Sunteți pe pagina 1din 2

Stefan Gheorghidiu Publicat n anul 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu este

un roman al autenticittii si al experientelor umane majore. ncadrnd acest roman n categoria ionicului, Nicolae Manolescu demonstreaz c ionicul nseamn psihologism si analiz, reflectia ncepe s trag viata de mnec iar teatrul actiunii se mut nluntrul constiintei eroului. Prin constructia personajului principal, Stefan Gheorghidiu, autorul subliniaz conditia intelectualului care tinde spre absolut n cunoastere, are nevoia de certitudine si, mai ales, trieste ntr-o societate care l constrnge sufleteste si moral, i cere jumtti de msur, pe care eroul refuz s le accepte. Prozator, poet, dramaturg, Camil Petrescu este si un important teoretician al romanului modern n perioada interbelic. Principiile sale estetice, reflectate, de altfel, si n constructia lui Stefan Gheorghidiu, sunt renuntarea la tematica rural si la omniscient, autenticitatea, anticalofilismul, substantialitatea, sincronizarea literaturii cu filosofia si cu psihologia epocii (Noua structur si opera lui Marcel Proust). Titlul textului enunt principalele teme, iubirea si rzboiul, care sunt, de altfel, si cele dou experiente prin care trece protagonistul. De asemenea, titlul arat compozitia bipolar, discursul narativ fiind construit din dou prti, a cror coeziune este asigurat de primul capitol, La Piatra Craiului, n munte. Perspectiva narativ este subiectiv, viziunea de tipul mpreun cu (focalizare intern), ceea ce presupune c toate faptele sunt prezentate din unicul punct de vedere al personajului-narator, Stefan Gheorghidiu. Incipitul fixeaz timpul obiectiv, cronologic: primvara anului 1916. Protagonistul este prezentat n ipostaza unui sublocotenent, recent nrolat, pentru care rzboiul nu reprezint initial dect contextul unei alte drame, a geloziei. O discutie la popot despre achitarea unui brbat care si-a ucis sotia infidel, l determin s-si exprime conceptia despre iubire: o iubire mare e mai curnd un proces de autosugestie, e ca un monodeism, acei care se iubesc au drept de viat si de moarte unul asupra celuilalt. Aceeasi discutie de la popot declanseaz amintirea povestii de dragoste, astfel nct personajul este surprins n primul rnd ntr-un timp psihologic, subiectiv. Se presupune c, pe msur ce si aminteste, Gheorghidiu notez totul ntr-un jurnal. Cnd scrie? n ce scop scrie? sunt ntrebri la care romanul nu ofer, ns, un rspuns. Scrisul va deveni o experient major pentru Fred Vasilescu, personaj din cel de-al doilea roman al lui Camil Petrescu, Patul lui Procust. Conform clasificrii lui Forster, Gheorghidiu este un personaj rotund, complex, ale crui triri se modific ncontinuu, n urma experientelor prin care trece. Puternicul conflict interior n care este implicat presupune o succesiune de revelatii care se produc n planul constiintei, cci Gheorghidiu si modific radical conceptia despre iubire, despre rzboi, despre lumea n care trieste si despre sine nsusi. Capitolul al doilea, Diagonalele unui testament, ncepe cu o fraz care concentreaz ntreaga actiune si subliniaz drama incertitudinii: Eram nsurat de doi ani si jumtate cu o coleg de la Universitate si bnuiam c m nsal. Iubirea se naste din orgoliul lui de a fi admirat de ctre cea mai frumoas dintre colege, Ela, student la Litere. O mostenire surprinztoare, primit de la unchiul Tache, le modific existenta conjugal, cci Ela devine interesat de lumea afacerilor si de viata monden. De fapt, nu banii n sine o transform pe Ela, doar verific relatia, deschid cuplul spre lume. Principala trstur a personajului este luciditatea: Gheorghidiu trieste o dram a lucidittii agresate, afirm Gabriel Dimisianu. A fi lucid nseamn a trece prin filtrul constiintei fiecare experient trit. O scen semnificativ pentru aceast trstur este excursia la Odobesti, organizat, la initiativa Anisoarei, de Sfintii Constantin si Elena. Acesta este momentul cnd se declanseaz criza de gelozie, dar, dincolo de prezenta unui intrus, un oarecare G., avocat si bun dansator de tango, protagonistul sufer pentru c, lucid fiind, constientizeaz conflictul dintre ratiune si pasiune: ntelege c sotia lui se ndeprteaz din ce n ce mai mult de idealul n al crui tipar o asezase, dar continu s o

iubeasc: asemenea unei armate care si-a pregtit ofensiva ntr-o singur directie, nu mai puteam schimba baza pasiunii mele. Luciditatea ca trstur major a eroului este evidentiat si prin caracterizarea direct realizat de alte personaje: atta luciditate e insuportabil, i spune o doamn cu prul argintiu, care i observ nelinistea, frmntrile, cu un prilej asemntor, o iesre monden, cu un grup de prieteni, la o teras de var. Tehnicile de caracterizare specifice romanului modern rmn, ns, introspectia si fluxul constintei. Cnd gelozia lui si cochetria ei devin incompatibile, Gheorghidiu si Ela se despart, pentru un timp. Se rentlnesc ntmpltor pe strad si el are, din nou, revelatia unei iubiri-pasiune: simteam c femeia aceasta era a mea, ca eul meu, ca mama mea, c ne ntlniserm de la nceputurile lumii si c asa aveam s pierim amndoi. Este momentul cnd ntelege c singurele evenimente importante pentru un om sunt cele din planul constiintei, c secundele trite intens sunt mai importante dect sirurile de dinastii egiptene sau rzboaiele pentru cucerirea Chinei. O alt scen semnificativ pentru luciditatea prin care trieste experienta rzboiului de data aceasta, este momentul unui atac al armatei romne descris n capitolul Ne-a acoperit pmntul lui Dumnezeu. Nu strategia de lupt intereseaz, ci ceea ce simte omul ntr-o experient-limit, perceptiile senzoriale, reactiile instinctuale fiind notate ca ntr-un proces-verbal. Acesta este primul roman din literatura romn n care rzboiul este demitizat si eroismul, devalorizat. Finalul pare s rezolve conflictele n toate planurile. Rnit pe front, Gheorghidiu primeste o permisie, se-ntoarce la Bucuresti unde gseste o scrisoare anonim, care i-ar confirma bnuielile, ns o citeste nepstor si se desparte de Ela, lsndu-i tot trecutul, toate amintirile, pentru c nu o mai iubeste. Una dintre principalele idei reflectate n constructia personajului este, din punctul meu de vedere, conditia intelectualului care trieste ntr-o lume de tip pat al lui Procust, o realitate care l mutileaz sufleteste si i cere compromisuri, jumtti de msur pe care nu vrea s le accepte. Pe de o parte, sentimentul iubirii dispare, pentru c, asemenea lui George Demetru Ladima din romanul Patul lui Procust, protagonistul atribuie femeii iubite nsusirile unei femei ideale si o iubeste anume pentru ceea ce i-a mprumutat: Madona cu ochi albastri, vii ca dou ntrebri de clestar, devine, n final, femeia asta, o femeie oarecare, supeficial, integrat impecabil ntr-o societate ale crei false valori el le refuz. Pe de alt parte, eroul se salveaz dintr-o dram individual prin asumarea unui destin colectiv, ntruct experienta rzboiului este cea care anuleaz experienta iubirii, reasaz ierarhia evenimentelor n planul constiintei. Stefan Gheorghidiu este, prin urmare, un intelectual analitic, lucid, care trieste o dram a unui absolut intangibil, nu un inadaptat, ci un om care refuz adaptarea la o realitate ale crei compromisuri le refuz. Romanul lui Camil Petrescu marcheaz un moment decisiv n evolutia literaturii romne, avnd n vedere c nlocuirea personajelor tipice, exponentiale, cu personaje autoreflexive, preocupate de viata lor luntric, ignornd legile realittii sociale reprezint unul dintre elementele definitorii ale prozei moderne de analiz psihologic.