Re: Varianta 27 Ion de L.

Rebreanu

Mesajde alin pe Mar Mai 06, 2008 9:27 pm Aparut n 1920, romanul Ion" reprezinta o data istorica n procesul de obiective a lit eraturii noastre epice" (E. Lovinescu), fiind un roman realist, obiectiv, care a re n centru problematica pamntului. Fiind o proza realista, romanul are ca scop reflectarea veridica a realitatii, a satului transilvanean de Ia nceputul sec. al XX-lea, depasind spatiul unei liter aturi semanatoriste care idealizeaza spatiul rural. Crezul scriitorului este ilu zia realitatii: Pentru mine arta [...] nseamna creatie de oameni si de viata". Romanul realist are si o valoare documentara, pe baza imitatiei (mimesis), crendu -se o opera cu aspect monografic, ce descrie fidel viata satului. Actiunea se gr upeaza n jurul unor personaje tipice, Ion fiind un astfel de personaj, un exponen t al generalului, toate personajele fiind reprezentative pentru satul romnesc: nu sunt indivizi cu viata unica, ci exponenti ai clasei si generatiei" (G. Calinesc u). Ion Pop al Glanetasului este personajul central al romanului, n imaginea caruia a utorul descrie figura unui taran pe care 1-a ntlnit, cu o individualitate reprezen tativa pentru lumea satului. Preocuparea pentru pamnt este definitorie pentru tar anul romn. Astfel, Ion este un personaj tipic, un exponent al clasei taranului ro mn: Categoria centrala, criteriul fundamental al conceptiei literaturii realiste e ste tipul, mai precis aceea sinteza speciala care, att n cmpul caracterelor, ct si n acel al situatiilor, uneste organic genericul si individualul" (Georg Lukacs). " Ion este tipul taranului mpatimit de pamnt, este victima mareata a fatalitatii bio logice", asa cum afirma N. Manolescu. Este taranul sarac, dar harnic, care trebu ie sa recupereze pamntul pierdut de tatal sau, pentru a dobndi respect in rndui sat enilor. In sat, pamntul este o valoare centrala care conditioneaza identitatea ta ranului. Initial, Ion este apreciat pentru harnicia sa: unde punea el mna, punea s i Dumnezeu mila. Iar pamntul i era drag ca ochii din cap.". Glasul pamntului" l stapn ste din ce n ce mai puternic, astfel nct ajunge o victima a propriei obsesii, iar A na este un instrument n lupta lui pentru pamnt. Fiica lui Vasile Baciu, fata cu stare", Ana este harnica, supusa, rusinoasa, prot otipul femeii de la tara. n urma reprosurilor lui Vasile Baciu, chinuita de egois mul lui Ion, Ana se sinucide, fiind stapnita de ostila grea pentru tot ceea ce o nc onjura". In viziunea lui G. Calinescu, n acest roman, femeia este o victima, cons tituind pentru Ion doua brate bune de lucru, o zestre si o producatoare de copii" . Moartea Anei, pierderea copilului nu sunt pentru Ion experiente dramatice, el fiind n continuare o victima a pamntului. Drama acestui personaj consta n lupta interioara dintre glasul pamntului" si glasul iubirii". Initial, pamntul l acapareaza n totalitate: Cu o privire setoasa, Ion cupr inse tot locul, cntarindu-1. simtea o placere att de mare vazndu-si pamntul, nct i v a sa cada n genunchi si sa-1 mbratiseze". Ion este tipul taranului schematizat la instinctul de a stapni pamntul, individual izat prin pornirile sale n fata acestuia, asemenea emotiilor de natura erotica: l c uprinse o pofta salbateca sa mbratiseze huma, sa o crmpoteasca n sarutari". Daca nevoia de a obtine pamnt a fost determinata de mediul n care traieste (trasat ura a romanului realist), mijloacele folosite pentru a-si atinge scopul sunt dez umanizate, ceea ce degradeaza continuu caracterul personajului.Astfel, categoria centrala" care n viziunea lui Georg Lukacs este acea sinteza speciala care [...] u neste genericul si individual" devine o categorie periferica din cauza patimei p entru pamnt. Satul l marginalizeaza din cauza nedreptatii comise, l judeca aspru pe ntru soarta familiei sale. mplinindu-si scopul, Ion revine la glasul iubirii" . n cele din urma, este nvins de iubire. Astfel, situatia finala a personajului este dramatica, chiar surprinzato are, personajul avnd un destin tragic. Avnd intentia de a descrie exact" realitatea, autorul creeaza tipologii specifice lumii prezente: tipul taranului (Ion, Vasile Baciu, Ana, Florica, Simion Lungul etc), tipul intelectualului (Zaharia Herdelea, Titu Herdelea, preotul Belciug et c), deoarece tipul devine tip [...] prin faptul ca n el conflueaza si se ntemeiaza

toate momentele determinate din punct de vedere uman si social, esentiale unei p erioade istorice" (G. Lukacs). Fiind un roman realist, aceasta creatie epica est e structurata pe o naratiune obiectiva, impersonala, naratorul fiind omniscient, omniprezent, cu statutul unui observator lucid care urmareste derularea fireasc a a evenimentelor.