Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONCEPTUL DE SERVICIU
Mult timp, importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate
in sfera neproductiva.
Acest lucru s-a schimbat in ultimele decenii, deoarece numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pt a
rezolva sau a limita problema somajului.
Exista mai multe definitii ale conceptului de serviciu.
Definitiile variaza de la cele bazate pe un singur criteriu de diferentiere intre bunuri si servicii, pana la cele detaliate
care enunta mai multe caracteristici ale serviciilor.
Majoritatea definitiilor spun ca: serviciile sunt activitati al caror rezultat este nematerial si deci nu se
concretizeaza intr-un produs cu existenta de sine statatoare.
Asociatia Americana de Marketing defineste serviciul ca fiind: activitatea oferita la vanzare care produce avantaje si
satisfactii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun.
Aceste definitii sunt neclare, intrucat exista multe servicii care se concretizeaza in bunuri materiale.
De ex: serviciile cinematografice, editoriale, de informatica, alimentatie publica.
Cand ne referim la materialitatea sau nematerialitatea serviciului, trebuie clarificat daca e vorba de activitatea
propriu-zisa, de suporturile sale sau de rezultate.
Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva.
Ca si in cazul fabricarii bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mana de lucru, de capital tehnic si este
necesar un client.
Principala diferenta intre procesul de productie a serviciilor si cel de fabricare a bunurilor materiale consta in faptul ca
clientul face parte din sistemul de productie. Acest sistem ar trebui denumit servucie.
Dpdv al materialitatii, serviciile pot fi: intangibile pure si diverse combinatii de componente intangibile si
tangibile.
In ceea ce priveste serviciile oferite de natura, acestea trebuie privite ca un aport deosebit de important al resurselor
naturale la realizarea productiei de servicii, mai ales in domeniul: turismului, ingrijirea sanatatii.
Prin urmare, ca efecte economice, serviciile sunt rezultatul activitatilor sociale utile, prin care se satisfac necesitati
materiale si spirituale alea populatiei, intreprinderilor, institutiilor.
Definitia lui T.P. Hill (1977) este una din cele mai apreciate si spune ca serviciile sunt schimbari in conditia unei
persoane sau a unui bun, care sunt rezultatul activitatii pe baza de comanda a unei alte unitati economice. In
acest sens, confectionarea de bunuri materiale pe baza de comanda (imbracaminte, incaltaminte, mobila) este
considerata prestare de serviciu.
2. CARACTERISTICILE SERVICIILOR
Imaterialitatea si intangibilitatea
spre deosebire de produs care exista prin el insusi, serviciul este impalpabil, intangibil, nu poate fi vazut, incercat,
Nestocabilitatea si perisabilitatea
neavand o forma materiala, serviciile nu pot fi stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior
perisabilitatea determina o serie de neajunsuri in asigurarea echilibrului oferta-cerere si realizarea efectiva a
serviciilor, ele neputand fi pastrate (serviciile odata oferite, dar neutilizate reprezinta pierderi in mijloace umane si
3. CARACTERISTICILE SERVICIILOR
Simultaneitatea productiei si consumului serviciului
determina ca necondordanta de timp sau de loc sa se soldeze cu pierderi de oferta sau cu cereri nesatisfacute
serviciul furnizat nu poate fi returnat
4. CATEGORII DE SERVICII
Dupa sursele lor de procurare, serviciile se impart in:
servicii marfa (market sau de piata):
- procurate prin acte de vanzare-cumparare prin intermediul pietei
- au un pret stabilit de piata pe baza raportului dintre cerere si oferta
servicii ne-marfa (non-market sau necomerciale): ocolesc relatiile de piata si nu au un pret stabilit; cuprind:
o servicii publice colective: armata, politie, justitie
o servicii publice de care beneficiaza direct indivizii: scoala, asistenta sociala, ocrotirea sanatatii
o servicii furnizate de organizatii non-profit: servicii religioase, de caritate
o servicii self-service (pe care le fac oamenii ei insisi)
Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile se impart in:
servicii private - satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau familiilor; furnizate de societati private
servicii publice activitati autorizate de o autoritate administrativa pt satisfacerea de nevoi sociale in interes
public
Interes public = totalitatea intereselor exprimate de o colectivitate umana cu privire la cerintele de organizare,
convietuire, asistenta sociala, transport; = activitati adresate unor nevoi individuale, dar sunt finantate de la bugetul
statului, cu mentiunea ca aceste nevoi se afla la granita dintre individual si social(invatamantul public, sanatate)
Impartirea in privat si public vizeaza natura prestatorilor, serviciile private fiind furnizate de societati private, iar
cele publice fiind oferite de organizatii si institutii publice.
Transportul public poate fi realizat si de societati private si este in cea mai mare parte un serviciu de piata (cu plata).
Ex de alte servicii asemanatoare: posta, telecomunicatii, distribuirea apei, electricitatii, gazului; salubritatea
Privatizarea unui nr important de servicii publice (incepand cu transporturile, posta, telecomunicatii, invatamant) ar
conduce la cresterea eficientei acestor activitati si a calitatii prestatiilor.
5. CATEGORII DE SERVICII
Dupa utilizatorul serviciilor, serviicle se impart in:
servicii intermediare (de productie, de afaceri, pt intreprinderi, agenti ec)
- folosesc pt productia bunurilor sau a altor servicii: stocajul, transporturile, distributia; servicii juridice, contabile
- o parte importanta de bunuri (80%) e reprezentata de servicii; acest lucru e valabil pt bunurile de pe piata
interna si in comertul international
Dupa locul unde se desfasoara, serviciile de productie pot fi:
a) servicii integrate ale firmei: reparare si intretinere a utilajelor, de evidenta contabila si financiara
b) servicii prestate de unitati specializate: servicii de leasing, marketing, asigurari
servicii finale (de consum, pt populatie) contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei
- sunt servicii marfa precum: turism, alimentatie publica, spectacole
- si servicii ne-marfa furnizate de: armata, politie, pompieri
Dupa natura nevoilor satisfacute si modul lor de satisfacere, serviciile finale pot fi:
a) servicii pt consumul individual al populatiei obtinute prin cumparare in cadrul relatiilor de piata
b) servicii publice finantate prin redistribuirea veniturilor la nivelul bugetelor centrale sau locale, pt nevoi
sociale; pot fi colective (armata, politie, protectia mediului) sau individualizate (invatamant, sanatate, cultura)
6. CATEGORII DE SERVICII
servicii materiale incorporate in bunuri, dar si cele care vizeaza direct productia materiala: transport, distributie,
4. Factorii demografici
5. Concurenta intre bunuri, servicii si self-service
6. Factori psihologici si sociali
1. Veniturile si timpul liber cresterea venitului si timpului liber influenteaza in acelasi sens cererea de servicii
- pe masura cresterii veniturilor, oamenii dau valoare timpului lor liber, avand tendinta mai mult sa cumpere servicii
decat sa le produca singuri; ex: sa ia masa la restaurant, decat la domiciliu
2. Oferta de servicii influenteaza cererea care nu se poate manifesta decat in raport cu productia de serviciu
- aparitia de servicii noi il indeamna pe consumator sa apeleze la serviciile respective, iar diversificarea ofertei da
posibilitatea cumparatorilor de a alege si de a-si satisface la un nivel superior cerintele
3. Tarifele cresterea tarifelor are un impact negativ asupra cererii; reducerea tarifelor poate uneori sa nu conduca la
sporirea cererii, deoarece consumatorii pot asocia acest lucru cu o scadere a calitatii serviciilor
4. Factorii demografici cresterea populatiei conduce la cresterea cererii de servicii
5. Concurenta intre bunuri, servicii si self-service serviciile de piata si munca domestica se afla in concurenta pt
satisfacerea unor nevoi precum: alimentatie, transport, reparatii, loisir
- un factor esential este inovatia = aparitia de bunuri si servicii noi, valabil atat pt bunuri, cat si pt servicii
6. Factori psihologici si sociali gusturile, preferintele, aspiratiile indivizilor, schimbarile sociale influenteaza
cererea de servicii atat ca volum cat si ca structura;
- dezvoltarea oraselor a condus la cresterea nevoilor pt infrastructura si servicii aferente
- comunicarea si calatoriile au condus la cresterea nivelului aspiratiilor
9. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII A INTREPRINDERILOR
1. Cresterea complexitatii stiintifice si tehnice interne (procesele de prod. a bunurilor si serviciilor) cuprinde:
cresterea complexitatii suporturilor materiale ale productiei (masini, utilaje)
cresterea complxitatii sistemelor de productie se refera la cresterea gradului de flexibilitate tehnica a acestor
sisteme productive
2. Cresterea complexitatii externe este determinata de mai multe variabile:
fizice si tehnice inovatiile stiintifice, sistele de informare si comunicare
economice segmentarea si internationalizarea pietelor
sociale segmentarea clientelei
institutionale reglementari fiscale si contabile
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII INTERNATIONALE
Cererea de servicii internationale a cunoscut in ultimele decnii un dinamism deosebit, ca urmare a interactiunii unor
factori precum:
cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei conduc la cresterea turismului
international
cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri dezvolatarea transportului, asigurari, servicii bancare
progresul stiintific si tehnic conduc la dezvoltarea serviciilor de inginerie, informatica, tehnologie
expansiunea activitatilor corporatiilor multinationale si transnationale dezvoltarea serviciilor de studiere a
2. Relatia stransa intre client si organizatie clientul se identifica adesea cu intreprinderea, spunand aceasta este
compania mea
- imaginea intreprinderii de servicii este un factor cheie de reusita, deoarece clientii doresc sa se identifice cu o
ntreprindere care se bucura de o reputatie buna
3. Raporturile intreprinderii cu clientela pt clientul unei firme de servicii, persoana cea mai importanta este cea
care se gaseste in contact cu el;
- organizarea intreprinderii este piramida inversa in care toate sistemele lucreaza pt pesoana din prima linie pt
client.
4. Diferentierea/asemanarea absenta barierelor materiale si implicarea consumatorului in productia serviciilor
conduce la diferentierea acestora, fiecare producator putand sa-si conceapa oferta intr-o maniera proprie.
- datorita imaterialitatii este greu de a proteja serviciul pe plan juridic, riscul de imitatie al concurentilor fiind mare
Unul dintre criteriile importante de alegere intre cele 2 solutii il reprezinta costurile de productie
In practica, se pot constata urmatoarele tipuri de comportamente si de reactii din partea intreprinderilor:
recursul dezordonat firmele apeleaza la prestatori de servicii fara reguli sau precautii
recursul reglementat firmele constientizeaza pericolul si cauta sa-l limiteze
recursul organizat proceduri specifice pt prestatorii externi; de ex: prestatorii nu pot avea acces in
Transporturile = latura a activitatii economice a societatii omenesti, aparuta odata cu aceasta si care
influenteaza toate laturile vietii economico-sociale
rol economic: dezvoltarea transporturilor a permis formarea pietei nationale si mondiale, dezvoltarea comertului pe
1. Transporturile rutiere de persoane si marfuri sunt realizate de un nr mare de intreprinderi mici si mijlocii
comerciale, iar costurile sunt foarte ridicate in comparatie cu transportul feroviar si naval
eficienta transportului auto se realizeaza pe distante scurte
2. Transportul feroviar efectuat de intreprinderi f mari, apartinand statului (situatie de monopol natural)
transportul e asigurat la preturi mai mici fata de transportul rutier si aerian, dar mai mari decat pretul
decat transportul feroviar si cu muuult mai ieftine decat cel rutier si aerian
capacitate mare de transport
prezinta riscuri mai mici de navigatie fata de transportul maritim
este mai lent decat alte mij de transport
Leasingul s-a dezvoltat in ultimele decenii ca metoda de finantare pe termen mediu si lung
Este o operaiune economic i juridic prin care o parte, numit locator/finanator, transmite dreptul de
folosin asupra unui bun aflat n proprietatea sa unei alte pri, numit utilizator, la solicitarea acesteia i
pentru o anumit perioad de timp, contra unei sume periodice, numit rat.
Operatiunile de leasing = un pachet de servicii pe care le ofera societatea de leasing partenerilor lor producatori
de marfuri sau furnizori de servicii.
Exista leasing financiar si operational.
Avantaje:
utilizatorul nu depune nici o garantie, fapt necesar la cumpararea in rate sau cu bani creditati
ratele platite de utilizator pe durata contractului de leasing sunt cheltuieli si sunt deductibile
durata de rambursare a ratelor este mai mare in cazul leasingului
Dezavantaje:
pana la incheierea contractului, bunul apartine firmei de leasing, dar raspunderea in caz de avarie sau deteriorare a
are rolul de a forma cadrele calificate necesare ramurilor economiei, de a realiza educarea oamenilor, contribuind la
Serviciile de sanatate publica au drept scop asigurarea starii de sanatate a populatiei, mentinerea si refacerea
capacitatii fortei de munca.
Starea de sanatate a populatiei este determinata de:
dezvoltarea economico-sociala
structura consumului
standardul igienei individuale
gradul de cultura
serviciile de sanatate
Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele
asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale utilizatorilor.
productiei
activitati de intermediere (comerciale) depinde de marimea cotelor de adaos comercial (comision) si de
structura vanzarilor
2. Rationalizarea cheltuielilor semnifica situatii in care si o crestere a unei cheltuieli poate sa aduca un efect
superior, ceea ce ii confera eficacitate
Obiectivul rationalizarii cheltuielilor poate fi obtinut prin:
cresterea productivitatii factorilor de productie
eficientei de alocare