CAPITOLUL I.

OBIECTIVELE EDUCAIONALE N NVMNTUL PRECOLAR

SUBIECTUL I.1
Scopul act!t"#lo$ %&t$uct!'()ucat!( )% %!"#"*a%tul p$(+cola$,
Scopul educatie reprezinta o anticipare a rezultatelor actiunii educationale.
Scopul- ca finalitate a procesului educativ reprezinta rezultatele care se asteapta sa se
realizeze pe diferite niveluri.
O.(ct!(l( ()ucato%al( reprezinta finalitati mai concrete. Ele reprezinta o anticipare a
transformarilor ce urmeaza a se poduce in urma procesului de predare-invatare-evaluare si
indice rezultatele concrete obtinute.
SUBIECTUL I./
0u%c# &p(c1c( al( o.(ct!(lo$ ()uca#o%al( )% %!"#"*a%tul p$(+cola$,
0u%ctl( obiectivelor educationale sunt:
- 1u%c#a a2olo3c" )( co*u%ca$( ( axiologie = stiinta care studiaza valorile morale): aceasta
functie se refer la faptul ca selectia i ierarizarea obiectivelor se realizeaza in functie de
sistemul de valori promovat.
- 1u%c#a )( a%tcpa$( rezultatelor educa!iei: aceasta functie se refer la faptul ca obiectivele
reprezinta de fapt ceea ce se ateapt s se produc "n finalul procesului instructiv-educativ#
- 1u%c#a (!olut!": aceasta functie se refer la faptul ca evaluarea se face in functie de
obiectivele stabilite# de aceea obiectivele trebuie sa fie observabile si masurabile
- 1u%c#a )( o$3a%4a$( + $(3la$( a 5%t$(3ulu p$oc(& p()a3o3c: func!ia conclusiv# orice
proces instructiv-educativ incepe cu precizarea obiectivelor$ in functie de care$ educatorul
proiecteaza actiunile$ strategiile de realizare$ modalitatile de desfasurare$ modalitatile de
evaluare
%ormularea obiectivelor trebuie sa fie la obiect$ s nu fie confundate cu:
- sarcinile (acestea indic ce face profesorul sau elevul "n timpul lec!iei$ pe c&nd obiectivele
indic ce trebuie s tie i s fac elevii)#
- materia de predare (aceasta reprezint con!inutul care$ prin "nv!are$ face s fie "nsuite
obiectivele).
SUBIECTUL I.6
Cla&1ca$(a o.(ct!(lo$ ()uca#o%al(7 o.(ct!( ca)$u + o.(ct!( )( $(1($%#"
&p(c1c( )o*(%lo$ )( co%#%ut- o.(ct!( op($a#o%al( p(%t$u )o*(%l( )( co%#%ut,
1. )upa 3$a)ul )( 3(%($altat( (obiectivele generale-specifice'intermediare# obiectivele cardu-
obiectivele de referin!# concrete'opera!ionale)#
a8 o.(ct!( 3(%($al( ( care se refera la idealul si scopurile educatiei. )ceste obiective
determina orientarile mari ale educatiei. Exemple:
- insusirea cunostintelor stiintifice$ a valorii culturii nationale si universale
- formarea capacitatilor intelectuale $ a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice
- asimilarea tenicilor de munca independenta$ necesare instruirii si autoinstririi pe tot parcursul
vietii
- educarea in spiritul respectari drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
- cultivarea sensibilitatii fata de problematica lumii contemporane: problemele fiintei umane$ a
mediului incon*urator$ valori moral-civice
- dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica$ educatie igienico- sanitara
- profesionalizarea tinerei generatii prin activitati utile $ producatoare de bunuri materiale si
spirituale
.8 o.(ct!( &p(c1c(9 %t($*()a$( ( sunt specifice diferitelor obiecte de invatamant si
viveaza + componente
- domeniul de continut: informatii$ reguli$ algoritmi de calcul
- procesele psiice urmarite
1
c8 o.(ct!(l( ca)$u - sunt concepute pentru arii curriculare i discipline de studiu# aceste
obiective au un grad ridicat de generalizare i de complexitate# se refer la formarea de
capacit!i intelectuale$ de deprinderi$ abilit!i i aptitudini specifice disciplinei respective i
sunt urmrite de-a lungul mai multor ani de studiu
)8 o.(ct!( )( $(1($%ta :se refera la rezultatele asteptate la finalul unui an de studiu si
urmaresc progresul facut in formarea de capacitati si acumularea de cunostinte# se fixeaz
la fiecare an de studiu "n parte$ urmrindu-se atingerea
(8 o.(ct!(l( op($ato%al(9 co%c$(t( : sunt "nfptuite pe termen scurt$ "n cadrul lec!iilor i a
altor activit!i instructiv ( educative# )ceste obiective au un caracter concret si sunt
elaborate in functie de obiectivele cadru si de referinta specifice fiecarei discipline. Ele
trebuie s se regseasc "n sarcini de lucru si "n ac!iuni ale elevilor efectuate simultan sau
succesiv cu ale cadrului didactic.
/. )up" c$t($ul $(4ultat(lo$ ateptate la diferite intervale de timp:
a8 obiective exprimate "n termeni )( p($1o$*a%#( (realizabile pe termen scurt)
.8 obiective exprimate "n termeni )( co*p(t(%#( (pe termen lung ( mediu
a8 P($1o$*a%ta este expresia nivelului de realizare a sarcinii de invatare. ,e exemplu$
operationalizarea obiectivelor pentru un continut al invatarii inseamna acel indicator pe baza
caruia$ la sfarsitul actiunii de predare-invatare$ se poate constata si aprecia un progres sau o
scimbare in sistemul personalitatii copilului. -rin urmare intr-un obiectiv operational trebuie
sa fie indicat rezultatul sau comportamentul final pe care trebuie sa-l aiba copilul implicat
intr-o situatie de invatare. ,e aceea obiectivele operationale mai sunt numite si obiective
finale sau terminale.
.omportamentul copilului trebuie sa fie observabil si masurabil cu a*utorul instrumentelor de
evaluare pedagogica.
O.&($!a.ltat(a co*po$ta*(%tulu se exprima in
- t($*(% !($.al ca: enumerare$ enuntare de reguli sau definitii$ povestire$ etc
- t($*(% 14c &au p&;o*oto$ ca: identificar de obiecte$ componente$ realizare de
actiuni simple sau complexe $ scrisul$ desenatul$ etc
- t($*(% attu)%al ca: enumerarea consecintelor probabile ale unei actiuni$ manifestarea
unei conduite
.8 Co*p(t(%ta se realizeaza in intervale mai lungi de timp. Ea se exprima in capacitatea
copilului de a selecta$ analiza$ sintetiza date$ informatii$ capacitatea de a invata$ de a
actiona$ de a *udeca. /a randul sau$ fiecare capacitate se bazeaza pe diferite operatii
mentale la baza carora stau procese psiice ca: perceptia$ gandirea$ memoria$ imaginatia.
Op($ato%al4a$(a o.(ct!(lo$ reprezint o activitate complex care consta in
a) definirea sarcinii concrete "n termeni de comportament observabil i evaluabil p&n la
sf&ritul activit!ii$ "n raport de anumite criterii (calitative ( cantitative)$ prezentate la
"nceputul activit!ii#
b) stabilirea resurselor necesare pentru "ndeplinirea sarcinii: con!inuturi$ metode$ procedee$
mi*loace$ condi!ii de instruire'"nv!are
c) precizarea tenicilor de e valuare (ini!ial$ continu$ final)$ aplicabile pe tot parcursul
activit!ii i la sf&ritul activit!ii
SUBIECTUL I.<
O.(ct!( al( =ocu$lo$ + act!t"#lo$ al(&(, &p(c1cul lo$.
0ocurile i activit!ile didactice alese sunt cele pe care copiii i le aleg i "i a*ut s socializeze
"n mod progresiv i s se ini!ieze "n cunoaterea lumii fizice$ a mediului social i cultural cruia
"i apar!in$ a matematicii$ comunicrii$ a limba*ului citit i scris.
Ele se desfoar pe grupuri mici$ "n pereci i ciar individual.
-ractic$ "n decursul unei zile regsim$ "n func!ie de tipul de program (normal$ prelungit sau
sptm&nal)$ dou sau trei etape de *ocuri i activit!i alese:
- etapa 1 ( diminea!a$ "nainte de "nceperea activit!ilor integrate
2
- etapa a 11-a ( in intervalul dintre activit!ile pe domenii de "nv!are i masa de pr&nz' sau
plecarea copiilor acas ( pentru program normal)
- i$ dupa caz$ etapa a 111-a( "n intervalul dintre etapa de relaxare de dup amiaz i
plecarea copiilor
2otodat$ *ocurile i activit!ile alese se pot pot regsi ca elemente componente "n cadrul
activit!ii integrate.
3euita desfurrii acestora depinde de modul "n care este organizat i conceput mediul
educa!ional.
- ,e aceea$ educatoarea va acorda o aten!ie organizrii spa!iului "n centre ca: 4iblioteca$
.ol!ul csu!ei'0oc de rol$ .onstruc!ii$ 5tiin!$ )rte$ 6isip i ap i altele. 1n func!ie de
spa!iul disponibil$ sectorizarea slii de grup poate cuprinde toate centrele sau cel pu!in
dou
- 7aterialele care se vor regsi zilnic "n zonele'centrele'col!urile descise trebuie s fie
atent alese$ "n str&ns corelare cu tema sptm&nii sau cu tema proiectului aflat "n
derulare.
-entru *ocurile i a activit!ile alese desfurate "n curte$ o aten!ie special va fi acordat at&t
organizrii i amena*rii cur!ii de *oc$ c&t i siguran!ei pe care o ofer copiilor spa!iul i dotrile
existente.
3