Dupa cum afirma Mario Vargas Llosa n Scrisori catre un tnar romancier , exista doua t impuri: cel cronologic

si cel psihologic. Cel cronologic exista obiectiv, indepe ndent de perceptia individului, poate fi calculat n functie de anumite repere exa cte ( miscarea astrelor n spatiu ) si domina evolutia existentei oamenilor, de la nas tere pna la moarte. Spre deosebire de acest timp, cel psihologic este subiectiv s i depinde de emotiile si actiunile oamenilor. Raportul dintre timpul psihologic si cel cronologic este ilustrata de Camil Petr escu n cele doua romane ale sale, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi (1 930) si Patul lui Procust (1933), prin care scriitorul face trecerea de la romanul traditional la cel modern, de tip proustian. Acesta este teoretizat de Petrescu n lucrarea Noua structura si opera lui Marcel Proust . Autorul respinge naratorul o mniscient si omniprezent din romanul traditional, prefernd sa puna accent pe aute nticitate, posibila doar prin introducerea unei naratiuni subiective, la persoan a nti, dupa cum afirma nsusi Petrescu: Sa nu descriu dect ceea ce vad, ceea ce aud, c eea ce nregistreaza simturile mele, ceea ce gndesc eu [...] Aceasta-i singura real itate pe care o pot povesti [...] Eu nu pot vorbi onest dect la persoana nti. Un ast fel de narator, care nu se afla n posesia tuturor informatiilor, este mai realist si mai credibil pentru cititorul aflat n aceeasi situatie, dar, evident, nu este creditabil din pricina subiectivitatii sale. n romanul modern de tip subiectiv Patul lui Procust , sunt valorificate diverse conc epte estetice inedite: fluxul memoriei involuntare, autenticitatea, pluriperspec tivismul, luciditatea (auto)analizei, anticalofilismul, care are rolul de a spor i autenticitatea, si naratiunea la persoana nti. Petrescu abordeaza tema intelectu alului, a carui inadaptabilitate are cauze interioare, nu doar exterioare, si pe cea a iubirii, care este privita diferit de fiecare personaj. Titlul romanului are n vedere sensul conotativ al expresiei si simbolizeaza incompatibilitatea n re latiile umane cauzata de tendinta fiecarui personaj de a-i judeca pe ceilalti du pa anumite tipare prestabilite, de a-i transforma conform propriei viziuni si pr opriului model. Compozitional, romanul cuprinde trei parti: primul este constituit din scrisoril e doamnei T., adresate autorului, prin intermediul carora este reconstituita o p arte din existenta acesteia, inclusiv relatia ei pasionala cu un anume X, care e ste dezvaluit n notele de subsol ca fiind Fred Vasilescu, un tnar de o frumusete s portiva, bogat, aviator si fost secretar de legatie, fiul industriasului Tanase V asilescu-Lumnararu. A doua parte fiind jurnalul lui Fred, intitulat ntr-o dupa-amia za de august , si Epilog I , povestit de tnar, unde acesta descrie cum a cercetat cu m inutiozitate mprejurarile mortii lui Ladima. Jurnalul cuprinde si scrisorile lui G.D. Ladima adresate actritei Emilia Rachitaru. Cel de-al treilea plan este cel al autorului, devenit personaj prin intermediul notelor de subsol si prin Epilog II , n care acesta ncearca sa desluseasca misterul existential al lui Fred Vasilescu . Desi rolul notelor de subsol este de a da credibilitate celorlalti naratori im plicati, autorul lor este de asemenea un personaj-narator subiectiv si nu poate elucida toate tainele naratiunii. Cea mai mare parte a romanului consta n jurnalul lui Fred Vasilescu, pe care aces ta l scrie la cererea autorului, dar n primul rnd din dorinta de a-si raspunde prop riilor ntrebari. Aici sunt puse n evidenta cele doua planuri temporale din discurs ul narativ: timpul nararii, timpul cronologic si timpul narat, timpul psihologic . Actiunea propriu-zisa se petrece, dupa cum indica titlul jurnalului, ntr-o sing ura dupa-amiaza. Fred Vasilescu i face o vizita Emiliei Rachitaru si afla ca acea sta fusese iubita de G.D. Ladima, poet si ziarist, pe care tnarul l cunoscuse bine , destinele lor intersectndu-se de mai multe ori. Emilia i da lui Fred sa citeasca scrisorile primite de la Ladima si, din acest moment, actiunea oscileaza ntre pl anul prezent si cel trecut, n functie de reactiile si memoria lui Fred. Astfel, n doar cteva ore sunt reconstituite existenta lui Ladima, dragostea lui pentru Emil ia si relatia tumultuoasa dintre Fred si doamna T. Lectura scrisorilor releva dr ama existentiala a intelectualului Ladima, incapabil sa se adapteze normelor soc ietatii n care traia, dar si dragostea lui pentru o femeie nedemna de el. Descope rind tragedia lui Ladima, Fred Vasilescu se regaseste pe sine n iubirea patimasa pentru doamna T., pe care o parasise dintr-un motiv necunoscut, ce constituie un a dintre tainele romanului. Pe masura ce Fred citeste scrisorile poetului, el re

vine asupra unor amintiri legate de continutul epistolelor, reinterpretnd anumite evenimente, schimbndu-si modul n care l percepe pe poet, si n acelasi timp simtindu -si, n mod inexplicabil, destinul legat de cel al lui Ladima din momentul n care s e ntlneste cu acesta n fata casei doamnei T. Odata ce a terminat de citit scrisoril e, Fred decide sa le fure pentru a proteja memoria poetului, pentru a nu permite ca drama lui sa fie aflata si de altcineva. Trecerea de la timpul cronologic la cel psihologic se face prin intermediul flux ului memoriei involuntare, tehnica proustiana preluata de Camil Petrescu si util izata pentru a crea impresia de autenticitate, lantul amintirilor fiind spontan, nedirijat. Astfel, pe masura ce Fred citeste scrisorile lui Ladima si asculta c omentariile Emiliei, retraieste anumite momente legate de relatia sa cu doamna T . sau momente petrecute cu Ladima. Fred si aduce aminte de modul n care l-a cunosc ut pe poet, n timpul unei excursii. ntlnindu-se cu doamna T., tnarul o jigneste din gelozie si este confruntat de Ladima, care i ia apararea femeii. n prezent, citind scrisorile, Fred este uimit sa constate ca un barbat cu principii puternice, ca re este dispus sa se dueleze pentru onoarea unei femei necunoscute, a fost capab il sa se ndragosteasca de o femeie precum Emilia. Faptul ca Ladima s-a lasat umil it, nselat de actrita, lucru care n prezent l intriga pe Fred, se explica prin inca pacitatea poetului de a renunta la propria viziune pe care o avea asupra Emiliei , de a accepta caracterul ei adevarat. Tot prin lectura sa, Fred descopera mizeria materiala n care traia Ladima din cau za refuzului sau de a face un compromis intelectual. Acesta demisioneaza de la z iarul Veacul atunci cnd i este interzis sa scrie ceea ce doreste, desi nu avea o alt a sursa de venit. Este ilustrata astfel tema intelectualului inadaptabil, care r efuza sa renunte la propriile principii si sa se conformeze realitatii contempor ane. Comportamentul, vorbele Emiliei i trezesc lui Fred amintiri ce o privesc pe doamn a T., crend o antiteza ntre cele doua femei. Constatnd trivialitatea actritei, Fred revede distinctia, rafinamentul doamnei T., considernd o comparatie ntre cele dou a degradanta pentru cea din urma. Si Ladima o vede pe doamna T. ca fiind opusul Emiliei, hotarnd sa lase impresia ca ea a fost cauza sinuciderii lui pentru a asc unde dragostea sa pentru o femeie vulgara precum Emilia. Dupa cum am afirmat n introducere, romanul Patul lui Procust ilustreaza raportul di ntre timpul obiectiv, cronologic si cel subiectiv, psihologic prin prezentarea i ncursiunii lui Fred Vasilescu n trecut. Memoria involuntara a acestuia este stimu lata prin intermediul scrisorilor lui Ladima si al comentariilor Emiliei, aducnd n prim-plan evenimente din trecut, expuse cu ajutorul analizei si interpretarii.