Al doilea roman a lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, apare n 1933 si constitu ie, pentru literatura romna,

un eveniment cu totul novator. Adept al modernismulu i lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamenteaza princ ipiul sincornismului prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea , relativismul si prin crearea personajului intelectual analitic, n opozitie evid enta cu ideile samanatoriste ale perioadei anterioare. n conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust, Camil Petrescu teoretizea za romanul modern de tip proustian si respinge romanul de tip traditional. El op ineaza ca literatura trebuie sa ilustreze probleme de constiinta. Patul lui Procust are caracteristicile specifice prozei de factura psihologica: pe spectiva narativa faramitata, distinctia ntre timpul cronologic si cel psihologic , fluxul memoriei involuntare, naratiunea la persoana I, anticalofilismul, intro spectia, utilizata, asa cum observa Nicolae Manolescu, nu numai ca un mijloc de autocunoastere, ci si ca un mijloc de cunoastere a celuilalt. Personajele sunt caracterizate print-o modalitate inedita, ele fiind vazute din mai multe perspective. Trasaturile lor se dezvaluie treptat. Aceasta tehnica nar ativa modifica partial conceptul de personaj, care nu mai este un tip literar de finit din exterior, ci unul care se autoconstituie prin marturisire sau care e r eflectat n constiinta celorlalti. Tema romanului ilustreaza problematica funamentala a prozei camil-petresciene, d rama iubirii si drama intelectualului lucid, inflexibil si intransigent, nsetat d e atingerea absolutului n iubire si n demnitate umana. Actiunea romanului se desfasoara ntre anii 1926-1928 si e localizata n Bucuresti s i Techirghiol. Fred Vasilescu este fiul lui Tanase Vasilescu Lumnararu, industria sul multimilionar asociat n diferite afaceri cu politicianul liberal Nae Gheorghi diu. Fred Vasilescu apare din exterior ca un exponent tipic al naltei societati d in acel timp. Prietenii l considerau sufletul petrecerilor, iar femeile l simpatiz au. Unii l considerau prost, incult si insensibil, lucru pe care chiar Fred l note aza n jurnalul sau, mentionnd ca nu a fost niciodata preocupat n a corija aceasta p erspectiva asupra sa. Portretul realizat de naratorul-personaj care scrie notele de subsol este acela al unui tnar loial si delicat, de o mare profunzime intelec tuala. Fred Vasilescu este o mbinare perfecta ntre esente si aparente, el parnd sa nu aiba alte preocupari dect sportul, moda, chefurile si femeile, dar fiind n fondul sau, un tnar sensibil si inteligent. Doamna T. l considera o enigma si n acelasi timp s ufletul ei pereche. Fred recompune - prin memorie afectiva - viata celorlalte personaje, a Emiliei, a doamnei T., destinul lui Ladima, precum si imaginea sociala, politica si econo mica a Romniei interbelice. Autorul insista ca Fred sa-si exprime n scris framntari le pe care declara ca le are de la o vreme. Astfel jurnalul sau va cuprinde impr esiile pe care le-a avut n urma citirii scrisorilor lui George Demetru Ladima adr esate Emiliei, de aici Fred ajungnd sa realizeze si o analiza a propriei sale rel atii cu doamna T. Sub aparenta unui tnar superficial, Fred este un intelectual lucid, introvertit a le carui sondari interioare dezvaluie o inteligenta aparte. Cu o bogata experien ta de viata, fost diplomat, pilot, sportiv talentat cu succese rasunatoare la fe mei, Fred considera ca trebuie sa traiasca n mod direct tot ceea ce i-a comandat amorul propriu, experienta traita constituind un adevarat memoriu de cariera . El si ascunde adevarata natura spirituala, ntruct contrasteaza flagrant cu mediul n care traieste, cu lumea superficiala al carei stil l-a adoptat, prefacndu-se ca apart ine societatii moderne, meschine si dominate de parvenetism. Fiind autoanalitic, Fred Vasilescu o paraseste pe doamna T., cu toate ca este ndr agostit total si definitiv de ea. El si problematizeaza existenta si traieste dra ma unei iubiri imposibile din cauza faptului ca vedea n doamna T. o fiinta superi oara sau din cauza faptului ca se temea sa nu descopere n aceasta o Emilia. Expli catia exacta a motivului nu este oferita de romanul subiectiv. Sacrifica definit iv iubirea si prefera sa o piarda pe ea ca sa nu se piarda pe sine. Ceea ce este evident nsa, dupa cum declara si el este faptul ca relatia avuta cu doamna T. la schimbat radical. Epilogul I relateaza nfrigurarea lui Fred Vasilescu de a cerceta ndeaproape mprejur

imile sinuciderii lui George Demetru Ladima. A doua zi dupa vizita pe care i-o f acuse Emiliei, cnd citise scrisorile lui Ladima, Fred cauta informatii n toate zia rele din saptamna n care murise gazetarul si constata ca necrologurile l prezentau pe Ladima ca fiind un adevarat talent. Desi pare absurd ca un om ca Ladima sa se sinucida din cauza unei femei att de vulgare ca Emilia, Fred stie ca acest soi d e femei provoaca adevarate drame de amor, sinucideri sau crime, pe cnd cele super ioare, inteligente si distinse provoaca suferinte mult mai adnci, dar pe un alt p lan spiritual. Ladima, nainte sa se sinucida si pusese n buzunarul hainei o mie de lei, pentru a se exclude ipoteza ca s-ar fi putut sinucide din cauza mizeriei. P rocurorul considera ca el s-a sinucis din cauza unei femei ntruct acesta lasa o sc risoare adresata unei doamne n care si explica profunda suferinta provocata de ace asta iubire. Uluit, Fred afla ca scrisoarea i era adresata Mariei Manescu, doamna T. El adreseaza acea scrisoare doamnei T., probabil n ideea ca iubirea pentru o femeie ca doamna T. nu ar fi fost dezonoranta. Dragostea lui pentru doamna T. ramne o enigma, iar moartea lui Fred n accidentul d e avion poate fi si o sinucidere, motivul fiind ascuns ca si n cazul lui Ladima. Ambele destine sunt dramatice prin intensitatea iubirii, desi una reprezinta ima ginea rasturnata a celeilalte: Ladima trebuie sa-si diminueze capacitatea spirit uala, sa coboare la nivelul vulgaritatii Emiliei, Fred, dimpotriva, simte ca est e sub iubirea superioara a doamnei T. Legatura celor doua destine este ntmplatoare . Fred citeste cutremurat scrisorile lui Ladima adresate Emiliei si afirma ca La dima ar fi fost singura persoana careia i-ar fi ncredintat taina sa. Reactia lui de a fura aceste scrisori este determinata de simtul onoarei de a pastra secretu l omului pe care l cunoscuse demn si incapabil de compromisuri, inflexibil. Emili a era culmea vulgaritatii si a platitudinii, toti cei din jurul ei vedeau asta, mai putin Ladima care o idealizase constant. Personalitatea lui Fred Vasilescu ramne enigmatica, sfrsitul sau pendulnd ntre accid ent de avion si sinucidere. El moare brusc, a doua zi dupa predarea caietelor n c are confesiunile lui sunt o permanenta autoinstrospectie, ca si cnd scrisul l-ar fi ajutat sa se izbaveasca de suferinta prin analiza lucida a iubirii. nainte sa moara, Fred si reface testamentul, lasnd toata averea personala doamnei T. Descrierea fizica a lui Fred Vasilescu apare n Epilog II si i apartine autorului, marcat n mod vizibil de moartea sa. Acesta era un tnar blond cu trasaturi regulate , doar cu fruntea putin boltita deasupra ochilor verzi. Finalul romanului cuprin de discutia doamnei T. cu autorul din care reiese ca ea fusese tot timpul framnta ta de incertitudinea iubirii, i se parea ca Fred avea uneori anumite gesturi car e tradau o iubire ascunsa, dar era contrariata de refuzul categoric al acestuia de a continua relatia de iubire. Autorul renunta definitiv la aflarea unor eventuale raspunsuri lamuritoare privi nd iubirea dintre cei doi, deoarece adevarurile nu sunt limitate, ci se scurg un ul n altul si nu exista un adevar singular care sa le cuprinda pe toate celelalte . Taina lui reintra n circuitul marilor taine ale Universului, idee care ncheie ro manul ca o concluzie sugestiva pentru conceptia literara a lui Camil Petrescu. Impresia ultima care ramne din imaginea personajului Fred Vasilescu este aceea a unui barbat extrem de sensibil, lucid, care-si problematizeaza existenta si trai este drama unei iubiri imposibile tocmai din faptul ca si analizeaza prea mult se ntimentele n loc sa le traiasca pur si simplu.