunt cele doud popoare cari dugmi.meau Bi-
to{i teolo6lii pro_
testan{i contestd. sensul tipic serica, Evreii gi Pdgaplir) ,. . ,.
ai il socotesc ca un f.l d" Aceste alegorizdri" sau interpretdri mistice au-gi'nurnirea de
re.a_unor oameni ingeniogi gica un sens aplicatal autorilor "Iplica-
Nou-
lui Testament.P) r ,i r, :t-r ir, .',,-, u alegoreme.
.
*'.''
Origene a fost combdtut de leranim pentru excentricitdtile
2. Alti teologi cad- in alti. exagerare qi extind sensul tipic
aproape Ia fiecare loc din Vechiul Testament. Astfel lui in aceasti privin{lz) 9i defa Tertuliqn {sec. 11) ziceat ,,Non
C-!e.m-ent Alexandrinul (in sec. ill) qi mai
a facut omnia imagines, sed et uerilates, non omnia umbrae, sed et cor-
ales Origene 9i intreaja
pora",a) Tot astfel zice 'gi fericitul Augustin.a) Iar sf6ntul .Ioon
+c|ald alexondriand, urmAndu-i in apus qi Amiroziu' (in sJc.
lV) iar in parte qi Gregorie cel Mare. l Hrisostom care fdcea parte din gcoala ant iohianS, numea inter-
pretarea figuristd a gcoalei.alexandriene chiar; ,,uneltire diavo-
-la tel'Protestantul L Cacce.ius (Koch f 1669) dinOianda a fdcut .leasc5t'.5)
cocceias da ca prezise de prolefi evenimentele cere mai
t. E adevdrat c5. in general Ve_chiul Testament este tipul celui Nou,
insemnate ale timpultri siu,). Aceastd direc{ie de exagbrare
tipici, dar de aici incii nu rezult5 cd iiecare pasagiu al Vechiului Tes-
,- numitS alegorizare, o cultivau in sdc. XVll tederali;iii in
.)r
Olanda tarnent are sens tipic, sau c{ tipica acestuia are sd se intrndd
.ti gi in sec. XVIU figaristii in Franfa (Duguet qi d'nifeld).
Alegorizarea se cultivd gi azi penLu o mai bund edificare, la extrem,
ludndu-se persoane, lucruri gi evenimente din ambere restamen- Allri, antifiguriEtii, luau sensrrl tipic in limite inguste de
tot, numai la locurile interpretate tipic de autorii Noului Testa-
FlqT adevdruri.mai inatte, mistice.a) D" u*,,
3:1_,^*
moartea qi {-,","or
invierea lui Lazar. se ia in sens mistiic ca un,,tip" al ment, cagicind acegtia ar ii avut de gAad sd cuprindd toate
pociirei
:ei pdcdtosului, locurile iipice.
Cu acest.s.cop de a_edifica, se interpreteazf mistic, 'In urmd cabaligtii (dela evreescul cabal, a primit), sau cei
r
chiar gi alegoriile gi paraboleles;. .cu explicarea zis5. tradifional5, cauti aderdrul dumnezeesc in sen-
' Astief interpretarea devine un ioc ar ianteziei, duce ra dis- sul mistic pe care literile gi ciilele il dau Sfintei Seripturi. Ast-
prefuirea sensului literal, a adevdruriror bibrice ist.rice gi d6 re- {el autorul epistolei lui Varnava din num[rul de 318 al servilor
zultate absurde, De pildn autorul epistolei lui Var:naua (sec. ll) .lui Avraam scoate numele lui Iisus 9i crucea. deci sensul mistic,
vedea ln pomul de lAngi ape din psalmul i, inchipuitd ,aleSoric, pentru moartea Mantuitorului pe cruce.6)
gi botezul. lpolit din Roma (sec, lll) interpreteazd astfel ""u"""
cartea
necanonici a Suzanei (Daniil 13): Suzana tit;i nf."ri."i. S"1"i Regutre lre.mill'r aflarea censului tipic.
35,
suzanei Ioachim, e tipul lui christos. Gridina" e ceata ch6matd
a stinlilor cari stau in bisericd asemenea unor'pomi incarcafide Pentru a fi scutili da gregelile ce se lac ia ciutarea sensu-
lui tipic Ai pentru a feri S{6nta Scripturi de'batiocura gi dispre-
'l ,frririithige Untersuebung iiber die Tipologio,,,
cetare sinceri asfupra tipicer-
Erlan(en 17g4, adecd cer- .{ul necredineiogilor, ne servim de regulele ursnetoare:
') Eotlleltner, op, cit, p, 28.
s) 1, Sensr rl tipic il avem in pasagiile in care autorii Noului
Cornelly, Introductio etc. ed. II em. par.
1925 p. 741,
{) Korll"itnet. oD. cil. o.
ll H_"ftl,*:f-T. :,t, p.,ia4b. iiiii
^^ ^i* '- 3,
28-)a M.oita. sr.-;,.i, ., Testament, Sfin{ii Apostoli gi Evangheliqti ?1 arat6. {'t' ''
2. Sensul tipic i[ recunoagtem in pasagiiile.unde lbprezentantii
l T:i "g#l,i{r.]|".:nri;,?;,"11,.,.,';,H,1:',i*",ir:ll;sou,,li;",l*ericesril
priee.ne,fytbro1iu,.ti*niii"ri-siii,";;f i""i;l;i;;Iil;ill""#ili:Hfi lii Bisericii $i martorii Traditiei, Sfinlii Pdrinfi, [-au declarat expresiv
:i
omeneasEe).;. t"ro.uti."f l"r"ai.,Ifl-
'
9^T.y,,--.,-ldl1
t"!:l tur,rlu,crnstrte
-(natura
plini
$,r paltricej. lerihonul e lumea, ""t"t";;;;*'j":
" cetatea mizeriei qi a os!e_. 1) llader op. cit. p,34 Klhn, cp. cit. p, 171.j
, l:' l"lllol,l"*1" dc chinuri). Tilha-rii sunt demcnii, cari ripindu-i omului ?) ln leremiam, lib,'V.2. XXyLl. j.9 $i-XXIX c, 14
,,1
l:i:.,::^:L1,.1T",11,",1:
tului, preotul. q.i lg:'bTil.g}-l,de, virru{i), t-au_aruncat ijr ranete pdca- s) De resurectione cirnis c. XX
p-uteau tdmidui
levitul reprezintd. Vechiul f".tl-""i, L"O*; ir;f;ii-"#;;
lamadui pe om. .-amariteanul e Iisus insusi care-l-a ;a.trit?";d;;;
{) ,,Non sane omnia, quae 6lesta narraotur, aliquid signilicare putanda
plteau mantrrir'de nIca* 'sunt"- De ciuilale Dei L. XVI e, 2 par. 3
ulerut-$l vinuI sunt cuvintele de mingdere are lui "^."-l-u Osoltlria
Iui Christos.
christos. ospltrria e'Bise-
e !l Gtlly. Preci* d'introduction, tom 11, p' 52, dupi A. I. Scrlhanop.cit.
rica, D-r. Iloberg, op cit. * 4\-q.: D"pi Apiri"tes
Aphrantes. osp6tiria;1t;;L
ospltiria e bir cd. ll. p. 66
iar gspdtarul
llj-:Tdl1"J e
:, preofimea. Dypd
nre9fime3.. Duod Auanciii,
A teius"limui ,"ii"ri"Ia- l;;;tl. ' E lloder, op, cit. p. 34
Dzeeqti, iar lerihonul desfatarile lumii

_68_ -69-
prin consensul unanim. Astlel sacriliciul lui Isac pe muntele
ria a fost luat ca tipul sacrificiului Fiului unui nEs,cut
lui Dumnezeu,l; iar jertfa lui Melichisedec in pAine gi vin (F
74. 1,8), ca tipul jertlei lui Christos la cina cea de pe urm6.
3. $_ensul tipic, ob{inut dupd indica{iile Sfintei Scriptur
_rraarllunl
tr
qi Tradi{iuni se poate 9r
9i specitica, duod 1 Cor.
specifica. Astlel deoarece dupd Cor
10, 2 trecerea lzraelililor prin Marea-Rogie este tipul botezului,
apa Mdrii-Rogii poate sd {igureze apa botezului; mAntuirea Iz_
PA}ITEA II,
rl
raelitilor de robia lui Faraon poate inchipui mAntuirea prin bo-
l
tez de stApdnirea Satanei gi toiaSul lui Moise, cu care s'a des-
i
pdr{it apa, poate si inchipuiascd crucea ce dd apei .rutere.s) flflanea fiNn$eHessEBEE* seEE eexr:fisE&ca"
4. Sensul tipic se aflE ciutend asemEnarea intre tip 9i an_
il titip prin credinN[ gi nu pe cale naturalE, De ext pomut uielii {,uprinesoE eunn'fis{ieei qi imnp#r}irea ei'
(Fac. 3, 22) ca tipul Sfintei eucharistii i azima ca tipul puritejii
creltine (1 Cor. 5. a;.a; Euristica traleaz| rniiloacele sau normele dupfl cari se poa-
O explicafiune tipici exemplari. ne of+r d apostolul pauel te afla sensul literal biblic,Cuprinzindslanta scripturdc5rNi, de-
in epistola sa citre Eurei la cap. 7, unde Melchisedec (Fac. 14. oparte scrise de oameni in limbaf omenesc, de alt[ parte inspi-
,^t. du Dzeu, con{inAnd adevdruri supranaturale, sunt de
18), dupd a cerui r6.nduialt se numeqte arhierei:r lisus (Evr, 6. -
20), se descrie astfel : ,,fdrd. tatd, fdrd mumd, fdrd arborlele nea- dou[ Ieluri gi normele ei de irrterpretare'
mului, nici inceput zilelor, nici sfdrsit uieNii au6nd, ci asemdnot ,A,sttel sunt norme Senerale, cele rafionale, dupi cari se ex-
Fiului lui Dumn.ezeu, rdmdne preot purureo,, (v;3), prinurmare, plici toate cirlile omenegti gi sunt norme sPeciald, cele dogma-
'ti." ,r* de credin{6. care se referd la explicarea adevirurilor
nefiindu-i ardtatd nici originea, nici moartea, ca preot permanent,
Melchisedec este prototipul lui christcs, al vegnicurul arhiereu. dzeegti,
Sensul tipie se {isegte in cdr{ile istorice ale Vechiului Tes- Deci euristica ermeneuticei biblice se imparte in doud, ex-
tament. EI nu existd in cirfile didactice qiln .cele necanonice sau. punAnd in partea ei generald, principiile ralionale in Seneral in-
in partea
neinspirate. trebuinfate ca norme pentru in{ele$erea omeneasci' iar
principiile do$matice intrebuinlate pentru
) ei speciald expundnd
inNelegerea adev6rurilor de credin{f, ale Shntei Scripturi'

A. Euristica gerleral{, rationalH.


Principiile generole ralionole de inte'pre'tare'
Raliunea pietinde ca pe;itru a cunoa'te sensul cirfilor ome-
negti, adici ideia pe care a voit autoruJ s'o exprime' trebue
:

1. se se eunoasca intaiu iniemndrile in $eneral intrebuinlate


ale cuvintelor qi exPresiilor,
2. Si se alea{i dintre insemni;ile cuvintelor aceea care se
potrivegte cu a9ezarea acestora in propozitiia9acum pretindlegi-
1) R-eithurayr, op, cit. p. l7l.
4) GI.Eent Alexandrlnut libr. lV Stromala, p. 439 edif, paris,
Ioan Hris-oetour . omil. 36, c""ezu -s. ct"ii- ni"*il d"inur,- lit- li.
-Gi""h;:
164r
ie gramaticale gi sinct;tctice, le$ile logice 9i psihologice'
rorum in Genesim, Ciorlrn, epist. 63 ad Caeciliu;.-re"""i"ir'.pi.i."d fi;l-
cellum,
3. Se se lixeze $Andirea autorului 9i din cunoaqterea im-
!) Mader, op. cit. p, 33 prejurdrilor, persoanelor 9i lucrurilor in chestiune'
a) Lesar, op. cit, ed, ll, p- l0
4. Sd se caute clarilicarea atAt la autorii insigi cit 9i la au-

-7A_
{,,_{tr#{r}}.
-71 -

jt
torii de mdterie similard, Uzul vorbirii se imparte in uzul general al vorbirii, pe care
Deci aceste principii sau norme 6lenerale de tratat sunt il observd to{i; in uzul particular de a vorbi, propriu unei clase
1,.,
|r*!L{uorbi.r.ii"* sociale gi in uzrrl indioidual de a vorbi, pe care il are un sin-
j 2:"-L.q€qtgr-a..te-xJului sau . c.ontextul .$i. pi-4to-gyele- lai. dur autof.
,, 3. lmpfeiurdrjle istp.r-ic.e_.$i ...
' Urol general al vorbirii, fireqte, diferi dupd timp, apoi du-
t,
a'Il'*Ismat' pd regiune sau loc (de ex.: cilicismele apostolului Pavel)'; dupl
,i't:
,lirl. Interpretarea dupl aceste principii, bazAndu-se a{At pe gti ieligiune (de ex.: asah, a face, inseamnd in religiunea mozaicd" a
in{a gramaticii gi a loSicei, cit qi pe istorie, se numegte dL obi sncrific-a, Lev' 9. 15,) i dupd constitulia civilS. ori bisericeascd
)a
lii
' ';:,,, ' cei gramcticald-isloricd. sau istoritd-literalo, Mai precis s,ar (de ex,r legiuitari, cdrturari, bdhdnii paporului, iudecatd l\4at, 5.
21) i dupd moravurile qi datinele poporului (de ex.: Unsttl
,i,
-
tea numi interpretare istorici-lo6iic6-literah. lui'
,iir,
,'i Dzeu despre rege, despre preot gi profet la Evrei; a rltrage mA-
i'li,' CAPITOLUL iV. ,o, t. Irnp. 14. i9 inse'nna Ia Esiei- a inceta de-a se ru6ia, rude-
li,, . niile se numeau la llude'r fra{i\.
li Uzul vonbirii. [Jz particular al uorbirii este uzul profetic. De ex.: ,,Fosl-a
1,,'
: 36. (e iclsearrrmd ulz{lt voEbinii. cuudntul lui Dzeu cdtte rnine" fiet, L. 11), adec5 m'a chemat de
rl profet. Profe{ii obiqnuiau sd vorlreascd despre intunecarpa soa-
l
Nu putem 9ti inlelesul unui text, fdri s5. gtim mai
intAiu )efui qi a lunei, despre cdd.erea stelelor 9i despte tulr.emuratea
lnsemnarea cuvintelor.r) La cunoagterea insemnirii sau accep{i- pdmfrnlului, pentru i iotaliqo prin aceste ima{ini schimbiri mari,
unii pe care o are un cuv6,nt la autor, ne ajut6. inlAiu cunoagte- ciJerea gi risipirea unor cetili qi irnp6rSlii (lsaia 13, 9-10 ; 34
rea limbii in care s'a compus textul gi in special cunoaqterea 4-5, Anros 8, 9-10; Ezechiel 32' 7-8; \oiI2, lA).
Uz particular de a vorbi este 9i uzul poetic al vr:rbirii'
li
uzului vorbirii acelei limbi.
Uzul vorbirii in genere este modul constant de a lega ace_ De ex.: Sfitpii ceruloi (lav. 26, 11) despre muntii inal{i i
leaqi cuvinte de aceleagi nofiuni sau insemrrdri.sJ La uzul vorbirii luarea aripiiar tle diminealrl (l's' 138' 9) despre minecarea la
I
a ajuns societatea prin obignuinfd. revdrsatul de zori i spdlaroa in laate nop{ile a patului sriu (Fs'
Dar insemnarea cuvAntului cu timpul poate se se schimbe 6, 6) despre ciinld; stropirea cu isop (Ps. 50' 9) despre darul
ori chiar sd. dispard. De ex,: CuvAntul eclesiu (dela ec curdfirii dzeegti.
Si cateo,
chem) insernna la inceput adunlrea oamenilor alegi. Cu timpul LJz indiuidual al vorbirii gdsim de pildi la apostolii Ioan 9i
eclesia a primit un inleles oou, de adunare reli{ioasd. Mai tdr_ Pavel. Astlel a cunoagte adeudrul (It Ioan 1.1)' a face adeudrul
ziu capH.td.insemnarea rie BisericE cregtini (Mat. 16. lg I Tini.3. l5), ,([oan 3. 21, I Ioan 1. 6), a umbla tnadeudr (l[ Ioan l' 4), adecd
Uzul vorbirii este agadar gi func{iunea limbii, in virtutea a tr5.i adevirat, conform religiunii ad,evdtate, A petrece in lu'
cS.reia unor cuvinte li se ldrgegte insemnarea cea veche, ori chiar mind (I Ioan 2. 10), adec5 a trEi in eurd{enie, A umbla tn intu-
desfiinfAndu-se, li-se d6 insemnare noud, in{eles nou.a) neric (Ioan 12. 35, I loan 2. ll) adecd a trdi in rdt[cire ori in
|: Peste tot, cuvAntul are insemnarea ki fund.amentald zis| qi picate, Cuudntul (loan 1. 1) despre Cuvdntul ipostatic' Unul nds-
cat (loan 1. 14 I Ioan 4. 9) despre u-nul niscut fiu al Tatdlui
i.
:,
o,iginard gi poate avea una sarr mai mrrlte insem ndri derioate qi
,
deduse, insemniri gramaticale, lexicale gi ele gi primesc cu timpul sut\ ceresc, Inuierea uie{ii gi inoierea osdndirii (loan 5' 29) despre
intlu.en{e noi,,insemnd.ri noi, zise istorice.!i insemndrile cLvinte.
i' Iericirea 9i osAnda etern5. dupfl inviere. Dreptate {Rom' 1' 17' 3'
Ior le aratd dicfionarul,
-- 22 etc.) despre dreptatea prin Dzeu' Infiere (Rom' 8' 15) dqspre
,i*-^r-- -
op. cit, p.51.,,Non enim sensus vocum cerfo aliquo Ioco .adoptarea de c5.tre Dzeu, etc.
l
^^-^,_.')_!:.Fely,
perclpl..potest,
potest, arrtequam
antequam significatio se.^dn^c..r,r
vocrrm in se
sidnific?tio vocum coAnoscatur,,,
_ ') Lessf,, op. cit. p.21. ,,Usus loquen
'.) Leser, loquendi est c&stans
constans mo
modus eadem vo-
cabula cum iisdem notionibus coniungenidi,,. 37, UzuI biblia aI vrorbirii,
r) {.!tf,
I. Sc.iban, op. cit. Jd. I pag.72*77.
Autorii cirtiior SIinte, ca gi cei profani, au scris pentru
l
11
l. Reithrnayr, op. cit. pag. ZO.
"i,
i
-72 - -73-
il'r
.,
i
ll
rtl,
: ;'n
t'',',"','t',

contimporanii ior gi au voit sd fie in{elegi de semenii lor, deaceea


'rr,
:a cu*rera (Mat, 3. 9;21. 38; 24, 48\Offi;;r,
nu puteau sd nu respecte tJzul curent al vorbirii din acel timp, lt semne (ale lui Dzeu) : minuni (Mat. 111&
Puteri
d6ncl cuvintelor insemndrile pe cari le cerea uzul ai Corn: putere (ps, 131. 17),Corn de mdntuhe-mdntui-
"orrti,nporan
limbii.l) tor puternic (Lca 1, 69),
in Sfdnta Scripturd se observd mai multe uzuri ale vorbi- Vas : trup (lI Cor 4, 11.
rii, intre cari mai ales uzul ebraic in ambele Testamente gi uzul Sufiet : viatd (Mat. 16. 25), A cduta sufletul cuios : a
creqtinesc in Noul Testament, umbla de a omori pe cineva (Mat. 2. 2A).
Cuudnt: 1u6111 (Lca'1, 37, etcl,
I Uzul ebraic al vorbirii. Ebraisme!e. Veac : lume (Rom, 12, 3).
Aproape tcli autorii biblici erau evrei, cresculi in mediul Duh : vdnt (Ioan 3' 5, Ps. 102' 16).
evre€sc. Dia acest motiv poartd gi Noul restarnent, cu toate ci Vocea Dor,nului ureori tunetul (II Imp.22. 14, ps.28. 5)
aproape intre5! s'a scris in
-
A se mdrturisi Domnului : a lduda pe Dzeu (ps. 135. 1)
5lrecegte, pecetea uzului ebraic de_a
vorbi. A-qi sdruta mdna s.o -.- a adora (lov. 3L. 271
Lisdnd la o parte idiomele gr.amaticale ale lirnbii cbra- A ridica mdinile so/e : a se luga (ps, 140. 2)
ice, vom ingira aici numai exemple de ebraisnte lexfua!e sau de A strdnge mdinile sole : a inceta de-a se ru$a (I Imp.
idiome ebraice de diciionor, piie,.:um: 14. te).
- a
Nunte fiin{i. fJrrmele lui Dzeu (Mat. 6. 9r) : {iin{a lui A ridka pdcalul cuiua aduce ispSgire pentru picate'
Dzeu.
-
e cuiva \loan L, 29)
Zidit's : om {Ephez. Z. 2l). A pregdli ori a
stinge candela cuiua a-i procura ori a-i
Neamurile, ginlile :
pegenii {l_ca Z. 3Z)" lua bucuria (lll In:p, 15. 4lov" 2l' 17' ps- 13l, 17)'
Frolii : r,:deniile in 5lenere (Fae 13. 9). A aduce efodul: a cel€ siat dela Dzeu (l Imp.30.7)
Sdmin{d: urmaqi (Fac. 13, 15 etc}. A ridica sdmdnla A intra rsi a egl : a se purta (Deut' 28' 6 I Imp' 18' 15'
suit)q
-- a continu). neamul cui.r,a (Mat. ZZ. Z4). 16, Fapt, Ap' 1, 2l; g.28). (Expresiunea e sinecdocS' pentrucd
Fiu: descendent, urmag in genere (Iviat. l. 1. 21, getc). sepun ac{iuni sin$uralice penlru via{a qiccnlactul cu al{ii in (erere)
Fiii lui lzrael : urmaqii lui Iacob (Lev. 15. I etc). Fiii'.lui A egi inaiatea popiornlor :-'a condtice (IImp' 1'2' 2)
Aron : preofii (Exod 29. 35 etc), Fiii tui Dzeu : oamenji cei
buni rFac, 6. ?). Fiii oomenilor cei slabi (Fac,6. Z. Uzul rabinic al vorbirii Rabinismele'
- oamenii
Ps. 13, 3).r) Fiii profelilor: discipolii profelilor, (iVimp, a, 3g),
Sfdntul lui Dumnezeu (Lca 4. 34), I
Fiii 9i fiicele cetd{ilor : losullorii cetdfilor, asttel fiica Si{)nului
sau a lerusalirnului : locuitorii Ierusalimultri lZaharia 9. g). Mdngiierea lui izrael (Lca 2, 25i, i
_ Ldrtylgr, logiuitor.: inv5{Etor al Legii mozaice. (Mal, 23. Z Cet ie uine (Mat. 11. 3), )
Lca 1O. 25). ""*'-"' : omul (Mat' 16, 17 Gal' 1' 16)'
Corne gf sdn$e
Indreptore :poruncd (ps. 118. 73). de sus (Ioan 3 3) : a se renaqte dela Dzeu'
A se nagte
l)reptate : evlavie reliSiozilate. (Mat 5. 20),
Pqce : norocire (lvtcu 5. 34). Poce lie, uoud. Nosrerei cea de a dtua (Tit' 3' 5) : rena$terea suilete'
fonnuld de
salutare. - asci dela Dzeu.
Inimd : minte. A cugeta in inimo sc : a cugeta in min- Fdpturd noud : om nou, inoit .(Gal 6' 15)
tea sa (&lat, 9, 5). A pdslra ?.n inima ss guuinlsls a pdstra
in mintea sa cuvintele (Lca 2, Sl), A zice i,ntru sine,- inlru in[ma ll' Uzul aramaic al vorbirii' Aramaismele'
- A lega gi deslega: a declara ce e oprit 9i ce e ing[duit
1 1"h"7 Enchridion Ermeneuticae (eneralis, Ig,?, S 7.
,)
rr . Dar Iisus se.numegte pe Sine--Frril Omuluii tn ioli,sul ideal sau de (Mat, 16. 19 9i 18, 18); a stiPdni.
rvresra cum se numegte Mesia io Daalil, 7. 13_14.

,f, -
-

I
i

ti;
A ierta datoriile: a ierta plcatele. ,$i ne iartd d.atorii
nosslre" (Mat. 6. 12) Botez {spilare, cuiundare)
.Sdmbita: sdptdmdna (i\,lat. 2g. l). - aclul deincre$linare (Ephez 4,5)
Eucharislie (mul{umire) (1 Cor, 11. 24.1 |
it) lir,ii
Cina Domnului (1 Cor. 11. 20) i_ Sfanta
I I: lll. Uzul grecesc
al vorbirii. Grecismel6. . Pdharul Domnului (1 Cor. 10. 2l)
' Mosa Domrrului (1 Cor. 10. 21) !- Impirtdganie
:
tiL
:' Bucurd-te forina de salutare.-( Mil. 26. 49 Lcl' 1. 2Sl l
-
ilt; A rdspunde : a lua cuvdntul tl_"^ i. +Oi Trupul lui Christas - trupul eucharistic (1 Cor. 10. 16) 9i
i ill
i Provincialisme grecegti. Cilicisme. cel mistic al Donnului, Biserica. (1 Cor. XlI., 27, Ephez. 2. 16).
Hirotonie (punerea m6inilor)
. t,irtit'.
'iil Ziua omeneascd : judeclta omeneascl, opinia publich (l - Taina consacririi persoa-.
:ll Cor. 4, 3). nelor bisericegti (I Tim, 5. 22).
Credinia, iubhea, nddejde o, pacea
- credinla, iubi?ea, nd-
rtii

i,iii lV. Uzul persan al vorbirii. persanismele. deidea gi pacea c6qti(ali prin Chrislos (Col. 3. 15),
Via{a : via{a cea veqnicd (Apoc, 22. 77,Ioan 6, 35. 48),
rlt,i
lt I
1:i A sili a merge o mild pe loc : a sili la serviciul de poqtd
ti.!
tit , (Mat. 5. a1). Taind : invd{dturi dzeiascd (Mat. 10. 11), qi sacrament
irl. Paradis : raiu (Lca. 23. 43). @phes. 5. 32, 7 Cor 4. 1).
Magi : in{elep{i (Mat. 2. 1) Mdnluire, rdscumpdrare : mAnluire, rdscumphrare prin
Christos (Mat. 20. 28).
i,
V. Uzul rolnan al v0rhirii. Latinismele. Ziua acoeo, Ziua Domnului : ziua judecn{ii divine (Mat.
Tu uei uedea griia de tine insuli (t!tat, 2? 7, 22 Fapt. Ap. 2. 20).
I
- aieste
Tu ai zis : aga (Mat. 26, 64).
4)
Ziua Domnulai : Dumineca {Apoc. 1. 10)
' A se imbrdca in Christos, (Gal. 3. 27 Rom, 13. 14) : a
Vl. Uzul crsqtin al vorbirii. Expresiile cregtin0gti. urma pe Christos in cugiettri 9i {apte,
Srrb influenla stirii lor sufletegti, in ireqtinism, scriitorii cir- Omul intru Christos : creDtinul (lI Cor. 12. 2).
- Noului A se mdrita inhu Damnul : a se mdrita in lepiea lui
filor lestaruent dau unor cuvinte qi lraze grecegti insem-
ndti noui, creind o cugetare nou5, creg[inii, Acest uz de a vor- Christos, deci dupd un cregtin (I Cor, 7, 39).
,ll bi, potrivit concepfiilor inspirate, este irzul cregtin, Toate aceste rtzuri ale vorb.irii poarli timbrul timpului lor.
I Cuudntul (Logos), Mielul (Apoc. S. 6), ) Deci, a cerceta uzul biblic al vorbirii inseamni a ci.uta
insemnarea pe care a avut-o cuvdntul sau expresiunea in tim-
ri
Chris,tosttl {Unsul), Eomnul, l: Ivlantultorut
Duhul Sf<in, a treia persoand. d,inDzeire [Fapt. Ap.5. 3). purile biblice. tL
Apostolii : -trimi$ii lui lisus. , #,rftr,fir
SfinNii (Rom. 1 . 7)..atesii (L pe, 2, 9), fraNii (Gal,, t. 2)' 38, Mijloacele crrnoaprerii rrzrrlrri f,itrlic al ifi8fi*ft{tre*@*,"- -

cregtinii (Fapt. Ap. ll. 26), robii {/+poc, 1, 1) : adep}ii lui Uzul biblic al vorbirii, considerAnd cd limbile cari,'il ,{il-a-i
il putem ob{ine din izvoare gi din ajutoa- '", J
,,
Christos. postesc sunt moarte,
Antichrist :
diavol (I Ioan Z, lB), re linSuistice. . ,
.,,*"ft.
'}".
Impdrdlia lui Dzeu, d cerurilort a lui -Lhristos Biserica f
intemeiatl de Christos. A, lzvoarele principale. f
'rl'
. Euanghelie
patiu cirfi, cari o- vestea cea bund despre mdntuire gi cele L lzv oarele directe
cuprind. Tzvoarele directe dau chiar ele m5rturie despre lnsemn[rile
Epis c op (supraveghetor).
I
cuvintelor. EIe sunt :
.:
Presbiter ftntrdn). .- Persoahq siinfite sau 1, Cdr{ile Vechiului 9i Noului Testament.
Diacon (slujitor). Iefe bisericegti.
2, Tiaducerile giecegti ale Vechiului Testamentpi indeosebi
.,1 Alexandrineana.
,) i,,
):

- 76-
i,. -77 -
tr
:1 il r

:il ri
3, Scriirorii iudei: phito-l..ti-./r:it .Flspjtl, gllt-ag_ in €emnarea lor originari' Astfel cuvintul
profet, care dup6 etimo-
,timpul cAnd s1a ivit Cregtinis"iil"-' !r?ir ,,1ogie este prericdtor, a aiuns sf, insemne in $enere: cel ce spu-
Astfel dela-7osif Flauiu gtim intre altele, cd judecata (Mat. ne voia lui Dzeu'
5. 21) insemna forul de judecata al celor gupt" 2. Analogia limbii. Cu aiutorul analo$iei limbii, ne iSmurim
-ugirt.uti insti- *ffiIffiffitffiffifiti cal al cuvdntului, din aseminarea forme-
tuifi fn fieclre cetate a. Palestinei. Iar deia phitrn $ti* i.rtr" al- asupra
tele ci innoirile([oan 10 22) insemnau sirbitoarea curafirii" trim- iri'ti*Uii, pre"u*- sunt in limba ebraicl terminaliunile substan-
plului, iar postul (Fapt, Apost, 27. g) insemna postul ser.!{iorii tivelor abstracte gi in limba $reacd terminatiunile verbelor pasive :
rmpacaru,rl me, se, te. Totug aceste termina[iuni ale verbelor nu totdeauna
- 4. Sfinfii P5rin{i gi alfi
scriitori bisericegti, c ri au trlit pe inseamni pasivul, ba se $6sesc Ai verbe eu infeles activ avind
eind limba Noului Testament era ia uz, aceste errninaIiuni.
5. Scriitorii pdgdoi, cari au scris in dialectul grecesc al 3. Alt aiutor linguistic sunt dialeclele inru-dite' De ex.; Ex-
Noului Testament (Polibiu din s. IL a. Chr. Diodor din Sicilia, presiunea ebraici ; ,,cs sd inghit scuipatul meu" (lov. 7. 19) se
Strabo 9i Flutarc din s. I. d, Chr.) infelege clin limba arabi, unde aceast5. expresiune e pqoverbiali
6. Scrierile apocrife ale V, qi N. Testament, pentruc[ ex- gi inseamnd: timpul cel mai scurt, Expresia ,,uei mdnca pdmdn-
priml ideile la fel. tul" (Fac, 3 14) se ldmuregte din limba asiriand, unrle inseamnil
a {i irAnt, birttit. Cuvdntul ebraic : hangalmoh (isaia 7. L4), fe-
ll. Izvoarele indirecte: tioard,inseamnd tot aceeag qi in limba arabi gi.iriaci. Ast-
Izvoarele indirecte nu clarificd deadreptulinsemnare& cuvin- Iel rdmdne neverosimil5 insemnarea ,,tdndr6" ce o clau cuvintu'
lui traducdtorii iudei.
telor, ci numai aiuti la aceasta. Ele srrnt: Totug cuvinteie ebraice de muite ori Ei'au schimbat de tot
. 1,.crrVB-if1lg
Pelito
.!5g{uqeq!. f!.qute direct dup[ grlglqllul grecesc in
(latin[).
insenrnarea in dialectele inrudite, De ex': Amat in, evreeqte in-
!5ynte -(siriacd) 9i Vulgrta searnnb : a zice, in limba arab[: a porunci, Zachar in evreegte i
2.&H'*:s*I.*,-a.c*ustse.rr"e-L++,i jfl ip_If gd:S,:'l). a-g, aduceaminte, in li-:.rba asiriani: a/vorbi,.I irrra. Damanu il
'ebraicl
3. .M1jLo^lS-g^!"_ literare, precum dicfionrre,r) pimatici,s) con- l. : a tdcea, in limba asiriand (damam) inseamnd.:
cordanfe bibrica, sdotii,-Eto.L, (r{e ex.: latlvaiitiil (Ma"t. s. a intreba. Abad in evreegte: a pieri, in limba arabd (abada)
({ "iiB inseamnS: a rdmailea. Abah in evreegte ' u ge i11voi, in iimba
18), com:niarii.th"i' {"
arabi (abd) inseamnd; 4 111 voiy deci contrariulo
B. lzvoarele- secundars. Prin urmar: nici cu dialectele in,rudite nu ne putein aiuta
cu si6luranfd.
l;,ftiln,gkgJ*..,Cu ajutorul etimoiogiei se cerceteazd cuvdn-
lul in pirfiie sau elementele din ca1'e e coinpus, anurne la rd- ss. .d.**l:::. yzee{yi b.i6lt: lf
ddcine gi {lexirroi. De e*,: Verbel zogrin, (Lcr 5, 10) a vinr, k_*y.BS-.r_,-ynjru
t,{DPMII'II.
este eornpus din zaon, iiinf[ vie $i agrin, a .prinde, Cuvdntul
1. Pentru ca sf, afle ,Ht6TffiT*#.bi.ii, i.terpretul va
metihesia, este compu.i dt1._meta $i ihesia', (dela metihizo,a) fac ca
in alt ioc sa locuiascx), ;;*.Gi;;e, rnutare. trebui inainte de toaf si citeascE SfAnta Sc-ri-plyri de1 li .9u
Astfel se afli iosemnarea iundamentald a expresiunii. +tggk Prin repetatt'gi aterita ei citire va da de locuri paralele,
undJ cuvAntul obscur se gisegte mai l6murit' De e',: Semne {Ps.
Dar etimol<-,$ia nu poate intotdeauna stabili insemnarea
73. 6, lO), inseamn[ zile de sirbdtoare, ceeace se vede din Exod.
fundamrntrld, decarece cu tirnpul cuvintele gi-au. ilrodi{icat in-
31, 13 9i Ezeehiel 20. 12. 20. Astfel rcarneo ta" in Isaia 58. 7.
1) In cartea: Viaf a lui
{oise. se inlelege despre conafionali precum se invedereazd in Rom.
al Dicfionarui Grimno Leipzi{ t90} 11, 14. Ceeace inseamni', ,,Inima mea totdeaunatn mdinile mele"
9i Cromer Kogel. Got\a 1911.
.. _ . . _G.'em rticele d: i4liner (G5tting: r 1391 $i 18 )7); Bla.r* G6ttingen (ps, 118. 109) se cunoapte din Jud. 12,3 9i I Imp. 19,5 Ei 28.
s)
(19tl), Vrlearrx, Etud sur la Grec du NouveauTestamaut (Paris 1893), lbloul-
loa, New-testament Crammar. lll ed. Edinbur{h 1906, 21, anume: via{a mi-am pus-o in pericol,
+) iLizo, inseaurni: fac si locuiasci.
i 2. Interpretul trebue s[ prelere mai des. uzral oriental
*';*-*--","-"""J"-
-:t
I iului autorilor biblici, atdt cu cel gener;ri c6t 9i cu cel particu-
al vorbirii, Astfel, a muri in pdcate (Ioan 8, 21, 24) nu este du-
p,6, u:.lr:i. 6irecesc : a se desp[rfi de viafd in stare de p[cat sau iar, Astfel pdhar se zice in loo de soarld omenea'sc6, Iericiti ori
.r persista in pdcat pAnd la moatte, ci dupi uzut ebraic al vor- vitredS. (ps. 10; 6; 15. 5;22. i;74.8 Isaia 51' 17' 22 ler' 25'
birii : a se pierde sau a se condamna in picate, Adulteri se in- tS, 17 Mat. 20,22-23;26' 39; Apoc, 14. 10;16. l9)'
6. l)acd intr'o pericop6 nn cuvAnt a primit insemnarea da-
|eleg (lac, 4. 4) nu cei trupegti, ci cei sufletegti, cregtinii necre-
dirrciogi H de rrzul vorbirii, in acelag text sf, nu i se ia aceasti insem'
Totus nu se va lua in{elesul intotdeauna dupl .uzul orien- nare ld.rd, motive serioase Acesta e cazul in Romani, cap. 5'
tal al vorbirii, Asifel in Luca 14.32 Fapt. Ap. 12.20 irini, 12; 6. 12 gi cap. ?; unde amartia are insemnarea de pdcat in-
se
va infele$e dupd uzul grecesc de vorbire ca pac(', in insenrnarea nhscu! saustrimogescr), d
ei ordinari. !,c-d.aua in I Tim, 5. 9 se va lua in sens de diaco- %t$sJarrlrJ-"kt -ri casto*uu-sens-ssnJla."r.rzului--stahiUt$
nisd, dup6'uzul cregtinesc al vorbirii. el-ss*tuii*
Deci de natura vorbirii atArnd care dintre uzurile de vor- . .rr ._; + t,_]t

bire lrebue si se aleagid.. 40. X.irn&ile $finlei Scripxuri-*--;**i!'-


.;,
ol'
t 't
3. Interpretul si compare Sf, Scriptur5 cu vechiie ei tra- iil*t;'"-'
Cu unele excepfii, Vechiul Testament e scris"ipj't]'it\1,u '"-- {''
f :'
} .:...-", y.

duceri qi si cerceteze Jiiiaiit" Stinlitor Pirin{i iecute asrlpra ei,


cdci ei au svplicat multe cuvinte bibl;ce in scrjerile lor 9i au braic6, iar Noul Testament, in limba greaca, --=*-** 'l*!';ff";, I
p6"strat 9i stilul biblic). *'. n

Sd cons,rlte gi dic{ionare biblice gi comentarii, cici autorii 1. Limba ebraica. {J t'^ \o


de dicfionare, de Slosarii gi de comentarii, au cunoscut limbile ori- trinobra ebraiai e o limbd semiti cdreia aparfin mai ales
ginale ale Bibliei. aramaica?/, asiriana gi arab.a,
4. Interpretul si caute insemndrile cuvintelor +tAt in direc- In Vechiul Testament apare limba ebraicS' in toate lazele
lia etimologicd, pentru . a cunoagte insemnarea fundamentali, ei de-'via!i, atbf in laza primiiive, pe timpul lui Moise, cdt 9i in
cAt qi in direc[ia isloricd, pentru a gti cum qiamodificat cuvdn- culmea ei de inflorire, pe timpul lui David 9i Soiomon Precum
tul insemnarea sa in decursul timpului, insemnarea istoricd fiind qi in decaden{a ei dela exilul babilonic. ln ultimul timp este in-
tocmai cea rnai intrebuinfat6'). Astfel cuudntul, luat em{atic in- iocuiia cu dialectul aramaic, astlel in leremia (10' 11), Doniil(2'
semna cuvAntul dzeesc, iar duph timpul Domnului inseamnd mai 2-7,28), Ezra (4' 17-6. 18;7. 12-26), iar in unele cirti ne-
ales cuv6ntul cel ipostatic (Ioan 1. 1). Sau, liturgin, etimoiogiceqte canonice, cum e Inlelepciunea lui Solomon, 9i a II Macabeilor,
inseamni I a Iace slujba poporului (erpon tu lau), iar dupd in- e inlocuitS cu limba $reach. In urmi, cu un secol inainte de
semnarea sa istoricS: a sdv6rqi slujba freo]easci de iertfa (Filip, Christos, €a dispare cu totul din Sura poporului ittdeu, fdcAnd
2. 17). Astfel dupd insem.narea istoricE la pneumatica (L Cor. loc limbii aramaice. Ca limbd moarte, se invatrd in gcoalele ra-
14, 1) sunt darurile Duhului Sf6nt sau harismele ; eacharistia binilor.
(mulfumire) este celebrarea Sfintei Impdrtdqiri ; haris, este (ra{ia
Limba ebraici se prezintd in Biblie serace, atAt in cuvintes)
l:"
ili
dzeiascd, Bqtezul este incregtinarea; dealtfel insemna spdlarea
cAt 9i in formeJe Sramalicale gi sintactice.
(Mcu 7. 4 Evr. 6.21 9. 10)i agope. (Iuda v, 12) inseamni os-
l Spiritul limbii ehraice il cunoaqtem nu numai dio uzul ei
ttl
pelele de dragioste dela serbarea cuminecdri'i creqtinilor vechi, 'lexicale de dicfionar, ci
9i din
,i de vorbire sau din idiomele ei
::, 5. Interpretul sd se lamiliarizeze eu uzul tropic al limba- particularitdlile ei de. lorme gramotitale gi sinlaelice, reproduse
:,li
t:: ') Padovaai in Brevi Cenni di Ermeaeutica Sacra, Torino 1904, pag. ,) Rellhmayr. op. cit. p.
.:;ll ll zicet ,,Siinlii Plrinfi nu numai cE au l5murit-doctrina Sf. Scripturi' dar au ,i ln literatuia
114.
i. p5strat gi acelaq stil, aqa ci de multe ori cilind un PArinte al Bisericii. fi se 'A iudaicd se zice caldeicd, iar inliteraluracresttna,_srrraca.
pare a citi un Profet ori un Evan{helist ori un Apcstol cu cea mai mate "i b;;". intra gia egi, in loc de.a. se purta (Deut' 28' 9lI,1Tp;]8^'
13. 16 frapt. Ap. 1, 2l t'i ZAy A egi, a umbla inainlea popoatelor' ialoc
l, de a
claritate",
!) Reilhmayrr op. c, p. 113. Partea lilologiei care sludiazi evolufia in- conduce (I lmp. 12, 2).
semndtii cuvintelor, se nume$te semanticd sau semasio/ogie. Au+orul.
ili, I Suciu: Err. bibl. fasc lll
;1 -81 -
i,L -80-
llr
l,[rilll
Efllllllli I lll I

ffinlililflil'
lliliill
l t il,l
I ril
ii-r,llf gi in traduceri. Ebraismele gramaticale gi sinctactice mai de se
suntr) Tu egti pirintele nostru mai mult decAt Avraam 9i
ilii, : adecd
,,lWild uoesc Ai nu jerlfd" (Os, 6, 6)' adecd mai mult mild.
l: l. La nume, numerale gi pronume.
il iertfl rituald sau inchinare.
rii 1, Repetarea substantivelor pentru a exprima mulfimea d) Prin aceea cd se sus{ine contrariul la ceva mai mic din
,,iil totalitatea. De ex : ;,Amin, amin (ad,evd.r, adezir) zic ooud,, (l,ta ,,Pe lacob l-am iubit, iar pe Esau l-am urdt" (Rom, 9.
t.ii {'l
I il
:i,'
5. l9), adec6 mult adevir, mare adev5r zic voud. ,,Neamul tr3), adecl pe Iacob l-arn iubit mai mult decit pe Esau, I

i,l nenmul va lEuda lucrurile Tale,, (ps, 144. 4), adec6 toate o"u 5. Superlatiuul se rostegte: I

ilii
murile, Prin repetare se inseamnd gi caractcrul bun sau rdu a a) Prin repetarea numelui in genitiv, De ex.: Cdttatea Cdn'
il,
Iucrurilor. De ex.: ,,Buze viclen e in inimd gi i,n inimd au idritor, adec6 cea mai sublim{ cdntare. DegertEciunea degertd'
rl r: 6irdit
: .,:
ilor (Ecl, t.2), adecd deqertdciunea cea mai mare. SfAnta Sfir'
rl,l' 2, Substantivul abstract in loc de cel concret. -De ex.; y'fe_ ,lelor, adec6" partea cea mai sf6nti a bisericii ludeilor, altarul.
tderea imprejur in loc de cel net5iat imprejur (Rom. 2. 26). ,Negura intunerecului (II Pe. 2, l7),adeciintunerecul celmai mare.
,i,

3. Genitivul substantivului pentru adiectiv. De ex. Judece_ b) Prin addugarea numelui lui Dzeu (1n c6rlile poetice).
torul nedreptdlii (Luca 18. 6), adecE judecitorul nedrept. Vasul Munfii lui Dzeu (ps. 35. 6) 9i rdul lui Dzeu (ps. 64. 10), ad.ecd.
alegerii (Fapt, Ap. 9. l5), adecl vasales, Duhul sffnpiiei (Rom. ununfii cei mai inalti gi rAul cel mai mare. ,,Nimrod era vinltor
1. 4), adecd Duhul Sfdnt. Omul pdcatului (II Tes. Z. :), 'puternic inainteu lui Dzeu (Fac. 10. 9), adeci cel mai puternii
ua""a
omul ptreitos. Berbatul sdnlliuirilor (ILImp. t6. Z), adeci birba- ,van6tor, ,,Ninive era cetate mare o lui Dzeu" ([ona 3. 3), adec6 l
tul insetat de singe. Mamona nedreptdfii ilca 10. 9). adeci ma- cea mai mare cetate' Cedrii lui Dzeu {ps.79. ll), adecl cei mai
monul nedrept; trupul umilinfei, adecl trupul umil. fi, ,,Om tare gi puternic lui Dzeu" (ls. 28;. 2), adeci cel mai
Fiut in legiturd cu un genitiv pentru a exprima adjectivul.
^ ex.: Fiul tare om. ,,Pl6cut lui Dzeu" (Fapt, ap. 7.20), adecd cel mai plicut,
De pierzdrii (toan {2. n1, sau oI gnr;"ri(iui'ii. rii, c) Prin repetarea simpli sau dubld a adiectivului: ,,Sfdnt,
adec5. cel ajuns Ia os6.r,da pierii. Fiul lumi*nii (Luca
16. g, ;;i sfdnf, Domnul Sabaot" (Is. 6. 3), adecd eel mai sl6'nt, etc.
fiul in[elepciunii (Luca 7, 3S), adec6 cel evlavios. Fiul d) Prin verb impreuni cu un nume din acelag verb t ,,Cu
(Mat. 8. gr, adecd nuntagul. '..moarte uq muri", adecd cu cea mai erudi. moarte, ,,Cu . poftd
4. Co.mparativul se exprim5 I am poflit" (Lca 22. 15), adeci cu cea mai mare pofte. ,,Cu fu-
Prin gradul poziliv : ,,Bine (este) a se ioirede in Dzeu, ',.tgd o* fugit", adec6. cu cea mai mare iufeal6, ,,Vdzdnd 'sd uazd,
- a)a-gi
decdt pune increderea in oameni,., ,,6ine (este) a se increde ';.aEleptdnd oqleptam" (ps' 39, 1), etc. Uneori numele verbului este
in Dumnezeu decAj a se increde in cei mari,, (ps. ll7. S_9), complectat printr'un adjectiv. De ex.: ,,S'a infricogatcufricd ma-
in loc de : Mai bine este a se increde, etc. ,,Biie este s;. intri .re" (Lca 2, 9), ,,5'a bucurat cu bucurie more" (Mal.2,l0), adec6.
in viafi qghiop sau ciung, dec6t.,.,,(Mat 1g. g),in loc de;mai 'cu bucurie Ioarte mare.
bine, etc, ,,Micul fiilor lui, adecd mai micul, etc,,,
,,Bi"n;u;;";;;; 6, Numd.rul qapte era un numEr s[6nt la Evrei in loc de
egti tu inlre muieri,, flrica I Zg), adecE mai binecuvdntata
egti mul{i. $opfe mii (|il Imp. 19' 18), in loc de multe mii' Numirul'
tu int_re muieri (dupe. Kohlgruber se gdsegte aici rrn superlativ). ?7 in loc de nenumdrafi (Mat' 18. 2l-22).
b) Prin dec6.tt Decdt mareas,a inmulfit.(Is. Sir. Z+.5q, J. Numeralul cardinal in locul celui ordinal care lipsegte,
c5. mai mult s,a inmullit, ^a"_ una" (Fac, 1.5) in loc de ziua intdia.,,In una zias[ptd-
e) Prin aceea cE se afirm6 ceva mai mare qi se nea6ld ',Ziua
ce_
mdaei" {Mat. 28. 1), in loc de intdia zi a s6pt[minei.
va mai mic t ,,Auraam nu ne-.a gtiut pe noi gi izrael(t""-"i)r" 8. Pronumele personal in cdrfile poetice prisoseqte, De ex,:
ne a cunoscut pe noi, ci Tu Doamne, pdrintele ,,Aduce{i Domnului mdrire, numelui lul" (os, 28. 2) in loc de:
nostrui, (Is. 63.
:.Aducefi mirire numelui Domnului,
.l
, *"I;ny:tr, ;oi u"r'l i: ii :i ;'
s mrgelszrrr, ErmEneu tic a b ib ricn dupx 9. In locul prrnumelui relativ adeseori std cooi. ,,9i" cu Pronu-
rnele demonstrativ. De ex, ,,Era un iudeu gf numele acestuia Mardo '
,.'

i, -82-
-83-
itr.

i rilr
heu," ,,Era acolo un orn gi mAna aceluiaceadreapt6 era u
tele cel sldnt al Tdu 9i la locagurile Tale" (ps' 42, 3) in loc
(Lca 6.6) in loc de: a c{rui mAnE era uscatd, va pov6{ui gi mf, va ac{uce, etc,
, atunci md
10, Adeseori pronumele relativ este neacordat, iar
c) Viitorul se ia uneori in loc de prezent 9i de trecut, De
rea se.face prin pronumele demonslrativ ori personal. De e
uex,: ,,Nu numai cu piine uo lrdi omul" (Mat, 4. 4), in loc de
,,Care simAn\d, intr'inqii" (Fac. 1. 11), inlocde: in carisdmdn :lrbeqte, ,,Nici un cuvAnt ua fi cu neputinld la 'Dzeu" (Luca 1,
Acest pleonasm de pronume a trecut qi in ,jreaca Noului T
37) in loc de: este cu neputinli etc. ,,Am smerit cu pobt sutle-
tament. De ex., ,,O femeie a cdrei tiica acesteia a a.vut duh
curat" (Marcu 7. 25), ,,$iiatigloatd mult5 , pe care sH. o nu tul nreu gi ru$a mea in sAnul meu se ua reintoorce" {ps, 34' l2l
in loc de: s'a intors'
re pe ea nimeni nu putea" (Apoc. Z, 9), ,,$apte munli unile 2, Se repetd in participiu verbul indicativ. pentru a exprima
de femeia peste ei" (Apoc. 17. 9) in loc de: peste care gade.
insisten{a Ei rndrimea acliunii, f)e. ex ', ,,Certdnd m'a certat Dom-
11, Nominativul, genitivul, dativul, acuzatir,ul absoltrt
.nul" (ps, 117. 18) adecd m'a certat aspru,Veninduaoeni(Avac.
neacordat. Aceste cazari se rezolvd- uneori prin nominativul
2, 3) adecd grabnic ai sigur va veni, Pl1ngdnd a pldns (PlAnS.
acuzativul absolut sau neacordat 5i prin pronumele personal
demonstrativ, pus in unu! din aceste
l. 2), adecd' cu pldns mare, ,,BinecuvAntat egti Iiule, cE fdcdnd
D" aei face gi putdnd uei putea" (I Irnp' 26, 25), adecS multe vei
care nir o' au begat in seaml ziditorii,"uriri. "*.i ,,piaira
aceasta s'a {dcut in {ace gi multe vei putea.
pul unghiului" (Mat. 21 , 4Z). ,,Cel ce biruegte voiu' da lui" 3. Verbul a adaus cu iofinitiv se intrebuinleazd. penl,ra a
(Apoc. 3. 2l), adecd celui ce birueqte voiu da,
,,$i tineiii ace cxprima repetarea ac{iunii. De ex,; ,,$i a adaus a trimite pe alt
i
il patru, dat:a Dzeu lor gtiin{[r. (Dan. 1. 17), adecd, gi celor patr ,servitor" (Luea 20. t1), adec6 iardqa trimis, etc.
]

qtiinfs'
i1.
ill"i;;:r1".t3;"" "Pre cet rdi' cu rdu ii va pi"'q" 4. Verbul in infinitiv substantivizat in loc de gerundiu. De
,lt
i
',', ,ex,i dormire oamenii" (Mat. 13, 25), in loc de dormind oa-
12. Dativul comunitd{ii. De ex.: nCe mie ;i uoud ?" (II Im ,,,,1n
i i. {nenll,
16,10), adec5" ce am eu cu voi? ,,Ce noud gi !ie?" (Mat..8. 29
,,Ce mie gi lie ?" (Iaan 2. 4J, lll. La Particule.
13. Adverbele se exprimd io chip diferit, 1. Prepozilia tpQntrtt" qi,,cdtre" inloc de: ,,despre".De ex,:
,,T61cuia lor toate Scripturile cari erau pentru Eli'
ti
-
oJ Adeseori prin nume. De ex,: ,,doschidere, in Ioc de (Luca 24, 271.
1,i
il chis ; ,in pulere in loc de puternic. .Domnul a grdit cdtre Davidt' (lII Imp. 3, 18). ,,$i cdtre inQeti
.2.
b)-_Pin circumscrieri. De ex,: ln tot ueacul adec6 totdea
''l;
una. ,,Mcl' in ueacul aceslo, nici in ueocul uiitor', fm"t. fZl, zice" (Evr. 1.1),in loc de: despre i*peri zice-
{ I
adecinicioda16,.,,Fold tn fold",adecddirect.,,p6nd. la maarte,,, a
2, Prep,ozilia ,,tnaintea" cuiua dup'a verbul a pdcdtui, inloc
deci cel mai tare, ,rCo,, se circumscrie printinnume de, Deex der impotriva cuiva a pdcitui, ,,A pdcdtuit inaintea lui Dzeu"
(l Imp, 7. 6).
,,Cine lrimegte pe profet in nume de pro{et,, (Mat. 10, 41)
ca pe un profet. Uneori se intrebuinleazd',,inainteot' cttiua, in locul pronume-
lui posesiv, De ex,: ,rA9a a lostbunivoinlainainteaTa" {Mal, ll,
ll. La verbe gi expresiuni- 26), in loc de bunivoinfa Ta.
1. Timpurile se schimbd, 3. Prepozifia npd.nd" I6rE sd exprime limita, De ex,i ,rN,
a) 'trecutul se ia in loc de prezent, care lipse$te in lim este cel ce face bundtate pdnd la unul" (ps. 13, 4), in loc de I
ebraicd, De ex.: ,,Fericit birbatul care n,a umblit in sfatul niciunul. ,,$i el nu o cunoscu, pdnd ce a niscut pe liul siu"
credinciogilor gi in calea picdtogilor n,a sld/af gi pe seaunul {Mat, 1. 25), adeci nu o cunoscu nicidecum,
zitorilor n'a gezut'' (p.. 1, l) in loc de: nu umbia . , ,", nu ;td,,,, 4. Conjuncfiunea ,,qi" stl uneori ln locul conjuncfiunii cau'
gi nu gade, eale: ,,pentruci", ori in locul celei finalel',pentruca",
De ex':
',,Infelep{egte-mtr
givoiuinvifa iodreptlrile Tale" (ps. 118, 73),in
,_ . b),Uneori
rumrna
trecLrtul se ia in loc de viitor. De ex.: ,,trir
ta qi adevdrul tiu, atunci m'a poudluit gi m,a adus loc de r pentru ea sI invif indreptdrile (poruncile) Tale. ,,Ci a

-84- -85-
ui este marea gi El a ficut-ope ea,, (1s. 94. 5),-in locde;
trucd el a fdcut-o, Aceste idiome Sramaticale se numesc de cEtre autori mai
5, Particula ,,det, ori ,,dacd', sti in loculde,,nu,,maia]es vechi de ermeneuticdl) numai ebraisme imper{ecte qi sunt puse
juriminte gi juruinfe, iar ,,de nu,, are in{eles alirmativ (de alituride erpresiunile : ,rin ueac,inueci" (Luca 1.33, Ioan 6. 51,58)
afir*r
re), De ex,t ,,Adev6r zic voud, de se va <ia generafiei acestr . In deosebi insE limba Noului Testament, pe l6ngi cE pds-
12), adecf^nu se aa da, etc. .-M,am' *eazd snele expresii ebraice gi arantaice cari se rapottE la cullul gi
:11]' !M* de
mAnia'mea, 9. vat iurar int
intra intru oAihn"-tu"; frir.-il. fij, stirileiudaicez), 4re cuvinte grecegti cu sensebraic, cw e;irini,
nu vor intra, etc, ,,Alinge toate (nimicirdu-le) ce are el, de cu sensul : bunH. stare, noroc (Fapt. Ap. 16. 36), pneumq cu sen-
te va binecuvdnta in fa{n (ov. 1,11), adecd te va binecuvd sulr vAni (loan 3, 5)i yios cu sensul pirtag, astfelyios tisuasi-
numai in fafd sau te va blistema.
Iios (Mat, 8, 12), tis gtennis, etc,, apoi rima cu 6;nt, cu sensul:
_ 6, Prepozilla ,,tnlra" sth ar eseori in lr cul altor prepozi{ii,
ales in loc de ,,prin',. De e x: ,,Inhu Christos,,
r lucru (Luca 1, 37)l diheosyni, dreptate cusensul:supunere voiei
181 he s. t, 3), Iui i)umnezeu sau eviavie (A{at. 5. 20) etc.
loc Ce ; prin Christos. Limba Ncului Testament chiar intiteazd uneori expresiuniie
ebraice. De ex.: enatizeslhe (Fapt" Ap. 2, 74), a bdga in urechi,
B. Limba Noului Testament. a asculta i prosapon lamuanin, a fine la fa{a cuiva, a fi p[rtini-
Limba 5lreaci in care s'au scris c6r{ile Ncului
ilt, tor (lac. 2 l, Luca 20.21); zitin tin psychin tinas, a atenta Ia
cu €xcepria evangheliei lui Mateiu, ru este lirrba elrrd clasic via{a cuiva (Mat. 2. 2A) t eurin harin, a alla har (Luca 1.30);
nici dialectul comun sau vulgar, pc.pular, zis dialect alexandri arton esthiin, a prdnzi (Mat. 15, 2);'oftholmos ponlros, invidie
o amesteciturh
-ciso-:r'3';,"
a dialeclelo.r girece-gti, iviti dtrpE Alexai:ciru (Marcu 7. 22) etc.
M".. 6h;:j:';i : " :?:,i. :llul alexandr in in lelul cu Tot astfel se observ6 intr'6nsa ioiluen{a ebraic6 gi la
i11,.:"i|it
l_.-?!yJ
":i
de Evrei in. Alexantlri" ;;;-i; ;i;;iil':*;.i;' ;:
ebtaizcnr_..a.u ,in"irt.;.;;i;i;li..t in"'"'u'r"'l
partea sintactich, intrucit in ocul perioadelor Srecegti cu
",b:o",cirin Iegitura cle subordinare intre propozi{ii, se aild. Iraze cu pro-
scrisd gi traducerea al,exandrineana u V""hiult i T"rtan,"nilrr-s"
-lII. inainte de Christos, pozi[iuni legate ugr:rr intre e1e prin conjunc{iuni simple de coor-
"ru
.uro..ui qii"'nri..irrl. Ei^r."'.-o dina,e, iritiebuin{:rte rlefectuos. De ex.r ,,$i ce a vdz,,tt gi a au-
1e caracteristici. z7l, aceea rnlrturisegte 9i rndrturia lui nimeni nu o primegte"
Ca limbd glreacd, acest diale ct prezint| in cdrfile
}.,iouh
([oan 3. 32), in loc de: dar mirturia lui, etc. ,,$i mie Dzettmi-a
Testament 9i ,nele icliome gramatica.re mai cre soamh'cari ardtat" (Fapt Ap 10.28), in loc r1e: dar mie Dzer, etc.,,$i tu
sen,, qezi jLrclecAndu-rli dupi Le,Je'' (Fapt. Ap. 23. 3), in loc de: Chiar
mesc oflcrsr,e de c5{re unii autori m;i ncrii de
ermeneulicdl tu qi:zi etc. ,,Tat5i meu pir-rd acurn lucieazL gi eu I'rerez" (loan
Astfel;
5, L7),in loc de: aga.gi eu lu: ez. ,,Ce m'a7i f,zut pe Mine gi
- a) Adjectirul 9i participiur nerilru se pun acleseori in
de substantivul abstract, De ex,: ,,Cele nebune ole lui
nu credefi" (Ioan5. 36J,iu loc de: totu$ nu credeti. ,,Au nu gtiNi
Dzeu,o
cor' 1' 25), in loc de nebunia, adec[ sfaruri]e ltri Dzetr cari ci stinteti caser lui Dzeu gi Dr"rhLrl lui Dzeu iocuegte in{ru voi
(l Cor, 3, 16), in loc de: f iindc6. Duhul lui Dzeu locuegte in voi.,, l)e
m^enilor-li se par nabunie. ,,Ce e cungscut lui
Dzetr,, (Rom, cdte ori va gregi fralele meu gi voirr ierte. lui" (Mat, 18.21), in
i''
ll), tr,
.lo"- {" cunoagterea lui Dzetr,,,Crt, iir,6lir"L,r'iiiil, loc de.' c: si-1 iert. ,$i cine 't a dat mai inainte gi ii va rdspldti
i,
(Rom. 1. 2A). ,,Ce e mai malt ludettbz,,(Rcm.
3. 1), sau c Lui" (Itom. 11. 35), in loc de: ca sd i risplSteascd.
ll este intdietatea Iudeului Se intAmpld ca gi ccnjunc{iuni subordinate se irrtrebrrinfea-
b/ Adeseori ia loc de Iorrna re6lu-latI gi sinrpld, dupd
l

ili 25. Sretit, Conjunctiunea ,,co" se {,:losegte uneori in loc de: .cu
dati
ii na aticd (ori ebraici),, oe pune rurprcuEa
se puuv impreunE parlrclpiul
participiul cU ,) Kohlgrnber, op- ci[. pa{. 94.
cu verbUl.
verbul
lrrr:
De ex,: ,,5'a oflal ou6nd in-pdntece', (Mri, t. tb), zl Astiei-I4essios, Unsu] so/anos, pArAqul, cLavolul, mamonas, zeul avu- "
i.l avea in pdntece. ,,Am fost la uoi tnudid;;l, (M;; i" l";-;;j \iei: sauualon sAmbita, Forisseii, Saducheii; omin, aga este, adevirat es e, ar-
.1.

de: am invdlat intre voi.


ril +s)j,,i". uo, plrinte i uar, liu; alliluia,lSudafi pe Dza:ui horuan,vistieria tenrplului; ar-
t',
rauon, artwdi osannq. ural i saoaoth, ogtirile certqti t rautti si tauouni, iwtrl6'-
t,:
1J torule ; pcsc/rc, pagtele, trecerea i aheldanoh, ogorul sangelui i raha, prost I ue-
Szekely, op. cit. p. 81-85. elzeuulsauueelziuuu, diavol: ualiol netrebnicie igeena,iad;lzumi, scoalS-te;offa-.
"li lfro, deschide-te ; Iisus, MAntuitor i ntanna, mand, etc,
)

i,
l,
-86-
l
i
-87-
t:.
l i r'i.
li
i,
flir
acel efecl" -qau.,rurmeazd sd,,. De ex.;
,,Le$ea a intrat co s6 CAPITOLUL V,
inmulfeasci gregala,, (Rom. 5. 20), in loc de : cu acel
efect
s.'a irrrnul{ t gregeala. ,,Ca sd vinX asupra voastrd tot san5iel Corailexturl.
drept' (Mat. 23, 35), in loc de , si vinf,
urm.azd. ,ooft,
etc. Conjunc{iunea ,,cc,, este unoeri in loc de , "rup.r Fiinla confextrrtrui.
,,prrrr*,,
6. 7), iar.tproctttn" in loc de : ,,pentrucd" (Rom. i. 2Bl. 1ir-r', 41.
,,$i';r.;: ' ,,Nurnai cunoagterea uzului vorbirii,
pu aiunge per,tru a a-
cum n'au Sdsit cu cale sd.l cunoasci pe Dzeu d"uprrrp.,'ugu
Dzea i-a l5sat in mintea lor netrebnicd. ltc. lla sensul, c5.ci uzul vorbirii aratd numai insemnlrile cari se no_
I'imba Noului Testament imireazE.uneori gi construcfia trivesc cuvintelor gi expresiunilor, dar nu aratd pe care din ele a
obscur{ , voit autorlr[ s'c exprime intr'un pentru a o cunoagte pe
a{razelor ebraii:e. De ex.: in Rornl.tl
rul qi apostolia spre o" rrito* o -' ri"i, ,,e;r" "^r;
J;'kui-l;: ' aceasta, trebue interpretul sd loc dat,
. tl i' i" rr"'ri7rrZ"|,;;;"
-;;ii;;4;;; {ind seamf, de intrea6ia ."ri"r",
f:::,:neamurile.
!!.. :!:"^s d aduc in numeie L.,i i; ";; de pdr[ile ei _9i de legdtura dintre ele. Ci"i
""f minte
N?:i:i cu igi aran-
din{ei toate . leazd cuvintele astfel ca pdrfile si stea in legrturd
Pe lAngd ebraisme, limba Noului Testament cuprinde qi sE vizeze
qi ex- o anumit5 !ini5. De aceea o parte atArni de celelalte, e deter-
presii cregtine, fie ca expresii'noui, de pildd. Antich'ristos, 'anti-
minatd de acestea gi se inlelege bine numai dintr,Ansele. prin
christ; christianos, cregtin (Fapt. Ap. ti. ZO),_ {ie ca
urm:rre iaterpretul are sd dea Iocurilor sin$uratice 'sensul care
girecegti vechi, insi, c.u insemniri noui,
exprimAnd idei"*pr".l,rni
creqtine. concord6 cu pirfile celelalte ale scrierii,,l).
?-" Apostolos, trimis al Domnului;priu*o, duh,seiacaDuh
"*.iosmos, care
SfAnt; in limba elend. clasice. inseamnd o lume bi-
Legdtura gi raportul reciproc al cuget6rii sau ideilor a_rto_
ne ordonat,, in limba Nourui Testament exprim[ de lului exprimate prin cuvinte, se numegto. cantextz). Deci contex-
lnme instrdinat5 de Dze:u; palingenesia, regenerare,
murte ori o tiil este legdtura unui text cu pErfile premergdtoare, sau cu cele
in Noul Tes_ urmdtoare.
tame nt inseamnd" 9i invierea din mor{i (Mat, "-
19, Zg); porusia, Coatextul e mijlocul principal pentru aflarea sensului ade-
care insemna venirea unui domnitor, in Noul Testament
se ia in virat al Slintei S'cripturi. Suu, n ui mult de el depinde infelege-
intelesul de zi'a sosirii lui Christos la judecatd
; metania, care
la Greci insemna schimbarea gdndirei, in Nour restament are rea unui text3)
sensul de prelacere morald, de convertire (Fapt. Ap, 5.
Sf ; fl. 42. lolpdltf irea corrfexf rrlui. Irn;rorfanfa felu rilor
l8i 20. 21; II Cor. 7. t0 II Tim. Z. 25:,Evr. O. i^n*' in- conlexlrrlui,
riahi, ziua domneascE., se ia ca prima zi a sdpti.m6.nii (Apoc. .1.
i)t
Cea mai gienerald impEr{ire a contextului este in context
70) ihyriahon dipnon, cina domneascr, ca sf. eucharisti".."
inr"*-
na mulfumire (1 Cor, tl. ZO); chiras epilithene, a pune exiern Si intern,
mdinile In contextul extern sau gramatical qi sintacllc, pdrfile tex-
peste cineva, are sensul de consacrare Ia un
oficiu'bisericesc
Tim,
!. l4)i pisteuin, a crede, inseamnE a crede in Christos. lI tului stau intr'olegitturE gramaticald. 9i sintacticd, iar in contextul
.intern leS5;lura pirlilor dintr'un text este ldcut6 dupd caoze in-
_ * Prin inlelesul nou, cregtinesc, al unor cuvinte, Iimbr Nou-
lui restament difer[ nu numai de greaca cea comunE, postcrasici, ,terne.

numiti 9i dialect alexandrin, in caie au scris polibitr'17] tZiin'. 1. Contextul extern saa gramilical gi sin/ocfic este le(i.tura
Chr.), Di-o Casius, ci gi pirfilor unei vorbiri; acordarea formelor, legitura prin particule
-de limba Evreilor elenigti, in care s,a
scris traducerea alexandrineani. ,9i ordinea de cuvintea), De ex.: Propozifia atributivd din I Tim.
I 3, 15 r ,,srdtp gi intdrire a adeudrulu{', se raportd la cele pre-
,) S-zekely, op. cit, pa(. 96.
Kortleitnor, op, cit. ., 55, ,,Coatextus sive nexus qrationis, i.
'?) e.
coniurctio et mutua ratio coSitationum ab auctore verbis expressarum"
") Kortleltnerl op. cit, p 55.
a) Szekely, op. cit, p. 97.
,,Nexus 6rama icus est coojunctio membrorum
orationis, congruentia formarum, particulis verborumque ordine desi{nata".

-88-
-89-
cedente t ,,Biserica Dzeului celui iiu", Ccnjuricliunea ,,gi" nu 1 si anume insemnarea potriviti pentru predicat, complement, su'
in calea acestei leSdturi,
'fiect gi atribut. De e*.: ,,Nimeni nu este bun, fdta, numai unul
",' "Dzeu" (Mcu 10. 18), Aici din subiectul Dzeu se explici predi-
E iirescca interpretul sd considere intdiu contextul extern :catul bun, in sens de absolut bun, uCel ce face ade'
,':
Sramatical gi construcfia sintactici a unui 1oc1), fiind de cea
mare insemn6tate pe4tru infelegerea corecte a textuiui.
':, gldrul, vine la luminS" (Ioan 3, 2l), Din subiectul cel
Contextul extern este: ce f ace; urmzazd ci prin complernentul adeudr se in'
a) Contextul isloric sau cronologic, ln care intAmpldrile '. lele$e adev6rul religios moral sau bundtatea. ,,Trupul Meu cu
expun dupi ordiuea lor in timp sau dupE cum s'au su adeudrat esle mdncare, gi sdngele Meu cu adeudrat este bdutu-
precum vedem in cdrfile istorice. rd" ([oan 6. 55)' Pentru adverbul cu adeudrat, mdncarea trupu'
Cootextul istoric este deterrninat orinedel.erminaf, dup6 cu lui gi bdutura sdngelui Mdntuitorului este m6ncare 9i beutur6
intervalul de timp intre singuraticele evenimente se arat6 exnli f- in sens propriu iar nu in sens impropriu despre invEldtura Dom-
cit ori nu. De ex,: ,,In zilele acelea venit,a loan prebiclnd fi nului. ,,Fericifi cei sdraci cu Duhul" (Mat' 5, 3). Aici sensul su-
pustiu" (Mat, 3. 1). Acesta este un context istoric nedetermina biectului cei sdraci il determind atributul cu Duhul, ,,Deprinde-
bl Context extern este gi contexlul reol (nexus rerumJ, rea trupeascd este pufin folositoare" (I Tim. 4, 8). Din adiecti-
context este agezarea la un loc a ttnor {apte sau invd{6tr.,ri dLr vul bupeascd, se eridenliazd cd e vorba de deprinderile lizi.ce
gi nu de cele duhovnice$ti, ',Lumea p:intr'inssl s'a fdcut" (Ioan
ordinea rea]a, adice pe temeiul asemdnirii ce o au intre el
Iaptele sau invdfdturile, cari nu s'au intdmplat, sau nu s'au
1. 10). Din predicatul s'a fdcat urmeazd cd prin subiectul /ume,
De ex.: in.Isoio, cap. 13-21 se all6 se infelege lumea iizicE 9i nu cea morald. ,,Nu ptite{i servi lui
tit,
- in acelag timp.
preun5 profe{iile lui despre popoarele striine. ln fuiatei c. 8 Dzeu Ei rnamonei" (Mat. 6. 24), Mamona in opozi{ie cu Dzeu
nu poate insemna ceva onest, ci licomia dupi bo$ifii, care e
9 se gisesc la un loc vindecirile de bolnavi a.le Donrnulrri.
contrard lui Dzeu. ,,Nedreptatea am urdt, iar le{ea Ts amiubit"
Contextul real dacd cuprincle material istor c, se zice co
(ps. 118. 163). Aici nedreplatea nu este orice nedreptate, ci nu-
text istoric-real.
Contextul istoric din evanghelii, alAt ce! cronolouic, cAt
mai greqeala ialn de Dzeu, cum rezu,ll[ din cuvintele ce-i urme-
cel real, cAnd e condus de adevdrul credinlei, de do$ma c[ Ii azi, opuse : ,,iar legea Ta am iubit",
Contextul logic depdrtat este inldnfuirea de idei sau le-
a lost Christosul, se numegte context istoric-dogmatic,
2. Cu mult mai insemnat este conlertu! intern, care consl !6tura dintre mai mull.e propoziliuni or.rsecutive, cari ca pdr{i
ale'clestiunei despre care se kaleazd, se lin una de alta, cum
in legdttrra ideilor. El se imparte in context lagic, psihologtc, iar
in Biblie gi in opiic. e caz:ul unui period, al unei pericope. Contextul acesla este deci
grupeazS ro{iutile 9i ideile, dupn legi mai mult ori,mai pu{in depdrtat.
o/ Contextul logic, se poate cunoagte loarte
,l
gAndirii corecte sau logice2). Se irrparte in apropiat $ depdrtat. 1. Din contextul logic depdrtat
adeseori sensul cuvdntului. Expresiunea ,,plir,d de dor" (Lca 1' I
Csntextul loSic apropiot este le$itura lo$icd intre noli:
28) inseamod: plind de darul lui Dzeu, dupd cum se vede din
unile sau elementele unei idei (cuge{dri), deci intre pdr{ile unei v,30. ,,Cuudnlal" (Logos), Ioan 1' 1, inseamndpe Fiul lui Deeu,
propozi{ii, prectm este raportul intre stibiect gi predicat, com-
cum se arati mai ales in v, L4t ,,$i cuudnlul trup s'a fdcut 9i
plement, atribut, etc, Tot la contexlul apropiat se socotegte gi I
s'o sdldg/uif tntru noi Ei.om udzut mdtirea Lui, (mdrireca au'
leg6tura unei idei sau eugetiri cu cea imediat premergitoare, de 'ntuia ndscut din Tatdl), ptin de'dar Si de adeudr", Prin seruul
care at6rni,
- ori cu cea imediat urmitoare cu care se intr
deci le$dtura cu propozifia antecedentd, sau cu cea urmdtoare.
lui Dzeu (lsaia 52, 13), se inlelege Mesia, precum reese din con-
textul urmdtor p6n6 la c. 53, 12. ,,Fsceti-ud prieteni din mamo- {
Astiel din contextul apropiat se cunoagte sensul cuvintelor na nedreptd{ii" (Lea 16. 9), Cuvintele 'mamona nedrep{dNii" na
aratd bcg6{ia ca nedreaptS, ci ca neadevdralE, mircinoa-
sd gi ingefitoare, dacS nu o intrebuin{Em cum trebue, dupi voia
I
-90* -91 -
{
I
lui Dzeu. Aceasta se vede din antiteza dia v. 11; ,,DacI intru .pulem qti gi indoindu-ne, nu cumva sE ne impo{rivim lui Dzeu.
cel nedrept mamona n'a{i fost credinciogi, pre cel qdeudrat cine-l
va incredinia voui" ? A.{ecd n,a{i gtiut chivernisi averea care e ,,lar dupd doud zile a eqit lisus de acolo (din Sihar) qi s'a dzrs
ingzldtoard gi de un pref re,:lus, atunci crlm se poal.e ineredin{a in Galtlea, cd insr E Iisus a mdrturisit, cd" prooroc in patria sa
vouS chivernisirea unorbunurimai inalte ? In Gal, 3. 3, zice A_ sin5fe nu are" (166r, 4. 43-44), adecd s'a dus in Galilea, dar
postolul I ,,Aqa de fdrd minte suote{i? lncepdnd cu Duhul, acum nu gi in Nazaret, cici insugi zi ese, cd. prooroc in pirtria sa cinste
fr1l are,Din cuvintele Ilomnului r ,,Amin, amin Srdesc \ie, de nu se
in trup sf4rgifi ?" CuvAntul trup dupd. contextul depirtat gi chiar
dup5. v. 2 eare este mai apropiat gi unde se arnintesc : faptele le- ua na$te cineua.de sus, nu ua pulea uedea impdrdfia tui Dzeu"
(Ioan 3. 3), reese cd Nicodirn l-a intrebat pe Domnul cum va pu-
gii, inseamnS. pdzirea prescripfiunilor LeSii iudEice cari se migc5
in'sfera celor trupeqti. ,,Oricine va zice cu.,rAntlmpotriua Duhu- tea {i cineva pirtag Ia impdr5fia lui Dzeu gi cii evanghelistul a
omis a scrie despre intrebarea aceasta.
lui Sfd.nt, ru se va ierta lui" (Mat, 12, 32) DupI contextul pre_ Contextul logic in 5leneral precizeazd insemnarea particule-
mergdtor, cztudntul impotriua Duhului Sfdnf era pd.catul Farisei-
1or copulative, De ex.: ,,Scoate-vd-vor pre voi din sinagogi, dor
lor de a vorbi de rH.u f rptele lui f)zeu, atribuind faptele Duhu-
lui va veni vremea cd tot cel ce vE va ucide pre voi sE i se pari
Sf6nt unor pr-rteri satanice.
cd aduce sluib5 lui Dze:;l, ([oan 16. 2). Pfin ,,ddr,, se inNelege
2, Din contextul logic depirtat se poate cunoaqte indeosebi
gi insemnarea ce trebue dat6 unui trop. De ex,: ,,Alualul Fari- aici; ,,ba chiar".
6/ Un altfel de context intern este contexlul psihologic, un-
seilor gi Ssducheilor" (Mat. 16. 6) dupd contextul depirtat, este
de legitura intre idei este in{luenfatd de leSile asocia}iei lor, dupi
imaginea unei puteri rele, a invii.fiturii lor (v. l2),
cari o ideie atra$e pe o alta printr'o oarecare asemEnare sau
3. Contextul logic deplrtat aratd in ce iimil.d se vor lua contrast, etc., gi de aiec{iuni cari imprimd o direcfie a desfdgu-
cuvintele De ex.: ,,Drept aceeat nu ud ingriili de viafa voastri ririi ideilorl), -De e*.: Iisus stdpdnit de bucuria de a lucra la
ce vefi mAnca sau ce veti bea, nici de trupul vostru, cu ce mAntuirea Samarinenilor, 7e tice invd{iceilor cari il invitard si
Vd vefi imbrEca" (Mat. 6, 2SJ. Aici Domnul opreqte con- mdnAnce : ,,Mdncarea mea este sd foc uoia Celui ce m'd lrimis".
form celor ce urmeazd (v. 3l-33) numai ingrijirea exage- (Ioan 4. 39). In vederea ritului sdrbdtorii corturilor, ce se des-
ratd gi cu suflet neincrezdtor in Dzeu de trebuin{ele tempo_ figura (aduc6nd preolii i pd din Iacul Siloamului qi vdrsAnd-o la
l
rale, Exprimarea; ,,dintrulotneamul ce este sub ce/,(Fapt. Ap. altar), a spus Domnul cuvintele memorabile: ,,De inseteazd cine-
t.
i 2. 5) n'are sE se inNeleagi riguros, penttuci mai jos (la v. 9-ti) ua sd ute la ll4ine gi sd 6eo" (Ioan Z. 37). Stdpanit de emofie_
.se numesc numai neamurile cunoscute, Luca aminteqte (3, 2Q) de inchisoarea lui loan Boterhlorul. desi
,, ToNi ale sale cautd, iar
i;

i
nu ale lui' Iisus Chiistos" (Filip. 2. Zl) ln acest loc expresiu- s'a intAmplat mai ldrziu qi nu inainte de botezul lui lisus, care r.ri*"j-'
aea toli nu se ia absolut, ci restrdns, pentrucd. mai departe (io 25, Cuvintele ; ,,Atunci gi-au adus aminte ucenicii Lui cd esle scris.;
cap, 4. v, 3) sunt ldudafi mai mulfi cari conlucrau cu Apostolul rduna casei Tale m'a mdncat pe mine" (lo, 2,17), sunt un con-
I
I la evanghelizare. tex,f_psihilogic, ce intrerupe istorisirea curd{irii templului (v, 14-21)
i:

il
Din contextut logic in general se poate cunoagte ce plr{i j._ Contextul psihologic dd materiei cilduri. Se afli mai ales
l., sunt destinate de autor pentru intregire sau suplinire. De in c5r{ile poetice gi profelica.
i ,,Nimeni nu poate serui la doi domni ,, (Mat, 6, 24). Din cele "*., c/ 0 varietate a contextului psihologic este la profe{i con-
j
ce urmeazd rezultd infelesul: la doi domni contrari, cari vd o- textul optic (uizual) sau profelic, in care evenimentele asem5.n6-
I
bligd Ia datorii contrare, Faceli bine gi d.afi imprumuf nimic ag- toare din viitor, apropiate gi mai depdrtate unele de aliele, se
'l
i
'teptAnd" (191 6: 35), adeci lacefi bine inamicilor gi dafi-le imprumut prezic ai se infd{igeazi impreunE pr€cum s'au vdzut de profefi,
i
nimic agteptdnd dela dingii, ,,$i de ua face fruct in uiit'or I iar'de nu, nedespdrtite2). De ex,: Liberarea Iudeilor de c[tre Ciru din cap-
t: 11 vei t5ia" (Lca 13, 9), adeci de va face fruct in viitor sd nu-l
1) Szekely, op. cit. p.97.
,,Nexus psihologicus est iuterdicta le{e asso-
irr

iil
tai, etc. ,,De i.a vorbit duh sau inger, s[ nu ne impotrivim lui ciationis idearum et le(e allectum conjuncta".
Dzes" (Fapt. Ap. 23, 9), adeci de i-a vorbit duh sau inger, nu ') Szekely, op. cit, pa(. 97- 98..,,Ne.xus opticus uoit praedictioae-s e-.
ventuum propiorum et rembtiorum in una ima$inevisotum ac desctiplorum..

l *92- *93-
I

t:
I
\
'tivitatea babilonian6 se leage de desrobirea ce avea si vind. prin 6 cea mai bunh, c5ci pot sd segiseascdgisensuriialse, cari sE,
Messia (lsaia 45). Domnul urmeazd. gi El uzul proletic cAnd lea- ;se potriveasc6. contextului. De pildd, leza de credinft a calvini-
Sd slArgitul lerusalimului de cel al lumii (Mat. 24 9i Luca 21). 1or, c5, Christos nu a murit pentru to{i, la aparenfd se potrivegte.
cofltextului (Evr, 9. 28).
43. Crrnoaqlerea confexlrrlrri. 4. Nu e permis a fraSmenta tertul gi a-i-se da un
. Contextul il cunoagtem, daci citim cu atentiune vorbirea, sens contra.r contextului, Nu se porte deci scoate din con-
scrierea, ori pericopa gi o analiz[m crrnoscd.nd astfel persoana textul ei vorba : *Yy.,-LsJe-naea" (ps. 13. 1) qi s5. se aduci drept
care vorbegte gi cum se schimbi ea,. de ce arglumente se folo- dovadd biblici la demonstrarea ateismului. Deasemenea nu e
segte, ce concluzii tralei care este idei r conducitoare de care atdrnd permis a scoate din contextul lor cuvintele : ,,Toate ?.mi sunt slobode,.
contextul depirtat cu pdrfile lui, rrnele esenfiale gi altele secundare. I Cor. 10.23), pentru a se dovedi libertatea absolutd a omului
Avern insi s5. ne d6m seama in SfAnta Scripfuri de Sreu- .9i dispensarea lui de orice legel). Nu e permis a aduce cuvintele
'tatea cunoaqterii contextului
dep[rtat din cauza particuleror de- din Prouzrbe 7. 14-20 ca un indem Ia adulter, cdci suntcuvin-
lectuoase de context. Adeseilri aflem intre propozitii numai conj tele unei adultere,
junc[iunea ,,gl'," chiar inNoul Testament, Acest delectse atribue 5. In special, se va cerceta in context natura subiectului 9i
a predicatului, determinafiunile gi expresiunile opuse, precum gi
- cum am vizut - sirdciei iimbii ebraice, dar uneori gi pro-
Iunzimii de expunere, ca in evanghelia lui loan, p[rerile 9i explica{iunile adause, pentruci de ele atArnd sensul
Si. nrr trecem cir vederea nici impdrlirea uneori defectu- cuyintelo. gi expresiunilor, Astfel I Cele ce se spun omenegte
'oasi a Siintei Scripturi in capitole, cari din punct de vedere lo- despre Dzeu ci ,,s'a cobordt co sd uadd cefutaa gitu nul pe care-l
gic ai istoric ar trebui unite la un loc ; erlteori sunt unite cele zidiau fiii oamenilor" (Fac, 11.5) 9i cd.,,Dzeu e u$or lamdnie"
ce ar trebui separate, De ex.; In evanghelia Marcu vers. 1, cap. {Exod" 32, ll), se vor expiica din uatura subiectului. Astiel pri-
9 aparfine capitolului 8. Versetul 30 al cap. 22dinlapt.Ap. tre- rirul citat se infelege aga ci Dzeu cunogtea planurile, scopurile
bue considerat ca vers, I al Cap, 23, iar vers, 26 din cap, 5 ' oamenilor cari zideau turnul Babilonului, iar al doilea citat se
al epistolei cEtre Galateni ca vers. t din cap. 6. Vers, . 1 al inlelege astfel ci stricdciunea oamenilor aducea cq sine pedeap-
cap. 7 din II Cor, ar trebui si fie sldrgitul cap. 6. Cap, 5 din sa lui Dzeu Ispititorul prinrei femei, se cunoagte din eele ce se
ep. citre Evrei ar trebui sE ineeapi cu vers. 14 din cap. 4. In . spun despre el cd a vorbit cu femeia, c6 a rafionat cu viclenie"
.Mateiu, eap. 24 partea d-,la v. 42 p6nd,la slArgit se Deci rezulti c5. garpele era Diavolul insuqi, duhul cel r5uz), ,,pen-
tine de cap, 25. tru c6. rru suntefi din lume, ci 8., u'am ales pe uoi din lume,
44, f,legule prenEru conlexf. pentru aceasta vd urEgte pe voi lumea" (Ioan 15, 19). pentrucE
1;,15 MAntuitorul se pune in contrast cu lumeo, aceasta nu poate in-
-:.. .1.' Pentru a putea reconstitui gdndirea autorului trebue s6 ob-
,1, ,servim regulele urmitoare .pentru context i semna aici omenirea in $enere, ci numai societatea care,l duq-
1;
1. \n menea (Confr, Ioan 1, 10). Cuvintele Mariei cd,tre ingerul vesti-
l, Nu e permis a citi in text mai mult decdt a intenfionat
autorul. sd spuni. In texi s'a citit mai mult, de pildi [a aleSoriz{: .tor al nagterii implratului etern dintr'insa : ,rCum va fi aceasta,
.de ureme ce nu gtiu de bdrbat" (Lca 1, 34), explici castitatea
rile gccalei alexandriene ori la ale rabinilor talmudigti, cum ci-
ei. In rd.spunsul ingerului : ,,Duhul Sfrint se va pogori peste tine
tesc ai a.stEzi interpretii moderni gi ereticiil).
e cazul in- ,i-puterea Celui de sus te ua umbri" (Lca 1, 35),
Dar nu se va citi nici mai pufin in text, cum
terpretirilor superliciale. . Sfdnf se lnlelege ca puterea Celui de Sus. - Duhut
Lui I"honia, iegele
2, Trebue rcluzatd, insemnarea cuvintelor, care este in con- t) C rrnelly, Hrstorica et s.rcra introducfio etc, ed. II. parisiis 1925 n.
tradicfie cu contextul, cici o minte normale nu intrebrrinfeazE 585, Slenful Iorn Hrisostom zice.: ,,Non sutfrcer_e, ut dicrtur aliquid scriptuin
esse in Scriptura sed totam seriem esse le(endam, qru"doq"ii"1"-ri-""it"*
nofiune sau sens contrar celorlalte pirfi din vorbire sau scriere,. {un.et nexum, quo inter sz coniuocta sunt suntlnterrumpere
Interrumpere veliemus, multa pra-
3,' Dintre mai multe interpret5ri potrivite contextului se pre- va do(mata crearemus". Hom. in lerem. lO. Zl.
. _.') Ceza.ro Pepe, Le:tiones io Srnctam Scripturanr, ed. II Tu:io 1909
, Hilh66, o.:. cit, ed. Ill. p. a6 pag 515,
W
-94- -95-

I
din I'uda, i se zice ,,fdrd. copii', (Ier. 22.30), degi a avut c< Lui (Ioan 3, 14) in{eleSe rdsti{nirea Lui 9i cI Apostolul
dar se sptrne mai cleparte eE. ,,n,a auut fiu care sd soadd lege 9i faptele Le{ii in epistolele ehtre Romani 9i Galateni
tronul lui Dauid", Ceeace inseamrrd. la Marcu !4, 27 a se sm lege le6iea mozaicd qi jertfele ei rituale a$a c{ protestanfii
ti trtru C_h'zstos",se.explicdlav.30 prin: a se lepdd.ade Christ, lau drept sd recurgi la Pavel pentru negarea laptelor'bune. In
6. Se va gi tul: ,,Tot ce nu este din credinld, pdcat este', [Rom. 14. 23),
""r""4 rela{iuuea cu pdr.{ile contextului deph
tat gi mai depdrtat. a credinld, pentru materia premer(dtoare, se inleleSe conqti-
7. La vnildli contextul nu se ra lua mai limitat decdteste
l,:t.l s1,]a cald,cuvinrele Iina,e ate
2. Subiectul ce se expune indici dacd sensul trebue luat
flti _Domnului (Mat. 22;
14).:.,,Cd mnfi_i sunt chemafi, dar pulini ale;i",." .^po.ta- n,r- pfopriu ori impropriu. De ex.: ,,Voi sunte[i sarea pdm6ntului.,.
mai la^r,ersetele in.ediat premergitoai". li u"..t ;;;;;;;;i;;, vbi rtrnte{i lumina lumii..." (Mat. 5. 13-14). Aici predicatele
dintre ingigi membrii"Bisericii itrmai f"1i"i ." vor m6ntui, pe u sens irnpropriu. ,,Ferici{i'cei sdraci cu Duhul,, (Mat. 5. 3).
cdnd contextul pretinde sd se raport" iotor" {rnrru- lu- i.rir# xpresiunea cei sdraci cu Duhul, se ia in sens propriu. dar su-
ga parab-old, deci la to{i invitafii la nunid
".ri (v. 3_6).
iecliv: cei ce sirnt c5. n'au destul Drrh S{Ant.
3. Din tema ce se trateaz5, se in{ele$e oxinroronul. De ex:
Cel ce gi-a ailat sufletul sdu, il ta pierde pre el qi cel ce gi-o
CAPITOLUL VI, pierdut sufletul sdu pentru Mine, i/ ua afla pre el" (Mat. 10. 39).
,Suflelu!. e luat .cAnd in sensul viefii pflmd.nteqti, cAnd in sensul
Aiutoa*etre confexrufrri. vi'e1ii eterne,
vie{ii
Ajutoarele contextului, strgt: tema cle tratat, scopul gi mo- uv vzi|. ,,1,4 Y

tivul scrierii sau a1,.vqdbilii, mai pre sas de doscdlul sd'a,,, la Luca 6. 40 in qtiinfd,
(
\ la Mat. 10. 24 in virtutea srrferinlei. nCel ce are i-se na da
i(\\ '-Ll
$i[1.; ]t,'' I. Terna de rrarar. Iqi (Mat. 13, l2), adec6. celui ce are mult, i se va da qi mai

-*/
fir mult, rCu ce mdsurd ueli mdsuro, ie ua mdsura uoud,, inMat,
,2,t co ce misurE de judecatd vefi misura, vi seva rndsura de
45.Fiinla pi imperlonfa ei.
Dzeu, iar in Marcu 4,24t in ce mdsur6 ascultafi invE{dtura
Tema de tralat esle lucrul despre car€ scrie autorul, Iie i:
Mea, ln aceea misurd ve{i avea cunoagterea ei. ,,Mulfi sunt che.
cartea intrea6li, fie inlr'o parte a ei. In special, tema de trata
qipulinialeqi". ,,$i cei de pe urmd oor fi intd.i qi cdidintdi
este ideia principali a cdr{ii sau a unei
.pericope, prectrm gi urmd'( (Mat, 20, 16), adecd" la mAntuire.
teria, in care igi desvoltd autorul ideia principall ce str i 5, Din tema cb se expune, se cunoagte limita celor spuse,
intrealia carte sau o perieopi a eil),. Agadar tema de tratat ir partea
Astfel rispunsul lui Iisus I ,,De vrei sd fii desdvArgi t, uindeli a-
ei a doua este una cu partea esenliali a contextului,
tale Si le dd sdraci/or" (Mat lg, 2l), pentru materia ce
1, Din cunoagterea temei ce se expune, se explicl sensu
s'a tratat ln eele prem rgdtoare,'unde Domnul prescrie alte mii-
cuvintelor, mai ales la mistere, Astfel in cuvintele in6ierului -ci-,
pentru c6gti$area fericirii (v, l7 - t9), in sens
tre Maria : ,,$iputerea Celuimaiinalt te ua umbri.'t (iuca 1:35), - nu se iaiperbolibe
porunc6, ci in sens de sfat. Astfel gi declaratiile
expresiunea obscurd : le ua umbri se llmureqte din materia cu-
use prin cuvintelel ytoli gi nimeni"n'ausd infeleagdin sens
.care }laria avea sd conceap[ nu dela bfubat,
vdntnJii, dupd
dela Dzeu, Astiel, t, De ex.,' ,rToli s'a:u abetut, nu este cel ce face bunEtate,
dia materia temei rezujtd, cI Iisus rr:i;-llr;: u este pAni la unultt, adeci nu mul{i oameni merg pe calea
reu dreptolii (Mat. 6, 1) infelege faptele cari{I{ii, iar prin indL
fii /ps,'13. 4). Uneori infetesul are sI se extind[ unde se
-- I S".*elyr. op, cit. p, 110. ,,Per -ar{umentum'orationis intelligitur i alld termenii z mulli qi mai rnulli. De ex,; ,,Fiul Omului a v'enit
res, quam auctor in sermone suo vol aliqua eius parle lractat. DuaJ ante
qyl:.. a_rgumeuti. propositio vel thesis-principalis, quam auctor
auclor oratio: qi.dea suiletul slu rdscumpdrare pentru multii, adeci pentru
:urt oratione
exponit,- illuslrat ve1 demonstrat et materia suu rulatu, asserra et plrclta, quae i (Mat, 20. 28). Ar contraiice su'biectul ce se trateazai daca
auctor de thesi et circa eam dicit",
: Erm. bibl. Iasc. !I1.

-96- -97 -
ffi

t:
cuvdntul mul{i s'ar lua in sens restrAns, doar evan$heliiletratea .ad mintuirea e fdgdduiti qi asigurat6 de credinfa io lisus Chris.
zH despre venirea Domnului pentru r5seumpirarea tuturor. tos. Prirdsirea acestei credinfe duce la nefericire gi osind6. Ideia
H.. lel gi in Rom. 5. 15 ; ,,De au murit prin gregeala unuia (a 1 .conduc[toare a apologiei arhidiaconului $[e{an in Faptele Apos-
Adam) cei mufti" etc. Tot astfel, pentru subiectul ce se exp ,tolilor cap, 7, este aceasta; Neamul iudeu a lost dela inceput
termenii mult Ei more despre Dzeu se vor in{elege ; ,rnemlr$init :inddrdtnic ai rdsvrS.tit fafi de Dzeu, deaceea a fost astfel gi {ati
l
Ei ,,a tot mare" (Num, 14. 18; ps. 47. 1). de lisus Christos.
i 6. Materia sau subiectul aratd uneori o condifie subinfelea 3, Se intdmpld ca qi p5rfile subordonate ale materiei sE
s6. Asttel la anun{area proletului Iona (3. 4): ,,Incd patr aibi o ideie conducdtoare care deasemeni trebuie cd"utatd.
de zile qi Niniue se ua rdsturna", are si fie subinfeleas5. condi
fia: dac[ nu face{i penitenfd. . 41 , Reguld trrenl:u lema de fraraf.
7, Materia gi forma exprimirii aratl unde nu se d Regula pentru tema de tratat e urmdtoarea:
i:.1 rH cu numele, atAt persoana vorbitoare, cit gi aceea c6trc ca Sensul unui cuvdnt sau declara{iuni care repuSni subiectului
;
I se vorbegte, De ex.' in lsaia 58, 3, ,,Curn postim Ei Tunu '"ce se expune, nu noate fi adevdrat. De ex,: Emisarii sinedriului
Chinuim sufletul nostru qi Tu nu fit seantd? Iatd in zilele pos.
intreabd pe IoanBoter"Itorul de ,,esfe el profetul?" Ioan rdspun-
i',

turilor uoastre ud gdsiti placerile uoastre 6i ndcdiili pe loli se


I
de ci. nu este el" ([oao 1. 2l), Aiei prir, profetul (construcfie
i
,.
uii uostrii" ! Partea intAiu redl cuvinl.ele Izraelililor c6tre preSnanti) se io{elege profetul agteptat de toli ludeii, Messia,
partea a doua rdspunsul lui Dzeu. Cuvintele Domnului (Mat. .Rispunsul lui Ioan enunfd deci cd nu este el Messia, dar nu
25 qi urm.j; ,Pentru aceasta Yd zic vou5, au ud ingriji{i
spuoe, 'ci nu este prooroc, Sensul cd gi-ar fi ne$at chemarea de
i,
viafa voastrd ce veti m6nca gi bea, nici de trupul vostru,
rprooroc ar contrazice subiectul materiei ce sc trateazi.
ce v6. vefi imbrEca etc., dupi v, 30 se adreseazd ,,pulin cre
dinciogilor".
trl- Scop.,l.
8, Materia gi forma exprimdrii . arald. ci p6Lnd la care
.l
se vorbegte uuei persoane. Altfel in GaL 2, 4 qi urrn. Pa *gp_*L-*gte.1q-!ni.reZtd_+,-
i! g?".+g" _ urm[Jg9!e. sn . .scriitor
vorbegte cdtre Petru pAnd la cap, IiL v. 1, unde Apostolul
,s a.g .y-orb itor.,in.*x-q-un 919-4 i {eitor,.|,1l: :),
vorbegte cdtre Galateni. S;op'r[ a+torului, daci-i este propriu, se numegte scop
.soecialz), El poate Ii felurit t didactic, {ix6nd idei, dAnd inv5fd-
turi, qi indemouri, profetic, poetic exprimdnd entusiasmul reli5lios,
46. Cunoaqferea fernei de fnaiat. istoric, etc..Scopuri didactice sunt: cel polemie, de a cumbate
.erori, cel apologetic de a apira,
Pentru a cunoagte tema ce se trateazE, {rebue i *
1. A observa cd uneori autorul insuq declard la ince Scrisul sau vorbirea poate avea chiar mai muite scopuri
ori in decursul scrierii despre ce va trata. Astfel Pavel in Cor speciale, coordonate, Astlel in epistola c1.tre G,tlateni, Pavel in
7. 1 incepe [ratarea priri cuvintele; ular pentru (despre) c.rp. 1-2. 14 are scopul de a-gi intdri autoritatea apostoleasci;
mi-afi scris: bine este omului de femeie sd nu se atinpd", in cap, II. 15-ltl 24 de a evidenlia, cd Legea mozaicd gi-a pier-
c5. sE triiascE in castitate i ceeace constitue tema sau dut valoarea, iar io cap, V 25-YL l8cle a invdla virtuNile ade-
intregului capitol. Sau in 1 Cor. 12, 1 t ,,Iar pentru (despre) ce- , vdrate,
le duhaunicegli, adecd despre Daruri sau harisme I nu t)oesc.- Dar gi pir{ile scrierii sau vorbirii pot sd-gi aibi scopul lor.
:Scopurile particulare sau ale pdrfilor sunt de reguli subordona-
nu gli[i uoi",
2. Ideia principald este de multe ori ascunsiinCdrtileSIin te scopului scrierii sau lorbirii.
te gi trebue allatd prin analizd, 9i prin compararea pdr{ilor 1l Sz6kely, op. cit, p, 17, ,,Res vel eventus, quem cauza a{ens elficere
intendit, vocatur /lnis",
teriei, Astfel in epistola cdtre Eurei ideia principal{ nu e s) In opozifie cu cel imprirtigit de alfi scriitori, care se numegte scop
,cizat6,, totug rezulti din intreaga materie dogmatici (cap. I-X "general, Un scop {eneral estecel istoric-dogmatic al evan(heliqtilorde a ardta
viafa qi messianitatea lui lisus.

-98- -99-
I

t.
I
1...
fl
' t-.'

Scopurile autorului se mai inrpart in primare


Ei secundare.-
Astfel scopul primar al evangheliei lui Ioan era istoric-dogmatic,
iar un scop secundar sau particurar ar sdu a fost scopul p"oremic
indirect contra ebionifilor gi doche{ilor, remarcAndr-* ;ufot este cdmilo sd treacd prin urechea acului, decdt bogatul sd
lui Ioan de a combate erorile lor.
t""ai"l intre inlru impdrdlia lui Dzeu" (Mat. lg, 24), se vor inlelege
.condifionat, precuin insugi Domnul spune in v, 26 (,,La oameni
o/ Sc"pul autorului ne ajutd sd gtim dacd sensul vreunui
loc este propriu sau impropriu. Cuviniele Domnului , este aceasta cu neputinfI, la Dzeu toate sunt cu putinfd,,).
,,D" ,u-'r.. e) Dfu scopul autorului se infelege cd o comunicare se ia
ua nogte cineua din opd gi din Duh, nu ua putea sd i.ntre
in ,ca precept ori uumai ca un sfat, Astfel,
impdrdlia lui Dzeut, (Ioan 3. 51, pentru scopul didaetic pe cuvintele Domn:rlui cL-
care tre tdndr: ,,De uoesti sd fii desdudr$it, uinde-li aueriletale gidd'
l-a avut Iisus ca sd explice l.ui Nicodem inlrebarea .r, poa_
te s[ {ie primit omul in impirdfia lui Dzeu, _ nu se va.intele- le'sdracilor" (Mat. 19, 2l), se in{elege nu ca o porunci., ci nu-
'mai ca un sfat, pentrucd Domnul prescrie alte reguli d,e pdzit
$e in sens impropriu, despre renagterea din apa spirituald sau
prin doctrina evangheliei, cum le in{,ele6i unii (irotestar,lii), pentru a obfine fericirea (v, t7-19),
sens propriu: din apa botezului. cuvintele tainei eucharistice
cil; f/ Sco,^sl autbrrrlui ne spune dacd autorul vorbeqte
(Mat, 26, 26-28), se iau in sens proprtn, pentruci din indemn' propriu sau nu. In Eclesiastul autorul igi propune
exprimi vo_ ca'scop sd arate ci ornul trebue sd fin5 la Dzea (12, i:-t+t
infa testamentard a Domnului.
b) Scopul autorului ne inva{d cum si mdsurd.m cu_ De aceea el nu vorbegte in numele sdu, ci in al contemporanilor
vintele lui. Astfel Apostolul voind prin epistolele catre Ro- epictrrieni 9i fataliqti, cari priviau pldcerile ca binele principal
'cAnd zice : ,,Cunoscut-am cd intr'aceste nimic nu este bun, d.e-
mani 9i Galateni s6 arate necesitatea legii cregtine gi inutili-
tatea iegii mozaice pentru mdntuire, curri,tlle lui despre t"i;;;_ cdt omul sd md.ndnce, sd bea $i sd fiuste,, (3, 12-13), gi mai
.departe: ,,Soarta fiilor oamenilor este ca soarta vitelor, cum
larea prin credin{d (Rom. 3. 28, etc.) nu se in{ereg -"*"rusirlqi
in contrast cu declara{ia apostoiului .iroco6 d"rpr" mdotuirea moare unul, aga moare gi celdiali; un sullet au toli qi nimic mai
prin {aptele. credintei, Astiel, clacd apostoi ul loon'zic", mult n'ure omul decdt uito" (3. l9).
ungere ave{i dela Cel SfAnt gi g&li toate" (I loan Z.20},
,,$i ,,J Tot astfel apostolul Pavel ardtdnd (Rom, c, 7) marea lui
cuvAn- ,decadenfi gi neputin[d de a face binete pe timpul legii
tu'l ,rtoate" se refere nuu ai Ia curoaqterea adevdruri]o,'invelate mozai-
prin comunicarea apostolicd gi nu la alte gtiin{e gi cu at6t ce, Ru vorbegte nunrri in numele sd,r ci $i in al conafionalilor
mal eii, cEci a voit si. arate inutilrtalea le$ii mczaice gi necesitatea
pu{in la lumina internd a pietiqtilor, Deasemoea in I Cor,
9i
7: ,,Ce ai, care nu ai luat?,, prin ,,ce o1,,, trebue. iofeleasd cu-4. Ie$ii cregtine,'
roaqterea religiei creqtine, cdci in aceast6 parte aposiolul se g) Dio scopul autorului se explicd de ce s,au spus unele
si- ,gi s'au trecut altele sub tdcere. Iisus voind s5-gi impun[ p6n6
leqte si indemne pe Corinteni sE nu se lase condugi de spiritul
de partid cdnd e vorba de aprecierea invdfdtorilor ti."ri""Ei.'-- Ia un timp o atitudine tezervatd,, infeleSem d" poruo""qG
c/ Din scopul autorului vedem ce este esenfial qi ce'este. lor vindecafi de Et sd. pd.streze td.cere gi s6 nu""trAmbi{eze mi- "u-
secundar. Astfel din scopul lui Christos ln parabola d"spre :nunea fdcut5 (Lca 8. 55. etc).
fe_
cioarele inlelepte .;i nebune, de a indemna la veghere (Mat.
2b.
'r""rrd"r,. 49, Curroaqreroa ocoprrlrri aulorrlrri.
I
i
t-12), urmeaz[. ci num5rul zece al fecioarelor
fird. o insemndtate speciali. Astfel ia Apoc, g. I"rt" urm, o/ Scopul autorului e declarat uneori la inceputul scrierii
gapte ingeri gi cele gapte trdmbiie servesc numai
9i ,ni
{Lca 1.4, Iuda 1. 3-4), ori la sfArqitul ei (roan 20. 3ll I pe.
ca decor, ne-
constituind un detaliu care s[ fie necesar ideii generare cu
care.
5, l2). Cr.teodatd se declarl gi scopul particular al siaguratece-
lor pir[i sau pericope (l Cor, 12. I i 14, 1 : I Tes. 4, 13). AsF
I

este in legiturd scopul autorului.


Iel Domnul declarl cu ce scop a spilat picioarele invdficeilor
,^,-- d)condifionat
Din..scopul autorului vedem dacd cele spuse trebue
i
in_ ,(Ioan 13, 15), deasemenea spune scopul ce-l avea cu unele pa-
;etese ori absolut, Ast{el, cuvintele Domnului t ,,Maf
I rabole, a servului nemilos (Mat. 18, 35), a celor zece lecioare
(Mat 25, 13), etc.
- lc0- b/ Degi autorii orientali, mai ales aghiografii Vechiului Tes-
I

-101-
Ii;.l

li, tament, nu prea obignuau a-gi divulga scopul, el se cunoagte, ' e) Scopul Scrierilor Siinte ni'l mai aratl 9i Tradifia Ei a-
indirect din context, De obiceiu el se desprinde din reflexiuaile nume m6rtllria demnd de credinfd a Slinlilor Parinli.
gi din adunarea dovezilor gi exemplelor intr'o anumit5 direcfiune,
de citre autor. Evanghelistul Marcu arati {oarte des, cum Iisus po- 50. E*egErI6 **-n.", observarea scoputrrri aurorrrlul.
runcegte celor vindecafi sX nu descopere minunea ce le-a ldcut Interpretarea care repugn[ scopului autorului este fais[.
(I. 4. IIL t2. V. 43. VIL 36 VIII 26. 30. IX. 9). Evanghetistut Ma-
Scopul autoru'ui nu permite un sens contrar gie9i. Daci
teiu rccurge adeseori la Vechiul Teslament cu lraza : ,,sd se pli^
apostolul Pavel a avut in epistoia citre Romani scopul de-a con-
neascd ce au zis profefii". Autorul epistolei cdtre Eorei in, cap.
vinge cI nu prin le$ea mozaicd se ajun$e la dreptatea inaintea
11, enum6ri eroii de credinNd ai Vechiului Testament.
Din context reese gi scopul parabolelor. Aslfel parabolele.
hi Dzeu, ci prin credinla in Christos, atunci cuvintele lui din
epistola citre Romani c. 2 v. \3; ,,f dcdtorii legii se uor indrepta"
din Lucq c. 15, in IegELurS. cu cele relatate in v. 2, au scopul
nu se pot infele$e despre indreptarea celor ce observi le$ea mo-
de a.invd|a cd Iisus a vorbit cu cei picdiogi ca sE-i readucd la zaicd. Cuvintele din paraboia cihei ; ,,E$i la drumuri gi la Sar-
dreptate, In paraboia despre bogatul Si sdracul Lazar (Lca 16. duri 9i-i sflersle sd inlre" (adeci pe cari ii afli) (Lca 14. 23), nu
19-31), in prima parte se arat5 intrebuin{area iea a bogdfiei,
se iau in sensui cd Iisus a poruncit predice,torilor Evangheliei sX
iar in partea a doua rdspldtirea dupd moarte a acestei purtdri,. sileasci pe oameni cu forla s[ intre in Biserica Lui. Parabola
cu osduda eterni, din care nu este mintuire. Scopul ambelor aceasta n'are scopul s[ invefe crr ce miiloace si fie oamenii su-
pE"rii este de a ardta Fariseilor increzuli primeidia avuliilor, du- pugi chemirii dumnezeegti, Christos a vcit numai sd indemne lp
pI cum reese din v, 13 gi a 14. cdgtigarea de credinciogi pentru Biserica Lui.
c/ Scopul autorului il evidenfiazi gi materia ce se lrateazd, ReSulE pozitivi nu .se poate stabili, pentruci mai multe in-
pri:cum in cartea Iov,. al cirei scop nu se declari expresiv. Din terpretiri pot fi potrivite scopului autorului.
materia tratat6 se in{elege ci autorul a voit s6 invefe ci moti-
vele din cari cei buni se ceartE cu nenorociri, iar cei rii. sunt. EBfl. SXooiwul
ferici{i, sunt atAt de nein{elese, cd nimeni nu le poate cunoigte
deplin gi astfel nenorocirea nu e o dovade a vinovd{iei, nici no- 51. Flinta, felrrrile gi irnporEanfa lrri'
rocirea dovadd a bun6l6fii. In acelag chip se cunoagte, c[ pre-
dica.de 99.mr1irt-e. (Mat. 5-7), a avut icopul si piopuni prin-. Motivul autorului rezidh in ceeace i-a indemnat sd scrie
cipiile religiunii Mdntuitorului, intrucdt difeia de doctrina Iudei- ori s5 vorbeasci. Motivul e in strAnsd le$dturi cu scopul,
lor contimporani. De acest mijloc (materia tratati) ne folosim si la. Motivul este intern gi extern.
stabilirea scopului mai ryultor psalmi In 1 Cor,'13, v,4qi urm. Motivul infern consistd in simfirea sau migcarea l6untric[,
se cunoagte scopul din iosugirile descrise ale iubirii cregtine. in pornirea de care e iniluenlat cineva, Acest motiv se zice im-.
d/ $copul autorului il iunoagtem indirect Ei din impreju- puls. De ex.l motivul pentru care a poruncit Irod rnagrlor s5'i
rdrile externe. Scopul psalmului 50 era exprimarea durerii gi a arate unde este in Vi{leiem pruncul Christos, era pornirea lui ca
pociinfei. Acest scop se cunoaqte din imprejurdrile in care Da- si-l piardd (Mat, 2. 13). Motivul pentru care a trimis Ioan Bo-
vid a lost mustrat de proletul Natan, ciruia i se supune smerit.. tezitorul doi discipoli la Iisns cu intrebarea: ,,Tu egti cela ce
Daci gtim referin{eIe eredinciogilor din Corint, cari in parte i uine sau pe altul sd 3gteptam ?" (Mat, ll,2) era desigur,intern,
s'au I6cut cunoscute lui Pavel prin ,,ceiaiChloiei,, (l Cor, 1, 11), adeci el doria ca Iisus sh. intdreasci.credin{a acestor discipoli.
in parte Ie-a inleles dela alfii 91 dace gtim gi intrebdrile p" Motivul extern ',tl scrierii sau vorbirii se 6ldseqte in impre-
i le-a pus comuna din Corint, atunci infelegem scopul pirlilor ""i" furirile externe, in care trdegte a.rtorul gi cari il iniluenfeaz5,
singuratice ale-primei epistole cEtre Corinteni. Din iaplul ci dug- El se numegte ocaziune sa:u prilei, Prileiul prolefirii lui /soia
manii lui Pavel spuneau Galatenilor cE el nu e apostol adevirai, despre nagterea lui N1esia dintr'o fecioari, era starea de indoialr
deducem cd. un scop al epistolei citre Galateni tiebuia s6 lie de a regelui Ahaz (c, 7). Pe apostolul_Pavel l-au determinat mai
a apira apostolatul lui Pavel. ales impreiur6rile ca sE scrie epistolele sale didactice.

-to?- -,03-
H;i

f,t"

[' Ambele motive, intern qi extern, impulsul


.
adeseori .impreunE,
gi ocaziunea, rne
CAPITOLUT ViI,
1,'
1. Prilejul scrierii sau al vorbjrii Ee ajuti si c
noagtenr dacd textul trebue_ inleles propriu, ori i*rroori Impreiurfirile islorice.
l'' Prstfel daci
ne dim seami 9i de prilejul'",rranHrii Iui Iisusdp
pte.mdnca,reo,,.uour,,"i."?iu'l,ii"iiilil\r:::^;.2;'_';;1,'l'J'ol: 53. Fiinla, innpdrfirea qi irrrporlanfa lon.
l
I
cuv6nt trehue sd conchidern Scriitorul sau cuv6.nt5tr,rrul igi exprim5 ideile sale potrivit
ci aceastd mAncare are si s" irtl
condifiunilor lui, sau condifiunilor acel,ora in numele cdrora vor-
I
I
1eag5. in sens propriu. Cu toate cd Iudeii scandalizati se irt
cum begte.; potrivit condiliunilor cititorilor sau auditorilor qi potrivit
!1u spus cd loate.sd-;i.dea trupul ,eu .pr*--mAncare (v. 53),
i: n'a vorbele lui se inlelegi*propd;,ci dimpotriva naturii lucrurilor din l"impul respectiv. E firesc deci ca ioierpr"_
insis tarea Cdrlilor Sfinte sd. se facl cu consideraliune gi la aclste
}i^:::.,.11",, .".u,pr;u
in{elegierii
.lor in sens propriu, Declarafi impref urdri numite istorice, cari in Cdr{ile Sfinte se presupun cu_
Donrnutui : ,,Sunt fameni iri s,aiu i;r;;'f;*;;;"r)"
tmp.drdfia cerurilor" (Mat, l9 12), se
,rl"r"orii) noscute.
in{el:ge irnpropriu, rlespr I. Prin condifiunile autorului, ale scriitt rului sau ale vor-
celibat, pentruci a lost roslitd in legdtura
cu pdrerea apo.toli bitorului, se inlelege individualitatea lui, astfel nu numai irirpre-
l cE: ,,Nu este de folos t se insura" (v. 1O).
2. Moti,iul scrierii . sau al vorbirii iurdrile externe, cum e patria, lirnba, nafionalitatea, virsta, felul
dacd cuuintele au un in{eles '.ri ne ajuti sd gtim lui de viali ci gi impreiurt"rile interne, cum ar fi felul iui de a cu_
nurnai relativ, De geta, de-a simii gi voi, ce se manifestd in cuvinte
cx. ctrvintele : ceeace intrd "nr"f,,,
in gurd $i fapte, dupd
'Nu
15. 1 1) au inleles relativ, cici au {o"rt spr*
spurca ,n o*,, (nl- t. gradul de culturi sau dLrpd starea sufleteascd gi caracterul lui.
ca rdspuns ia iovij Unde nu este culturd morald, acolo sunt inclinaliunile bune
nuirea fariseilor cd invd{dceii lui Iisrrs nL 9i
se spald cAnd m5n6_rr- rele, cari exercitd 9i ele o influentE. asupra desvoltdrii caracie_
ci. ltezLrltd deci infelesul ci m6.ncar.ea nu spurcd
pe orn, rului. ajut6ndu-l ori impiedecd.ndu-1,).
52. (rrnoaqlerea rlloEiwurlui a ulorelf,rri
Cunoscdnd toate aceste condi{iuni ale autorului putem in-
felege de ce el vorbegte sau lucreazi intr'un fel sau altul.
Motivui ce I-a inclemnat pe autor sd scrie sau sd vorbea- o/ Fiecare vorbegte gi scrie despr" ceeace cu$etd, cunoag-
scd se poate clrnoagte : 4. te gi in m5.sura in cnre gtie, bine ori rdu. prin urmrre
a) Uneorl din deciara{ia autorului, Astfel Luca (1.1) terea gradului de culturd a cuiva ne dd putinfr sd stabilim "uno*i-
spune sen_
lAmurit cu ce prilej a sc.is evanShelia. sul trnor declaralii, expresiuni 9i cuvinte ale luia). Deex.t Cultu-
bJ Motivul vorbirii se poate cunoagte gi tura lui Prlat justificd intrebarea lui scepticd t ,,Ce este adeud-
indirect, clin con-
text. Astiel Luca spune cu.ce ocazie s,a rbstit rul" ? (loan 18. 3B), adeed. nu este adevdr. Cuvintele ostapului
rugldciunea Dom_
nului {11. 1) Din contextuf parabolei despre oaia
15'
rirdciti (Lca piAdn dela crucea iui lisus; ,,Cu adev5rat omul acesta fls al lut
deslugit er risus a spus pur"bolu din motivul Dzeu a fosf" (Mcu lS, 3g), n.'au sd se ia in sensul cregtinesc,
.2),.apare cd
larlseii cArteau impotrivaLui pentru cE se infovirdgea cu vame_ din dectaraiia Apostolilor, ci in sensul pdgAn c6 a fost un semi-
trr $r cu pdcdtogii. zeu. Dacd gtim ce principii politice profesau Irodianii pi Fariseii
c/ Motivul scrierii sau al vorbirii il evidenfiazE materia cari s'au insof,t, inlelegem de ce ei impreund. au pus lui lisus
tra_
tat6..Din psalmii 3 gi 4 putem deduce cd motivul intrebarea : ,,St cade a da dajdie Cezarului,. ? (Ma,t, 22. l7),
compunerii
1or, l-au dat calomniile multora pe tirrrpur rdsvr[tirii 6J De gradul de culturd morald gi religioasd, de caracterul
lom. Pentru calomniile iudaizanfiior, parrel qi_a
]ui Apsa-
apirat autorita cuiva, depinde gi {elul de manifestare a lui. Daci gtim cd. Irod
tea in cap. 1 gi 2 al epistolei cdtre Galateni. cel ,vlare era un rege viclean, fi{arnic, Selos gi tiran gi cd pilat,
d/ Motivul scrierii il aratd 9i Tradifia prin mdrturiile Sfin- 1) Krrsuh Lolllol, Katholikus
Szeotir6si Hermeneutika, N.-V6rad 1g9l
.^
{ilor Parinli. p,63.
,) Krrach Lolltoa, op. cit. p. 64-65.
lli'
l,l.

I., degi dupd natura lui era drept, totr.rgi abuziv, gi un dire6l5tor
f, cuprinde cdr{ile" in cari s'ar Iiscristoate faptele Lui(21. 26),
Iu$,
- neluiexplicdm
purtarea
atitudinea lui Irod fatl de Magi, precria gi
Pilat lafd de christos atunci cand a fost acuzat de
',:,i n) Starea de emolie explic6 qi retdcerea unor pdr{i din ide'
ce se exprimd. De ex.: ,,Pdrinte, de uoegti sd lreacd pdhorul
.I,idovi $i cuvintele gi faptele Arostolilor vor fi judecate parte |acesta dela Mine (se retace: sd lreocd); insh nu voia Mea, ci a
dupi inclinaliile lor iireqli, parle dupd caracterul jor. Astfel pur-
tarea lui Petrtr in grldina din muntele Olivilor gi in curtea Ar-. Ta sE fie" (Lca 22. 42),
Ii. Prir condiliunea celar penlru cari Si.ou scris autorii'
hierului, ori purtarea iui Toma cel necredincios, care a zis Dom_ 's{infi cdr{ile, se infele6ie deasemenea starea lor individuali, ex-
nului ,,Adu-fi degetu! tdu incoace Si uezi mdinele Mele" etc.
(Ioan 20. .27 . Caracterul Apostolilor se de dvdrgeqte abia clupd tern5. $i interni, patria nalioralitatea, cultura, carac'erul lcr, Ne'
,u,n mira c6, Apostolh n'au inleles cuuintele Donnuluiprincarile
pogorArea Drrhului Sl6ntr).
prev stea clar polimele Si moartea Lui (Luca 9. 44-45), dacd
cf Starea suileteascd arormald, afectivd, explicd manifes-
n'am 9ti cE gi ei .erarr stdpAni{i de ideile {alse despre Messia a9-
tirileextraordinare ale cuiva, cdci e cunoscut faptul psihologic
teptdndu-L ca pe un Messia pdmdntesc. Penttu caracierul exclu-
c5 fie din cauze externe, fie din cauze interne, se ivesc afec_
sivirt al ludeilor, Iisus a oprit pe inrEficeii Sel sa se ducd in
te gi sentimente cari ne stdpAnesc, De ex.: Ruga Dor:rnului rnisiu.ne eoangheitcd la Scmarinent gi la pdgrini (Mat. 10, 5)"
in gridina Gethsi,iani : ,,Pdrinte, de este cu ptttinld, treacd poharul
Mintuitorul fine apoi seamd gi de greulatea de'a {i in}eies de
acesla dela Mine" (Lat. 26. 3g), se explicd prin 6iroaza pe care
popor gi i se acomodeazd folosindu-se de pilde ugoore. DupE
o are omul de moarte, Apostolril Pavel gi Varnava in clurerea , cur[ eei cdrora ]i se adresa elau iudei ori pd6lAni, se expiicd
lor sufleteasci pentru rdth.cirea celor din Listra cari voiau s[ le i schinrbarea cuvintelor lui Iir us de citre evansheligti : ,,celui ce
adued jertfe de inchinare, ,,9i-au rupt hainele" (Fapt. Apost . 14. 14),
ilt ia cdmaqo, nu'i opri ;i haina" (Mat. 5' 40). Ilvanghelistul Iu'
d) Starea de brnofie explic5 exagerarea autorului, vorbirea ca le reproduce astlel t celui ce ili ia haina, nu'i opri lui gi cd-
lui iperbolicd gi astfel in aceastl stare sufleteascd anormald, cu- ', maf,a" (6. 29), pentrucd pentru pd$6ni cimaga era mai imporlantS,
vintele, expresiile. lrazele lui, nu se iau in considerafi*ne stric-
Pavel ii vorbegte lui Felix desple dreptote, in{rdnate Si despre
to sensu. De ex.: Iou in chinurile lui igi blestenrE" ziua nagterii
(c, 3;, Exclamarea Domnului pe cruce: ,,Dzeule, I)zeule de ce iudecata ce uo sd fie' (Fapt Ap. 24. 25), IiindcE Felix era un
,r vi{ios. Domntrl nu s'a apdrat in Sinedriu,liindu-i acesta impo'rivd.
m'ai ldsat't (It4at. 27. 46), este exprs5i4 durerii Lui cunrplite gi ' III. Prin lucrurile despte cori troteazd Carfle Sfin{e,se in-
nu dovada unei credinfi slnhite. Apostolul Pavel in durerea lui
pentru conafionali scrie : ,,AE pofti ca eu insumi sd fiu onate_ feleg toate agezE.mintele culturale ale timpurilor biblice ; familiare,
politice si bisericegti. Trebue si cunoagtem deci nolura lucrului
mc fiepddatJ delc Christt>s pentru fralii mei, rudele mele dupd despre care se vorbegte. Fdrd aceastd cunoagtere ar fi ridicol un loc
frup" (Rom, 9. 3). Apostolul ar dori si jertleascd tot ce avea e*tius din SIdnta Scripturd, cum li s'a inl6mplat de alt{el celor
mai scump pentru a readuce'pe conafionalii lui la cregtinism. Chris- I ignoranli. De ex,: expresia din profe{ia pahiarhului Iacob (Fac,
tos cu durere zice:,,,t\|ai lesne este cdmila sd treacd prin ute- c. 49): ,,Isohar asinul robust", se explicd din opinia bun[ ce o
chea acului, decdt bogetul sd inlre intru ?.mpdrd{ia lui Dzeu,, aveau Evreii despre asin. ln Cdnlarea Cdntdrilar (2, 7) t ,,Vd
(Mcu 10. 25). Pavel cu indignare scrie: .,Cu neputinld este ce- jur pe .tdlbatzcii cerbi de cdmp", adecl pe tot ce aveli mai
lor ce s'au luminat odctd,,., 9i lolu9 ou cdzuf, ca iordg sri se scump. Sau: ,,Cc puiul de cerb iubiul meua' (Cdnl, CAnt. 2. 9)'
intoarcd spre pocdinfd" Evr. 6. 4-6). Inv[fdceii sii din gelozie Numai avAnd cunogtin|E de modul de construire a caselor la E-
i'au zis lui Ioan BotezEtorul, ci. Iisus, pentru care a mlrturisit, vrei putem inlelege cuv ntele lui lisus citre inviticei cind le
boteazd 9i toli il urmeazd (Ioan 3. 26). Ioan Euanghelistul in spune sri uesteoscd deosupra caselor ceeace aud dela DAnsul
iubirea lui peniru Domnul se pl6.n{e, cd mdrturia lui Ioan Bote- (Mat, 10. 27), Sau t ,,Cine estepe acoperigul cosei, sd nu se co-
zitorul despre lisus ca Mesia nimini nu o primegte 13. 32). Tot
Iosn euanghelistul cs alecliune scrie, ci ,,iu*no- intreogd n'ar, boare se ia ceva din casa sa" (Mat, 24. l7). Sau : Au venit la
r) Karsch Lollion, op, cit. pag. Iisus aducAnd un sl[bInog care era dus de patru oameni gi ne-
64. putdnd a se apropia de El, fiind mult popor, ,,au descoperil cqsar

*107
-
I

l,'l
I ,.ii
{ i,lllrl
6,1

l4 :t:,:li
, p)rti
lt1

l.i o) lntroducerea in Cdrlile Sfinte sau lsogoglo, care di cu. .1.,,tr


ll' nfele.necesare despre autori, cititori, etc,
riS.lll
,.jri
LI
unde era, gi spfugdnd (acoperigull au ldsat in ',,. b) Arheologlo gi geografia biblicd,
il'r'
ti 7os patul in c care con{ine descrierea |,t:
j
i.
z5cea sldbdnogul" (Mcu 2. 3-4). Numai gtiind
daiina Iudei itlfilor familiare, politice gi bisericegti ale Evreilor, precum
li de a sta Ia masi pricepem cuvintele luiloon (13,23),,rEru ;descrierea {drii Ior 9i a localitdfilor din timpurile biblice.
t.:

" ,o riii
l"
t'l din invdfdceii lui culcat pe sdnul lui lisus", precum gi cele c) Geografia qi istoria ldrilor uecine cu Palostino. De pikln
di i
t. Luca (7. 38): $i stdnd (femeia) la picioorele Lui, plAngdnd tru intele6lerea Exodului e nevoe gi de cunoagterea impreju-
a
l
ceput a uda picoarele Lui cu lacrimi,, etc, D""ru*"ri"" r Seografice ale Egiptulrri qi Arabiei. Pentru cartba lui Da
l ,.,
eunosc6nd ceremoniile lungi ale salutului Ia rEsd.riteni, e necesard istoria imperiului caldeic,
putem
felege dispozi$ia lui Iisus ca invifdceii ;,sd nu salule pe nin d) Sfdnta Sc,ipturd ins5gi sau autorii biblici, cari reflectd
in (Lca 10, 4). Cine nu cunoaqte dispozi{iile Lrgii jidove lumind . asupra impiejurdrilor de pe timpul cbmpunerii,
i -cale"
l referitoare Ia cei necurati, cu greu va inlelege carrzele purtE filor S{inte.
rezervate a femeii ce suferea d? scur€:erea singetui (Lca g. e) Ca iz.voare pentru cunoagterea imprejurf,rilor istorice re-
4
Din crrnoagterea stdrii morale decezu]e a peqanetetii se itoare ia Noul Testament, servesc scriitorii contemporoni ai
expli
deciziunea conciliului apostolic dln Fapt, Ap. (".
li. ZO1, ,o olilor, Philon qi ,Iosif Flaoiu, qi cei ce au urmat autorilor ii
gdnii sd se fereascd de desfrdndri. Iardgi numai lui Testament, Pdrinlii opostoliceEti, Sfinyti Pdrinli qi Scri-
cunoscdnd
racterul partidelor religioase ale Iudeijor, iu{e1e6lem
de ce ii bisericegti, iar Ia Vechiul Testament ser\.esc ca izvor bor{at;
Botezltorul intdmpind pe Farisei qi Saduchei, veni{i si pri 'almudul rabinilor qi comentariile ludeiLor erudifi ; .A"benezra,
ci dela dAnsul botezul pocf,ia{ei, cu cuvintele, ,,pui de ;ip;r;;: barbanel, Mcimonide elc,
r;_rl Avdnd ideie de filosofia - p[(in6 de pe fJ Vin apoi scrierile profone, cari se refer6. ia cer|ile- bibli-
[S,tl._ timpuiApor
tolilor, in care prin /ogos ,; J;;;;;"""""*"r+li"d;;;:;; Astlel asupra cuvintelor apostolului Pavel din ep. I cdtre Ii-
I

creatoare a lumii, infelegem. qi mai bine de ce cd. preotul se cade ad fie bdrbat al unei {enei (3.2),re-
folosegte Ioan t,
menul logos pentru a cuprinde pe Fiul lui Dumnezu .prin varsl lumini scriitorii contimporani cari ne sprn ci a doua cd-
l'.1
ll
ca
s'a fdcut iumea [1. 1-3). ie se socotia necuviincioasd in acel timp. Din Suetoniu(Cla- i:l
Mai ales la irnagini gi asemdniri trebue cunoscutd 28) avem date mai precise despre destribdlarea lui Felix,
t'
natura l :iir
crurilor. Temeiul de asemdnare nu se poate cunoagte decdt t16ia in adulter cu Drusila, Iiica Iui Irod Agrippa I, (sora ',1:
din nat
ra iucrului asemhndtor. Domnul ." folu."gt.'JJ ;;k" i ASrippa II) 9i solia lefitinrd a principelui Aziz din Emesa, ,l
; ;;;; I
1
Qineaz ,,pdcdfogii se uor crunca in intunerecur cer mai din ar .t
rd,.unde ua fi pld.ns gi scrdpnire de dinfi" (Mat. g. l2i 55. RcgrrEe pcplru of,servarea irrrprejrrr&ritror
22. 1 . , it,i
etc), Imaginea e luatd din obiceiul Evreiior de islorice.
a fine ospefe. 'rti{
noaptea, Dornnul asemdna fericirea cereasci cu j
un osp6f de 1, La interpretarea Bibliei trebue sd ne reprezentdm in l{
care cel nevrednic e dat afar5, rrnde e intunerec
noalteLea serbdrii Paqtiior (Exod, 12
ai lrig.'Din-c imprejuririle in care au luat fiinf{ Cdrfile Sfinte, '11
l[

Ei L3, 3_l0t se inleleg In contra acestei re$ule pozilive adeseori se lace o eroare iL]

*lild.ll".:;l/" td mielu_l lui ca,re ridicd pdcatele lum se citesc Carlile Sfinte ca nigte cdrNi moderne.
]I

9""_11
catoase .,2!
" 1 cte
i +i,,, C".iq l 1t i, t.Dum-neze.u
u u i.. iii 1 ; ;i i,,' i:'# f
"t fit; frdmfrntoturd
:i T iZiri "'ilu 2, NeSativ are valoare re6iula: Orice seDs care contrazice
tn

mai inainte), ca sd
pitit, noud,
precun
ii rul persoanei vorbitoare, ori al cititorilol, precum gi na- liii
a,tuat (.san" curafi_si sfinfil,
i!:"!, !1:d
tost pen.tru noi s'o jertfit,' (1 Cor, 5. 7), "iiii,{'iiit, lucrurilor gi datinelor, opiniile din limpurile biblice, trebue ,;il

. . lnterpretarea fEcutd cu ajutorul cunoagterii imprejurdrilo


istorice, se numegte interpretare istoricd.
De ex,, cuvintele Domnului : ,,Ae mie ,gi lie femeie, in- illl
tl

n'a venit ceasul meu", rostite cdtre maica Lui la nunta din l

Galileii, (Ioan 2, 4), nu au si se infeleaS5 nepotrivit ca- in


54. fzyoarele <rrnoagterii imprejrrrdrilor iclorice. rului Lui ca o respingere brutali gi necuvincioasd, Acelag
:
,:."li
il
lzvoarele pentru cunoaqteraa imprejur5rilor istorice in i
i

ce privegte Sfdnta Scripturd sunt: ,,,1

-109- ii
rt,i
108 -
-.
ii
I
ii;

i,
i,
i
lucru gi despre locurile analoage: Mat. 12, 49-50 Luca 11. uerbald. DacS asemdnarea se Sf,segte in cuprins, paralela aeeasta
i
:i
Cuvintele apostolului Pavel; ,,Ori cine ar fi fost ei (apcstolii leste reald. Paraleld reald este
de ex.: intre Mat. 24. ls,giLuca
frunte) ntam nici o grijd" (Gal. 2,. 6), nu trebuesc luate in 21, 20 cuprinzdnd viitoarea asediere a Ierusalimului.
sul cipentru ceilalfi apostoli Pavel ar fi tost indiferent, ei in sensul Paralelele reale se impart dupd. cum confin fapte ori fdei gi
nu lor are sI le mulfumeasce evanghr" Iia. Cuvintele Apostolului ; invd{5turi, in paralele istorice gi didactice, paralele is/orice sunt
cutu-m'am celor ntoutincioli ca un n ro ttincios, ca sd-i dobdn multe in Vechiul Testament in cEr{ile impira}ilor gi in paralipo_
(1 Cor. 9.22) 9i prirt',,Cine e;te slab gi eu sd Stu fiu? Cine i mene, iar in Noul Testament in S{intele Evanghelii, paralele di_
sminteSte gi eu sd nu md aprind?" (2 uor. 11. 29), nu se dactice se 6ld.sesc in toate cdrtile Sfiniei Scripturi, dar rnai ales
infelege in sensul cI Apostolul s'ar-fi acoinodat greqeliloraltor in cele didactice.
cici ar [i fost nepotriv,t cu earacterul moral superior al A
tolului, ci se vor infeleSe aga ce s'a acomodat la preocupa . .?e*eeiarea locurilor paralele ig-_t_re- e!g* ,s_p1g 3 se clarilica
chestiunile obscure gi mai pufin clare, se numeste paralelisma\t.
gi Irica lor gi c5. i-a compdtimit pe cei slabi io credinfi. In Ma -'ol'Paralelismul
este un mijroc insemnat feniru' ctirificarei
VI. 31.r ,,Nu ud gniili zicdnd ce L,om mAnca sau ce oom bea sensului biblic, in primul r6,nd poralelisrtul uirbal, fiindcd scri_
sau cu ce ne uom imbrdco", nu trebue sH. se infeleaSd in itorii biblici urmeaze aproape aceldg uz al vorbirii, deaceea se
ca si nu avem nici o grijd pdmAnteascd, cici fdr6 aceasta frii pot explica unul pe altul. Cuvintele decalogului;
,,Sd nu ieinu_
nu poate s5. existe so'ietatea, ci sd nu avem $rii5, exagera mele Domnului in degert,, (Exod. 20.7;, se explicd prin Leuiti_
pentru cele pd.mAntegti. In Mat. 7. 1, prin cuvintele t ,,Nu i cul 19. 12 astfel: Sd nu iuri str6mb. uVdzut_am pe Satana, ca
cafi",nu se opregte orice judecati despre al1ii, ceci fdr'6 a un lulger cdzdnd dm cer,, (Lca 10, l7). Frazat ,iacddeadincer,,
nu s'ar prrtea face educa{ie gi restabilirea ordinei, ci se in{el se alle gi in lscio 14. llt ,,Cum a cdzut Lucifer...,', dar in alt6
ca s5. nu ludecim fird buni.voin{n. Nici in Mat. 19, 24 nu tre relofie explicativE, cici se descrie sldrimarea gi nimicirea re$e-
bue in{eles ci e absolut irnposibild mdntuirea bogatului, cdci a lui seme{ gi temut al Babilonrrtui. Deci ,,a cdd.eo din cer,, ins"am-
vufiile nu pot fi o piedecS de neinvins la mAntuire. Deci n nI sfdrmarea gi nimicirea puterilor acelora cari .in seme{ia lor
trebue si Se desconsidere natura lucrurilor. se. credeau atotputernici gi nebirui{i.
,,Iald, fecioata ua concepe
gi ua nagte fiu" (lsaia 7- r4). Lici fecioara se nunregte evreegte
CAPiTOLUL VIII angalmah, Din Fac. 24' 43 unde e vorba de Reveca c" ,"
md fecioard, vedem ci acest cqvAnt ,u inseamni tdn6ri, "hia- ci vir-
FaraEelisrnul. Sind,
b) Poralelismul istaric duce Ia cunoagterea clar5 a celor
56. Fiin;a, ffmpirfirea locuritor pranalele, fiixrla gi istorisite gi a cauzelor intamplerilor, Ast[el din Mat. g. 1g-26
i^porlanf a p aralelisrnulrri. Marcu 5, 22-43 9i Lca 8, 4l-56, avem o ideie clarE despre
Scrierile SIinte nu sgnt scrieri sistematice, ci ocaziona inuierea fiicei lui lair qi despre uindecarea femeii ce urr"u ,*r-
cari aduc in discu{ie de rnai multe ori acelag lucru, Deaceea gerea siogelui. Cauza p,imirii lui Iisus cu triumf in lerusalim
aceste scrieri se Sdsegte adeseori nu numai aceeagi expresie '(MaL.2l.8-ll), se cunoa$te din locul paralel din Ioan lZ. 17-
diferite intrebuin{dri, ci se istorisegte acelaq fapt intr'o lormd di 18, unde se spune cE ea a fo;t invieiea lrli Lazar, E greu de rll
'i.
feriti qi se trage aceeat invdfS.tur6 intr'o legdturd diferitd. Aces- gtiut de ce a ldsat David mult timp nepedepsite uciderile 1ui tll
te texte diverse avind o asemdnare intre ele, Iie in cuvinte Ioab, istorisite in IL Imp.3. Z7i 20.9;lli, Imp. 2.5, d.arepo-.
expresiuni, fie in cuprins, se num3sc fexle sau locuri paralele, sibil cE David n'a voit si pedepseascd. pe un Eeneral viteaz ca ll

De ex. Cuvintele lui loan Botezd.torul t ,,Iq.td mielul lui Ioab al cirui eroisme relatat in I. paralip. U:6. la IL lmp.Z4,
care ridicd pdcatele lumii" (Ioan l, 29), igi au paralelele in
')..1)e acest parrlelism ermeneutic diterd, pararerismu/ brblic zis armem-
53. 7; 11-12, lI Petru 2, 24. orelor' dlo. cerlite po; tice ale vechiului Testament. Folosul paralelismului meml
DacI aseminarea este in cuvinte, paralela aceasta se orelor pentru ermeneutice consti in faptul ci exphci con[extul apropiat.

- I10 - - 1ll-
l, se istorisegte ci Dzeu l-a indemnat pe David sd nunrere po_
porul, totu$i David se c[iegte ci. a numdrat poporul (ll
lmp. 24. 57, Regule lrenlrrr paralelisrn,
10-16J. Aceasta se explicl in alt loe, in I par. 2t. 1, dupa care
1. Cuvintele cu sens obscur gi echivoc se iau ln sensul pe
nu Dzeu ci Satan i-a ademenit pe David sh numere poporrl.
c) Poralelismul didaclic ajutd la inlele6ierea invalaturilor
care iI
aL in locuri mai clare. De ex,: Fiii tui Daoid in I parali_
pomene (18, 17) se intituleazd.: cei dinldi t6ngd ngele, dar
biblice. Botezul in numele lui Iisus clin Fapt, Ap. 2. 3g se cla- in
rific5. prin.locul paralel Mat, 28. 19, unde se aratd cd boleznl
II Imp, (8. 18) se numesc guuernatori. I, E*od. 3t]tg cel. doua
table ale Legii se zic scrise cu degetul lui Dumnezea. Din Luci
poruncit de Domnul se dA in numele Sfintei Treimi. In
Gal. 5.
6 se scrie : ,,In lisus Christos nici tderea inprejur nu poate ni_ ll. 20, unde christos spune cd. cu deg-tur rui Dzeu scaote dra- i'
ri

cii, vedem cd prin degetut lui Dzeu ." ir1"l.g" puterea dumne-
mic, nici neldereo improjar ci credinla care lucreazd prin dra_
zeiascd., In lsoio (31. 5j cilim cE or6ianele pedeisei dumnezeegti
gosle". In 1Cor. 7, 19 scrie: ,,Tderea imprejur esle nimic gine-
se numesc ,,uasele nrdniei lui Dzeu,,, Deaici u.ala* ci
lderea imprejur nimic, ci pazu ordinelor lui Dzeu,,, primui ci_ ,,ur.sul
alegerii" din Fapt'Ap,9. 15 ca atribut dat apostoluluipavel
tat se explic5 astfel, cE in legea Iui Iisus christos are varoare in-
seamnd or$anul ales, de care avea Dzeu sI se foloseasc5
,,credin{a care lucreazd. prin poza ordinelor lui Dzeu". la con-
vertirca pSgAnilor 9i Iudeilor,
d/ Paralelismul ajutd la cunoagterea sensului irnpropritr. De
ex.: ,,Fiii lumhtiit, (Lca 16. 8), se precizeazd prin paraiela 2, Locurile obscure, ori neclare, trebuesc ldmurite prin pa_
din ralele mai clare luAndu.se in sensul pe care il au in l";uri
Ioarl 12. 36: ,,Pdnd c6nd, aueli lumina (pe Chiistos), crpdeti in ;;_
lumind, cs fiii luminii (adecd urmEtorii Lui) sri fiJi". pasagiul din ralele, Astfel gorpele ispititor din Fac. c. 3 se erplicd
pr;r, i"_
I-euilicul 17. 7 t ,,$i ei sd nu mai sacriiice sacriliciile ror domo- ralelele Apoc, 20. 2 ss., Inlelepciunea tui Solamo) Z. 2+
s; I[o,,
nilor, cu eari au trdil in desfrdndri", se in{ele$e despre cuitul zei- 8. 44, dupi cari garpele ispititor era diauolul insugi. I"'hl;;;;
Ior straini, ceeace se observ5. din scriitorlii Jinli .uri infaligeazi 11, 18 se spune despre Ioan Botezttorul:
,,A venit loan nictmd,n_
cdnd nici bdnd,,, Aceste cuvinle o, ," ,o, lua in sensul
cultul lui Dzeu prin imaginea cisitoriei lui Iehova cu Izraelifii. abso_
Astlel in leremia 2, 2, i,Aqa zice Dzeu: Adusu_mi-am arninte lut, ci fn sens relativ. Lui Ioan Borezitorur i se den"aga
numai
pldcerea painii inddtinate gi a bEuturii, ceeace
de tine, de credinciogia Ia in tinerelea ta, de iubirea ta in tim- se vede mai crar
pul logodit'ii tale, cdnd ai venit dupi mine in pustiu(J. (La fel din paralela d,ela Luca 7, 33. ,,A venit Ioan Bot.ratorui,
nir.
pdine mdnc6nd, nici ain bdnd". In Luca Z. 41_43,
Isaia 54, 5 9i urm.; bZ, S), Chiar qi in Noul Teslament Biserica SA loon'l-,
45, Iosif se_nulnegte tatdl lui lisus. In ce s€ns era
e prezenlatd ca mireasa lui Christos (2 Cor, 11. 2; Ephez, S. Iosil tatil lui
23-32 Apoc. 19. 7; 21. 2). llsus, se vede din Luca 3. 23, unde se zice cE Iosif
era socotii
ca tat5.l lui liuus, Prin pdcatele mulrort din Evrei
e/ Paralelismul indici uneori limita sensurui cuvinteror gi a 9. 2g (,,a;;;-
tos odatd fiind iertfit, ca sX ridice pdcatele multora,,),
Irazei, Astlel in Luca (4 Z) se spune ce post trebue in{eles in Ma_ se"in{eleg
pdcatele luturor, cdci aposlolul invali cJar
tei 4. 2: ,,Nimic n'a mdncat lisus in zilele acelea,,, Din paralela in allE parle (R"r]
5. 18 ; I Tim. 2, 6 etc,l cd Christos s,a jertfit pentru
din ll[orcu 10.74 vedem dacd prin pasagiul din lulatei 1g. Z+, toli. iasa_
giul din Mat. 24. 15-_16: ,,CAnd ve{i vede
,,Mai lesne este cdmila sd treacd prin uieLhile acului, decdt sd uririurro 'Orrrii)ii,
care s'a zis prin Daniil proorocul, st,nd in.Iocul
intre bogalul intru impirdlia cerurilor", trebue sl infele6lem con- ."t.taot,
cei din_Iudeia s6 fu(6 la mun!i,,, se elucideazd prin "fuo"i
damnarea tuturor boga{ilor ori nurnai a celor ce igi pun- n[dej_ pasagiul din
Luca 21, 20 s.: ,,Cdnd. vefi vedea lerusalimul tncontjirot
dea in a'ulii. In Marcu 10. 24 se spune ; ,,Fiilor, cai de oneuoe d, ;"-
fagl, atunci... cei din ludeia sd fugi in mun{i,,.
esle sd intre inlru impdrdlia lui Dzeu cei ce ndddjduesc intru
auulii"" ,,Duhul Sfrinl din Mat. 1. 20 se determind in Lca 1. 3, Textele cafi trateazd, ceva cu caracter gieneral trebue.
35 ca uputerea ee'lui de sus,,. Din Fapt, Ap, 5. 4 incd rczultd complectate cu ajutorul paralelelor amEour,fite.
ln care o chestiuni se atinge numai sumar, se explici.
Oii
ci _lnvi{{Jura datd de Iisus tAnirului avut (Mat, lg, Zl) era nu- """f"1".rf-
prin lo-
mai un sfat. curile ln care chesliunea se exFune cu preciziun
e. In IVat. lg
29, Iisus,zicet ,,Tot cel ce a ldsat toate pentru
numele meu, l.n_
lSuciq; Erm. bibl. Iarc, VIlt
_ ll3 _
sutit ua /uo..," Acesttext se explici prin locul dinMarcu 10.30.t i, {"1 ra se confrunte evangheliile ori c6rfile ImpEratilor gi Parali-
,,insutit oa lua in uremea oceos/oi,, adecd ir,l viata pdmAnteas- pomenele din Vechiul Testament.
c6. Astlel gi locurile Marcu lO, ll-12 Luca 16. 1g 9i I Cor. c/ Deasemenea s[ se confrunte paralelele din cii{ile cari
7. t0-11 cu ordinul D.mnului despre nedespdrlirea cdsd.toriei, ctau in legiturd spiritual5, precum cele din evanghelia Luca gi
trebue com^lectate cu cele ce se spun in acest sens in Mat, 5. Faptele Apostolilor cu cele din epistolele lui Pavel,
32 9i 19. 9, cd despdrtirea sofilor e permisi de Domnul in caz d/ In urmi se va recurge la explicarea ce o pot da parale-
de adulter, Locul Ioan Z. lT despre trecerea 1umii, are o para. lele celorlalte cdr{i din acelag Testament gi uneori din ambele
lel[ explicativd in II Petru 3, r0. Ardtarea Dornnulii dupd iin- Testamente,
viere, descrist sumar in Marcu c. 16. lZ, trebue intregitd cu
ami.nuntele din Luca 24, 13 9i urm. 58. tzvoarele (rrnoaqlerii locr.rrilor paralele.
4. Numai locu.ile cari de fapt srrnt paralelele, se vor soco_ 1, Primul i:vor pentru cuuoagterea paralelelor es[e Sfdnta
ti ca atari, cici unele sunt numai la aparenli paralele. Nu se Scripturd insdgi, cititd de repeiite ori,
vor considera paralele locurile cari se aseamini. numai in formd, 2. UrmeazS" apoi concordanlele biblice. Cu ajutorulaeestora
nu gi in fond. De pildd locurile dio Marcu 6. 13, ise cunosc mai ugor paralelele, precum gi prin diclionarele biblice,
9i lacob 5. 14,, o/ Concordanfele biblice strnt de doui feluri r reale sau
undenu evorba deaceeagi ungere, cain Luca7. 37-50 qi lcan 12..
,didactice qi uerbale,
1-8, in locurile despre ungerea lui lisus cu mir .prelio.s. Cu-
Concordanlele reale sat didactice sunt culegerile de para-
rdlirea templului dela loan (2. 14-16), diferi de cea dela si-
lele biblice cu materia orinduiti pe chestiuni, inlSfigate in ordi-
noptici (Mat,21,, 12, Mqu 11, 15, Lca 19. 45). ArdtareaDomnu_ ne allabeticd qi cu indicatia locului, adeci a capitolelor gi ver-
Iui dupd inviere mai multor femei, amintitd in Mat. Zg, 9, dilerl, .setelor de unde sunt luatel),
de cea povestit& in loan 20, 14_18, unde Iisris se aratE numai Concordanlele oerbale sunt culegerile de cuvinte paralele
Matiei Magdalena, Una este parabola simpld despre o cind more din Sf6nta Scripturd, orinduite 9i ele la lel,
(Lca 14. 16 gi urm.) gi alta parabola compusi despre nunta
fiu- In unele Biblii se gEsesc indicafii subliniare ori marginale
lui de impdrof (Mat. 22. L qi urm.). de' paralele reale ori verbale.
5, Cdt despre ordinea Ia folcsirea paralelelor l b) Diclionarele sau lexicosnele limbilor biblice aduc cuvio-
o/ Sunt mai folositoare paralelele din acelag autor, pentru- tele gi expresiunile cu insemndrile ce le au acestea in dilerite
cE liecare este pentru sine cel mai bun interpret. Din locuri biblice. Diclionarele sau lexieoanele reale sau ale lucruri-
iaralela
Gal, 5. 6, unde Pauel zice ci inaintea lui Dzeu are valoare tor, contin locuri biblice cari trateaz6 despre aceeagi materie.
,,credinfa care lucreozd prin dragloste", se vede bine cd aposto-
lul n'a intenlionat in Rom. 3. 28 gi Evrei 11. 6 s6 declare cre_ B. Euristica speciale, dogmatici.
dinta ca sinsura posibilitate de mantuire, cuvintele apostolului
ln Rom, 5. 15: ,,Ci de au mirrit prin greqeala unoiu *i multi,,, Principiile dogrmarlce de inrerlrrerarc bi6licd,
se explicd intiiu din altele din acelag capitol (Rom..S, l2)
.. ,,prin picat
Principiile dogmatice de interpretare biblicd sunt consecin-
'a intrat moartea tn toli oameniiu. Insemnarea cuudnturui d,era fele unor do6ime ale credinfei cari se releri la SfAnta Scriptrrri.
!or-n 1. 1, se qtie 9i din I Ioan 5. ? : ,,Tatdl, Cuudntul 9i Sfantui Aceste dogme sunt:
Duh" gi din Apoc. 19, 13,: ,,$i cel ce gedea pe cal, (era) imbr6- Sfdnta Scripturd este inspira$i.
1.-SIA.rta
cat in hainE vopsitd cu s6.nge qi se chiam[ numele luit 2. Scripturi sinuuri nu contine intreE cuvintul lui
,,,Cuudn- Dzeu ci numai impreund cu S[Anta Tradifie,,apostolici,,
tul lui Dzeu". Ce treLrue si se infeleagd prin stihiile lutmii dia 3. Biser4ca Domnului este oiganul infailibil de pr.opagare a
G.al. +, 3, se poate gdsi confruntand tJxtul cu Col. 2. credintei.
ZO_-.21,
adecE prescripfiunile iudaice. ,) O oou[ carte de concordanfi la Nodl Testament, avetu de Al. Lar-
5/ Textul unui autor biblic s6 se compare cu paralelele carov Mold"vau, Buc, 1932,
autorilor biblici mai apropiafi in timp gi in materie similard, Ast; O mare carte de concordanfi ln intrea$a Biblie ia l. germand: Cal-
ver, Bibelconcordanz, Calv. Stuttgart r905.

-- I 1,.1
- - 115-
;tlrrirr

i,,iril
ll,,iiii
Dogma despre inspirafiunea Bibliei fiind recunoscuti de l,lil
tofi cregtinii afard de rafionaligti, consecinfele ei pentru interpre_ '
i

tarea bibliei se numesc ptincipii dogmatice cregline de inteipre_


1. In special enunf[rile scriitorului inspirat gi ale persoane-
-'lor vorbitoare infdligate ca inspirate in Sfdnta Scriptirr[, sunt
tare, iat do6imele despre sfanta Tradifie gi despre infailibiriratea "i
infailibile, Veracitatea.celor spuse depersoanele infdtigate de au-
I

Bisericii fiind recunoscute deplin numai de ortodo"gi, tor se judec6. din contexf. Astfel, absolut adevirate sunt: o/ cu- ,i,
cinfele lor pentru interpietarea biblicd se numesc principii
"oo."-
dug_ vintele lui Dzeu gi ale persoanelor inspirate d.e Dzeu, precum
tl'
matice orlodoxe de interpretare. i li'l
erau Apostolii gi Profe{ii,cAnd ei vorbesc ca trimigi de Dzeu. Prin ,i:
Interpretarea Siintei Scripturi dupd principiile dogmatice
urmare absolut infailibil esle sfatul pe care l-l di proletul Natan
esle interpretare dogmaticd, ] ,]l;
lui David, sL nu zideasc[ el templul lui Dzeu (II Imp, 7,4-17), ,]i
un sfat tocmai contrar celui dat mai inainte, cdnd Pro{etul nu ,li
lri
vorbise din inspiralie. Tot astiel judecd.m Ei declara{iile Aposto-
Iilor, Inainte de-a primi ei pe Duhul Sfdnt, nu pot ii socotifi ca .. i
f. Frincipiile dogrrmafice <repiine de infailibiii, afard" dacd contextul arati ca inspiratE vreo declarafie
inlerprelare. a lor. Astfel mirturisirea lui Pe{ru in numele Apostolilor in Ce-
zarea lu.i Filip, era inspirati (Mat, 16. 16). E inspiratd gi hotE-
Consecinfele doSmei despre inspiraliunea Bibliei, conside*
rArea conciliului apost,,lic din Fapt, Ap. (15, 23."-29), Eatrebue
rate ca principii ireEtine de interpretare biblicd, stnt urmd- privitS. ca declarafia Bisericii Noului Testament,
toarele I

1, SIAnta Scr.irturE e lipsitl de rdtdciri. 6/ Deasemenea se numesc inspirate in context gi cuvintele


2. SfAnta ScripturE e lipsitd de contradic{ii. altor persoane, cari nu erau dintre trimiqii lui Dzeu, ca ale pa-
3. Sf6nta Selipturd cuprinde o doctrind armonici de cre- triarhulrri .Iacob (Fac. 49), ale lui Vileam (Num. 23), ru6iiciunea
_
dinli, Anei (l lmp. 2. 1-10), crrvint+le lui Tobia bdtrdnul (Tob, 13,
ceeace ingit due confruntarea texturui ctr doctrina
biblici ade- 14), salutul Elisabetei (Lca l. 42 ss), cuvintele Moicii Domnului
ci interpretarea prin anologia biblicd (mdsura credinlii biblice).
{Lca 1. 47 ss), ale lui Zaharia (Lca 1. 68 9i urm.), ale bdtrdnu-
59, Sfanla $criprrrrd e ltpsird de rdrdciri. lui Simeon (Lca 2. 29 s. s, 34-35), ale arhidiaconului $tefan
Infailibitatea Slintei Scripruri este recunoscutd in mdsura (Fapt. Ap. 7. 2 qi wm,).
intinderii inspiraliunii, Inspirafiunea, dupi conceplia ei bldndI c) Declarafiile pe eari le fdceau arhiereii din Vechiul Tes-
de originE dela Slinfii pdrin{i dela Rasaritt loan Chrir;:;;;, .gi luna sunl cele mai mari corpuri ceregli (1. 16),iar inalte ctrrfi se vorbegte
Vasile cel Mare qi Grigore de Nazianzr), etc., gi definitn de rniqcarea soartlui unie se sgune cd, el a fos! oprit o zi (Iosua 10 . 13)-'; ctr
nea secolului trecut de Francois Lenorinand, _ e restr6nsd
la fij soarele rd.sare qi apune (Ect. t. 5); ori ci aleargd ca un uriag (Psalmi.). 'i
la Dar aceste erori se vor c,nsidera aumri ca acomoddri la ideile timpu-
cuprinsul doclrinal al Cdrfilor Sfinte, lui gi ca expresiuni ale limbaiului poporal. Daaltfet dele celebrii astronimi
De unde urrneazd, ci in chestiuni istorice, arheologice, Copernic pi Galileu pAnd azi tot se-nui vorbogt€ despre naturd aga. cum se
as- prezinti ea siofurrlor exlsrne,9i au dupi liiofa ei seu dupd adevirurrle cos- iri
tronomice, 6ieologice Biblia poate sd cuprindd gi inexacitafi mice curoscute gi zicem cu totii ci soarele rdsare gi apu rL, cdci lraza a de-
stre- venit uz al al vorbirii, Apoi SiAnta Scriptu.i nici nu este ooerl qtii:fificd, ci
:"1t: din izvoare gregite, cum sunt pHrerile contimporanitorl, iu, poporald; ea nici n'a avut scopul do-a i rvdfa adevdr.rri naturale, ci reiiEioase, il
deaici nu urmeazd. ci ea cuprinde o doctrin6 neadeveratE Strnfii autori au vorbit dupi id:ile tinpului qi nu dupd realitate cum
sau spune gi Ieronim.Dacd daci Christos zice despre grduntele de mugtar, ci. e
fals5.
.sdmdn[a ceq mai mlcd [Mrt. 13. 32), nu trebua si in[ele(em c{. n'ar fi altagi
.,)_H. Roveufa. Curs de Enciclopedie ermener mai micd, Drcl vofbegte El despre' sare stricald tMat. 5,-13 Marcu 9. 49,, L;.
y a, i ili ;;;i,;",-i
e z- a,.' il;.;illt
.,., u mi i a d rir i land
bilitatea gi Scriiroriror stirti Je"ii -*]r"L*^t"ri."'ilrpu
1

",1Hl1:
1, 3i",,X,nj
ca 14- 34), nu trebus sf, infelegern clorur5. de natriu purd., care neatrdgAnd
umezeala aerului nu se prate strica, ci in[+1e$emsarealurtidin Vlarea,,M-oar- il'lll
lfi

conceotie tf,", care pe lAagi c[orur5. de natriu co tine $i alte elemente cari atragA'rd
#:1:,titi,,','.1''fl iiii',Ti!iq,:t6,{iJ.i:;;if a;'i;';j:lsll,i,"ffi
",guror.a
umezeala, pot strica sarea $ti n apoi c[ ga'pele ucide cu dintele siu plin de
') Nu incaoe nici o
indoialtr ce VecLiul'TJ.t.r"rt v_enin qi nu cu limba. Totuq se zice in Scripturtr c6. gorpeie ucide_ci limbe
rice, geologice 9i-astrooo*ice. n" pitaa'i"'""rt* p.""rii confine gi eroriisto.
',,'il
se spune cd, soarele. [Iov 20. 16 corfr. cu ps* 13). 3)- Mri gtim cd gerpi sburdtori iru sunt in plr-
file risdtitene totug se face amintire de ei in Isaia (14. 29 i 30, 6l intr'o ies.
cricre poetic{,
i
l;l

-116-
*117
-
ffil
tament, erau inlailibile numai cdnd le fEceau dup{ consultarea 4. Se se contrazice adevdrurile sigure de undeval,l,
sorlilor sfinte, Dar cu unele exceplii juititicate antilogiile biblice nu evi-
d) Opinia persdnali a unui autor in stare de inspirafie de d,enliaz6. c5 se potrivesc la aceste criterii de contradiclib,
asemeni poate si aibd. veracitate. De ex.: la I Cor. {7. l2): ,,Iar Ele sunt astlel contradicfii numai la aparen{E, dintre cari
celorlalsi zic eu, nu Domnul". Apostolul exprimi ceva ce nu e urele se reduc la texte defectuoase2)., gi la traduceri inexacte,
de provenienld divin5, totug era iretut ca bine. $i din contri, cele mai multe insd la desorientarea cilitorului in materie didacticd,
pirerea unui autor in stare de inspirafie poate sE nu aibi vera proietici gi istorici.
Nu sunt deci locuri cu adevdrat contradictorii,
citate. Ceeace a zis Pauel presbiterilor adunati Ia &iilet ; ,,Eu
cari unul sd fie fals, urmetoarele :
- dintre
gtiu cd nu oeli mai uedea {aNa ntea uoi toli" (Fapt, Ap. 20. ZS),
nu s'a adeverit, fiind o presimfire subieciiv6. Nemul{umirea pro- o/ Cdnd e vorba de persoane cu doud nume, Rds6ritenii
Ietultri Iona se mustri de insugi Dzeu (Iona 4, 3-4). obignuiau sd ia in cazsri excepfi nale un nume nou In I Imp,
2, Pentrs a cunoagte dacd cuvintele persoanelor neinspirate (21. 1-6), acelag preot care aduce lui David pAinile punerii
sunt ori nu sunt obiectiv adevdrate, ne ajut6 tot contextul, ln inainte, se numeste Abimeloh, iar in Marcu (2, Z6) A.biatar, Dtt'
context sunt aprobate chiar gi cuvintele unui scriitor pigAn (Tit. pX Mateiu (23, 35) Zaharia, care a {ost ucis intre templu 9i altar,
1. 12-13), precum gi ale arhiereului Caiofa {Ioan Il. 51) 9i{e- era liul lui Baruhia, iar dupd. II Paralipomene (24. 20) era liul
sim reprobate chiar enunfdri de.ale Apostoiilor (Mat, 16.22-23 l:ui loiada, Vamegul care l-a urmat pe lisus, in Mat, 9. 9senu-
pi Luca 9. 54-55), ale profetului Natan (lI lu:p. 7. 2 9i urm.), meTte Mateiu, iar in Luca 5. 27 qi Mcu 2. 74 se nume;te leui.
gi ale pro{etului Ilie (II1 Imp. 19. 10 9i urm,), cdnd acegtia nu bi CAnd predicatul aiirm[ 9i nea6id ceva desnre subiect, in-
erau inspirafi. Din context rezuhd, cd cuvintele lui Iov gi aie prie- sd in sens diierit, In Ioan (7. 8) Iisus declarl ,,fra{ilor" sdit ,,Eu
'tenilor lui sunt reprobate mai tdrziu, chiar'de Dzeu (38, Z; 40" nu md ootu sui la ziua sdrbdtorii", iar mai ios (v. 10) evanghe-
2-8 t 42. 7) qi Iov insugi se cdegte de cele declaratel). listul istorisegtet ,,alunci gi El s'o suit la sd.rbatoare". Dar
Uneori revarsd qi paralelismul lrLrnind asupra caracterului aici se mai spune cd a 'mers pe ascuns la Ierusalim, Pe cand ,,fra-
faptelor gi persoanelor din Biblie. De ex,: Uciderea egipteanului fii Lui" i-au cerut si mearSd oe Ia{E (v.3). In loan (1,21}, Ioan
de Moise (Exod. 2, 12) se judeci din confruntarea cLl Fapt. Ap, Botezdtorul rispunde trimigilor sinedriului c6" ,,ntt este el profe-
7. 24-25. tul", iar in lVlateiu (1 1. 9) e numit profet d,e Domnui insugi' Dar
ln loctrl intAiu loan nu se infelege pre sire ,,profetult' ci pe
60. Sf6..fa Scripiur& e liprsiEd de cornrrmeiceri, Messia,
In urma inspirafiei restrArsen SfAnta Scripturd e lipsitE de
c/ C6nd intr'un loc sensul e propriu, iar in ait loc impro-
contrqziceri sau de antilogii (dela antilegc, contrazic) doctrinale priu. Astfel in Mateiu r5, 39) t ,,De te ud loui cineua peste fala
gi se infelege gi profetice,
'Dar. obrozului cea dreapld, intaarce-i lui gi pe cealahd", avem de a
autoritatea gi fidelitatea Cdrtilor
Sfinte ar su{eri dacd ele s'ar contrazice chiar in texte istorice, Iace cu o 6[nom6, deci cu un inteles impropriu qiastleltextu] nu
poate sE {ie in contradic{ie crr protestul Domnului la pdlmuirea
E cert c6 in Sfdnta Scripttrrd sunt multe locuri contradic-
torii. Cercetate ins{ mai de aproape, ele sunt contradictorii nu- Lui in fafa arhiereului Ana (Ioan 18,23). fupd I Eetuu (2.22)
mai in aparen{6 9i pentru aceasta se numeau enantiofane .(dela. ,) L"*r1 op. cit. p. 39' ,,Repu{tantia vero vel pu$na S, Scritttrae di-
cilur locus qui vel aliis locis eiuscem auctoris. de eadem re' eodemque sub
enanlios, coirtrar Ei fenin, a apare), respeclu traitaatibus vel veritatibus aliunde certis contradicit.
' o) Astlel de contradicfii pirute prin de'
Ca antilogiile sd iie cu adevirat contradictorii, se cere: -la lexte corupte, explicabile
copierea veacuri deardodut. Cirfilor Slinte,se(5sesc in numere cari precum
1. Si se relere la acelag subiect, se gti*, erau inlocuite cu litere. ln I Imp. t3. ! i.9 spune cI fiu de un on (lJ
2. Sd cuprindii acelag punct de vedere. era'Saul cAnd a inceput a impirnfi 9i doi ani -ll) a imperetit- p'ste.. IIael,
adecd patruzeci Si doi, sau mi, unde litera m--s'a omis' Tot astiel ln ll Paral.
3, SE se contrazici autorii. : 22,2 iamerul 42 lrebu" cil:d. 22, precum in lV Imp. 8, 26, Cu conlundarea
hterelor se va explica gi dilerenla intre lll lmp, 4. 26 [ctr Solomon- a. avut
r) Madrr, op. cit, pafi, 52. 40.000 de graiduri de cai) qi intre II Par. 9, 25 (cd a avut 4.000 $raiduri).

- 118
- - 119-
Iisus ,,n'o auut picat", iar dupi II Cor. (5. 2l), Christos
,,s,a fd- miinile dugmnnului, a cdzut in sabia sa, iar dupn II Imp. (1,10)
cut pdcil pentru noi',. Dtr, in locu[ al doilea prin picol se in_
telege jertfa adusi de Domnul pentru picat.
un amllecit se leuda lui David c6 el a ucis pe Saul.
d/ Cind intr'un loc sensul se restrAnge ori se m6regte, De i) CAnd se urmaazi izvoare diverse, Dupd Fac, (46, Z7),
ex,: Drpu Mat. ll, 18 li Lucr T,33,,.Iorn Bttezd.torulnumiln- familia lui lacob consta din 70 de suilete la iepirea din Canaan,
cd. $i na boa", iar dupi tlrt. 3. 4 ,,mdnca ldcuste gi miere iar dupi arhiJia.conul $tefan, care urma tradifia, consta din Td
sdl- (Fapt, Ao, 7. 14).
baticd''. Apa dar Ioan ducea o viald. austerE, dar nu se lipsea
de hrani. D.rpi Forn-3.32: ,,nimtni nu primeste mdrturiai.ui,,, I CAnd intr'un loc se recomnodd un mijtoc de mentuire,
a lui Iisus, inr drpi lcaa 3. 25, iovdld.:eii lrri Ioan Botezdtorui intr'alt loc altul. Dcmnul insrgi inuifa miatairea cdnd prin cre-
se plAng c6. ,;toli se duc la lisus". Dupd Evrei 6.4_6 e cune- dintd (Mcu 16. 16: Ioan 3, 18), cAnd prin fapte bune (Mat. 25,
putinld unui cdzut dela credinld o se pocdi, iar dupi II Cor, 2. 35 gi urm). Deasemenea qi apostolul Pavel accentuiazi credinfa
6-3 trebue reprimit chiar gi incestuosul din Corint, (Rom. 3. 28), dar fine seami qi de {aptele bune (Rom. Z.2SiI
Cor. 7. 19 Gal. 5. 6; Frlip. Z. lZ), iar apostolul Iacob accentu-
-Ionr. ae)prezis
cand cele spuse numai ipotetic se iau in sens absorut. Astfe l
nimicirea cetdtii Niniue pentru ca locuitorii ei sd iazd. taptele cedin{ei (2. ru; 24).
se pociiasci. (3. 4,, Ei au lndepl'nit condilia qi cetatep s'a mdn_ m) CinI se istbrisegte variat i intr'un loc vorbindu_se nede-
tuit (v. 1l)..-Domnul susline.precepiul Legii Vechi a",i"Ui']. terminat intr'altul precis; intr'un text pe scurt, sumar sau in
aproapele ('\,tt. 22...39) qi- chiar il- intdregt"e prio p."""ptut' ,i" cuvinte generale, iar intr'alt text mai amplu gi exact, Dzeu i-a,
de iubire a dugmrnilor (VIat, 5. 4l Lca 6. 27 si 35). Totus duoa
Luca (14. 26) a inlemnat la uri fafd de pdrin{i, f.agi etcrl, DLr zis lui Avraam cd urmagii lui vor rimAne 400 ani in EEipt (Fac.
aici se,presr: ra. pirinfii, fr,afii etc.' potrivnici 'inuaghturii 'D;- 15. 13), iar Moise zice cd. Izraeli\ii au fost acolo.430 ani (Exod.
nului. lisus iuvafi le Met. 5. 34 gi urm , a nu f.rra urmdndu i. 12. 4A). Fup5. Mateiu (21,2) Iisus trimite inv{fi.cei ca s5_i adu-
$i apostolul Iacob la 5. 12, Aceste rocuri insd nu contrazic acel ci din Vithfa$e o asind cu mi.nzul ei, iar dupd Mrrcu (11, 2) se
jurdmAnt eare i s'a luat MAntuitorului (in Mat. 26. face menfiune numai de mAnz. Dupd Mateiu (26.8) tofi invi-
63), cici
Domnul a condilionat preceptul Seu de-a nu iura de creiarea. ldeeii se plAng de risipa mirului turnat pe capul lui lisus, iar
unor st5ri morale, cari sE faci. de priso.s jurdm6ntuiz). dupd {oru (12. 4), nunri luja [scarioteanul. Dupd M*eiu (27.
f/ Cand o persoand vorbeqte odatE. din inspirafie, altddati 41) 9i Vlrrcu (15. 3i) arni.riloi tilharii de pe cruce au luat perte
dela sine, dupd judecata sa. De ex.: profetui Natan cu dela sine la betjocorirea lui lisus, iar dupl Luca (23. 39), numai unul.
voinfd aprob[ pianul lui David de-a zidi templu (II Imp, ?. 3), Mrrcr (10. 11\, Luca (16. 18) 9i Pauel (1 Cor. i. 10) aduc nu-
dar in stare de inspirafie il abStu pe David dela acest plan (Ii mai re6iula nedespirNirii cd.sd.toriei, iar Mateiu (19.i; 9 9i 5, 32)
Imp, 7. 4-17), aduce gi exceptia dela aceastd reguli.
d Cdnd o persoand odatd vorbegte in numele altora, altd._ SiAntul loaa Gqrd de aur zice: ,,iLna este a istorisi diferit
datl in numele siu. De ex: ,,De mdrturisesc Eu pentru lvline, qi alta este q. istorisi contrar. Cazul int6,iu nu aduce nici o in-
mdrturia M:a nu este adeudratd." (Ioan 5, 3l). Aici Iisus ex- curcdturd, nici o turburate"r),
primi"pdrerea_Jidovilor, ca gi cind ar zice; dupi voi mirturia n/ Cdnd lntr'un loc se omite ceeace in ali loc se soune,
Mea despre Mine nu e valabild, Dar in Ioan B. 14 Dupi Fapt. Ap. (9. 2$), Pavel a mers din Damasc la lerusalim,
numele Siu cdnd zice.; ,,Degi eu insumi vorbesc pentru "o.t;;i;-;;
Mine, iar d,rpi propria se mirtu,:isire din Galateni (1, lB), s,a dus mai
adeudratd este mdrturia Mea". inain,e, in Arabia. In Mateiu 27. 5 se spune cd Iuda sra sp6n-
ft/ Cend persoanele cari vorbesc sunt diferite., Astfel dupd zurat, iar in Fapt. Ap. 1. 18 ci a cizut qi a plesnit peste mij-
I Imp. (31.4 9i urm.) Saul r6nit in lupti, ca si nu ajungi in loc...Mrtciu aratd (5. t-2) predica de pe munte ca ro;titi dupi-
,).,uptr unii exe[efi gi autori de ermeneuticd. verbut
rnisln, care setra-
ce lisus s'a stit pe munte, iar Luca (6: 17) dupdce s'a coboiat.
duce alci: a nri, ar insemqa: a iubi mai pufin. asemenea verbului evrcesc o/ Cand nu se pbservd aceeagi ordine de istorisire, Astfel
:
,,tone".. * .
Erkliiruog des Evangeliums nach Matth[us Ioan (12.3 s) pune ospHtarea din Vitania inainte de intrarea in
1I'
M,insr} '":r"Jnlu?:ft:g' 1) Omilia despre paralitlc, Nr. 3,
I
Ierusalim, iar Mateiu (26_, 6 s) dupl intrare. Ispita Domnului de pe cerceteze gi sd aplaneze, ceeaee unii exe$efi mai noi o fac
le
aripa templului, Mateiu (c, 4) o istorisegte ca a doua, iar Luca cu multe competint5r).
(c, 4) ca a treia. Dup5. Mateit (26. 21. ss) 9i Mcu (la. 18), Iisusi, Cunoscdnd cauzele cari stau la baza cootradicfiilor aPa-
descoperi pe vdnzitor inainte de agezarea tainei euchlristiei, iar rente, vom a{la Ei miiloacele peutru armonizare, Aceste miiloace t
dupi Luca (22. 2L s) abia dupd aceasti agezare. sunt tot principiile ermeoeutice Seuerale. Astfel;
Referitor la aceste contradicfri, zice fericitul Augustin : ,rNu I Dzut uorbirii ne dd cunoaqte rea dileritelor insemniri ale
e contrazicere, cdid cineua tgi ordnduegte oltfel materia, nici, cuvintelor. De ex: ir Fapt, Ap' [9, 7) se zice despre bdrbafii ce
atunci cdnd unul istorisegte ceeace altul a omis"l), cdlEtoreau impreund cu Saul Ia Damasc, cd' ,,au auzit glasul 9i
p/ Cand int'un loc se inliligeazi chesiiunea sub un aspect, pe nimeni n'ou udznt", iar mai ios (22, 9). insuq Pavel istoriseg'
in alt loc sub altul, Domnul vorbind despre Sirre ca Fiul lui te cd cei ce erau impreunf, cu el ,rau udzut lumina, dar nu att
Dzerr zice'. ,,Eu Ei Tatal una sunlemil (ioan 10. 30), iar ca om auzit lilasul Celui ce grdla". bupd uzul votbirii se dd rezolva-
spune : Total mai mare este decdt Mine" (loan L4,, 28) qi ci rea acensta : ei au auzit numai sunetul, dar n'au inleles qi cu-
d6nsul ([isus) nu poate spune timpul venirii Lui Ia judecati (Mar- vAntul articulat. In locul int6iu st6 adec6' ahuin ct foni in ge-
cu 13. 32). Dupe Marcu (15. 25) Iisus a fost rdstiSnit la ora. o aitiv, insenrnArrd a oscu/ta, iat in locul din urmd stS c&uin cu
treio,'tar drrp5 Ioan (19. 14) era ora o iospo, cAnd a stat inci foni in acuzativ, insemnAnd a auzi cuudntul articulalz)'
la judecald inaintea lui Pilat, In cazul prim insi se socoteste ll Contextul ne bjuti a observa in ce sens se vorbegte in-
timpul dupd calculrrl ludeilor, iar in al <ioilea Cupd calculul Ro- tr'un loc Ei in ce sens intr'altul. Astfel din context reese cd in
marrilor. Declaralia lui lisus : ,,Nu a trimrs"Dzeu pe fiul Sda in Romani (3. 28) 9i Galateni \2. 16) se fixeazd . credin{a vie ca
lume ca sd judece lurnee, ci ca sE se mdnttriasc5 lumea prin El principiul indreptErii qi nu {aptele ceremoniale ale I e$ii n ozaicel
(loan 3, 17), nu contrazice cuvintele lLri: ,,$i Tatdl tt dat lui iu- iar in Iacob (2' 24) se declard indrepi[toare faptele ceditfei,
decotd sd fccd" (loan 5. 22), pentruci aici se in{elege iudecata deci tot fiinfa credinlei gi nu credinla tcoretici. In Marcu (1 6'
intern6, ce se va face prin El gi iudecata externd dela s{Arpit, 16) Domnul inva{d rn ntuirea prin credin}d, iar in Mateiu (25'
pe cAnd in locul intAiu se in{el"ge judecata externS, ca scop al 35 ss) prin faptele bune, dup6 con{ext tot ale credinfei in Christos'
venirii pe pimAnt a Domnului2). lll Terna de tratat, Cuvintele apostolului Pavel cdlre Ro-
r) Cdnd se vorbegfe de uoele lucruri in timpuri diierite, mani: ,,Prin gregala unuia au mr:rit cei mulSi" (5, 15). contrazic
Astfel mdncarea carnurilor la sacriliciile idolilor dupi Fapt, Ap, cuvintele din acelag capitol ; ',prin gregala unuia inlru toli oame'
(15,29) e oprit6 cregtinilor, iar dupd I Cor. (8. 4-13) esteingS- :
nii a intrat osAnclit"ea" (v' 18), Dar subiectul ce se trateazd' ex-
duiti, Dupd Ioan ('l ,31.33), Ioan Botezdtorul nu lla gfiui pe clude inlelesul cE numai mulli oa:L\.elli stau sub urmErile pica-
Iisus ca Messio, iar dupi Mateiu (3. 14) ii zice la Botez i ,,Ett ' tului strdmoqesc' Deci autorul s'a EiAndit la toli cdnd a zis mulfi'
am trebuinla a md boteza de Tine gi Tu uii cdlre Mine"? Dar IV Scopa/ autorului. Conttazicerea intre profetul Ezechiel
in locul intdiu se aratE neqt'iin{a 1ui Ioan Botezdtorul pdnd la (18, 20), cd fiul nu oct purta {drddelegea porinteiui 9i intre &oi'
Bolezul Domnului, iar in locul al doilea se indici . cunoagterea
lui Io:,n Botezdtorul in momentul botezlriis). se (Deuteronom,5. 9), cd' Dzeu pedepseSte pdcatul pdtinlilor tn
$i aga mai departe, Sunt multe, nenum[rate cauzele din
fii pdnd la a tuerc 9i a patra generatie, se aplaneazi astlel, cd
cari s'au ivit a.ntilogiile biblice. in locul intiiu s'a avut in ledere dreptatea distributivE, iar iu
Sfin{ii Pirinfi, cari totdeauna accentuiazd, c{ SiAnta Scrip- locul al doilea se descrie cursul ordinar al provtdentei, dupi ca-
turd e lipsitd de contraziceri, cdutau s5. armooizeze gi sE impa- re',Iiii se pedepsesc pentru picatele pirinfilor' Tot cu diversita-
ce astfel de diferenfea). Deaceea ir:terpretul are datoria sE le tea scopului se impac[ 9i contrazicerea ch in Fapt' Ap' (Z-' 3S)
De consesu evangeliorum II. 2. Petru tnvald botezul tn numele lui lisus, iar in Mateiu (28' 19)
') Or. The.'dor fnnllzer, Kurz$efaster Cornmentar zu den vler Evan-
!) Iisus indeamni pe Apostoli sd dea botezul Sriu in numele Sfin'
ghelien IV Band,Wien 1928 p, 17u qi 125.
8) Innllzer, op. cit, lV p. 73-74. 1) Innilzer. oo. crt. I.V vol.
a) Hllher, op. cit III p. 6{1. Kortleilnet, op. cit, p. 87.
'j ne^thmayr, op. cit, p. 180. Kortleltnern op, cit. p, 88

-122- -123-
nu i$pite$te pe nimeni, ci fiecare se ispitesle de pofta .ro,,. (1 ,
tei Treimi. In iocul intAiu Petru voegte ca ascultE.toril sdi iudei 13). Doctrina biblicd gi a Bisericii mdr{urise,qte sfin}enia lui Dzeu,
si se boteze cu botezul lui Christos, iar in al doilea loc lisus prin urmare cererea de mai sus, ca Dzeu sd nu ne ducE in is-
tine si descopere inv,4{dceilor Sai inseqi fiinfa botezului Sdu, de- pitd, are infelesul t Dzeu si nu in(iduie sI fim ispitifi. In Facere
finin,i mai exact formula lui. (32. 30) patriarhr:l lacob zice cd ,,a udzut pe Dzeu falo infotd",
Y, Indiuidualitalea sau diversa inzestrare a autorului de a la lel gi Moise zice despre sine cI ,,a uorbit cu Dzeu falo in
observa lucrurile, explici de ce unii evangherigti istorisesc uo"le l
/old" (Exod 33. 1 1), iar lisus declard in Ioan (5. 37), cd ,,nici
intdmplS.ri pe scrrrt, numai sumar, nedeterminat iar alfii relatea- glasul lui Dzeu nu s'a ouzit oreodolci, nici chipul lui nu sro iii
zd mai amplu, exa'ct gi difuz, cu detalii ori in alti ordine, Ast{el udzut"...La fel -se exprimi 9i apostolul Pavel (l 'Jim. 6.16). Doc- ,ll
I :'' ll
dupi Matei (9. 18) fiica lui lair murise deja c6nd acesta chemf, trina tsis.ririi de asemeni mdrluriseSte spiritualilatea lui tzeu.
pe lisus, iar dupl Marcu (5. 23) si dup5 Luca (g. 421 ea nu era Prin urmare Iacob Ei Moise L'au vbzut numai simbolic peDzeu, l:,i
incd moarti c6.nd lisus Iu chemat in ajutor. Mateiu (g. 2g) rapor. iar au in fiinta Lui spiritualE. DoctrinaNouluiTestament prezinld. ,rrl'i

teazd despre doi demoniza{i, Marcu insd /5, 2) toate teofaniile sau aritdrile durrnezeegli ale VechiuJui Tes.ta.-
9i Luca lg, 27) :
,t,i

numai despre unul in pirfite Ghergesenilor sau Gadarenilor. .


ment ca vederi numai de ingeri (Fapt. Ap. 7.30. 38. 53; Gal,
.ttl,

Dupd Mateiu (20. 30) la [errhon s'au vindecat doi orbi, in timp 3. 19 Evr. 2.2). r.lir,

ce dupi Marctr (10. 46) gi dupi Luca (18. 35) numri unul, Deci Intre Vechirrl gi Noul Testament exis{6 un progres al revela-.
,lilri
evangheligtii din rrrma cari n'"u fost martori oculari au trecut {iunilor gi al cunoagterii, Astfel intre doctrina ambelcr Agez5- l rti

cu vederea numf,rui gi au inreSistrat numai faptul .minunii,Dupd rninte pe lAngd unitate existh gi deosebire, Iisus vede unele dis- ;t !r

':)l
Ivl.ateiu (26. 34) Domnul a prezis lu1 Petru ci in aceiaq noapte ,,
pozilii ale Legii vechi ca necorespunzltoare des5v6rgirii Legii itrl

inainte de-a cdnta cocogul se va l.eplda de EI de trei ori, pe " dzeegti gi opiegte de pildd desfacerea arbitrari a cisdtc,riei (Mat. ;l

19. 7-9 qi 5. 32), ceeace in Vechiul Testament, pentru ,,inudr-


i

cdnd dupi Marcu (14. 30) inainte de-a cdnta cocog,ll de a"ra iirlii
ii
ori. Dupf, Marcu (6. 8) lisus lr prima trimitere ii indrumf, pe logarca inimii" se ing5due, Noul teslamrnt abrc5i therea irrpre_
''li]
invdfiicei sd.gi ia numai toiag in cale, iar dupi Mateiu ( 0. fbl jur (Gal. 5. 2) introdusd in Vechiul f estemert rlac. lll, t}*t4) ri'
qi dupi Luca (9. 3) n'aveau sd. ia nimic cu sine. Aceste diferenfe precum qi alte le(il). I
' 'l:i
sunt neinsemnate gi expr:imd aceeal idere de a se ldsa in Dar inainte de a recurge la mijloacele etmeneutice de apla- trlll

$rifa lui nare sarr la ,,inlerpretorea di armonizare,'r), si se cerceteze; I ,lli


Dzeu. In parabola vier,lor nacreJinciogi nu importd dacd pe liul ,,11,

1. Daci ln locurile iontradictorii din'chestiune este vorba :il',


stdpdnului l-au omorit atarE, de vie (Mat. 2l , 39) ori in vie (Mar- de unul 9i acelag obiect, ori de lucruri diferite. Astf"ll" r]
cu 12. 8). tea cunoagte ci una e 6leneaior,ia lui lisus din }fateirr (c.";p*
lll

Yl. Impreiurdrile istorice, La inceput Domnul cu consi- I) Si


e djn Lu-ca (" cici in prima se ingird strEmogii lui
,iil

derare la ludei gi-a o rrit Apostolii sE se duci in misiune tosif, al9ea


31t1. !),_
tatdlui adoptiv al'lui,lisus, lar in a doua strdmogii Mai- ,il
l

evanghelici la Sama.rineni 9i 1r pdgini (Mat. ,0. 5), iar mai r.ii Lui. Una e curdfirea templului din loon (2, 13 ss) 9i' aha e ;iil
tArziu ii trimite la toate neamurile (Mat, 28. l9). La inceput a- cea..djg sinoptici (Mat.21. t2 s, Mcu rt. 15. Lca 19.45 s). Una lI
postolii au oprit mincarea cdrnurilor iertfite idolilor (Fapt. Ap. e pdc6toasa care a uns picioarele Domnului (Lca 7.3? s) qialta
,ll
15. 29), din pruCenfd fa{d de Iudeii cu preiudifii, dar mai tdrziu e Maria sora lui Lazar, cari a uns capul lui Iisus (loan 12. 3 s. tvlit. i6, llll

cu schimbarea impreiurdrilor o admit (l Cor. 8, 4-13 Rom. c, l4). 6. s. Mcu 14.3 s), Ceeace se istorisegte in Luca (24, l-7), cd.
YIt. Doctrina biblicd gi bisericeascri, Dupd. doctrina Bibliei
I
au vdzut doi inseri la mormdntul lui Iisus dupd ce Maria Mag- irli

llll

gi a Bisericir, Iisus Christos a avut doui naturi. El s,a ndscut dalena s'a reintors in cetate (ceeace se evidenfiazi din Ioan 20,
din Mrria 9i tolug a iost inaintel lui Avraam (toan 8. 53) din I. s.), n'are si se confunde cu ceeace se istorisegte in Ioan (20. iH

:- th

eternitate. Deaceea a putut zice: Eu gi Tatal una suntem (loaa ._ .tr) Reittmayr,
n"frtrrayr., op. cit, pa{,
pa{,_184.
184. ExistE o polemictr
ExisfE-o intre luCei gi creg-
ngtemice in
tlni, pe lema contrazicerilor inlre Vrchiul qi Ncul Testament, lI
10. 30) ii; ,,Tatdl mil mtre este decdt Mine" (loar 14. 2B). ti- 8l Fellhmryr, op. cit p. t?3, ri:

sus ne a inv5.|at sd ne ru$f,m lai Dzeu, ,,sd nu ne ducd in is- La


La ind'€ptarea
indrtolarpa gregelilor
dtrsolilnr rlin
din rtert se cere aiutorul stiirlei crjticii ver- i ili

pfld" (Mat. 6. 13 Lca ll, 4), iar apostolul lacob ziee cd, ,,Dzeu bale' cerceldndu-se gisi confrrrnf6ndrr-se
confrunt6ndu-se codicii sigi +'",t',^"'it. veitrl, tN
traducedle -a.1,i Al
1N. A;.
i,rril

- t21-
,ffiI
11-16); ci Mariei- Mag.dalena, dupE ce s'a reintors din cetate, ,rale ceva ce nu s'a dovedit incd gi astlel are'numai valoare dq
i-au apdrut Domnrrl 9i doi ingeri, Una e aritarea lui lisus dupi ipotez6. sau de pdrere. Astiel e teoria derivd.rii omului din mai-
inviere in lafa femeilor (Mat, 28. 9) 9i alta e ar[tarea Lui in fa- mufi sau teoria transformistd, despre translormarea speciilor.
fa Mariei Magdalena (loan 20. 16). In special SfAnta Scripturd confine minuni, sau {apte cari
2. Si se vadi dacd predicatul e luat sub acelag raport sau contrazic IeSile naturii. Dar apologetrca cregtind aplrd veracitatea
nu. Dupi Fac. (22." 1) Dzeu a ispitit pe Auraamr, dupi Exod. minuoilor biblice 9i astfel interpretul cregtin nu le va respinge.
(15.25) q. istitit pe popor, iar dupd Iaeob (1. 13) Dzeu nu ispi-
tegte pe nimeni. In aceste locuri predicatul e diferit, cdci in pri- 62, Teortlle rafionalictel).
mele locuri inseamnd: a incerca, iar in locul ultim are infelesul: Sub puterea cugetdrii ra{ionaliste, prin care se stabileqte
,a indemna la rdu, precum se eviden{iaz6, din lacob c, I v. L4, ratiunea ca principiu suprem de interpretare, unii inv5fafi, filo-
cd. ,,tiecare se ispitegte de a sa poftd". In Fac. 2. 2 se zice cd zoli gi teologi din veacul XVt'l iocoace, au nEscocit teorii, cari
Dzeu s,a odihnil tn ziua a qaptea de loate lucrdrile So/e, iar in aplicate la interpretarea Bibliei, in special la Nt,ul Testament,
Ioan (5. 17) cd' Dzeu pdnd acum lucrcazd. Dar in locul intiiu resping minunile, profefiile gi misterele explicAndu-le in mod ra-
se in[alege ei Dzeu a contenit in zi.ta a gaptea opera creafiei,
fional. Aceste teorii sunt:
iar in al doilea loc ci nu inceteazd sd conduc[ lumea,. ,, _L*_qrgllqg|'*jgryi, Dupd aceasti teorie Moise, Piolefii
Nofd. Cu ajutorul principiilor ermeneutice vom aplana gi gi Apostoiii erau ingelitori, iar loan Botezitorul gi Christos incE
contraziceri intre scriitorii biblici gi iotre cei profani' Astfet gi conspiratori. Nei,butind rizvrltirea lui Christos, El fu pedep-
dup6, Mateiu 14. t-12 lrod a aruncat pe loao Botezitorul in sit cu moartea, dupi care inudfEceii Lui n6scociri o istorie mi-
inchisoare qi I-a ucis, pentrucd a lost mustrat de el pentru Iro- nunate a vielii Lui, zugrlvindu-L ca pe un mAntgitor dzeesc ai
diada, femeia fratelui s6u, Dupd losif Flauia (Anticit, 18. 10) intemeietor al unei religii revelate.
Ioan a fost decapitat de Irod pentru influenta, ce avea asuPra Susfinir,d ce o mare parte din istoria lui Christos, mai a-
poporuluil), Dar e evident, ci aceasta divergi:nfi despre cauza les minunile Lui, ar Ii avut scopul de a am6Si qi ingela, teoria
uciderii lui loan Botezdtorul, se reduce la observafiune divers6, lnseldciunii a trebuit si ne6!e gi vrednicia de credin{i a evan-
gheliilor.
101.lConlrailicpile inrre Bibli€ 6t priirrfd, Autorul acestei teorii a lost Samuil Reimarus din Ham-
Intre Sldnta Scripturd qi gtiinfi nu pot Ii contraziceri' fiind burg (t 1768) cu cartea saz) publicatd de poetul Lessing in fra{-
itnposibil ca adev[rul si se contrazicd, mentele wolf enbuetleriene anonim e (17 7 4- 1778),
' In special, nu poate fi contradictie intre Biblie 9i gtiinfa Dar Reimarus nu aduce dovizi in sprijioul afirmafiilor sale,
naturalS. precum Lessingi insugi o spuoe.
Cd totug pare cA ele se tont(azic, aceasta se explic5 prin a) hlr'adevdr Moise 9i Prolefii nu puteau Ii amEgitori, de-
oarece nu rAvneau la foloase personale, Ba pe urrna activitdfii
doui cauze:
o/ Sau pentruc[ se da ca aclevdr sigur al Bibliei ceva ce lor au avut neajunsuri gi unii diotre ei au sulerit cele mai mari
necazuri. La Apostoli se poate arita o mesurd gi mai mare de
inc[ nu e dovedit. De ex.l Rornano'catolicii respingeau cindva
adev[iul despre rotunzimea gi migcarea pimdntului, pe motiv cd ar suferinfe de pe urma evangheiizerii. Cum s'ar fi putut dar, ci
.c,rntrazice Sfinta Scriptur5. Dar motivul lor era fals, cdci Biblia Apostolii, inlnfigafi ca oameni vicleni qi ISrE l)zeu, si se fi lip-
aicliri nu spune, ci pirnintul nu s'ar invdrti in .jurul axei sale' sit de toate pentru o amegire nhscocitS. de ei insigi gi s5. sufere
pentru ea cele mai grele patimi gi chiar moartea ?
b/ Sau pentruci se dd ca rezultat definitiv al qtiirifei natu-
b/ Contra acestei teorii este gi m6rturia contemporanilor.
') ,Crrrl arl audiendum eurn (Ioaunem Bapt.) perplurima multitudo con-
currer"i, veritus H:roCes, ne lorte doctrinae eius persuasio'le populi a suo Moise $i ceialalfi profefi gi-au dat seama de faptele lor in fata
regno discederent, melius credidi!, priusquam novi-aliqui-d fieret,. praevenire ,) Mai ales dupE SzeLeIy, op. cit, pa(. 275-320.
hotinem ([oarnem Bept.) necc,,, Ex-sola liaec suspicione.'. Ioannes obtruncatur"' r) ,,Schutzschrilt ltir die verniinltigen Verehrer Gottes".

-126- _ 1)'-
contemporanilor f6ri sE fi fost contrazigi, Cum srar fi pu{ut apoi
ci Apostolii si fi minNit inaintea unor martr ri oculari ai faptelor ' De acomodarea condamn ablld,, do(lmaticd pozitiud,l) in care
Domnului gi si fi aqteptat dela ei ca sd accepte ca adevirate se aprobd erorile Iudeilor contra convin6lerilor proprii gi se mdr-
lucruri gi fapte despre cari qtiau c6 nu au avut loc sau nrr s'au' turisesc ca adevdruri, nici christos qi nici Apo.toti nu s'au fo-
inl6mplat, losit,
c/ Imposibilitatea ipotezei cI Aposlolii au inven{at confinutul Nici nu-qi puteau permite aceasti acomodare, pentruc5 fi_
Evangheliilor, se dovedegte prin insigi mi.refia acestui conlinut ind o prefdcdtorie gi rninciund, nu se potrivia:
zugr6vind ai6t de sublim via{a gi caracierul Dcmnului. Cum ar Nici cu natura invd{Eturii lui Christos, care era in multe pri-
Ii putut nEscoci acest cuprins nigte bnrba!i simpli 9i neinvdfafi? vin{e potrivnici pErerilor iudaice.
Apoi unele dintre evenimenlele evanlhelice sunt confirmate chiar Nici cu scopul lui lisus, de-a mErturisi adevdrul ([oan 1g,
de scriitorii iudei gi pi{Ani; de Iosil Flaviu,. Tacit, Suetoniu, 37). Cu acest scop au {ost trimigi 9i Apostolii in lume.
Macrobiu etc. Nici cu iniransigenfa, cu care Domnul igi apdra invElitura
Teoria irgeldciunii evangheliilor era susfinuti de cdtre de- gi respingea er"crile cErturarilor gi Fariseilor (Mat. 15. 5 ss. Ioan
igtii gi naturaligtii englezi, precum gi de ateigtii francezi din vea c. 5. 8. 9i 10), Acelag lucru l-au fdcut 9i Apostolii atAt intre Iu-
CUI XVIII. dei cAt gi intre pdg6ni (Gal. 1. B-10),
2. Teoria acomoderii. Neizbutind cu teoria ingel6ciunii, ra- Irr urmi se opuoe unei acomodlri dogmatice pozitive gi ca_
fionaligtii iecuig Ia teoria aco-baarii. ractertil lui Iisus qi al Aposlolilor, Ei au suierit prigoniri
9i
DupI aceastd teorie, lisus gi .Apostolii, trdind in mediul pre- moartea pentru invi{dttrra lor gi pertruci s'au impotrivit r6tdci-"lriu,
iudicios gi superstifios al ludeilcr, p€nlru a i cAgtiga pentlu pri. rilor gi ii{iilor.
mirea evangheliei, s'au acomodat in mulle puncte erorilor, phre- CercetAncl locurile biblice, pe cari Semler gi ucenicii lui igi
rilor false Ei interpretirilor greqire date Slintei Scripturi gi nu, spriiinesc sistemul, vedem cE ele sunt in mare parte locurile
mai s'au prefdcut ed lac minuni gi scot ciuhuri necurate. cari se referd la acornodarea formale (ca I Cor, 3. l_Z; Evr.
Prin urmare numai religia naturali gi etica ei ar ii de pri- 5. 12; I Cor. 9. 20 Mat. 9. 2 s; 71. 14 etc).
mit din cuprinsul Noului Testament.
3. Teoria psiileofogied smur in*eryr retrarea nraluxraIisid.
. .- Reprezentanfii acestei teorii despfe o infeleciune mai scu-
zabild di1-nartea lui lisus gi a Apostblilor, erau Semlerl){l7ZS.- Teoria psihologic5, ca sd arate minunile biblice ca lapte
17911 9l Kantz)- (t 1S04), pirintele interprethrii moralb (pitn care
naturale, le lea5id de st5ri p.siholcgice extraordinare.
se lnlele(e referirea_ locurilcr biblice Ii principiileraliuniipure)"
E adevdrat ci f)omnul gi Apostolii i'; u folosit d" u.o*o- Dupd ieoria aceasta reprezentatd mai ales de E. Gott_
deri, dar numai de acelea.aii r,, sunt aproblri ale erorilor iu- lob Paulus de Heidelbe,,€ (t tgsl)r), Apostolii, au fost oanneni
daice. As{fel: desdvirgit onegti, dar au luat iruzia drept realitate, socotind
o/ de acomodarea oedogogicd la pulerea de-a infele,ge a morli pe cei inviafi gi stdpdnili de duhuri necurate pe cei in-
ascultdtorilor (Ioan 16, 12. I Ctir. 3. 2 9i Evr. S, 12-14); drdcili, degi acegtia nu-mai pdreau a fi ast{el. $i minur:ile erau
b.) d,e acomodarea reloricd, c6nd se folosesc cuvialeie ad- numai aparente gi trebue explicate printr'o exeSezd. naturalistE,
versarilor (Mat. 9 13). care sd" le scoat5 ca {apte naturale cu ajutol.ul unor irnprejureri
.acomodarea
c,i de morold, cAnd se {acsau se omitlucrEri in- inexistente in tertul biblic.
diferente, numai ca allii sE nu se scandalizeze, Pentru aceasta Deci problema exegetului trebue si fie a scoate
n'a trimis Domnul pe Apostoli intre pd$6ni (Mat. 10. 5) 9i de- la iveard
aceea s'a silit apostolul Pavel si observe unele prescripte cete- sdi n'au Jd.cut uz nici de,acontodarea dogmaticd
--*^,,..') 9!l.t::,-t,_4qostolii
n-egaliad' prin neincpotrivire Iaerorile artora, Rdspunsur evasiv p" -"irl--i:"
moniale ale legiii mozaice (Fapt. Ap. 16.3 i2l.Z0 i Cor. d. tS;S. ZO) dat..lromnui invi{iicuilor.sdi in F,apt. Ap. !.6-T'cu p.ivir"ia tl;di';,";":
,) Ia cartea sal De demoniacis, quorum io evansheliis lit mentio, zErii impdrdfiei iui lzrael", e t_xpliiabil cu timpul o"oportu, pentru
t) In cartea sa Die Religioa ianerhalb der fica, Iiind sosit tocmai mom-entui despdrfi:ii,_d! u uu'irafp I"-;;r.- a-i clari_
- Grealen der blossen Ver- In cartea sa: Das. Lebcn Jeiu ,ls GruoJlrge einer reinen Geschichte
ouaft, .
dee -_,)
Urchristrntums. Heidelberf 1828.
Suciu; Fro. },ibl. &sc IX
-t28*
- 139-

I
tocmai imprejuririle externe, cari se omit in text, curitind ast: 11, 20, Ioan 5, 36 ss. Pescuirea minunati, chiar Petru gi tova-
fel faptele de ,,{algul lor elementsupranatural". In felul acestaarli :r6gii lui, martori ai impreiurdrilor, o vedeau ca miraculoasi (Lu-
siseexplice toate faptele Domnului. De ex.: La sdturareainpus-r ca 5. 8-11). Apostolii erau buri cunoscetori ai mi.rii gi ai vio-
tiu a celor cinci mii de oameni numai cu einci pdini gidoipeqti,, 'turilor, totug socoteau ce viforul numai prin minune s'a linigtit
ar trebui adiugate 9i r6migitele de provizie aduse de acasi. (Mat. 8, 25-27).
Umblarea lui Iisus pe mare ar trebui privitd ca rellectarea si- Tot dupd aceasta teorie Christos a vindecat bolnavii prin
luetei lui pe apd la razele de lun6, umblind pe firm, Banul, ce, imaSinatie, cum s'ar zice azi prin suSestie. Dar cum a vindecat
trebuia s6 fie dat ca daidie din partea lui Iisus gi pe care Petru Iisus gi pentru credinla altora, pentru credinla pErinfilor pi bol-
dupi indicarea Domnului avea sd-l alle intr'un pepte incd neprins, de o navii fiind chiar absenti?
bund seami va fi iosi cdgtigat de Petru din vinzarea regteluil). Apoi cei inviafi de Domnul sunt numiti de teoria aceasta
Darcu presupuueri subiective, cu schimbiri gi adaosuri intext, morti numai in aparent5., Dar cum se poate ca din intdmplare
nu se face interpretare obiectivE. Textul nu poate fi schimbat_ tofi sd pare mortri, aceia pe cari Iisus i-a inviat ?
afard numai dac5. s'ar Ii constatat ci este lals sau neautentic.' Prin urmare interpretarea naturalisti intdmpini cele mai
Teoria psihologicd sau a interpretirii naturaliste, este o forfare ,mari greutS{i.
qi distrugere a textului biblic, pentru a scoate inlelesuri voite de
interpret. 4. Teoria mitrrrnilor sarr a lradi;iilon religioase, (
Apoi autorii biblici nu numai ci istorisesc minuni, ci le 9i ,
Teoria aceasta intrebuinfatd p6nd in timpul de azi, consi- I
raport[ La cauze supranaturale gi se reierli la acestea ca la do- ,clerd toate minunile biblice gi mai ales cele ale Noului Testa-
vezi supranaturale. De ex,: in Mat, li. 2-5, Luca 7, tr7-22,
ment ca mituri sau pl[smuiri ale inchipuirii sau far.teziei popo-
1) Sz6l*ely, op, ci!. n. 287-291, aminteqte urmdtoarele ,pecimene d,e ir 'rului, cu care inbracd., orneazd. ev€nimentele dintr'un trecut uitatr).
terpretara naruralistS: Zaharia sltrjind in templu, preocuprt Iiind de gdadul
de a avea succesor ar Ii vizut pe cinrva inlumui dela alrar sau si-ar-li in-
,
Reprezentantul cel mai de seame al teoriei mitice a tost
i
cnipuit a-l vede.qi l'ar fi socotit inger. Acum (induril: sarr il preocupari le i Dquid Friedrich Slrnass (t 1874) care a aplicat-o mai mult la
crede rlrept cuvinte ale ingerulur cliora le r6-punde. Totug peniru ,'. 'Noul Testament a expus pe baza ei istoria Domnuluiz).
indoit, gi-ar fi impus insugi tdcere pini la nugi"r*u pruncului cri s'ar "e ti in.si $i
credin{at cd gi ar {i pierdut graiul. Ingerul, care s'a ird.tat piislorilor inci. ar Dupi. teoria aceasta lumea iudaicd deatunci in dorul dupd
ti- Iost.numai pdrut in Iumul-din iocul, cel lacuserd p,istorii. La botezul lui scuturarea jugului Romanilor, avea trebuinli de intruparea ideilor
/isus s'ar".Ii" ard.tat iotAmpld.lor Ja Dor. u,, Iulger gi un porumbel. Ispitirea lui
lisus ar tr tost de r,aturl interui sau o viziune in vis sau ch.ar o iageliciune rnessianice. Atunci lisus, un simplu rabin instruit in aceste idei
din partea unui lariseu, Penl;a nunla din Cana lisus ar fipregitrtincd in.pus.
tie vrn pentru irvS{dceii sii, cari nu ernu chemati la uuati. P;r,nurma.eaies. de cEtre loan Botezitorul, gi-a sugerat ci El este Messia cel fe-
ta ar fi iost vinui ce1 bun, care a iulocuit vinut drn casd, iar vasele s'ar li g6duit incredinfind gi pe alfii despre messianisruul SIu' E1 era
umplut c r api nunrai in glu 5. Pescuirea minunald ar {i fo.t numai int6.m-
pidtoara ori chiar visar.d,. \iforul de. pe mat1.a Tiberiadei s'ar li liniqtit de sine, cel urai distins gi ca spirit gi ca moral intre lu,lei. A cutreierat
iar ou prin rnniune. Indrdcilii ar fi lost niqte eprl,:ptrci. Porcii dir- Gadara at cu inv5{Xceii Sdi toatE Palestina chemAnd pe oameni Ia impdrd-
Ii fost a,ungati iu mare nu de demrnii, cari l'ntraserd io ei, ci de insus omul
cel obsedat, carele ar {i fost alieuat, Schintbarea la fald s'ar fi intimrlat asa: {ia messianic6. Era mult cinstit gi simpatizat de popor, dar pro-
Christ.,s ar ii iutiinit in nrunte lr revdrsatul zori or dli prieteni si s'ar f, in- vocaod invidia Fariseilor, fu acuzat de rdscoali gi executat prin
trefinut cu Ei iu fafa celor trei invaflcai iatimi ai sii- inaint.: rle a veni acei
bXrbrfi lisus incepu sd. se roage, iar invd{riceii obosifi Iiind ad.rmirX. Sosind rdstignire pe cruce.
apoi bdrba{ii aceia apostolii acum drgteptafi ziriri pe [isus imprcuni cu ace- Aceasta era i.storia tr)c,mnului, iar ttrate celelalte sunt nu-
ia in
iB lumioa risiritului dq soare.
lumirta tisirituJui.lc nu li acooeri
o6nd c; nu
soare., pSnd rra nar
acoperi uq nor. InrlonirlAn-
IndepirtAn-
du-s cei doi birb"fi inspre cealaitd parte a mrrntelui incd irainte dj a se 1) EEoXror*r, (t 1827) consideri ca mituri primele capiiole a1e Genezei.
imprdqtir norul, apostolii crezurS. c5 ei au dispirut io mod mirunar. C6t des- DupA tr{. de Wette [t 1849) Pentateucul i,tre( trebue privit ca o epopeie
pre electul culremtrula-i dela moarlea Domnului cd s'au descoperit mormintele, natiouali a ooporului evreu redatd in mituri. A tiet de mituri istorice ar fi
p^porul de aceea a crezut ci mor{ii dqsg,rperifi au inviat gi s'au aratat prin exodul izraeiilrlor din Egrpt, le{iferarea sinaitici, nenorocirea lui Sen,iher b
i1r1, fientruci morfii din a.:este mormiote ai Ii iipsrt, r{pifi {iind de animale ete. Iar cdderea protopdiinfilor ce explic6 oriSinea rlului moral; potopul, ni'
s*lbatece, Christos au ar fi murit pe crwce, n:i ar-[i tost-cuprins de a,rne]ealI, rnicirea Solomei etc' sunt miluri iilozofice,
din care revenicd,r-gi in mormdnt s'ar fi sculat gi ind pnrtit, Ard.tareaDo'mnu-
Iui prin u;ile_incuiale in lafa invlfEceilor sr Ii sd se infeleagl aga, c6 ei ar fi ') In cartea sa:-Das Leben Jesu publicatd la 1835, la o vdrstd numai
de 27 ari.
.inirat in mod neobservat mai lnainie, cind ugite nu erau incuiaie.

.-- 110 .. 131*


--

I
mai mituril), Chrisios a lmbrlcat deci in persoana Sa ideile mes- eare se !ine, dupi cum el insugi mirturisegte (Vie deJ6sus,pre-
sianice str[vechi. fafa p. VI qi IX), Pentru aceastd laptele istorice nu sunt cerce-
Dar teoria c5 Iisus ar fi putut imbrEca un rol mitjc incd tate dupd m5.rturii, ci sunt primite sau respinse, dupd. cum se
in viafd, poart6 semnele imposibilit5fii, iar dela moartea lui Iisus potrivesc sau nu cu pdrerile sale {ilozofice"l),
gi pAnn la ivirea scrierilor evan5ihelice, incd nu era timp de aiuns 6. In rrrrnS. este teoria adaosurilor sau a evoluliunii, repre-
pentru a se forma mituri, c6ci e' dovedit cE evangheliile s'au zentati de teologul Adolf HarnacA (t 1930) din Berlin, rafio-
scris deja in secolirl intdiu. nalistul faimos al zilelor noastre. Dupd teoria aceasta miuunile
In zilele noastre un profesor german, Arthur Drews, du- evangihelice ar Ii numai niqte adaosuri din partea invdfdceilor
cAnd mai departe teoria miturilor cregtine, a aj*ns si nege chiar entuziagti, {anatici gi chiar halucinafi de {aptele sirnple gi natu-
personalitatea isioricd a lui Christos, Ludnclu-se duph. exemple rale ale Mdntuitorrrlui' qi tot aqa s'au f6cut adaosuri din partea
analoage la alte teligirrni din orient, el socotegte pe christos nu- lor gi la invifdtura lui lisus, care se md.rSinea la dragostea gi
mai ca o-incorporare_fictivi a ideilor messianiee strivechiaJ. impdr[iia lrri Dzeu, cu dogrna rescumpd.rlrii gi cu institufiile
. . Cd_ direc{iunea_ datd de c6tre Drews e lipsirl- de ;;i;;' p."- priurare ale Bisericii -gi astfel aceste adaosuri au ajuns fapte uni-
tenlie gtiinfificd, o da.monstreazb qi teologul piotestant Th, irar_
ker, ca(e aplicAncl o la evenirnentele istorice de seamX, ai,n€e versale in predicile lui Pavel.
si nege chiar existenla istoricH. a proclamdrii ird+";e;;i"i Totug titnpul. Scrierilor Sfinte este dup[ Harnack timpul re-
Statelor-Unite$), cunoscut de BisericS, secolul intAiu,
5. Teoria legemdelor. &iai cunoscuti cste teoria aceasta, In afarE de ideia evoluliunii el susfine qi o mare. parte din
dupd care faptele supranaturale trebue privite ca legieride plds- ideile ra{ionaliste vechi.
muite cu bundcredinfd, Dar gi teoria adaosurilor miraculoase, do{matice qi discipli-
Teoiia aceasta care reunegte qi {eoriire ra{ionaliste anteri- nare este iipsit[ de temeiu. Inc5. in via]d fiind martorii oculari,
oare, e reprezentatd., rnai ales de francezutr Ernesi R.enana) (! nu se puteau f5uri fapte supranaturale nici intenfionat, nici ne-
1892) din jtim6tatea a doua a secolului XIX, in deosebi tu Nori inten{iona.t, fdrS a nu provoca contraziceri din partea lor. Ei de-
Testament, DupI dAnsul, viala Dornuului era naturald, totug a sigur ar {i contrazis adaosurile. I)ar ei nu le-au contrazis, ba
ajuns s5. {ie supranaturald clin cauza dispozifiilor sufletegti ale tocmai erau convingi despre adevdrul lor, precum o recunoagte
celor cari il insofiau insupi Harnack2).
,,lntre acegtia erau bSrbafi qi femei nestdpAni pemintealor, Prin urmare interpret5rile ralionaliste nu pot sE surpe cre-
alfii necinsiifi, cei mai mul{i supersti[iogi, faotagti, foarte sensibili din{a in adevdrurile supranaturale ale istoriilor biblice,
gi aproape in deiir, ca Maria lvlagdalena, o istericE, Inchipuirile
ce-qi {dceau despre Iisus acegti b5rba{i gi {emei, cari il vedeau 63. Anatrositr bibni(6.
in lumind ideald, au dat nagtere le$encielor evan6ihelice,,s), I)in adev[rul inspiraliunii Sfintei Scripturi urmeazd. ,gi ar-
Dar nici Renan nu se intemelazd" pe ar$urnente, ci mai 'monia doctrinei biblice sau c5 adevirurile biblice lac un comploc
mult pe avAnt literar; ,,gravitate simulatd, declamaliune patetici, de doctrini unitar. Armonia aceasta ingiidue interpretarea prin
vorbe r5sundtoare, cu care irnpune celor simpli gi slaul d" *io- analogia biblicd adecd prin confruntarea textului cu anumite ad,ev6,-
te('6). ,,Fdrerile lui sfau sau cad cu sistemul
-- [rnaierialismului), de ruri ale doctrinei biblice de credinfi (mdsura credinfii biblicbl.
,^.^-,^])-.sl_9T: ?l- "it. p. ?9. Dintre vorbirile Iui Isus, Strauss accepti ca Astlel pasagiile doctrinale obscure se limuresc din coraplexul
lsrorlce.ilumar predlca de pe munte qi parabolele,
') Arhm. I. Scribam, op_ cit. ed.'ll p 136- adevdrurilor biblice,
.Iri -_ ") In carlea sat
(,riiisc^he
l)rews le-a .--ombdrut si
u uermiscite Sihrtfto, p. 36g_3?0, Teoriile
p;i.;;;rg ;i, l"rrr"i'"I
, Neprimind protestanlii Tradifia ea izvor d.e credin{d ci
Chwatsan, f;;a ;;"i;;;;; .numai Sfinta ScripturS, la explicarea locurilor doctrireale ei 'r$e
Weiss, prole scr in Heidelterg-
a) In cartea sa ltie de-J,isus,
5) Arhim. Schriban, jl o- 140 1) Arhm- I- Scriban, op- cit. ed. 1l p,
c) Sz6!*ely, op. cit. Ldop. cit. ed 140.
il p, ste ') Sr6kelyn op. cit. ed, ll p. 319.
,i
-132- -133- t:l

I
I'i

)
ifl
exclusiv pe analogia biblicd, care este un lel de para= ni neascultare din partea oamenilor) etcl), Iar daeE in Vechiul ri:l
-spriiinesc Testament se zice cd Domnul a dat duhul rninciunii in gura pro'
',11]
lelism doctrinal.
Dar pentru ortodoxi, Iiind doctrina Bibliei numai o parte. felitor (l\l lmp. 22. 23), aceasta inseamni potrivit ideei despre ril
. ttui

din doctrina revelatr, analogia credinfii biblice nu este d"aluns, Dzeu (l Imp. 15. 29), cd El a in$dduit pe aceqti profe{i sE lie ,'iii
Totug pentru a cunoagte anumite adevdruri revelate 'ale siint"i falgi. Dacd se spune cx Dzeu a " inudrtogat inima lui Faraon
Scripturi, se poate lace uz de analogia biblicd. De ex,l Cuvintele (Exod' 7, 3), aceasta inscamni ed a admis neeredinfa lui impie-
Domnului cdtre Petru in Mat. 16. 18-19 9i in loan 21. ls_l|. trit6. Iar cu cererea t Nu ne duce pe noi in ispitd (Mat' 6' 13),
nu pot avea sensul favorabil primatului papei, ci luipetru i s,ar cerem dela Dzeu sd nu lase si aiun$em in ispiti,
fi dat conducerea supremi in Bisericd, dupi cum susfine doctrina b/ In privinfa altor adeviruri de credin{i, Vechiul Testa-
catolic5, pentruci acestui sens i-se impotrivegte gi doctrina Noului ment se ai15. pe o treaptd mai inferioari de revelafie decAt No-
Testament. Astfel : ul Testament, a c[rui levelafie e desivArlitd, Astfel in Vechiul
a,/ In Mateiu 18. 18 9i in Ioan ZO. 20-23 se de tuturor Testameot, mai ales in cirlile Profetilor anteriori, Dzeu, e inl6fi-
Apostolilor puterea stdpdnirii ln Bisericd, gat ca risbunitor, iar in Noul Testament ca induritor gi iertdtor'
6/ In Mateiu 21. 42, Domnul se considerd el insugi piatra Legea iubirii aproapelui in Vechiul Testament era particulari 9i
din unghiu, sau de frunte a temeliei, deci conducitorul suprem. exclusivistd, referirdu-se numai la raportul dintre Iudei' cea a
al Bisericii. Noului Testament este universalS, referindu'se la raportul dintre
c/ In Epheseni 2. 22, Domnul e recunoscut ca piatra din. tofi oamenii, Mai departe preceptele morale ale Vechiului Age'
unghiu, iar Apostolii ca temelii, zdmdnt se raportau mai mult la viafa exterioari, ale Noului Tes-
d/ In Apocalips 21. 14 se mentioreazl 12 temelii in zidul tament mai ales la viafa interioard.
cetdfii (Noului lerusalim) qi intr'insere numele ceror 12 Apostoli Prin urmare la acele revelafii sau invlldturi dzeegli, in
ai Mielului. privinfa cirora se di iatre ambele Testamente o deosebire Sra-
e) La cearla Apostolilor pentru intdietate (Mat. 1g, l_6,. dual6, nu se poate lace uz de analogia biblic6, adeci invEfitu-
Mcu 9. 33-37 Lea 9. 46-48), precum gi Ia cererea Iiilor lui rile inlerioare ale Legii Vechi nu se pot aduce spre ldmurirea
Zevedeis ca si fie pugi de-a dreapta gi de-a st6n6ia Lui invifEturilor din Lepiea i\oui 9i invers. Astlel psalmii de bles'
[Mat. 20..
20-281Mcu 10, 35-45, Lsca 22. 24-27), Domnul invafl pe. tem ai lui David (de ex : ps, 68 9i 108) nu pot fi aduqi spre
Apostoli si fie modegti qi umilifi, limurirea Noului Testament, cd.ci Domnul respin$e le$ea talio-
La revelafiunile biblice trebue si se facd, doui distincfiuni: nului (rdsbunirii) date de Moise in Lev. 24. 19-20 (Mat; 5'
1, Intiiu la misura in care s'au dat revelafiile amielor 38-42).
Testamente. 2, Alte distincfie ce trebue ldcrrti intre revelatii, este cE
o) Deoarece numai adevlrurile fundamentale de credin!6 unele arlevdruri dzeegti trebue privite ca nemijlocite, precum
suit comune ambelor Testamente,. de analogia biblicn Ia intrea- sunt le$ea lui Moise, unele vorbiri profetice, invifdturile MAn-
sa Scripturi se poate fiace uz numaiinprivinfaacestoradevEruri, tuitorului, Iar alte adevEruri dzeegti trebue privite numai ca mii-
Un adevir luudamental de credintd, comun ambelor Tes- locite, fiind numai desvoltdri ale celor dintai,' ficute prin bEr-
tamente, este itleia ed. Dzeu este o fiinin perfecti, prea sl6uiI, imu* lafi inspirafi gi ei, de pildn invifiturile din epistolele Noului
hbiln. Potrivit acestui adevEr lundamental ar trebui prin urmare iestament. t

sd se explice toate antropomorlismele gi antropopatismele, sau Prin urmare analoSia biblici trebue sE prefere revelafiile
expresiile de acomodare la priceperea omeneasci, cari se afl6 ia. nemijlocite celor mijlocite'
Sf. Scripturi despre Dzeu. De ex: Lui Dzeu i se atribue ochi,
miinir picioare ori stare de somn (inseamnI nermplinirea cere-
rii) ori stare de trezbe din somn (rnseamni venire in ajutor) orG
pIrere de r5u pentruci a fdeut pe oameni (Fac, 6, O) '(fasean- 1) Vanlle lanovlc[ Ermeaeutica. bibl' Een. p 324'

- 134- -135-
;jl

lrll

'iil

l
ir:lil
i,,fti
::l'll

CAPITOLUL X.
ricI, sunt decisive urmiitoarele condifiuni ; sd fie veche, apoi, pre- ,
,lll
!:i

Il. Fe.inqipii[e e[ogryrmEice on[odoxe cfie


cum zice Vincenliu de Leiln, si se [i pistrat continuu in Bise- ,1,,]

ricd gi s5. nu contrazicli Sf6,nta Scrip{urd.. A.stfel credinfa in mi- ',;,li


f, mf eu.grrcrtdE F(8.''-
nuni s'a susiintrt totdeauna in Biserica intreagd. Aceste criterii :,ili
nu le au tradifiile particulare bisericeqti din Biserica papal5, care
'terpretul ortodox are sd mai cJnsicler"
recunoscute deplin numai de cregtir,ii
*rr.""irr1"i";;;;;g;; a admis unele inovafii. "l.li'
iii

ortodoxi, ;"r*";l_ ;:; Mai tdrziu Sfenta Tradi{ie apostolicd s'a depus in-scris, in sim. :i
mei despre sfdnta Tradifie ea al
aoil"u iroo, de eredin{i gi ale bolurile de creclinfd, in hotlrArile sinr,adelor ecumenice, in prac- :lii
dogmei despre infailibilitate, Bir";;; if ir,rra6ruu cuvAatului ticile bisericeqti gi in scrierile Slinlilor Parinli.
durnnezeesc, ri!ii

Consecin{ele acestor clogme, considerate


PdstrAndLr-se SfAnta Tradifie ia Biseric6, principiul Tradi{iei ',lil
rirept principii dog- apostolice ca ajutor de interpretare bjblicd aiunge lavaloareprjn
matice ortodoxe de interpretare la
textele doctrlnale d";;i; interpretarea Bisericii, organul chemat sd inve{e gi sd. interprete- ,l'i.l.
ale Noului Test4ment, sunt nrmdto*rl.i. ';:1
irui, ze cul,dntul iui Dzeu. :'il,,
1, SfAnta Tradiliune apostolicl este
un aiutor la interpre_ lrli::'

. tarea doctrinei biblice. 65. Bisea,i<a* fierwdi$6Eoa!'@ ca elrgrelr de inEerxrr€fare 1l


2. Biserica iovild.toare este organul de aslserrili{ qi ira$afili&$X aol S{'irrnei ScriprEuei.
iuterpretare ;ruten_
tic ai infailibil al doctrinei biblice, rir
9i
3i ATlloqia .credin{ei Btsericii prin care au si se Biserica lui
Christos, care plstreazd, invdldtarile LuiinSfAn-
tir
.^.-_-,, -
dogmatice rdrnase ta.a- iotorp."t"r; - explice Io_ ta Scripturil gi Tradifiune apostolic5., in menirea ei da a le rds- r,fll
Bi:l:,^1r.t'inale
.D15eilcil. d;;. ;;;; pAndi gi a le apdra, nu poate rd.tEci, deoarece capul ei e insuq rlii

Domnul, care u conduce prin Duhul sidutl),


64, S$,&ntm T'nadi[lorme aprosilotiq&, Din clogrna infailibilitafii Bisericiii) rezrrltd ca principiu er- ,lliir
ea a.$uttor de
re bibliq,il.
&rrflerXrrefa meneutic c5. Biserica invdlEtoare este chematd ca organ de in-
it
E o docirini a Bisericii ortodoxe care spune terpretare autentic ai infaiiibil al Bibliei, Acest principiu erme-
neutic este reclamat de viafa de toate zilele, cxe la explicarea
tll
Donrnul*i gi a Apostoliror se cuprinde ,rr-
cI invIfdtura ill
rrurrrai in sirinta scrip_ Siintei Scripturi are trebuinfii de o autoritate vie, Mul]i voesc lll
turd a Noului restament, ci qi in cuvdntul sf, (iseasci. in Bibiie p5rerite lor proprii. Aceasta s'a' iatAmplat
olal transmis de cf,_ ,{'l
tre sfinfii Apostoli si p,strat in Bisericd, A";r; ;;;;i'^,." a."- qi pe timpul Apostolilor. Pentru a evite deci rS.tEcirea la inlele-
trinii orald ca'e sub asirtenfa Duhului sf6nt
s,a pistrat in gise- $erea cuvAntului dzeesc, era necesar ca Biserica invd{5.toare, pe '.f,l

baza succestunii apostolice, sd.-qi exercite chemarea gi s[ inter-


fl.l
ricd totdeauna gi pretutindeni de cdtre tofi ,Hfl

se nurnegte TradiNiu- preteze autentic Ar iniailibrl Sfanta Scripturd la toate textele cdri
ne opostctlicdl).
' Noul Testament ie raportf, Ia inudiS.tura de credinNd 9i de viefuire, ,,tilI

insugi se relerri direct la inv5fdtura apos- De aceea cei rnai rna.ri scriitori ai Bisericii recurgleau nein-
,::::::ti.,r'f cfraiu viu si o recunoaqte ca )cetat la interpretarea'Bisericii, de cAte ori era trebuinfi de a
'ilrI
{
,T":,: creclinfeis). De izvor inrregitor 'combate pe eretici, cari abuzau de cuv6ntul Bibliei, Astlel lrineu I Llil

rn aceea sfin{ii pdrinfi (lrineu, Clen ent Aleian_ luilr


.ale din sec, ILt Acolo, unde darurila Domnului sunt depuse, se cu-
drineanul, Vasile cel ,Mare, Grigor"
qi alfii) 9i scriitorii bisericegti
Nurlurrrunul, Ioan Hrisostom oine sd se inoele aleudrul. Lc cei insdrcinali cu aceasls este
,-ucomrrrde Tradi{ia apostolicE ca coedce oine dela opostolit succesiunea Bisericii. Cdcr ei ne in- ffii
ajutor Ia aflarea adevdrului biblic3). ,Niil

'. Pentru recunoagterea ca apostolicE t) Mat. 28. 20; loar- 14. 26.
a uneiTradi{iiin Bise_ ' rl Errcielica patriarhilor rEsS-riteni (cap. 2) cornentirrd canonul 19 al Si- itil

il[
') Vlnceafiu de Lerin zice: ,,Doctrina,
-ous colse,rxrla ,;;;;i;Iil,,c;;mon,torium.
quae semperr ubique ab omni- nodu'ui V[ ecumeric iotre altele declari:,Ornul, care.le vorbegte aumai dela
f,"alii" sine,poate gregi, ;roate si ingrle gi sd se-iogele, Biserica ecumenici insicare
tL. {dL
,81.r uor-"!!, .l.ess.
zi ll "ui niciodatd nu a vo.rbit qi nu. vorbeqte dela, s-ine, ci dela l)uhul lui Dzeu {pe tli

Irlne.u feriad de invafdturai ll.rutl"iior'r-i""l


2, 15 fim. Z. Zi lt loan t. li. carele ea il are qi i[ va avea neincetat ia.pe invifitorul siru pAnd lasfirgitul
,:-
'rs
:_
rnveniri veritas ,,Noo potest ex Scriotu_
ab his, qui nLsciunt t."aiti"""* I A'i;;;r". H;."liff]il,I]i" veacului), aiciodatd nu poate Sregi, nu poate s5. lnqele, dimpotriva este infai- ;ii

libili asemenea Dzeeiegtei Scripturi, gi.nicicdatd nu pierde dia insemndtatea


ili
-136- 137
-
i4l
fdliseazd Scriplurile f drd pericol" L). Iat Vinc e n{iu Lerineanul (1' 450}
mlrlt negatiLte, declardnd ca fals. eutare sens atribuit textului bi-
zice', Deoorece din cauza ind$imii ei nu toli iau Scriplura in
unul Si acelas infeles,... penlru aceasta o foarte necesar ,, . ca blic, Sinodal II constq.ntinopohtan a excomunieat pe Teodor de.
Mopsuestia pentruc6 interpretase locul din loanA\, 22: ,,lisus a
interpretarea profeticd Si aposlolicd sd se cdlduzeascd de.repula
inlelesului bisericesc qi uniuersalz.) sullat asupra lor gi a zis: ,,Luofiduh Sfdnt", ca o imFertdgire
Acest infeles bisericesc Ai universal se numegte gi s€ns ge-
cu Duhul SfAnt aApostolilor numai in viitorgi numai in modli-
giurat (scftimofr)r). Totodati a respins gi interprelarea literald a
neral bisericesc,
Deasemenea declard gi sinodui {inut la lerusalim in anul
cdrlii Cdntarea Cdntd.rilor. Deasemenea a osandit Biserica gi pe
chilia$ti, pentruce se sprijineau pe nedrept pe locul din Apoca-
1672, in canonul 2: ,,Credem cd Sfdnts qi dzeiasca Scriptura a
lips (20. 4) : ,,$i au viefuit qi au ?.mpdrdlit cu Cfrrrstos o mie de-
fost inudlatd de Dzeu gi pentru aceasla datori suntem sd cre-
ani".
dem tntr'i.nsd fdrd a ne indoi gi nu altfel, ci aSa precum a ex-
plicat-o gi predat-o Biserica uniuersald"s). Dar hot[rAri]e sinodale erau uneori Si pozitiue fixAnd qi de-
Din cele ardtate urmeazd. ci este dreptul Bisericii invlfi- Iinind solemn invdfdtura Bisericii 9i bazAnd-o pe locuri biblice.
toare sd decidd ea insigi inNelesrrl pasagiilor biblice cari se ra- Astlel a explicat sinodul din Sardica (343) cuvintele Domnu-
porti la doctrindal sau la chestiuni de credinfS qi de moral6, lui din loan (10. 30)t ,,Eu qi Tatdl tlna stnrtemu, in lnfelesul
, _lnterpretarea Bisericii invdfEi.oare s'a gi ldcut la unele texte
ale Slintelor Scripturi: 1. prin hotirArile lornrale ale Bisericii gi unit5tii substanliale a Tatilui 9i a Fiului iar nu numai in inte-
prin practicile bisericegti gi 2. prin consensul unanim al slinfilor lesul despre coDsensul Lor, Sinodul V. ecumenic hotdrdgte un
Perinli. sens alegoric sau mistic peotiu Cdntarea CAntdrilor, SinodullflI
din -lficeo (787) a explicatporunca adouaa decalopiulul Sdnu-fi
66. ffolf,rArile formale ale Bisericii qi praclidle bi- faci chip cioplit, nici asemdnareo t)reunui lucru etc,, ca reteri-
sericepri. toare numai la Iudei gi nu impotriva icoanelor creqtine.
Biserica invdfdtoare s'a pronunlat asupra unor lexte bi- Prin urmare interpretul biblic va avea in vedere deliaitiile
blice dogmatice gi morale, prin deciziuni sinodale, de cdte ori dogmatice gi morale date de Sfintii Pdrinli in sinoadele ecume-
s'au ivit rdt6ciri in Biserici, condamnAnd ristdlmicirile biblice nice ori in sinoadele particulare conlirmate de cele ecumenice,.
pe cari se rezemau ereziile, Astfel hotdrdrile sinodale erau mai cici din ele se cunoagte interpretarea bisericeaseE $i Tradifia
apostolic6 ce se de prin hotlriri aduse cu Enauimitate, Nu va
sa de totdeauna"' Ed. din 1848 p. 14-15 citat de Dt, Nicodim lllilo1, Canoa- considera insi ca interpretiri normative gi dispozifiile disciplina-
nele Bisericii ortodoxe insotite de comentarii vol. I partea IL traducere licuti
de Urog Kooincici gi Dr, Nicolae Popooici Arad, l9-t p.373-374. re ale Sinoadelor, cici ele fiind luate in vederea impreiuririlor'
1) ,,Ubi cbarrsmata f)omini posita sunt ibi discere oportet veritatem,
gi necesitifilor timpului, cu schimberile ce au survenit, parte s'au
apod quos est ea quae_ est ab apostolis, Eclesiae succesio., , Hi enim., , Scrip-
luras sine periculo oobis exponunt., , " Adversus haereses, lib. lV, cap, modilicat, parte au incetat de a mai fi in vigoare.
26. nr, 5,
r) Quia Scripturam pro ipsa sga altitudine flon uro eodemque sensu 2. La unele texte dogmatice Biserica invifitoare a {ecut
universi accipiunt, . ,. aliter namque'Novatiaous, aliter Sabellius, aliter Dona- interpretarea in mod unaoim prin anumite practici rituale. Ast-
tus expoait, aliter Arius, aliter postremo Nestorius. ,. idcirco multum neces-
se est,,. ut proleticae et apostolicae interpretationis linea secundum eccle- Iel cuvintele Domnului citre Apostoli in Mat, 28, 19 r ,Merg6nd
siastici et catholici seosus normam diri$atur". Commonitorium, cap- 2. invitafi toate popoarele botezdndu-i pe ei", Biserica le-a inter-
3J
,,Pistevtimen tin thian ke ieran grafin iae theodidakton ke dia tuto pretat prin botezarea de adulfi, gi de copii. Referitor la infelesut
tavti adistaktos pistevin olilomen uk allos menti, all'i os i katholiki ekklisia
tavtin irmenevsen ke paredoken". Drp6. Reilhmayr op. cit. p. 82
{. In Biserica apusean6 in urma decretdrii idailibiritefii papale dela 18
textului dh loan 20, 23 t ,,Cdrora ueli ierta pdcalele, se t)or ier-
Iulie 1870 -9i papa este socotit ca organ de interpretare intiiti8if al Slinfei la lor gi cdrora le oeli finea, uor fi tinute", s'a rostit Biserica ln-
Sctipturi, degi un eminent autor de ermeneutictr apusean, Ghercon (t 429> treagi prin deslegarea obignuiti la misteriul pocdinfei. Infelesul
contestl oricirui episcop 9i chiar qi papei ialailibilrtate la interpretarea Bi-
bliei (vezi Reithmayr op, cit. p.7). Ceeace a zis Domnul ctrtre Petru in-pasagiul dia locului din lacob (5, 1a-15)r ,,De este cineva bolnav intre voi
L1ca22,32, cd dupdcese va intoarce sI inttrreasci pe frafii sii, nu se poate sd cheme preofii Bisericii gi si se roage pentru dinsul unSdndu.l'
releri la chertiuoile de invifEturi gi cu atAt n ai pulin ta episcopii din floma,
socotili ,,urmitori de scaun" ai lui Petru. ,) Rcllbroryr, op. cit. pad.S3.

- 138- - t39
-

I
cu untdelemn inlru numele Domnului", l-a dat Biserica prin tai-
na Maslului, Sensul cuvintelor din ep, II cdtre Timoteiu, (1. 6) I
acciperunl, hoc filiis tradid.erunt,,l). Deci e evidentih
inaltS. a rnErturiei Sfin{ilor pErinfi. Ei transmiteau gi sf6.nta
,Pentru care pricind ifi aduc aminte, ca sd. reincdlzegti darul iui di{ie, erau gi martorii Tradifiei,
Tra-
Dzeu, care este intru tine prin punered md.inilor mele'., Biserica
l-a dat prin taina preoliei. Astfel, sinadul din Ephes, precum mdrturiseqte Vincen{iu
Lerineanul, a ir,rat hotdrAre dupd Sfintii Pirin{i in chestia
Prin urmare aceste fexte do$matice trebuesc luate in sen- lui
Nestorie (can. 29).
sul pe care l-a dat Biserica intreagi pe baza I'radifiunii aposto_ -['ot
ei, cari in caiitate cle episcopi iinpdrttgiau invEfdtura
lice, prin uz'l unanim al Bisericii. .Acest uz al Bisericiiinfafigea-
Bisericii, trebrriau sd ldmureasce gi lc"i,ri bibl ce,'pr""rm
zd, deci Tradilia apostoiicd insigi sau lelul cum a fost propus5 o fA_
gi infeleasd dela inceput o invifd.turd a Bibliei. , ceau qi Apostolii, ilespre cari z.ice un invd{at bisericesc: ,,Apos_
tolii sb-siJeau nu nunrai sd transmiti c,vintele, ci sd gi tatcitas-
67. Conserusu[ SSimEaIor cd adeudratul inNeles acelar pe cari i.i alegieau co sucr:esori pen-
SD;6r.i"n1i-
lruca qi areqtia sd fctcd 9t pe allii rnagtenitori ai tnud;dturii,,z).
Prin hotd"rAri sinodale gi prin practici bisericegti s,au inter- Consensui Sfinfilor P5rinfi lrebue respoctaf. Vincingiu
pretat prea pu{ine pasagii doctrinale ale Bibliei. Sfitta Scripturd. Le_
rineanul spllne, ,,,4.to1o, r. nde Riseric{}. nu a hotdr(it nimic astt-
e interpretatd de Bisericd mai mult prin aga nurnitul consens aI pra sensulwi, interprelii sd urmoze , ,, pd.rerile ca$rtltre ale
sfinlilor Pdrinfi, cand sfinfii Fdrin{i cleclar[ unanim in scrierile tnud_
ldtorilor mari gi rnulli, rJ,e cari {in6nd-u-ne temeinic gi cu griiX,
lor un sens anumit pentru un lcc dopimatic sau moral din Sf6n- nu cu_-multd $reutate pi-rtem inldtura rdti.cirile ereticilor,,s).
ta Scripturd, aceastd acceptare unanimd. a lor se numegte con- Un loc interpretat de S{rn}ii pIrinli e cel din loan 6. 2.1
sens unanim gi trece ca mfrturia Bisericii insHgi.
in care Iisus inritd inrh{dceii ja n,dncarea trupuluiSdueu-
Deja Clement Alexandrineanul (in sec. III) invinuia pe ere- -60,
charistic. cuvintele Dornnurui dela cina cea de tain5 au {ost
ticii conternporani ci s'au depdrtat de autoritatea sfinfilor parinlir;, in{erese
de cei nrai vechi Pdrin{i ca prezen{d realE. substanliald a cor-
iar Ori$ene pretinde cregtinilor si. nu se depdrteze nicidecum de' 9i
pului gi s6ngieltri Seua). Ieorloref mustr5. pe invifitorul
tradifia bisericeascd, pf,stratd prin succesiunea apostoliciB). sdti Tec-
dor de Mopsuestia cd a dat in{eles istorii c6r{i i Cdntarea
Consensul Pririnliior este recuuoscut ca reguld de interpre- Cdn-
tdrilor' gi nu gi-a subordirat pErer.ea sa Slin{ilor Fatinli de
tare biblic5 de cdtre sinoadele generale. sinodut ytI ecumenic inainte, cari au luat cartea aceasta in in{eles mistic sau
mai
(787) a o:Andit pe cei cari in chestiuni de cercetare a Sfintei tipic6),
Scripturi disprefuiau autoritatea.perinlilor, iar sinodul VI ecu- _. Fericitul Augustin 9i Pdrin{ii din sec, V 9i VI, contra p"frgiu-
nilor arr interpretat cuvintele f)omnului din Ioan 15. 4 s ,
menic (trulan, 692) in canonul i9 a stabilit regula cd ,,prur'r,*
,de s'ar --ll
iui neinlelegeri la tdlcuirea scripturii, sd nu fie tdrcuitd altfet O*rra Iulianura trI, 9.
decdt cum au tdlcuit-o lum,indtorii gi inudNdtorii Bisericii prin ') tr.azarn P.roe citeazd ctrvinlele lui Bernardus din Apparalus
Bilrlic. Tyrnav lt'tz Lib. Z Cap, rt p. aiO', ',,S"#g"lr"r Lamy Alostoli non sorum
cdrlile lors). verba {radere, sed.et verborum suorum ver;m mrntem exolicare iis, o,ros pli_
Prin urmare consensul Sfiulilor pirinfi inci. trebue s[ fie succesor€s..ut et ipsi alios do.tiir"! l;:;; h#;;;;.,i:i;;;;]ff;
f"^li,1t_r:
Lectrones in Sacram Scrpturam Turjn lor Z o.5O1.
privit ca un sens general al Bisericiia), IJupd trlcIltrrnnB.y!', op, cit, p. g6. C'ommonitorium ig:
,_r^ -')
rDfle se.quanruf rn le rpr€ Ics : qund prr ximr,m est, mul{or um aique
,,, , tunc de_
Consensul Siinfilor Pdrinfi ca re6lulE de interpretare bihlicl consenlientes sibi sententios 'Mogisirotunz, qriU,i. maEn. rum
,se cuprinde in insiigi fiin{a orgianiz5rii bisericegti gi a Tradifiunii sobrio, soilicite observatis ,o, ,,lgru aifficuii^te -quosque
n"]"il. fiiliri",
"J;rur"i"exsurgentium
reticorum de1>rehendcmus errores,,l hae-
vii, circi fericitul Augustin spune: ,,Quod inuenerunt (patres), in krohlgr'rolrer,. op, cit. pag, 237, AstIel lgnatie inep. cdtre .gmir-
Eclesia tenuerunt, quod didicerunt, docuerunt, quod a patribus _--, ,'_l--Qrou
nenl arala ca ereticr ne toli acei cari nu urErturisesc- truptrl eucharistic al
IHAntrritorului nostru Chriiio, D;;.;;;;;,
' ') Strom, VL 15. ii-ir"ri"'i. A1 ot. i; trineu tibr.\l
adv, haeres, cao. II n. 3. Terlulion 'iar.-;"';".r;;;.'."rris
, .) Tract. in Matthaeum.XXrX*n. {6: ,,Nec aliter credere. aisi quemad- IV advers. r'vlarcion i Clement abxoni,l;in'ii,it-iil,i cap. VIII et libr,
rnodum per succesionem Ecclesiae Dei tradiderunt nobis,,. I en"arg. cap- V, i Ciprion
-C"tu"t"..-*'y.i"i"e.
3) Relthmryrl op. cit. p. 81. Ciril lerusalinitaanul ii fV.''E j_
1/ Arhim. L $cribarrn op. cit. ed, sosront ln !1q;itiu^m
1^^:^o:- ",i. .
Umll. 60 etc.
II p- 1I5. ') &eifhoaayr, op. cit. pag, 86-87.

--140 -
-141-

)
mlddilele nu pot aduce rod, dacdnu sunt in ui{a de ufe, ogo gr'i,,r biblic; Dar utilizarea diferitd de cdtre Sfinfii Pdrinfi a aceluiaq
uai, de nu ueli rdmd.nea intru Mine", despre necesitatea Daru- loc bi-blic, dupri scopui practic ori dup6 cei dogmatic, istoric nu
lui sau gra{iei divine la toate faptele bunel). se considerd. contradictorie.
Prin urmare c;nsensul Sfinfilor Pdrinfi trebue socotit ea o 4. Consensul Pdrin{ilor neizvordnd din gtiinfi sau erudilie,
iilierE a sensului biblic, Interpretul are sE inteleagi gi unele qi ci din izvorul slAnt al Tradilieil), interpretarea Pdrinfilor se spri-
-altele din lccurile doctrinale biblice potrivit consensului Sfialilor jini pe cei vechi, sau Sfinfii Parinli trebue si vorbeascE cu mar-
Perinli, fiind ei ca episcopi reprezentanlii cei mai insemnafi ai fori ai Tradifiei. Era obignuit ca, pentru a cunoagte sigur o in-
Bisericii invi{dtoare imprIgtiate gi astfel invdtdtura lor este mir- vEfdturE tradifionaiE bisericeascd, sd. se recurgd la predecesorii
turia Bisericii insiqi qi are aceiagi autoritate pe care o au hoti- recunoscufi. Astiel Episcopii Sinodului I din .lficeo (325) s'au
rdrile formale ale Bisericii. Ei fiind totodatd pi martorii Traditiu- relerit la Fririn[ii_primelor trei secole, iar episcopii dela sinoa-
.nii apostolice, consensul lor unanim este dovada c5. e intemeiat dele.ecurnenlcg_IV (a5l) 9i V (553) la parinlii recunoscufi din
pe Tradifia apostolicd. secolul IV 9i V.
5. ,,Unde consensul unanim nu se poate gdsi $i din contra,
68, Regrlrle Ia aplioalre& clrrnserrs*rlcli $fimtilor deosebirea de pd.reri e vedite, aga c6 de ur, -."is comr,rn tradii
Pdri'r;i. fional ou mai poate il vorba, acolo simplele majoritdfi nu mai
pot avea autoritate normativd. ln acest caz asemenea locuristau
1 Sfinli Pdrinfi sunt numai acei conducitori ai Bisericii .supuse autoriidfii lJisericii universale"2) care are sf, decidd.
vechi cregtine, cari au {ost recunosculi ca S{in1i Parinli ai Bise-
9. Interpretarea Perinlilor trebue sd. fie clard si precisi, nu
ricii pentru invir{dtura lor curatii gi pentru sfin{enia vietii lor. ipol:ticd gi .echivoed. Pentru siguranfd interpretul v"
"iti SIin-
pe
Deci intre ei uu intrd gi conducdtorii Bisericii numi{i nuorai Scri- fii Pdrinli gi Scriitorii bisericegii in original, nu in citatiuni sau
itori bisericeqfiz) Md.rturia acestora are valoare numai in legi5turi in vreo traducere, cici aici se pot strecura {regeli, chiir inten-
fionate.
eu mirturia Siinfilor Parintri.
7, Opiniile teolo€ilor sau a unei gcoli a lor, intrucAt nu au
2. Interpretarea dati de Sfinfii Fdrinli e primiti de inter-
fost aprobate de Biseric5, nu sunr in{aiiibile gi se pot primi nu-
pretul biblic numai tra texte dogmatice sau in leglturd cu vreo
mai pe temeiul rnolivelor 1or.
doSmri, pe cind in alte chestiuni, de ex ; de qtiinfd naturald gi
istoricS, unde credinfa si buna viefuire nu sunt de loc tn cauz6, 69.,&.rral*rgla credim4ei.
interpretul e liber, pentruci in aceste privinNe opiniunile
-
pot diieri, Astfel explicarea celor gase zile ale crealiunii, asupra La pasagiile docirinale, sensul ci.rora n'a fost fixat de Bi-
c6rora Siin{ii Pdrin}i nu sunt de acorcl, interpretui o poate }ua serica i'viidtoare, nici cleadreptr-rl pri, hoid.rArile qi practicile ei,
tie ca zi\e nattiraie, fie ca epor:i, Astfel chestiunea c[ Maria lui nici'prin consensul Sfinlilor Perinli, interpretul ortodox vainter-
Lazat, Maria lta{daiena gi pdcitoasa (Luca 7.37 s) erau unagi preta prin atalogia credinyei, Termenul este luat diu epistola
aceeagi ori dilerite persoaue, e iudeca{i diferit in Biserica apu-
citre Romani (cap, 12, 6t, analogis tis pisteas, mdsuracredin{ei),
An.al.ogia credinlei €sie confruntarea unuia sau rnai multor
sean6. qi in cea rdsilriteand,
3. M5rtulia Sfinfilor Pdrin[i n'"i trebue sd fie absolut una- texte doctrinale iriblice cu doctrina bisericeasci., deci cr.r com-
nimi, ceeace este gi irnposibii, cXci pufini dintre ei au iirterpreiat plexul unor aunmite adeviruri revelate in Sldnta Scripturd. gi iu
SfAnta Scripiurd, ci ajung': sE {ie o ui-ranimitate relativd sau Sl6nta Trarliliune apostolcds),
moralf,, Mdrtur:ia lor- este unanimi cind cei rnai mulfi gi mai ilLrgiri Pd- ..
t) Ranoider zice: ,,rrnaciuris rrrim viroruur horum inpienio, cuitura na_
rinfi clin dilerite pXrfi sunt de acord asiltrr:a explicdrii unui text do$' tione, aetat.:, loco. ub invicern dif{ereniium consensus, tton e sdentia aroue
eruditione eorum deriuandus,est, sed eodem traditionis aposlolicae fonte diuitiii,,
rnatic alsfintei Scripturi, fere a {i conlrazigi gi izolafi de c5.tre ceilalli, llr- 4oann,es a{an rlder. LI:rm.-n:utrcaa brblicae gzoeralis p.incipra iationa-
sau cAnd intemeiazl oarecare tez[ docirinal5 pe acelaq pasaSiu lia chnst,anr et catirrrlica ed, Il BuJae fe,u pig. i;rf.
1l
,) Reithm*yr, op. cit, p:g. (il-92.
Kor{lei{ner, op, cit. p. lIE. Lese,rr op. cit. pag. 5r"), ,Aual^gia fidei est cr:ngruentia eorum, quae
'j Din categorio sciiilo.ilorbisericegti lac patte t Origene, Tertulian, Eu' , ,. ,3/
ad tlJem pertln?nt seu coavenierrlia
sabiu din Cezarec, Ru{in, lercnint, Aagusfin, etc. urius vel plurium
veritatu qcutn sutnma
veritatu n relig(osarum, qurs .'Cxclesia credeadai tradit iidelibus,,.

-- l"1l
-
le zice, cd. cel ce n'are sabie sd-gi udndd uestmdntul co sd gf-o
Asttel analogia credinlei este interpretarea indirectd a Bi- cumpere. Apostolii i-au adus atunci dou6 sdbii, iar Iisus a .rds-
selicii. Ea e normE de interpretare {iregte Ia textele doclrinale puns scurt: ,Destul este't (Luca 22. 35-38). Sensul cd cele dou5.
din Nc,ul Testament, iar din Vechiul Testament cel mult ia ter- sdbii ar fi fost destule, ca invdld,ceii s[ se apere, se potrivegte
tele cari conlin aclevdruri fundaruentale de credin{d comune am- contextului, dar nu se potrivegte uzului biblic al vorbirii, precum
belor Testamente, nici analogiei credin{ei.
Precum nu poate Noul Testament sd cuprinCl invdlituri Iudef O"-1in .fraza: destul esfe, iqi exprimau neplicerea. Deci
contra sistemului sdu de creclinlE, tot astlel el nrr poate sd r:on- dupi uzul biblic oriental alvorbirii rdspunsul Doinnului are in{e-
find revela{iuni nici contra sistemului de credin![ al Bise- lesul : s5" l5.sdm, nu m'a{i inleles,
ricii, Doar Sfdria lliserici este agezat6 Ce I)zeu, i condusd de cI Iisus nu pL1-
Cercet6nd aualogia credintei ne convir:gem
Duhul Sfdnt gi e riepoziti:ra Sfiutei Tradi{irrni care flu poate fi tea s[ vorbeascl de sEbii adevdrate, cdci tocmai dAnsul zice
contrazisd de SfAnta Scripturd, cdtre Petru ct s6-qi bage sabia in teacd, c5ci ,,tofi cei ce apuci
Deaceea, dacd o interpretare biblicd ar contrazice credin{a sabie, de sabie vor pieri" (Mat 26, 52) qi s'a lisat prins, legat
Bisericii, trebue respins5. Astie:l sprJlorea 7tlciaarelar Apostolilar qi ristignit, fdrA a se impotrivi. Apostolii deasemeni vorbesc in
Ioan c. 1,3, 4-5, nu se poate interpreta aEa cf, Iisus ar fi insti- scrierile lor numai de armdtura spirituald a lupt6torilor lui Chris-
tuit prin ea un rit sacrarnental. I{ici fr"crfil /ul "Irsus (&lat. 13. tos (Ephez, 6. 13-17) 9i de sabia cuvdntului Domnului (Evr. 4,
55 lilcu 6.3l.ca 8, 19) nu se pot ltra drept frali proprii, nici 12), pi au sulerit 9i dAngii pentru Christos,
atribtrtul de tntdiu ndscut dat lui Iisus ,{Mat, 1. 'tl) nu trebue Prin urmare considerend analoSia credinfei biblice rezultd.
socoiit cE El ar ii avut fra{i, fiindci aceasta al contrazice doc- interpretarea aceasta a textului: Iisus anunfl apostolilor ci vor
trina Bisericii clespre {ecioria Maicii Dornnului. Nici cuvintele sosi pentru ei vremuri prirnejdioase gi le pretinde si fie {a-
apostolice t lrtdeplinesc lipsurile suferinliiar lui Chrisios in cor- ta de suferirle gi de jertfire de sine pentru a invinse pe adver-
pul nle* (Col. 1. 24J, nu pot cuprinde ideia ci" rdscurnpdrarea sari cu arme spiritualel). Aceste arme de biruin{6 le inva}d qi
MAntuitorrrlui ar Ii fost neindestulHtoare, ci inseamnd numai c6 in doctrina bisericeascE.
suferin{ele lui Pavel pentru Christos sunt intrupate su{erinfele Cuvintele lui Ioan Botezdtorul despre Messia : ,,Care mai
lui Christos, intrucAt irr corptrl mistic al lui Christr:s, c+ este Bi- insinte decdt mine s'a fdcut" (Ioan 1, 21),in sensul ce Christos
serica, existi corouniunea dirrtr.. cap gi me,nrl:;re1). In ulmd nici era mai mult decdt Ioan Botezdtorul in demnitate gi autoritate
cuvintele Apostoiului din epistola c5.tre Romani (3. 24 9i 28), c5 ar corespunde bine contextului, totug uzul biblic oriental al vor-
amul se indreaptd prin cre dinld sau prin dor, rru au se in{elege birii nu inS[due decdt insemnarea cea veihe a expresiunii : nnlai
in sens absolut, cdci ar contrazice invd{dtura bisericeascd despre inainte decdt mine", cu privirelatimp (Iud.21.2III Tmp, 3. 12
mAntuire. lV Imp. 18. 5), precum se vede gi in locul paralel <iin Ioan 3,
Ast{ei analogiri credin{ei. Bisericii este o normX mai mult 28 etc,zl,
negativli 6i o filier5 a infelesL,lui biblic.
b) Regula {enerald pozitiud este : Numai interpretarea care
ICAPTOLUI. Xr. corespunde tuturor prinqipiilor ermeneutice' Poate se confini in-
VaBom*em prirucfipfiflHon" enmsef,BeuuEfi(e. telesul avut in vedere de autor, Daci aumai o interpretare co-
respunde acestor principii, ea trebue a se socoti ca adevlratE-
Valoarea principiilor ermeneutice este nagatit)d gi poziliud: Dar dacd mai urulte explicaliuni se potrivesc normelor de inter-
a) Regula generald. negaliud este: Orire interpretare, care pretare, are se se aleagii cea mai potrilitd dintre ele.
nu corespunde tuttrrol' principiilor ermeneutice gi se impotdvegte
1) I. P6lz!, Kirrzgelasster Commentar zur Leidens u- Verkl2irungs (eschich-
chiar gi unuia dintr'insele, nu poate fi adevEratd, De ex ; Lir cles- te Jesu Christi, Graz 1892 p. 151,
pirtire, trisus preg6tinclu,gi invStriceii peutru timpurile de prigoan5, ') los. Kohlgtubei, Hermeneutica biblica $eneralis Viennao, 1850
paf.141.
r) Dr. [, Ola*irl, Exp]icarea epistolelor Apostoklui Pavel, tom. II. Ca-
ranqebeg, 1913 p. 69--70. I. Suciu: Erm. bibl. Iarc X
_ 145 _
* 1{.t
-

)
7 1. flBi$er.a:mf*r e*uoem,e*afiice.
Adepfii acestei interpretiri sunt prolcslcnfii spiritualigli sau
Mulfi observd alte procedeuri ermeneutice, cultivAtcl unila- mistici, ca pietigtii, quiikerii, baptigtii, adv.eatigtii etc.
teral u*ele'ori allele. dintre princi;:iile er*reneutice. Atari proce_ Spiritualismul plutegte insd introun *ic,vitios stabilind prin-
deuri au insd cri urnrEri diferite abateri dela corecia interpretare cipiul sdu de interpretare. El pleaci delalc{ffa ce nu poate {i de,
biblic6. Art{el: ':.. monstratl). Pe lAngd aceasta nici interprcEtile spiritualigtilor nu
1. Unii neagd-.fhspira{:iunea divind 9i Tradi{iunea gi inter- sunt in armonie unele cu altele, degi ar tfeBui sI lie in armo-
preteazd S{Anta Sr:r.i-plurE nurnai din punct de vedere ra{ional, nie, dacE fiecare in parte ar fi luminat d+Duhul SIAnt.
dupE priceperea 1or.'.Acegtia suni rafi:.nc.liqtii maderni. c/ In sfdrgit e adevdrat ci unii obse*t analoSia credin{ei,
IJar in chestie.de interpretare biblici" nu este suiicienti num:te de ei ,,regula {idei". dar au uo". ristem doctrinal prea
simpla ra{iuire individ.uald, ci ea trebue sd !in6 socotealE 9i de subiectiv, o tradifie bisericeascE ce nu rfirl corespunde criteriilor
caracterul divin al Bilciiei gi si se supuni Duhului dzeesc care ardtate ale Tradifiei apostolice, precum este de pildd intrebuin-
vorbegte pri, Bistric5 9i feregte de rdticire gierpricafiuneairibricd.
{area azirnelor Ia Si6nta Eucharistie.
$laliunea trebrre si se orienteze dupi interpretarea pe cs(re Acegtia sunt romano-catolicii.
a dat-o Biserica, Doar scopul Tradifiunii autoritare explimate
prin interpretarea Bisericii, este a lupia irnpotriva cienaturErii gi
micgorErii subiective a chipiriui Donrnului gi a conserva pe su-
praornenescui Christos, a$a cum cele rnai mati personalitifi ale
Bisericii L-au in{eles Ei rnirturisit de cornun acoi.d.
Acolo insi uncle judecd raliunea individuald, urmarea este
disirugerea credinfei in Christos qi disolu{ia culturii cregtinel),
2. Dar gi dintre exe6iefii cari stau pe terenul pozitiv ai re-
velatiunii divine, adeci cred in inspira{iunea Bibliei, unii cad in
aberaliuni gi anume:
a) Ur;ii protestanli recunosc inspiratiunea Cdrtilor Sfinte gi
recunosc c5 raliunea individuald a interpretului nu poate s[ de_
cid5. interpretarea biblici. qi .c6. aceasta nu se poate intemeia ex-
clusiv pe aparatele gtiinfifice, cerandrr-se gi colaborarea Duhurui
Sfent. $i totug dupi dAngii este suficient ca Biblia sd se explice
pe ling5 mijloacele gtiinfifice nurnai prin analoSia credinlei bi-
blice fdrd a mai {ine cont gi cie principiul Tradifiunii,
1) Reit&nrayr' op. cit, p. 73-74.
Acegtia sunt proleslon{ii artodoxi Ei bibliciqti.
Spirituarigtii recur( indeosebi la evangh"lia lui, loan cap. l. v, 9, unde
b) Alti protestanfi dau o importanfE exagerati inspiraliunii rse spune c ,,Cuu6.ntul fadectr Cbristosl lumineazd pe tot omul ce uine in lume",
gi susfin ci acelag Duh sfAnt, care a inspirat pe autorul biblic Dar daci luminarea aceasta a sulletului se infele{e ca o luminare deosebiti,
cAnd a scris, va lurnina gi pe cititori pentru a cunoagte sensul
atunci de ce ziue apostohl cd ,,Dzeu a pus pe unii apostoli, pe unii prooroti,
pe allii inudfdtori,, I Cor. 12,28-29), inzestrindu-i cu o lumrnarespeciald ia
intenfionat de Duhul sfdnt. ale crediofei ?
De altfel locul din Ioan cap, l. v, 9 nu vorbegte despre vreo iluminare
1) Prof; Fr. W. Fanrsler; Autoritiit interni speciali, ci despre lumina ce se revarsi din cuvintele lui Christos in
und Freiheit, Ziirich. tot sufletul care primegte cuvintele Lui.
Robert Sai/sc&incfr se exprim5 intr'un studirr deipre-" iiistotr
spune cr-el in{e.lege invifitura cregtiad. a$a, curl e depusd .. i" ,,Tolstoi Spiriiualigiii se bazeazS. qi pe alte locuri. Astfel pe loan 14. 26, :uo.de
.Iisus promite pe Duhul Sfint, d,r aici se promile Duhul Sldnt Apostolilor qi
""ilot"iiii
d.ar-flproptinduse numai cu roliunea de cuuintele lui chrlstos, el nu ooate"scoa-
astiel gi urmagrlor lor, iar au credinciogilor. Ei se referi gi la locul I Gor, 2,
le din ele, decdt nurnai. tndrumdri la o proceCare. morald iittit"iiti..,,"pZ,ii"
Tolstoi... Christos e in lonrl numai inoiisdtoru!. morail 70t ,,Iarnoud Dzeune-adescoperit prin Duhui Sriu", $i aici cuvintele se refer{
Mdntuitoru! lurnii".., Cit. Cupi Arhim I.'ticrtd"; ;;. "a-^i[
iiiU,-ii"C;;;;;;: la Apostoli, cici lor le-a descoperii Dzeu misterele Lui. Spiritualigtii recur{
cit. ed, ti plg.-rSa_it-5. ,.pi la I loon 2, 2A. 27, uade prin ungere se inJelefe darul drrmnezeesc pe ca-
,re-l primesc cregtinii prin doctrina dzeiasci ee li s'a predicat.

i4it
- -
-147-
t,

rj
a
Ea este forma cea mai scurti de expunere a expliclrii 9i
trebue s{ fie rezultatul examinirii dupd normele errneneutice gi
-al consultirii explicirilor mai ample, al izvoarelor arheologice
,I, PARTEA III. iStorice, etc, Feri a trece prin retorta acestor elaborlri, este
fird valoarel).
Paralraza trebue sI fie :
fixpurne#sa irrtelesului sarr a) Clard, reprcrducAnd limurit gi f[ra greutate textul gi le-
;lr,o;lf,norisIica. gdtura lui.
b) Ea trebue s6, Iie fideld, rEmAnind la ideile autorului,
Cugrrinsul prophoristi4ei. neschimbdnd intru nimic sensul cuvintelor gi neadd.ugAndu-i ceva
Problema prophoristicei este de a ardta formele prin car& dela sine
sq obignuegte a se expune sensul stabilit al Sfintei Seripturi, c) Ea trebue si fie scurld, evitAnd prolixitatea gi m5.rginin-
Formele acestea sunt .diverse, potrivit trebuinlei je expli* du-se a explica numai acolo unde e necesar.
care pe care gi-o propune interpretul, Propr.iile forme de exou-
nere ale sensului biblic sunt: pirafraza, sioliile, glosele 9i Lo- Exemple de parafrazl.
mentariul,
Se
_obignuegte a.seconsideraca oarecari forme de expunere. i. PuafnzH, <aro oxptrloi infelec obe<ur').
qi tractatul exegetic qi omilia,
Prin unele forme se urmdregte o expunere teoreticd qi eru-
La Mat, 5. 21-22.
dit6, prin altele una practici gi poporali. ,,Auzit-ali ci s'a zis celor Afi auzit citindu-se Le-
,de demult t sd. nu ucizi, iar gea lui Moise ludeilor in si-
.c,el ce ucide, vinovat va Ii ju- nagjogi, care ziee cE ucigdqul
CAPITOLUL XN.
.decdlii.( s5. se pedepseasci cu moarte
Forrne de expurrere ale sensului bihtric, de citre judecdtoria localE so-
cotindu-se uciderea de crima
72, Farafraza. cea mhi mare.
Paralraza (dela parafrazin, a circumscrie) este circumscrie_ ,,Eu ins6 vd. zicvoui, c[ Dar eu v5, zic vou6 cL
tot cel ce se mAnie pe fratele inima rea 9i invrdibitd este
rea -telfsls;, pentru a-l reproduce mai clar- Paralraza se referd, .sdu (in' degert), vinovat va fi deasemenea vinovati, peotrucd.
atat la cuvintele gi errpresiunile obscure, cat gi la contextul diiicil, judecdlii: iar cel ce va zice drrce la faptele uciderii.
Astfel ea lEmuregte uzul de vorbire, ialelesul dificil, neclar, Iratelui s5u l roca; vinovat va Drept aceea tot cel ce
Iigurile, complecteaz[ lacunele, restabileqte cursul fluent al idei- ti sinedriului.' iar cine va zice: (firI cauzi) poarti mAnie 9i
lor prin intercalarea potiivitd de particulb gi de cuvinte interme- nebune, vinovat va fi focului ufe asupra aproapelui, este de
diaie expundnd aceeag, dar in alt chip. paralraza este deci re-
gheenei". asemenea vinovat gi vrednic
de pedeapsd de moarte, ca
p._loj":"r.:" cfara completd a T" oidt" ?u, ucigaqul judecat de
fl _texru]yi,
unde ir'ijbubl cu' alte' irinidG-'prft" il. " tuia
-rg"iu9i iudecito-
ria locald. Iar cine purtat de
anrpru-ll+i1).
mdnie prin vorbire il face (f6-
.. .1) Sz6Letyl op. cit. p.367. Dupe Erasmus (1467-l137l, celebrul uma_
ntsr gt paratrazator, ri cauzd) pe aproapele sdu
cel_ce parafrazeazd. are urmi,toarele de lmplinit:,,hia_
tus supplere, involutas- evolver-e... sic.aliter dice"", ui no"di""t"i-i'";;,'*;l;;h de batjocurE, acela meritl mai
L. op. cit, p' 83-. ,,Parafrasis est explicati" *".r.'- -intra lirnitls -L.t".-r.-Jr.
j1t::"_T-
ncntem lnoucens-.
-q:1;l
Ioquentem suaque dicta pluribus et ;l;;i..i[;-;" ;;i;;;ili 1) Dr.
Lernme {Isegte cI paralraza e azi d.e putin lolos stiiatific
Hilber, cit gf Die paraphrase ist eine erweiterte durch. 5i pra_cticr ,Ftir die
Ge{enwart ist dieles Zwischending'von l}bersetzung
_ oq' ed. I.lt. p. und Kommentar wenig brauchbat, da es weder wisselchaltlich.zureicht]
Zwischensaetzl eiklaerte wi;d;;g"b;;"- i;;[. d;r'ririi[;. S;;;trt t" ,;.;;': noch praktischer Verwerdunf, dieostbar Semacht werden kann,,, Op. cit pa(. 185.
nenhaen{euder Form.,,
infific cit qi practic. (Nota autorului).
') Duptr Vas. Innovlcl, op. cit p.366-367.
*148-

-149-
$rea pedeapsd, asemene ace* les. Coleciiunile de glose se nrimesc glasariit)"
luia pe eare Sinedriul, ca fo- Sc<tiiiie (dela scfto/ion, pilur. scholia, note explicai.ive pen-
tul cel mai inalt de judecatd,
il osindeqte la ucidere cu pie- tru tr:tbuinfele,qp-o-l$n--) sunt expiicatiuni literale-isiorice, arheo
tre, Iar cine in ura sa (ferd logice, gecgrafice, {r7ct{ire,le la pasagiile. rnai grele aie texirilui,
cauzd) il defaimd pe aproape- deaceea ele, in opczilie cu Siosele, sunt explicafiuni r,:a/e, Sco-
le ca pe un om clat fdridele- liile aveau s[ fie .rcai'fe, clare gi precise.
gilor 9i inchindrii de idoli 9i
prin aceasta il duce la dispe-
rare, acela se face vinovat in ?4. fl.lou:mex*IariuE.
grad';l cel mai inalt, ca si lie Comentariul (cr-rrnenlarius scilicet iiber vel comentariuml
judecat, de inshgi Judeca{a lui
este interpr.'etarea amdnur{iid gi lernainic6, f5ctrld or err.rdifie, prin
Dzou, cu focul nestins al ia-
dului, asemdni.{or acelui loc toete mijloacele ermeneuiice, la textui unei cdr{i biblice intlegi,
care ardea in Valea Gheenei ori la n parte dintr'in:;a,
de lAngd lerusalim. In irrtroclucere se dau datele istorice asupra c6r{ii ce
se interpreteazf,, inire cari 9i cuprinsul ei sumar, preclrffl gi o
t. Panafraz& caro explfc{ uz creqllnesc st inrEividrral r{c vorbire, impErfire a lui. Apoi cu airrtorul criticei textuale {verb;,le} se
(IoanLuIgi4-5) examir:eazd starea tr:xluiui gi se r?constitue unde srrnt va.riante
textul adev6rai.2),
v, 1, "La inceput era Cu' La inceputul lurrii gi aX TrecAridu-se 1a irterpretale, ca ;rjuloml tregiior ermeneutice
udntul gi Cuudntul era la Dzeu timpului, cdncl DumnezerT a se in.lStuLI greuta!ile in{elegerii 5i se ;rlatd sensul cuvintelor, al
qi Dzeu era Cuadntulu, creat toate, exista din vesni-.
cie Cuvdntul propoziliilor, al po:ricopelor, intregrrl curs ;il ideiior cuir.inse,
lui a Dum-
-l"iul
nezeu. EI exista impreund cu Se alilaneazi arritilo$iile cari obvil.
-era
Dumnezeu Tatdl gi de o Se ex;rrnineaz[ inierpret{rile dilerite cari s'au idcut la tex-
fiinfd cu EL tul in chestiurlc, in cleosebi ceie ra{ionaiiste. Fe urur6 se aratE
v. 4. ,lntru dAnsul urold In Cuv6ntul al lulDzgu insernndtetea iocului explicat clesprinzAnrl ,1in crl evenluala doc-
era gi uia{a era" lumina oame- -Fiugiadevdrati,
era via{d vegnic5.
nilorr'. Aceastd viafS era lumina, de trin5.
care se cdlduzia sufletul ome- Coment.rriul tlebrte sd cuprinclS 9i traclrrcerea textr-rlui,
nesc dela inceput. Comentariile biblice sunt de multe fellrri, intrr.rcAt se octtpi
v. 5,,,$i lumina luminea- Iar lumina Lui se revir- mai teineinic Ce o rarnurl a doctrinei erfirenexrticei de pild[ rnai
zd intru intuneric Si intuneri- sa cu putere asupra sufletului mult de accepfiunea cuvintelor, ori rnai muit de icleiic sau de
cul pre ddnsa nu o a cuprins(, omenesi, ma.i ales dupd c5.-
derea omului in pdcat, povi- inv[{dturiie cirprin:e. Deci unele comentarii sunt mai muli: Iilo-
fuindu-l si se reintoarci la logice, aitele doctrinaie; iar altele practice, cari trecdnd la apli-
Dzeu, dar oamenii stipinifi de ealiunile ideiior cautd s[ sa{islaci trebuinfele practice'
picat n'au putut cuprinde che- Un bun comentariu trebue sE se ocupe. in toate direcliiie
marea Lui la mintuire gi sd sarr ramrrrile gtiinlei etmencutice'
imbrifigefe cu adevS.rat leSd- Un bun cornentariu este fidel, expunAnd sensul veritabil;
tura cu Dumnezeu,
este complet nelSsiqd nimic necomentat ceeace ar mai reelama ex-
,) Glosarii la partea Ereaca a Bibliei surrt: alfui Wahl,Grimm$V{ilhe
73. GIoseIe pi scolille, La partea ebraicd: il lui Buxdorf, Sirrreon gi Gosenias. Glosariu la irireaga
Biblie este al lui Ernesli.
Glosele (dela g/osso, limbe, graiu,) su.n.t s-cgrtglB-_ o) V. Ianovibl. op. cit. p. 383, Critica textuali examineazE variantele.
-e-xp_ljsali..
uni linguistice restr6nse la cuvintele vechi qi qgre,,,grele de in{e* cu aiutorrrl codicilor sarr manuscriselar biblice celor mai bune, cu al tradu-
_ cerilor celor rnai vcchi gi cu al ciiatelor l,liintilor Parinti,

-150* 151 --

rI
; este lemeinic, este clar Ei precis, ca sE fie uqor de in_
plica{ii
76. A,plifudinea exegrefic6,
leles; nu este prea amplu, qi nu confine lucruri cari sunt de
prisos.
_ interpretarea biblicE sau exegeza este artd ale cHrei punctc
de orientare gtiin{ifici le de ermenlufica. orientarea ermeneutici.
Un comentariu adevirat, denn de incredere, se poate face
numai ia textul ori6iinal, nu gi Ia traducere. Aceasta se eviden- sin6iurd insd nu este suficienti. poate cineva si gtie princiipile
{iazi din insugi caracterul gtiin{i{ic al cornentariului, Traducerile gi reSulele ermeneutice gi totuq st nu le aplice cum tr"bu", ,uu_
biblice nu pot satisface cerin{ele interpretErii gtiinfifice, Textul vdnd exercifiul suficient al exeflezei.
in traducere se poate comenta numai dup6 ce avem convin$e- Aptitrrdinea exegieticE este necesari nu numai pentru co-
rea ci traducerea e bun5, fidelb originalului. mentatorii de profesiune ci gi pentru predicatori,
Pentru a putea cAgtiga aceasti aptitudine trebue exercitare
exegeticd.
75. Tractolrrtr cxegrelic pl ormilia.
Exercitarea exe6leticd se face in chipul urmitor :
AIte {orme de expunere ale sensului biblic sunt tracfuful 1, Se va traducp textul.
exegetic qi omilia. 2. Se va analiza gi se va paralraza textul,
1. .._Tr_qs^ts"t-a!.,,e.{eg.errc sau dise rtal fu q x gqtic g,t este interpre-
e
3, Sensul biblic expus in formE de paralrazi se va exa_
ta1g.1_3gepuntit-4 a, unuj l.oc.."pblp-!lt.ti g-91"!*ygrsat, caie a aj uns rnina dupi normele eiegetice, consultAndu"se gi izvoare istorice,
te.igl*qtt 9 Problemd biblicd' arheologice.
Tractatul exegetic este pur qtiinfific, semindnd comenta- 4, Sensul astfel stabilit se va compara cu sensul dat de co_
riului, ba chiar gi intrec6.ndu-1, inlrucdt nu numai expune in- mentariu sau de exe{ei.
felesul unui .loc, dar il gi ciari{ici din toate punctele de vedere 5. Textsle cari admitaplicatiune, se vor explica scofdndu-se
pi susfine adev6rul siu in fala tuturor obiecliunilor invd{ituri pentru via{i.
Exercitarea va incepe cu textele biblice mai ugoare.
, Tractatul exe6ietic documentat cu intre6iul aparat gtiinfific,
nu lasd in urma sa nici o indoiald gi deaceea el este o
re biblicd a timpurilor rnai noui.. "*pii.u- 77. (alirdllle inte;rprerrrlrri 6iblic.
Tractatele exe6letice se fac la chestiuni difieile, cum e Pentru a putea aplica irormele interprettrii biblice, inter_
vorbirea ln limbi (i Cor. 14), instituirea sfintei eucharistii, con- pretul are trebuinfi. de urmdtoarele cunogtin{e premerglitoare :
vorbirea cu Nicodirn (loan 3), pdcatul original (Rom. 5), invie- 1. Cunoagterea limbilor ebraice, aramaice gi grecegti, adeci.
rea morfilor (l Cor, 157 etc. a limbilor originale ale Sfintei Scripturi, cici interpretare ade-
2. Omilia (dela omilin, a convorbi), este interpretarea omi- viratr se poate face numai la textul original gi chiar de s'ar face
letici gi practicer amdnuntit5, verset de verset, a unor pericope, la traducerea cea mai bun;i, totug este necesarl pe alocurea cu_
gi chiar cdrfi biblice, pe infelesul gi pentru edificarea tuturor. a noagterea textului original.
poporului. Ea dd interpretarea textului, cuprinzAnd gi invd{ituri 2. 9unoagterea Arheologiei biblice gi a Introducerii in cdr_
practice gi indemnuri. P1,in urmare omilia are ca scop nu numai Sf;"t"i Scriptuii, precurir -9i a scrierilor contemporane
!11",
sd explice ci si gi hotirascd voin{a pentru a implini invdfnturile Apostolilor, pentru a in{eleSe mediul, imprejuririie isto;i;; in
cuprinse, 91! llau ivit Cdr{ile Slinte qi pentru a cumpdni lucrririle cu mI_
. sura.lor de atunci.
In tinrpurile cele mai vechi ale erei cregtine c5r{ile Noului
Testament se citeau continuativ la cultul dzeesc, In timpul pa- 3. Cunoagt*e_fsa Criticii textului biblic, pentru a qti care din-
tristic, omiliile, erau scrise qi ele continuativ gi cuprindeau cirfi tre diferitele variante este textul adevi.rat.
intreSi. Sunt celebre omiliile lsi loan Htisostom (t 407)" 4,- -Q9-,n-pSnlS*ea doctrinei ortodoxe sau a minunehiului doc_
f'rin omilii se propagd cunoagterea S{intei Scripturi in popor, rtrinal, cuprins in SfAnta Scripturi gi lradifiune.
5. Cunoagterea comentariilor mai insemnate ale Bibliei.

152
- - - 153
-
Pe i6nSn aceste cunogtinfe prernergSloare interpretul biblic
are trebuiufd de iste[ime spiritrrali pentru ca si aplice bine ieSile
ermeneutice.
Interpretul trebue sE aibi Ei calit6[i rnorale datorite
Duhului siint mijlocit prin Bisericf,, Pentrr a putea respecta ca-
racterul inalt al Cdr{ilor Sfinte, inspira}ia, minunile ,*i pro{e}iile'
prectlm gi sensul 6leneral bisericesc ai ciuhrrl de interpretare al
-Eisericii.
Aceste calitdti, m.enite a nrhri congtiin{iozitatea interpretulni
biblic, sunt n:ai ales doud:
1, Credinta. ,,De nu veli crede, nu ve{i infeleSe" (trsaia 7' 9.)" A DAOS.
2. Iubirea de adevdrl) qi lipsa de patirnd'
Hsforfictn$ firn*er1De @ffi&e'fifi &fihHfice"
Istoricul interpretf,rii biblice sau al exe$ezei este foarte util,
ci.ci el ne descoperd atAt pe marii exe$efi, al ci,ror exemplu
gi metod[ avem s'o urm[m, cit gi erorile exegetice pe care avenl
si le evitdm
' L Exegeucr fcr Jeedef-
Iudeii cultivau ambele sensLrri ale Scripturii, pe cei literal
gi pe cel spiritual sau rnistic, cu deosebirea ci Iudeii palestineni
prelerau pe cel Titeral, tradifional, iar Iudeii elenigti pe cel spi-
ritual. Aga 9i sectele lor, Fariseii interpretau literal, Saducheii e-
rau mai liberi, Esseii gi Terapeu{ii explicau ale6[oric sau mistic.
Interpretarea Scripturii o ldceau la inceput preoNii, dar in
sec. II a. Chr, chemarea ile a interpreta Biblia gi-a luat-o clasa
cdrturarilor, o clasd indtpendenli <ie preotime' care i9i are ori-
gina in ,ei<ilul babilonic, Ea fEcea in sinagogi interpret6ri orale
la pericopele sabatice din Penlateuc. Unele interpretdri se numesc
halache (purtlri), deci norme care se releri la preceptele Le$ii
gi erau obiigatorii, altele te numeau haggade (indica{ii) 9i se re-
IerE mai mult la alre pdrti ale Scriplurii pi erau mai libere. A' l.r
li
ceste interpretdri mai tdrziu s au depus in scris. Totugi cdrturarii
,,l
n'au ir:telesrostulVechiului Testamentqi gi'au permis multe abu-
zuri,
Primele incercEri de exepiezi (alegorici) Ie-a iEcut filozoful
iudeu Ardsfobui (f 180 d. Chr.) in Alexandria. La o insemndtate mai
1) Karsch Loltloo, op cit, p. 24. Riicherl cere impcsibilitalecAad pre- mare a ajuns alexandrineanul Philon (t pe la 40 d. Chr,) care a t61-
tinde ci exe6ietul si fie inditerent lal6 de Sfinta Scripturd, * cdci exe{etul cuit alegoric sau mistic inlrea6la lege mozaicd gi a ciuiat sd inl-
are numai o-datoriel sE reproduci ceeace spuue autorul' (Commentarzum Rti'
nrerbrieie IX. 1). pace ideile Iilozolice Sreceqti despre Dzeu gi raporlul Siu cu

-154-
In secolul XVI 9i XVII cu lepiclarea Trandifiei, interpretarea
lumea, cu credinfa Iudeilorl). DupE dAnsul istoria patriarhilor
s'a scris- pentru a da idei in parte speculative,
iudaicd inclind spre ralionalism,
in paite morale. Mai nou Iudeii se impart cu privire Ia aprecierea gi expli
Persoanele vechiului Testament qi chiar locurile qi vietdfile sunt
carea Bibliei, ortodoxii cred in inspiratia Bibliei qi mai ales
privite de el ca simboluri ale inimii a
omenegti2J. Thorei (a Legii lui lvloise) 9i in Talmud, ca in cartea Traditiei,
De mentionat sunt i Neologii. sau reformafii socotesc Scriptura ca o carte sf6nti,
1, Comentariile Midraqim (interpretiri din sec. II-X),
in cari dar
slau d_epus mai mult explicafiunile alegorice, explicd alegoric (mistic) multe dintr'insa. Din Talmud sunt accep_
2. Parafrazele aramaice numite Targumim (traduceri) la tate ahia unele pd.rti. Ra{ianatigtii consideri. Biblia ca np"r6 ome_
unele pdrfi ale Scripturii. Ele redau sensul literal, neascd gi desconsiderd. Talmudull).
Ambele interpretEri erau necesare, edci Iudeii dupd exil qi-au cei mai insemnafi reprezentanfi ai interpretirii istorice ri-
schimbat limba cu cea aramaici. terale la Iudei suot: In sec. XtI rabbi Sal. Ilscloft zis Rcqi qi
_ 3. Talmudu! (doctrina) cu pdrfile lui: MiEna (repelire, alti larchi (f 1 105 ), Abr. Abenezrc sau Rabe {! tl67), cel *"i io_
lege) .qi Ghemara fperfec]iune, adeci a doctrinei),- cariea tradi{i- semnat exeget al Iudeilor in evul mediu, Mose ben Maimon
sa:u
unii Iudeilor, din secolul II d" Chr., in care s'a adunat de rabini Mairnonide sau Rambam, (t lZ04), cel mai invifat iudeu,
tdlcuirea Legii in formd istoricd, precum gi cazuistici gi alegorice. In sec. XIII: David Kimchi sau Roda& (t l24O).
In secolul VII 9i VIII au inceput a se deosebi de talmudigti In sec. XlVr Levi ben Gerson (t 1344).
^
Carai[i,, Saducheii mei noui intre Iudeii babiloneni, lepidAnd tra- In sec, XV: Isaac Abarbanel (t l50g).
difia. Ei admit nurnai Scriptura, resping halachele, nu insd qi haS- In sec, XVII: rafionalistul gi panteistul Baruch Spinoza.
gadele. cari erau o spefl de explicaliuni mai li.bere. $ 1617l,.
Cam din velcul X incepe a se desvolta o interpretare mai ri- In sec XVIII: Moses Mendelsohn(t l786), invdfdcelul lui Spi-
guroasd istoricd-literoli scofand in{elesul pe care-l dau cuvintele noza gi pionerul unei reforma{iuni,
dupd insemnarea 7or din timpul scrierii. In timpul mai nou s'au distins intre exe6lefii iudei: Sam.
Din veacul XIII pAn[ in XV a inllorit tAlcuirea iudaicd zisi. Dav. Luzzato (f 1865), Enric Graetz (f 1g91), Arn. Ehrlich.
cabalisticd, sau tradilonald ca simbolica mistic5 a literelor gi a
cifrelor, care tAlcuire a avut o influenf[ asupra Iudeilor din evul II. E.x_egeza la. cregrrrri-
mediu, In aceasti explicare ldcutd dup6 trei metode ale rabinilor, fie 1- Mdnlultorul 9I .epostolll-
luAndu-se ca initiaie literele cuv,ntelor (dupd rnetoda notaricon), MAntuitorul a interpretat Vechiul Testament in sens literal, rll
Iie combinindu-se forma lor sau trecdndu-se in ciire, gi f6cdndu-se dar uneori gi in sens spiritualz), ,il
f:
calcule (dupf, metoda 5lematria din geometria), lie schimbAndu-se Aceast5 rrietod6 au primit-o 9i Apostolii. Acolo unde ei
cu alte litere (dup[ metoda Temurah;, se formau alte cuvinte gi aveau si apere din Vechiul Testament invif[tuti de credin{6, it
se scoteauinvS.{dturi ascunse, misterioase. Cabaligtii au .respins gi moral5, fin str6ns.la sensul literals). UrmAod exemplul Dom- l
il
: \:,

categloric sensul literal, pentru a scoate doctrioele lor oculte. rl


cit, p.410.-411..1n special, ce privegte interprerarea mes_ lrlli
Cel mai de seam5. intrepret cabalist a fost rabbi Moses Nach- -,-_,^jl-,!?6!_g.l1-og. a$reaptd pe. un Me9s1a. personal qi impnrdfii Lui pamin- ,t"l
::iitj*F.l-l,l^:I-Iodoxrr pe Messia ca o ideie sau in genere ca repiezentat
mon sau Nqchmanides(Rambam t 12S0) in lerrrsalim. :"-?:,11.:r::e1,-_:o::t:."
prrntrun om sau mai rnulti, cari..vor relorma qi vor promova gtiinfa
iii

vu-rile, RofioncLgrii.aeagi ii *"rr_


i"""t1iii" rrpi"""t"r'"r",-"^ 9i promisiunile messia-
tli

- - il"pd Phiion paradisul plaotat de Dzeu este puterea principali a su- i',i
Iletului, care e plin ca gi gridina de plante,- de nenum[rate virtu],i. Pomul ntce,..trl spun caa$teptarealllessiei a fost numaio sperintt si o dorirt{ de li_
oielii este evlavia, cea dint6.iu drntr: vrrtufilel prin care sufletul devin- nemuri- oertate $r cetife_neasctr, o dorinfa avenirei unei lumi mai'bune si rrl
-prosperrtate
a epocei de aur si cI nu a'fost agteptat un'alt liberator;;;-M;;;J;";ffi;;
tor. Pomul cunogtinlei binelui gi a rdului eite-irudenfa, prin care se deosebesc tt,tt:

Iehova,.ori unul dintre profefi,,. il,;


1l Iucrurile contrare. $arpele care a sedus pe protopdrinli, este vuluptatea, pentru-
ci acela poartd. ir d,rnfi venin ucigetor, Deaceea omul supusvoluptifiie vioo- ,) Perrtru explicarea Lui gramaticali. qi ,llr
- loBic{ menfiondm locurile Mat. t5,
t9 .4 ssi 22-,42-45; iar pentru.cea spiriiuali a"df"rrti.-fri"ilr'-i"* ri,
vat de toate relele, Libr. Mund. opificio vol, I pa(. 107, !;5;
24, 44 9i locuri speciale; ca Mai. tA 40. I;; a. J4.
ri:i
,i,
,) De ex. Fapt. Ap. Z,Z5.:comp- cu, ps- 15, g_ll.
ri:
No!, 1l drept{f ri, Sara, al virtufilor Iemeegti, lieveca, al io{elepciinii etc., 1,,
Egiptul, al trupului. Canaanul, a[ iericirii; turtureaua. al infelipciunii divine; po- 1:i
rumbelul, al inf ;lepcrunii omenegti, Cornely op. eil, p.'22,- 'iri,

-J57-
- 156-
i.il
spi- literal6 insi recunoscAnd crracterul tipic al Vechiului Testamentl).
nului, fac uz $i de senslll spirituall)' MoCele de interpretarea
'sunt epistola citre FvreizT Apocalipsul' $coala aceasta a interpretS.rii islorice-literale a clat bune
rituall a lor 9i
rezultate {inff,ird Ia plincipiile mosienite prirr tradi{ia" Bisericii.
2. En tfr.t:rpul Pdtristt'lc.'
l'Erintii apostolici 9i Scriitorii bisericepti din sec' IL n'au ldsat Dintre reprezentanfii gcoalei antiohene iuiemeiatd de citre
Diodor dirr lcrsus (J'394), se Cistin{e mri ales SIArtLrl loan Hrisos-
lurcriri txe{etice propri, zisa alarS' de Teof it dn Anfiochie' darqi tom(1407), cel inai mare gi mai productiy exegei risiritean, cu ex-
([rineu)
in scrierile i-o,- apologatice (lusiin Martirul), pclemice plicafiunile omiliilor
ei se refer5' sale rnai ales asupra Cdrfilcr Noului ]lestament.
moratizatoare (Clement Rc'aenul, Ignaiie 9i Policarp)'
Din gcoala aceasta mai fac parte Vasilo cel Mare {1379), Gri-
il-*"f," lo".rri din Sfanta SeripturS' Ei preierau sensul
lui
literal'
Varnaua gorie de Nisso (t394), dupi unii qi Ataaasie cel Mtre ('i373) 9i
iotl'rpi it scrierile lrr\ Cltment Ronttul 7\ia epistola
mai ales Teodoret, episeopul Cirului ('ia58) qi Ioan Demascenul
-
Sdsim expliclri ale$orice sau mistice' (f7sB).
Co inceputul veacului at llt'lea urmeazd un periodexe$etic Dar gi gcoala antlohianE. a Iost discreditati anume prin uni-
prodr"tirr, .tjt io Orient cit gi in Occident'- in care
se ivesc
de interpretare hiblici' lateralitatea gi exagierarea unor teolo$i ca Teodur Mo'psuestia
direcfiuni
ii ," "ri.i"fi zeazd. mai alespe
doud
interpret:lrea ale$oric6 sau misticd' ff429,) care reluza un sens mai profund, spiritual qi irrclinind
Una pune temeiu"arUa.ia"ur-in1JI".rri spre rafionalism, a ajuns in contrazicere cu invE{dtura bisericeascE.
p""tr,'iiiii "r r" mai iialte, neobig,uite cdt
Iudeilor gi ereticilor gnostici, cari
Arroape de gcoala antiohiand stdtea Sf, Efrem Sirul (tintre
ii p.rtro' vaza e\ urrre inainr.ea 373 9i 379), ucenic al gcoalei din Edessa.
;;";-t;" iavingi. Direcliunea aceasla e reprezentatd de teolosii
in- Dintre apuseni in pepiodul acesta s'a ocupat mai muit cu
si scriitorii bisericeqli grupaNi in iurrrl qcoalei dir. Alexandria' exegeza t lpolit (fpe la 235), Tertulian (t pe la 240), l/orle (t367) pi
temeiata in veacul al doilea' Amboziu de Mtlan (t3q7), cariurmau pe Origene, apoiAugustin
Prin ale$orizarea pitimaqi ciutdndu'se pretutindeni
un sens (t 430) care e mai original 9i prin tractatele lui temeinice asupra
s;a negliiat 9i i'rtiit sensui scrierilor lui loan, apostolul, se impune ca indrumS.tor al inierpre-
ascuns, adancl s'a micacrat, .literal'
m"i in.eL-nat' pentru demonstrare,r adevdrurilor. tirii istorice-literale. Dar cel mai celebru exeget al Apusului a
".r"'iJt.,ii" a teolo$ilor
AceastE i.tturpr"r*t- "Lil"tu'ule 9i d[unitoare Iosl leronim (t420), ale cirui comentarii asupra cirlilor proletice
ai" r"o^ir-urexand;in;;;, fi-u ajunsapo$eul cu scriitorul bise'
qi a unor plrfi din Noul Testament sunt cele mai iosemnate in
;::'-.'6'?s;;; it);ii, ;;'J a erplic*'apr'oTp" intrea$a lfan!a
literatura bisericeascd apuseandz).
5;;*1,,|6 ;" ""oiii ei lo*"nluiii, ddnd . tiat
h" mare
in -preferinfd Dintre exegefii apuseni ,uri amintim pe Prtru Hrisologul
ii Vechiul
;#;i;i-;i;tii-i""it "^uta peste limitele permise' Testament'
nu numai
trecea incdt nici (1451), Cossfodor (1578) qi Gregorie cel Mare (t604), eare iasd
Ui trl Evangheliis) 9i
"i
i"p'r.r"rr,uot,i"r"uri"i 9loli nu primeau toate principiile
lui' face exces de alegorizarei Isidor dinHispania(1636), Beda Vene-
urmitorii: rabilul (t735) eti.
Dinire rdsirite'ni aparlineau Fcoalei alexandrinene
Eusebiu ,7in cezarea (t- 340J, dupi
unii gi Atanasie cel Mare . Notd. Cfi,ad explicdm Biblia trebue si tinem seama gi de operele
_
dogmatice ale Pdriafilor biserieegti. Ele cuprind ioterpretiri prefioase isupra
(t irst, Didim Alexand)ineanul (1397), Liril Alexandrineanul lt
l aaa) textelor doSmatice.
3- In er:u! tnedfiw-
I
9i al$ii,
Comb[tind direc]ia aleSorici exa$erati 9i cu urmiri
l,
neiaste Periodul de activitate e{egetice prodigioasE se incheie deia
I
Io'mtuzi cealaltd direcfie de interpre- in veacul V atdt io Risirit cAt gi in Apus. Dupi acest tirnp
I
aEccelei alex rnJrine're, '"
l
I"'*, i""rlei antiohene, urmdnd mai mult interpretarea
istorica- exe$efii se mulfumasc cI extrrse din operele inaintagilor. Aceast[
li
i --- ",t;;"". Ioan 19. 116'
metoCi se contioud gi in evul madiu. Din secolul IX pini in
fl:
rl Reithmlyr, op"c-it' p:$' 227' Crre eoisroli orin ace''st[ intcrpre- secolul XVI interprefii rds6riteni fac u7r 9i ei de exegeza patristicd
$,
tare dovedegte ir,r"'-.""s'"ilit5"it-;;;'-Vli- X' c-a tisus cste arhiereul pro' prin imprumuturi ldcute din scrierile Sfin{ilor Pdrinfi, mai ales {
[15 s1 adevl'at im'icetoare a toata lumea'
I .r)iertla'cu tut.t"iu'ii.ir)-!i tr"r (t.]i). unde Botezltorul spune.cinu
I
[.ocu[ Jin
-i"'-oloi-iini'i-'Ti'os'-.(t9'
,.i,rll" l',iil'[!.'i'"iL9,eJi"'"1" -si in le(6trrri cu
pus intru' -- s)L nfa,l"r: op. cit. pag 7?.
Rudoll
{
I
li' "rt" p:{r'irer i*i M*t"iu "^"t*3 urm') unde e vorba .librtrs sacros, ed.C_ornely
Historicaet critica Iutroductio in utriusque Testameati
oarer $i " ;";;"ti;-;;;t" cu in$erul ptrzitor' [I. emend. Paris 1925; ,,lnter latiuos sac"oruri -""--'--
librorum '".
,terpretes sine ulla controversia primumrlolum oO,' t,;10-. OSL). -_
in_
ii
i. deso{rtenie. Oridena "eta:oiiusutlitrtui
H A.him' /.'scriban op' cit, ed' It p' 174'
I
E

I -t58-
I
$t:

&
din operele Sfantului Ioan Hrisostom, Astlel Folizr (tg91), Oecumeniu.
(secc. Xt, Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei (tl 10?), Eutimiu aqadar tn mare parte la principiile vechi, folosindu-se de sensul
Zigabenul (f pe la 1118) 9i alfii. literal-istoric pe care-l ia ca bazd la ar6lumentdri dogmatice.
Astfel Biserica papall in sec. XVII a ajuns sE aibe o exe
. $i Ia exegetii apuseni din aceasti epoci se gEsesc extrase gi pre-
lucrdri insemnati, Un exeget catolic distins al acestui timp a fost
din exegeza patristicd, mai ales din scrierile lui leronim, Au- 6lezi
gustin qi Gregorie cel Mare. Aceste adundri de explicdri ale exe- belgianul Cornelius a Lapide (t 1632), care a explicat intreagla
gefilor mai vechi, ale Sfinlilor Perinli, se numesc catenae sau cc- Scripturd.
lenae sanctorum Patrum, sav comentarii de catene (lanfuri). In veacul XIX exegeza catolici a luat avAnt cu aiutorul
Comentariile din evul mediu in leSf,turdcu materialul luat clin metodelor noui ale qtiinfelor profane, anume cu ajutorul criticei
scrierile sfinfilor Pdrin{i se numiau Postillae, in ele in legdturi crr istorice (examindtoare a adevdrului istoric), intemeiatd de Ri-
materialul luat din scrierile sfinlilor Pdrin{i se puneau dilerite ches- chard Simon (t l7l2) gi cu ajutorul critrcei filotogice a izuoa-
tiuni teologice. comentariile aganumite sco/csrice aproiundau cu- relor (Wolfl. Comentarii catolice mai noui sunt de t Knabenbauer (la
prinsul dogimatic al Slintei Scripturi, iar unii exegetii mistici aa V. 9i N. Test), Bisping (llvolumela Noul Test.), Piilzl {laevan-
gtiut si ulllizeze infelesul mai profund al S{intei Scripturi gi au Shelii), Innitzer (la evanghelii), Gutjahr (la evanghelii gi epistole-
dat textului aplicafiuni multiple. le apostolului Pavel), Aornely, Fillion (la V. pi N, Test.) etc.
Dintre exe6iefii scoiastici qi nristici amintim pe Hugo a St. b) La protestanfi.
Victor(ll!41), Petru Lombardul (tfi69; Hugo a Saita Coro Relormiqtii din veacul XVI au decretat principiul libertXtii
(tQ6A), Albertus Magnus (tI280); Torna d'Aquino (tt274t la interpretarea Bibliei, abandonAnd Tradi{ia ca al doilea izvor
Bonauentura (11274). Acestia'ins6 nu cunogteau limbile biblice de credin{H, precurn pi prerogativa Bisericii la explicare. Ei au
gi,intrebuinfau explicare alegoricd, dat dreptul lieciruia sH afle sin5iur sensul biblic ai dogmele cre-
Cu toate acestea unii exege{i evitau metoda scolasticl 9i au din [ei
dat rezultate insemnate, astfel Rupert de Deutz (tl 135), Diony- Dar tot ei, in{elegA.nd ci acest fel de interpretare duce la
siu Churthusianul (t1471), gi cel mai de seami exeSet al evului turburarea unitfl{ii doctrinale, au gisit cu cale sI pretindi dela
mediu, Iranciscanul Nicolau de Lyra (tl340j cu comentariul credinciogi ca explicirile biblice sE treacd prin filiera cdr|ilor lor
,,post illa in uniuersa Btblia", bine rlspdndit, Acesta cunoqtea simbolice, iu cari s'au deprrs punctele principale ale credirrfei
bine limbile biblice gi punea temeiu pe sensul literal, firl a ig- nouilor confesiuni. 1'otugi unii dintre protestanfii de mai tArziu,
nora pe cel mistic. incepAnd cu secolul XVIII, se deslac Ai de aceastd barier[ a in-
4- In tfunpurile ,os., nour- terpretdrii libere,
a) La catolici, Exege{ii protestanfi sunt impirfi{i in trei tabere, numite
Incd in decursul sec. XV, cu mutarea multor greci in Oc- gco/i sau direclii, anume 7t qcoala ortodoxd, pietistd pi liberald.
ciclent, se stArni prin curentul qmanismului interesul pentru cla- 1. Ortodacaii {in la descoperire, la minunile, prolefiile qi in-
sicism gi pentrtr limbele clasice. Tot in acest veac s'a inventat spira{ia Bibliei qi la credinfa confesiunei lor', depusl in sistemul
tiparul, iar in secolul XVI s'a licut reformatiunea Toate aceste teologic al cirfilor simbolice. $coala ortodoxl are ca reprezen-
momente au dat impuls 9i desvoltdrii exegeze| tanfi; in sec. XVI pe Luther, (f 1546), Melanchton (t 1560) qi
Catolicii au lost silifi si ia apirarea Sfintei Scripturi Caluin (t 1564),' in sec. XVII pe .F/ago Grotius (t 1645), care
9i sd rivalizeze cu protestanfii in aprofundarea Ei interpre- incepe interpretarea filologic[, Cocceius (t 16691, etc,i in sec,
tarea ei, pe care in materie de credinfi o fac aeum dupd direc- XVIII: pe Bengel; in sec. XIX pe: Delitzsch (! 1890), Heng'
tivele date de conciliul tridentin (1545-1 565) de acord cu Tra- stenberg (t 1869) combatantul rationalismului, Kurz (t 1890), Keil
I ditiunea, cu definifiile Bisericii catolice gi cu consensul Plrinti (t 1888), Lange etc.
lor. 2. Direclia pietista (mistic[, spirituali) pune temeiu pe sen-
.,
Fafi de explicarea protestanfilor, exegeza catolici a rimas ]tpg,nlul reli6lios gi i9i asumd puterea inspirafiei la interpretarea
biblicd.
-:- 160
- *t6l -
lir

-.t:'
accepti numai sensul care consun{ pedeoparte cu alte locuri
3. Exegefii protestanfi liberali sau ralionalisti rcprezinld. biblice (mai ales cu spusele Domnului), pedealtEparte cu prin-
Scoala crtticd 9i inriuriti de concepfiile lor filozofice, ,neagd ca- cipiile rafiuniil). tii
racterul supranatural al Bibliei (inspirafiunea, r;velatiile, minu- ' Inceputul acestei interpretd.ri l-a pus
nile gi profefiile) gi o trateazd ca orice produs literar; cultivind
F. Germarz) intre anii
182l-1834 9i a fost continuat de Hauernich (t 1845),
o exe$ezd. IilologicE gi istorici". In urmi vine gcoala criticd mai noue a l:ui Hq,rnach(t 1930),
,,Unii dintre ei sus{in cd Iisus gi Apostolii s'ou acomodat care degi se apropie de Traditiune, totugi ignoreazd caracterul
pirerilor timpului, preiudec6tilor iudaice (de ex. Semler t 1791), divin al Bihlieis).
Altii v5d in istorisirile Sfintei Scripturi curate mituri, cari s'au Pe cale rnai mult tradifionali au comentat Noul Testament
inventat nuruai pentru a ilustra ideile religioase (de ex. Eichorn Theodor Zah4 din Erlagen, Bernhard Wbrss lost in Berlin. Un
t 1827, de Wette t 1849, David Slrouss t 1874, ChristianBour comentator bun e Adoll Deissmann din Berlin prin ,,materialul
t 1860). Al{ii cautd sd. inlH.ture minunile evanghelice printr'o siu bogat ;:entru limba Noului Testament.,a),
interpretare psihologicd, afirmAnd cE ele se reazemd. numai pe
amdgiirea sim{urilor, (de ex. Paulus de Heidelberg t 1857) 9i pe
... . pxegeza protestaotd, are la bazi multd criticd istoric5. 9i
Iilolofici,
jocul {anteziei (de ex. Renan t 1892) cu leoriq legendelor. Kant c, La reseritoni.
(t 1804) a venit cu interpretarea morald, plecAnd dela presupu- Exegeza risiriteani din evul nou, clin catlza impreju-
nerea cd numai principiile ra{iunii pot sd lie arbitru la explicarea
rErilor nefavorabile in care se aflau Bisericile rlshriten:, nu s'a
Biblieil)".
distins printr'o desvoltare fecundE ca exegeza apuseanf,. In tim-
,,In timpul mai nou exegeza protestantd liberaif, cautd si se pul mai nou tctug se observd o recule$ere
ajute prin teoria intpruntuldrii din alte religiuni (Delilzschz t 1890 Este de remarcat avdntr.rl Iuat de interpretarea biblici in
gi Jensen!)",1iar interpretarea panarmonicd, pentruca si pun{
Biserica ortodoxe romani. Noul Testament e comentat aproape
capit desannoniei qi si impiedece rarnillcarea credinfei, nu nu-
in intregime, iar comentarea c[rfilor Vechiului Testament este in
mai din adevS.rurile declarate in SiAnta Scriptur:[, ci gi cu ajut6rul
curs. Urmand qi izvoare apusene, interpretarea se lace dupS mo-
minfii s[nitoase din principiile universale despre Dzeu, suflet gi
todele mai noui istorice 9i filoloSice
datoriile morale, cauti si stabileascd apriori sistemul adevdrurilor
de credinfl cari trebue sd se giSseasci in Biblie. In consecinfi I- Comentarii in limba romanA.5)
Milropolit,rl Veniamin Costache, Trudrcureo comenlariilor lui
') trIilbar, op, cit, ed, III p. 96. Teofilact, publicot6 inire 18O4--18OO in 3 volume Bucurei;li.
') In,,Bobel und Bibel", dou6. corrferin{e tiplrite in Leipzig 1902 qi Gherasim Ierodiuco,r I Costache Poniciu' T6lcuiLea celor palru
Stuttgart 1903, Delllzech, zice cd, istorisirile despre crearea lumii, despre po-
top, despre plcalul celor dintAi oameni, despre agezimintul Simbetei gi de- Iraducerb iagi 1805,
spre nurnele Iui Iehova, suat luate.din izvoare babiloniene. ""orrgh.lii,
Teodosie Atanasiu, arhimandril mai l6rEiu a.hie.eu gi episcop.
Aserfiunea aceasta nu se poate adrnite,. peotruci deqi multe isturisiri ale
Vechiului Testament seanrtrn[ cu istorisirile din alte religiuni vechi, sunt mai Trud.,c...u comenlariilor Sfdntului loan Hrisoslom la epis]olele aposlo-
trumeroase insi acelea c:re nu seamiai, iar asrminarea se reduce la izvor lului Parel, in 10 volurne, publicala inhe anii 1901 1923 in iaqi 9i Bucuregli
comun, la revelafia prinri sarr la tradifie, care la poporul izraelitean s'a con-
servat in intregime, iar la alte neamuri s'a corupt, Kortleltaer, op. cit, p. ') f" p.sagii doctrinale se acceptd deopotrivi analo{ia credinfei biblice
151-152. qi adevirurile religiunii naturale, dar amAndoui ar alArna de inteligenfa inter-
e) Hllber. op. cit. ed, Itl pag. c6. Dupd Jensen. profesor la Marburg pretuiui, In practici acest principiu de inlerpretare este subiectiv, nesig[ur qi
Cilgalepos in der Veltliter tur, Strassburg 19061: ,,Moise, Iisus gi Pavel sunt iSre Iolo", cdci multe locuri biblice n'au analogie gi atqnci explicarea s'ar Iace
trei itrcorporXri a'e lui Dzeu om (Gilgamesch), ,,Jensen cautd si ara(e cd cele in diferite cbipuri.
,) In caitea sa; ,,Die panharmonische Interpretation der Heili{en Scbrilt,
mai multe istorii d:a Vechiul Testament suat labule gi se reduc la cintecul
epic babilonean numit Gilgameseh", Korllcltner, op, cit. p. 152 ein Versuc\ zu einer trilaren und griindlicher Aufldstrng der Streitigkeiter, ia
der christlichen Kirche beizutralien". Schleewid, 1821.
Dr. Lndvlg Lemme, insi numegte maniaticd aceast{ pdrere : ,,Es gibt
auch in der Exegeze Slriimungen der lllode, Gegenwaerlig is! der Babilonismus ') Hllber, op, cit. ed III pag. 96. p,
t) Arhim, l, Sqrlban. op. cit. ll, 178.
Mode. Der sclilimmste Auswuchs derselben, schin in Gei{tesuerwirunp ausartend, 5) Aici nu sunt cuprinse uumeroasele teze de lieenld ln materie
isl Je.nsens Erhlaerung der ,,Jesus-sage" aus dem ,,Gil4amesch". T-ireologische exegeticE.
Enzyklopaedie nebst l{ermeueutik, BCrlin 1909. p. 177. {1
* 163-
-t62-
Constantin Morafiu Si $iefan Sagh n, Trud,r..r"u or,,ilitlor Sf.
Iosn Hrisos'tom lo epislola aposlolului Pavel c6he Romani, Cernduli. 1889. P."f. /. Papescu-Mdtdeqti, lll, IV proorocia lul i"o;u, 8,,"r, -

Constantin Morariu..Trud,r."..u comentariilor Sf, /oan IJrisos- regli 1926-27.


tom la epislolele aposlolului Pavel c6lre TiI qi Filu,ron, Cherla. 1888, Proorocia Iui Obadio, proorocia
Pr. Const. Grigore gi Sauo Saru. O traducero dupd Eulim Iui fi*plicur.u episl. c6lre Efeseni. (in Bis, orl. rom. 192O)
Icrel,
Zigabenul la c,omentaiirl .ru.,gh.lioi Maleiu. R. Vdlcii te31. Arhim. Iuliu Scribafl., Comenlalii gi lraduceri de comenlari,
Vasile loanouiciu, ]sloricd - lileralh l&lcuire a cdrlilor Noului us,,p.a sf, .E,runghelii
in iBis. orl, rom,,. 1929, tgg3, 1gg4 1995, qi 1997, 1998
l"eslamenl, ;i anume u Sfinlelo, E,runghelii qi a Foptelor Aposlolilor in 5 Ioan Mihdlcescu, S[6nta Er.ghehe de]a Mateiu Bucureqli:
Iornuri. Cernduli 1856-61 Nicolae Colan, Sf. puvel cdtre Filimon, Sibi,, tses.
Dr. Iuliu losif Olariu, Mu.,'.lol exegelic lo S[.ScLiptur6,: N, T. Ei ^D.. A.Nicolae Neaga, C6rtu.uu C6.,td.ilor, in anuorul Andreian, Sib:1g3o_31
C. L, Muntean. P.edico de pe munte. Clu;. 185e. ,
'. -- -'
nn.nte la Evang}-telii qi la epistolele Apostolului Po.rel in .{ volu,ne
Cnro.r"ebeE. 1804-1913 ll. Comentarii deosebite in limba greaoe,l)
Dr, Gherasim Timug, o1-,is.,,Jrul Ar.geqului, Nole qt meditaliun Nicolaus Damalas, Expli.aruu celor lrei evu.,ghelii cljnl6i,2 vol, l8gp.
nsupr,r Psalrnilor.3 vol. Buc. 1896, Emanuel Zolotas, Exp.licorea epislolei c6tre Calaleni, 1gO4.
Isidor de anciul-Voiufchi, Cortea Psalmilor, CernEufi 1898. Nicolaus Louuaris, E*plica.eu epislolei cdtre Coloseni, lggO.
Dr- Emilian Voiufchi. Profetul loel, trad. i;i explicnl, Vteno 1882.
lll. Comentarii ln limba ruaa.i)
Pr,r".,.bele lui SrLrnrorr, had. 9i expl. Cernbuli lgOt
Nicolae Glubocou^sch,, prof. la Acad. spirtlual6 rlin pelersburtl.
Dr. Vasile Tarnauschi, (]t,r*zu Introd.'si Cornenlar Cunduli 1ut)7. Binevestirea S[. Apostol Pavel.
t, ti ,, [*od"l, T.od, qi cornenlar, Cern. 1g13.
Episcop Vqsile, Comentoriul Evangheli.i S[, Ma]ei, Kiev
,, tt ,', I.eviticul ,, 1023, 1e15. ln-
Dr. Siluestru Octauian Isopescul, cercEri penlru inlelegerea S[. Scrtph-rri a Noului
Cartes IoL,, trad.r;i explicaiie
Teslamenl 1911.
Cern6uli 190,1. Prof Voscresenschi, E,ru,gheliu Sf. Marcr, S"rghiev posud. 1Bg+
Profetul Obodiu,, lrad. 9i ex- M. T'ibeischi, Comenlariul E,rungheliei Sf. Murc,, Mateiu.
plical. CernEuli 1901 Ei
Io.o.no.,ah Eudochim, Sf Aposlol loan Teolog,rl, Serghi.v posud
Pl6ngerrle lui Ieremia, Irod. 1898 si sllii.
explica[ Cern. 1909.
lV. Ccmentarii ln iimba aarba-o)
Muluhiu, lra<1. ex. Cern. 1911'
Dr. Vasile Gheaighiu, h.ri luda, Inlrod. si Dr. Dintitrie Stefanouici, Erpli"uruu e,rangh"li.i Mnteiu gi a epis_
Epi"rolu com.
Cern. 1910, Iolei c6lre Sol:neni.
* Boja lauanouici. [-j*plico.ea sfin]ei scrrptur.i a Nourui Tesramenr,
c6lre Romani. inlr. Ei com.
' Beogrod, Igtp.
C. 1se3*24
Ceda Mialourcl, Comentarii la Evanghelii,
['ungelio Mateitr 0
C tses-sz. -9). Liubomir Stoianouici, Comenlarii.
I. C. Beldio, Epistola c. Galaleni. lexl Ei com. Bucuregli 1996. V. Comentaril Tn llmba b.ulgar6.1)
c. Til. Intr,>cl. tr.od. 9i com. Colali 1e98. ]n lilerohrra nou, bulgarb ntr exisl. comenlsrii bibrrce .rc seam&
G. Ghio, EpisloluIudo, inlrod, 9i com. Craiova igg7. Lucrdrile exegelice exisrenre (in num6r mu.e) au numai' un caracler rli-
"[. daclic general (de menuale penlru seminarii).
D., H. ,Rouenla, Epi"t. c, Efeseni o s[. Purel, introd. 9i com. ljuc. 19p9.'
G. F. Ciougon, Conrenlariu asupro epislolei sf- Aposloi
*-l)
Pai,el C*rnicate de Dr. B. S/efanirfes, prof. Fac. de teologie Alena
clihe Evrei, lrod. dupd A. F. IultrnsuLy, Craiovo 1998. in Noul l'eslament'de - -lori"i.-
lJ Dupa. Inlroducorea
Beo.grad, lg94_,_pag. ?6.
DL. \oistai .-f .r,-
P'of. /. Popescu-Mdldegli. Studii si comentarii. El ma! citeazd $i
,) Dupa Dr, Voislau lanici op. c,t. l). eO 5i"fti ""f"1-iira";;;;,r"';;":;i:
'u,m.
a) Dup6 informaliuneo
], II Proorocii, noliuni inlroduclive -primird
rlela
'io
pro1,r..r, nl Fncuh6iii rle reologie
din Solia. prio consulalulronrarr.

-i'164 -
-165-
I
Dr. Heinr;clr Kihn, E""yklopudiu .,. Melhodologte de. The.,logiu,
Freihurg in Br. 1899.
Dr, Ludvrg Lemme, Theologische Enayklop"die nebsl Hermeneulik
Berh., tSO9.
l:
D.. Cotneli,-,s Krie g, Enzykl.rpedie der }heoloqiscl.e., Vt"".n*.hufl..
Bibliografie. nebst Melhodnnleh.e, II Aufl Freibrrrg in Br. 1910.
Diuc, Haralumb, Rouenta, prnfesor. C,l,r ,1" [ncirJoperlie Ei Er
meneulicb, Fu". de leol. Buc. 193()-31.
Fronciscus Xav. P atrittus, t)e inlerprelolione Scripturor,-,m So"rur,, *
Preotul Dr, Mihail Bulocu. $coal,i exeqelicr-r lriblicx ,l:n Anliohia-
lib. I
Romae 1844.
Rrrcrrresli 1931.
Dr. Iosef Kohlgruber, F{ermenerr}ica biblicu g..,..uljs Viennne 1850
11. Weinel, Die Cleir:hnisse les,, IV. A,,[. I,eipzig rr. Rerlin 1918,
Dr. Franc. Xav. Reitma,/r, Lehrbuch der blbli"cl',en Hermeneulik'
I)r. Aug. Bisping, Exegelisclres l-lun,lb,,,J, 2rrnr Neuen 'l"eslarnenl
Kemplen, 1874.
l)r. KarschLollion, Katholikus Saenlir6si Hermene,.rlika Nagyv6rad 189t N{ii,.rs}er. 1807-1876.

Dr. ]ohu.,n Mader, Kompendium dur bibli"chen l-lermenerrlic. l)r. l. Olariu, Nlor.,ul exegelic lo Sfantu Scliphu6 a Teslrrmenlu-

Paderborn 1898,
Itri Nou.
"ol.
I-lV, Colr,r,sebe5 1894-1913,
D.. Iosephus lesor, Co-pe.,diu- Hermeneulicum, ed. Il Labaci lB99 Dr. Fr. Pdizl. Kurzgefasste,r (]om..er-rltrr zu Eun.,g]reli.n, I -V
D.. Slepha,lrs Szdhely, Hermeneulica lri]rlicu g1..,..ulis. Freiburg 1909. Biinrle, di[erile edilii, Cruz. 1887-19OO
Lozuro PePe, Lectiones in sonclom Scripluram, Turin. 1909. Dr. Theodor Innilzer, Kurzoel,rssler Comnrenln, zu tlerr vier livt,r.r-
Mihael -F/efzenauer, Epilome exel;elicae biblicue colholicae. Oeni- gh.lten, dtlelile editii, Vie.r ,,. Croz 1922-1928.
ponle 1903. Dr. F. S. Gutjahr, Dio Bri.[e .1." heiligen Aposlels l)o,,1,.,".
C.ue ,. \Wien 1904-1997.
Padouani, Brevi Cenni D'Ermener:licu Su".u. Torino 1904,
Fr. V, Zaplefcl, Hermeneulica biblica e,l. II, F eib,,,E1 l-lelv. lgo8.' Caluer Vcrlogsuerein. Honrll,rch d.' l3iL*lu'klarrns I[ [],1. Di,.
Dr. Ioannes Doeller, C.r-pundi,r,rr Hermeneulicae Libli"uu, .d. L"h.bi].lre, u. Prophelen de" nlten Teslt rrienls VII Aufl. Colv. Shrll-
Ill PodeLborn 1914' garl. 1898.
Eduurd Kiinig, Hermene,rlik des uhen Teslomenls. Bonn 1016, Dr. Ni.odi,.t IVIilag, Cu.tou,luI" Bisericii ,rrtodoxe insolile cle co-
Dr. F.anz Hilber, Biblische Hermeneulic. III A,,[l' Brixen' 1921' menlorii, lradlrcere fiicu]E d* Urog Kouincici si D.. Nic.,io.,
Dr. Gotlfried Hoberg, Kolechismus do. biblisc,hen Ermeneulic II r.r Popoutci, t. I. p. ll. A.od tg3t
III AuJl. E"ibutg in Br. 192?.
Franciscus Xav' Kottleitner, Hermeneulico biblica, Oeniponte 1923.
Rudolph Cornely, $. l. Hislorico el crilica Introductio in uhiusquel
Teslamenli libros sucros, vol' I
'ed. II Parisiis 1995'
1. H, Ionsens, Hermeneulice sacra. Turin, ed' V, lSss.
Vasilie Ionouiciu, lrmeneulica biblica gene.ul6, Viena 1867.
Dr. Const. Chiricescu, Ermeneulica biblica, ed. II Buuurestl. 189Q'
D.. Victor Szmigelshi, Ermeneulica biblica dupu Ubaldo Ubaldi,
Bloj 189e,
Rom,rl Goroforiu, Ermeneulico bibhc6 sar-t socr6 drp; Reuscft
profesor in Bonn, manuscris, A,ad tsoo.
Ro*rl Ciorogariur lslorio exegezei qi un inceprrt lo E*eg"au T.
V, d.rp6 Reusch, p.o[' in Bon.,, monuscris Arad 1904.
Arhimondrit,.rl Iuli,r Scrd6on, ,ror,.,ul de ermenetrii:6 biblicE penlru
.luou VII-u seminoriolir ud, ll B.t"t-,.uEli 1999.
-157 -
-156-
Errata. .
!" p"d. 98 randul ig de

,!ir!r?rg.
"u, La pag.
ios se suprima. cd.
I02 randul 20 de sus in t;; ;; f,*prnrru
106 rdndul 7 de sus in loc de core
/ui se va citi cdruia i-o zis Domnul,
La paS. 110 rAndul 7 de sus prin se suprimi,
a zis Domntt_
ffi
:rw,
s" )

La pag. 8 rAndul 8 de sus in loc de cd s u se va citi soa cd. ta pag. 113 rdndul 10 de jos in loc d,e ueli uede seva
eiti.
La pag. 10 rdndul 4 de fos in loc de Alli Pdrinli se va ueli uedea.
citi Al[ii; Pdrin{i. La paS. 125 rdndnl 14 de jos in loc de
al tatdlui se va
La 6iag. 25 rAndul I I de srls in loc de din toate ldrilo se citi tatdl.
va citi toate ldrile. , La pag, 125 rAndul 2 de jos in not6 in loc de criticii uer.
bole se va citi criticii texluale.
La pag. 25 rdndul 17 de sus in loc de prin aceosta se va
cili prin acesta, La pag, 130 rAndul 5 desusinlocdeadusese
vaciti odusd.
La pag. 28 rAndul 5 de jos in loc de automasie se va La pag, 132 rAndul 2 de ios in not6 se va
citi Citat de
citi autonomosie. Arhim L Scriban.
La pag. 32 rindul 17 cle sus in loc de comparalie se va La pag.144 rdndul 11 de jos in loc de atr se
inlelege se
citi asemdnare, va citi au a. se infelege.
La pag. 45 rAndul 15 de jos in loc de asemdnarea se va La pag. 149 rAndul 3_1 de jos se va citi: porafraza
citi asemdnarea deschisd. este deci reproducerea explicatiud a unui lext,
in ordinea origi-
La pag. 67 rdndul 2 de sus deasemeni se suprim6. nald, dar inlocuind
- unde esre necesor * expresiile prin urtere
La paf 68 rdndul 19 de sus in Ioc de ca ttn ,,lipil se va mqi elore qi mai la inNeles,
citi co un ,,tip" - simbol, La pag. I48 r6,rdul 3 cle jos d,upd aceeaq se va intercala
La pag. 69 rAndul 1 de jos in loc de expresiu se va citi ideie.
precis. Lc pa{. 149 ranclul 1T de sus se va citi A1i auzit
citindu-se
La paS, 72 rilndul 3 de ios in loc cle lexicale 9i ele qi in sinagogi ludeilar Legea lui Morsa, care zice.
primesc se v& citi lexicaie gi ele, gi primegle. La pag. 151 r6ndrrl 6 cle sus in loc de auean sd /iB se
va
La pag. 78 rdndui 19 de sus in loc de originalul Erecese se citi trehuia sd fie.
va citi originalul ebraic gi grecesc. La pag, 151 rindul 4 de jos in loc de sti se ocupe
in
La pag. 78 rAndul 3 de jos in not[ in loc de Etud sur la toate direcliile sau ramurile se va citi sd se ocap e cu
toale
Grec se va citi Etude sur le Grec, directiile sau ramurile.
La rag, 79 rAndul 4 de ios in loc Ceeoce se va citi Ce. Aici s'au indreptat mai mult erori de infeles.
La pag, 83 rAndul 1 I de jos in loc de era sfdnt se va citi Erorile de tipar le va indrepta cititorul lnsuqi,
era intrebuinlal,
La pag. 86 rAndul 3 de sus in loc de in locul de se va ci-
ti tn loc de.
La pag. 93 rdndul I 1 de jos care urmeazd se va cili core
urmeazd a fi istorisit.
La pag. 96 rAndul 6 de sus in loc de gi mai depdrlat se
va citi Si cu ale celui moi depdrlut.
La paS. 97 rdndul 5 de jos dupi odecci se va citi mulli
s'au abdtut $ nu mulli oameni.

-168- *159*
.i
Tabla de materli, 25. S".,r.,1 simbolic ai imp6direa lui Pus. 59
26, Explicarea simbolurilor, viziuriilor si a aclelor simbohce ,, 60
Preltrlir Prr,.l. 3
Cuv6nh rl oLilorr.Jr.ri 5 IL Sensul tipic,
INTRODUCERE 27. ldeia de lip. Imp6rlirea lipurilor 6t
28. Mdrlurii pentru existenla Iipurilor in Vechiul Teslamenl 63
1. Nolirrnea 5i problema ermeneulicei Liblice 7
29. Noul Teslamenl nu cr.rprinde liptrri 65
2. Necesitoleo ermeneuticei biblice B
30. Sensrl lipic ai irnpdrlireo lui 66
3. Folos,,l errnene.ticei biblice . l l0
31 Despre erorile ce fiec lu "unsrl lipic 67
4. Dln isloricul ermeneulicii biblice 10 ". 69
tl 32. Reg"l" penlnt o[larea sensului lipic
5. N.r1i.,n"u interprelirtii
6. Lirnila inlerprei6rii l2 PARTEA II.
7. Fel..rrile inlerpreldrii propritr zise, exeqelice t2 Aflareq inlelesului sau euristica'
8. LnpErlirea euneneuiic:ei bil:lice 13
C.rprirsri eurisiiqei gi impErfirea ei 11
PARTEA I. A) Euristica generald, ralionald'
Teoria sensurilar Sf, Scripturi. Naemelico' Principiile guneral" rolionale de inlerprelore 7l
Capilol,rl I.
Copltolul lV.
[)espre sens ,in general, Uzul oorbirii.
9. lcleio d. tert. l5
33. Ce inseomnE ,z,J 't,o.birii 72
1('. lnsemnurea gi sensrrl 16
34. Uzul bibli. ol 73
11. So.,".l biblic si imp5rlilea lui 17 ',o.birii
35. Milloacele cunooqlerii uzului biblic ol vo.bi.ii 77
Capilolul I[. 36. R"grl. penlru cdulareo uzulr-ri biblic ul .rorbi.ii 79
Sensu/ litersl, 37, Limbile S[intei Scripturi 81
t7 I
12. ImpErlirea sensrJrti lileral Capllolul V.
13. Dislincliunile loqice lo "en"u[ lil".ul 19
Contextul,
a2
14. Felurile sens,rltri propritt
27 38. Fii"lu corrlexhrhri 89
15. Feh-rrile sensulrri irrrpropriu
27 39. ImpEdirea conlexlrrlui. imporlanla felurilor conlexlului 89
16, Tropii
40. Cunooqlerea contexlului 94
17. Figuri de slil 37
41. Regule perrlru conlexl 94
18. Alte fiiguLi linguis]ice 43
19. Flecale pasai bibl:c are rrn sens lile,ol 46 Copilolul VI'
20. Fiecore pasai biblic are un sinp;ttr otn" lilur.ul 47 Aiutoarele contextului.
21. Regtrle penlr,r sensul literal 49 I. Tema de lratat.
22. Se.,"ul derival sar.r special 9i cel dodtrs sut' c..ncl.,clenl. 42. Fiinla 9i imporlonla ei 96
Su,rs,.,l oplhol sou acomodol 50
43. Cunoaglerea lemei de halal '. 98
Capilolul III. 44. Regula penlru lema de iralal 99
Sensul real. IL Scopul.
23. I,:leiu .le sen" retrl 5i impdrlirea lui ,, 55
45. Fiinla, felurile qi imporlonla lui 99
L Sensul simbolic, 46. Cr:nr:roElereo scopttlui artlorului 101
24 ldeia de si,nbol 9i impdrliree simbolurilol .. 55
4?. Regula penlr,-r observorea scopului oulorului 103
IiI. Motktul autoralui. PARTEA ]II.
Expunerea tnlelesului $au W ophoristica,
48. Fiinta, [eLrrtic gi imporlan]a lui Pog. 103
Cuprinsul prophorislicei. Pas. 148
49. Crrn,:a1}e-'rea rnolivrrltri arrlorului .. 104
CopilolL,l XIL
Capiirl,rl VI[.
Forme de expunero ale sensului biblic.
69. Parofrazo. 149
5o Fiinlo, impdrlirea ,, ,fi:,:,:'.:;',,' ,"'*,*n' . ,, 105 7.0 Glosele ei scoliilo. 150
51. Isvoarele cunoaSlerii imprejurdrilor islorice ,, r08 71. Comenkrriul 151
52. Regule penhrr observarea imprejur6rilor islorice .. 109 72. Traclalul exegelic 9i omilia, t52
?3. Apliluclinea exegeticd. 153
Capitol,rl VII[,
74. Coliulile interprclulut btblic. 153
Paralelismul.
Adoos.
53. Fiinlo, implirlirea locurilor paralule, [iintn ii importan]a lsloricul inlerpr.e,idrii biblic.. 155
par.rlelisrn tr lui 110
54. Re.J,,le penlru paralelism. ,, 113
55. Isvoarele io.,rriloi
",,nor6toiiii
pa.alele ,, 1r5
.'.8. Euristica speciald, dogmaticd,
Principiile dog^uti.n d,r tnlerpretare bibhca ,, 115
: Capitol.rl, IX.
[, Principiile. dogmatice iregtine de inlerprelare.
56. Sfanto Script,irii e lipsith de rdtdciri 116
57. S[antu Scliph-u'.5 e lipsll5 de conlraaiceri 118
58. Conhadicliile dintre Biblie qi qliinlrl 126
59,'l-eoriile rationalisle 127
60. Analoqia biblicr 133

CapiloLrI X.
IL Principiile dogmattce .ortodaxe de interprelare,
61. S[a,llu 'l'ro.1i1i,,.,. apos]olic8 ajrrior de inlerprelare biblicx ,, 136
62. Biserica in.rEk'rtoar.e cu orgo., ,le inlerprelore aulenlic gi
in[ailibil ul Sfi.,tei Srrripluri ., lZ7
fi3. l-{o}6r6rile [ormul" ale Bjser.ir:ii gi practicile bisericesli 138
64. Consens,,l Sfi.tlilo. Pxrinli ,, l4O
65. Regule Iu uplicar.u consenstrlui S[in1ilo. Pa.inli. ,, l4Z
66. Anologta credin;ei 143

Capitohrl XI
6?. Volocrea principiilor ermeneulice. .. 144
68. Diferenle ermeneulice. ., 146