Buget Şi Trezorerie

INTRODUCERE
FINANŢELE: Într-o accepţiune mai cuprinzătoare, reprezintă totalitatea

resurselor (fondurilor) băneşti aflate la dispoziţia colectivităţilor publice şi a unităţilor
patrimoniale private şi de stat şi care sunt destinate îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor
acestora.
În sfera finanţelor se cuprind:
- Finanţele publice (de stat şi locale);
- Finanţele private.
Finanţele publice: reprezintă ansamblul mijloacelor băneşti prelevate la
dispoziţia statului şi a colectivităţilor locale pentru acoperirea cheltuielilor publice de
interes naţional sau local.
Finanţele private reprezintă totalitatea fondurilor băneşti aflate la dispoziţia
unităţilor patrimoniale private şi care sunt destinate realizării sarcinilor acestora.
1. Finanţele publice, într-o definiţie deasemeni mai cuprinzătoare, reprezintă:
a) Fondurile băneşti (resursele financiare) prelevate la dispoziţia statului şi
autorităţilor administraţiei publice locale în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor
acestora;
b) Mijloacele de intervenţie ale statului sau ale autorităţilor publice locale în
economie, prin intermediul unor pârghii sau instrumente specifice (formate din
impozite, taxe, contribuţii, împrumuturi, alocaţii bugetare, subvenţii, bonificaţii şi alte
facilităţi fiscale) în vederea stimulării într-un sens sau altul a activităţilor economice;
c) Tehnici şi metode concrete de administrare a banului public;
d) Acte juridice de dispoziţie autoritară sau contractuală, vizând preluarea la
dispoziţia statului a unei părţi din produsul intern brut, în scopul îndeplinirii funcţiilor şi
realizării sarcinilor statului;
e) Relaţii economice şi financiare ce se manifestă în procesele de constituire
şi de repartizare a fondurilor publice de resurse băneşti, în scopul satisfacerii nevoilor
generale ale societăţii.
În funcţie de nivelul şi structurile organizatorice în cadrul cărora se derulează,
finanţele publice cuprind:
a) Finanţele generale ale statului reflectate prin:
- bugetul public şi trezoreria publică aferentă;
- fondurile cu destinaţie specială;
- asigurările publice (de bunuri şi persoane);
1
b) Finanţele publice locale, reflectate prin:
- bugetele locale (bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor
administrativ teritoriale) şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale mijloacelor
extrabugetare.
c) Finanţele regiilor autonome (de interes naţional şi local);
d) Finanţele instituţiilor de stat(organizate la nivel central şi local).
Constituirea şi distribuirea resurselor financiare publice se realizează în
procesul repartizării produsului intern brut cu ajutorul unor metode şi instrumente
specifice, într-un cadru juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoilor sociale şi al
influenţării activităţii economice. Prelevările şi redistribuirile resurselor financiare
publice au loc între persoane fizice şi juridice prin intermediul autorităţilor publice,
astfel încât finanţele publice exprimă relaţiile sociale de natură economică, în
expresie bănească ce apar într-un anumit proces şi au un scop bine determinat.
Resursele financiare publice ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale
şi ale instituţiilor publice se constituie şi se gestionează printr-un anumit sistem unitar
de bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale,
bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii
publice cu caracter autonom, iar modul cum se constituie, păstrează şi
întrebuinţează este supus controlului Curţii de Conturi, Ministerului Finanţelor Publice
şi a altor organe împuternicite de lege.
2. Finanţele private, reprezintă relaţiile financiare care se derulează între
persoane fizice şi juridice autonome, altele decât cele de stat sau instituţiile publice,
toate în calitate de subiecţi care se află sub incidenţa dreptului comercial.
În structura acestui tip de finanţe sunt cuprinse: finanţele agenţilor eco-
nomico-sociali şi asigurările private; finanţele societăţilor comerciale indiferent de
forma de organizare şi proprietate; finanţele asociaţiilor familiale şi ale persoanelor
fizice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale în mod independent; finanţele
fundaţiilor, finanţele asociaţiilor şi diverselor instituţii cu caracter privat care nu
primesc resurse de la bugetul de stat, local sau al asigurărilor sociale de stat;
finanţele asigurărilor private.
Constituirea şi utilizarea resurselor financiare din acest domeniu se desfă-
şoară pe baza unor bugete de venituri şi cheltuieli întocmite şi aprobate, în baza
statutelor proprii de funcţionare aprobate şi înregistrate la instituţiile abilitate ale
statului, iar controlul asupra modului cum se derulează şi se raportează execuţia
acestora este precizat de asemenea în statut.
2
Capitolul I.
BUGETUL PUBLIC
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE
În cadrul sistemului financiar în care se desfăşoară relaţiile financiare, un rol

distinct specific îl ocupă relaţiile bugetare care se manifestă în procesul formarii
repartizării şi utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel
naţional şi de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - relaţii ce se derulează în
cadrul unui sistem unitar de bugete.
În ţara noastră nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de
acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul consolidat al statului iar
gestionarea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul: bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor
speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor altor instituţii cu caracter autonom,
în condiţiile asigurării echilibrului financiar.
Bugetul consolidat al statului reflectă fluxurile financiare publice de formare
a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii potrivit cu
nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară şi economică a guvernului.
Conform Legii 72/1996 - Legea finanţelor publice bugetul consolidat cuprinde
- bugetul de stat;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugetele locale;
- bugetele fondurilor speciale;
- bugetul trezoreriei statului;
- bugetul altor instituţii cu caracter autonom în condiţiile asigurării echilibrului
financiar.
3
1.2. CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC NATIONAL
Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură

şi informaţiile necesare organului executiv - guvernul în cunoaşterea modului cum a
decurs execuţia bugetară în exerciţiul financiar expirat, mai contribuie şi la stabilirea
de către legislativ, în concordanţă cu programele de guvernare a armonizării
politicilor bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor respective.
Bugetul public naţional constituie veriga centrală a sistemului financiar al
ţării şi este privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită
perioadă (an, trimestru) atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor statului, ale unităţilor
administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice de interes naţional sau local, aprobat
la diferite nivele după care devine un document cu putere de lege, cu caracter
operativ şi obligatoriu pentru cei care gestionează şi urmăresc execuţia fiecăruia din
bugetele componente.
Ca o primă concluzie putem afirma că Bugetul public naţional reprezintă
expresia sintetizată a relaţiilor economice ce se manifestă în procesele formării şi
utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti ale statului şi a fondurilor
unităţilor administrativ - teritoriale, în vederea finanţării activităţilor social culturale
(învăţământ, sănătate, cultură şi artă, sport, protecţie socială şi ecologică, activităţilor
de cult; de cercetare ştiinţifică, de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii, de
gospodărire comunală, de apărare naţională, de securitate şi a ordinii publice şi de
drept; de integrare şi participare la forumurile internaţionale unde statul a aderat sau
doreşte să adere).
Deşi Bugetul Public Naţional reflectă doar relaţiile ce se manifestă în
procesele de formare, repartizare şi utilizare a principalelor fonduri băneşti ale
statului la nivelul puterii şi administraţiei centrale de stat şi la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale, el se regăseşte numai în sfera finanţelor publice în care
statul este în mod obligatoriu unul dintre subiecţii relaţiilor respective, fie în procesul
mobilizării (constituirii) resurselor, fie în cel al utilizării lor (distribuirea acestora) şi se
caracterizează prin două laturi esenţiale:
- latura relaţiilor care se nasc în procesul formării pe baza aprobării
legislativului a principalelor fonduri de mijloace băneşti ale statului la nivel central şi
la cel a veniturilor bugetare.
- latura relaţiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare, denumite
alocaţii bugetare, aprobate de acelaşi for legislativ şi care se materializează în
alocaţii bugetare.
1.2. PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL LA

REPARTIŢIA PRODUSULUI INTERN BRUT
În teoria economică modernă, bugetul public naţional exprimă relaţiile

economice în formă bănească care iau naştere în procesul repartiţiei produsului
4
intern brut, în concordanţă cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară
ale fiecărei perioade. Produsul intern brut aşa cum acesta este acceptat de teoria
economică cuprinde valoarea tuturor bunurilor şi a serviciilor produse în interiorul
unei ţări de toţo agenţii economici într-o anumită perioadă de timp dată, de obicei un
an din care se scade consumul intermediar.
Resursele care alimentează bugetul public îşi au izvorul, în majoritatea lor, în
produsul intern brut şi într-o măsură mai mică, în avuţia naţională sau în transferuri
primite din străinătate, în împrumuturi primite de la persoane juridice şi fizice, în
donaţii, ajutoare, în alte transferuri primite şi în alte venituri. La constituirea resurselor
bugetului public naţional participă toate sectoarele sociale: public; privat; mixt;
precum şi populaţia în proporţii diferite în raport cu capacitatea lor financiară. Cele
mai multe resurse financiare ale Bugetului Public Naţional sunt mobilizate cu titlu
definitiv şi fără contraprestaţie, dar sunt şi resurse financiare primite cu titlu
rambursabil (ex: titlurile de trezorerie).
Relaţiile de mobilizare a resurselor financiare prin bugetul public sunt în
principal relaţiile de repartiţie a produsului intern brut în favoarea statului prin
intermediul impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor.
Impozitele trebuiesc înţelese ca o prelevare a unei părţi din veniturile şi din
averea persoanelor fizice şi juridice, care este obligatorie, cu titlu nerambursabil şi
fără vreo contraprestaţie, între acestea menţionăm: veniturile obţinute din muncă; din
capital imobiliar şi mobiliar; din câştig de capital; din antreprenoriat şi din profesii
libere.
Taxele, reprezintă suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă
pentru serviciile prestate acesteia de un agent economic, o instituţie sau un serviciu
de utilitate publică, între cele mai importante situându-se: taxele vamale, taxe de
timbru, taxe de autorizare de orice fel, taxe consulare, taxe judiciare etc.
Contribuţiile, reprezintă sumele achitate de un anume segment a!
contribuabililor pentru activitatea desfăşurată şi care beneficiază de anumite prestaţii
sau utilităţi publice în domenii distincte cum ar fi: contribuţiile pentru fondul de
sănătate, contribuţiile pentru pensie suplimentară, contribuţiile pentru fondul de
şomaj, contribuţiile pentru fondul de risc şi accidente, contribuţiile pentru fondul de
turism, contribuţiile pentru fondul de trecerea frontierei, etc.
1.4. FUNCŢIILE BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL
În cadrul mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă, bugetul public

naţional îndeplineşte în procesul de constituire a celor mai importante fonduri băneşti
la dispoziţia autorităţilor publice, două funcţii de bază:
a) funcţia de repartiţie
b) funcţia de control
a) Funcţia de repartiţie are în vedere constituirea fondurilor bugetare şi
alocarea acestora pe destinaţii, potrivit normelor prevăzute în legea anuală de
5
aprobare a bugetului public şi cuprinde două faze: constituirea fondurilor şi
distribuirea acestora.
Constituirea fondurilor bugetare constituie prima fază, la constituirea lor
participând agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de proprietate,
instituţiile publice şi unităţile din subordinea acestora; contribuabilii persoane fizice;
persoanele juridice şi fizice rezidente în străinătate; persoanele fizice străine
rezidente sau nerezidente în condiţiile prevederilor convenţiilor de evitarea dublei
impuneri.
Aşadar, constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii şi
redistribuirii produsului intern brut, între diverse persoane juridice şi fizice pe de o
parte şi stat pe de altă parte.
Distribuirea reprezintă a doua fază a funcţiei de repartiţie a fondurilor băneşti
la dispoziţia autorităţilor publice şi constă în distribuirea resurselor financiare publice
pe beneficiari persoane fizice şi juridice, respectiv alocarea (repartizarea) pe
destinaţii a fondurilor financiare constituite în condiţiile legii.
b) Funcţia de control se realizează în strânsă legătură cu cea de repartiţie şi
vizează corelaţiile ce se manifestă între bugetul public şi subiecţii care participă la
constituirea acestuia, la utilizarea resurselor ce le sunt alocate, la sfera de
manifestare funcţia de control fiind mai largă decât cea de repartiţie, deoarece
vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor din bugetul public naţional, şi
modul de utilizare a acestora.
Necesitatea funcţiei de control este determinată de faptul că fondurile
bugetare constituite la dispoziţia statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale
instituţiilor publice, aparţin întregii societăţi, colectivităţilor locale şi care sunt
interesate, atât în asigurarea resurselor băneşti necesare satisfacerii nevoilor sociale
şi dirijarea lor spre priorităţile stabilite de autorităţile abilitate, cât şi asupra utilizării
acestor resurse în condiţii de maximă eficienţă economică, eficacitate socială şi de
altă natură.
Faptul că resursele bugetare îşi au izvorul în majoritatea lor, în produsul intern
brut impune organizarea unui control riguros, asupra modului de constituire,
repartizare şi utilizare a fondurilor bugetare publice, asupra păstrării integrităţii şi a
bunei gospodăriri a bunurilor proprietate de stat, asupra încasării integrale şi la timp
a obligaţiilor bugetare, concomitent cu onorarea plăţilor datorate către furnizori şi
diverşi terţi.
În ţara noastră, controlul asupra execuţiei bugetare se exercită de : organe ale
Curţii de conturi, organe ale Ministerului Finanţelor Publice; organe specializate ale
ministerelor, departamentelor, instituţiilor publice centrale, atribuţii de control având şi
Parlamentul şi Guvernul României.
6
Capitolul II.
SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA
2.1. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR
Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor

organizatorice prin care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor
bugetare. Structura acestuia este determinată de ierarhizarea dreptului de decizie şi
a competenţei de a stabili nivelul impozitelor, taxelor şi altor contribuţii a veniturilor
bugetare, instituirea unui sistem unitar de stabilire a acestora la nivelul fiecărei verigi,
precum şi a modalităţilor specifice de încasare a veniturilor şi de alocare pe destinaţii
a resurselor bugetare. Această ierarhizare, competenţe şi modalităţi sunt stabilite prin
legi de organizare şi funcţionare pentru organele centrale şi locale ale puterii şi
administraţiei de stat, completate sau modificate prin legea anuală de aprobare a
bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit structurii organizatorice a statului structura sistemului bugetar public
cuprinde: Bugetul de stat; Bugetul Parlamentului; Bugetul Preşedenţiei; Bugetul
Guvernului; Bugetul Autorităţii Judecătoreşti; Bugetul Curţii de Conturi; Bugetul Curţii
Constituţionale; Bugetul Consiliului Legislativ; Bugetul Comisiei Naţionale a Valorilor
Mobiliare , Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetele locale.
Această structura suferă modificări de la an la an în funcţie de politica
economică financiară şi bugetară a Guvernului desemnat să transpună în practică
prevederile legislativului.
Cu excepţia bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelor
locale, şi bugetele fondurilor speciale, la celelalte bugete nu sunt instituite venituri
proprii dar care sunt nominalizate expres ca fiind alimentate din bugetul de stat,
bugetul de stat fiind cel care concentrează partea principală din fondul bugetar a!
statului, privit ca întreg.
2.2. BUGETUL DE STAT
2.2.1. Conţinut şi caracteristici
7
Bugetul de stat, reprezintă actul juridic în care sunt prevăzute şi autorizate în
formă legislativă veniturile şi cheltuielile anuale ale statului, are aprobarea
parlamentară sub forma indicatorilor bugetari, ceea ce îi dă un caracter obligatoriu, şi
este aprobat prin legea anuală.
Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an calendaristic dar între
prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi pe parcursul execuţiei acestuia pot
interveni unele neconcordanţe între veniturile realizate (ce pot fi mai mici sau mai
mari) şi cheltuielile realizate (care dease-meni pot fi mai mari sau mai mici) ceea ce
impune rectificarea acestuia de către Guvern şi aprobarea de către puterea
legislativă, dar numai în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.
Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi
repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi
socială a ţării, precum şi pentru funcţionarea autorităţilor publice centrale şi locale.
Constituirea resurselor financiare se face pe seama impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice şi fizice, cu
luarea în consideraţie a potenţialului lor economic şi a altor criterii stabilite de lege.
Dimensionarea cheltuielilor bugetare şi repartizarea acestora pe destinaţii şi
beneficiarii de resurse financiare alocate se efectuează în concordanţă cu obiectivele
strategiei de dezvoltare economico-sociaiă cu priorităţile imediate stabilite de
autorităţile publice competente. Nivelul resurselor (veniturilor), cât şi dimensionarea
cheltuielilor sunt stabilite prin legi bugetare anuale în concordanţă cu evoluţia
economiei.
2.2.2.Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat.
Atât prin Constituţie, cât şi prin Legea Finanţelor Publice sunt stabilite
principiile în baza cărora se elaborează şi se execută bugetul de stat, principii
valabile şi pentru celelalte bugete ce compun bugetul public naţional.
Principiile acceptate de literatura financiar-fiscală sunt:
2.2.2.1 principiul unicităţii constă în însuşirea bugetului de a fi unic, atât din
punct de vedere al aprobării, cât şi al gestionării, printr-un sistem unitar de indicatori
şi corelaţii. Astfel, bugetul de sfat se aprobă prin legea anuală de către Parlament;
bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat se aprobă
de organul ierarhic superior al acestora, dacă legea nu prevede altfel. Principiul
unicităţii stă la baza constituirii resurselor de finanţare şi utilizare într-un sistem pe
bază de legi, la nivelul întregii ţări şi se aprobă pentru o perioadă de un an
calendaristic (un exerciţiu financiar).
Principiul unicităţii presupune înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor
statului, în sumele lor globale, într-un singur document care oferă informaţii de
ansamblu privind resursele publice şi utilizarea lor, înlesnind Parlamentului să
aprecieze corect structura şi volumul cheltuielilor propuse de Guvern, dând
posibilitatea puterii legislative de a lua unele decizii de anulare sau respingere a
anumitor cheltuieli, iar după aprobare să poată exercita un control riguros asupra
execuţiei veniturilor şi cheltuielilor publice.
8
Unicitatea este asigurată de sistemul conturilor naţionale, în cadrul căruia
conturile administraţiei publice grupează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului.
2.2.2.2 principiul universalităţii potrivit căruia elaborarea şi execuţia
bugetului se realizează într-un sistem de norme obligatorii prevăzute de legea
finanţelor publice, norme ce sunt obligatorii la elaborarea şi aprobarea prin legile
anuale de adoptare a bugetului de stat, norme recunoscute pe plan internaţional şi
acceptate ca valabile de către instituţiile internaţionale (Fondul monetar internaţional;
Banca mondială; Uniunea europeană) şi în relaţiile interstatale.
Universalitatea presupune că atât veniturile, cât şi cheltuielile publice vor fi
înscrise în buget în sumele lor totale, fără omisiuni şi fără compensări între cheltuieli
şi venituri proprii, pentru a facilita ca în buget, veniturile să figureze cu sumele lor
brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale, oferind puterii legislative posibilitatea de a
cunoaşte veniturile pe care executivul urmează să le încaseze în cursul anului,
precum şi a destinaţiei ce va fi dată acestora.
În unele situaţii sunt necesare şi acceptarea unor excepţii de ia principiul
universalităţii, cum ar fi:
- donaţiile acordate cu o destinaţie specială de către cei care o face, dar care
nu majorează resursele publice totale şi sunt utilizate numai pentru realizarea acelor
acţiuni dorite de cel care efectuează donaţia;
- fondurile de sprijin ce se constituie din resurse financiare acordate de
diverse persoane juridice sau fizice şi puse la dispoziţia administraţiilor publice în
scopul realizării numai a anumitor lucrări publice sau prestaţii bine delimitate de care
va beneficia o anumită colectivitate locală sau umană;
- reconstituirea creditelor bugetare urmarea restituirii către buget a unor
sume necuvenite acordate din bugetele anilor precedenţi, constatate de către
organele de control financiar ale Curţii de conturi, ale Guvernului sau ale Ministerului
Finanţelor Publice.
Respectarea prevederilor Legii finanţelor publice şi ale legilor anuale
constituie elementul esenţial al principiului universalităţii atât în faza adoptării cât şi
pe parcursul execuţiei bugetului de stat, ca de altfel şi a celorlalte bugete (bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale).
2.2.2.3. principiul echilibrului potrivit căruia pentru ca un buget să fie valabil
veniturile prevăzute a se realiza trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a
se efectua în perioada de referinţă, respectiv pentru un an calendaristic (fiscal).
Potrivit unei norme constituţionale, nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără
stabilirea resurselor de finanţare, ca urmare bugetul trebuie să fie echilibrat sub
forma unei balanţe unde veniturile trebuie să acopere cheltuielile.
Echilibrul bugetar trebuie asigurat atât anual cât şi pe trimestre, eventual
veniturile pot depăşi cheltuielile cumulate de la începutul anului până la finele
perioadei de raportare.
2.2.2.4. principiul realităţii acţionează mai ales în perioada de
fundamentare a proiectului de buget presupune evaluarea realistă a veniturilor şi
dimensionarea judicioasă şi în conformitate cu prevederile legale a cheltuielilor
bugetare şi care vizează mobilizarea tuturor veniturilor ce pot fi atrase la bugetul
9
statului şi stabilirea obiectivă a priorităţilor la cheltuielile ce pot fi finanţate din
veniturile bugetare.
Pentru a elabora un proiect de buget realist şi mai ales modern, care să
satisfacă cerinţele rezultate din Programul de guvernare, este necesară folosirea
unor tehnici de previziune şi de analiză la nivel macroeconomic care să permită
evidenţierea impactului economico-social şi politic determinate de modul de
procurare a veniturilor bugetare şi de nivelul şi destinaţia cheltuielilor bugetare.
Metodele (tehnicile) de previzionare a cuantumului veniturilor ce se pot
realiza, depind de modul de înţelegere şi stadiul de funcţionare a economiei de piaţă
şi instrumentele fiscale prin care statul doreşte să acţioneze, prin promovarea de
acte normative în domeniul fiscal.
La determinarea şi previzionarea cheltuielilor bugetare metodele folosite
trebuie să aibă în vedere sarcinile asumate de Guvern, prin Programul de
guvernare, pentru stimularea dezvoltării econornico-sociale, asigurarea unei
protecţii sociale sau asumarea unei situaţii de austeritate, cu consecinţe care pot
corecta sau agrava dezechilibrele economice şi deficitele bugetare.
Pentru determinarea cuantumului veniturilor ce urmează a fi prevăzute în
bugetul de stat (ce reprezintă necesităţile de resurse financiare) şi nivelul cheltuielilor
ce pot îi finanţate din bugetul de stat, în practica financiar-bugetară se folosesc
metode clasice, cât şi metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje, finanţarea
pe bază de programe şi alte studii de eficienţă.
Între metodele clasice ce se pot folosi se pot enumera:
- metoda automată, care presupune ca la întocmirea bugetului pe anul
următor, la stabilirea prevederilor de venituri şi cheltuieli, se ţine seama de execuţia
anului încheiat anterior celui în care se fac propunerile pentru anul următor. Având în
vedere că propunerile pentru anul următor se fac în anul curent, iar datele privind
execuţia bugetară, luată ca nivel de orientare, se referă la anul precedent, fără a ţine
seama de evoluţia economică a anului în care se fac propunerile de proiect de buget
pentru anul următor, este dezavantajoasă şi anacronică mai ales într-o economie
instabilă:
- metoda majorării (diminuării) care ia în considerare rezultatele exerciţiilor
bugetare pe un interval mai lung sau mai scurt premergătoare anului pentru care se
elaborează proiectul de buget, prin care se determină ritmul mediu anual de creştere
(sau descreştere) a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Aplicându-se acest ritm se
determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor, iar prin
extrapolarea tendinţelor rezultate din evoluţia indicatorilor aferente perioadei
considerate drept bază, se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor ce urmează a fi
prevăzute în proiectul bugetului de stat;
- metoda evaluării directe ce presupune efectuarea de calcule concrete
pentru fiecare sursă de venit, estimarea făcându-se ţinând seama atât de execuţia
preliminată pe anul în curs, dar şi de previziunile în domeniul economic şi social în
anul următor şi de propunerile făcute de executiv către legislativ cu privire la
necesarul de resurse financiare pentru finanţarea acţiunilor şi activităţilor economico-
sociale prevăzute în programul de guvernare pe anul următor.
Dimensionarea prevederilor indicatorilor bugetari trebuie să se realizeze în
directă corelaţie cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul următor,
10
în condiţiile unei rate estimate a inflaţiei şi a unui curs de schimb previzibil al
monedei naţionale.
La evaluarea cheltuielilor din fondurile bugetare nu trebuie urmărit în special,
creşterea acestora în funcţie de influenţa ratei inflaţiei sau a scăderii cursului de
schimb a monedei ci trebuiesc avute în vedere reducerea acestora la nivelul strict
necesar, creşterea eficienţei şi economicităţii lor, precum şi la suportarea acestora pe
seama altor surse de finanţare.
Folosirea acestor metode clasice de elaborare şi aprobare a bugetului de stat
implică sau mai mult impun rectificări periodice în funcţie de realizarea indicatorilor
bugetari nivelul realizării veniturilor şi stadiul efectuării cheltuielilor pe parcursul
execuţiei bugetului de stat, rectificări ce trebuiesc supuse aprobării puterii legislative,
iar până la aprobare efectul este deja înregistrat.
Toate cele trei metode clasice sunt folosite în perioadele de tranziţie la
economia de piaţă, prin care se încearcă rezolvarea problemelor curente cu care se
confruntă guvernele aflate ia putere, pentru a asigura suportabilitatea la presiunile
economico-sociale la care sunt supuse.
Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari:
După cum am văzut metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor
bugetare prezintă limitele determinate de volumul insuficient de informaţii şi de
imposibilitatea previzionării şi cuantificării nivelului veniturilor şi a cheltuielilor
bugetare pentru o perioadă de timp şi mai ales care nu vizează eficienţa acţiunilor ce
ar urma să se realizeze prin acordarea de mijloace bugetare acordate.
Drept urmare se impune renunţarea la aceste metode clasice folosite la
elaborarea bugetelor în favoarea unor metode moderne, practicate de către ţările cu
state vechi în aplicarea economiei de piaţă.
Metodele moderne de raţionalizare a opţiunilor bugetare se bazează, în
principal, pe analiza cost - avantaje sau cost - eficacitate, a căror aplicabilitate este
condiţionată de existenţa a cel puţin două sau mai multe variante pentru realizarea
unei acţiuni sau a unui obiectiv, cu costuri diferite şi rezultate diferite.
Metoda de analiză cost - avantaje, presupune utilizarea unui set întreg de
tehnici care să asigure alocarea eficientă a resurselor limitate între cele două
sectoare privat şi public, precum şi între diferitele proiecte ale sectorului public. în
formă simplificată metoda cost - avantaje reprezintă un mod practic de a alege acea
variantă care maximizează rezultatele ce se pot obţine cu un anumit nivel al
costurilor sau conduce la obţinerea aceloraşi efecte cu costuri minime.
Această metodă este folosită, în special, pentru selectarea obiectivelor de
investiţii ale sectorului public în domeniile: infrastructurii, al asigurării securităţii
energetice, alimentare sau protecţiei mediului şi al protecţiei sociale (construcţii de
locuinţe sociale, cămine de protecţia copilului şi a bătrânilor, cămine - spital, etc),
obiective ce urmează să satisfacă nevoia unei largi colectivităţi regionale sau chiar
naţionale.
Şi această metodă are anumite limite, ea confruntându-se cu o serie de
dificultăţi legate de dimensionarea reală a costurilor totale, având în vedere că unele
obiective nu se pot realiza într-un singur an bugetar, cât şi cu privire la acoperirea
efectelor ce se pot obţine în timp, fără a mai considera şi o serie de factori de
influenţă - rata inflaţiei, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de alte monede
11
convertibile, situaţia politică internă, situaţia internaţională şi relaţiile cu organele
financiare internaţionale.
Metoda de planificare, programare, bugetizare care se referă tot la
identificarea obiectivelor ce trebuie finanţate pe termen lung şi cuantificarea valorii
costurilor, cu determinarea mărimii creditelor bugetare ce urmează a fi înscrise anual
în bugetul de stat. Finanţarea se va asigura numai după analizarea mai multor
variante de programe întocmite pentru acelaşi obiectiv, după criterii comune de
eficacitate, valabile pentru toţi ordonatorii principali de credite.
Fazele metodei planificare, programare, bugetizare sunt:
- Planificarea prin care se stabileşte în urma unor studii prospective,
obiectivele ce urmează a se analiza pe termen lung şi căile de realizarea acestora cu
integrarea în procesul administrativ de elaborare a bugetului, cu posibilitatea ca
acestea să fie supuse unor revizuiri periodice în funcţie de condiţiile economice,
sociale şi politice nou apărute.
- Programarea ce presupune definirea clară a obiectivelor ce urmează a fi
realizate, după alegerea unuia dintre programele alternative propuse care răspunde
cel mai bine obiectivelor de perspectivă şi care maximizează rezultatele la acelaşi
efort bugetar şi care corespunde politicii administrative în domeniul asumat.
- Bugetizarea care reprezintă, înscrierea în bugetul de stat a tranşei anuale
din creditul bugetar corespunzător realizării obiectivelor de program prevăzute
pentru anul de referinţă după ce programul a fost ales prin finanţarea pe parcursul
mai multor execuţii bugetare.
Această metodă ce funcţionează pe criterii uneori strict tehnocratice, limitează
într-o oarecare măsură libertatea deciziei politice de a se pronunţa asupra unor
programe întocmite pe criterii ştiinţifice, dar este eficientă în cazul asumării
responsabilităţii administratorului de a realiza obiective pe termen mijlociu sau lung,
cu consecinţe asupra realizării opţiunilor strategice privind dezvoltarea economico -
socială.
- Metoda managmentului prin obiective (MMO)
Dimensionarea indicatorilor cuprinşi în bugetul de stat care să satisfacă
necesităţile reale ale economiei la un moment dat a impus căutarea de soluţii noi
bazate pe calcule ştiinţifice, folosind tehnica de calcul, care să permită cuantificarea
cât mai exactă a efortului bugetar, urmărirea obţinerii veniturilor ce urmează a se
realiza din aplicarea politicii fiscale promovate, şi a efectului ce s-ar obţine din
alocarea fondurilor constituite.
Metoda managmentului prin obiective, se poate utiliza la nivelul ordonatorilor
principali de credite (ministere, organe ale administraţiei de stat), unde pentru fiecare
domeniu de activitate cel care gestionează resursele financiare publice îşi defineşte
propriile sale obiective şi contribuţia la finalizarea acţiunilor.
- Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare se bazează pe o analiză
sisternică, ce vizează dimensionarea indicatorilor bugetari în contextul gestiuni prin
obiective a resurselor publice. Analiza sisternică urmăreşte ca prin interaţii succesive
să reformuleze obiectivele şi mijloacele utilizate pentru atingerea lor, dând
posibilitatea celor care decid să aleagă un mod de acţiune preferenţial dintre mai
multe alternative.
12
Raţionalizarea opţiunilor bugetare este considerată ca fiind o metodă coerentă
de elaborare a bugetului, de execuţie a acestuia şi de control.
Principalele faze ale metodei raţionalizării opţiunilor bugetare sunt:
a) Studiul unde se realizează:
- formularea problemei;
- identificarea obiectivelor şi a mijloacelor de realizarea lor;
- confruntarea soluţiilor de realizare a obiectivelor;
- elaborarea programelor alternative sau
- redefinirea obiectivelor.
b) Decizia când se realizează:
- alegerea programului care maximizează efectele;
- elaborarea bugetului - program;
- includerea în bugetul anual.
c) Execuţia când se urmăreşte:
- realizarea programului;
- efectuarea cheltuielilor;
- identificarea efectelor obţinute
d d) Controlul care are drept scop:
e - verificarea modului cum s-a realizat determinarea indicatorilor de gestionare
a resurselor şi de execuţie a acestora;
- reevaluarea opţiunilor, în urma cunoaşterii rezultatului controlului;
- reajustarea programelor, în funcţie de noile informaţii
deţinute.
Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare porneşte de la comensurarea
cheltuielilor generate de realizarea unui program şi de la identificarea resurselor ce
pot fi mobilizate şi afectate. La aprobarea bugetului practic se votează varianta
optimă ce a rezultat, cea ce reduce la minimum decizia politică pe de o parte. Pe de
altă parte pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite nu mai au
libertatea gestionării resurselor, ci îşi asumă obligaţia de a realiza obiectivul într-o
anumită cantitate, la un anumit nivel calitativ şi într-un interval de timp strict delimitat.
2.2.2.5 principiul anuaiităţii prevăzut de Legea finanţelor publice, şi de
Constituţia României presupune ca fundamentarea, echilibrarea şi analiza execuţiei
bugetare să aibă drept criterii de referinţă anul ca durată a exerciţiului financiar,
bugetul întocmit ca proiect de către Guvern, aprobat de către Parlament şi raportat
anual prin dările de seamă ce cuprind conturile anuale şi raportul de gestiune privind
exerciţiul bugetar încheiat.
Anualitatea bugetului are două semnificaţii distincte: prima se referă la
perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul, iar cea de a doua,
la perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile
aferente unui buget, conform autorizaţiei date de către Parlament Guvernului.
13
Apreciindu-se că eficacitatea controlului parlamentar asupra activităţii de
gestionare a resurselor publice a Guvernului este reală doar în condiţiile autorizaţiei
efectuării de cheltuieli publice pentru perioade nu prea îndelungate, din raţiuni de
ordin politic s-a ales durata de un an, de obicei anul calendaristic. Orice venit şi
orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie, se va încasa sau se va plăti în
contul bugetului anului următor, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea
anului sunt nule de drept, (potrivit sistemului de gestiune de stabilire a operaţiunilor
bugetare).
2.2.2.6 principiul publicităţii, potrivit căruia, după aprobarea bugetului de
stat anual de către Parlament acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial, dată de la
care începe execuţia acestuia.
Pentru o bună informare a cetăţenilor cu privire la cifrele înscrise în bugetul de
stat şi informare a contribuabililor cu privire la nivelul fiscalităţii şi la evoluţia
veniturilor şi cheltuielilor bugetare, printr-o formă cât mai simplă, clară şi precisă,
publicitatea este asigurată prin mass media, în presa scrisă şi audio-vizuală.
În contextul participării ţării la relaţiile economice, financiare şi monetare
internaţionale, sau în calitate de membră al unor organisme sau instituţii
internaţionale, mondiale sau regionale, publicitatea cu privire la situaţia finanţelor
publice, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare, starea de echilibru sau
dezechilibru, evoluţia datoriei publice, disponibilităţile din contul trezoreriei statului, se
realizează şi prin diverse studii întocmite de organele financiare de specialitate,
publicate în reviste de specialitate şi transmise organelor financiar-bancare
interesate interne sau externe.
Având în vedere că, pentru a intra în relaţii economice, financiare şi monetare,
cu diverse ţări, organisme internaţionale, investitori străini, etc. pentru desfăşurarea
activităţilor de export, de comerţ exterior, este necesar stabilirea gradului de bonitate
şi de risc al ţării, publicitatea cu privire la cele menţionate mai sus trebuie asigurată şi
prin mijloace moderne şi rapide de informare, ca de exemplu: deschiderea unei
pagini pe internet prin care se va prezenta permanent evoluţia indicatorilor bugetari şi
financiari.
2.2.3.Conţinutul fazelor procesului bugetar
Înainte de a descrie conţinutul fazelor procesului bugetar, se impune a defini

anumiţi termeni şi anumite expresii ce sunt utilizate în practica financiar - bugetară,
expresii ce de fapt reprezintă instrumente de operare în toate fazele procesului
bugetar.
1. Venituri bugetare - resurse băneşti care se cuvin bugetului, în baza unor
prevederi legale, formate din impozite, taxe şi alte vărsăminte.
2. Cheltuieli bugetare - alocaţii aprobate şi efectuate în limita şi cu
destinaţiile stabilite prin bugetul aprobat
3. Clasificaţia bugetară - gruparea, într-o ordine obligatorie şi după criterii
unitare, precis determinate, a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în buget, ce se
utilizează atât în faza de elaborare şi aprobare a bugetului, cât şi în execuţia
acestuia, servind la înscrierea în buget a veniturilor în funcţie de provenienţa lor şi a
cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcţia căreia îi sunt destinate aceste
cheltuieli şi cu caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează
14
4. Articol bugetar- subdiviziune a clasificaţiei bugetare deschis în funcţie de
caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care
desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă.
5. Ordonator de credite - conducător al administraţiei centrale, locale sau al
instituţiilor publice din subordinea acestora mandat prin lege să contribuie la
proiectarea bugetului şi la executarea acestuia după aprobare.
Ordonatorii de credite sunt ierarhizaţi pe trei nivele:
- ordonatorii principali de credite din această categorie fac parte miniştrii şi
conducătorii organelor centrale finanţaţi din bugetul de stat;
- ordonatorii secundari de credite, din această categorie fac parte
conducătorii instituţiilor de stat care au în subordine instituţii de stat cu personalitate
juridică (Direcţia de Sănătate, Direcţia de Finanţe Publice, Inspectorate Şcolare,
Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială);
- ordonatorii terţiari de credite, conducătorii instituţiilor de stat care nu au în
subordine unităţi cu personalitate juridică, aceştiş fiind răspunzători numai de
folosirea creditelor repartizate;
6. Credit bugetar - suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă
până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli;
7. Echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile
bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar;
8. Exerciţiu bugetar- activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de
efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget;
9. Execuţia de casă a bugetului - complexul de operaţiuni care se referă la
încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea
cheltuielilor publice;
10. Vărsământ - plata unei sume, efectuată de un agent economic, o
instituţie publică, sau financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale;
11. Impozit - prelevarea unei părţi din veniturile şi averea persoanelor fizice şi
juridice, obligatorie, cu titlu nerambursabil şi fără contra-prestaţie;
12. Taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică de regulă pentru
serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie sau un serviciu de
utilitate publică;
13 Împrumut - suma acordată de un creditor unei autorităţi a administraţiei
publice, rambursabilă ia un anumit termen (scadenţă) cu obţinerea unei sume în plus
(dobândă) în favoarea creditorului;
14. Dobândă - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
15. Trezorerie - totalitatea operaţiunilor băneşti financiare şi bugetare,
efectuate de către autorităţile executive pentru mobilizarea mijloacelor băneşti
necesare îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor acestora.
2.2.3.1. Elaborarea proiectului de buget
În Anglia, unde proiectul bugetului public se elaborează sub coordonarea
Cancelarului Tezaurului, se practică sistemul iniţiativei guvernamentale, care constă
în abilitarea Guvernului de a stabili sau sprijini măsurile vizând aprobarea cheltuielilor
15
publice sau instituirea de venituri publice. în această concepţie, Instituţia Tezaurului
Public primeşte şi centralizează toate propunerile de cheltuieli elaborate de celelalte
ministere, având dreptul de a controla aceste propuneri şi de a cere eventuala lor
revizuire. în cazul ivirii divergenţelor, soluţionarea acestora se realizează de către
Primul ministru sau de către Guvern. De asemenea, Tezaurul are competenţă în a se
îngriji de stabilirea structurii şi a dimensiunii veniturilor publice.
Propunerile bugetare pot fi amendate de către Camera Comunelor, dar aceste
amendamente trebuie să fie însuşite de către Guvern. De aceea, cel mai adesea
această cameră evită modificarea propunerilor bugetare primite.
Camera Lorzilor primeşte proiectul bugetului doar pentru informarea sa,
întrucât nu are atribuţii în acest domeniu.
În Franţa şi în alte ţări europene la elaborarea proiectului de buget se practică
sistemul mixt şi se referă la asumarea iniţiativei bugetare atât de către Parlament, cât
şi de către Guvern. Potrivit acestui sistem, Ministerul Finanţelor are rolul îndrumării
metodologice a operaţiunilor de elaborare a proiectelor de buget şi a centralizării
propunerilor tuturor ministerelor şi al altor subiecţi bugetari, întocmind o schiţă de
buget cu alocaţiile bugetare şi veniturile publice propuse.
Dacă între orientările de politică bugetară elaborate de Ministerul Finanţelor şi
nivelurile transmise de acesta pentru diversele tipuri de cheltuieli, pe de o parte, şi
propunerile proprii ale ministerelor, diverselor agenţii guvernamentale sau centre de
responsabilitate, pe de altă parte, intervin divergenţe, acestea sunt analizate, în
prima instanţă de către specialiştii în domeniu. în etapa a doua, se încearcă
soluţionarea divergenţelor, prin discuţii ale Ministerului Finanţelor cu ceilalţi miniştri
sau conducători ai centrelor de responsabilitate, iar în a treia etapă se ajunge la
Primul ministru.
Echilibrarea şi definitivarea proiectului de buget, precum şi elaborarea finală a
textului celorlalte documente însoţitoare ale proiectului se realizează de către
Guvern, după care, toate acestea se înaintează Parlamentului spre dezbatere şi
aprobare. Aceste documente sunt următoarele:
- expunerea de motive şi proiectul de lege pentru aprobarea bugetului;
- anexele la proiectul de lege, care redau structura veniturilor şi a alocaţiilor
bugetare, potrivit cerinţelor acceptate în aplicarea principiilor unităţii bugetului şi al
specializării bugetare;
- elementele de fundamentare luate în considerare de către Guvern, care sunt
necesare Parlamentului pentru analiza proiectului de buget.
Propunerile bugetare ale Guvernului sunt discutate detaliat în cadrul Comisiei
de specialitate a fiecărei camere, după care se dezbat în şedinţele publice ale
camerelor, precum şi în reuniuni comune ale Parlamentului.
Întrucât proiectul de buget a fost însuşit de către Guvern, fiecare membru al
Guvernului are obligaţia de a susţine acest proiect în cadrul dezbaterilor
parlamentare, în măsura în care este solicitat să participe la asemenea dezbateri.
În S.U.A., la elaborarea proiectului de buget sta sistemul iniţiativei
prezidenţiale unde proiectul bugetului federal este elaborat de către Preşedintele
ţării. în acest scop funcţionează un birou bugetar special, care centralizează şi
revizuieşte propunerile departamentelor şi le prezintă Preşedintelui spre examinare.
16
După definitivarea sa de către Preşedintele ţării, proiectul de buget este
înaintat Congresului, împreună cu un raport asupra situaţiei financiare de ansamblu a
federaţiei şi asupra contului execuţiei bugetare pe anul expirat. De asemenea
raportul se referă la mersul execuţiei bugetare pe anul în curs, precum şi ia
programul financiar a! executivului pentru anul următor. în fine, în acest mesaj al
Preşedintelui sunt expuse, în mod sistematic, şi orientările generate ale politicii
interne şi externe a S.U.A.
În România proiectul de buget de stat (de fapt proiectul legii bugetare anuale)
este rezultatul unui proces complex, cu caracter iterativ, care constă în
dimensionarea mărimii alocaţiei bugetare destinate finanţării obiectivelor şi acţiunilor
de utilitate publică ale perioadei, precum şi a resurselor financiare ce urmează să fie
mobilizate în acest scop, pe surse de provenienţă. Totodată, proiectul legii bugetare
cuprinde o serie de prevederi cu privire la modul în care urmează a fi aplicată
legislaţia referitoare la veniturile mobilizabile, la repartizarea şi utilizarea creditelor
bugetare, la unele limite cu caracter normativ vizând constituirea unor fonduri ale
microeconomici sau efectuarea unor cheltuieli (de reclamă, sponsorizare protocol,
etc), la facilităţile fiscale nou instituite, la majorarea sau diminuarea unor cote de
impozite, etc.
Proiectul de buget este elaborat de Guvern prin subsistemul instituţiilor publice
aflate în structura acestuia, în el fiind reflectate principalele opţiuni ale Guvernului în
diversele domenii ale vieţii social-economice, acest proiect devenind un document
complex de cea mai mare importanţă. Elaborarea proiectului de buget se face în
raport de rezultatele obţinute în domeniile econornico-sociale finanţate de la buget,
urmărindu~se în special armonizarea alocării şi utilizarea eficientă a resurselor
bugetare.
În acest scop, este obiectiv necesară structurarea cheltuielilor fiecărei unităţi
din componenţa guvernului (ministere, instituţii centrale, etc.) pe programe specifice
atribuţiilor acestora, precum şi stabilirea de criterii concrete de performanţă adoptate
la particularităţile fiecărui sector de activitate, pentru evaluarea eficienţei, eficacităţii
şi economicităţii programelor cu finanţare bugetară şi pe ansamblul bugetului.
Pentru a permite factorilor de decizie atât eliminarea în cea mai mare măsură,
a subiectivismului şi arbitrariului în alocarea resurselor, cât şi aprecierea corectă a
eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cu care sunt utilizate fondurile publice, este
obligatorie, elaborarea unor criterii de performanţă, concrete în raport cu specificul
fiecărui sector guvernamental. ,
Semnificaţia acestor noţiuni:
- eficienţa exprimă rezultatele ce se obţin dintr-o activitate
econornico-socială prin utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare
şi umane, cuantificarea ei făcându-se ca raport între efectele (rezultatele) obţinute şi
eforturile (cheltuielile) făcute într-o perioadă de timp, fie invers, potrivit nivelului de
performanţă preconizat.
- eficacitatea constituie calitatea pe care o are acţiunea de a produce
rezultatele scontate, cuantificarea ei fiind dată de raportul dintre rezultatul (sau
efortul) efectiv înregistrat şi rezultatul (sau efortul) prevăzut la proiectarea unui
anumit program economico-social.
17
- economicitatea se materializează în surprinderea fenomenului de reducere
a volumului mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea unui anumit volum al
rezultatelor proiectate.
Revenind la mecanismul elaborării proiectului de buget, trebuie subliniat că
atribuţiile de coordonare, finalizare şi prezentare la Guvern a acestuia le are
Ministerul Finanţelor Publice. Acesta, împreună cu o serie de instituţii de prognoză,
B.N.R. şi celelalte ministere, stabileşte pe baza programului de guvernare aprobat de
Parlament, premisele de la care se porneşte în elaborarea proiectului de buget.
Aceste premise se referă la principalii parametrii macroeconomici care condiţionează
fundamentarea proiectului de buget în corelaţie cu evoluţiile din economie, fiind
vorba de indicatorii sintetici (expl: evoluţia produsului intern brut, a ratei inflaţiei, a
gradului de fiscalitate, evoluţia creditului intern.
În prima fază instituţiile publice formulează propuneri de alocaţii bugetare
pentru anul viitor, pornind de la cheltuielile aprobate în anul curent şi de proiectele de
viitor, potrivit programului guvernamental în domeniul respectiv de activitate, în anul
următor.
Pe baza acestor propuneri, Ministerul Finanţelor Publice, după consultarea
primului ministru, emite nivelurile orientative pentru cheltuielile fiecărui sector public
finanţat de la buget, limitele în cadrul cărora trebuie să se înscrie propunerile de
cheltuieli, fiind trimise ministerelor şi celorlalte agenţii guvernamentale. La rândul lor,
acestea defalcă plafoanele orientative de cheltuieli pe fiecare dintre instituţiile
bugetare din subordine, acestea urmând să-şi fundamenteze în detaliu şi pe total
volumul de cheltuieli considerate necesare pentru buna funcţionare.
De obicei, cu ocazia centralizării cererilor de fonduri formulate de ministere şi
alte agenţii guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice constată că acestea sunt
substanţial mai mari chiar decât cele iniţiale, astfel că prin hotărâri de guvern şi
norme metodologice acesta stabileşte procedurile de conciliere a contradicţiilor între
Ministerul Finanţelor Publice şi ceilalţi solicitanţi, pe anumite niveluri aie ierarhiilor de
competenţă, urmând ca divergenţele care nu au fost conciliate să fie soluţionate în
cadrul Guvernului, astfel încât după această etapă proiectul să fie supus spre
aprobare Parlamentului.
La concilieri stau la bază o serie de criterii, prioritare respectiv cele prevăzute
în programul de guvernare pentru fiecare sector de activitate, precum şi cele privind
eficienţa, eficacitatea şi economicitatea apreciate în raport cu indicatorii specifici de
performanţă din fiecare domeniu bugetar.
Odată finalizat, proiectul de buget acesta se concretizează într-un pachet de
documente care constă în:
- expunerea de motive şi proiectul legii bugetului de stat;
- anexele la proiectul de lege bugetară în care sunt reflectate veniturile pe
diferite categorii de impozite, taxe şi alte surse;
- informaţiile documentare privind modul de fundamentare a bugetului ce
sunt utile forului legislativ
Proiectul de buget, conţinând setul de documente enumerate mai sus se
transmite Parlamentului spre aprobare.
2.2.3.2. Aprobarea bugetului
18
Întrucât proiectul bugetului de stat are incidenţă asupra celei mai mari părţi a
populaţiei ţării, conţinând prelevări la fondurile publice efectuate din veniturile
persoanelor fizice şi juridice, el reprezentând principalul instrument şi mijloc de
înfăptuire a politicii economico-sociaie şi financiare a statului, este în mod obiectiv
obligatoriu ca aprobarea prevederilor bugetare să o facă forul legislativ, Parlamentul,
în care sunt reprezentate interesele cetăţenilor.
Sursele de venituri le reprezintă impozitele, taxele şi alte contribuţii ce sunt
reglementate în mod exclusiv prin legi anterioare aprobate de Parlament, uneori însă
regimul fiscal poate fi modificat prin prevederi de amendare a cadrului juridic
reglementat, în special asupra nivelului cotelor impozitelor sau nivelul mărimii taxelor,
prevăzute în proiectul de buget şi care sunt valabile numai pentru anul bugetar
respectiv.
La fel de importantă ca decizia fiscală care videază veniturile bugetare, este
decizia de alocare a resurselor bugetare pe diferite destinaţii sociale şi economice,
materializarea acesteia localizându-se în partea de cheltuieli a proiectului de buget
transmis forului legislativ spre aprobare.
Pentru aprobarea în Parlament proiectul de buget parcurge o serie de etape:
- prima fază este prezentarea, în plenul Parlamentului, de către primul ministru
(sau ministrul finanţelor publice) a raportului pe marginea proiectului de buget;
- a doua fază o constituie examinarea acestuia în comisiile permanente ale
Parlamentului, structurate pe domenii: educaţie, cultură, ocrotirea sănătăţii,
amenajarea teritoriului şi protecţia mediului, apărare şi siguranţă naţională,
agricultură, industrie, transporturi etc. , unde se pot depune o serie de
amendamente;
- urmează analiza şi aprobarea proiectului de buget în comisia de buget,
finanţe, bănci unde se ia şi decizia de admitere sau respingere a amendamentelor
formulate în comisiile permanente de specialitate, hotărârea finală urmând a fi luată
în plenul Parlamentului;
- următoarea fază o constituie dezbaterea şi aprobarea proiectului de buget în
Parlament;
- ultima fază o reprezintă promulgarea de către Preşedintele României a
iegii bugetului aprobată de Parlament.
Data intrării în vigoare este cea în care aceasta este făcută publică în
Monitorul Oficial al României, moment în care bugetul devine operaţional, trecându-
se la execuţia acestuia care se realizează pe durata anului bugetar.
Foarte important în aprobarea bugetului de stat, îl constituie termenul votării şi
promulgării care, potrivit prevederilor Legii finanţelor publice, este cel mai târziu la
data de 31 decembrie al anului curent pentru anul următor, ce trebuie aprobat pe
ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe ministere şi celelalte organe centrale de stat.
În practică, se întâlnesc, însă situaţii când fie Guvernul nu se încadrează în
termenul prevăzut de lege pentru depunerea proiectului de buget, sau când
dezbaterea parlamentară se prelungeşte peste durata limită prevăzută iniţial, iar
legea bugetară anuală să nu fie votată până la începutul exerciţiului financiar
următor.
19
În situaţia în care bugetul de stat nu s-a aprobat cu cel, puţin trei zile înainte
de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul aplică în anul următor prevederile din
bugetul anului precedent sau cele prevăzute în proiectul de buget prezentate spre
aprobare Parlamentului, în condiţiile respectării normelor elaborate de Ministerul
Finanţelor Publice pentru finanţare a acţiunilor social-economice până la aprobarea
bugetului, Guvernul având încredinţarea legală pentru aceasta. în aceste cazuri,
ţinând seama că proiectul de buget a devenit un instrument tot mai activ, dar şi mai
complex utiiizat de Guvern în scopul influenţării creşterii economice şi al redistribuirii
veniturilor în societate, posibilităţile Parlamentului de a efectua modificări
substanţiale, vizând fondul politicii fiscal-bugetare devin tot mai restrânse. Aceasta
este determinată de o execuţie provizorie stabilită de Guvern, cu o decizie
preponderent politică a acestuia, fără a ţine seama de caracterul democratic al
reprezentanţilor aleşi în Parlament.
2.2.3.3. Execuţia bugetului
Execuţia bugetului constă în încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor
aprobate de Parlament. Fiind un proces deosebit de amplu şi de complex, la execuţia
bugetului participă un număr foarte mare de operatori bugetari, începând cu aparatul
fiscal central şi teritorial al Ministerului Finanţelor Publice, ministerele şi alte agenţii
guvernamentale, şi până la instituţiile publice operative - şcoli, spitale, muzee, teatre,
unităţi militare, instanţe judecătoreşti, unităţi administrativ teritoriale şi alte entităţi
publice care primesc transferuri de la bugetul de stat sau care sunt finanţate de la
bugetul de stat.
Responsabilitatea execuţiei bugetare revine Guvernului, prin instituţiile sale
competente cărora li s-a acordat competenţe de administrare atât a procesului de
colectare la un nivel cât mai ridicat a veniturilor, cât şi a procesului de utilizare
eficientă a alocaţiilor bugetare, respectându-se principiul potrivit căruia veniturile
reprezintă limite minime de realizat, iar cheltuielile bugetare aprobate reprezintă
limite maxime ce nu pot fi depăşite, instituţiile publice fiind obligate să respecte
întocmai destinaţiile stabilite pentru fiecare alocaţie bugetară.
Urmărirea operativă a execuţiei bugetare se realizează de către Ministerul
Finanţelor Publice, căruia îi revine sarcina de a menţine pe tot parcursul execuţiei,
raportul dintre veniturile şi cheltuielile în limitele aprobate prin legea bugetară anuală.
Derularea execuţiei bugetului de stat, respectiv încasarea veniturilor cuvenite
bugetului precum şi efectuarea plăţilor de la buget se realizează prin trezoreria
statului şi a unităţilor sale teritoriale, ocazie cu care se efectuează şi un control fiscal
- bugetar prealabil.
2.2.3.3.1. Execuţia veniturilor bugetului de sfert
Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al Ministerului Finanţelor Publice, şi
cuprinde 4 etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de
percepere şi perceperea propriu-zisă a impozitului.
Aşezarea impozitului, reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea)
materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este
supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.
Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o
persoană fizică şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile, de
20
cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul normativ care reglementează
fiecare impozit în parte.
Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaţiune prin care se înscriu
într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca
venit şi care reprezintă titlu de încasare sau un titlu executoriu de încasare prin
procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din
proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget.
Perceperea impozitului constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul
şi la termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui contribuabil
faţă de buget, încasarea realizânduse de către unităţile trezoreriei statului.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele venituri ale bugetului de
stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:
Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor
21
0001 VENITURI
0002 VENITURI CURENTE
0003 A. VENITURI FISCALE
0004 A.1 IMPOZITE DIRECTE
0101 IMPOZITUL PE PROFIT
0201 IMPOZITUL PE SALARII
01 Impozitul pe salarii
0601 IMPOZITUL PE VENIT
01 Impozitul pe venituri din activităţi
independente
02 Impozit pe venituri din salarii
03 Impozit pe venituri din cedarea
folosinţei bunurilor
04 Impozit pe venituri din dividende
05 Impozit pe venituri din dobânzi I
06 mpozit pe alte venituri
07 Impozit pe venit din pensii
08 Impozit pe veniturile obţinute din
jocurile de noroc, din premii în bani şi
din prime în bani şi/sau natură
09 Impozitul pe veniturile obţinute din
transferul dreptului de proprietate
asupra valorilor mobiliare şi vânzarea
părţilor sociale
10 Regularizări
11 Impozitul pe veniturile din valorificarea
sub orice formă a drepturilor de
proprietate intelectuală
12 Impozitul pe veniturile realizate de
persoanele fizice nerezidente
0701 COTE Şl SUME DEFALCATE DIN
IMPOZITUL PE VENIT (se scad)
01 Cote defalcate din impozitul pe venit
(se scad)
02 Sume defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale (se
scad)
03 Sume defalcate din impozitul pe venit
pentru subvenţionarea energiei termice
livrate către populaţie (se scad)
0801 ALTE IMPOZITE DIRECTE
01 Impozitul pe veniturile realizate de
persoanele fizice şi juridice nerezidente
02 Impozitul pe profit obţinut din activităţi
comerciale ilicite sau din nerespectarea
Legii privind protecţia consumatorilor
22
03 Impozitul pe dividende de la societăţi
comerciale
07 Contribuţia agenţilor economici pentru
învăţământul de stat
30 Alte încasări din impozite directe
0901 CONTRIBUŢII
04 Contribuţia pentru pensia suplimentară
09 Contribuţia agenţilor economici pentru
persoanele cu handicap
1300 A.2 IMPOZITE INDIRECTE TAXA PE
1301 VALOAREAADĂUGATĂ
01 TVA încasată
03 Sume defalcate din TVA pentru bugetele
locale (se scad)
1401 ACCIZE
1601 TAXE VAMALE
01 Taxe vamale de la persoane juridice Taxe
02 vamale şi alte venituri încasate de la
persoane fizice prin unităţile vamale
1701 ALTE IMPOZITE INDIRECTE
01 Taxe pentru jocurile de noroc
03 Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe
şi autorizaţii de funcţionare
04 Taxa pentru activitatea de prospecţiune,
explorare şi exploatare a resurselor
minerale
10 Taxe judiciare de timbru
12 Taxele de timbru pentru activitatea
notarială
13 Taxe extrajudiciare de timbru
15 Amenzi judiciare
16 Venituri din recuperarea cheltuielilor
judiciare avansate de stat
18 Taxa asupra unor activităţi dăunătoare
sănătăţii şi din publicitatea lor
21 Taxa de timbru social asupra jocurilor de
noroc
22 Taxa de timbru judiciar asupra valorii
automobilelor noi de import
23 Contribuţia agenţilor economici din turism
Impozitul pe ţiţeiul clin producţia internă
24 şi gazele naturale
25 Taxe de autorizare pentru
comercializarea alcoolului, băuturilor
alcoolice, produselor in tutun şi a cafelei
26 Venituri cu destinaţie specială din
comisionul pentru servicii vamale
23
Capitol/Articol Subcapitol/AlineatDenumirea indicatorilor
27 Venituri cu destinaţie specială din cotele

aplicate asupra veniturilor realizate în
domeniul aviaţiei civile
30 Alte încasări din impozite indirecte
1900 B. VENITURI NEFISCALE VĂRSĂMINTE
2001 DIN PROFITUL NET AL REGIILOR
AUTONOME VĂRSĂMINTE DE LA
2101 INSTITUŢII PUBLICE
01 Taxe de metrologie
03 Taxe pentru prestaţiile efectuate şi pentru
eliberarea autorizaţiilor de transport în
trafic internaţional
04 Taxe consulare
05 Taxe pentru analize efectuate de
laboratoare, altele decât cele sanitare, de
pe lângă instituţii
10 Taxe şi alte venituri din protecţia mediului
12 Vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor
publice şi activităţilor autofinanţate
13 Vărsăminte din veniturile instituţiilor publice
şi activităţilor autofinanţate
30 Alte venituri de la instituţiile publice
2201 DIVERSE VENITURI
01 Venituri din aplicarea prescripţiei extinctive
03 Venituri din amenzi şi alte sancţiuni
aplicate potrivit dispoziţiilor legale
04 Încasări din cota reţinută conform Codului
penal
05 Restituiri de fonduri din finanţarea
bugetară a anilor precedenţi
07 Venituri din concesiuni
08 Penalităţi pentru nedepunerea sau
depunerea cu întârziere a declaraţiei de
impozite şi taxe
09 Încasarea dobânzilor aferente ratelor
lunare în vânzarea locuinţelor construite
din fondurile statului
11 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru
persoane cu handicap neîncadrate
12 Încasări din valorificarea bunurilor
confiscate, abandonate şi alte sume
constatate odată cu confiscarea potrivit
legii
16 Venituri realizate din încasarea debitelor
evidenţiate în bilanţurile de lichidare a
patrimoniului fostelor cooperative agricole
de producţie
24
3000 3001 19 30 Venituri din dividende
4000 4001 01 02 Încasări din alte surse
4200 4201 01 II. VENITURI DIN CAPITAL
01 VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR
05 BUNURI ALE STATULUI
07 09 Venituri din valorificarea unor bunuri ale
10 11 instituţiilor publice Venituri din
valorificarea stocurilor de la rezervele
materiale naţionale şi de mobilizare VII.
DONAŢII Şl SPONSORIZĂRI DONAŢII
Şl SPONSORIZĂRI Donaţii VIII.
ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA
ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE
ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA
ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE
încasări din rambursarea împrumuturilor
acordate pentru finalizarea unor
obiective aprobate prin convenţii
bilaterale şi acorduri interguverna menta
le încasări din rambursarea
împrumuturilor acordate persoanelor care
beneficiază de statutul de refugiat
pentru finanţarea lucrărilor agricole
acordate pentru acoperirea arieratelor
către CON EL şi ROMGAZ încasări din
rambursarea împrumuturilor din fondul de
redresare financiară încasări din
rambursarea împrumuturilor acordate
pentru proiecte de investiţii în turism
2.2.3.3.2. Execuţia cheltuielilor bugetului de stat

În execuţia cheltuielilor bugetului de stat se parcurg patru faze procedurale
succesive pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea
destinaţiei şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi
care vizează angajarea lichidarea, ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei.
Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de
către un ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor
bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe
seama creditelor deschise din Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea
de lucrări sau prestări servicii.
Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu
rezultă dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaţiile
furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a
şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.
Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată
realizarea furnizării bunurilor, a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate, în
25
urma recepţiilor efectuate, în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce
urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune posterioară
realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o
instituţie de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare, lichidarea trebuie să aibă la
bază acte justificative - facturi, avize de însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii
de lucrări, etc- prin care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se
efectua de către instituţia publică beneficiară.
Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a
ordinului de plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune
plata unei sume de bani din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care
va fi deasemenea vizată de către controlul financiar preventiv.
Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate
către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru
livrările de mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate.
Derularea plăţilor se realizează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi
care ia rândul lor înainte de a debita contul instituţiei publice deschis la trezoreria
unde aceasta este arondată, efectuează un control bugetar prealabil, verificând
încadrarea în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli al acesteia aprobat de cei
competenţi, încadrarea în limita creditelor deschise pentru o anumită perioadă şi pe
destinaţii distincte (în special a celor privind cheltuielile salai iale şi a celor de capital)
şi chiar verificarea documentelor justificative (facturi, situaţii de lucrări state de piaţă,
achitarea obligaţiilor bugetare etc.)
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele cheltuieli ale bugetului
de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:
26
5001 01 02 20 34 35 01 II. CHELTUIELI CHELTUIELI
35 02 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE
PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE
36 38 39 39 03
Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la
39 04 39 07 buget pentru instituţii publice Subvenţii
39 10 39 11 pe produse şi activităţi Subvenţii pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif
39 14 39 15 39 16 PRIME TRANSFERURI Transferuri
39 19 consolidabile Transferuri din bugetul de
39 20 39 24 stat către bugetele locale pentru
investiţii finanţate parţial din împrumuturi
externe Transferul din bugetul de stat
către bugetul asigurărilor sociale de stat
Transferuri din bugetul de stat către
bugetele locale pentru susţinerea
sistemului de protecţie a drepturilor
copilului Transferuri din bugetul de stat
către bugetul Fondului de asigurări
sociale de sănătate reprezentând
contribuţia datorată de persoanele care
satisfac serviciul militar în termen
bugetul Fondului de asigurări sociale de
sănătate reprezentând contribuţia
datorată de persoanele care execută o
pedeapsă privată de libertate sau arest
preventiv Program privind pietruirea
drumurilor comunale şi alimentarea cu
apă a satelor Transferuri pentru
susţinerea sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap Contribuţia
persoanelor asigurate pentru finanţarea
ocrotirii sănătăţii Transferuri de la
bugetul de stat către bugetele locale
pentru construcţii de locuinţe Transferuri
de la bugetul de stat către bugetele
locale pentru finanţarea elaborării şi/sau
actualizării planurilor urbanistice
generale şi a regulamentelor locale de
urbanism Transferuri către bugetele
locale pentru aeroporturi de interes local
27
40 40 01 40 02 40 Transferuri neconsolidabile Locuinţe
03 40 04 Burse Alocaţii şi alte ajutoare pentru
40 08 40 09 40 11 copii Pensii şi ajutoare I.O.V.R., militari
şi alte persoane Ajutoare sociale Alte
40 13 ajutoare alocaţii şi indemnizaţii
40 15 40 16 40 17 Contribuţii şi cotizaţii la organisme
40 19 internaţionale Diferenţa dobânzii
aferente creditelor bancare,
40 21 40 22 subvenţionată potrivit dispoziţiilor
40 23 40 24 40 26 egale Plăţi compensatorii Fondul de
40 27 cercetare dezvoltate Fondul peniru
stimularea inovării Alocaţie
40 28 40 29 suplimentară pentru familiile cu copii
40 30 40 32 Plăţi efectuate în cadrul programelor
de dezvoltare Cheltuieli pentru
40 33
susţinerea programelor tehnice de
40 34 conservare sau de închidere a minelor
Protecţie socială ce se acordă pentru
unele activităţi din sectorul minier
Cheltuieli pentru susţinerea
transportului feroviar public de călători
Transferuri aferente Fondului Naţional
de Preaderare Transferuri aferente
Fondului Român de Dezvoltare
Socială Executarea silită a creanţelor
bugetare Despăgubiri civile, precum şi
cheltuieli judiciare şi extrajudiciare
derivate din .. acţiuni în
reprezentarea intereselor statului,
potrivit dispoziţiilor legal Onorariile
pentru expertizele contabile dispuse în
cadrul procesului penal Sprijinirea
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, altele decât cele
care primesc subvenţii de la bugetul
de stat, potrivit legii Proiecte de
comunicare, informare publică şi
promovarea imaginii şi intereselor
româneşti peste hotare Sprijinirea
activităţilor românilor de pretutindeni şi
a organizaţiilor reprezentative ale
acestora
28
40 35 40 38 Finanţarea partidelor politice
Finanţarea acţiunilor cu caracter
40 37
ştiinţific şi social-cultural Finanţarea
40 38 unor programe şi proiecte în cadrul
40 39 Companiei Europene pentru
combaterea rasismului, xenofobiei,
40 40 antisemitismului şi intoleranţei
40 41 40 42 Finanţarea ansamblului "Memorialul
victimelor comunismului şi al rezistentei
40 43 40 44 40 45 Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi
40 46 publicaţii Sprijin financiar pentru
40 47 40 48 40 49 producerea şi distribuirea filmelor
Asociaţii şi fundaţii Alocaţie de
40 50
încredinţare şi plasament familial Ajutor
40 51 40 53 anual pentru veteranii de război
40 54 40 55 Programe pentru sănătate Programe
pentru tineret Sprijin financiar pentru
40 56 40 57 40 58 activitatea Comitetului Olimpic Român
40 59 Cadastru imobiliar Metrologie şi
hidrologie Prevenirea şi combaterea
40 60 inundaţiilor şi îngheţurilor Cheltuieli
40 61 40 62 40 64 pentru valorificarea cenuşilor şi pirita
Cooperare economică internaţională
Sprijinirea producătorilor agricoli pentru
terenuri agricole cultivate Cabaline din
patrimoniul genetic naţional Contribuţii
la programe realizate cu finanţare
internaţională Transferuri pentru
drumuri, căi ferate, aviaţie şi navigaţie
Transferuri pentru finanţarea de bază a
învăţământului superior Transferuri
pentru constituirea fondului de
garantare a creditelor bancare acordate
studenţilor Transferuri pentru cercetare
- dezvoltare (granturi) Transferuri
pentru acţiuni de sănătate Susţinerea
cultelor Stimularea exporturilor Fondul
la dispoziţia primului ministru pentru
sprijinirea comunităţilor româneşti de
pretutindeni
29
40 66 Contribuţia statului la salarizarea
40 68 personalului de cult Programe de
protecţie socială şi integrare socio-
40 70 40 75
profesională a persoanelor cu handicap
40 79 Susţinerea sistemului de protecţie a
40 80 40 81 copilului Contribuţia statului, care se
alocă Patriarhiei Romane pentru
40 82 40 83 sprijinirea aşezămintelor Bisericii
40 84 Ortodoxe Române din afara graniţelor
Transferuri pentru aparatura medicală
40 85 40 86 40 87 de mare performanţa Alte transferuri
40 88 40 89 Fond de garantare a îrnprumuturiloi
pentru întreprinderi mici şi mijlocii
40 91 49 60 70 79
Transferuri pentru acţiuni de ecologizare
80 02
Transferuri către Consiliul Naţional de
80 05 80 13 Formare profesională a Adulţilor
Finanţarea Ansamblului "Memorialul
Revoluţiei - Decembrie 1989" din
municipiul Timişoara Transferul pentru
transportul de călători cu metroul
Program de realizare a sistemului
naţional antigrindină Sume destinate
finanţării programelor sportive realizate
de structurile sportive de drept privat
Transferul către Consiliul Naţional al
Persoanelor Vârstnice Transferul pentru
sprijinirea proprietarilor de păduri Renta
viageră DOBÂNZI REZERVE
CHELTUIELI DE CAPITAL
ÎMPRUMUTURI ACORDATE
împrumuturi acordate pentru finalizarea
unor obiective aprobate prin convenţii
bilaterale şi acorduri
interguvernarnentale împrumuturi
acordate persoanelor care beneficiază
de statutul de refugiat şi sunt lipsite de
mijloace de existenţă Microcredite
acordate persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi pe cont propriu,
aducătoare de venituri, în vederea
înireţinerii materiale
30
84
5100 5101 RAMBURSĂRI DE CREDITE PLĂTI
85 DF DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA
5400
CREDITE Rambursări de credite
85 01 85 02
externe şi plăţi de dobânzi şi
01 02 20 34 35 01 comisioane la creditele externe
38 40 40 11 contractate de ordonatorii de credite
4041 40 55 Rambursări de credite externe Plăţi de
dobânzi şi comisioane Partea I -
70 84 SERVICII PUBLICE GENERALE
85 AUTORITĂŢI PUBLICE CHELTUIELI
CURENTE CHELTUIELI DE
85 01 85 02 01 02 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE
03 04 05 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la
01 06 20 34 35 01 buget pentru instituţii publice
38 39 39 10 TRANSFERURI Transferuri
neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la
organismele internaţionale Asociaţii şi
fundaţii Contribuţii la programe
realizate cu finanţare internaţională
RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI
DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA
comisioane la creditele externe
contractate de ordonatorii de credite
Rambursări de credite externe Plăţi de
dobânzi şi comisioane Administraţia
Prezidenţială Autorităţi Legislative
Autorităţi Judecătoreşti Alte organe ale
autorităţilor publice Autorităţi executive
Partea a'-ll-a -APĂRARE, ORDINE
PUBLICĂ Şl SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI
DE PERSONAL CHELTUIELI
MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII
Alocaţii de la buget pentru instituţii
publice TRANSFERURI Transferuri
consolidabile Transferuri din bugetul de
stat către bugetul Fondului de asigurări
31
5401 39 11 Transferuri din bugetul de stat către

bugetul Fondului de asigurări sociale
40 40 09
de sănătate reprezentând contribuţia
40 11 datorată de persoanele care execută o
40 15 40 55 pedeapsă privată de libertate sau arest
preventiv Transferuri neconsolidabile
" 40 60 70 84 Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii
34 Contribuţii şi cotizaţii la organisme
internaţionale Plăţi efectuate în cadrul
85 01 85 02 programului de redistribuire a forţei de
01 02 20 38 39 39 muncă Contribuţii la programe realizate
10 cu finanţare internaţională Transferuri
pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI
40 40 11
DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE
40 15 40 60 70 84 CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl
85 COMISIOANE LA CREDITE
Rambursări de credite externe şi plăţi
85 01 85 02 de dobânzi şi comisioane la creditele
externe contractate de ordonatorii de
credite Rambursări de credite externe
Plăţi de dobânzi şi comisioane
APĂRARE NAŢIONALĂ CHELTUIELI
Şl SERVICII TRANSFERURI
Transferuri consolidabile Transferuri din
bugetul de stat către bugetul Fondului
de asigurări sociale de sănătate
reprezentând contribuţia datorată . de
persoanele care satisfac serviciul
militar în termen Transferuri
organisme internaţionale Plăţi
compensatorii Transferuri pentru acţiuni
de sănătate CHELTUIELI DE CAPITAL
DE DOBÂNZI Şi COMISIOANE LA
CREDIT Rambursări de credite externe
şi plăţi de dobânzi şi comisioane la
creditele externe contractate de
ordonatorii de credite Rambursări de
credite externe Plăţi de dobânzi şi
comisioane
32
5501 01 02 Administraţie centrală Apărare
naţională şi operaţiuni de menţinere a
03
păcii Acţiuni de integrare euroatlantică
04 05 şi pentru constituire a forţei de reacţie
01 02 20 34 35 01 rapidă Parteneriat pentru pace Plăţi
38 39 39 10 ORDINE PUBLICĂ Şl SIGURANŢĂ
NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE
39 11 CHELTUIELI DE PERSONAL
40 40 09 40 11 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII
SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru
40 29 instituţii publice TRANSFERURI
40 30 40 55 Transferuri consolidabile Transferuri din
40 60 70 84
85 reprezentând contribuţia datorată de
militar în termen Transferuri din bugetul
de stat către bugetul Fondului de
asigurări sociale de sănătate
reprezentând reprezentând contribuţia
datorată de persoanele care execută o
pedeapsă privată de libertate sau arest
preventiv Transferuri neconsolidabile
Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii
Contribuţii şi cotizaţii la organisme
internaţionale Despăgubiri civile,
precum şi cheltuieli judiciare şi
extrajudiciare derivate din acţiuni în
reprezentarea intereselor statului,
potrivit dispoziţiilor legale Onorariile
pentru expertize contabile dispuse în
cadrul procesului penal Contribuţii la
programe realizate cu finanţare
internaţională Transferuri pentru acţiuni
de sănătate CHELTUIELI DE CAPITAL
33
5700 85 01 85 02 Rambursări de credite externe Plăţi de
dobânzi şi comisioane Administraţie
01 02 03 04 05 06
centrală Poliţie Protecţie şi pază contra
07 50
incendiilor Paza şi supravegherea
01 02 20 34 35 01 frontierei Jandarmerie Siguranţă
38 39 39 07 naţională Penitenciare Alte instituţii şi
39 10 acţiuni privind ordinea publică şi
siguranţa naţională Partea a-lll-a
39 15 39 16 - CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE
40 40 02 40 03 40 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI
04 DE PERSONAL. CHELTUIELI
40 08 40 09 40 11 Alocaţii de la buget pentru instituţii
40 13 40 19 publice TRANSFERURI Transferuri
consolidabile Transferul din bugetul de
stat către bugetele locale pentru
drepturilor copilului Transferuri din
reprezentând contribuţia datorată de
militar în termen Transferuri pentru
persoanelor asigurate pentru finanţarea
ocrotirii sănătăţii Transferuri
neconsolidabile Burse Alocaţii şi alte
ajutoare pentru copii Pensii şi ajutoare
I.O.V.R., militari şi alte persoane
Ajutoare sociale Alte ajutoare, alocaţii şi
indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la
organisme internaţionale Diferenţa de
dobânzi aferentă creditelor bancare,
subvenţionată potrivit dispoziţiilor legale
Alocaţia suplimentară pentru familiile cu
copii
34
- 40 32 Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, altele
40 33 40 34
decât cele care primesc subvenţii de
40 36 40 37 la bugetul de stat potrivit legii Proiecte
40 38 de comunicare, informare publică şi
promovarea imaginii şi intereselor
40 39 40 40 româneşti peste hotare Sprijinirea
40 41 40 42 activităţilor românilor de pretutindeni şi
a organizaţiilor reprezentative ale
40 43 40 44 40 45 acestora Finanţarea acţiunilor cu
40 46 caracter ştiinţific şi social cultural
40 55 40 57 40 58 Finanţarea unor programe şi proiecte în
cadrul Companiei Europene pentru
40 60 40 61 40 64
combaterea rasismului, xenofobiei,
40 66 40 68 antisemitismului şi intoleranţei
Finanţarea ansamblului "Memorialul
victimelor comunismului şi al rezistenţei
Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi
publicaţii Sprijin financiar pentru
producerea şi distribuirea filmelor
Asociaţii şi fundaţii Alocaţie de
încredinţare şi plasament familial Ajutor
anual pentru veteranii de război
Programe pentru sănătate Programe
pentru tineret Sprijin financiar pentru
activitatea Comitetului Olimpic Român
Contribuţii la programe realizate cu
finanţare internaţională Transferuri
pentru finanţarea de bază a
învăţământului superior Transferuri
pentru constituirea fondului de
garantare a creditelor bancare acordate
studenţilor Transferuri pentru acţiuni de
sănătate Susţinerea cultelor Fondul la
dispoziţia primului ministru pentru
sprijinirea comunităţilor româneşti de
pretutindeni Contribuţia statului la
salarizarea personalului de cult
Programe de protecţie socială şi
integrare socioprofesionaiă a
persoanelor cu handicap
35
5701 40 70 Susţinerea sistemului de protecţie a

copilului Contribuţia statului, care se
40 75
alocă Patriarhiei Române pentru
40 79 sprijinirea aşezămintelor Bisericii
40 80 40 83 Ortodoxe Române din afara graniţelor
Transferuri pentru aparatura medicală
40 84 40 87 de mare performanţă Alte transferuri
40 88 Transferuri către Consiliul Naţional de
Formare profesională a Adulţilor
40 91 70 84 Finanţarea Ansamblului, "Memorialul
85 Revoluţiei - Decembrie 1989" din
municipiul Timişoara Sume destinate
85 01 85 02
finanţării programelor sportive realizate
01 02 20 34 35 01 de structurile sportive de drept privat
38 39 39 10 Transferul către Consiliul Naţional al
40 40 02 40 55 Persoanelor Vârstnice Renta viageră
40 57 RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI
CREDULI Rambursări de credite
dobânzi şi comisioane ÎNVĂŢĂMÂNT
consolidabiie Transferuri din bugetul
de stat către bugetul Fondului de
asigurări sociale de sănătate
neconsolidabile Burse Contribuţii la
finanţarea de bază a învăţământului
36
superior
37
5801 40 58 Transferuri pentru constituirea
fondului de garantare a creditelor
40 66
bancare acordate studenţilor
40 80 70 84 Contribuţia statului la salarizarea
85 personalului de cult Alte transferuri
85 01 85 02 01 02 RAMBURSĂRI DE CREDITE, PI ĂTI
03 04 05 08 09 10 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA
14 CREDITE Rambursări de credite
externe şi plăti de dobânzi şi
25 50 comisioane la creditele externe
01 02 20 34 35 01 contractate de ordonatorii de credite
38 39 39 10 Rambursări de credite externe Plăţi de
dobânzi şi comisioane Administraţia
40 40 11
centrală învăţământ preşcolar
40 44 40 55 învăţământ primar şi gimnazial
învăţământ liceal învăţământ
profesional învăţământ special
învăţământ superior Biblioteci centrale,
universitare şi pedagogice Internare,
cămine şi cantine pentru elevi şi
studenţi Servicii publice descentralizate
Alte instituţii şi acţiuni de învăţământ
SĂNĂTATE CHELTUIELI CURENTE
CHELTUIELI DE PERSONAL
CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII
SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru
instituţii publice TRANSFERURI
Transferuri consolidabiie Transferuri din
organisme internaţionale Programe
pentru sănătate Contribuţii la programe
realizate cu finanţare internaţională
38
5901 5902 40 60 40 79 Transferuri pentru acţiuni de sănătate

Transferuri pentru aparatură medicală
70 84
de mare performanţă CHELTUIELI
85 DE'CAPITAL RAMBURSĂRI DE
85 01 85 02 01 03 CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Ş!
04 05 07 09 25 50 COMISIOANE LA CREDITE
01 02 20 de dobânzi şi comisioane la creditele
35 01 38 39 39 10 externe contractate de ordonatorii de
40 40 11 Plăţi de dobânzi şi comisioane
40 13 40 32 Administraţia centrală Spitale Sanatorii
de recuperare şi balneare Creşe Centre
40 33
de transfuzii sanguine Centre de
sănătate Servicii publice
descentralizate Alte instituţii şi acţiuni
sanitare CULTURĂ,'RELIGIE Şl
ACŢIUNI PRIVIND ACTIVITATEA
SPORTIVĂ Şl DE TINERET
Transferuri neconsolidabile Contribuţii
şi cotizaţii la organisme internaţionale
Diferenţa de dobânzi aferentă creditelor
bancare, subvenţionată potrivit
dispoziţiilor legale Sprijinirea
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, altele decât cele
care primesc subvenţii de la bugetul de
stat potrivit legii Promovarea imaginii şi
intereselor româneşti peste hotare
39
40 34 . Sprijinirea activităţilor românilor de
pretutindeni şi a organizaţiilor
40 36 40 37
reprezentative ale acestora Finanţarea
40 38 acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social
40 39 40 40 cultural Finanţarea unor programe şi
proiecte în cadrul Companiei Europene
40 45 40 46 pentru combaterea rasismului,
40 55 xenofobiei, antisemitismului şi
intoleranţei Finanţarea ansamblului
40 61 40 64 "Memorialul victimelor comunismului şi
40 66 40 75 a! rezistenţei Sighet" Comenzi de stat
pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar
40 80 40 84
pentru producerea şi distribuirea filmelor
70 84 Programe pentru tineret Sprijin financiar
85 pentru activitatea Comitetului Olimpic
Român Contribuţii la programe realizate
85 02 cu finanţare internaţională Susţinerea
01 02 04 05 cultelor Fondul la dispoziţia primului
ministru pentru sprijinirea comunităţilor
româneşti de pretutindeni Contribuţia
statului la salarizarea personalului de
cuit Contribuţia statului, care se alocă
Patriarhiei Române pentru sprijinirea
aşezămintelor Bisericii Ortodoxe
Române din afara graniţelor Alte
transferuri Finanţarea Ansamblului
"Memorialul Revoluţiei - Decembrie
1989" din municipiul Timişoara
RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE
DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA
externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane
la creditele externe contractate de
ordonatorii de credite Plăţi de dobânzi şi
comisioane Administraţie centrală
Biblioteci publice naţionale Muzee
Teatre şi instituţii profesioniste ele
spectacole şi concerte
40
Capitol/Articol Subcapit Denumirea indicatorilor
ol/Alineat
6001 15 20 21 Culte religioase Activitatea sportivă
25 50 Activitatea de tineret Servicii publice
01 02 20 descentralizate Alte instituţii şi acţiuni privind
34 35 01 cultura, religia şi activitatea sportivă şi de
38 39 39 tineret ASISTENŢA SOCIALĂ, ALOCAŢII,
PENSII, AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII
07
CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE
39 15 39 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl
16 SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget
40 40 03 pentru instituţii publice TRANSFERURI
40 04 Transferuri consolidabile Transferuri din
bugetul de stat către bugetele locale pentru
40 08 40 susţinerea sistemului de protecţie a
09 drepturilor copilului Transferuri pentru
40 11 susţinerea sistemului de protecţie a
40 19 persoanelor asigurate pentru finanţarea
40 41 40 ocrotirii sănătăţii Transferuri Alocaţii şi alte
42 ajutoare pentru copii Pensii şi ajutoare
I.O.V.R., militari şi alte persoane Ajutoare
40 43 40
sociale Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii
55
40 68 internaţionale Alocaţia suplimentară pentru
40 70 familiile cu copii Asociaţii şi fundaţii Alocaţie
de încredinţare şi plasament familial Ajutor
40 80 40 anual pentru veteranii de război Contribuţii la
83 programe realizate cu finanţare internaţională
Programe de protecţie socială şi integrare
socioprofesională a persoanelor cu handicap
Susţinerea sistemului de protecţie a copilului
Alte transferuri Transferuri către Consiliul
Naţional de Formare Profesională a
Adulţilor
41
6300 40 88 Transferuri către Consiliul Naţional al
Persoanelor vârstnice CHELTUIELI DE
70 84
CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE,
85 PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE
85 01 85 02 01 02 LA CREDITE Rambursări de credite
08 09 14 externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane
la creditele externe contractate de
15 17 18 ordonatorii de credite Rambursări de
19 20 credite externe Plăţi de dobânzi şi
comisioane Administraţie centrală
21 25 29 Cămine de bătrâni şi pensionari Centre
37 38 43 de primire a minorilor Ajutor social
Alocaţia de încredinţare şi plasament
44 48
familial Alocaţia de stat pentru copii
50 Ajutoare pentru soţii de militari în termen
01 02 Centre de primire, triere şi cazare a
persoanelor solicitante a statutului de
refugiat Alocaţia suplimentară pentru
familiile cu copii Pensii, ajutoare,
indemnizaţii şi sporuri I.O.V.R., veterani
de război şi pentru alte categorii de
beneficiari Pensii militari Servicii publice
descentralizate Concediu plătit pentru
creşterea copiilor până la 2 ani Ajutoare
speciale Indemnizaţii nevăzători salariaţi
Susţinerea sistemului de protecţie a
drepturilor copilului Susţinerea
sistemului de protecţie a persoanelor cu
handicap Programe de protecţie socială
şi integrare socioprofesională a
persoanelor cu handicap Alte acţiuni
privind asistenţa socială, alocaţii, pensii,
ajutoare şi indemnizaţii Partea a-IV-a
SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ,
LOCUINŢE, MEDIU Şl APE
DE PERSONAL
42
6301 20 38 39 14 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII

TRANSFERURI Program privind
39 19 39 20
pietruirea drumurilor comunale şi
40 40 01 40 11 alimentarea cu apă a satelor
40 47 40 55 Transferuri de la bugetul de stat către
bugetele locale pentru construcţii de
40 82 70 84 locuinţe Transferuri de la bugetul de
85 stat către bugetele locale pentru
finanţarea elaborării şi/sau actualizării
85 01 85 02 planurilor urbanistice generale şi a
01 38 39 39 14 regulamentelor locale de urbanism
Transferuri neconsolidabiie Locuinţe
39 19 39 20
40 40 01 internaţionale Cadastru imobiliar
40 47 Contribuţii la programe realizate cu
pentru acţiuni de ecologizare
dobânzi şi comisioane SERVICII Şl
DEZVOLTARE PUBLICĂ DE
LOCUINŢE CHELTUIELI CURENTE
TRANSFERURI Transferuri
consolidabile Program privind pietruirea
apă a satelor Transferuri de la bugetul
de stat către bugetele locale pentru
construcţii de locuinţe Transferuri de la
bugetul de stat către bugetele locale
pentru finanţarea elaborării şi/sau
actualizării planurilor urbanistice
generale şi a regulamentelor locale de
urbanism Transferuri neconsolidabiie
Locuinţe Cadastru imobiliar
43
6401 6600 40 55 Contribuţii la programe realizate cu
finanţare internaţională CHELTUIELI
70 84
85 CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl
85 01 85 02 08 50 COMISIOANE LA CREDITE
01 02 20 38 40 40 de dobânzi şi comisioane la creditele
11 externe contractate de ordonatorii de
40 55 credite Rambursări de credite externe
Plăţi de dobânzi şi comisioane Locuinţe
40 82 70 84 Alte acţiuni privind dezvoltarea publică
85 şi locuinţe MEDIU Şl APE CHELTUIELI
85 02 01 02
03 04 05 Şl SERVICII TRANSFERURI
01 02 20 34 35 01 Transferuri neconsolidabiie Contribuţii
şi cotizaţii la organisme internaţionale
Contribuţii la programe realizate cu
pentru acţiuni de ecoiogizare
Administraţie centrală Dezvoltare surse
de apă, acumulări şi amenajări
hidrotehnice Supraveghere şi protecţie
mediu, reducerea şi controlul poluării
Prospecţiuni geologice privind sursele
de apă Controlul activităţilor nucleare
Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE
publice
44
35 02 35 03 Subvenţii pe produse şi activităţi

Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor
36 38 39 24
de preţ şi tarif PRIME TRANSFERURI
40 40 02 40 11 Transferuri către bugetele locale pentru
40 21 40 22 aeroporturi de interes local Transferuri
neconsolidabile Burse Contribuţii şi
40 23 40 24 40 26 cotizaţii la organisme internaţionale Plăţi
40 48 40 49 efectuate în cadrul programului de
dezvoltare Cheltuieli pentru susţinerea
40 50 programelor tehnice de conservare sau
40 51 40 53 de închidere a minelor Protecţie socială
ce se acordă pentru unele activităţi din
40 54 40 55
sectorul minier Cheltuieli pentru
40 56 susţinerea transportului feroviar public de
40 62 40 80 40 81 călători Transferuri aferente Fondului
Naţional de Preaderare Meteorologie şi
40 82 40 85 hidrologie Prevenirea şi combaterea
40 86 40 89 inundaţiilor şi îngheţurilor Cheltuieli
pentru valorificarea cenuşilor de pirită
Cooperare economică internaţională
Sprijinirea producătorilor agricoli pentru
terenuri agricole cultivate Cabaline din
patrimoniul genetic naţional Contribuţii la
internaţională Transferuri pentru drumuri,
căi ferate, aviaţie şi navigaţie Stimularea
exporturilor Alte transferuri Fond de
garantare a împrumuturilor pentru
întreprinderi mici şi mijlocii Transferuri
pentru acţiuni de ecologizare Transferuri
pentru transportul de călători cu metroul
naţional de antigrindină Transferuri
pentru sprijinirea proprietarilor de păduri
45
6601 70 84 CHELTUIELI DE CAPITAL
RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂTI
85
85 01 85 02 CREDITE Rambursări de credite
01 02 20 34 35 01 externe şi plăţi de dobânzi şi
35 02 35 03 comisioane la creditele externe
contractate de ordonatori de credite
38 Rambursări de credite externe Plăţi de
40 40 11 dobânzi şi comisioane INDUSTRIE
40 22 DE PERSONAL CHELTUIELI
40 23 40 50 MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII
40 51 40 55
publice Subvenţii pe produse şi
40 80 40 82 70 84 activităţi Subvenţii pentru acoperirea
85 diferenţelor de preţ şi tarif
85 01 85 02 01 02 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la
03 06 organisme internaţionale Cheltuieli
pentru susţinerea programelor tehnice
de conservare sau de închidere a
minelor Protecţie socială ce se acordă
pentru unele activităţi din sectorul
minier Cheltuieli pentru valorificarea
cenuşilor de pirită Cooperare
economică internaţională Contribuţii la
internaţională Alte transferuri
Transferuri pentru acţiuni de
ecologizare CHELTUIELI DE CAPITAL
centrală Prospecţiuni şi lucrări
geologice pentru descoperirea de
resurse minerale Combustibili minerali
solizi Resurse minerale, altele decât
combustibili
46
6701 07 50 Industrie prelucrătoare Alte cheltuieli

01 02 20 34 35 01 în domeniul industriei AGRICULTURA
Şl SILVICULTURA CHELTUIELI
35 03
36 38 40 40 11 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE
40 53 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la
buget pentru instituţii publice Subvenţii
40 54 40 55 pentru acoperirea diferenţelor de preţ
40 80 40 89 şi tarif PRIME TRANSFERURI
Transferuri neconsolidabile Contribuţii
70 84 şi cotizaţii la organisme internaţionale
85 Sprijinirea producătorilor agricoli
pentru terenurile agricole cultivate
85 01 85 02 01 02
Cabaline din patrimoniul genetic
03 04
naţional Contribuţii la programe
05 06 07 10 14 realizate cu finanţare internaţională
Alte transferuri Transferuri pentru
sprijinirea proprietarilor de păduri
centrală Amendare soluri acide şi
alcaline Acoperire sume fixe la seminţe
Combatere dăunători şi boli în sectorul
vegetal Reproducţie şi selecţie
animale, prevenire şi combatere boli
în sectorul animal Programe pentru
susţinerea preţurilor la produsele
agricole Subvenţionare dobânzi
aferente creditelor bancare acordate
producătorilor agricoli Alte programe
pentru sprijinirea producătorilor agricoli
îmbunătăţiri funciare, irigaţii, desecări
şi combaterea eroziunii solului
Capitol/Ar Subcapitol/Ali Denumirea indicatorilor
ticol neat
47
6801 15 Silvicultura Prevenirea şi combaterea bolilor la
animale şi combaterea epizootiilor Servicii publice
17
descentralizate Alte unităţi şi acţiuni din domeniul
25 50 agriculturii şi silviculturii TRANSPORTURI Şl
01 02 20 34 COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE
35 02 38 39 39 CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI
24 MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Subvenţii pe
produse şi activităţi TRANSFERURI Transferuri
40 40 02 40 consolidabile Transferuri către bugetele locale
11 pentru aeroporturi de interes local Transferuri
40 24 40 55 neconsolidabile Burse Contribuţii şi cotizaţii la
40 56 organisme internaţionale Cheltuieli pentru
susţinerea transportului feroviar public de călători
40 80 40 85 Contribuţii la programe realizate cu finanţare
70 84 internaţională Transferuri pentru drumuri, căi
ferate, aviaţie şi navigaţie Alte transferuri
85
Transferuri pentru transportul de călători cu
85 01 85 02 metroul CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI
01 02 03 05 07 DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl
08 09 10 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite
externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la
creditele externe contractate de ordonatorii de
credite Rambursări de credite externe Plăţi de
dobânzi şi comisioane Administraţie centrală
Aviaţie civilă Navigaţie civiiă Drumuri şi poduri
Transport feroviar Transport în comun Aeroporturi
de interes locai Aviaţie civilă finanţată din venituri
cu destinaţie specială
48
6901 10 50 Comunicaţii Alte cheltuieli în domeniul

transporturilor şi comunicaţiilor ALTE
01 02 20 34 35 01
ACŢIUNI ECONOMICE CHELTUIELI
35 03
38 40 40 11 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE
40 21 40 26 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la
buget pentru instituţii publice Subvenţii
40 48 40 49 pentru acoperirea diferentelor de preţ şi
40 51 40 55 tarif TRANSFERURI Transferuri
40 62 40 81 organisme internaţionale Plăţi efectuate
40 86 în cadrul programului de dezvoltare
Transferuri aferente Fondului Naţional
70 84
de Preaderare Meteorologie şi
85 hidrologie Prevenirea şi combaterea
85 01 85 02 01 02 inundaţiilor şi îngheţurilor Cooperare
economică internaţională Contribuţii la
03 programe realizate cu finanţare
04 05 internaţională Stimularea exporturilor
Fond de garantare a împrumuturilor
pentru întreprinderi mici şi mijlocii
naţional de antigrindină CHELTUIELI
CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl
COMISIOANE LA CREDITE
de dobânzi şi comisioane la creditele
Administraţie centrală Rezerve
materiale naţionale şi de mobilizare
Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi
îngheţurilor Meteorologie şi hidrologie
Stimulare producţie de export şi a
exportului
49
7100 06 Acţiuni de cooperare economică
internaţională Stimulare întreprinderi mici
07 10 13 18 50
şi mijlocii Sistemul naţional antigrindină
01 02 20 34 35 01 Promovarea şi dezvoltarea turismului
35 02 38 39 39 10 Fondul Naţional de Preaderare Alte
40 40 11 cheltuieli pentru acţiuni economice
Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI
40 16 40 17 40 27 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI
40 28 40 29 DE PERSONAL CHELTUIELI
40 30 Alocaţii de la buget pentru instituţii
40 35 40 55 publice Subvenţii pe produse şi activităţi
TRANSFERURI Transferuri consolidabile
40 59
40 80 70 84 bugetul Fondului de asigurări sociale de
datorată de persoanele care satisfac
serviciul militar în termen Transferuri
organisme internaţionale Fondul de
cercetare-dezvoltare Fondul pentru
stimularea inovării Transferuri aferente
Fondului Român de Dezvoltare Socială
Executarea silită a creanţelor bugetare
Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli
judiciare şi extrajudiciare derivate din
acţiuni şi reprezentarea intereselor
statului, potrivit dispoziţiilor legale
Onorariile pentru expertize contabile
dispuse în cadrul procesului penal
Finanţarea partidelor politice Contribuţii
la programe realizate cu finanţare
cercetare-dezvoltare (granturi) Alte
transferuri CHELTUIELI DE CAPITAL
RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE
DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE
50
7101 7201 85 Rambursări de credite externe şi plăţi

de dobânzi şi comisioane la creditele
85 01 85 02
01 02 20 34 35 01 credite Rambursări de credite externe
38 40 39 10 Plăti de dobânzi şi comisioane
40 40 11 CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
40 16 40 17 40 55 DE PERSONAL CHELTUIELI
40 59 MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII
40 80 70 01 02 03 publice
50
TRANSFERURI
01 02 20 34 35 02
38 39 39 10 Transferuri consolidabile Transferuri
din bugetul de stat către bugetul
Fondului de asigurări sociale de
datorată de persoanele care satisfac
serviciul militar în termen Transferuri
organisme internaţionale Fondul de
cercetare-dezvoltare Fondul pentru
stimularea inovării Contribuţii la
cercetare-dezvoltare (granturi) Alte
transferuri CHELTUIELI DE CAPITAL
Administraţie centrală Cercetare
fundamentală Cercetare aplicativă şi
experimentală Alte instituţii şi acţiuni
pentru cercetare ştiinţifică ALTE
ACŢIUNI CHELTUIELI CURENTE
CHELTUIELI DE PERSONAL
CHELTUIELI MATERIALE Şi SERVICII
SUBVENŢII Subvenţii pe produse şi
activităţi TRANSFERURI Transferuri
51
8500 8501 40 40 27 Transferuri neconsolidabile Transferuri
aferente Fondului Român de
40 28 40 29
Dezvoltare Socială Executarea silită a
40 30 creanţelor bugetare Despăgubiri civile,
40 35 40 80 70 84 precum şi cheltuieli judiciare şi
extrajudiciare derivate din acţiuni şi
85 reprezentarea intereselor statului,
85 01 85 02 01 potrivit dispoziţiilor legale Onorariile
pentru expertize contabile dispuse în
05 06 cadrul procesului penal Finanţarea
07 08 10 partidelor politice Alte transferuri
11 12
18 19 20 50 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA
01 38 39 CREDITE Rambursări de credite
centrală vamală şi unităţi teritoriale
Sistemul naţional de decoraţii Cheltuieli
pentru aplicarea tratatelor
internaţionale Protecţie civilă
Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli
judiciare şi extrajudiciare derivate din
acţiuni în reprezentarea intereselor
statului potrivit dispoziţiilor legale
Onorariile pentru expertizele contabile
dispuse în cadrul procesului penal
Dezvoltarea şi modernizarea punctelor
de control pentru trecerea frontierei,
precum şi a celorlalte unităţi vamale
Măsuri active pentru combaterea
şomajului Zboruri speciale Fondul
Român de Dezvoltare Socială Alte
cheltuieli Partea a-XI-a TRANSFERURI
TRANSFERURI DIN BUGETUL DE
STAT CHELTUIELI CURENTE
consolidabile
52
8600 8601 39 03 Transferuri de la bugetul de stat către
bugetele locale pentru investiţii finanţate
8800 8801 39 04 03
parţial din împrumuturi externe
04 Transferuri din bugetul de stat către
79 80 02 bugetul asigurărilor sociale de stat
Transferuri de la bugetul de stat către
80 05 80 13 bugetele locale pentru investiţii finanţate
02 Q5 11 parţial din împrumuturi externe
01 02 03 bugetul asigurărilor sociale de stat
04 05 Partea a-XII-a ÎMPRUMUTURI
ACORDATE ÎMPRUMUTURI
ÎMPRUMUTURI ACORDATE
împrumuturi acordate pentru finalizarea
unor obiective acordate prin convenţii
bilaterale şi acorduri
interguvernarnentale împrumuturi
acordate unor persoane care
beneficiază de statutul de refugiat şi
sunt lipsite de mijloace de existenţă
Microcredite acordate persoanelor fizice
care desfăşoară activităţi pe cont
propriu, aducătoare de venituri, în
vederea întreţinerii materiale
împrumuturi pentru finalizarea unor
obiective aprobate prin convenţii
bilaterali şi acorduri interguvernamentale
împrumuturi acordate unor persoane
care beneficiază de statutul de refugiat
şi suni lipsite de mijloace de existenţă
Microcredite acordate persoanelor fizice
care desfăşoară activităţi pe cont
propriu, aducătoare de venituri, în
vederea întreţinerii materiale Partea a-
XIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE
CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE
DATORIEI PUBLICE Şl ALTE
CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei
publice interne Dobânzi aferente datoriei
publice externe Cheltuieli ocazionate de
emisiunea şi plasarea titlurilor de stat şi
de riscul garanţiilor date de stat, în
condiţiile legii Diferenţe de curs aferente
datoriei publice externe Diferenţe de
curs aferente datoriei publice interne
53
9500 9501 06 07 Rambursări de credite externe pentru
importul de Combustibili Dobânzi şi
9901 01 02 03
comisioane aferente creditului extern
pentru importul de combustibili Partea
a XV-a FONDURI DE REZERVĂ
FONDURI DE REZERVĂ Fond de
rezervă bugetară ia dispoziţia
guvernului Fond de intervenţie la
dispoziţia guvernului Fond la dispoziţia
Guvernului României pentru relaţiile cu
Republica Moldova DEFICIT
2.2.3.4. închiderea execuţiei bugetara

Închiderea execuţiei bugetare se efectuează prin întocmirea contului de
execuţie bugetară, la sfârşitul anului bugetar, în care sunt reflectate executarea
veniturilor, efectuarea cheltuielilor bugetare, modul curn s-a respectat încadrarea în
veniturile, cheltuielile şi destinaţia soldului bugetar aprobat prin legea anuală a
bugetului.
Contul de execuţie bugetară cuprinde operaţiunile de încasări ale veniturilor şi
plăţile efectuate în contul cheltuielilor realizate efectiv în anul bugetar respectiv,
indiferent de exerciţiul bugetar la care se referă.
Contul de execuţie bugetară se întocmeşte de Ministerul Finanţelor Publice pe
baza dărilor de seamă şi a conturilor privind execuţia de casă a bugetului elaborate
de fiecare instituţie publică.
Aceste documente de raportare contabilă se centralizează pe verticală la
nivelul fiecărui ordonator de credite, care depune apoi la Ministerul Finanţelor
Publice, situaţia execuţiei bugetare din domeniul său de activitate.
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte Contul general de execuţie
bugetară pe care-l prezintă Guvernului spre analiză discutare şi care hotărăşte
supunerea lui Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare.
2.2.3.5. Controlul execuţiei bugetare
Controlul vizând legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în contul de execuţie
bugetară este un control ulterior şi se realizează de către Curtea de Conturi înainte
de supunerea spre dezbatere şi aprobare a Parlamentului.
Curtea de Conturi, instituţia supremă de control financiar şi de jurisdicţie,
verifică eficienţa, eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare, pronunţându-se
şi asupra modului de gestionare a banilor publici de către fiecare instituţie publică şi
pe ansamblu bugetului. După verificare dacă nu s-au constatat nelegalităţi şi
prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descărcare de
gestiune fiecărui ordonator de credite (conducătorului instituţiei publice).
În final se prezintă Parlamentului raportul privind controlul contului de execuţie
bugetară în vederea dezbaterii şi aprobării contului.
54
De menţionat că, pe parcursul anului bugetar, controlul asupra execuţiei
bugetare se exercită şi de către organele de control ale Ministerului Finanţelor
Publice şi ale Guvernului. în afara controlului financiar se exercită şi un control
politic realizat de către Parlament atât pe parcursul execuţiei, cât şi odată cu
aprobarea contului de execuţie anuală bugetară.
2.2.3.6. Aprobarea execuţiei bugetare
Raportul întocmit de către Curtea de Conturi se supune spre dezbatere în
forul legislativ, respectiv Parlamentul, fiind analizat mai întâi în comisiile permanente
buget - finanţe ale celor două camere, după care în plen se dezbate proiectul de
Lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară.
Guvernul prezintă sinteza evoluţiilor economico-financiare din anul la care se
referă execuţia bugetară şi factorii care au influenţat evoluţia acestuia şi în
continuare se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea
contului de execuţie bugetară, ocazie cu care se pot solicita verificări suplimentare
din partea Curţii de Conturi a anumitor aspecte ale execuţiei cu raportări ulterioare.
în final proiectul de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară se
supune votului parlamentarilor, iar dacă acesta este favorabil el marchează
încheierea etapelor procesului bugetar.
2.3. BUGETELE LOCALE
Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării si

autonomiei locale nu se poate face fără existenta unui cadru legislativ si a
mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor necesare autorităţilor locale
pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin.
Cadrul legislativ este asigurat de către Legea administraţiei publice locale,
Legea privind finanţele publice si Legea privind finanţele publice locale, precum şi de
o serie de reglementari anuale aduse odată cu legea bugetară (legea bugetului de
stat).
Între cele mai importante instrumente la îndemâna autorităţilor locale
necesare in vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, un loc prioritar îl ocupa bugetul
local.
Potrivit Legii finanţelor publice locale, nr. 189/1998 prin bugete locale se
înţeleg bugetele de venituri si cheltuieli ale unităţilor admi-nistrativ-teritoriale...
Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al capitalei, judeţ, respectiv municipiul
Bucureşti, întocmeşte bugetul local, in condiţii de autonomie potrivit legii. „Intre
aceste bugete nu exista relaţii de subordonare", mai sintetic prin bugetul local se
înţelege actul in care se înscriu veniturile si cheltuielile colectivităţilor locale pe o
perioada de un an, adică bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au
personalitate juridica.
Structura bugetelor locale este următoarea:
- bugetele proprii ale judeţelor si al municipiului Bucureşti administrate de
Consiliile judeţene şi municipiul Bucureşti;
55
- bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor si ale sectoarelor
capitalei, ce sunt administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de
credite.
În ţara noastră, autonomia financiara a colectivităţilor locale nu este încă
deplina, existând raporturi de dependenta fata de bugetul de stat, mai ales cu privire
la partea de venituri.
În componenta bugetului local, partea de venituri cuprinde, atât venituri proprii
provenind din impozite, taxe si vărsăminte de venituri cuvenite de la contribuabilii
persoane juridice de importanta locala si de la populaţie, (acestea sunt prevăzute de
actele normative ce se refera la impozitele si taxele locale si la modul de stabilire a
competentei consiliilor locale in domeniu) dar si venituri atribuite din sume defalcate
din unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat; transferuri acordate de la
bugetul de stat pentru finanţarea unor investiţii de interes general ce depăşesc
perimetrul unor colectivităţi locale sau pentru acţiuni de protecţie sociala in instituţii
publice cu caracter naţional sau regional (cămine de bătrâni, casa de copii, scoli
speciale, etc).
Cheltuielile ce se finanţează din bugetele locale pentru realizarea acţiunilor si
activităţilor din competenta consiliilor locale, au la bază prevederi iegale şi vizează:
- activitatea autorităţilor executive si a serviciilor publice de subordonare
locala;
- activitatea desfăşurată de instituţiile social-culturale (învăţământ, cultură,
religie, asistenta sociala, indemnizaţii, ajutoare)
- realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecţia mediului),
dezvoltare publica (reţele de apa, canal, străzi, drumuri, trotoare, zone de agrement)
si locuinţe;
- activitatea de transporturi, agricultura si diverse acţiuni economice.
- constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursări de împrumuturi si
plaţi de dobânzi.
Atât veniturile cât şi cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect
dimensionate, corect urmărite, dar mai ales prin buget să se atingă finalitatea vizată
de legiuitor în ceea ce priveşte administraţia publică locală.
2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale
La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au în vedere prevederile Legii

privind finanţele publice locale şi a celor rezultate din Legea privind administraţia
publică locală, care stabilesc competenţele ce revin consiliilor iocale pe linia stabilirii
surselor de venituri din impozite, taxe, şi alte vărsăminte, precum şi sarcinile pe linia
finanţării instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii şi preşedinţii
consiliilor judeţene şi al Consiliului genera! al capitalei) vor stabili acţiunile ce vor fi
finanţate din bugetele locale, pe bază de programe care vor fi întocmite de către
instituţiile şi serviciile publice de interes local, în scopul finanţării unor activităţi,
obiective, proiecte, care vor constitui anexe la bugetul local.
56
Ordonatorii principali de credite trebuie să prezinte Direcţiilor Generale ale
Finanţelor Publice Judeţene, până la 15 mai a fiecărui an, proiectele bugetelor locale
echilibrate. Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, după ce vor analiza
nivelul veniturilor prevăzute ca posibil a se realiza pe teritoriul unei unităţi
administrativ-teritoriale din informaţiile deţinute de trezoreriile operative şi organele
fiscale teritoriale) şi a nivelului de cheltuieli rezultate din programele instituţiilor şi
serviciilor publice ce urmează a fi finanţate din bugetele locale, va depune la
Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului, până
la 1 iunie ale fiecărui an.
Ministerul Finanţelor Publice, după examinarea propunerilor de acordare de
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie
specială, cuprinse în aceste proiecte, cu acordul guvernului, va comunica până la 1
iulie Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene limitele sumelor defalcate şi
a transferurilor, precum şi criteriile de repartizare a acestora pe fiecare unitate
administrativ-terito--rială, judeţ în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale.
Limitele sumelor şi criteriile de repartizare se transmit şi Consiliilor judeţene şi
Consiliului general al capitalei.
După primirea limitelor maxime din sume defalcate şi transferuri, ordonatorii
principali de credite întocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale şi le
transmit Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, până la 20 iulie.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană după confruntarea datelor
primite prin proiecte de la unităţile administrativ teritoriale cu datele primite de la
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectul de buget local pe ansamblul
judeţului şi îl transmite Ministerului Finanţelor Publice până la data de 1 august a
fiecărui an.
2.3.2.Aprobarea bugetelor locale
Proiectele bugetelor locale elaborate în condiţiile expuse mai sus, se prezintă

spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului local al municipiului Bucureşti,
în termen de 30 zile de ia intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.
Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale şi judeţene, Direcţiile
Generale ale Finanţelor Publice Judeţene întocmesc şi transmit Ministerului
Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, cu repartizarea pe trimestre
a veniturilor şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale
municipiului Bucureşti şi bugetul propriu al consiliului judeţean, pe structura
clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice.
Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe
trimestre, în funcţie de termenele legale de plată a veniturilor şi de perioada în care
este necesară efectuarea cheltuielilor potrivit programelor întocmite de instituţiile şi
serviciile publice locale, şi se aprobă de către:
- Ministerul Finanţelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului
de stat şi pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite, transmise de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene
la Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 20 zile de la intrarea în vigoare a legii
bugetului de stat;
57
- de către ordonatorii principali de credite (primării) ai bugetelor locale pentru
bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, în termen de
15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanţelor Publice.
Următoarea etapă o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin
bugetele locale, de către ordonatorii principali de credite pe unităţile ierarhic
inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora şi aprobarea efectuării cheltuielilor din
bugetele proprii, respectiv ordonatorilor secundari.
La rândul său ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare
aprobate pe unităţi ierarhic inferioare ai căror conducători au calitatea de ordonatori
terţiari de credite.
2.3.3, Execuţia veniturilor bugetelor locale
Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu judeţean

şi cuprinde de asemenea 4 etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea
titlului de percepere şi perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului, taxei).
Aşezarea impozitului, reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea)
materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este
supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.
Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o
persoană fizică şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile, de
cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul normativ care reglementează
fiecare impozit în parte.
Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaţiune prin care se înscriu
într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca
venit şi care reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile specifice
executării silite, în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din proprie iniţiativă
obligaţia faţă de buget.
Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a acestuia în
cuantumul şi termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui
contribuabil faţă de buget, încasarea realizându-se de către unităţile trezoreriei
statului.
Execuţia veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă
deoarece, în funcţie de volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar
dacă acestea sunt menţionate expres în bugetul local. Din acest motiv este foarte
important ca veniturile să fie corect dimensionate, dar mai ales operativ încasate,
utilizându-se toate metodele legale în această operaţiune.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele venituri ale bugetului
local, aşa cum acestea se prevăd în legea finanţelor publice locale, şi în legea
bugetară anuală sunt:
58
01.02. 03.02 02 03 VENITURI 1. VENITURI CURENTE A.
VENITURI FISCALE A.1. IMPOZITE
04.02. 05.02 09 30
DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT de la
08.02 01 02 regiile autonome şi societăţilor
15.02 17.02 05 30 comerciale de sub autoritatea consiliilor
judeţene, consiliilor locale şi oraşelor,
03 municipiilor, sectoarelor, municipiului
ii Bucureşti şi a Consiliilor generale
IMPOZITE Şl TAXE DE LA POPULAŢIE
13 30 Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Taxe asupra mijloacelor de transport
deţinute de persoane fizice Impozitul pe
terenuri de la persoane fizice Alte
impozite şi taxe de la populaţie TAXA
PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR
PROPRIETATE DE STAT IMPOZITUL
PE CLĂDIRI Şl TERENURI DE LA
PERSOANE JURIDICE Impozitul pe
clădiri de la persoane juridice Impozitul
pe terenuri de la persoane juridice ALTE
IMPOZITE DIRECTE Taxa asupra
mijloacelor de transport deţinute de
persoane juridice Alte încasări şi
impozite directe A.2 IMPOZITE
INDIRECTE IMPOZITUL PE
SPECTACOLE ALTE IMPOZITE
INDIRECTE Taxe şi tarife pentru
eliberarea de licenţe şi autorizaţii de
funcţionare Taxe de timbru pentru
contestaţiile şi plângerile asupra
sumelor constatate şi aplicate prin acte
de control sau de impunere Taxe
extrajudiciare de timbru Alte încasări şi
impozite indirecte
59
20.02 21.02 06 B. VENITURI NEFISCALE
VĂRSĂMINTE DIN PROFITUL NET AL
22.02 30.02 07
REGIILOR AUTONOME VĂRSĂMINTE
08 09 11 DE LA INSTITUŢIILE PUBLICE Alte
12 venituri privind circulaţia pe drumurile
publice Venituri din încasarea
14 contravalorii lucrărilor de combatere a
30 02 03 05 dăunătorilor şi bolilor din sectorul
vegetal-servicii publice de protecţie a
07 08 plantelor Veniturile punctelor de
12 17 însămânţări artificiale Veniturile
circumscripţiilor sanitar-veterinare
30
Contribuţia lunară a părinţilor sau
01 susţinătorilor legali pentru întreţinerea
copiilor în creşe Vărsăminte din
disponibilităţile instituţiilor publice şi
activităţilor autofinanţate Contribuţii
datorate de persoanele beneficiare ale
serviciilor cantinelor de ajutor social
Alte venituri de la instituţiile publice
DIVERSE VENITURI Venituri din
recuperarea cheltuielilor de judecată,
imputaţii şi despăgubiri Venituri din
amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit
dispoziţiilor legale Restituiri de fonduri
din finanţarea bugetară a anilor
precedenţi Venituri din concesiuni şi
închirieri Penalităţi pentru nedepunerea
sau depunerea cu întârziere a
declaraţiilor de impozite şi taxe încasări
din valorificarea bunurilor confiscate
potrivit legii Venituri realizate din
administrarea sau valorificarea
bunurilor fostelor cooperative agricole
de producţie încasări din alte surse II.
VENITURI DIN CAPITAL VENITURI
DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI
ALE STATULUI Venituri din
valorificarea unor bunuri ale instituţiilor
publice
60
31.02 03 04 Venituri din vânzarea locuinţelor
construite din fondurile statului Venituri
33.02 34.02 01 02
din privatizare III. VENITURI CU
37.02 03 04 05 06 09 DESTINAŢIE SPECIALĂ VENITURI
10 11 12 CU DESTINAŢie'sPECIALĂ Taxe
speciale Venituri din vânzarea unor
01 02 bunuri aparţinând domeniului privat
03 Venituri din fondul pentru drumurile
publice Venituri din fondul de
04 intervenţie Venituri din fondul pentru
02 locuinţe Venituri din amortizarea
mijloacelor fixe Sume acordate de
persoane juridice şi fizice în vederea
participării la finanţarea unor acţiuni de
interes public Venituri pentru finanţarea
Programului de pietruire a drumurilor
comunale şi alimentarea cu apă a
satelor Venituri pentru finanţarea
acţiunilor privind reducerea riscului
seismic al construcţiilor existente cu
destinaţie de locuinţă Venituri din
închirierea, vânzarea şi concesionarea
unor bunuri aflate în administrarea
spitalelor publice IV. PRELEVĂRI DIN
BUGETUL DE STAT SUME
DEFALCATE DIN TAXA PE
VALOAREAADĂUGATĂ PENTRU
BUGETELE LOCALE COTE Şl SUME
DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE
VENIT Cote defalcate din impozitul pe
venit Sume defalcate din impozitul pe
venit pentru echilibrarea bugetelor
locale Sume defalcate din impozitul pe
venit pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei Sume alocate
de consiliul judeţean din cote defalcate
din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale şi a
bugetului propriu VI. SUBVENŢII 1)
SUBVENŢII PRIMITE DIN BUGETUL
DE STAT Subvenţii primite de ia
bugetele locale pentru investiţii
finanţate parţial din împrumuturi
externe
61
39.02 07 08 Subvenţii primite de bugetele locale

pentru susţinerea sistemului de
42.02 11
protecţie a persoanelor cu handicap
44.02 03 Subvenţii primite de bugetele locale
45.02 46.02 05 VIII. pentru susţinerea sistemului de
protecţie a copilului Subvenţii primite de
13 17 bugetele locale pentru finanţarea
01 02 elaborării şi/sau actualizării planurilor
urbanistice generale şi a
02 regulamentelor locale de urbanism
ÎMPRUMUTURI SUBVENŢII PRIMITE DE LA ALTE
DIN BUGETE Subvenţii primite de la alte
bugete locale pentru Susţinerea
sistemului de protecţie a drepturilor
copilului Subvenţii primite de ia bugetul
fondului special pentru dezvoltarea
sistemului energetic ÎNCASĂRI DIN
RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR
ACORDATE ÎNCASĂRI DIN
RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR
ACORDATE încasări din rambursarea
împrumuturilor temporare pentru
înfiinţarea unor instituţii şi servicii
publice de interes local sau a unor
activităţi finanţate integral din venituri
extrabugetare încasări din rambursarea
microcreditelor, acordate de agenţiile
guvernamentale şi administrate prin
agenţii de credit IX. ÎMPRUMUTURI
ÎMPRUMUTURI PENTRU INVESTIŢII
împrumuturi interne pentru investiţii
împrumuturi externe pentru investiţii
ÎMPRUMUTURI TEMPORARE
împrumuturi temporare din trezoreria
statului FONDUL DE RULMENT
2.3.3.Execuţia cheltuielilor bugetelor locale
În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze

procedurale succesive pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc
respectarea destinaţiei şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de
62
cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
propriu-zisă a alocaţiei.
Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de
către un ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor
bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe
seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea
de lucrări sau prestări servicii.
Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu
rezultă dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaţiile
furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a
şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.
Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată
realizarea furnizării bunurilor, a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate în urma
recepţiilor efectuate, în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce urmează
a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune posterioară realizării
livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o instituţie de
stat angajatoare a cheltuieliior bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte
justificative - facturi, avize de însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii de lucrări,
etc. - prin care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de
către instituţia publică beneficiară.
Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a
ordinului de plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune
plata unei sume de bani din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care
va fi deasemeni vizată de controlul financiar preventiv .
Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate
către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru
livrările de mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele cheltuieli ale bugetului
local, aşa cum acestea se prevăd în legea finanţelor pubiice locale şi în legea
63
51.02 57.02 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA

58.02 59.02 02 03 04 05 06 14 FUNCŢIONALĂ AUTORITĂŢI PUBLICE
Autorităţi executive Partea a-lll-a
60.02 05 CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE
50 ÎNVĂŢĂMÂNT învăţământ preşcolar
învăţământ primar şi gimnazial
03 învăţământ liceal învăţământ profesional
04 05 învăţământ postliceal Internate, cămine
şi cantine pentru elevi şi studenţi
06 07 08 SĂNĂTATE Creşe Alte instituţii şi acţiuni
10 sanitare CULTURĂ,'RELIGIE Şl ALTE
ACŢIUNI PRIVIND ACTIVITATEA
15 20 21
SPORTIVA Şl TINERET Biblioteci
50 publice comunale, orăşeneşti,
02 03 municipale şi judeţene Muzee Teatre şi
instituţii profesioniste de spectacole şi
04 concerte Şcoli populare de artă Case de
05 06 cultură Cămine culturale Centre de
conservare şi valorificare a tradiţiei şi
creaţiei populare Culte religioase
Activitatea sportivă Activitatea de tineret
Alte instituţii şi acţiuni privind cultura,
religia şi activitatea sportivă de tineret
ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ALOCAŢII,
Centre de îngrijiri şi asistenţă Centre
pilot de recuperare şi reabilitare pentru
minori cu handicap Centre de
recuperare şi reabilitare pentru minori cu
handicap Centre de integrare prin
terapie ocupaţională Centre de
recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică
64
introdus în 2000 07 09 13 Cantine de ajutor social Ajutor social
63.02 16
drepturilor copilului Indemnizaţii de
67.02 41 naştere Serviciul public specializat
68.02 42 47 pentru protecţia copilului Cămine de
pensionari Drepturile asistentului
69.02 50 personal pentru copii şi adulţi cu
02 03 04 05 handicap grav Alte acţiuni privind
asistenţa socială, alocaţii, pensii,
08 09 ajutoare şi indemnizaţii SERVICII Şl
10 11 12 DEZVOLTARE PUBLICĂ Şl LOCUINŢE
întreţinerea şi repararea străzilor
13 14 50
Iluminat Salubritate întreţinere grădini
05 publice, parcuri, zone verzi şi de
05 12 agrement Locuinţe Alimentări cu apă
staţii de epurare pentru ape uzate,
02 05 07 50 colectoare, staţii de pompare Reţele,
03 centrale şi puncte termice Canalizare
Amenajări hidrotehnice de interes local,
în intravilan Introducere de gaze
naturale în localităţi Electrificări rurale
Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi
locuinţe Partea a-V-a ACŢIUNI
ECONOMICE AGRICULTURĂ Şl
SILVICULTURĂ Combaterea
dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal-
servicii publice de protecţie a plantelor
Puncte de însămânţări artificiale
Circumscripţii sanitar-veterinare
(exclusiv epizotii) TRANSPORTURI Şl
COMUNICAŢII Aviaţie civilă Drumuri şi
poduri Transport în comun Alte cheltuieli
în domeniul transporturilor şi
comunicaţiilor ALTE ACŢIUNI
ECONOMICE Prevenire şi combatere
inundaţii şi îngheţuri
65
72.02 19 50 Susţinerea programelor de dezvoltare

regională Alte cheltuieli pentru acţiuni
76.02 84.02 02 07 20 50
economice Partea a-VI-a ALTE
88.02 88.02 01 04 ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI
10 13 Comandamente militare Protecţie civilă
Fondul Român de Dezvoltare Socială
01 02 03 Alte cheltuieli Partea a-IX-a FONDURI
04 DE GARANTARE Şl REDISTRIBUIRE
FOND PENTRU GARANTAREA
ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE,
DOBÂNZILOR Şl COMISIOANELOR
AFERENTE Partea a-XI-a
TRANSFERURI 2) Transferuri către alte
bugete Transferuri din bugetele locale
către bugetul fondului de asigurări
sociale de sănătate Transferuri din
bugetul comunei, oraşului, municipiului
sau sectorului, municipiului Bucureşti
către bugetul consiliilor judeţene pentru
copilului ÎMPRUMUTURI împrumuturi
temporare pentru finanţarea unor
instituţii şi servicii publice de interes
local sau a unor activităţi finanţate
integral din venituri extrabugetare
împrumuturi acordate de agenţiile
agenţiile de credit Partea a-XIII-a PLĂŢI
DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI
DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI
PUBLICE LOCALE Şl ALTE
publice locale interne Dobânzi aferente
datoriei publice locale externe Cheltuieli
ocazionate de emisiunea şi plasarea
titlurilor de valoare în condiţiile legii
Diferenţe de curs aferente datoriei
publice locale externe
66
89.02 90.02 01 02 PLAŢI DE DOBÂNZI Dobânzi aferente
împrumuturilor din fondul de tezaur
95.02 96.02 01 02 03 04
Dobânda datorată trezoreriei statului în
98.02 05 cadrul planului de redresare Partea a-
01 03 XIV-a RAMBURSĂRI DE
ÎMPRUMUTURI RAMBURSĂRI
03 04 05 07 08 ÎMPRUMUTURI ACORDATE
09 10 Rambursare împrumuturi acordate din
fondul de tezaur Rambursare
11 12 împrumuturi acordate din trezoreria
01 statului F<ambursare împrumuturilor
interne pentru investiţii Rambursate
împrumuturilor externe pentru investiţii
Partea a-XV-a FONDURI DE
REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ
Fond de rezervă bugetară la dispoziţia
consiliilor locale şi judeţene
CHELTUIELI CU DESTINAŢIE
SPECIALĂ Servicii publice finanţate din
fonduri speciale Cheltuieli din fondul
pentru drumurile publice Cheltuieli din
fondul de intervenţie Cheltuieli din
fondul pentru pentru locuinţe Cheltuieli
din amortizarea mijloacelor fixe
Cheltuieli din donaţii şi sponsorizări
Cheltuieli din sume acordate de
persoane juridice şi fizice în vederea
participării la finanţarea unor acţiuni de
interes public Cheltuieli pentru
finanţarea Programului de pietruire a
apă a satelor Cheltuieli pentru
finanţarea acţiunilor privind reducerea
riscului seismic al construcţiilor
existente cu destinaţie de locuinţă
Cheltuieli pentru achiziţionarea de
aparatură medicală pentru spitale
publice Cheltuieli de investiţii din
venituri realizate din vânzarea unor
bunuri aparţinând domeniului privat
Partea a XVII-a EXCEDENT/ DEFICIT
EXCEDENT Excedent
67
51.02 57.02 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA

58.02 59.02 02 03 04 05 06 14 FUNCŢIONALĂ AUTORITĂŢI
PUBLICE ' Autorităţi executive Partea
60.02 05 50 a-lll-a CHELTUIELI SOCIAL-
03 CULTURALE ÎNVĂŢĂMÂNT
învăţământ preşcolar învăţământ
04 05 primar şi gimnazial învăţământ liceal
08 07 08 învăţământ profesional învăţământ
postliceal Internate, cămine şi cantine
10 pentru elevi şi studenţi SĂNĂTATE
15 20 21 50 Creşe Alte instituţii şi acţiuni sanitare
CULTURĂ,' RELIGIE Şl ALTE ACŢIUNI
02 03
PRIVIND ACTIVITATEA SPORTIVA Şl
04 TINERET Biblioteci publice comunale,
05 06 orăşeneşti, municipale şi judeţene
Muzee Teatre şi instituţii profesioniste
de spectacole şi concerte Şcoli
populare de artă Case de cultură
Cămine culturale Centre de conservare
şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei
populare Culte religioase Activitatea
sportivă Activitatea de tineret Alte
instituţii şi acţiuni privind cultura, religia
şi activitatea sportivă de tineret
ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ALOCAŢII,
Centre de îngrijiri şi asistenţă Centre
pilot de recuperare şi reabilitare pentru
minori cu handicap Centre de
recuperare şi reabilitare pentru minori
cu handicap Centre de integrare prin
terapie ocupaţională Centre de
recuperare şi reabilitare
neuropsihiatrică
68
introdus în 2000 07 09 13 Cantine de ajutor social Ajutor social
63.02 16 41
drepturilor copilului Indemnizaţii de
67.02 42 47 naştere Serviciul public specializat
68.02 69.02 50 pentru protecţia copilului Cămine de
pensionari Drepturile asistentului
02 03 04 05 personal pentru copii şi adulţi cu
08 09 handicap grav Alte acţiuni privind
asistenţa socială, alocaţii, pensii,
10 11 12 ajutoare şi indemnizaţii SERVICII Şl
13 14 50 DEZVOLTARE PUBLICĂ Şl LOCUINŢE
întreţinerea şi repararea străzilor
05
Iluminat Salubritate întreţinere grădini
05 12 publice, parcuri, zone verzi şi de
02 05 07 agrement Locuinţe Alimentări cu apă
staţii de epurare pentru ape uzate,
50 colectoare, staţii de pompare Reţele,
03 centrale şi puncte termice Canalizare
Amenajări hidrotehnice de interes local,
în intravilan introducere de gaze
naturale în localităţi Electrificări rurale
Alte acţiuni privind dezvoltarea publică
şi locuinţe Partea a-V-a ACŢIUNI
ECONOMICE AGRICULTURĂ Şl
SILVICULTURĂ Combaterea
dăunătorilor şi bolilor în sectorul
vegetal-servicii publice de protecţie a
plantelor Puncte de însămânţări
artificiale Circumscripţii sanitar-
veterinare (exclusiv epizoţii)
TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢI!
Aviaţie civilă Drumuri şi poduri
Transport în comun Alte cheltuieli în
domeniul transporturilor şi
comunicaţiilor ALTE ACŢIUNI
ECONOMICE Prevenire şi combatere
inundaţii şi îngheţuri
69
72.02 19 50 Susţinerea programelor de dezvoltare

76.02 84.02 02 07 20 50 regională Alte cheltuieli pentru acţiuni
86.02 88.02 01 04 economice Partea a-VI-a ALTE
10 13 ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI
01 02 03 Comandamente militare Protecţie civilă
04 Fondui Român de Dezvoltare Socială
Alte cheltuieli Partea a-IX-a FONDURI
DE GARANTARE Şl REDISTRIBUIRE
FOND PENTRU GARANTAREA
ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE,
DOBÂNZILOR Ş! COMISIOANELOR
AFERENTE Partea a-XI-a
TRANSFERURI 2) Transferuri către
alte bugete Transferuri din bugetele
locale către bugetul fondului de
asigurări sociale de : sănătate
Transferuri din bugetul comunei,
oraşului, municipiului sau sectorului,
municipiului Bucureşti către bugetul
consiliilor judeţene pentru susţinerea
sistemului de protecţie a copilului
ÎMPRUMUTURI împrumuturi
temporare pentru finanţarea unor
instituţii şi servicii publice de interes
local sau a unor activităţi finanţate
integral din venituri extrabugetare
împrumuturi acordate de agenţiile
agenţiile de Partea a-XIII-a PLĂŢI DE
DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI
DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI
PUBLICEL OCALE Şl ALTE
publice locale interne Dobânzi aferente
datoriei publice locale externe;
Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi
plasarea titlurilor de valoare în
condiţiile; -legii Diferenţe de curs
aferente datoriei publice locale externe
70
89.02 90.02 01 02 PLĂŢI DE DOBÂNZI Dobânzi aferente
95.02 96.02 01 02 03 04 împrumuturilor din fondul de tezaur
98.02 05 Dobânda datorată trezoreriei statului în
01 03 cadrul planului de redresare Partea a-
03 04 05 07 08 XIV-a RAMBURSĂRI DE
09 10 ÎMPRUMUTURI RAMBURSĂRI
11 12 ÎMPRUMUTURI ACORDATE
01 Rambursare împrumuturi acordate din
fondul de tezaur Rambursare
împrumuturi acordate din trezoreria
statului Rambursare împrumuturilor
interne pentru investiţii Rambursare
împrumuturilor externe pentru investiţii
Partea'a-XV-a FONDURI DE REZERVĂ
FONDURI DE REZERVĂ Fond de
rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor
locale şi judeţene CHELTUIELI CU
DESTINAŢIE SPECIALĂ Servicii
publice finanţate din fonduri speciale
Cheltuieli din fondul pentru drumurile
publice Cheltuieli din fondul de
intervenţie Cheltuieli din fondul pentru
pentru locuinţe Cheltuieli din
amortizarea mijloacelor fixe Cheltuieli
din donaţii şi sponsorizări Cheltuieli din
sume acordate de persoane juridice şi
fizice în vederea participării la
finanţarea unor acţiuni de interes public
Cheltuieli pentru finanţarea Programului
de pietruire a drumurilor comunale şi
alimentarea cu apă a satelor Cheltuieli
pentru finanţarea acţiunilor privind
reducerea riscului seismic a!
construcţiilor existente cu destinaţie de
locuinţă Cheltuieli pentru achiziţionarea
de aparatură medicală pentru spitale
publice Cheltuieli de investiţii din
venituri realizate din vânzarea unor
bunuri aparţinând domeniului privat
Partea a XVII-a EXCEDENT/ DEFICIT
EXCEDENT Excedent
71
99.02 04 05 Fond de rulment propriu al unităţii

administrativ-teritoriale Rambursarea
01 02 10 07 03
din excedentele bugetelor locale a
09 10 11 împrumuturilor contractate în anii
12 13 precedenţi Disponibil din taxe speciale
Disponibil din venituri din vânzarea
14 15 bunurilor aparţinând domeniului privat
16 Disponibil din venituri din fondul pentru
bunurile publice Disponibil din venituri
17 18 19 din fondul de intervenţie Disponibil din
01 02 venituri din fondul pentru locuinţe
Disponibil din amortizarea mijloacelor
03
fixe Disponibil din venituri din fondul
10.01 10.02 10.03 aviaţiei civile Disponibil din donaţii şi
sponsorizări Disponibil din sume
acordate de persoane juridice şi fizice
în vederea participării la finanţarea unor
acţiuni de interes public Disponibil clin
venituri pentru Finanţarea Programului
de pietruire a drumurilor comunale şi
alimentarea cu apă a satelor Disponibil
din vânzarea unor bunuri aparţinând
domeniului privat Fond de rulment
destinat acoperirii definitive a deficitului
bugetar Fond de rulment destinat
finanţării unor investiţii sau pentru
dezvoltarea serviciilor publice locale
DEFICIT Deficit Deficit acoperit din
fondul de rulment propriu al unităţii
administrativ - teritoriale Deficit acoperit
din venituri cu destinaţie specială
rămase disponibile din anii precedenţi
b) CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ A.
CHELTUIELI CURENTE TITLUL I.
CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli
cu salariile Salarii de bază Salarii de
merit Indemnizaţii de conducere şi alte
indemnizaţii
72
11 12 10.04 10.05 10.06 Spor de vechime Sporuri pentru condiţii
10.07 10.08 de muncă Plăţi pentru ore suplimentare
13
Fond de premii Alte drepturi salariale
10.09
14 20 21 acordate personalului încadrat cu
13.01 13.03 contract de muncă Drepturi salariale
22
21.01 21.02 acordate personalului încadrat pe bază
23 24 de convenţii civile Contribuţii pentru
21.03 asigurări sociale de stat Cheltuieli
21.04 21.05 pentru constituirea fondului pentru plata
ajutorului de şomaj Deplasări, detaşări,
22.01 22.02 transferări Deplasări, detaşări,
23.01 23.02 transferări în ţară Deplasări în
străinătate Contribuţii pentru
24.01 24.02 24.03
constituirea fondului de asigurări
24.04 24.05 24.06
sociale de sănătate TITLUL II
24.07 25
CHELTUIELI DE MATERIALE Şl
26 SERVICII Drepturi cu caracter social
26.01 26.02 Rechizite şcolare Transport elevi,
studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi,
invalizi şi însoţitorii lor Drepturi pentru
elevi şi studenţi pe perioada
concursurilor şi campionatelor Drepturi
pentru donatorii de sânge Alte drepturi
stabilite de dispoziţiile legale Hrană
Hrana pentru oameni Hrana pentru
animale Medicamente şi materiale
sanitare Medicamente Materiale
sanitare Cheltuieli pentru întreţinere şi
gospodărire încălzit Iluminat şi forţă
motrică Apă, canal, salubritate Poştă,
telefon, telex, radio, televizor, telefax
Furnituri de birou Materiale pentru
curăţenie Alte materiale şi prestări
servicii Materiale şi prestări de servicii
cu caracter funcţiona! Obiecte de
inventar de mică valoare sau scurtă
durată şi echipament Lenjerie şi
accesorii de pat Echipament
73
27 26.03 Alte obiecte de inventar de mică

28 30.01 valoare sau scurtă durată Reparaţii
29 30.02 curente Reparaţii capitale Cărţi şi
30 30.03 publicaţii Aite cheltuieli Calificarea,
31 30.07 perfecţionarea şi specializarea
34 35.01 profesională a salariaţilor Protocol
35 35.02 Protecţia muncii Alte cheltuieli
38 35.03 autorizate prin dispoziţii legale Manuale
39 39.05 TITLUL III SUBVENŢII Subvenţii
40 40.02 Alocaţii de la buget pentru instituţii
49 40.08 publice Subvenţii de produse şi
50 40.09 activităţi Subvenţii pentru acoperirea
51 40.20 diferenţelor de preţ şi tarif TITLUL V
40.27 TRANSFERURI Transferuri
40.67 consolidabile 2) Transferuri din
40.74 bugetele locale către bugetul fondului
50.01 de asigurări sociale de sănătate
50.02 Transferuri neconsolidabile Burse
50.03 Ajutoare sociale Alte ajutoare, alocaţii şi
50.04 indemnizaţii Alte transferuri Transferuri
51.01 aferente Fondului Român de
Dezvoltare Socială Drepturile
asistentului personal pentru copii şi
adulţi cu handicap grav Transferuri
aferente Fondului Român de
Dezvoltare Socială TITLUL VI
DOBÂNZI Dobânzi aferente datoriei
publice locale Dobânzi aferente datoriei
publice interne Dobânzi aferente
datoriei publice externe Cheltuieli
ocazionate de emisiunea şi plasarea
titlurilor de valoare in condiţiile legii
Diferenţe de curs aferente datoriei
publice externe Plăţi şi dobânzi
Dobânzi aferente împrumuturilor din
fondui de tezaur
74
51.02 Dobânda datorată trezoreriei statului în

cadrul planului de redresare
69 B. CHELTUIELI DE CAPITAL
70 TITLUL VII CHELTUIELI DE CAPITAL
72 Investiţii ale instituţiilor publice
73 Investiţii ale regiilor autonome,
societăţilor şi companiilor naţionale şi
societăţilor comerciale cu capital
majoritar de stat
78 C. OPERAŢIUNI FINANCIARE
TITLUL VIII ÎMPRUMUTURI
ACORDATE
80 Împrumuturi
80.09 Împrumuturi temporare pentru
înfiinţarea unor instituţii şi servicii
publice de interes loca! sau a unor
activităţi finanţate integral din venituri
extrabugetare
84 TITLUL IX. RAMBURSĂRI DE
CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl
COMISIOANE LA CREDITE
86 Rambursări de credite externe, plăţi de
dobânzi
86.01 Rambursări de credite externe
86.02 Plăţi de dobânzi şi comisioane
87 Rambursări de împrumuturi
87.01 Rambursare împrumuturi acordate din
fondul de tezaur
87.02 Rambursare împrumuturi acordate din
trezoreria statului
87.04 Rambursarea împrumuturilor interne
pentru investiţii
87.05 Rambursarea împrumuturilor externe
pentru investiţii
89 D. REZERVE,EXDEDENT/ DEFICIT
TITLUL X REZERVE, EXCEDENT /
90 DEFICIT
91 Rezerve
92 Excedent
93 Deficit
Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile

operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordonatorii principali de
credite, ocazie cu care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate
prin bugetele locaie şi potrivit destinaţiei stabilite în aport cu gradul de folosire a
75
sumelor puse la dispoziţie anterior şi respectarea dispoziţiilor legale care
reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea plăţilor de casă se face numai dacă la baza acestora stau

documente justificative care să confirme primirea mărfurilor, executarea lucrărilor,
prestarea serviciilor, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor
bugetare - facturi, recepţii, state de plată, ordin de plată, etc. şi care sunt prezentate
trezoreriei înainte de ordonarea plăţii
Execuţia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmărită şi
analizată periodic de către consiliile locale prin comisiile buget-finanţe, ordonatorii
principali (primarii) întocmind conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, pe care
le supun spre aprobarea consiliilor locale până 31 mai a anului următor, în
următoarea structură:
a) la venituri:
1. prevederi bugetare aprobate iniţial,
2. prevederi bugetare definitive,
f 3. încasări realizate.
g c) ia cheltuieli:
1. credite aprobate iniţial,
2. credite definitive,
3. plăţi efectuate.
Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale
trezoreriei statului unde se evidenţiază în conturi distincte:
1. veniturile bugetare pe structura clasificaţiei bugetare;
2. cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite;
3. alte operaţiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de
aceştia;
4. veniturile extrabugetare şi cheltuielile dispuse de aceştia. Stadiul execuţiei
bugetului se raportează trimestrial şi anual prin
Întocmirea Dărilor de seamă contabile, unde sunt reflectate detaliat reali-
zarea veniturilor pe sursele de venituri faţă de prevederi şi nivelul cheltuielilor şi
plăţilor nete de casă pe destinaţii, capitole, subcapitole, articole şi alineate faţă de
creditele definitive aprobate.
Dările de seamă contabile, semnate de ordonatorii principali de credite şi
compartimentul financiar contabil după ce în prealabil au fost vizate de trezoreriile
teritoriale, se depun ia Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, care le
centralizează şi întocmeşte darea de seamă pe ansamblul judeţului şi o trimite la
Ministerul Finanţelor Publice.
76
2.4. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
2.4.1. Conţinutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de

stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public

naţional, el se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de către Parlament
după aprobarea bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină. în el se
reflectă constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii
pensionarilor, salariaţilor şi membrilor familiei acestora.
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri:
- contribuţia pentru asigurările sociale de stat;
- contribuţia pentru pensia suplimentară;
- contribuţia agricultorilor asiguraţi şi contribuţia agenţilor economici pentru
asigurările sociale ale agricultorilor. La acestea se adaugă veniturile nefiscale
provenite din contribuţia personalului pentru bilete de tratament şi odihnă
- alte venituri ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori, majorări sau
amenzi aplicate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul asigurărilor
sociale de stat şi pentru practicarea muncii la negru;
- Subvenţii primite din bugetul de stat.
La partea de cheltuieli Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde:
- pensii plătite prin mijloacele admise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale prin oficiile de poştă sau sucursalele CEC;
- îndemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea capacităţii de muncă, indemnizaţiile în caz de
maternitate, pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani,
ajutoarele sociale, acordarea biletelor de tratament balnear şi odihnă.
2.4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în care sens emite instrucţiuni şi norme
metodologice cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi adoptă măsuri
organizatorice care să asigure efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor de elaborare
77
a proiectului de buget. Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe
prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor şi diverşilor indicatori
economici, precum şi obiectivele şi modelul social promovat de Guvern cu privire la
asigurarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială pentru anumite categorii sau
grupuri de persoane, cu acţiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă
pentru obţinerea de venituri permanente.
Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective: creşterea gradului
de ocupare a populaţiei active şi implicit, diminuarea corespunzătoare a şomajului
prin stimularea cereri de noi locuri de muncă; alocaţiile pentru şomaj să fie
dimensionate în funcţie de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă şi ultimul
salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată şi spre încadrarea tinerilor şi a
şomerilor; acţiuni de calificare, recalificare şi reorientare a forţei de muncă în funcţie
de cererea existentă pe piaţa muncii; din legislaţia în domeniu să fie eliminată
plafonarea pensiilor şi stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de
pensie; indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflaţiei,
implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data
pensionării; asistenţa socială să pună în centrul preocupărilor de natură socială,
familia care să beneficieze de alocaţii pentru asistenţă şi pentru dezvoltarea familială.
La elaborarea proiectului Bugetul asigurărilor sociale de stat se au în vedere
respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare cu privire la asigurările sociale,
evoluţia indicatorilor social-culturali prevăzuţi în programul de dezvoltare economică
şi socială pe anul următor, precum şi de încadrare în anumite norme de cheltuieli.
Cheltuielile nu se înscriu în buget fără stabilirea surselor de venituri din care urmează
a fi acoperite.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se constituie din:
a) bugetul asigurărilor sociale elaborat, centralizat, la nivelul ministerului;
b) bugetul pentru realizarea asigurărilor sociale la nivelul direcţiilor judeţene şi
a municipiului bucureşti ce rezultă din concentrarea bugetelor de asigurări sociale
întocmite de agenţii economici, instituţii şi consiliile locale.
În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat,
trebuie să se ţină seama de stadiul execuţiei acestuia până la data elaborării iui,
lunile iulie-august ale anului de bază, precum şi de obiectivele de dezvoltare
economică şi socială asumate de Guvern, de evoluţia indicatorilor economici, de
evoluţia ratei inflaţiei şi de măsurile legislative prevăzute a se elabora în vederea
îmbunătăţirii activităţii în domeniul asigurărilor sociale.
Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat, însoţit de un memoriu
explicativ care urmează să cuprindă principiile după care a fost intocmit şi cu
justificările referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor este
supus verificării şi avizării de către Ministerul Finanţelor Publice.
După verificarea şi avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat
de către Ministerul Finanţelor Publice, cu amendamentele aduse la venituri şi ia
cheltuieli, acesta se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare, până la
30 noiembrie a anului de bază.
2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat
78
După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament,
acesta va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanţe ale celor două
camere, sub aspectul politic şi economic al dimensionării veniturilor şi cheltuielilor
care-l compun.
Analiza se va face pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, adoptată de
Ministerul Finanţelor Publice, potrivit indicatorilor din programul economico-social
asumat de guvern pentru anul următor, în corelaţie cu indicatorii economico-financiari
prevăzuţi în bugetul de stat şi după analizarea dării de seamă şi a contului de
execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare. Cu această
ocazie se apreciază şi activitatea desfăşurată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale
disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se
impun.
După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile
permanente ale Parlamentului de buget-finanţe pot propune amendamente
referitoare la venituri şi cheltuieli, pe care le supun spre examinare, dezbatere şi
aprobare forumului acestuia, ca expresie a democratismului şi a exercitării controlului
din partea Parlamentarilor . asupra mobilizării, repartizării şi utilizării eficiente a
veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.
După adoptarea de către Parlament şi promulgare, bugetul asigurărilor sociale
de stat se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale, modifică, după caz, bugetele direcţiilor sale judeţene. La rândul
lor direcţiile judeţene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări
sociale ale oficiilor, agenţilor economici şi instituţiilor subordonate şi face repartizarea
pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor.
2.4.4. Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat
După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, faza

executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale şi
efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit, precum şi în cuantumul aprobat.
Ţinând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se
face prin intermediul unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului, toate operaţiunile de
încasare a veniturilor şi de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituţii,
se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de
încheiere a exerciţiului bugetar şi a dării de seamă asupra executării bugetului de
asigurări sociale de stat.
Agenţii economici şi instituţiile publice sunt obligate să calculeze corect şi să
vireze la termenele stabilite legal, contribuţia asigurărilor sociale de stat, etc, să
onoreze la timp drepturile de asigurări sociale la locul de muncă şi să ţină corect şi la
zi evidenţa veniturilor şi efectuarea cheltuielilor de asigurări sociale.
Urmarea faptului că la nivelul direcţiilor judeţene ale Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale s-au înfiinţat servicii specializate de urmărire a veniturilor
cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat , preluând această sarcină de la
Direcţia Generală a Finanţelor Publice judeţeană, gradul de colectare a veniturilor a
crescut simţitor.
79
Organizarea execuţiei de casă a bugetul asigurărilor sociale de stat, este un
proces complex, chiar dacă, aceasta se realizează prin sistemul de trezorerie care se
ocupă de încasarea, păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare, trebuie să respecte
anumite principii, respectiv:
a) principiul delimitării atribuţiilor organelor care dispun de mijloacele
bugetare (ordonatorul principal de credite - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale),
de atribuţiile organelor care se ocupă efectiv cu încasarea, păstrarea şi eliberarea
resurselor bugetare (Direcţiile judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale
şi trezoreriile teritoriale), care exercită controlul asupra respectării disciplinei
financiare în domeniul veniturilor şi a cheltuielilor;
b) principiul unităţii de casă ce presupune ca veniturile fiecărui buget al
asigurărilor sociale, să fie concentrate într-un singur cont deschis la trezoreria
statului, iar eliberarea resurselor să se facă numai pe baza deschiderilor de credite şi
alimentarea conturilor direcţiilor judeţene pe baza dispoziţiilor de alimentare a
conturilor, emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale).
Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care
cuprinde venituri din contribuţia agricultorilor asiguraţi, contribuţia pentru asigurări
sociale, contribuţia pentru pensia suplimentară, contribuţia pentru biletele de
tratament şi odihnă sau alte încasări, datorate de companiile naţionale, regiile
autonome, societăţile comerciale cu capital de stat sau mixt, instituţiile din sectorul
public, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti, agenţi economici cu capital privat şi
persoanele fizice ce folosesc muncă socială şi care se supun impozitului pe venitul
global. Se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezo-
reria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează:
Cheltuielile bugetare se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare
repartizate Direcţiilor Judeţene de Muncă şi Solidaritate Socială, în calitate de
ordonatori secundari , se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile
deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi
vizează:
- bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări
sociale, a ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces;
- bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptăţite de a primi ajutoare sociale,
pentru alocaţii de sprijin, pentru ajutoare de integrare şi pentru alte plăţi.
Având în vedere că ordonatorul principal ai bugetului asigurărilor sociale de
stat este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, acestuia îi revin atribuţiile privind
utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de
asigurări sociale, de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcţiile
judeţene), controlul asupra realizării indicatorilor sociali, clar şi răspunderea asupra
realizării veniturilor şi a modului de efectuare a cheltuielilor, sub supravegherea
Ministerului Finanţelor Publice şi a controlului efectuat de Curtea de Conturi.
Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control
preventiv ce se realizează de către Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice
Judeţene, prin trezoreriile teritoriale ale statului.
2.4.5. încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat
80
La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a
mai avea aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se
închid cu 1 ianuarie a anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor
corespunzător între Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor
Publice, Trezoreria statului şi Oficiile de plăţi a pensiilor.
Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat , trebuie să aibă la
bază datele din contabilitatea proprie, precum şi cele puse ia dispoziţie de unităţile
teritoriale ale trezoreriei statului, conturile de execuţie şi dările de seamă întocmite de
direcţiile judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza cărora se
întocmeşte contul de execuţie şi Darea de seamă anuală. Contul de execuţie anuală
se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se înaintează Parlamentului
pentru dezbatere şi aprobare. Contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de
stat urmează a fi aprobat prin Lege, după ce în prealabil a fost verificat de către
Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.
Separat de bugetul asigurărilor sociale de star, Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale execută bugetul anual privind constituirea şi utilizarea fondului pentru plata
ajutorului de şomaj, unde la partea de venituri se va menţiona fondul de salarii brut,
inclusiv sporul de vechime în muncă, suma reprezentând cota pentru şomaj,
dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la
partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor de ajutor de şomaj şi totalul
cheltuielilor cu plata ajutorului de şomaj, în mod similar se procedează şi cu plata
pensiei suplimentare.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile bugetului
asigurărilor sociale de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală
sunt:

VENITURI I. VENITURI CURENTE A.
VENITURI FISCALE A.1. IMPOZITE
DIRECTE
09.04 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI
SOCIALE
01 Contribuţii pentru asigurări sociale de
stat
02 Contribuţii pentru asigurări sociale
datorate de angajatori
datorate de salariaţi şi de alte
persoane asimilate
04 Contribuţia pentru pensia suplimentară
05 Contribuţia agricultorilor asiguraţi
datorate de alte persoane asigurate
datorate de persoane aflate în şomaj
B. VENITURI NEFISCALE
81
22.04 DIVERSE VENITURI
13 Contribuţii pentru bilete de tratament şi
odihnă
30 Încasări din alte surse
37.04 IV. SUBVENŢII SUBVENŢII PRIMITE
DE LA
BUGETUL DE STAT
04 Subvenţii primite de la bugetul
asigurărilor sociale de stat
2.8. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat

CHELTUIELI
a) CLASIFICAŢIA FUNCŢIONALĂ
Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIAL-
CULTURALE
60.04 ASISTENTA SOCIALĂ, ALOCAŢII,
22 Pensii de asigurări sociale
45 Pensii de asigurări sociale pentru
agricultură
23 Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de muncă din cauză de
boală sau accident
24 Indemnizaţii pentru concedii do
maternitate şi îngrijirea copilului
26 Ajutoare acordate asiguraţilor pentru
decese şi proteze
27 Ajutoare acordate pensionarilor pentru
decese şi proteze
28 Tratament balnear şi odihnă
29 Concediu plătit pentru creşterea
copilului până la doi ani
31 Compensaţii pentru pensiile refugiaţilor
greci repatriaţi
45 Pensii de asigurări sociale agricultori
61.04 ALTE CHELTUIELI SOCIALE
10 Contribuţia pentru asigurări sociale de
sănătate pentru persoanele aflate în
concediu medical Partea a-VI-a ALTE
ACŢIUNI
72.04 11 ALTE ACŢIUNI
73.04 CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE
FONDULUI
03 Cheltuieli cu transmiterea şi plata
drepturilor
82
50 Alte cheltuieli
Partea a-IX-a PLĂTI DE DOBÂNZI Ş|
ALTE CHELTUIELI
89.04 PLĂŢI DE DOBÂNZI
02 Dobânda datorată trezoreriei statului
Partea a XII-a EXCEDENT / DEFICIT
EXCEDENT/DEFICIT
2.5. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE
Fondurile speciale sunt prevăzute şi aprobate prin iegi speciale, se constituie

în afara bugetului de stat, iar bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor cu
destinaţie specială se constituie ca anexe la bugetul de stat aprobat prin Legea
anuală.
Pentru elaborarea proiectelor bugetelor fondurilor speciale ordonatorii
principali de credite (ministerele), care sunt responsabilii gestionării fondurilor
respective, înaintează Ministerului Finanţelor Publice propunerile cu privire ia cifrele
prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe fiecare fond în parte pe care-l
gestionează. Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectele fondurilor speciale
pe care le supun spre examinare şi avizare Guvernului, după care urmează a le
supune Parlamentului spre dezbatere şi aprobare ca anexe la proiectul legii anuale a
bugetului de stat.
Prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat se nominalizează bugetele
de venituri şi cheltuieli ale fondurilor speciale ce vor opera în cursul anului de
referinţă.
Având în vedere programul de guvernare al partidului de guvernământ acesta
îşi propune reducerea gradului de fiscalitate asumat, iar o serie de contribuţii se vor
desfiinţa, o serie de fonduri speciale vor dispărea, sarcinile de finanţare a unor
acţiuni realizate din aceste fonduri speciale urmând a fi preluate de către bugetul de
stat, de bugetele unităţilor administrativ teritoriale sau de finanţele private.
La elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se respectă principiile
prevăzute pentru elaborarea şi execuţia bugetului de stat. La stabilirea cuantumului
veniturilor se ţine seama de indicatorii prevăzuţi de legile speciale de aprobare a
fondurilor în cauză, iar la cheltuieli se va urmări respectarea destinaţiei prevăzută de
lege, respectarea clasificaţiei bugetare stabilite prin normele metodologice
avizate de Ministerul
Finanţelor Publice şi încadrarea în nivelul aprobat pe fiecare capitol,
subcapitol, articol şi alineat înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Cheltuielile prevăzute pe capitole şi articole trebuie să vizeze o destinaţie
precisă şi delimitată, cheltuielile de personal urmând a se prezenta distinct de
celelalte, iar determinarea lor se va face prin aplicarea de norme de cheltuieli privind
drepturile de personal, cheltuieli materiale şi de dotări ale instituţiilor publice
specializate.
83
Pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi sau în continuare finanţate din
fondurile speciale ce sunt prevăzute în lista de investiţii finanţate din fondurile
speciale, documentaţiile tehnico-economice se aprobă în limita competenţelor
stabilite prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat, ordonatorii principali de
credite, pe propria răspundere, pot actualiza şi aproba efectuarea fiecărui obiectiv de
investiţii în funcţie de evoluţia preţurilor.
Principalele fonduri speciale ce se pot constitui şi utiliza la nivel naţional sunt:
1. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate (constituit în baza Legii nr.
145/1997);
2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (constituit în baza
O.G. nr. 29/1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994);
3. Fondul special al drumurilor publice (constituit în baza Legii nr. 113/1996);
3. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor (constituit în baza Legii nr.
136/1995);
2.5.1. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate
Temeiul legai al constituirii Fondului pentru asigurări sociale de sănătate este

iegea 145/1997 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 178 din 1997.
Are ca scop principal ocrotirea sănătăţii populaţiei României. Asigurările
Sociale de Sănătate sunt obligatorii şi funcţionează descentralizat pe principiul
solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor precum, şi a dreptului
alegerii libere de către asiguraţi a medicului, a unităţii sanitare şi a Casei de asigurări
de sănătate. Fondurile constituite se administrează de către Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate şi de către Casele de Asigurări de Sănătate judeţene şi a
Municipiului Bucureşti.
Veniturile şi cheltuielile fondurilor respectă principiul clasificaţiei bugetare,
respectiv pe capitole, articole, subcapitole, alineate.
Veniturile şi cheltuielile fondului de asigurări sociale de sănătate sunt cuprinse
în Bugetul de venituri şi cheltuieli care la partea de venituri cuprinde:
- cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei asigurate de 7%, asupra
venitului brut;
- cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei fizice sau juridice care
angajează personal salariat de 7% asupra fondului de salarii;
- persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurări de
sănătate în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, veniturile impozabile, în
vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 7%;
- cota de 7% din încasările lunare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
pentru susţinerea bugetelor de sănătate din judeţele de dezechilibru financiar;
Veniturile fondurilor de asigurări sociale de sănătate se utilizează pentru:
- plata medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate;
- cheltuieli de administrare şi funcţionare în cotă de maxim 5%;
84
- fond de redistribuire, în cotă de 7%;
- fond de rezervă în cotă de 5%.
Veniturile fondurilor rămase la finele anului se reportează în anul următor.
Bugetul de venituri şi cheltuieli este derulat prin Trezoreria Statului pe raza de
domiciliu a casei de asigurări de sănătate judeţene. Conform clasificaţiei bugetare
funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului pentru asigurări sociale de sănătate aşa
cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:

I. VENITURI CURENTE
A. VENITURI FISCALE
B. A.1. IMPOZITE DIRECTE
1216 CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE
ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE
01 Contribuţii de la persoane juridice sau
fizice care angajează personal salariat
02 Contribuţia persoanelor asigurate
03 Contribuţii facultative la asigurările
sociaie de sănătate
30 Încasări din alte surse
3516 IV. SUME PRIMITE DE LA ALTE
BUGFTf SUME DE LA BUGETUL DE
STAT PENTRU PERSOANELE
ASIGURATE PRIN EFECTUL LEGII
01 Persoane care satisfac serviciul militar
in termen
02 Persoane care execută o pedeapsă
privată de libertate sau arest preventiv
03 Persoane care fac parte dintr-o familie
care beneficiază de ajutor social
3616 SUME DE LA BUGETUL
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
PENTRU PERSOANE ASIGURATE
PRIN EFECTUL LEGII
01 Persoane aflate în concediu medical sau
în concediu pentru îngrijirea copilului
bolnav în vârstă de până la 6 ani
CheltuieIiie bugetului de asigurări de sănătate sunt următoarele:

01 CHELTUIELI CURENTE
02 CHELTUIELI DE PERSONAL
85
20 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII
70 CHELTUIELI DE CAPITAL
Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIAL-
CULTURALE
6216 SERVICII MEDICALE Şl
MEDICAMENTE
25 Materiale şi prestări servicii cu caracter
medical Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI
20 CHFLTUIFLI MATERIALE SI SERVICII
7316 CHELTUIELI DE ADMINISTRAREA
FONDULUI
72 Investiţii aie instituţiilor publice
01 Administraţie centrală Servicii publice
25 descentralizate
9516 FONDURI DE REZERVĂ
06 Fondul de rezervă al Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate
07 Fondul de rezervă la dispoziţia caselor
de asigurări de sănătate judeţene şi a
municipiului Bucureşti
9816 EXCEDENT/DEFICIT
2.5.2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

Temeiul legal de constituire a acestui fond este Ordonanţa Guvernului
29/22.07.1994 publicată în M.O. nr. 208/10.08.1994 şi aprobată prin Legea
136/30.12.1994 publicată în M.O. 368/30.12.1994, modificată prin OUG 165/1999
aprobată prin Legea 97/2001 publicată în M.O. 159/ 29.03.2001.
Fondul este constituit pentru completarea surselor proprii de finanţare a
obiectivelor de investiţii, altele decât cele nucleare, din sectorul producerii,
transportului, distribuţiei şi utilizării energiei electrice şi termice.
Veniturile fondului sunt constituite din:
- taxa de dezvoltare care se adaugă la:
a) costul total al energiei electrice a consumatorilor din economie în cuantum
de 12%
b) costul total al energiei termice a consumatorilor din economie în cuantum
de 3%
86
Cheltuielile fondului sunt prevăzute pentru investiţii din sistemul energetic care
privesc:
- amenajări hidrotehnice
- finalizarea capacităţilor în execuţie precum şi realizarea de capacităţi noi,
etc.
Elaborarea şi administrarea bugetului Fondului Special pentru dezvoltarea
sistemului energetic se face de Ministerul industriei în baza instrucţiunilor comune cu
Ministerul Finanţelor Publice şi se derulează prin trezoreria statului.
Bugetul de venituri şi cheltuieli a Fondului.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului
special pentru dezvoltarea sistemului energetic aşa cum acestea se prevăd în legea

1. VENITURI CURENTE A.VENITURI
FISCALE A.2. IMPOZITE INDIRECTE
19 Taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful
energiei electrice şi "termice
CHELTUIELI
38 TRANSFERURI
39 Transferuri consolidabile
Partea a-V-a -ACŢIUNI ECONOMICE
6611 INDUSTRIE
73 Investiţii ale regiilor autonome şi
companiilor naţionale şi societăţilor
comerciale cu capital majoritar de stat
8411 TRANSFERURI
39 Transferuri consolidabile
39 23 Transferuri din bugetul fondului special
pentru dezvoltarea sistemului energetic
către bugetele locale
EXCEDENT/DEFICIT
2.5.3. Fondul special al drumurilor pubiice
Temeiul legal de constituire al acestui fond este Legea 118/16.10 1996,

publicată în M.O. 261/25.10.1996.
87
Fondul este constituit pentru completarea surselor de finanţare necesare
construcţiei, modernizării, administrării, întreţinerii şi reparării drumurilor publice.
Veniturile se constituie din următoarele surse:
1) Prin aplicarea unei cote de 10% asupra
a) preţului cu ridicata, exclusiv accizele, pentru carburanţii auto livraţi la intern
de producători;
b) valorii în vamă, stabilită conform legii, pentru carburanţi auto importaţi;
2) Prin aplicarea unei cote de 10% asupra:
a) preţului cu ridicata exclusiv accizele, pentru autovehiculele şi remorcile
livrate de către producătorii din ţară şi destinate vânzării pe piaţa internă;
b) valorii în vamă a autovehicolelor şi remorcilor importate.
Obligaţia calculării şi vărsării sumelor rezultate din aplicarea prevederilor de
mai sus revine producătorilor şi importatorilor - -persoane fizice şi persoane juridice.
Sumele datorate se virează în data de 25 a lunii următoare celei în care au
fost stabilite. Gestionarea fondului se face de către Ministerul Transporturilor şi se
derulează prin trezoreria statului.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale, veniturile şi cheltuielile fondului
special al drumurilor publice, aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală
sunt:
88
1. VENITURI CURENTE
A. VENITURI FISCALE
A.1. IMPOZITE INDIRECTE
07 Cota asupra preţului cu ridicata,
exclusiv accizele, pentru carburanţii
auto livraţi la intern de către
producători şi valorii în vamă pentru
carburanţii auto importaţi
CHELTUIELI
20 CHELTUIELI MATERIALE ŞI SERVICII
a) Pentru drumurile naţionale:
6812 ACŢIUNI ECONOMICE
TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII
27 Reparaţii curente
28 Reparaţii capitale CHELTUIELI DE
70 CAPITAL
majoritar de stat
05 Drumuri şi poduri
b) Pentru drumurile locale:
ACŢIUNI ECONOMICE
6812 TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII
27 Reparaţii curente
28 Reparaţii capitale

05 majoritar de stat
Drumuri şi poduri EXCEDENT/DEFICIT
2.5.4. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor

Fondul este constituit în baza Legii 136/30.12.1995 publicată în M.O.
303/30.12.1995 modificată prin legea 32/2000 publicată în MO 148/ 10.04.2000 în
vederea protejării asiguraţilor, prin contribuţia asigurătorilor, destinat plăţilor de
despăgubiri şi sume asigurate în caz de faliment al societăţilor comerciale din
domeniul asigurărilor.
89
Fondul este gestionat de Ministerul Finanţelor Publice prin comisia de
supraveghere a asiguraţilor.
Veniturile se constituie din aplicarea cotei de 1% asupra volumului de prime
brute.
Cheltuielile sunt prevăzute la capitolul de acţiuni economice.
Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului
special pentru protejarea asiguraţilor aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară
anuală sunt:
I. VENITURI CURENTE
14 Venituri din aplicarea cotei de 1%
asupra volumului de prime brute
38 TRANSFERURI
Partea a-V-a -ACŢIUNI ECONOMICE
6913 ALTE ACŢIUNI ECONOMICE
38 TRANSFERURI
40 Transferuri neconsolidabile
16 Despăgubiri datorate în caz de faliment
al societăţilor de asigurări
EXCEDENT/DEFICIT
Capitolul 3
TREZORERIA FINANŢELOR PUBLICE ÎN

ROMÂNIA
90
3.1. ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA TREZORERIEI
FINANŢELOR PUBLICE
3.1.1. Necesitatea şi premisele înfiinţării trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice din ţara noastră a fost înfiinţată în anul 1992
având ca temei legal HG 78/1992 ca instituţie financiară de interes public prin care
se realizează execuţia operaţiunilor care privesc gestiunea, finanţelor publice,
instituţiile publice, au obligaţia prin lege, să efectueze prin trezorerie toate
operaţiunile de încasări şi plăţi care privesc fondurile publice asupra cărora statul
(prin Ministerul Finanţelor Publice) exercită controlul fiscal şi financiar preventiv.
Prin înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice s-a completat cadrul instituţional
din ţara noastră prin care statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) poate să-şi
organizeze activitatea financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu, şi-a creat
posibilitatea de a stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli cu caracter public.
Totodată, a devenit posibilă creşterea răspunderii în utilizarea banilor publici şi
asigurarea finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate de interes public.
Trezoreria finanţelor publice înlesneşte folosirea de către Ministerul Finanţelor
Publice, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării
echilibrului financiar, monetar şi valutar şi a datoriei publice pe ansamblul economiei,
cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetelor autonome publice centrale şi
locale.
Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în ţara noastră au fost:
- reorganizarea sistemului bancar cu consecinţe asupra execuţiei finanţelor
publice. Astfel are loc separarea Băncii Naţionale ca bancă centrală, independentă
cu atribuţii clare pe linia realizării politicii monetare a tării şi înfiinţarea Băncii
Comerciale Române, care a preluat de la Banca Naţională conturile de venituri şi
cele de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale, ale
bugetelor locale, ale .bugetelor fondurilor speciale şi conturile instituţiilor publice, deci
întreaga execuţie de casă a bugetului public;
- schimbarea concepţiei privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare
publice;
- întărirea autonomiei finanţelor publice care prin lege era împuternicită să
efectueze execuţia de casă a bugetului de stat;
- înfiinţarea şi funcţionarea unor fonduri speciale, în afara bugetului de stat;
- diversificarea fondurilor extrabugetare.
În baza legii, Ministerul Finanţelor Publice a conceput un sistem unitar de
organizare şi funcţionare a trezoreriilor finanţelor publice atât la nivel central, cât şi la
nivelul organelor financiare teritoriale, prin care se asigură execuţia de casă a
bugetului public precum şl urmărirea acestuia. Ca urmare, execuţia de casă a
bugetului public prin trezoreria finanţelor publice, se realizează cu costuri mai reduse
comparativ cu cea efectuată prin sistemul bancar.
91
3.1.2. Funcţiile de bază ale trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin

care sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, asupra cărora
Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul fiscal şi financiar preventiv. Funcţiile
de bază ale trezoreriei finanţelor publice sunt următoarele:
a. casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea
veniturilor bugetare, efectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi
păstrarea disponibilităţilor;
b. asigurarea execuţiei de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor
sociale de stat şi a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor
extrabugetare, reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la agenţii
economici şi contribuabili (persoane fizice) precum şi în efectuarea plăţilor dispuse
de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
c. exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării
veniturilor cât şi a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în
conformitate cu prevederile şi destinaţia aprobată prin bugetele de venituri şi
cheltuieli;
d. efectuarea operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor publice precum
şi păstrarea disponibilităţilor acestora, în urma constituirii şj utilizării mijloacelor
extrabugetare şi a fondurilor speciale;
e. atragerea disponibilităţilor din economie (de la agenţi economici, instituţii
financiare şi populaţie) pe calea constituirii de depozite cât şi prin împrumuturi de stat
lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea şi
retehnologizarea unor sectoare din economie, pentru acoperirea deficitului bugetar,
ş.a;
f. efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităţilor statului
existente în mod temporar în conturile trezoreriei finanţelor publice;
g. gestionarea datoriei publice, reflectată atât în primirea împrumuturilor
interne şi externe cât şi în folosirea acestora conform destinaţiei prevăzute în
contractele încheiate, precum şi în rambursarea la scadenţă a creditelor şi plata
dobânzilor aferente:
h. asigură evidenţa operativă şi contabilă privind execuţia de casă pentru toate
operaţiunile de încasări şi plăţi, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe plătitori;
i. asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil
privind raportarea execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor locale, fondurilor speciale şi extrabugetare, s.a.
Într-o accepţiune mai largă, privită din punct de vedere al politicii financiare
impusă de partidul de guvernământ, când politica financiară are ca obiect principal
ajustarea capacităţilor financiare (sau a nevoilor de finanţare) şi punerea finanţelor în
serviciul unor acţiuni economice, instrumentul operativ solicitat să pună în aplicare
politica financiară este trezoreria. Aceasta împreună cu administraţia publică în
general şi cu cea locală în special reprezintă factorii care pun în aplicare politica
financiară.
92
De-a sungul evoluţiei societăţii omeneşti şi, în special a evoluţiei sale
economice - politica financiară, care reprezintă expresia claselor conducătoare, s-a
concretizat într-un ansamblu, mai mult sau mai puţin empiric, de funcţiuni şi practici
iar trezoreria, ca instrument efectiv de realizare a politicii financiare, a fost destul de
puţin reflectată în cadrul legislativ ai perioadei respective.
Trezoreria era tratată mai ales prin intermediul unor "circulare" (sau "note")
care, de fapt, reglementau o anumită "secvenţă" a circuitelor economice. De
exemplu, controlul schimburilor era tratat ca o "înţelegere ţntre intermediari", ca o
"negociere discretă, prin conversaţii şi prin schimburi de scrisori", într-un anumit loc
în secret.
Discreţia, care trebuie să caracterizeze operaţiunile trezoreriei, este datorată,
în mare parte, unor raţiuni de ordin şi de necesitate politică.
Planurile sociologice, pregătirea lansării unui împrumut de stat, salvarea unor
agenţi economici de importanţă strategică etc. sunt operaţiuni care nu pot reuşi decât
dacă sunt înconjurate de un secret destul de etanş şi sunt derulate numai prin
trezorerie.
Politica financiară - pentru a-şi asigura finalitatea vizată de către puterea
politică - trebuie să fie cât se poate de simplă, adoptând mijloace în funcţie de
scadenţa acţiunilor. Obiectivele sunt (sau ar trebui să fie) foarte clare: evitarea
inflaţiei, limitarea sau combaterea deficitelor interne sau externe (care se rezumă
într-un exces o'e angajamente dorite asupra unor resurse disponibile sau
mobilizabile), pe de o parte, sau promovarea unei încrederi durabile şi nelăsarea sub
angajament a niciuneia dintre resursele financiare şi orientarea fondurilor spre
activităţile cele mai utile, pe de aită parte, reprezintă, în principal, coordonatele unei
politici financiare sănătoase.
Trezoreria statului trebuie să aibă în vedere şi să dispună, în vederea realizării
politicii financiare, de mijloace considerabile şi foarte diversificate, asigurând o
"confidenţialitate" extrem de complexă pe linia circuitelor financiare private şi publice,
aflate într-o evoluţie permanentă.
Pornind de la aceste considerente de ordin general, în etapa actuală,
trezoreriei, ca instrument operativ al politicii financiare a statului, i se pot atribui
următoarele funcţii principale:
1) garant al statului;
2) intermediar financiar şi distribuitor de capital;
3) exercitarea rolului de putere publică;
4) administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea
unităţiloe economice;
5) gardian al noilor echilibre.
1. TREZORERIA, GARANT AL STATULUI
Această funcţie reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de

"mişcarea generală a fondurilor" şi constă în ajustarea resurselor cu obligaţiunile
(cheltuielile), asigurând un întreg ansamblu de circuite a valorilor financiare, intrările
93
şi ieşirile de fonduri necesitând un echilibru permanent (şi în orice moment).
Trezoreria este chemată, în acest caz, să poată să pună la dispoziţia statului resurse
superior disponibile pe termen scurt, capabile să facă faţă oricăror nevoi
neprevăzute. Trezoreria, ca şi garant al statului, impune să se facă o distincţie între
echilibrul bugetar şi echilibrul trezoreriei. Chiar în cazul unui buget echilibrat, există
diferite decalaje temporare, iar trezoreria este cea care face "sudura".
În perioada de deficit bugetar, trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de
finanţe ale statului, ridicând resursele pe piaţa capitalului, ceea ce înseamnă un
împrumut pe termen lung.
În accepţiunea clasică de trezorerie a statului, ea este structurată pe
împrumuturi pe termen scurt de pe piaţa monetară, pe împrumuturi pe termen
mijlociu, prin emiterea bonurilor de tezaur şi pe împrumuturi pe termen lung, prin
împrumuturi de stat de pe pieţele financiare. Trezoreria recurge însă foarte rar la
împrumuturi pe termen scurt şi acesta numai atunci când există un excedent
temporar de lichidităţi.
2. INTERMEDIAR FINANCIAR, DISTRIBUITOR DE CAPITAL
În această funcţie, trezoreria va trebui să fie un fel de placă turnată a

finanţărilor, un punct de trecere obligatoriu, împrumutând nu doar pentru a acoperi un
deficit, ci şi pentru a înlesni fluxul fondurilor între împrumutători şi împrumutaţi.
Trezoreria va împrumuta pe unii agenţi financiari, jucând rolul de intermediar, dar cu
atribuţiuni ca oricare sistem bancar (sau instituţie financiară specializată). Ea
împrumută unor agenţi financiari - pe termen scurt - anumite sume, sub forma unor
avansuri, sau alte împrumuturi pe termen lung, pentru a contribui la finanţarea unor
sectoare prioritare. Acest rol de intermediar financiar al trezoreriei va trebui să fie real
obiectiv şi să contribuie, împreună cu celelalte instituţii financiare, la funcţionarea
corespunzătoare a "tabloului de finanţare al economiei".
3. EXRCITAREA ROLULUI DE PUTERE PUBLICĂ
Trezoreria poate să execute numeroase misiuni de autoritate, iniţiate de stat în

sectoarele financiare şi economice şi trebuie să deţină participaţiuni în aceste
sectoare, ţinând cont şi de tendinţele contemporane de intervenţionism a statului în
sectoarele sau domeniile prioritare. Trezoreria poate lua şi rolul de tutore al unor
instituţii financiare, rezultate din dezmembrarea puterii publice, odată cu creşterea
autonomiei locale, exercitând o influenţă pe măsură.
Trezoreria trebuie să fie tutore asupra instituţiilor de credit şi sub acest titlu, să
vegheze la buna funcţionare, la orientarea şi funcţionarea acestora, reprezentând,
pentru puterea publică, un real executant în înfăptuirea politicii sale. Această funcţie
de tutelă nu trebuie, însă, confundată cu funcţia de supraveghere şi de control a
sistemului bancar, pe care o are Banca Naţională.
În condiţiile unei economii sănătoae, Trezoreria are o alimentare fluentă a
veniturilor bugetare şi, cu o execuţie sănătoasă a cheltuielilor publice, disponibilităţile
temporare existente pot fi folosite pentru acoperirea, de scurtă durată, a unor deficite
94
bugetare, cum de fapt, este prevăzut şi în Ordonanţa Guvernului nr. 66/1994
(contribuind, şi pe această cale, la realizarea unor misiuni de putere publică). în
egală măsură, ea poate fi acţionar şi gestionar al participărilor publice de orice natură
(din sectorul industrial, financiar, comercial etc), aceasta punând în mişcare
mijloacele de acţiune de care dispune statul.
Instituţia mai poate fi asociată şi ca reprezentant al statului în relaţiile cu
instituţiile financiare economice internaţionale (FMI, BERD, etc), jucând un rol
principal, alături de BNR, în introducerea unei discipline economice şi financiare în
ţara noastră.
4. ADMINISTRATOR AL INSTRUMENTELOR DE INTERVENŢIE

FINANCIARĂ PUBLICĂ ÎN FAVOAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE
Pentru a stimula dezvoltarea economică, trezoreria trebuie să joace nu numai

roiul de împrumutător şi beneficiar de împrumut, ci să pună în aplicare şi alte
mijloace care să uşureze accesul pe piaţă, respectiv, să preia o parte din eventualul
risc al agenţilor economici care recurg la împrumuturi. Garantarea unor împrumuturi
ale agenţilor economici de către stat, prin organele Ministerului Finanţelor Publice,
respectiv subvenţionarea unei anumite părţi a unor cheltuieli prin intermediul
Trezoreriei, pot influenţa dezvoltarea regională.
Prin acest procedeu, Trezoreria se poate substitui debitorului, în caz de declin
economic al acestuia, dar această substituire poate însemna un dublu avantaj. Pe de
o parte, eaiizarea unei siguranţe pentru instituţia financiară care acordă împrumutul,
pe de altă parte realizarea unei siguranţe pentru agentul economic care, girat fiind de
trezorerie, are un câmp mai mare (mai larg) de acţiune şi de utilizare a împrumutului
contractat.
În astfel de condiţii, trezoreria poate acorda avansuri rambursabile, mai ales în
domeniul cercetării sau al unor domenii prioritare.
Prin asumarea rolului de administrator ai unor instrumente de intervenţie
financiară publică în favoarea agenţilor economici, trezoreria vizează o serie de
obiective, care pot să conducă la: dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului;
creşterea "chiriei sociale" şi a accesului de proprietate; susţinerea unor ramuri în
procesul de restructurare (siderur-gia, construcţiile navale, etc), aflate în declin
financiar; finanţarea investi-ţiilor din domeniul public; susţinerea inovaţiei prin
intermediul societăţilor financiare de inovare sau al ajutorului pentru cercetare;
dezvoltarea exporturilor şi, în general, ameliorarea soldului balanţei de plăţi.
6. GARDIAN AL MARILOR ECHILIBRE
Această funcţie a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte

funcţii menţionate anterior. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între
nevoile şi capacităţile de finanţare, exprimând obiectul politicii financiare a unui stat.
Mai întâi, echilibrul trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situaţii
speciale - aceea că bugetele şi conturile speciale aie acesteia trebuie să aibă, în
95
raport de cheltuieli, destule resurse şi posibilităţi de împrumut pentru a putea închide
circuitul fondurilor publice.
La fel, echilibrul pieţelor de capitaluri presupune că economia trebuie să fie
capabilă pentru finanţarea investiţiilor. CEC-ul alături de trezorerie trebuie să
contribuie la realizarea acestui circuit, pentru bunul mers al pieţei financiare,
programarea şi realizarea investiţiilor publice reprezentând obiective prioritare ale
politicii financiare.
Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat şi de către trezorerie,
aceasta fiind chemată, alături de BANCA NAŢIONALĂ, să supravegheze ca moneda
emisă să fie în cantitate suficientă, dar nu excesivă, pentru funcţionarea economiei şi
ca aceasta să circule, în bune condiţii, între agenţii economici.
Echilibrul plăţilor exterioare presupune ca trezoreria, prin intermediul
împrumuturilor, al contractelor de împrumuturi din exterior, să poată finanţa un deficit
sau să poată utiliza eficient un excedent al balanţei de plăţi.
Echilibrul pieţei de schimb presupune, pentru trezorerie, posibilitatea
supravegherii, alături de BNR, a valorii exterioare a monedei naţionale, acoperind
(sau preluând) astfel diferenţele de curs valutar nefavorabil ale acesteia.
Toate aceste echilibre trebuie să fie asigurate de către trezorerie în condiţiile
realizării politicii economice a statului de drept, trezoreria trebuind să se situeze în
centrul "pilotajului macroeconomic" .
Pornind de la câteva consideraţii de ordin teoretic, menţionate anterior, cu
privire la trezorerie - ca instrument operativ al politicii financiare - putem concluziona
că trezoreria poate fi definită astfel: "Trezoreria este un organism financiar de stat
care asigură menţinerea marilor echilibre financiare şi monetare, efectuând
operaţiunile de casă, bancă şi contabilitate necesare finanţelor publice şi
exercitând o activitate de tutelă, finanţare şi impuls în materie economică şi
financiară".
Reuniunea acestor elemente într-o acţiune coordonată formează politica
financiară a oricărui stat bine structurat şi bine stabilizat, care are toate instituţiile
sale financiare într-o funcţionalitate cât mai apropiată de necesităţile obiective ale
perioadei pe care acesta o parcurge.
3.1.3. Sistemul de organizare a trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice este organizată într-un sistem unitar, atât la nivel
central, cât şi teritorial, în scopul cuprinderii tuturor operaţiunilor financiare ale
sectorului public. Prin sistemul trezoreriei aşa cum este conceput, s-a reuşit
separarea finanţelor sectorului public în conturi distincte deschise la Banca
Naţională, de resursele proprii ale băncilor comerciale.
Sistemul de organizare a trezoreriei finanţelor publice din ţara noastră,
conform HG 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor
Publice se prezintă astfel:
- la nivel central,
96
• Trezoreria centrală, este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei
Statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice
- la nivel teritorial
a. Trezoreria Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, este organizată în cadrul
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene sau a municipiului Bucureşti;
b. Trezoreria municipală, organizată în cadrul Administraţiei financiare
municipale;
c. Trezoreria orăşenească, organizată în cadrul Administraţiei financiare
orăşeneşti;
d. Trezoreria comunală organizată în cadrul Administraţiei financiare
comunale.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei
îndeplineşte rolul de coordonare şi control asupra activităţii trezoreriilor teritoriale în
domeniul datoriei publice interne.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Contabilităţii Publice îndeplineşte rolul
de coordonare şi control asupra trezoreriilor teritoriale şi totodată reprezintă organul
de sinteză privind activitatea de ansamblu a trezoreriilor publice din ţara noastră.
............ lipsa pag 110 – 111 ....................
7) Asigură evidenţa creditelor bugetare repartizate pentru acţiunile finanţate
din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, de
ordonatorii secundari şi le transmite trezoreriilor teritoriale |a care ordonatorii terţiari
au conturile deschise;
8) Organizează la toate trezoreriile din judeţ activitatea de lansare a
emisiunilor de certificate de trezorerie, asigurând repartizarea imprimatelor
respective, funcţionarea casieriilor, instruirea personalului, şi alte măsuri;
9) Asigură funcţionarea în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul
fiecărei trezorerii pe baza căruia se ţine contabilitatea şi se realizează raportarea
execuţiei bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat,
fondurilor speciale şi extrabugetare;
10) Colaborează cu celelalte direcţii de specialitate din cadrul Direcţiei
Generale a Finanţelor Publice Judeţene pe baza programelor informatice stabilite în
acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare cât şi pe persoane juridice pentru conturile
prevăzute în norme a se ţine evidenţa analitică pe plătitori;
11) Dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la
activitatea de trezorerie la nivelul judeţului;
12) întocmeşte bilanţul contabil centralizat ai trezoreriei la nivelul judeţului,
analizează conturile de activ şi pasiv din bilanţ şi elaborează raportul de analiză;
13) Coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie
tezaur în ceea ce priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor,
redistribuirea soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă;
14) Verifică activitatea trezoreriilor locale din subordine pe baza planului
tematic transmis de Direcţia Generală a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din cadrul
97
Ministerului Finanţelor Publice şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării
mecanismelor trezoreriei statului
15) Analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării
efectuate, activitatea fiecărei trezorerii şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea
muncii în acest sector. Principalele probleme se comunică lunar la Direcţia Generală
din Ministerul Finanţelor;
16) Examinează funcţionarea sistemului informaţional, a bazei tehnice din
dotare şi propune Direcţiei Generale a Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, măsuri
pentru eliminarea eventualelor neajunsuri rezultate.
Principalele atribuţii ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul
Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţene stabilite prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice Judeţene, aprobat prin Ordin al ministerului finanţelor sunt:
/. Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică
Atribuţii:
1. organizează şi coordonează acţiunea de elaborare de către ordonatorii

principali de credite a proiectelor bugetelor locale, potrivit Legii finanţelor publice
locale nr. 189/1998 şi a metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în
acest sens;
2. verifică, centralizează şi întocmeşte sinteza proiectelor bugetelor locale pe
ansamblul judeţului, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în
etapele prevăzute de Legea privind finanţele publice locale, pe care le depune la
Ministerul Finanţelor Publice;
3. asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a limitelor sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie
specială stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit criteriilor de repartizare pe
unităţi administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale;
4. elaborează calcule (variante) privind nivelul veniturilor şi cheltuielilor
bugetelor locale, pe bugete componente, precum şi a mijloacelor de echilibrare a
bugetului fiecărei unităţi administrativ-teritoriale cu surse de la bugetul de stat;
5. după aprobarea Legii bugetului de stat, asigură asistenţa tehnică de
specialitate pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat şi comunică transferurile din bugetul de stat cu
destinaţie specială aprobate de Ministerul Finanţelor Publice pe ansamblul judeţului
şi pe proiecte cu asemenea finanţare;
6. transmite la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de repartizare pe
trimestre a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor
cu destinaţie specială, după care comunică ordonatorilor principali de credite
repartizarea pe trimestre aprobată;
98
7. urmăreşte ca în termen de 30 de zile de ia intrarea în vigoare a Legii
bugetului de stat, proiectele bugetelor locale să fie aprobate de către consiliile locale
şi judeţene, iar pe baza bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, întocmeşte şi
transmite la Ministerul Finanţelor Publice bugetul centralizat pe ansamblul judeţului
cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe,
municipii şi bugetului propriu ai judeţului, pe structura clasificaţiei bugetare stabilită
de Ministerul Finanţelor Publice;
8. verifică listele de investiţii aprobate ca anexă la bugetul local de către
consiliul local, urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiţii să aibă
documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii elaborate şi aprobate
potrivit dispoziţiilor legale;
9. asigură centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliile locale şi
judeţene pe parcursul exerciţiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative
emise în acest scop şi întocmeşte sinteza pe ansamblul judeţului;
10. verifică, analizează şi centralizează dările de seamă contabile trimestriale
şi anuale privind execuţia bugetelor locale, a mijloacelor extrabugetare şi prezintă
Ministerului Finanţelor Publice caietul de dare de seamă privind execuţia bugetului
pe ansamblul judeţului la termenele prevăzute în normele metodologice;
11. efectuează lucrări de sinteză şi analiză privind elaborarea şi execuţia
bugetelor locale şi pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea
stadiului execuţiei bugetare;
12. asigură transmiterea ia ordonatorii principali de credite a normelor
metodologice, precizărilor şi a altor informaţii privind elaborarea şi execuţia bugetelor
locale şi organizează instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicarea
acestora;
13. verifică şi avizează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite
şi asigură deschiderea de credite pentru transferurile din bugetul de stat către
bugetele locale cu destinaţie specială;
14. asigură alocarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat pe seama ordonatorilor principali de credite, cu încadrare în prevederile anuale
şi trimestriale aprobate;
15. verifică, analizează şi centralizează, de la toate instituţiile publice
(indiferent de subordine) din judeţ, datele şi informaţiile privind realizarea numărului
de salariaţi şi a fondului de salarii aferent, la sfârşitul semestrelor 1 şi 2 din fiecare
an, potrivit iegii şi a normelor metodologice elaborate în acest sens. in acest scop,
colaborează şi cu Direcţia Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale judeţeană;
Urmăreşte şi participă efectiv în comisiile privind organizarea licitaţiilor pentru
achiziţii publice şi lucrări de bunuri şi de servicii, ca reprezentant al Ministerului
Finanţelor Publice, în care scop verifică modul în care este aplicat în teritoriu
Regulamentul privind organizarea licitaţiilor, achiziţiilor publice de lucrări de bunuri şi
servicii, cu referire la: organizarea procedurii de licitaţii, publicitatea acestora,
prezentarea, primirea, deschiderea şi acceptarea ofertelor etc.
Analizează şi avizează decizia luată de conducerea persoanei juridice
achiziţionate, ca răspuns la constatările înaintate de ofertanţii participanţi la achiziţiile
publice de lucrări, de bunuri şi servicii. Analizează documentaţiile de achiziţie a
99
lucrărilor, bunurilor şi serviciilor dintr-o singură sursă, prezentate de persoane juridice
achizitoare şi supun conducerii direcţiei utilizarea procedurii de achiziţie, în
conformitate cu prevederile legale;
16. în conformitate cu prevederile legale la solicitarea primăriilor comunale,
orăşeneşti şi municipale, Consiliul Judeţean, participă în comisiile pentru examinarea
şi promovarea în funcţii a personalului din compartimentele financiar-contabile ale
acestora, în care scop, prezintă directorului trezoreriei concluziile desprinse şi
împuternicirea respectivă pentru semnare.
//. Serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al

Trezoreriei
Atribuţii:
1. - organizează şi conduce evidenţa tehnico-operativă şi contabilitatea

contului curent general al trezoreriei statului deschis la sucursala B.N.R., în care se
înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi;
2. - verifică pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate la acestea,
primite de la sucursala 6.N.R., operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare şi le
transmite la trezoreriile teritoriale în funcţie de sediul fiscal al plătitorului de impozite
şi taxe;
3. - asigură înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate
prin contul curent general al trezoreriei statului şi urmăreşte concordanţa soldurilor
contului de corespondent al trezoreriilor locale cu cele din contabilitatea proprie;
4. - efectuează zilnic decontarea din contul general al trezoreriei statului a
documentelor de plăţi transmise de către trezoreriile locale şi urmăreşte aplicarea
procedurilor de decontări de valori mici şi mari şi le prezintă unităţilor bancare la
termenele stabilite de acestea;
5. - întocmeşte la finele fiecărei zile balanţa de verificare, iar soldurile
conturilor de corespondenţă se verifică prin sondaj cu trezoreriile locale;
6. - primeşte dispoziţii bugetare prin corespondenţă de la Ministerul Finanţelor
Publice pe care le transmite ordonatorilor secundari de ia nivelul judeţului, precum şi
trezoreriilor locale la care au conturile deschise;
7. - pe baza cererilor trezoreriilor operative privind alimentarea cu numerar
pentru efectuarea de plăţi, procedează la întocmirea documentelor pentru
virarea sumelor în conturile trezoreriilor deschise |a filialele băncilor comerciale din
judeţ;
8. - elaborează şi raportează zilnic, lunar, trimestrial şi anual execuţia
bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a
fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare în structura şi la termenele stabilite
prin norme de către Ministerul Finanţelor Publice;
100
9. - analizează modul de efectuare a înregistrării operaţiunilor în contabilitatea
trezoreriei în conformitate cu normele în vigoare şi propune transmiterea de
precizări la trezoreriile locale pentru eliminarea neajunsurilor;
10.- elaborează şi întocmeşte lucrări în legătură cu.vânzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor şi constituirea depozitelor
în contul trezoreriei;
11. - elaborează trimestrial şi anual bilanţul contabil ai trezoreriei statului la
nivelul judeţului, examinează soldurile conturilor din bilanţ şi întocmeşte raportul de
analiză care se prezintă Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite de către
acesta;
12. - pe baza normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice
stabileşte măsuri specifice pentru încheierea exerciţiului financiar urmăreşte
încheierea execuţiei pe fiecare buget şi stabileşte rezultatele acestora în conturile
corespunzătoare.
///. Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi

gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie
Atribuţii:
1. urmăreşte aplicarea normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor

Publice, cu privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate
de certificatele de trezorerie emise pentru populaţie;
2. dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi
ia trezoreriile din subordine a operaţiunilor privind vânzarea certificatelor de
trezorerie pentru populaţie, inclusiv a răscumpărării acestora şi a plăţii dobânzilor, în
condiţii de securitate;
3. asigură instruirea personalului trezoreriei în legătură cu operaţiunile legate
de certificatele de trezorerie pentru populaţie care efectuează operaţiuni cu privire ia
completarea, verificarea şi gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea casieriei, etc;
4. asigură însuşirea de către toţi salariaţii trezoreriei, a prevederilor
prospectelor de emisiune aferente fiecărei emisiuni de certificate de trezorerie pentru
populaţie, publicarea şi afişarea acestora pentru informarea publicului, precum şi
transmiterea acestuia la trezoreriile din subordine;
5. asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populaţie
(CTP) tipărite, de la Regia Autonomă-lmprimeria Naţională şi transportul acestora în
condiţii de securitate, distribuie trezoreriilor din subordine carnete CTP asigurând
evidenţa strictă a acestora conform normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor
Publice;
6. în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie în forma materializată,
asigură în cantităţi suficiente fa toate ghişeele, pe perioada emisiunilor, a
101
certificatelor de trezorerie pentru populaţie, cât şi a tuturor celorlalte formulare
specifice activităţilor ocazionate de emisiunea şi răscumpărarea acestora;
7. calculează dobânzile pentru perioada de subscriere a certificatelor de
trezorerie pentru populaţie în sumă absolută şi le comunică tuturor trezoreriilor din
judeţ, pentru a fi avute în vedere la completarea formularelor de certificate de
trezorerie pentru populaţie;
8. supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru
populaţie, precum şi modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP,
calculul şi plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidenţelor, la
trezoreria judeţeană precum şi ia trezoreriile din subordine;
9. primeşte de la trezoreriile din subordine situaţiile prevăzute de normele
metodologice şi întocmeşte în termenele stabilite, situaţiile privind vânzarea şi
răscumpărarea CTP, plata dobânzilor pe structura acestora precum şi cele referitoare
la stocul de CTP neutilizat în judeţul respectiv;
10. elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor legate
de emisiunea şi răscumpărarea CTP şi propune măsuri operative pentru eliminarea
neajunsurilor constatate;
11. iniţiază acţiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privire la
emisiunea CTP şi pentru a face cunoscute prevederile prospectului de emisiune;
12. desfăşoară activităţi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie,
potrivit precizărilor Ministerului Finanţelor Publice.
IV Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii

trezoreriilor locale
Atribuţii:
1. organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la

persoane fizice şi juridice, analiza fluxului operaţiunilor, verificarea documentelor,
gestiunea casei-tezaur, restituirea de venituri prin casierie;
2. urmăreşte fluxul operaţiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare
din conturi deschise la băncile comerciale; întocmirea corectă şi cu toate elementele
a documentelor de plată; înscrierea conturilor potrivit clasificaţiei bugetare;
evidenţierea zilnică a încasărilor; organizarea şi conducerea evidenţei analitice a
încasării impozitelor şi taxelor pe plătitori; respectarea procedurilor de amânare,
eşalonare, compensare a diferitelor surse de venituri; analiza conturilor pe plătitori
inclusiv a balanţelor de verificare.
3. verificarea modului de finanţare a cheltuielilor bugetare; controlul efectuat
asupra cheltuielilor; deschiderea creditelor bugetare şi evidenţierea corectă pe
conturi în contabilitate; verificarea semnăturilor pe documente care angajează plăţi;
decontarea zilnică din conturile de cheltuieli a documentelor prezentate de instituţiile
publice, respectarea limitei şi destinaţiei creditelor bugetare deschise; eliberarea
102
extraselor de cont titular: certificarea plăţilor de casă a disponibilităţilor în bilanţul
ordonatorilor de credite;
4. constituirea şi utilizarea fondurilor speciale; legalitatea constituirii fondurilor
şi respectarea destinaţiei şi utilizării acestora; modul de colectare a veniturilor
fondurilor speciale şi transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de
credite;
5. gestionarea mijloacelor extrabugetare de către ordonatorii de credite;
respectarea dispoziţiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor mijloace
extrabugetare; existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate pentru mijloacele
extrabugetare; modul de efectuare a cheltuielilor şi respectarea destinaţiei
mijloacelor extrabugetare;
6. organizarea operaţiunilor de vânzare, răscumpărare şi transformarea în
depozite a certificatelor de trezorerie pentru populaţie, plata dobânzilor din fondurile
alocate cu această destinaţie; asigurarea evidenţei nominale; primirea, utilizarea şi
justificarea certificatelor de trezorerie ca imprimate;
7. organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei; înregistrarea zilnică a
operaţiunilor de încasări şi plăţi; folosirea corectă a conturilor din pianul de conturi;
întocmirea zilnică a balanţei de verificare; analiza conturilor; elaborarea lucrărilor
privind raportarea execuţiei financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor
Publice, elementele care au stat la baza informărilor periodice şi a bilanţurilor
contabile;
8. informează despre funcţionarea sistemului informaţional ai trezoreriei
statului şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia corespunzător operaţiunilor
efectuate, precum şi pentru dotare cu echipamentde lucru.
Trezoreriile teritoriale organizate la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor
sunt unităţi operative care au ca atribuţii: asigurarea execuţiei bugetare pentru
bugetul de stat, bugetele locale bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor
speciale:
Acestea sunt:
b) Trezoreria municipală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor
publice, sub denumirea de Trezorerie şi contabilitate publică, este subordonată
directorului adjunct şi are în structură, potrivit organigramei aprobate, următoarele
compartimente:
- Serviciul (biroul) încasări şi evidenţa veniturilor;
- Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice;
- Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor
de trezorerie;
- Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent ai trezoreriei;
- Serviciul (biroul) casierie tezaur;
- Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi
economici, medici de familie,etc)
Principalele atribuţii ale ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul
trezoreriilor municipale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a
103
Administraţiei finanţelor publice a municipiului aprobat prin Ordin a! ministrului
finanţelor publice sunt:
/. Serviciul (biroul) încasarea şi evidenţa veniturilor
Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare în numerar şi prin virament a veniturilor

bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor
speciale şi extrabugetare şi altor fonduri din punct de vedere al legalităţii, termenelor
de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
2. Urmăreşte încadrarea corectă pe surse de venituri şi bugete componente
în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens, pe
plătitori;
3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor
clasificaţiei bugetare aprobate, pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa
analitică pe plătitori, prevăzută de norme;
4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul
activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor
pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor
legale;
6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrarea în ordine
cronologică şi sistematică a operaţiunilor efectuate numai pe baza documentelor
justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare, etc.)
indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor
"Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R";
8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul contabilitate
decontări, jurnalul de înregistrare şi documentele care au stat la baza înregistrării;
9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele
impozite şi taxe, aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează
operaţiunile respective în evidenţa sintetică şi analitică;
10. stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în
cadrul acestora pe bugete componente cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;
11. asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de
venituri;
12. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii
desfăşurate;
104
13. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor
reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de venituri;
//. Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor

instituţiilor publice
Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de piăţi prezentate de ordonatorii

de credite, asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor
bugetare repartizate pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din
bugetele aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
2. Verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite
conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele
metodologice;
3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat,
locale, asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi
a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari;
4. verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat şi
bugetele locale şi asigură evidenţa pe subdiviziunile ciasificaţiei bugetare;
5. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din
fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice,
asigurând evidenţierea pe obiective şi surse;
6. întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise
pe seama ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi
sistematică operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (ordine de
plată sau dispoziţii de încasare), indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul
conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R.";
8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul conta-biiitate-
decontări jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au
stat la baza înregistrării;
9. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi
deschise pe ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont
împreună cu documentele justificative;
10. conduce .evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de
casă;
11. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de
plăţi în numerar;
12. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune
măsuri pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
105
13. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
14. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noiior reglementări
pe linia execuţiei de casă ia partea de cheltuieli;
15. îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii
serviciului;
16. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul
activităţii, urmărind circuitul legal al acestora;
///. Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat

şi a certificatelor de trezorerie
Atribuţii:
1. asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru

documentele cu regim specia! a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe
emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale;
2. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea
certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor;
3. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursa-rea la
termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate
de persoanele fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii
la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit;
4. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a ceior transformate în
certificate de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene,
valori nominale, beneficiari şi surse de acoperire;
5. întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare, zilnice
şi periodice, privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform
normelor Ministerului Finanţelor Publice;
6. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie;
IV. Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului

curent al trezoreriei
Atribuţii:
1. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a

bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a
mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în
106
conturile sintetice şi analitice, în ordine cronologică şi sistematică a tuturor
operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza documentelor justificative şi a planului de
conturi;
2. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia
judeţeană de trezorerie;
3. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de j venituri
şi cheltuieli ale unităţilor arondate;
4. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare
precum şi a contului trezoreriei; I
5. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează;
6. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi
stabilite legal;
7. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar;
8. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări
pe linia execuţiei bugetare de casă;
9. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum
şi întocmirea bilanţului contabil anual;
10. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul | activităţii.
V. Senriciul (biroul) casier-tezaur
Atribuţii:
1. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza

documentelor de încasări şi plăţi verificate de serviciu! de încasări şi evidenţa
veniturilor după caz;
2. verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat,
întocmeşte jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur;
3. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul
zilnic, confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în casierie;
4. ridică numerar din contul de disponibil deschis la Banca Naţională în
scopul asigurării necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor prin casierie.
5. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte
plafonul în contul curent ai trezoreriei statului deschis la banca;
6. asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul
zilei operative, depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă la finele zilei, închiderea
şi sigilarea caselor în prezenţa directorului adjunct şi a deţinătorului de chei şi
predarea sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei;
7. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul
asigurării integrităţii acestora;
107
8. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii;
9. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le
transmite în termen organelor competente.
VI. Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor

fizice şi juridice (agenţi economici, medici de familie, etc.)
Atribuţii:
1. preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor: agenţilor

economici care au de încasat sume de la instituţiile publice pentru, livrări de mărfuri,
prestări de servicii, executări de lucrări, etc; regiilor autonome şi societăţilor
comerciale care beneficiază de transferuri şi subvenţii de la buget; persoanelor fizice
autorizate, pentru activitatea medicală (medici de familie, medici stomatologi, medici
veterinari);
2. organizează efectuarea operaţiunilor de încasare a veniturilor în conturile
50.69 "Disponibil al agenţilor economici"; 50.70 "Disponibil din transferuri şi
subvenţii"; 50.74 "Disponibil al medicilor de familie" şi exercită controlul preventiv
asupra documentelor preluate;
3. organizează efectuarea operaţiunilor de piăţi din conturile 50.69-50.70;
50.74;
4. asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor 50.69 şi 50.7fj Direcţiei
de administrare a veniturilor statului în vederea stabilirii datoriilor acestora către B.S;
B.L.; Fd. speciale.
5. efectuează operaţiuni de executare silită asupra conturilor agenţilor
economici;
6. calculează lunar dobândă la disponibilităţile aflate în conturile 50.69
"Disponibil al agenţilor economici";
7. emite ziinic extrase de cont;
8. asigură corespondenţa cu titularii de cont;
9. asigură decontările interbancare cu borderou de plăţi;
10. efectuează predarea documentelor de încasări şi plăţi pe bază de registru
de plăţi la serviciul venituri, ia serviciul cheltuieli, la serviciul colectarea şi urmărirea
veniturilor;
11. întocmeşte dosarul zilei pentru operaţiunile efectuate.
d. Trezoreria orăşenească şi comunală organizată în cadrul Administraţiei
finanţelor publice a oraşului cât şi trezoreria organizată în cadrul Administraţiei
finanţelor publice a comunei, este subordonată şefului de serviciu (birou) este
organizată la nivelul serviciului (biroului) şi are în structură potrivit organigramei
aprobate următoarele compartimente:
- compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor;
- compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice
108
- compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de
trezorerie;
- compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;
- compartimentul casierie tezaur.
Principalele atruibuţii ale fiecărui compartiment din cadru! trezoreriei
orăşeneşti şi comunale sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare
a Administraţiilor finanţelor publice a oraşului şi a comunei, aprobate prin ordin al
ministrului finanţelor publice sunt:
/. Compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor
Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare, în numerar şi prin virament, a veniturilor

bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor
speciale şi altor fonduri din punct de vedere al
legalităţii, termene de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasi-fjcaţiei
bugetare;
2. urmăreşte încadrarea corectă, pe surse de venituri şi bugete componente,
cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens pe plătitori;
3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform-subdiviziunilor
clasificaţiei bugetare aprobate pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa
analitică pe plătitor prevăzute în norme;
4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul
activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor
pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor în
vigoare;
6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrând în ordine
cronologică ,şi sistematică, operaţiunile efectuate numai pe baza documentelor
justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare etc.)
indicându se corect conturile sintetice şi analitice;
7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor"
Casa" şi "Cont curent al trezoreriei la B.N.R";
8. predă sub semnătură, compartimentului contabilitate-decontări, jurnalul de
înregistrare a veniturilor şi documentele care au stat ia baza înregistrării;
9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele
impozite şi taxe aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează
operaţiunile respective în evidenţa sintetică şi anaitică;
10. stabileşte la finele anului, sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în
cadrul acestora pe bugete componente, cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;
109
11. asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de
venituri;
desfăşurate;
pe linia execuţiei de casă la partea de venituri;
//. Compartimentul verificarea şi deconiar a cheltuielilor

instituţiilor publice
Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de

credite, asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor
bugetare, repartizate pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din
bugetele aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
2. verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite
conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele
metodologice;
3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor, pe categoriile bugetelor de stat şi
în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor speciale şi a mijloacelor
extrabugetare pe titulari;
4. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor inscituţuiilor publice din
fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice,
asigurând evidenţierea pe obiective şi surse;
5. întocmeşte jurnalele zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise
pe seama instituţiilor pubiice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică
operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (cecuri, ordine de plată
sau dispoziţii de încasare) indicânduse corect conturile sintetice şi analitice;
6. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul
conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R";
7. transmite sub semnătura, compartimentului contabilitate-decon-tări,
jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la
baza înregistrării;
8. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi
deschise pe instituţii publice şi eliberează extrasele de cont cu documentele
justificative;
9. conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de
casa;
10. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de
plăţi în numerar;
110
11. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune
măsuri pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
12. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
pe linia execuţiei de casă la partea de cheltuieli; |
serviciului;
15. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul
activităţii, urmărind circuitul legal al acestora;
///. Compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stai şi

a certificatelor de trezorerie
Atribuţii:
1. asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru

documentele cu regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe
emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale;
2. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea
certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor;
3. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursarea la
termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate
de persoanele fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii
la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit;
4. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în
certificate de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni,
termene, valori nominale, beneficiari şi surse de acoperire;
5. întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare zilnice
şi periodice privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform
normelor Ministerului Finanţelor Publice;
6. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie;
IV. Compartimentul administrarea şi contabilitatea contului

curent al trezoreriei
Atribuţii:
111
1. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a
bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a
mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în
conturile sintetice şi analitice, în ordine cronologică şi sistematică a tuturor
operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza documentelor justificative şi a pianului de
conturi;
2. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia
3. asigură efectuarea operaţiunilor de decontare internă şi cele prin Direcţia
4. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri şi
cheltuieli ale unităţilor arondate;
5. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare
precum şi a contului trezoreriei;
6. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează;
7. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi
stabilite legal;
8. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar;
pe linia execuţiei bugetare de casă;
10. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului,
precum şi întocmirea bilanţului contabil anual;
11. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii.
V. Compartimentul caserie-tezaur
Atribuţiii:
1. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza

documentelor de încasări şi plăţi verificate de compartimentul încasări şi evidenţă a
veniturilor bugetare sau compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor
instituţiilor publice din cadrul trezoreriei;
2. verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat,
întocmeşte jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur;
3. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul
zilnic, confruntă soldul zilnic din "jurnalul de casă" cu cei faptic existent în casierie;
4. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte
plafonul în "contul curent al trezoreriei statului" deschis la bancă;
112
5. asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul
zilei operative, depozitarea în condiţii de siguranţă la finele zilei operative, închiderea
şi sigilarea caselor în prezenţa şefului de serviciu şi a deţinătorilor de chei şi
predarea sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei operative;
6. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul
asigurării integrităţii acestora;
7. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii:
8. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le
transmite în termen;
Capitolul 4
ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN

TREZORERIE
113
4.1. VENITURILE BUGETULUI DE STAT, BUGETULUI
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Şl BUGETELOR
LOCALE
Veniturile bugetului de stat, reprezintă principalele resurse financiare publice

care sunt mobilizate la dispoziţia statului, în condiţiile legii. Aceste venituri se
constituie, conform legii, pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor
nefiscale încasate de la agenţi economici şi contribuabili (persoane fizice), din
vărsăminte de la instituţiile publice cât şi alte venituri aprobate anual prin legea
bugetară.
Veniturile, sunt înscrise în bugetul de stat, pe capitole şi subcapitole
corespunzător clasificaţiei bugetare aprobată prin ordin al ministrului finanţelor
publice.
Principalele venituri ale bugetului de stat se grupează după cum urmează:
I. Venituri curente
A. Venituri fiscale
a1) impozite directe, formate din:
- impozitul pe profit;
- impozitul pe venit;
- alte venituri.
a2) impozite indirecte, formate din:
- taxa pe valoarea adăugată;
- accize şi impozit pe circulaţie;
- taxe vamale;
- alte impozite indirecte.
B Venituri nefiscale
- vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;
- vărsăminte de ia instituţiile publice;
- diverse venituri.
II. Venituri din capital
Veniturile bugetului asigurărilor sociale, sunt constituite în principal din

contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi contribuţii pentru pensia suplimentară,
aprobate distinct prin legea anuală.a bugetului asigurărilor sociale. Tot prin legea
bugetului asigurărilor sociale, sunt aprobate şi veniturile Fondului pentru plata
114
ajutorului de şomaj constituit în cea mai mare parte din contribuţii de la persoane
juridice şi fizice care utilizează muncă salariată.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale, inclusiv cele privind Fondul pentru
plata ajutorului de şomaj sunt administrate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale.
Veniturile proprii ale bugetelor locale, sunt constituite din impozite, taxe şi alte
venituri cu destinaţie specială, grupate pe capitole şi subcapitole potrivit clasificaţiei
indicatorilor privind finanţele publice (aprobată de Ministerul Finanţelor Publice) şi
sunt aprobate de consiliile locale sau judeţene, după caz, în condiţiile legii.
Veniturile lăsate la dispoziţia bugetelor locale pentru echilibrarea acestora prin
defalcarea unor sume din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, sunt aprobate
prin legea anuală a bugetului de stat.
4.2. OBLIGAŢIA CALCULĂRII ŞI VĂRSĂRII LA TERMEN A

IMPOZITELOR, TAXELOR, CONTRIBUŢIEI LA ASIGURĂRI
SOCIALE ŞI A ALTOR VĂRSĂMINTE LA BUGET
Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuţiei de

asigurări sociale şi a altor vărsăminte datorate statului, revine, conform legii, agenţilor
economici indiferent de forma de proprietate a acestora precum şi instituţiilor publice.
Contribuabili (persoane fizice) au obligaţia de a vărsa la termen impozitele şi
taxele datorate statului pe baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele
stabilite pentru anul fiscal respectiv. Totodată fiecare contribuabil este obligat să
declare cu sinceritate şi corectitudine la unitatea fiscală în raza căreia îşi are
domiciliul sau sediul, veniturile realizate, ia la consiliile locale bunurile mobile şi
imobile pe care le are în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal, pentru care
trebuie să plătească impozite şi taxe către bugetul de stat sau bugetul local.
Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia să reţină şi să vireze la
termen către buget, impozitul pe venit calculat, potrivit legii, asupra veniturilor
realizate de angajaţi sau alte persoane fizice care execută pe bază de contract sau
convenţie diverse produse, servicii şi lucrări.
De asemenea, agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia, ca pe baza
documentelor de executare silită primite de la organele " fiscale, să reţină din
drepturile de salarii ale personalului propriu, sumele datorate şi neachitate la termen
de către aceştia şi să le vireze trezoreriei în raza căreia îşi au domiciliul pentru a fi
evidenţiate la încasări şi scăzute din rolurile fiscale.
4.3. MODALITĂŢI DE ÎNCASARE A VENITURILOR

BUGETARE
Veniturile cuvenite bugetului se încasează în contul trezoreriei astfel:
115
a) prin virarea sumelor din iniţiativa agenţilor economici din conturile lor
deschise la bănci în contul trezoreriei în raza căreia unitatea îşi are domiciliul fiscal;
b) plata în numerar direct la casieria trezoreriei de către contribuabili, precum
şi încasarea prin agenţi fiscali;
Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe
fiecare buget şi anume:
- veniturile bugetului de stat;
- veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat;
- veniturile bugetelor locale.
în cadrul fiecărui buget se asigură evidenţa realizării veniturilor pe surse de
venituri respectiv pe capitolele şi subcapitolele din clasiîicaţia bugetară aprobată de
Ministerul Finanţelor Publice, precum şi pe plătitori (agenţi economici, instituţii
publice, contribuabili persoane fizice).
Ca urmare, prin sistemul de codificare şi deschidere a conturilor de venituri, se
asigură urmărirea, în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe fiecare buget în parte,
pe capitolele şi subcapitolele de venituri în cadru! acestuia precum şi pe plătitori
(persoane juridice şi fizice).
4.4. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE DE LA

AGENŢII ECONOMICI, INSTITUŢII PUBLICE Şl
CONTRIBUABILI (PERSOANE FIZICE)
a) Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi instituţiile

publice îşi achită impozitele şi taxele datorate bugetului astfel:
Plata prin virament:
- cu OPHT (Ordin de plată pe hârtie tip trezorerie, formular tipizat) pe baza
căruia banca comercială, pentru agenţii economici sau trezoreria în cazul instituţiilor
publice, ia care au contul deschis, virează din contul lor în contul trezoreriei, în raza
căreia îşi au domiciliu! fiscal, achitarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat.
Pentru plata contribuţiei privind asigurările sociale datorată bugetului
asigurărilor sociale de stat se utilizează "Dispoziţia de plată specială" (formular
tipizat). Pe verso formularului se înscriu elementele de calcul şi anume: contribuţia la
asigurările sociale datorată bugetului pe lună precedentă, cheltuielile autorizate
conform legii, care se acoperă din contribuţia de asigurări sociale, precum şi soldul
contribuţiei care se varsă la buget.
116
Documentul de piaţă prin cont a impozitelor şi taxelor, menţionat mai sus, se
întocmeşte de către agenţii economici, separat pentru fiecare categorie de venit
bugetar (cont de venit bugetar).
b) Plata în numerar
Prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar reprezentând
impozite şi taxe. în acest scop, agentul economic se prezintă la compartimentul
control şi evidenţa veniturilor în vederea stabilirii sumelor datorate şi termenul de
plată, după care se întocmeşte "Nota de plată" care se prezintă casierului. Casierul
încasează suma şi eliberează "chitanţa" sau "foaia de vărsământ" corespunzătoare.
Achitarea impozitelor şi taxelor datorate de către contribuabili (persoane
fizice)
Pentru achitarea impozitelor şi taxelor datorate, persoanele fizice
(contribuabili) prezintă compartimentului control şi evidenţa veniturilor, "înştiinţările de
plată" primite de la organele fiscale, prin care le sunt comunicate debitele din
impozite, taxe, amenzi s.a., care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.
În lipsa "înştiinţării de plată" contribuabilii, în vederea achitării impozitelor
datorate, pot prezenta organelor fiscale următoarele documente:
- chitanţele de plată din perioadele anterioare;
- dispoziţiile de impunere ale organelor fiscale;
- procesele - verbale de contravenţii, amenzi, etc;
- alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către
buget.
Pe baza documentelor prezentate de contribuabil şi a evidenţei proprii
nominale condusă în cadrul trezoreriei operative, compartimentul fiscal întocmeşte
"Avizul de plată" (formular tipizat) care se transmite casieriei. Aceasta, prin
intermediul casierului pe baza "Avizului de plată" întocmeşte "chitanţa" ca document
justificativ de încasare a sumelor (impozitelor) de la contribuabili.
c) încasarea impozitelor şi taxelor prin agenţii încasatori
În unele localităţi încasarea impozitelor şi taxelor de la contribuabili se
realizează prin agenţii încasatori, care eliberează "chitanţa tip M.F." pentru sumele
încasate. Sumele încasate se depun la casieria trezoreriei pe bază de "borderou" la
care se anexează chitanţele. Pentru suma totală încasată potrivit borderoului,
casierul trezoreriei eliberează chitanţă, foaie de vărsământ după caz.
d) realizarea şi vărsarea la buget a veniturilor obţinute din activitatea proprie
a instituţiilor publice.
Potrivit legii, instituţiile publice, indiferent de.sistemul de finanţare şi de
subordonare, au obligaţia să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile
teritoriale ale trezoreriei statului în raze cărora îşi au sediul şi unde au deschise
conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.
Instituţiile publice realizează, în condiţiile legii, venituri şi din activitatea proprie
respectiv din prestări servicii, executări de lucrări şi din valorificări de produse s.a.,
către agenţi economici sau populaţie de la care încasează contravaloarea acestora.
117
Destinaţia veniturilor realizate din activitatea proprie de către instituţiile publice
este reglementată prin lege şi anume:
1) se varsă integral ca venituri la bugetul de stat sau local, în funcţie de
subordonare, de către instituţiile finanţate integral din buget, redu-cându-se astfel
efortul bugetar;
2) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiilor, peste
alocaţiile bugetare acordate prin bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de
subordonare;
3) se utilizează ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale în cazul
instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare sau din fonduri speciale. Nu se
efectuează plăţi direct din încasările efectuate, aceste încasări urmând a se depune
ia trezorerie.
În funcţie de regimul lega! al destinaţiei veniturilor instituţiilor publice,
operaţiunile de încasare şi vărsare a veniturilor proprii, se efectuează astfel:
1) încasarea veniturilor proprii, în numerar prin casieria instituţiei. Pentru
veniturile provenite din lucrările şi serviciile executate către populaţie, care sunt
încasate în numerar, prin casieria proprie se eliberează "chitanţă" potrivit normelor în
vigoare.
Veniturile proprii încasate prin casieria instituţiei publice, se depun în conturile
corespunzătoare deschise la trezorerie potrivit destinaţiei stabilite de reglementările
în vigoare. în acest scop, se procedează astfel:
a) instituţia comunică, prin adresă scrisă, trezoreriei suma în numerar care
urmează a fi depusa în conturi distincte, potrivit destinaţiei legale a acesteia şi
anume:
- suma se varsă în contul de venituri ale bugetului (de stat, asigurărilor
sociale după caz) deschis pe capitol şi subcapitol bugetar cât şi pe instituţii, în cazul
în care veniturile sunt de virat la buget;
- suma se depune în contul de cheltuieli bugetare al instituţiei publice, în
cazul în care veniturile, potrivit legii, se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor
proprii ale instituţiei;
- suma se varsă în contul de mijloace extrabugetare, în cazul în care s-a
prevăzut prin lege, această destinaţie.
b) adresa de comunicare trimisă de instituţia publică, este verificată de
compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei, care stabileşte
şi contul în care se varsă suma, după care, se transmite cu viza casieriei către
plătitor în vederea încasării sumei şi eliberarea "chitanţei".
2) încasarea prin virarea directă în contul de venituri al instituţiilor publice.
Instituţiile publice pot încasa contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor
executate sau bunurilor livrate către unităţile beneficiare pe baza următoarelor
documente:
- "Dispoziţie de încasare" emisă de instituţia publică în cauză către banca
comercială a unităţii beneficiare a bunurilor livrate sau serviciilor executate cu
înscrierea contului în care urmează a se vira suma, potrivit destinaţiei legale a
118
acesteia, (venit la buget, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare proprii, sau la
venituri extrabugetare, după caz).
- "OPHT" întocmit de agentul economic beneficiar, cu înscrierea contului de
venituri în care se va vira suma, potrivit destinaţiei legale a acesteia. Acest document
se depune la unitatea bancară la care are deschis contul agentul economic sau la
trezorerie în căzui unei instituţii publice beneficiare.
- fila "C.E.C. cu limită de sumă" care se eliberează de agentul economic sau
instituţia beneficiară pe seama instituţiei publice care a
executat lucrarea, sau a prestat serviciul, înscriindu-se contul de venituri în
care se virează suma, potrivit destinaţiei acesteia.
Dispoziţia de încasare, OPHT sau C.E.C. cu limită de suma, mai sus
prezentate, sunt verificate în prealabil de compartimentul încasarea veniturilor din
cadrul trezoreriei care deserveşte instituţia publică beneficiară a sumelor, după care
suni transmise unităţi bancare sau trezoreriei la care îşi au conturile deschise, în
vederea înregistrării operaţiunilor de încasări.
4.5. CONTROLUL PRIN TREZORERIE ASUPRA ÎNCASĂRII

VENITURILOR BUGETARE
Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la

termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului
asigurărilor sociale, după caz, de către agenţii economici, instituţii publice sau
contribuabili (persoane fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in
mod permanent de către compartimentul încasarea şi evidenta veniturilor din cadrul
trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite în
trezorerie, cum ar fi: chitanţe, dispoziţii de încasare, ordine de plata, s.a.
Cu ocazia controlului se verifica si se analizează următoarele aspecte:
a) - temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe
către buget.
b) - respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si
taxelor pe bugete, precum si încadrarea veniturilor pe capitole si
subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetara aprobata.
c) - respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri.
Se considera ziua efectuării plătii:
- ziua depunerii sumei, când plata se face in numerar direct ia casieria
trezoreriei.
- Ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face cu ordin de
plată din iniţiativa agentului economic.
- Ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate
bugetului de stat.
În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere
prevăzute ele legislaţia in vigoare.
119
d) înscrierea corectă în documentele de plată, a conturilor sintetice pe feluri de
venituri, şi a celor analitice pe plătitori.
e) determinarea corectă a bonificaţiilor acordate contribuabililor pentru plata
anticipată a unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare.
4.8. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN

UNITĂŢILE CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNAŢIUNI
În baza dispoziţiilor legale in vigoare, Ministerul Finanţelor Publice are

încheiata convenţie cu G.E.C. pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat,
in care scop au fost stabilite următoarele reguli:
a) unităţile C.E.C. sunt autorizate sa încaseze venituii bugetare (impozite,
taxe, penalizări), in contul bugetului de stat, de la persoane fizice;
b) pentru veniturile bugetare ce se încasează de la persoane fizice, unităţile
C.E.C. eliberează "foaie de vărsământ - chitanţa". Sumele încasate sunt grupate
zilnic intr-un borderou pe conturi de venituri bugetare, deschise pentru bugetul de
stat pe capitole si subcapitole conform clasificaţiei bugetare in vigoare.
c) sumele încasate, se varsă zilnic in contul corespondent ai trezoreriei cu
„ordin de plată" la care se anexează borderoul cu desfăşurarea încasărilor pe conturi,
(împreuna cu un exemplar al foii de vărsământ - chitanţe eliberate pentru fiecare
persoana fizică).
În cazul in care sumele cuvenite bugetului de stat nu sunt virate zilnic,
trezoreriile vor aplica majorări de întârziere, prevăzute de lege.
La finele anului este interzis sa rămână venituri încasate de unităţile C.E.C. si
nevirate in contul trezoreriei.
d) la primirea ordinului de plată cu documentele anexate (arătate mai sus) de
la unitatea C.E.C, compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul
trezoreriei trebuie sa verifice:
- încadrarea corectă a veniturilor cuvenite bugetului de stat pe capitole si
subcapitole conform clasificaţiei bugetare;
- concordanta sumei înscrise in dispoziţia de plata cu cea din borderoul
desfăşurător;
- existenta foilor de vărsământ - chitanţe ca anexa la borderoul desfăşurător
si concordanta cu sumele înscrise in acesta;
După verificare, documentele susmenţionate se predau compartimentului
contabilitate in vederea înregistrării in conturile sintetice si analitice corespunzătoare.
4.7. AMÂNAREA, EŞALONAREA, COMPENSAREA ŞI

RESTITUIREA VENITURILOR BUGETARE
120
a) Conform reglementarilor in vigoare, agenţii economici si
contribuabili (persoane fizice) pot solicita (la cerere), in anumite situaţii unele înlesniri
(amânarea sau eşalonarea) la plata impozitelor, a taxelor si altor venituri datorate
bugetului de stat, neachitate la termenul scadent, inclusiv a majorărilor de întârziere
aferente acestora.
Cererile de amânare sau eşalonare de plata a unor venituri datorate bugetului
de stat se depun la organele fiscale teritoriale potrivit competenţelor stabilite prin
normele aprobate, care analizează dosarele respective după care le soluţionează
sau le înaintează spre soluţionare si aprobare ia Ministerul Finanţelor Publice -
Comisia de soluţionare a cererilor de înlesniri la plata obligaţiilor către bugetul de
stat.
În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare sau amânare a
plătitorilor unor impozite si taxe, se comunică trezoreriei de către compartimentul de
urmărire fiscală din cadru! direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene.
Pentru eşalonarea sau amânarea la plata nu se datorează majorări de
întârziere pe perioada respectiva cu excepţia celor menţionate în "aprobarea"
acordată.
Compartimentul încasări si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei, are
obligaţia să verifice documentul primit (comunicarea de aprobare) urmărind
cuprinderea tuturor elementelor si existenţa semnăturilor autorizate, după care se
transmite compartimentului contabilitate pentru a fi înregistrate pe plătitorii în cauză.
b) Agenţii economici si contribuabili, in situaţia in care la unele impozite si
taxe au vărsat mai mult decât se cuvenea legal, pot solicita in scris (cerere) ca
sumele vărsate in plus sa fie trecute in contul altor impozite si taxe datorate de către
aceiaşi plătitor. Această operaţiune reprezintă compensare intre impozite si taxe.
Cererea de compensare se prezintă de către plătitorul de impozite, trezoreriei,
care verifica si analizează următoarele aspecte:
- existenta plusului de încasări (venituri) la unele debite din impozite si taxe
ale plătitorului, pe baza datelor din evidenta analitica;
- existenta unor debite din impozite si taxe ale aceluiaşi plătitor, pentru care
urmează sa efectueze încasări de sume.
Rezultatul verificării se înscrie sub forma de "referat" pe cererea plătitorului si
se semnează de cei în drept.
Se întocmeşte şi anexează "Nota de înregistrare a compensări!" care sta la
baza înregistrării in contabilitatea trezoreriei.
Compensarea la aceeaşi sursa de venit a sumelor plătite in plus se
efectuează de către plătitor prin reţinerea lor din sumele datorate la termenele de
plata următoare, cu condiţia sa fie comunicate si trezoreriei de care aparţine.
c) In situaţiile in care unii agenţi economici, instituţii publice sau contribuabili
au vărsat la buget impozite, taxe, alte venituri, care ulterior se constata ca au fost
vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât prevăd reglementările în vigoare,
aceştia au dreptul să solicite (la cerere) restituirea lor. Restituirea are loc în toate
cazurile, la cererea justificată a plătitorilor din care să rezulte în mod expres: surna
solicitată a fi restituită şi documentele din care să rezulte încasarea sumei în
conturile bugetului, temeiul legal privind cererea de restituire.
121
Cererea se adresează organului fiscal şi trezoreriei care verifică şi analizează
următoarele aspecte:
- temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget;
- dacă suma solicitată a fost efectiv încasată şi evidenţiată în conturile de
venituri bugetare;
- respectarea termenelor de prescripţie prevăzute de legislaţia în vigoare;
- stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca
necuvenite bugetului sau sunt mai mici decât limita stabilită în condiţiile legii
În cazul în care s-a aprobat restituirea de la buget a unor venituri se
procedează astfel:
- în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice, pe baza referatului aprobat
de cei în drept şi a notei contabile se dispune virarea sumei din contul de venituri al
bugetului în contul agentului economic deschis la bancă. Corespunzător se face
înregistrarea operaţiunii în contabilitatea trezoreriei.
- In cazul contribuabililor (persoane fizice), sumele aprobate a fi restituite se
plătesc prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza
referatului aprobat de către organele autorizate.
Capitolul 5.
FINANŢAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL
PUBLIC NAŢIONAL
5.1. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETUL DE STAT
1) Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă,

care nu poate fi depăşită, pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni
social-culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistenţă socială s.a.), apărare,
ordine publică, siguranţă naţională, autoritate publică, acţiuni economice, precum şi
pentru alte acţiuni, ce se finanţează de la bugetul de stat.
Cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificaţiei
bugetare elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Această clasificaţie cuprinde la
cheltuieli: părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineatele, după caz,
care sunt aprobate prin lege.
Potrivit legii finanţelor publice, (Legea 72/1996) cheltuielile prevăzute pe
capitole şi articole de cheltuieli au destinaţie precisă şi limitată, iar cheltuielile de
personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale.
în cadrul fiecărui capitol de cheltuieli bugetare, prin legea bugetară anuală
(prin anexe distincte) sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii principale de
cheltuieli:
a) cheltuieli curente, desfăşurate pe:
- cheltuieli de personal;
122
- cheltuieli materiale şi servicii;
- subvenţii;
- rezerve;
- transferuri.
b) cheltuieli de capital
c) rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite.
2) Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar, nu
pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor aferente altui exerciţiu.
De asemenea creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite
prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui
ordonator principal de credite. Totodată, cheltuielile aprobate prin lege la un capitol
nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor aprobate altui capitol.
Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pentru
ordonatorii principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate
şi nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.
În mod excepţional şi pe baza unor justificări corespunzătoare, virările de
credite de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor de
personal şi de capital, se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de
credite, înainte de angajarea cheltuielilor şi numai începând cu trirn. III al anului, cu
acordul Ministerului Finanţelor Publice.
Modificarea în cursul exerciţiului bugetar a creditelor bugetare se poate face
numai în condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice şi de Legea bugetului de
stat anuală. Legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se
prezintă spre aprobare Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.
3) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, potrivit legii, pot fi folosite
pentru finanţarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai
după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul
Finanţelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau
la unităţile bancare, după caz.
Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, reprezintă
limită maximă până la care ordonatorii de credite pot angaja efectuarea plăţii.
Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face numai în limita creditelor
bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, ţinând seama de gradul de folosire a
resurselor deschise anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează
efectuarea cheltuielilor respective. Ordonatorii de credite, conform legii, au obligaţia
de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor
aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi
cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din sumele aprobate prin bugetul de stat,
se poate aproba de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă
pentru controlul preventiv intern acordată de conducătorul compartimentului
financiar-contabil sau a altor persoane împuternicite cu exercitarea controlului
financiar preventiv.
123
Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate pentru bugetul
de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
4) În vederea deschiderii creditelor bugetare aprobate, ordonatorii principali de
credite procedează ţinând seama de normele metodologice elaborate în acest scop
de Ministerul Finanţelor Publice astfel:
- Întocmesc "cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat)
pentru fiecare capitol sau subcapitol de cheltuieli, aprobat prin lege, cu defalcarea
pe:
- cheltuieli curente (de personal, materiale subvenţii şi transferuri);
- cheltuieli de capital.
Cererea însoţită de "Nota justificativă" (formular tipizat) cât şi de "Dispoziţia
bugetară pentru repartizarea creditelor" aferentă cheltuielilor proprii, precum şi pentru
instituţiile din subordine, este transmisă spre aprobare Direcţiei contabilităţii publice
din Ministerul Finanţelor Publice "Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare" se
verifică urmărindu-se:
- încadrarea sumelor solicitate în creditele aprobate;
- completarea corectă a datelor din formular şi semnătura persoanelor
autorizate;
- înscrierea şi codificarea conturilor corespunzător clasificaţiei bugetare
a cheltuielilor bugetului de stat şi planului de conturi pentru activitatea
trezoreriei;
- verificarea "notelor justificative" pentru categoriile de credite înscrise
în cerere, în scopul stabilirii disponibilităţilor, a cheltuielilor preliminate şi
pe această bază determinarea mărimii creditelor care pot fi deschise;
- încadrarea valorii totale a Dispoziţiei bugetare de repartizare a
creditelor, în totalul creditului bugetar şi pe subdiviziunile acestuia.
Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice, după
verificarea şi aprobarea în condiţiile legii, a cererilor de deschidere a creditelor
bugetare, confirmă deschiderea creditelor pentru trimestrul respectiv, atât
Ordonatorilor principali de credite cât şi Direcţiilor de trezorerie şi contabilitate publică
judeţene şi corespunzător procedează la înregistrarea operaţiunii în contabilitatea
proprie.
În continuare, Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după
verificarea Dispoziţiilor bugetare de repartizare a creditelor primite de la Ministerul
Finanţelor Publice, - Direcţia Contabilităţii Publice, confirmă şi clarifică eventualele
nereguli cu aceasta, după care, grupează şi transmite documentele (Dispoziţiile
bugetare...) primite către trezoreriile, municipale, orăşeneşti, din judeţ, care
deservesc instituţiile publice pentru care au fost deschise creditele bugetare.
Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale verifică documentele primite,
confirmă primirea lor către Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţene,
după care trece ia înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea proprie cu respectarea
metodologiei în vigoare.
În cazul în care Ordonatorii principali de credite (ministerele) repartizează
creditele bugetare direct ordonatorilor secundari de credite aceştia au obligaţia să
124
prezinte "Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor" deschise pentru
instituţiile publice din cadru! judeţului la Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică
judeţeană, care ie verifică şi le transmite cu borderou la trezoreriile municipale,
orăşeneşti sau comunale spre execuţie.
Creditele din bugetul de stat aprobate pentru "transferuri" către bugetele
locale se deschid de către Direcţia de Contabilitate Publică din Ministerul Finanţelor
Publice pe seama Direcţiilor de trezorerie şi contabilitate publică judeţene care le
repartizează, în condiţiile legii, către trezoreriile teritoriale din judeţ. Deschiderea
creditelor bugetare pentru transferuri către bugetele locale se face pe baza cererilor
de deschidere credite (formular tipizat) cât şi a "notelor justificative" întocmite şi
prezentate de către Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene cu
respectarea precizărilor date în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.
Creditele bugetare deschise, în condiţiile legii, sunt înregistrate în
contabilitatea trezoreriei de la toate nivelele, pe baza cererilor de deschidere de
credite bugetare, a dispoziţiilor bugetare de repartizare, cât şi a celorlalte documente
primare mai sus prezentate.
Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise trebuie
retrase parţial sau total, conform legii, această operaţiune se efectuează din iniţiativa
ordonatorului de credite principal, secundar sau terţiar, după caz, procedându-se
astfel:
a) Ordonatorul principal de credite întocmeşte "Dispoziţia bugetară pentru
retragerea creditelor deschise" pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din
Ministerul Finanţelor Publice care o înregistrează şi transmite către trezoreriile
judeţene teritoriale,
până la trezoreria operativă la care instituţia publică îşi are -deschis contul
de credite bugetare;
b. Trezoreria la care instituţia îşi are contul deschis, la primirea Dispoziţiei
bugetare pentru retragere, verifică existenţa disponibilităţilor de credite şi
înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în document;
c. Ordonatorul de credite principal va comunica din timp unităţilor (instituţii
publice) din subordine valoarea creditelor bugetare care se blochează din creditele
deschise, până la transmiterea Dispoziţiilor bugetare de retragere prin trezorerii.
5.2. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETELE LOCALE
Potrivit legii, (Legea nr. 72/1996 şi Legea 189/1998) prin bugetele locale se
înţeleg bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor adminis-trativ-teritoriale
(comune, oraşe, municipii, judeţ).
Fiecare comună, oraş, municipiu, sector, judeţ întocmesc bugetul local
propriu, în condiţiile de autonomie, potrivit legii.
125
Bugetele locale sunt aprobate şi administrate de către consiliile locale,
consiliile judeţene sau Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz, ca
autorităţi desemnate ale administraţiei publice locale.
Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, ca autorităţi executive, îndeplinesc
atribuţiile ordonatorilor principali de credite prevăzute de Legea finanţelor publice, în
vigoare.
Cheltuielile (plăţile) bugetare se efectuează numai în limita prevederilor din
bugetul local, anual cu repartizare pe trimestre care se acoperă din veniturile proprii,
precum şi din sumele defalcate din impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat şi
din transferurile diri bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, în condiţiile
legii.
Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai
după deschiderea creditelor bugetare, în limita prevederilor din bugetul local aprobat,
conform legii.
În vederea derulării în bune condiţii a executării bugetelor locale şi efectuării
plăţilor dispuse, ia deschiderea creditelor din bugetul local se procedează astfel:
Ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedintele consiliului judeţean)
pe baza elementelor proprii determină lunar volumul creditelor bugetare, în limita
cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie pe seama surselor aprobate prin
bugetul local, atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din
subordine. în acest scop, fiecare ordonator principal de credite stabileşte necesarul
de credite bugetare care urmează a se deschide pentru luna următoare, completând
"Comunicarea de deschidere a creditelor" (formular tipizat) pe care o prezintă până
la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză şi verificare
trezoreriilor teritoriale operative, ale administraţiilor financiare de care aparţin.
În cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza şi verificarea
documentelor prezentate lunar, de Ordonatorul principal de credite, urmărindu-se în
principal următoarele aspectele:
- încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local
în prevederile bugetelor locale aprobate anual cu defalcare pe
trimestre;
- încadrarea creditelor deschise pe capitole în prevederile
corespunzătoare aprobate prin bugetul local;
- completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de
formular şi semnarea lor de persoanele în drept.
După verificare şi acceptare, pe baza documentelor, se procedează la
înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a operaţiunii privind creditele bugetare
deschise şi repartizate pe fiecare ordonator de credite finanţat din bugetul loca! cu
respectarea normelor metodologice aprobate.
În limita creditelor bugetare deschise, ordonatorul principal de credite
repartizează prin dispoziţie bugetară (formular tipizat), creditele bugetare pe seama
instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuţiile
ordonatorilor secundari sau terţiari de credite prevăzute de lege, după caz.
La nivelul trezoreriilor teritoriale se verifică încadrarea Dispoziţiilor bugetare
prezentate, în suma creditelor deschise pe capitole bugetare, înregistrate pe seama
126
unităţilor administrativ-teritoriale respective, după care se înregistrează în
contabilitatea trezoreriei prin conturi în afara bilanţului, analitice separate pe fiecare
instituţie publică subordonată ordonatorului principal de credite.
5.3. DESCHIDEREA DE CREDITE DIN BUGETUL

ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Bugetul asigurărilor sociale este aprobat anual prin lege de către Parlament,
odată cu bugetul de stat. Prin aceiaşi lege se aprobă şi bugetul Fondului pentru plata
ajutorului de şomaj.
Potrivit legii finanţelor publice, în vigoare, administrarea bugetului asigurărilor
sociale de stat cât şi a bugetului Fondului ajutorului de şomaj se face de către
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Prin anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă detalierea
veniturilor pe capitole şi subcapitole, cât şi a cheltuielilor, pe părţi, capitole,
subcapitole, titluri, articole şi alineate ale bugetului.
Potrivit legii, cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat şi se execută prin ordonatorii de credite din sistemul
asigurărilor sociale de stat.
Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonatorul principal de credite iar
conducătorii instituţiilor subordonate, îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor secundari
sau terţiari, după caz, în condiţiile legii.
Plăţile prin trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează
numai în limita creditelor deschise, repartizate instituţiilor publice din subordine de
către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în care scop procedează astfel:
a) Lunar, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza bugetului
asigurărilor sociale aprobat, stabileşte necesarul de cheltuieli în structura
aprobată, ce urmează a se efectua de la buget în luna pentru care
urmează a se deschide credite. în acest scop, ministerul întocmeşte
"Cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pe fiecare
subcapitol de cheltuieli aprobat prin buget, pe care o prezintă Direcţiei
Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice până la data
de 20 ale fiecărei luni pentru creditele bugetare aferente lunii următoare.
Odată cu cererea de deschidere a creditelor, Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale, prezintă trezoreriei centrale şi Dispoziţia bugetară
pentru repartizarea creditelor deschise pe seama instituţiilor subordonate.
b) Direcţia Contabilităţii Publice pe baza documentelor primite de la Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale, verifică şi analizează următoarele aspecte:
- încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole, în
prevederile aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat;
- repartizarea creditelor bugetare la instituţiile publice din subordinea
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să se efectueze în limita
sumelor deschise;
127
- completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de
formular şi semnarea acestora de persoanele îndreptăţite.
După analiză şi verificare, operaţiunea privind deschiderea creditelor bugetare
este înregistrată în contabilitatea trezoreriei potrivit normelor metodologice în
vigoare.
5.4. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN

CREDITELE BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE DIN
BUGETUL DE STAT.
Ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de plăţi din creditele bugetare

deschise sau repartizate, în conturile lor de la trezorerie, pentru efectuarea
cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare (capitole, subcapitole, articole şi alineate).
Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, se
efectuează în toate cazurile din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă
răspunderea asupra utilizării creditelor bugetare în conformitate cu dispoziţiile legale
în vigoare.
Plăţile pot fi dispuse astfel:
a) în numerar prin casieria instituţiei publice, după ridicarea sumelor din cont
prin CEC de numerar;
b) prin decontarea (virarea) din cont, în favoarea agenţilor economici care au
livrat mărfuri, au prestat servicii sau executat lucrări, după caz, în baza contractelor
sau comenzilor încheiate cu aceştia în condiţiile legii în baza OPHT.
Operaţiunile de plăţi se efectuează prin virare, în limita creditelor bugetare
deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor, după caz, şi evidenţiate în conturile
deschise distinct la trezoreria statului pe bugete, cu desfăşurare pe instituţii publice.
Instituţiile publice pot ridica din conturile de cheltuieli sau de disponibil, după
caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar,
reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică
a fi efectuate prin decontări.
În vederea efectuării plăţilor dispuse de către ordonatorii de credite prin
trezorerie se utilizează în principal următoarele documente:
a) Cecul pentru eliberarea numerarului din cont,
b) OPHT pentru virarea din cont prin care Ordonatorul de credite dispune
efectuarea de plăţi din conturile sale de ia trezorerie în favoarea agenţilor economici,
bugetului de stat, bugetelor locale, s.a.
c) dispoziţia de încasare cu factura anexată întocmită de furnizor pe seama
instituţiei publice, ca urmare livrării unor mărfuri, energiei electrice, prestării de
servicii sau executării de lucrări, pe bază de contracte legal încheiate şi confirmate
de beneficiar. Odată cu documentele de plăţi, întocmite cu toate datele prevăzute de
formular şi semnate de cei în drept, ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta
128
şi documentele cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse pentru
care se solicită dispunerea plăţilor.
Compartimentul decontări din cadrul trezoreriei pe baza documentelor
prezentate are datoria să execute controlul financiar preventiv asupra plăţilor dispuse
de ordonatorul de credite urmărind în mod special:
a) încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, pe
capitole şi categorii de cheltuieli. în cazul în care valoarea documentelor de plăţi nu
are acoperire în disponibilul de credite deschise sau repartizate, documentele sunt
restituite ordonatorului de credite.
b) respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite prin
buget, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Se analizează natura şi conţinutul
plăţilor dispuse prin comparare cu creditele aprobate.
c) respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea
cheltuielilor.
Operaţiunile privind plăţile efectuate prin trezorerie sunt înregistrate în
contabilitatea acesteia în conturi deschise pe instituţii publice cât şi pe capitole de
cheltuieli cu desfăşurare pe categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin
Legea bugetului sau prin bugetele locale.
Ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat, pe bază de documente de
plată şi justificative corespunzătoare, pot dispune plăţi din creditele deschise sau
repartizate, pentru efectuarea la instituţiile publice a următoarelor cheltuieli şi acţiuni:
- salarii;
- deplasări, detaşări şi transferuri;
- materiale;
- subvenţii pentru instituţii publice;
- subvenţii şi diferenţe de preţ acordate regiilor autonome cu capital de stat;
- transferuri către bugetele locale;
- burse pentru elevi şi studenţi;
- alocaţii şi ajutoare pentru copii;
- cheltuieli de capital.

CREDITELE DESCHISE DIN BUGETUL LOCAL
Bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se

execută, după aprobare, în condiţiile iegii, prin ordonatorii de credite, care sunt:
- ordonatorii principali de credite - primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene
sau înlocuitorii lor de drept;
- ordonatorii secundari sau terţiari de credite
129
- conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea
ordonatorului principal.
Pentru efectuarea plăţilor de către ordonatorii de credite finanţaţe din bugetul
local, aceştia au deschise la trezoreria de care aparţin, următoarele conturi:
a) conturi de credite deschise sau repartizate din bugetul local în care se
înregistrează creditele respective pe fiecare instituţie publică locală, în limita cărora
pot să aibă loc cheltuieli (piăţi) aşa cum au fost aprobate prin bugetul propriu de
venituri şi cheltuieli;
b) cont de cheltuieli din bugetul local, care se deschide pe fiecare ordonator
de credite, capitole şi articole de cheltuieli în care se înregistrează plăţile dispuse
numai pe bază de documente justificative.
Plăţile din conturile instituţiilor finanţate din bugetul local cât şi cele la nivelul
ordonatorilor de credite, se efectuează prin trezorerie numai în limita creditelor
bugetare deschise sau repartizate, evidenţiate în conturi distincte.
Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, din bugetul
local, se fac din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea privind
utilizarea acestora în conformitate cu dispoziţiile legale şi prevederile bugetului local
aprobat.
Plăţile pot fi dispuse atât în numerar prin casieria instituţiei după ridicarea din
cont prin CEC cât şi prin decontare (virare) din cont în favoarea agenţilor economici
sau pentru achitarea altor obligaţii.
Plăţile din conturile instituţiilor publice finanţate din bugetele locale se fac
numai pe baza documentelor de plăţi legal aprobate şi semnate de cei în drept cât şi
a documentelor din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor efectuate
pentru care se dispune plata. Toate aceste documente sunt verificate de
compartimentele de specialitate din cadrul trezoreriei operative prin care se fac
operaţiunile de plăţi ţinând seama de normele metodologice aprobate de Ministerul
Finanţelor Publice, în acest scop.
Operaţiunile privind plăţile efectuate din creditele deschise sau repartizate din
bugetul local, în condiţiile prevăzute de lege, sunt înregistrate după verificare, în
contabilitatea trezoreriei teritoriale, în conturile deschise pe seama ordonatorilor de
credite şi instituţiilor publice care sunt finanţaţi din bugetul local.
În cadrul trezoreriei se întocmeşte zilnic o balanţă de verificare, prin care se
urmăreşte la nivelul fiecărui buget local, ca totalul plăţilor înregistrate în conturile
ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul local, să se încadreze în totalul
veniturilor bugetului local respectiv, inclusiv transferurile in bugetul de stat.
În situaţii de excepţie, când plăţile efectuate depăşesc veniturile realizate şi
înregistrate în bugetul local, se procedează la aplicarea următoarelor măsuri:
- alocarea de transferuri din bugetul de stat în măsura în care există
disponibilităţi de credite bugetare, în condiţiile legii, (foarte rar şi cu aprobările legale)
- sistarea plăţilor în conturile instituţiilor publice finanţate din bugetul local,
până la crearea disponibilului necesar în contul de venituri al bugetului local.
130
CREDITELE DESCHISE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR
SOCIALE DE STAT
Administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face de către Ministerul

Muncii şi Solidarităţii Sociale, în calitate de ordonator principal de credite.
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale aprobat prin lege, se suportă
cheltuielile privind pensiile de asigurări sociale de stat, indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă, concediile de maternitate şi îngrijirea copiilor,
ajutoarele sociale (conform clasificaţiei aprobate).
Plăţile prin trezorerie se efectuează numai în limita creditelor deschise sau
repartizate instituţiilor publice din subordine pe subcapitole de cheltuieli, de către
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Efectuarea plăţilor prin trezorerie clin creditele deschise din bugetul
asigurărilor sociale se face cu respectarea precizărilor metodologice aprobate în
acest domeniu de Ministerul Finanţelor Publice.
Spre exemplu la efectuarea prin trezorerie a plăţilor pentru pensiile de
asigurări sociale de stat se procedează astfel:
a) Casa judeţeană de pensii şi asigurări sociale prezintă trezoreriei în raza
căreia îşi desfăşoară activitatea următoarele documente:
- Ordinul de plată pentru virarea în contul oficiului poştal judeţean a sumelor
necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale (inclusiv alocaţiile de stat pentru
copii), care se efectuează prin mandatele poştale, respectiv factori poştali. La acesta
se anexează borderoul de ordonanţare al mandatelor poştale;
- Ordinul de plată în contul unităţilor CEC a sumelor cuvenite ca pensie, în
situaţia în care pensiiie se achită prin conturile curente personale ale pensionarilor,
deschise la unităţile respective, la care se anexează lista cu numele pensionarilor,
numărul contului personal şi suma cuvenită acestora;
b) Verificarea în cadrul trezoreriei a documetelor prezentate de către Casa
judeţeană de pensii, şi asigurări sociale urmărinduse în principal:
- existenţa disponibilului de credite bugetare la subcapitolul corespunzător, în
limita căruia urmează să se facă plăţi;
- completarea documentelor de plată cu toate elementele cerute la formular
cât şi existenţa semnăturilor autorizate.
Capitolul 6
ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA
OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI
PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI
131
6.1. ORGANIZAREA SERVICIULUI (BIROULUI)
SAU COMPARTIMENTULUI CASIERIE TEZAUR
Potrivit legii, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care privesc sectorul

public se efectuează prin trezoreria statului. Aceste operaţiuni se referă la:
- încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum şi a
fondurilor speciale, de la agenţi economici, instituţii publice şi contribuabili, după caz;
- depunerea în conturile trezoreriei, de către instituţiile publice, a sumelor
ridicate din cont şi rămase nefolosite;
- eliberarea de numerar la cererea instituţiilor publice din conturile acestora,
în vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie a acestora, în principal pentru
salarii, deplasări, drepturi de asigurări sociale s.a.în vederea derulării normale a
operaţiunilor privind primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea numerarului, la
nivelul trezoreriilor operative se organizează serviciul (biroul) sau compartimentul
casierie -• tezaur, după caz. In cadrul acestui serviciu (birou)-cornpartiment casierie-
tezaur fluxul operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin:
a) casa de încasări;
b) casa de plăţi;
c) casa-tezaur.
Principalele atribuţii ce revin acestui serviciu sau compartimentului casierie-
tezaur sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei
generale a finanţelor publice judeţene, aşa cum acestea au fost prezentate la
trezoreria municipală, orăşenească, comunală.
Pentru realizarea atribuţiilor care îi revin, este necesar ca activitatea acestui
serviciu (birou) compartiment să funcţioneze în spaţii special amenajate, separate de
celelalte sectoare ale trezoreriei operative teritoriale.
Astfel, ferestrele, camerelor în care este amplasată casieria cât şi uşile vor fi
prevăzute cu grilaje de fier, fiecare casier va avea locul de muncă în cabine separate,
care vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori, pentru păstrarea
în siguranţă a numerarului în timpul programului de lucru. Modul de organizare şi
desfăşurare a activităţii casieriei-tezaur este bine stabilit prin precizările Direcţiei
Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice.
Directorul trezoreriei şi a contabilităţii publice şeful serviciului (biroului)
compartimentului casierie-tezaur răspund de organizarea, funcţionarea şi controlul
activităţii de casierie, conform reglementărilor, în vigoare.
Totodată, conducerea trezoreriei are obligaţia să asigure ţinerea corectă şi lazi
a evidenţelor operative şi a contabilităţii a operaţiunilor derulate prin casieria-tezaur
în scopul cunoaşterii în orice moment, cu exactitate, a existenţei şi mişcării
numerarului cât şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei.
6.2. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA

CASEI DE ÎNCASĂRI
132
Casa de încasări se organizează într-un spaţiu distinct care să asigure
efectuarea în condiţii bune a operaţiunilor de încasări în numerar, a circulaţiei
persoanelor fizice depunătoare, precum şi siguranţa totală a gestionării sumelor
încasate.
În acest scop, casa de încasări trebuie să fie dotată cu:
- case de bani sau dulapuri metalice cu încuietori speciale;
- instalaţii de sonorizare şi grilaje prin care spaţiulafectat casei să fie ferit de
evenimente speciale.
Depunerea respectiv primirea numerarului în casele de încasări ale trezoreriei
se efectuează numai pe bază de documente, legal aprobate, specifice acestui gen
de activitate astfel:
a) depunerea numerarului cu "Foaie de vărsământ cu chitanţă", document
întocmit de Serviciul (compartimentul) încasarea şi evidenţa veniturilor din trezorerie
după verificarea "avizului de plată" prezentat de plătitor din care rezultă obligaţie
acestuia către buget.
Foaia de vărsământ cu chitanţă, legal întocmită şi semnată se transmite pe
cale internă, la casieria de încasări, unde casierul procedează la încasarea sumei
datorate şi eliberarea "chitanţei" către plătitor. La sfârşitul zilei, casierul înregistrează
Foaia de vărsământ în registrul de casă al zilei respective.
b) Depunerea numerarului cu "Borderoul de încasări" întocmit de agenţii
încasatori la care se anexează chitanţele pe baza cărora s-a făcut încasarea
veniturilor datorate bugetului de către contribuabili (persoane fizice).
c) Depunerea numerarului cu "Ordin de încasare" în cazul operaţiunilor de
depunere cu caracter intern ale trezoreriei (spre ex. restituirea de avansuri spre
decontare neutilizate, salarii neplătite care se depun la termen, s.a.). Ordinul de
încasare se emite de serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor care se transmite
casieriei spre încasarea sumei, după care, verificat şi semnat de casier este
înregistrat la sfârşitul zileiîn jurnalul de casă.
La sfârşitul zilei, casierul stabileşte totalul sumelor încasate şi înregistrate pe
bază de documente în Jurnalul de încasări, legal întocmit şi semnat, împreună cu tot
numerarul încasat, împachetat corespunzător şi în bază de chitanţă, sunt predate
şefului de serviciu (birou) compartiment casierie-tezaur.
Concomitent un exemplar din jurnalul de casă împreună cu documentele da
casă aferente încasărilor efectuate sunt predate la serviciul (compartimentul)
încasarea şi evidenţa veniturilor pentru a fi înregistrat în contabilitatea trezoreriei.
Ultimul exemplar (3) din jurnalul de casă, semnat de cei în drept şi ştampilat este
arhivat la casieria de încasări.
6.8. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA

CASEI DE PLĂŢI
Casa de plăţi este organizată în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi casa de

încasări.
133
Casele de plăţi din trezorerie efectuează plăţi în numerar ia cererea instituţiei
publice, sau a persoanelor fizice numai pe baza documentelor justificative, legal
aprobate. Toate operaţiunile de plăţi efectuate prin casierie trebuie înregistrate în
aceeaşi zi în contabilitatea trezoreriei.
Operaţiunile de plăţi efectuate zilnic prin casa de plăţi se derulează astfel:
a) La începutul fiecărei zile operative, casierul plătitor primeşte cu chitanţă un
avans în numerar pentru plăţi de la şeful serviciului casierie-tezaur. Avansul este
înregistrat în registrul de evidenţa numerarului cu semnătura casierului plătitor.
Mărimea avansului în numerar acordat este stabilită de şeful serviciului
casierie-tezaur ţinând seama de volumul plăţilor de efectuat apreciat pentru ziua
respectivă. în situaţii justificate, casierul poate primi în cursul aceleiaşi zile şi alte
avansuri în numerar pentru plăţi.
b) în vederea ridicării numerarului de la casele de plată, beneficiarii (casierii
instituţiilor publice) au obligaţia să prezinte documentele de plată (CEC de numerar,
ordin de plată, s.a.) însoţite de documente justificative privind cheltuielile (plăţile)
legal aprobate, spre verificare la serviciul (compartimentul) verificare şi decontare a
cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul trezoreriei.
După verificare şi avizare, documentele de plată cât şi cele justificative sunt
înregistrate în evidenţa analitică a serviciului după care, pe cale internă în trezorerie,
sunt predate la casieria de plăţi pe bază de borderou de plată.
c) Casierul plătitor este obligat să verifice legalitatea tuturor documentelor
primite la plată (completate cu toate datele cerute de formular, semnate şi ştampilate)
după care se completează cecul cu suma ce trebuie eliberată şi efectuează plata cu
numerar către beneficiar.
Beneficiarul sumelor plătite prin casieria trezoreriei are obligaţia să verifice şi
să numere banii primiţi la ghişeele casieriei (sau în spaţiul specia! amenajat) întrucât
trezoreria nu mai răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior.
d) La sfârşitul zilei operative, casierul verifică dacă sumele plătite pe bază de
documente, împreună cu numerarul rămas în casierie corespunde cu suma primită
sub formă de avans după care întocmeşte Jurnalul de casă cu operaţiunile de plăţi
efectuate şi avansurile primite.
Un exemplar din Jurnalul de casă cu documentele de casă aferente, se
predau la serviciul (compartimentul) de verificare şi decontare a cheltuielilor
instituţiilor publice; exemplarul nr. 2 din Jurnal se remite şefului de serviciu casierie-
tezaur şi concomitent se restituie sumele rămase neutilizate din avansul primit, care
sunt înregistrate sub semnătură, în Registrul pentru evidenţa numerarului,
exemplarul nr. 3 din jurnal este arhivat la casieria de plăţi.
6.4. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA Şl ÎNCHIDEREA

CASEI-TEZAUR
Casieria tezaur este organizată în condiţii de siguranţă similare cu cele

prevăzute pentru casele de încasări şi cele de plăţi din cadrul trezoreriei.
134
Prin casieria - tezaur se eliberează pe bază de documente, la începutul
fiecărei zile operative, numerarul necesar pentru operaţiunile de plăţi prin casele de
plăţi ale trezoreriei. La sfârşitul zilei, în casieria -tezaur sunt colecte şi păstrate în
limita plafoanelor de casă stabilite, toate sumele în numerar încasate prin casele de
încasări cât şi numerarul neutilizat rămas în sold la casele de plăţi ale trezoreriei. La
aceste operaţiuni se adaugă plăţile şi încasările în numerar rezultate din vânzarea
certificatelor de trezorerie pentru populaţie, inclusiv răscumpărarea acestora şi plata
dobânzilor aferente.
Plafoanele de casă pentru casieria-tezaur se stabilesc de unităţile teritoriale
ale trezoreriei, de comun acord cu sucursalele B.N.R.
Excedentul de numerar (stabilit peste plafoanele aprobate), de la unităţile
teritoriale ale trezoreriei se vor depune (cu foaie de vărsământ) zilnic, la sucursalele
B.N.R. conform graficului stabilit.
Excedentul de numerar poate fi redistribuit şi către administraţiile financiare,
municipale, orăşeneşti comunale din cadrul unităţilor teritoriale ale trezoreriei, cu
aprobarea directorului general şi respectarea normelor legale privind transportul şi
securitatea numerarului.
La sfârşitul zilei operative, casierul întocmeşte "jurnalul de casă" al casei-
tezaur pe baza jurnalelor de casă primite de casieriile de încasări şi cele de plăţi,
precum şi a celorlalte documente de casă întocmite sau primite la casieria tezaur a
trezoreriei. Soldul zilei stabilit prin jurnalul de casă trebuie să fie egal cu numerarul
existent în casieria-tezaur, la sfârşitul fiecărei zile operative. Pe baza jurnalului de
casă al casei tezaur se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei.
Şeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur are obligaţia să
ţină zilnic evidenţa numerarului existent în casierie, a mişcării acestuia, precum şi a
celorlalte valori aflate în tezaur cu ajutorul "Registrului pentru evidenţa valorilor din
casierie-tezaur".
Se verifică zilnic dacă soldul din registru pentru evidenţa valorilor din casieria-
tezaur corespunde cu soldul casieriei din jurnalul contabilităţii stabilit la sfârşitul zilei
şi se semnează de şeful serviciului (biroului) administrarea şi contabilitatea contului
curent al trezoreriei şi şeful trezoreriei operative.
Capitolul 7
DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEŢEANĂ ŞI

BANCA NAŢIONALĂ
Decontarea între Trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale, este

determinată de totalul operaţiunilor de încasări şi cele de plăţi efectuate concomitent
prin conturile deschise în cadrul trezoreriilor teritoriale operative pe seama instituţiilor
publice şi conturile agenţilor economici deschise la băncile comerciale. Operaţiunile
de decontare se derulează, numai pe bază de documente, prin trezoreria judeţeană
şi sucursala Băncii Naţionale în următoarele condiţii:
135
a) în cazul operaţiunilor privind achitarea obligaţiilor către furnizori sau
creditorii de către instituţiile publice, decontarea presupune:
- transmiterea documentelor de plăţi dispuse de către ordonatorii de credite
pentru achitarea furnizorilor sau creditorilor instituţiilor publice, de către trezoreriile
teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) la trezoreria judeţeană.
- primirea documentelor de plăţi de către trezoreriile judeţene şi transmiterea
acestora la sucursalele B.N. în vederea decontării cu băncile comerciale la care
furnizorii, în calitate de beneficiari, îşi au conturile deschise.
b) În cazul operaţiunilor privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor de la
agenţii economici, decontarea presupune:
- primirea documentelor de încasări privind veniturile cuvenite bugetelor de la
sucursalele Băncii Naţionale de către trezoreriile judeţene şi transmiterea acestor
documente trezoreriilor teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) operative din
subordine în raza cărora agenţii economici, în calitate de plătitori îşi au domiciliul
fiscal.
Ca urmare, activitatea de decontare între trezoreria şi Banca Naţională se
desfăşoară în două etape:
a) decontarea între unităţile trezoreriei (trezoreria judeţeană şi trezoreriile
teritoriale operative);
b) decontarea între trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale.
În vederea efectuării plăţilor dispuse de instituţiile publice, care au conturile
deschise la trezoreriile teritoriale operative, către furnizorii sau creditorii acestora,
care au conturile la băncile comerciale, se procedează astfel:
1. Documentele de plăţi (ordinele de plată sau dispoziţia de încasare) primite
la trezoreriile teritoriale operative se grupează şi totalizează zilnic, în mod distinct pe
operaţiuni şi pe sedii ale băncilor comerciale unde agenţii economici îşi au conturile
deschise.
Pe baza documentelor astfel grupate, serviciul administrarea şi contabilitatea
contului curent al trezoreriei operative întocmeşte următoarele:
- un "ordin de plată (tip trezorerie) centralizat" pentru operaţiunile de plăţi
dispuse din conturile instituţiilor publice. Un exemplar din acest ordin împreună cu
documentele (de plată şi cele justificative) legal întocmite se transmite trezoreriei
judeţene iar pe baza exemplarului nr. 2 se face înregistrarea operaţiunii în
contabilitatea trezoreriei.
• O "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru toate dispoziţiile de
încasare prin care se dispun încasări de sume în contul trezoreriei din conturile
agenţilor economici deschise la băncile comerciale. Primul exemplar din dispoziţia de
încasare centralizată împreună cu dispoziţiile de încasare se transmit la trezoreria
judeţeană. Exemplarul nr. 2 rămâne la contabilitatea trezoreriei pentru înregistrare.
2. Direcţia de trezorerie judeţeană, pe baza documentelor (de plăţi şi
justificative) primite de la trezoreriile teritoriale operative, procedează astfel:
- verifică legalitatea şi oportunitatea documentelor de plăţi primite de la
trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale);
136
- înregistrează în contul corespondent ai fiecărei trezorerii, ordinele de plată şi
dispoziţiile încasări primite;
- transmite documentele de plăţi şi încasări, după verificare şi înregistrare în
contabilitate, la sucursala Băncii Naţionale unde are contul curent, procedând astfel:
a) întocmeşte câte un "ordin de plată centralizator" pentru fiecare bancă
comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi cărora urmează să le
vireze sumele cuvenite potrivit documentelor de plată primite;
b) întocmeşte câte o "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru fiecare
bancă comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi din care
urmează să fie preluate sumele respective conform documentelor privind încasările,
primite de ia trezoreriile teritoriale operative.
Ordinele de plată şi dispoziţiile de încasare centralizatoare se întocmesc în 3
exemplare din care ex. 1 şi 2, se transmit sucursalei Băncii Naţionale împreună cu
documentele justificative, legal întocmite, pentru efectuarea operaţiunilor de plăţi sau
încasări, după caz. Exemplarul nr. 3 rămâne la trezoreria judeţeană pentru a fi
înregistrat în- contabilitatea acesteia.
Trezoreria judeţeană, zilnic ridică extrasul contului curent al trezoreriei deschis
la sucursala Băncii Naţionale împreună cu documentele anexate, pe care le
prelucrează astfel:
- verifică sumele înscrise în extrasul de cont cu documentele
corespunzătoare, anexate;
- înregistrează în contabilitatea proprie operaţiunile privind plăţile sau
încasările efectuate prin contul curent;
- grupează pe trezoreriile operative din subordine, toate ordinele de plată/şi
dispoziţiile de încasare, privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor sau
instituţiilor publice, în funcţie de sediul fiscal al agentului economic şi instituţiei
publice. Pe această bază se întocmeşte câte un ordin de plată centralizator pentru
fiecare trezorerie operativă din subordine prin care dispune virarea veniturilor
încasate în contul curent al trezoreriilor respective. Dispoziţia de plată împreună cu
documentele corespunzătoare operaţiunii de virare a veniturilor, inclusiv extrasul de
cont, se transmit, zilnic, trezoreriilor teritoriale operative (prin postă sau delegat
special în condiţii de siguranţă).
3. Trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) operative pe baza
extrasului de cont şi a documentelor anexate primite de la trezoreria judeţeană,
procedează astfel:
- verifică încasările din extrasul de cont pe baza documentelor anexate;
- înregistrează în contabilitatea proprie veniturile încasate care au fost virate
de trezoreria judeţeană;
4. în scopul derulării corespunzătoare a operaţiunilor de decontare între
trezorerii, este necesar ca trezoreria judeţeană să utilizeze în contabilitatea proprie
câte un "cont corespondent" deschis pentru fiecare trezorerie operativă în parte. Prin
acest cont, se înregistrează toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin
trezoreria judeţeană pentru trezoreriile operative. Toate operaţiunile de încasări sau
plăţi înregistrate în conturile corespondente deschise ia nivelul trezoreriei judeţene
trebuie să corespundă cu cele înregistrate în contul corespondent al fiecărei trezorerii
137
operative, lunar, pe baza extrasului de cont, se face verificarea rulajelor şi a soldurilor
conturilor corespondente respective şi se corectează eventualele erori de
înregistrare.
Capitolul 8
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA.
CONTABILITĂŢII TREZORERIEI
8.1. PLANUL DE CONTURI PENTRU ACTIVITATEA
TREZORERIEI
Contabilitatea trezoreriei se organizează atât la nivelul Direcţiei Generale a

Trezoreriei statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrui Ministerului
Finanţelor Publice, cât şi în cadrul Trezoreriilor judeţene, şi a municipiului Bucureşti,
a trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi comunale din cadrul Direcţiilor generale ale
finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Contabilitatea trezoreriei se ţine cu ajutorul Planului de conturi pentru
activitatea trezoreriei aşa cum acesta a fost elaborat de către Ministerul Finanţelor
Publice
Panul de conturi al trezoreriei cuprinde conturi sintetice de gradul I, ii şi III,
grupate pe clase.
Planul de conturi specific pentru trezoreria statului cuprinde următoarele clase
de conturi:
Clasa 1 - Mijloace băneşti şi alte valori
Clasa 2 - Venituri şi chetuieli bugetare
Clasa 3 - Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
Clasa 4 - Titluri şi certificate de trezorerie
Clasa 5 - Disponibilităţi şi depozite
Clasa 6 - Decontări
Clasa 7 -- Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie
Clasa 8 - excedente / Deficite
Clasa 9 - Conturi în afara bilanţului.
Grupele de conturi au o construcţie logică şi reflectă într-un mod specific
întregul flux de operaţiuni care se desfăşoară în cadrul trezoreriei.
Cu ajutorul planului de conturi se asigură înregistrarea operaţiunilor specifice
activităţii de trezorerie printre care menţionăm:
- intrările şi ieşirile de valori prin contul curent al trezoreriei;
- intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei;
- încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare;
138
- constituirea şi utilizarea fondurilor cu destinaţie specială;
- gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice (interne şi externe);
- disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice;
- încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor care privesc activitatea
proprie a trezoreriei;
- deschiderea creditelor pe seama ordonatorilor de credite şi repartizarea lor
pe instituţiile publice din subordine;
- încheierea execuţiei financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor
sau deficitelor bugetare.
Conturile cuprinse în pianul de conturi pentru trezorerie asigură înregistrarea
operaţiunilor efectuate atât la nivelul trezoreriilor teritoriale cât şi la nivelul trezoreriei
centrale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Conturile din planul de conturi specific trezoreriei se pot modifica, adapta şi
îmbunătăţi numai de către Direcţia Generală a Trezorerie şi Direcţia Contabilităţii
Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar funcţiunea conturilor nu este
limitativă.
Trezoreria centrală, trimestrial şi anual, pe baza datelor din contabilitatea
proprie şi din cea a trezoreriilor teritoriale din subordine cât şi a documentelor
întocmite şi prezentate de ordonatorii principali de credite întocmeşte, bilanţul
general al trezoreriei, contul de execuţie al bugetului de stat, al bugetelor locale, al
bugetului asigurărilor sociale de stat, al fondurilor speciale.
8.2. DESCHIDEREA CONTURILOR SINTETICE ŞI

ANALITICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI
Conturile sintetice de gradul I, II şi III se deschid în contabilitatea trezoreriei

potrivit codurilor şi structurii pe clase prevăzută în planul de conturi aprobat (în
vigoare) cât şi în funcţie de natura operaţiunilor specifice înregistrate în contabilitatea
trezoreriei.
Conturile analitice care se deschid pentru conturile sintetice prevăzute în
Planul de conturi al trezoreriei se formează şi codifică la data deschiderii lor ţinând
seama de precizările Ministerului Finanţelor Publice date în acest scop, procedându-
se astfel:
1. La codificarea conturilor analitice de venituri (sau de cheltuieli), privind
bugetul de stat, se aplică următoarea schemă:
- codul contului sintetic de venituri din planul de conturi (20);
- codul capitolului de venituri, din clasificaţia bugetară aprobată;
- cifra de control, conform metodologiei date;
- codul subcapitolului de venituri, din clasificaţia bugetară aprobată;
139
- codul plătitorului. La fiecare trezorerie se stabileşte un cod în ordine
crescătoare al agenţilor economici şi instituţiilor publice plătitoare de impozite şi taxe
la trezoreria de care aparţin.
Spre exemplu: Conturile analitice deschise pe capitole, subcapitole şi plătitorii
de venituri pentru bugetul de stat se codifică astfel:
Cod. Denumirea codului
20 Veniturile bugetului de stat
12 Accize şi impozit pe circulaţie
XX Cifra de control
01 Accize
220 Numărul de ordine ai plătitorului stabilit de trezorerie
În mod asemănător se procedează la codificarea conturilor analitice de
cheltuieli privind bugetul de stat.
La codificarea conturilor analitice (pe capitole, subcapitole şi plătitori) de
venituri şi cheltuieli care privesc bugetele locale se va ţine seama de clasificaţia
veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale aprobată prin legea bugetului anuală. în
structura acestei codificări se include şi codul privind unitatea administrativ-teritorială
(comună, oraş, municipiu judeţ) după care se înscrie codul plătitorului care se
grupează pe fiecare unitate administrativ-teritorială.
La codificarea conturilor analitice de venituri şi cheltuieli ale bugetului
asigurărilor sociale de stat se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor
bugetului asigurărilor sociale de stat aprobată. în structura codului se include codul
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (ca ordonator principal de credite), precum
şi codul ordonatorilor de credite (secundari, terţiari) din subordinea ministerului.
2. Codificarea conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind
fondurile speciale din clasa III a planului de conturi pentru trezorerie, se formează
pentru fiecare fond, distinct atât pentru venituri cât şi pentru cheltuieli.
Spre exemplu schema de codificare a conturilor analitice deschise pentru
conturile sintetice privind fondurile speciale cuprinde:
- codul contului sintetic de gr. I.
- codul contului sintetic de gr. II
- cifra de control
- codul contului sintetic de gr. III
- codul subcapitolului
(de venituri sau cheltuieli)
- cod minister
- din planul de conturi, în vigoare
- stabilită conform metodologiei
140
- din clasificaţia veniturilor sau cheltuielilor fondurilor speciale, aprobată prin
lege
- din clasificaţia în profil departamental în vigoare.
3. Codificarea conturilor analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi
depozite ale instituţiilor publice (cuprinse în clasa V "Disponibilităţi şi depozite" ale
planului de conturi pentru trezorerie), se formează pe ministere, organe locale şi
instituţii subordonate acestora cu respectarea precizărilor date de Ministerul
8.3. DESCHIDEREA CONTURILOR ANALITICE PENTRU

INSTITUŢII PUBLICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI
Deschiderea la nivelul trezoreriilor operative a conturilor analitice pe seama

instituţiilor publice, în vederea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi ale acestora,
se face în următoarele condiţii:
a) Conturile analitice privind finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat,
bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale, se deschid pe seama instituţiilor
publice numai pe baza "Cererilor de deschidere de credite" sau a "mandatelor
bugetare", după caz. La deschiderea conturilor, instituţiile publice prezintă "Fişa cu
specimenele de semnături" (formular tipizat) ale persoanelor autorizate, potrivit legii,
să aprobe şi să angajeze cheltuielile bugetare. Potrivit legii, la instituţiile publice,
prima semnătură aparţine ordonatorului de credite, iar semnătura a doua, contabilului
şef. în lipsa acestora, documentele de plată, pot fi semnate de înlocuitorii de drept ai
acestora.
b) Conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic de gr. I cod
"50", "Disponibil al instituţiei publice" se deschid numai la cererea instituţiilor publice,
în care scop prezintă următoarele documente:
- Cererea de deschidere a contului (formular tipizat)
- Actul prin care se confirmă funcţionarea legală a instituţiei;
- Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să angajeze
cheltuielile bugetare.
Cererea de deschidere a contului şi celelalte documente sunt verificate în
cadrul trezoreriei şi se aprobă de conducătorul acesteia. Pe această bază se
stabileşte codul contului analitic al instituţiei respective după care i se comunică.
Contul începe să funcţioneze odată cu prima depunere de sumă în cont.
c) Conturile analitice deschise pe seama instituţiilor publice, în condiţiile sus
prezentate, se vor închide de trezorerii în următoarele situaţii:
- la cererea motivată a instituţii publice
- în cazul în care instituţia nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu privire la
deschiderea şi funcţionarea contului. Trezoreria are obligaţia de a comunica, în scris,
instituţiei motivele închiderii, cu 10 zile înainte, pentru ca aceasta să-şi poată lua
măsuri pentru lichidarea soldului contului respectiv;
141
- pe baza actului normativ privind desfiinţarea instituţiei publice.
8.4. SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATEA

TREZORERIEI
Documentele justificative, legal întocmite, pe baza cărora se fac operaţiunile

de încasări şi plăţi prin trezorerie, sunt înregistrate în contabilitatea acesteia,
cronologic şi sistematic, în conturile de activ şi cele de pasiv sintetice (de bilanţ) cât
şi în conturile analitice potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
Toate documentele care au stat la baza operaţiunilor efectuate prin trezorerie vor fi
înregistrate în contabilitatea trezoreriei în ziua în care au fost acceptate la încasare
sau plată, în care scop vor fi luate măsurile necesare. Este interzisă amânarea
înregistrării documentelor de încasări şi plăţi efectuate prin trezorerie pentru zilele
următoare.
Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei se asigură pe baza
următoarelor formulare de evidenţă:
a) Jurnalul de înregistrare cât şi Jurnalul sinteză;
b) Fişa de cont sintetic;
c) Fişa de cont analitic;
d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică).
a) Jurnalul de înregistrare
Jurnalul de înregistrare este documentul contabil de bază, în care sunt

înregistrate, cronologic şi sistematic, toate operaţiunile de încasări sau plăţi efectuate
prin trezorerie. Jurnalul se deschide şi se închide zilnic, pentru fiecare cont sintetic
de bilanţ din Planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, în mod separat pentru
operaţiile de creditare şi cele de debitare, de către compartimentele din trezorerie
prin care se fac încasările şi plăţile supuse înregistrării. Toate documentele care au
stat la baza înregistrărilor făcute în jurnal sunt anexate la acesta şi arhivate în
compartimentul care l-a întocmit.
La sfârşitul fiecărei zile, în jurnalul de înregistrare se totalizează sumele pe
fiecare cont sintetic corespondent, înscriindu-se pe un rând separat, rulajul zilei
respective, care se cumulează cu rulajul zilei precedente (înscris pe rând separat)
rezultând rulajul cumulat de la începutul anului al contului sintetic respectiv, care se
evidenţiază pe rând distinct.
Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmeşte
jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanţ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitatea trezoreriei pe fiecare cont sintetic în parte. După verificare şi semnare,
142
de către persoanele în drept, jurnalul sinteză se transmite la contabilitatea trezoreriei
spre înregistrare.
Trezoreria
JURNAL DE ÎNREGISTRARE
a operaţiunilor în debitul şi creditul conturilor
CONT: Data:
CONT CONT corespondent Nr. docum Data doc. DEBIT CREDIT ST. PAC.CRT
Trezoreria: Data:
JURNAL SINTEZĂ
a operaţiunilor în ziua
EXPLICAŢII CONT debitor CONT creditor SUMA Cont debitor Cont creditor SUMA
b) Fişa de cont sintetic

Acest formular se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pentru fiecare cont
sintetic în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi pe baza datelor din
jurnalele sinteză primite de la compartimentele unde se întocmesc (casierie, control
şi evidenţa veniturilor sau a cheltuielilor s.a.) .
Zilnic, pe fişele de cont sintetic se stabileşte rulajul (debitor sau creditor) al
contului sintetic, atât pe fiecare zi cât şi cumulat de la începutul anului (în care se
cuprinde şi soldul de la începutul anului).
Pe baza fişelor de cont sintetic contabilitatea întocmeşte Balanţa de verificare
sintetică.
143
FIŞĂ DE CONT SINTETIC
Data Documentul Explicaţia Cont Debit Credit Sold

Coresp
c) Fişa de cont analitic,

Fişa de cont analitic se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei şi se deschide
pentru:
- venituri, pe subcapitole în cadrul fiecărui capitol de venit, din casificaţia
bugetară. în cadru! fiecărui subcapitol de venit se deschid fişe de cont analitice pe
plătitori
- Cheltuielile bugetare, pe capitole (ale clasificaţiei bugetare aprobate) şi
categorii de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe instituţii publice şi ordonatori de
credite.
- Fonduri cu destinaţie specială, distinct pentru venituri şi cheltuielile acestora
- Disponibilităţile instituţiilor publice, pe ordonatorii principali de credite cu
desfăşurarea pe instituţii subordonate.
FIŞĂ DE CONT ANALITIC
Data Documentul Explicaţia Cont Debit Credit Sold

Coresp
d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică)

Este documentul contabil prin care se asigură şi se verifică periodic
corectitudinea înregistrărilor efectuate prin conturile sintetice şi analitice utilizate în
contabilitatea trezoreriei
Balanţa de verificare analitică se întocmeşte de compartimentele care ţin
evidenţa analitică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, a fondurilor cu destinaţie
specială, disponibilităţilor instituţiilor publice s.a.
Balanţa de verificare analitică privind cheltuielile bugetare se întocmeşte zilnic,
iar cea privind veniturile bugetare se întocmeşte periodic şi lunar.
Balanţa de verificare sintetică se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pe
baza fişelor de cont sintetic. Permanent se procedează la confruntarea conturilor
sintetice din balanţa sintetică cu conturile din balanţa analitică întocmită pentru
fiecare cont sintetic. Se verifică rulajele debitoare, cele creditoare şi soldul pentru
fiecare cont sintetic.
144
Trezoreria
BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICE (ANALITICE)
LÂ FINELE LUNII__________________
Cod Denumirea Sold la Rulaj Total Sold la sfârşitul

cont conturilor începutul anului cumulat sume lunii
(sintetice analitice)
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
8.5. FUNCŢIUNEA CONTURILOR SINTETICE (DE GR. I

ŞI II) DIN PLANUL DE CONTURI PENTRU TREZORERIE
CLASA I. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ALTE VALORI
CONTUL 10 "Casa", este un cont cu funcţiune de Activ în care se

înregistrează mijloacele băneşti existente în casierie (sold), precum şi încasările şi
plăţile efectuate în numerar prin casieria trezoreriei.
Se debitează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe bază de chitanţă, foi
de vărsământ, reprezentând impozite şi taxe bugetare şi alte venituri de ia agenţii
economici, instituţii publice şi contribuabili, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile
bugetului de stat, 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat",30 "Fonduri cu destinaţie specială".
Articol contabil: 10 "Casa" = %

20 "Veniturile bugetului de stat"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
30 "Fonduri cu destinaţie specială"
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând

subscrierea la certificatele de trezorerie prin creditul contului, 41 "Certificate de
trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat"
145
Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la
populaţie pentru finanţarea
deficitului bugetului de stat"
- sumele încasate în numerar, depuse la casieria trezoreriei de către

instituţiile publice, reprezentând venituri speciale şi extrabugetare încasate prin
casieriile proprii ale instituţiilor, prin creditul contului; 50 "Disponibil al instituţiei
publice"
Articolul contabil: 10 "Casa" = 50 "Disponibil al instituţiei publice" (se

deschid conturi sintetice de gr. ii pe categorii de venituri conform planului de conturi
pentru trezorerie )
- sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea

completării necesarului de numerar pentru acoperirea plăţilor efectuate prin casieria
trezoreriei, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezorerie
Articolul contabil: 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
- sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice reprezentând

fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont Această operaţiune
diminuează totalul plăţilor de casă clin trezorerie (reconstituirea creditelor) şi creşte
în mod corespunzător limita de finanţare. Operaţiunea este admisă numai dacă
priveşte finanţarea anului curent. în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la
capitolul privind restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi (cont
22.05) prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat".
Articol contabil: 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
- sumele depuse de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase

neutilizate din cele ridicate iniţial din cont. Această operaţiune diminuează totalul
plăţilor de casă (reconstituire de credite) şi creşte în mod corespunzător limita de
finanţare în anul curent, prin creditul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil: 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului loca!"
- sumele restituite în casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări

sociale, rămase nefolosite din cele ridicate iniţial din cont, operaţiune care
diminuează plăţile de casă ale anului curent, prin creditul contului: 25 "Cheltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat".
146
Articol contabil: 10 "Casa" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
Se creditează cu:
- sumele restituite în numerar prin casierie, pe bază de documente, cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, agenţilor economici, instituţiilor publice şi
contribuabililor, după caz, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri necuvenite
bugetelor respective, prin debitul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21
"Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: % ~ 10 "Casa"

20 "Veniturile bugetului de stai"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat"
- sumele în numerar depuse de trezoreriile municipale, orăşeneşti şi

comunale în conturile Sucursalei Băncii Naţionale în cazul în care apar depăşiri de
sold (plafon), conform normelor stabilite în acest scop, prin debitul contului: 61 "Cont
corespondent a! trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"
- sumele în numerar depuse la bancă din casă (cont 10) pe măsura

alimentării contului de disponibil (cont 12), prin debitul contului: 12 "Disponibil al
trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 10 "Casa"

pentru efectuarea de plăţi în numerar"
- sumele depuse la unitatea băncii, de către trezoreriile care nu au casierie-
tezaur, pentru încasările efectuate după ora 1400, prin debitul contului; 13 "Casa
tranzitorie"
Articol contabil: 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"
- sumele eliberate în numerar pe bază de CEC de numerar din contul

instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin debitul
contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
147
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa"
- sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din conturile instituţiilor

publice de subordonare locală în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii,
pentru achitarea de salarii, alte drepturi de personal, deplasări s.a., prin debitul
contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"
- sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din contul de cheltuieli al

instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria
proprie, prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale"
Articol contabil 25 "Cheltuielile buzatului asigurărilor sociale" = 10 "Casa"
- sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor

de trezorerie de la populaţie, prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la
populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie = 10 "Casa"

pentru finanţarea bugetului de stat"
- sumele ridicate în numerar pe bază de CEC de numerar pentru plăţile,

efectuate prin casieria proprie pentru Fondurile speciale, prin debitul conturilor de
Disponibil cu destinaţie specială 30 cât şi pentru conturile de Disponibilităţi şi
depozite, 50 prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
- sumele depuse la Banca Naţională când s-a depăşit plafonul de casă prin
debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
Soldul contului 10 "Casa" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar

existent în casieria trezoreriei la sfârşitul zilei de operaţiuni.
CONTUL 11 "Efecte şi titluri de valoare"
Este un cont cu funcţiunea de Activ, în care se evidenţiază bonurile de tezaur

şi titlurile de stat care urmează a fi plasate (vândute) agenţilor economici şi
148
populaţiei. în cadrul contului sintetic se ţine evidenţa analitică pe categorii de bonuri
de tezaur, titluri de valoare şi pe emisiuni.
Se debitează cu:
- contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de stat, la primirea lor în
vederea vânzării, pe bază de documente, de către trezorerii, prin creditul contului: 66
"Decontări privind efecte şi titluri de valoare".
Articol contabil: 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 68 "Decontări privind

efecte şi titluri
de valoare"
Se creditează cu:
- contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de valoare vândute (plasate)
agenţilor economici şi populaţiei, prin debitul contului: 66 "Decontări privind efecte şi
titluri de valoare".
Articol contabil: 66 "Decontări privind efecte -- 11 "Efecte şi titluri

şi titluri de valoare" de valoare"
Concomitent se înregistrează contravaloarea titlurilor de valoare şi a bonurilor

de tezaur vândute şi încasate prin casierie I:
Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezoreria de ia populaţie pentru

finanţarea deficitului bugetului de stat"
Soldul contului 11 "Efecte şi titluri de valoare" este debitor şi reprezintă

valoarea bonurilor de tezaur sau a titlurilor de valoare primite şi nevândute de către
trezorerie.
CONTUL 12: "Disponibil a! trezoreriei Ia bancă, pentru efec-

tuarea ele plăţi în numerar"
Este un cont cu funcţiune de Activ care funcţionează la trezoreriile fără casă -
tezaur.
Se debitează cu:
149
- sumele în numerar depuse ia bancă,din casă (cont 10) şi casa tranzitorie
(cont 13), pe bază de documente, pe măsura alimentării contului de disponibil prin
creditul conturilor: 10 "Casa", 13 "Casa tranzitorie"
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = %

pentru efectuarea de plăţi în numerar" 10 "Casa"
13 "Casa
tranzitorie"
- sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la BNR, prin
creditul contului:
Articol contabil 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont cores-

pentru efectuarea de plăţi în numerar" pondent ai trezo-
reriei ia BNR"
Se creditează cu:
- plăţile (cheltuielile) efectuate din contul de disponibil de către instituţiile
publice, pe bază de documente justificative de cheltuieli, prin debitul conturilor 23
"Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 " Cheltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: % = 12 " Disponibil al trezoreriei
23 "Cheltuielile bugetului de stai" la bancă, pentru efectuarea
24 "Cheltuielile bugetelor locale" cie plăţi în numerar"
25 " Cheltuielile bugetului
asigurărilor sociale de stat"
- plăţile (în numerar) reprezentând comisioane pentru operaţiunile efectuate

de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice la trezoreriile fără casă-tezaur,
prin debitul contului: 65.0.1 "Comisioane pentru operaţiuni efectuate în numerar de
către băncile comerciale"
Articolul contabil 65.0.1 "Comisioane pentru operaţiuni = 12 " Disponibil ai

efectuate în numerar de către trezoreriei la bancă
băncile comerciale" pentru efectuarea
de plăţi în numerar"
CONTUL 13 "Casa tranzitorie"
150
S-a introdus prin F'recizările Ministerului Finanţelor nr. 334329/ 09.07.1999
privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie ajunse la scadenţă.
Este un cont cu funcţiunea de Activ şi funcţionează la trezoreriile care nu au
casierie tezaur, pentru încasările efectuate după orele 1400.
Se debitează cu:
- sumele depuse la unitatea băncii prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"
Se creditează cu:
- sumele depuse la bancă, pe bază de documente, pe măsura alimentării
contului de disponibil a! trezoreriei deschis la bancă, în cazul trezoreriilor fără casă
tezaur, prin debitul contului, 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea
de plăţi în numerar".
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei Ia bancă, = 13 "Casa tranzitorie" pentru

efectuarea de plăţi în numerar".
CONTUL 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt

judeţ"
Acest cont a fost introdus prin Precizările Ministerului Finanţelor nr. 334285
din 20.07.1999.
Este un cont cu funcţiune de Activ prin care se ţine evidenţa numerarului
eliberat din casieria-tezaur pentru trezoreria din alt judeţ.
Se debitează cu:
- sumele în numerar eliberate din casieria-tezaur, în vederea alimentării cu
numerar a trezoreriei din alt judeţ, pe bază de documente, prin creditul contului: 10
"Casa"
Articol contabil 14 "Sume în numerar eliberate = 10 "Casa"
trezoreriei din alt judeţ"
Se creditează cu:
- sumele în numerar, transferate în alt judeţ, în condiţiile reglementărilor în
vigoare, la primirea extrasului de cont şi a ordinului de plată de la trezoreria
judeţeană din care rezultă plata numerarului eliberat, prin debitul contului: 61 "Cont
corespondent al trezoreriei"
151
Articol contabil 01 "Cont corespondent = 14 "Sume în numerar eliberate al
trezoreriei" trezoreriei din ait judeţ"
CLASA II. VENITURI Şl CHELTUIELI BUGETARE
CONTUL 20 "Veniturile bugetului de stat"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, reprezentând impozite,
taxe şi alte venituri de la agenţi economici, instituţii publice şi contribuabili, prin
debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 20 "Veniturile bugetului de stat"
- sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile

publice finanţate din bugetul de stat şi iocal, reprezentând impozitele pe venit din
salarii, alte taxe şi vărsăminte, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de
stat", 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil % = 20 "Veniturile bugetului de stat"
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"
- sumele înregistrate în "Contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia

de trezorerie judeţeană reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei
operative locale, de către agenţii economici care au conturile deschise la bănci, prin
debitul contului. 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 20 "Veniturile
bugetului de stat"
Înregistrarea se face la trezoreria locală pe baza ordinelor de plată primite de

la direcţia de trezorerie judeţeană sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli
bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local, dispuse de ordonatorii
de credite, reprezentând impozite (pe venitul din salarii, s.a.) şi alte vărsăminte, la
bugetul de stat, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetelor locale"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetelor locale" = 20 "Veniturile bugetului

de stat"
Se debitează cu:
152
- sumele restituite în numerar prin casieria trezoreriei sau prin virament,
potrivit legii, reprezentând impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului, prin
creditul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 20 "Veniturile bugetului de stai" = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
- sumele compensate între sursele de impozite şi taxe ce au fost achitate în

plus şi cele care sunt neachitate, operarea efectuându-se numai în analiticele
veniturilor bugetului de stat.
Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor şi evidenţiază
veniturile încasate la finele zilei.
Evidenţa analitică a contului 20 se ţine pe surse de venituri, pe capitole şi
subcapitole cât şi pe plătitori, potrivit clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată, în
vigoare.
CONTUL 21 "Veniturile bugetelor locale".

Se creditează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe baza documentelor,
reprezentând impozite şi taxe bugetare, de la agenţii economici, instituţii publice şi
contribuabili, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" - 21 "Veniturile bugetelor locale".
- sumele înregistrate în "contul corespondent al trezoreriei" de către

direcţia trezoreriei judeţene, reprezentând impozite şi taxe virate în contul bugetului
local de către agenţii economici care au conturile deschise la bănci. înregistrarea se
face la trezoreriile locale, pe baza ordinelor de plată primite de la direcţia de
trezorerie judeţeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 21 "Veniturile

bugetelor locale".
- cu sumele virate din contul bugetului de stat, în condiţiile legii, pe seama

fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a bugetului local, prin
debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetelor locale".
153
Articol cctitabil 23 "Cheltuielile bugetelor de stat" = 21 "Veniturile
bugetelor locale"
Se debitează cu:
- sumele restituite în numerar prin casierie sau prin virament, în condiţiile
legii, agenţilor economici şi contribuabililor, din impozite şi taxe vărsate şi necuvenite
bugetului local, prin creditul următoarelor conturi: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Articol contabil 21 "Veniturile bugetelor locale = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Soldul contului 21 este creditor şi reprezintă veniturile încasate, la finele zilei.

Evidenţa analitică a contului 21 se ţine pe surse de venituri, pe capitole,
subcapitole şi plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată.
CONTUL 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" Este un

cont cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează, cu:
- contribuţia de asigurări sociale, utilizată de către agenţii economici şi
instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de
muncă, pe baza dispoziţiei de plată (tip CAS) prin debitul contului: 25 "Cheltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale de stat"
- sumele încasate prin virament în contul corespondent al trezoreriei sau în

numerar prin casierie, reprezentând contribuţia pentru asigurările sociaie de stat;
contribuţia pentru pensia suplimentară; contribuţia agricultorilor asiguraţi; subvenţii
primite de la bugetul de stat, calculate şi stabilite în condiţiile Legii nr. 191/2001.
Sumele datorate de agenţii economici şi instituţii publice sunt achitate cu
dispoziţie de plată (tip CAS) şi ordin de plată (tip trezorerie), prin debitul conturilor 61
"Cont corespondent ai trezoreriei" şi 10 "Casa".
Articol contabil % =22 "Veniturile bugetului
154
61 "Cont corespondent al trezoreriei" asigurărilor sociale de stat" 10
"Casa"
- sumele virate de trezorerii din conturile de cheltuieli bugetare de către

instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, reprezentând contribuţii de asigurări
sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile
bugetului de stat"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale
de stat"
- plăţile dispuse de către ordonatorii de credite din contul de cheltuieli pentru

virarea contribuţiei la asigurări sociale ca venit ia bugetul asigurărilor sociaie, prin
debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului loca!"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 22. "Veniturile bugetului

Se debitează, cu:
- sumele restituite prin virament sau în numerar unor agenţi economici şi
instituţii publice, din contribuţia de asigurări sociale virată necuvenită bugetului şi
care nu poate fi compensată cu sumele datorate în perioadele viitoare, prin creditul
conturilor: 61 "Cont corespondent al trezoreriei", 10 "Casa"
Articol contabil 22 "Veniturile bugetului = %

asigurărilor sociaie de stai" 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
10 "Casa"
Soldul contului 22 este creditor şi evidenţiază veniturile încasate, la sfârşitul

zilei.
Evidenţa analitică a contului 22 este condusă pe surse de venituri, pe capitole
şi subcapitole, conform clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale aprobată.
CONTUL 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Este un cont cu funcţiune de Activ.
155
Contul 23 se desfăşoară în conturi analitice deschise pe capitole, subcapitole
şi categorii de cheltuieli, cât şi pe ministere şi instituţii publice subordonate, conform
clasificaţiei bugetului de stat, aprobate.
Se debitează, cu:
- sumele eliberate în numerar din contul instituţiilor publice în vederea
efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin creditul contului: 10 "Casa".
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa".
- plăţile efectuate din contul de disponibil al trezoreriei deschis la bancă (la

trezoreriile fără casă-tezaur), pe bază de documente de cheltuieli, prin creditul
contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar".
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = 12 "Disponibil al trezoreriei la

de stat" bancă, pentru efectuarea
- sumele virate din contul bugetului de stat, în condiţiile legii, pe seama

fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a j bugetului local, prin
creditul contului: 21 "Veniturile bugetelor locale"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 21 "Veniturile bugetelor

locale"
- sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către

instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, reprezentând irnpo-zite (pe venit din
salarii), taxe şi contribuţii de asigurări sociale cuvenite bugetului de stat, bugetului
local şi bugetului asigurărilor sociale, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului
de stat", 22 "Veniturile bugetului i asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = %

22 "Veniturile bugetului
- plăţile dispuse de ordonatorii de credite (prin ordine de plată), în baza

creditelor deschise sau repartizate în vederea achitării obligaţiilor către furnizori şi
creditori care au conturile deschise la bănci, prin creditul contului: 61 "Cont
156
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = 61 "Cont corespondent al
de stat" trezoreriei"
- sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi

cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv
impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent s.a, care se varsă la buget în contul
bugetelor respective până la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil
pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor
subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale
instituţiilor de subordonare locală"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = %

de stat" 50.05 "Disponibil pentru sume
demandat şi sume în depozit ale
ministerelor şi instituţiilor
subordonate"
50.06 "Disponibilităţi pentru sume
de mandat şi sume în depozit ale
instituţiilor de subordonare
locală"
Se creditează, cu:
- sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice, rămase
neutilizate din cele ridicate din cont. prin această operaţiune se diminuează totalul
plăţilor de casă, şi creşte corespunzător limita de finanţare. Operaţiunea este admisă
numai dacă priveşte anul curent, în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la
capitolul 22.05 "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi", prin
debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
- sumele recuperate de către instituţiile publice, de la furnizori şi creditori

care.au conturile deschise la bănci, ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la
respectarea preţurilor şi a altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont
Articol contabil 61 "Cont corespondent - 23 "Cheltuielile bugetului

al trezoreriei" de stat"
Soldul contului 23 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de

instituţiile publice în cursul exerciţiului bugetar, iar la finele anului se închide.
157
CONTUL 24 "Cheltuielile bugetului loca!"
Este un cont cu funcţiune de Activ
Contul sintetic 24 se desfăşoară în conturi analitice conform, "Clasificaţiei
bugetelor locale" aprobată.
Se debitează, cu:
- sumele eliberate (pe bază de CEC) din conturile instituţiilor publice de
subordonare locală, în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii (pentru
achitarea salariilor, deplasări s.a.), prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 2.4 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"
- plăţile (cheltuielile) efectuate prin trezoreriile fără casă-tezaur, din contul de

disponibil de către instituţiile publice de subordonare locală, pe bază de documente
justificative de cheltuieli legal aprobate, prin creditul contului: 12 "Disponibil al
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului loca!" =12 "Disponibil al trezoreriei la

bancă, pentru efectuarea
- sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către

instituţiile publice finanţate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite,
reprezentând impozite (pe veniturile din salarii s.a.) şi contribuţii ia asigurările
sociale, la bugetul respectiv, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat",
21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = %

22 "Veniturile bugetului
- plăţile dispuse prin trezorerie de ordonatorii de credite, din contul de

cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate din bugetele locale, în contul furnizorilor şi
creditorilor cu conturi deschise la bănci, reprezentând cheltuieli pentru aprovizionare
cu mărfuri, prestări de servicii sau executări de lucrări, în limita creditelor bugetare
deschise sau repartizate, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului loca!" = 61 "Cont corespondent al
158
trezoreriei"
- partea prelevată şi virată din excedentul bugetului local în contul special de

disponibil pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare,
prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume în mandat şi sume de depozit
ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de
mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului iocal" = %

50.05 "Disponibil pentru sume în
mandat şi sume în depozit ale
subordonate"
de mandat şi sume în depozit
ale instituţiilor de subordonare
locală"
Se creditează, cu:
- sumele depuse în casieria trezoreriei de către instituţiile publice, de
subordonare locală, reprezentând sume rămase neutilizate din cele ridicate din cont.
prin această operaţiune se diminuează totalul plăţilor de casă şi creşte în mod
corespunzător limita de finanţare în anul curent, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local"
- sumele recuperate de instituţiile publice de subordonare locală, de la

furnizori şi creditori, ca urmare intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea
preţurilor şi altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Articoi contabil 61 "Cont corespondent = 24 "Cheltuielile bugetului local"

al trezoreriei"
Soldul contului 24 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate în cursul

anului de instituţiile publice de subordonare locală, iar la finele anului se închide.
CONTUL 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Prin contul 25 se evidenţiază plăţile efectuate prin trezorerii din bugetul
asigurărilor sociale de stat, în limitele creditelor bugetare aprobate şi deschise
ordonatorilor de credite finanţată din acest buget.
159
Contul 25 se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe capitole şi
subcapitole conform "Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale de stat" aprobate.
Se debitează, cu:
- sumele eliberate din contul de cheltuieli ale instituţiilor de asigurări sociale în
vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin creditul contului: 10
"Casa"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 10 "Casa"

sociale de stat"
- contribuţia de asigurări sociale utilizată de către agenţii economici şi

instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de
muncă, pe baza dispoziţiei de plată (tip CAS), prin creditul contului, 22 "Veniturile
bugetului asigurărilor sociale"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale"
- plăţile dispuse de ordonatorii de credite din contul ele cheltuieli privind

asigurările sociale, în limita creditelor deschise de ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului -- 61 "Cont corespondent al

asigurărilor sociale de stat" trezoreriei"
- sumele constituite în depozit, reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi

cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv
impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent, s.a. care se varsă la buget în contul
bugetelor respective până la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil
pentru sume de mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor
subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale
instituţiilor de subordonare locală"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = %

asigurărilor sociale de stat" 50.05 "Disponibil pentru sume
subordonate"
instituţiilor de subordonare iocaiă"
160
Se creditează, cu:
- sumele restituite la casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări
sociale, rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont, operaţiune care
diminuează plăţile de casă ale anului curent, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat"
- sumele recuperate de instituţiile de asigurări sociale prin contul de cheltuieli

privind asigurările sociale pe anul curent, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Articoi contabil 61 "Cont corespondent = 25 "Cheltuielile bugetului

al trezoreriei" asigurărilor sociale de stat"
Soldul contului 25 este debitor şi evidenţiază cheltuieli privind asigurările

sociale, efectuate de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare deschise, iar
la sfârşitul anului contul se închide.
CLASA III. „DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE

SPECIALĂ"
Conturile din această clasă asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor

speciale.
Fondurile speciale ca parte din resursele financiare publice, suni aprobate prin
legi specifice, sunt prezentate fondurile speciale, baze iegaiă privind constituirea şi
utilizarea lor, modul cie calcul, precum şi instituţiile publice care răspund de
gestionarea lor. Aceste fonduri se constituie în afara bugetului de stat, iar bugetele
fondurilor speciale se aproba prin legea anuală a bugetului. Execuţia de casă a
bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului, potrivit
metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor.
Constituite prin legi specifice şi ale căror bugete de venituri şi cheltuieli sunt
aprobate prin legea bugetului anuală.
1. Fondul special pentru plata ajutorului de şomaj
Se constituie în baza Legii
Veniturile bugetului Fondului special pentru plata ajutorului de şomaj provin
din încasarea contribuţiei angajaţilor respectiv a angajatorilor la fondu! de salarii .
161
Fondul este gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Acest fond este evidenţiat în trezorerie prin contul 30 04 "Disponibil din fondul
pentru plata ajutorului de şomaj".
2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

Se constituie în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/ 1994,
aprobată prin Legea nr. 136/1994.
Veniturile bugetului Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
provin din încasarea taxei de dezvoltare cuprinse în tariful energiei electrice şi
termice.
Fondul este gestionat de către Ministerul Energiei şi Resurselor.
Acest fond este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 13
"Disponibil din fondui special pentru dezvoltarea sistemului energetic"
3. Fondul pentru asigurări sociale ele sănătate

Se constituie în baza prevederilor legii nr, 145/1997 privind asigurările sociale
de sănătate.
Veniturile bugetului acestui fond provin din:
- contribuţia persoanelor asigurate (cf. Legii);
- contribuţia de la persoanele juridice sau fizice care angajează personal
salariat (cf. Legii);
- sume de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii;
- sume de la bugetul de asigurărilor sociale de stat pentru persoanele
asigurate prin efectul legii.
Fondul este gestionat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele
de asigurări de sănătate judeţene.
Este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei pin contul 30.15 "Disponibil din
fondul de asigurări sociale de sănătate".
4. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor

Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi
reasigurările în România.
Veniturile bugetului Fondului specia! pentru protejarea asiguraţilor se
constituie prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra volumului de'prime brute încasate,
potrivit art. 60 din Legea nr. 136/1995.
Gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraţilor se face de către
Ministerul Finanţelor Publice, respectiv de către Consiliul Comisiei de Supraveghere
a Asigurărilor, conform art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de
asigurare şi supravegherea asiguraţilor.
162
Fondul special pentru protejarea asiguraţilor este evidenţiat în contabilitatea
trezoreriei prin contul 30 17 "Disponibil din fondul special pentru protejarea
asiguraţilor".
5. Fondul special al drumurilor publice

Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 118/1996, republicată.
Veniturile bugetului Fondului special al drumurilor publice se constituie prin
aplicarea unei cote asupra preţului cu ridicata, exclusiv accizele pentru carburanţi
auto livraţi la intern de către producători şi a valorii în vamă pentru carburanţi auto
importaţi.
Gestionarea Fondului special al drumurilor publice se face de către Ministerul
Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
În contabilitatea trezoreriei Fondul special al drumurilor publice este evidenţiat
prin contul 30 18 "Disponibil din fondul special al drumurilor publice".
Urmărirea constituirii fondurilor speciale cât şi a disponibilităţilor acestora în
cadrul trezoreriei se face prin conturi distincte pe instituţiile publice care gestionează
aceste fonduri, potrivit legii. în clasa a - Hi -a a planului de conturi pentru trezorerie
au fost deschise conturi sintetice de gradul II pentru evidenţierea disponibilului
constituit pe fiecare fond special în parte, după cum urmează:
30.04 Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj"
30.13 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului
energetic
30.15 Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate
30.17 Disponibil din fondul specia! pentru protejarea asigura-ţilor
30.18 Disponibil clin fondul special al drumurilor publice
Toate conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa III a pianului de conturi
pentru trezorerie, mai sus prezentate, sunt conturi de Pasiv.
Conturile sintetice de gradul I din clasa III deschise pentru fiecare fond special
în parte, se desfăşoară pe conturi sintetice de gr. II sau pe analitice, după caz,
separat pentru venituri (surse) şi separat pentru cheltuieli (pe categorii) în structura
bugetelor aprobate prin lege pe fiecare fond şi potrivit metodologiei Ministerului
În cazurile în care fondurile speciale se utilizează la nivel centrai iar încasarea
surselor de constituire a acestora se face prin trezoreriile teritoriale, în cadrul
acestora se deschid numai conturile pentru veniturile fondului în care se evidenţiază
sumele încasate şi virarea sumelor în contul instituţiei centrale care urmează al
utiliza potrivit destinaţiei stabilite prin lege.
Funcţiunea acestora este identică şi se prezintă astfel:
Se creditează cu:
- sumele încasate reprezentând contribuţii ale instituţiei publice persoane
juridice şi persoane fizice, precum şi subvenţiile de ia buget, potrivit legii, şi alte
163
venituri din care se constituie veniturile fondurilor speciale aprobate prin legi
specifice, prin debitul conturilor: 10 "Casa 61 "Cont corespondent al trezoreriei",
Articol contabil % = 30 "Disponibil....."
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează, cu:
- sumele virate sau plăţile prin documente legal aprobate, de instituţiile publice
care, potrivit legii, răspund în calitate de ordonatori de credite, de gestionarea
fondurilor speciale respective, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont
Articol contabil 30 "Disponibil....." = %

10 "Casa"
Soldul creditor al conturilor sintetice de gradul II din clasa III reprezintă fondul
special constituit şi neutilizat la finele perioadei, respectiv disponibilul care, de regulă,
se reportează în anul următor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale stabilită prin lege.
În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat,
soldurile rezultate din execuţia acestora şi neutilizate până la finele anului se
regularizează cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor acordate, iar diferenţa se
reportează în anul următor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale, dacă legea nu prevede
altfel.
CLASĂ IV. TITLURI SI CERTIFICATE DE TREZORERIE
În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I.
CONTUL 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru

finanţarea bugetului de stat".
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. A fost inclus în Planul de conturi pentru
trezorerie prin Precizările Ministerului Finanţelr m. 315/1999. Se creditează, cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, de la populaţie,
reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie, prin debitul contului, 10
"Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de Ia populaţie

164
- sumele încasate prin virament, reprezentând subscriere la certificatele de
trezorerie, prin debitul contului; 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 41 "Certificate de trezorerie

al trezoreriei" de la populaţie pentru
finanţarea bugetului de stat"
Se debitează cu:
- sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor
de trezorerie de către populaţie, prin creditul contului; 10 "Casa"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de ia populaţie = 10 "Casa"

- valoarea certificatelor de trezorerie nerăscurnpărate la termen, care se

transformă în certificate de depozit, prin creditul contului; 42 "Certificate de depozit"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de Ia = 42 "Certificate de depozit"

bugetului de stat"
Evidenţa analitică a contului sintetic 41 se ţine pe fiecare emisiune de

certificate de trezorerie.
Soldul contului 41, este creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de
trezorerie răscumpărate la finele perioadei.
CONTUL 42 "Certificate de depozit"

Se creditează, cu:
valoarea certificatelor de trezorerie nerăscumpărate ia termen de populaţie,
care se transformă în certificate de depozit, conform legii, prin debitul contului: 41
"Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie ite ia - 42 "Certificate de depozit"

bugetului de stat"
Se debitează cu:
165
- plăţile în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea
certificateior de depozit, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 42 "Certificate de depozit" = 10 "Casa"
Evidenţa analitică a contului 42 se ţine pe fiecare emisiune de certificare de

trezorerie.
Soldul contului 42, creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie
devenite certificate de depozit, ia finele perioadei de raportare.
CONTUL 43 "Depozite ale agenţilor economici"
Este uri cont cu funcţiune de Pasiv
Se creditează, cu:
- sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la agenţi economici, în
vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale
acestora către buget sau instituţii publice, în condiţiile legii, prin debitul contului: 61
"Cont corespondent al trezoreriei"
Articol caritabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 43 "Depozite ale agenţilor
economici"
Se debitează, cu:
- sumele plătite (prin virament) din contul de depozit constituit ia trezorerie pe
seama agenţilor economici în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii
către buget şi alte datorii, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 43 "Depozite ale agenţilor - 61 "Cont corespondent al

economici" trezoreriei"
Soldul creditor al contului 43, "Depozite ale agenţilor economici" reflectă

disponibilităţile de surse ia finele perioadei cu această destinaţie.
CONTUL 44 "Depozite ale instituţiilor publice"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv .
Se creditează cu:
- sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la instituţii publice în
vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale
acestora către buget sau agenţi economici în condiţiile legii prin debitul contului 61
166
Articol contabil: 61 "Cont corespondent = 44 "Depozite ale instituţiilor
ai trezoreriei" publice"
Se debitează cu:
- sumele plătite (prin virament)" din contul de depozit constituit la trezorerie pe
seama instituţiilor în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către
buget şi alte datorii prin creditul contului 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil: 44 "Depozite ale instituţiilor = 61 "Cont corespondent

publice" al trezoreriei"
Soldul creditor al contului 44 "Depozite ale instituţiilor publice", reflectă

disponibilităţile de surse la finele perioadei cu această destinaţie.
CLASA V. DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE
În această clasă sunt cuprinse conturile cu ajutorul cărora s asigură evidenţa

disponibilităţilor băneşti, altele decât cele de la buget, al instituţiilor publice care au
conturile deschise la trezorerie. Prin planul ci conturi prin trezorerie în această clasă
sunt prevăzute următoarei conturi sintetice de gr. I:
CONTUL 50 "Disponibil a! instituţiilor publice"

Cu ajutorul contului 50 se ţine evidenţa disponibilităţilor băneş aflate la
dispoziţia instituţiilor publice care au conturile deschise Ia trezoreria de care aparţin.
Contul 50 (sintetic de gr. i) se desfăşoară pe conturi sintetice de gr II deschise
după natura disponibilităţilor constituite, astfel:
CONTUL 50.01 "Disponibilităţi din fonduri cu

destinaţie speciaiă ale ministerelor şi
Instituţiilor subordonate"
şi
CONTUL 50.02 "Disponibilităţi din fonduri cu
destinaţie specială ale instituţiilor de
subordonare locală
167
Sunt conturi cu funcţiune de Pasiv, cu ajutorul lor se ţine evident;;
disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie specială constituite la ministere ş instituţii
subordonate (cont 50.01) precum şi la primării, potrivi reglementărilor în vigoare (cont
50.02).
Se creditează, cu:
- sumele depuse în numerar de către instituţiile publice la casieri; trezoreriei
cât şi cele virate din cont de către agenţii economici pe seam; instituţiilor publice,
care reprezintă, în condiţiile legii, venituri ale fondurilo cu destinaţie specială, prin
debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Con corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.01; 50.02.

10 "Casa"
Se debitează cu:
- sumele eliberate pe seama instituţiilor publice, în vederea efectuării de plăţi
în numerar sau prin virament din fondurile cu destinaţie specială constituite, potrivit
legii, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 50.01; 50.02 = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent »l trezoreriei"
Soldul creditor al conturilor 50.01 şi 50.02 reflectă disponibilităţile

neutilizate din fiecare fond la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale

ministerelor şi instituţiilor subordonate"
CONTUL 50.04 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale
instituţiilor de subordonare locală".
Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor se ţine evidenţa

disponibilităţilor constituite din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor
subordonate lor cât şi a instituţiilor de subordonare locală, i Se creditează, cu:
- sumele depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice cât şi
sumele virate de agenţii economici pe seama instituţiilor publice, reprezentând
venituri extrabugetare la dispoziţia ministerelor, primăriilor sau instituţiilor
168
subordonate lor, prin debitul conturilor: 10 "Casa"şi 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Articol contabil % = 50.03; 50.04

10 "Casa"
61 "Cont corespondent a! trezoreriei"
Soldul creditor al conturilor 50.03 şi 50.04 reflectă disponibilităţile

neutilizate din veniturile extrabugetare, la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de

depozit ale ministerelor şi instituţiilor
subordonate"
CONTUL 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi
sume de depozit ale instituţiilor de
subordonare locală"
Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor sunt evidenţiate sumele de

mandat primite de la alte instituţii pentru efectuarea unor servicii în contul acestora,
precum şi sumele constituite în depozit reprezentând drepturi cuvenite salariaţilor
instituţiilor publice la finele anului şi care urmează să fie achitate în anul următor.
Se creditează, cu:
- sumele primite de la alte instituţii în vederea efectuării unor operaţii de
mandat, prin debitul contului. 61 "Cont corespondendent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei" = 50.05; 50.08
- sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii, prime şi alte

drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor
(exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent, pensia suplimentară, ajutor
de şomaj care se varsă la buget până la sfârşitul anului în contul bugetelor
respective) prin debitul următoarelor conturi: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24
"Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat"

23 "Cheituielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor
sociale de stat"
169
Se debitează, cu:
sumele virate (din cont) furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din sumele de
mandat în contul altor instituţii cât şi cu sumele restituite instituţiilor de la care au fost
primite, ca urmare a decontării operaţiunilor de mandat, prin creditul contului: 61
"Cont corespondendent al trezoreriei"
Articol contabil 50.05; 50.06 = 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei"
- sumele ridicate în numerar, în anul următor, de către instituţiile publice în

vederea achitării drepturilor de salarii şi altor drepturi pentru care s-a constituit
depozit la finele anului precedent, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 50.05; 50.06 = 10 "Casa"
Soldul creditor al conturilor 50.05 şi 50.06 reflectă disponibilităţile băneşti la

finele perioadei.
CONTUL 50.07 "Disponibil din donaţi!"

Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Cu ajutorul contului 50.07 se ţine evidenţa donaţiilor, primite de instituţiile
publice de la organizaţii şi agenţi economici cât şi a plăţilor efectuate din aceste
surse.
Se creditează, cu:
- sumele primite în numerar la casieria trezoreriei sau prin cont, cu donaţie de
la organizaţii şi agenţi economici, prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont
Articol contabil % = 50.07 "Disponibil din donaţii"

10 "Casa"
Se debitează, cu:
- plăţile efectuate în numerar sau prin virament, din donaţiile primite, prin
creditul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.07 "Disponibil din donaţii" = %

10 "Casa"
170
61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Soldul creditor al contului 50.07 refllectă disponibilul din donaţii existent la

finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului"

Contul 50.08, se deschide ia trezorerie pe seama Consiliului Judeţean şi cu
ajutorul lui se ţine evidenţa sumelor existente, în condiţiile legii, a fondului de tezaur
al judeţului, cât şi a utilizării acestui fond, conform legii.
Se creditează, cu:
- sumele virate (prin cont) de unităţile administrativ-teritoriale la încheierea
execuţiei bugetare în vederea reconstituirii fondului de tezaur, anterior utilizat prin
debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur

al trezoreriei" al judeţului"
Se debitează, cu:
sumele utilizate, conform legii, din fondul de tezaur, prin creditul contului: 61
Articol contabii 50.08."Disponibil din fondul de tezaur = 61 "Cont corespondent al

al judeţului" trezoreriei"
Soldul creditor al contului 50.08 reflectă disponibilităţile existente la fondul de

tezaur la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.09 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la

bugetul de stat"
CONTUL 50.10 "Disponibil ai instituţiilor subvenţionate din
bugetul local"
Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv.

Conturile se deschid la trezorerie pe seama instituţiilor publice care primesc
alocaţii de la buget (de stat sau locale) în completarea veniturilor proprii pentru
acoperirea cheltuielilor privind întreţinerea şi funcţionarea acestora. Prin aceste
171
conturi se evidenţiază alocaţia primită de la buget în completarea veniturilor proprii
cât şi utilizarea acestor venituri.
Se creditează, cu:
- subvenţia de la bugetul de stat sau local, după caz, primită de instituţiile
publice, aprobază potrivit legii, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de
stat", 24 "Cheltuielile bugetului local"

24 "Cheltuielile bugetului loca!"
- sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei, cât şi prin
virament (în eoni), reprezentând venituri proprii ale instituţiilor publice, prin debitul
conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

10 "Casa"
Se debitează cu:
sumele eliberate din casierie pentru cheltuielile efectuate în numerar şi plăţile
prin virament (din corii) privind cheltuielile instituţiilor publice, suportate din veniturile
bugetelor constituite, prin creditul conturilor:
Articol contabil 50.09; 50.10 = %

10 "Casa"
- subvenţia de la buget primită şi neutilizată, care este retrasă din contul

instituţiilor publice respective la finele anului, conform normelor de închidere a
execuţiei bugetare ale Ministerului Finanţelor Publice, prin creditul conturilor: 23
"Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil 50.03.; 50.10 = %

24 "Cheltuielile bugetului local"
Soldul creditor al conturilor 50.09 şi 50.10 reflectă disponibilul existent la

172
CONTUL 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului
local"
Acest cont se deschide la sfârşitul anului pe seama fiecărui buget local pentru
evidenţierea fondului de rulment propriu constituit din excedent bugetar al fiecărui
buget local.
Se creditează, cu:
sumele repartizate la finele anului din excedentul bugetar al fiecărui buget
local pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin
debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabii 24 "Cheltuielile bugetului tocai" = 50.11 "Disponibil din fondul de

rulment al bugetului local"
Se debitează, cu:
- sumele utilizate prin virament, conform legii, din fondul de rulment, prin
creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.11 "Disponibil din fondul de rulment = 61 "Cont corespondent al

al bugetului loca!" trezoreriei"
Soldui creditor al contului 50.11 evidenţiază disponibilul existent la fondul de

rulment al bugetului iocal, ia finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.12 "Disponibil din sumele pentru

înlăturarea efectelor calamităţilor".
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Se creditează, cu:

- sumele încasate în numerar sau prin virament, de la persoane fizice sau
juridice, în scopul finanţării cheltuielilor legate de înlăturarea efectelor calamităţilor,
prin debitul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent a! trezoreriei"
Articol contabil % = 50.12 "Disponibil din

10 "Casa" sumele pentru înlăturarea
61 "Cont corespondent al trezoreriei" efectelor calamităţilor"
- subvenţiile primite de la bugetul de stat deschise pe seama primăriilor, în

vederea înlăturării efectelor calamităţilor, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile
bugetului de stat"
173
Articol contabil 23 "Cheltuieliie bugetului de stat" - 50.12 "Disponibil din sumele
pentru înlăturarea efectelor
calamităţilor"
Se debitează, cu:
- sumele achitate în numerar sau prin virament unor persoane fizice sau
juridice care au avut pagube din calamităţi, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61
Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = %

pentru înlăturarea 10 "Casa"
efectelor calamităţilor" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
- subvenţiile neutilizate, retrase din contul instituţiilor publice la dispoziţia

cărora au fost deschise, la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor,
prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

pentru înlăturarea
efectelor calamităţilor"
- Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei

de raportare.
CONTUL 50.13 "Disponibil din sumele încasate pentru

ASIROM"
Se creditează, cu:
sumele încasate prin casă sau virament în contul deschis la trezorerie pe
seama ASIROM, prin debitul conturilor: 10 "Casa",61"Cont corespondent al
trezoreriei"
Articol contabil % 50.11 "Disponibil din sumele

10 "Casa" încasate pentru ASIROM"
Se debitează, cu:
174
- sumele vachitate (prin casă sau virament), în condiţiile legii, din veniturile
colectate pe seama ASIROM, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont
Articol contabil 50.13 "Disponibil din sumele %
încasate pentru ASIROM" 10 "Casa"
61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei

de raportare.
CONTUL 50.14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor Ministe-
rului Apărării Naţionale"
Contul se deschide la trezorerii pe seama unităţilor militare din subordinea
Ministerului Apărării Naţionale, ca titulare de avans.
Se creditează, cu:
- sumele primite de unităţile militare de la ordonatorii de credite (secundari sau
terţiari) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale prin debitul contului: 81 "Cont
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezorerie!" = 50.14 "Disponibil pentru
finanţarea unităţilor
ministerului MAPN"
Se debitează, cu:
- sumele plătite pentru drepturi de personal de unităţile militare (titulare de
avans) şi cu sumele neutilizate virate la sfârşitul anului în contul de cheltuieli
bugetare de unde a fost alimentat, în condiţiile legii, prin creditul conturilor: 61
"Cont corespondent a! trezoreriei" , 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 50.14 "Disponibil pentru finanţarea = %

unităţilor ministerului MAPN" 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
23 "Cheltuielile bugetului
de Stat"
Soldul contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.
175
CONTUL. 50.15 "Disponibil al instituţiilor publice care nu au
calitatea de ordonator de credite".
Este un cont cu funcţiunea de pasiv. Se creditează, eu:
- sumele virate în contul deschis la trezorerie, pe seama instituţiilor publice
sau a unor agenţi economici, în calitatea de titulari de avans, de către ordonatorii de
credite ai acestora, în vederea efectuării plăţilor (cheltuielilor bugetare), pe
răspunderea lor, în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Se debitează cu:
- sumele utilizate de instituţiile publice sau ale unui agent economic în calitate
de titulari de avans pentru plata unor lucrări sau servicii efectuate de diferiţi
prestatori, pe răspunderea lor în condiţiile legii prin creditul contului 61 "Cont
corespondent al trezoreriei" şi contul 10 "Casa".
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50. 15 "Disponibil al

instituţiilor publice care au
calitatea de ordonator de
credite"
Contul nu prezintă sold la nivelul instituţiei publice care nu are calitatea de

ordonator de credite.
CONTUL 50.18 "Disponibil din sume încasate din reactivitatea şi

rambursarea obligaţiilor rezultate din aplicarea
Legii nr. 7/1992, privind acoperirea financiară a
obligaţiilor statului rămase publice neregularizate
la 31 decembrie 1990 şi preluate de către stat şi
băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii
1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de
stat precum şi a creditelor bancare".
Contul se deschide la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe seama
Ministerului Finanţelor Publice.
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Se creditează, eu:
- sumele încasate în numerar sau prin virament, de la agenţii economici (regii
autonome, societăţi comerciale) cu capital de stat cărora li s-a preluat de către stat
creditele neperformante, prin debitul conturilor: 10 "Casa" , 61. "Cont corespondent al
trezoreriei"
Artiicol contabil % = 50.18" Disponibil din sume

10 "Casa" încasate din reactivitatea
61 "Cont corespondent al trezoreriei" şi rambursarea obligaţiilor
rezultate din aplicarea legii 7/1992"
176
Se debitează, CU:
- sumele virate (până la 20 ale fiecărei luni) către Ministerul Finanţelor
Publice.
Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de
raportare.
CONTUL 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de

învăţământ" Conform Legii 84/1995.
Contul se deschide la trezorerie pe seama instituţiilor de învăţământ. Cu
ajutorul lui se evidenţiază veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ constituite
din diverse surse cât şi utilizarea acestora ţinând seama de prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995.
Se creditează, cu:
-sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei de către instituţiile de
învăţământ din diverse taxe (de admitere, de şcolarizare, s.a.) care reprezintă
veniturii proprii ale acestora, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 50.19. "Disponibil din venituri proprii al

instituţiilor de învăţământ" conform
Legii 84/1995
- sume virate de către alte unităţi pe seama instituţiilor de înv ţămârit
- sumele primite prin redistribuire de la minister sau prin inspe toratele şcolare
judeţene, din alocaţii bugetare sau alte surse, potrivit leg prin creditul contului: 61
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50.19. "Disponibil din venituri

proprii ale instituţiilor de
învăţământ conform Legii
84/1995
Se debitează, cu:
- sumele plătite prin casă sau prin virament din contul trezoreriei limita
cheltuielilor aprobate în structura bugetului, prin creditul conturile 10 "Casa", 61 "Cont
corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 50.19 "Disponibil din venituri = %

proprii ale instituţiilor 10 "Casa"
177
de învăţământ" 61 "Cont corespondent al trezorerie
conform Legii 84/1995
Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei ( raportare.

Conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa aV-a a planului c conturi
pentru trezorerie, în vigoare şi care sunt toate de Pasiv, i funcţiunea lor pe debit şi pe
credit similară cu a conturilor prezenta mai sus sunt:
CONTUL 50.20 "Disponibil din fondul pentru garantare

împrumuturilor externe, dobânzi şi eoni sioane
aferente"
CONTUL 50.21 "Disponibil din fondul extrabugetar confon legii nr.
112/1995 pentru reglementare situaţiei Juridice a
unor imobile cu destinat de locuinţe trecute în
proprietatea statului' CONTUL 50.22 "Disponibil' din
sume încasate reprezentări despăgubiri pentru
pagube aduse fonduli forestier conf. Legii nr.
81/1993"
CONTUL 50.23 "Disponibil pentru finanţarea blocurilor de
locuinţe conf. O.G. nr. 19/1994" privind stimularea
investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi
construcţii de locuinţe
CONTUL. 50.25 "Disponibil din cota repartizată din fondul special al
drumurilor publice"
CONTUL 50.26 "Disponibil din finanţarea din alte bugete locale"
CONTUL 50.27 "Disponibil din fondul de şomaj pentru efectuarea de
cheltuieli"
CONTUL 50.28 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea
sistemului energetic pentru efectuarea cheltuielilor
de investiţii"
CONTUL 50.29 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi
modernizarea punctelor de control pentru trecerea
frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale
pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii"
CONTUL 50.31 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli şi din
fondul special de solidaritate socială pentru
persoanele cu handicap"
178
CONTUL 50.32 "Disponibil pentru construcţii de locuinţe sociale şi
de necesitate, conform legi nr. 114/ 1996. - legea
locuinţei
CONTUL 50.35 "Disponibil pentru realizarea lucrărilor de cadastru
de specialitate imobiliar-edilitar şi de construire a
băncilor de date urbane conform legii nr. 7/1996"
CONTUL 50.36 "Disponibil privind rezervele speciale"
CONTUL 50.37 "Disponibil din împrumuturi externe pentru
finanţarea obiectivelor aprobate"
CONTUL 50.38 "Disponibil din fonduri PHÂRE pentru combaterea
efectelor inundaţiilor"
CONTUL 50.40 "Disponibil din amenzi încasate conform legii de
Oficiul pentru protecţia consumatorilor".
CONTUL 50.41 "Disponibil din activitatea sanitară conform legii nr.
145/1997" Privind asigurările sociale de sănătate
CONTUL 50.42 "Disponibil din alocaţii bugetare pentru reducerea
riscului în construcţii"
CONTUL 50.43 "Disponibi! fond de risc pentru împrumutul B.E.R.D.
569/1997" CONTUL 50.44 "Disponibil pentru
compensarea obligaţiilor bugetare".
CONTUL 50.45 "Disponibil din sume încasate din vânzarea spaţiilor
comerciale".
CONTUL 50.46 "Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a
instituţiilor de învăţământ superior". CONTUL 50.47
"Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţia
specială" CONTUL 50.48 "Disponibil al instituţiei de
învăţământ superior din surse externe pentru
finanţarea proiectelor de reformă"
CONTUL 50.43 "Disponibil din fondul de rezervă constituit conform
legii nr. 145/1997" CONTUL 50.50 "Disponibil din
vânzarea acţiunilor în cadrul privatizării" CONTUL
50.51" Disponibil din dividende încasate de
la societăţi comerciale"
CONTUL 50.52 "Disponibil încasări din cesiune acţiuni
manageri"
CONTUL 50 53 "Disponibil din vânzări de acţiuni pe piaţa de capital"
CONTUL 50.54 "Disponibil din garanţii primite pentru
privatizare"
179
CONTUL 50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.S."
CONTUL 50.56 "Disponibil din restructurare lichidare"
CONTUL 50.57 "Disponibil din fondul de ameliorare a fondului
funciar"
CONTUL50.58 "Disponibil din subvenţii pentru regii autonome şi
societăţi comerciale cu capital de stat"
CONTUL 50.59 "Disponibil din fondul pentru finanţarea
lucrărilor agricole conf. Legii nr. 165/1998"
CONTUL 50.61" Disponibil din fondu! cultural naţional român"
CONTUL 50.63 "Disponibil din contravaloarea medicamentelor din
credit B.I.R.D conf. H.G. nr. 381/1995"
CONTUL 50.64 "Disponibil al unităţilor furnizoare de energie
electrică, termică, gage naturale şi produse
petroliere"
CONTUL 50.65 "Disponibil din valorificarea activelor bancare"
CONTUL 50.66 "Disponibil garanţii pentru fondul de ameliorare a
fondului funciar"
CONTUL 50.67 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli din fondul
naţional de solidaritate»
CONTUL 50.68 "Împrumut din disponibilităţile trezoreriei statului"
CONTUL 50.69 "Disponibil al genţilor economici"
CONTUL, 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii"
CONTUL 50.71 "Disponibil din fondul specia! de susţinere a
învăţământului de stat pentru efectuarea de
cheltuieli"
CONTUL 50.72 "Disponibil din fondul naţional pentru dezvoltarea
regională"
CONTUL 50.73 "Disponibil din fondul pentru dezvoltare regională"
CONTUL 50.74 "Disponibil al medicilor de familie"
CONTUL 50.75 "Disponibil din fonduri de rezervă aferente
împrumuturilor externe"
CONTUL 50.76 "Disponibil din fondul pentru reformă economică"
CONTUL 50.76 "Sume puse la dispoziţie de către F.P.S. potrivit
O.U.G. nr. 171/1999".
CONTUL, 50.78 "Disponibil din ajutoare externe nerambursabile"
180
CONTUL 50.79 "Disponibil din fondul special pentru reducerea
riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente şi
instalaţii industriale pentru efectuarea de cheltuieli"
CONTUL 50.80 "Disponibil din vărsăminte pentru prevederi de către
F.P.S. conf. Art. 20 din O.U.G. nr. 140/ 1999"
CONTUL 50.82 "Disponibil din sume încasate din vânzarea
acţiunilor deţinute de Ministerul Finanţelor la
societăţi comerciale pentru stingerea creanţelor
bugetare conform O.G. nr. 15/1998"
CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul pentru dezvoltarea agriculturii
româneşti"
CONTUL 50.84 "Disponibil din garanţii constituite de debitori pentru
eşalonarea datoriilor bugetare5'.
CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în
proprietatea privată a statului eonformOG
128/1998"
CONTUL 50.90 " Disponibil din comercializarea alcoolului conform
OGU 181/2000"
CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali"
CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului"
Conturile sintetice de gr. ii din clasa a V-a, mai sus prezentate (50.20 - 50.92),
sunt conturi cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează, cu:
- sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei cât. şi ceie
virate (prin cont) de către agenţii economici, instituţii publice sau ordonatorii de
credite, după caz, pe seama instituţiilor publice care gestionează fondurile sau
veniturile constituite în scopul finanţării unor cheltuieli, în condiţiile legilor care le-au
aprobat, prin debitul conturilor:
10 "Casa"
- subvenţia primită prin contul trezoreriei de la bugetul de stat sau local, de

către instituţiile publice stabilite prin lege să gestioneze această sursă, în scopul
finanţării unor cheltuieli stabilite, prin debitul conturilor:
181
Se debitează, cu:
- sumele utilizate (plăţi în numerar sau plăţi prin virament din cont, după caz)
prin fondurile sau veniturile constituite, conform legii, prin creditul conturilor:
10 "Casa"
61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
- subvenţiile de la buget, neutilizate şi retrase din cont, de regulă la finele

anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor Publice, prin creditul conturilor:

Soldul creditor al conturilor (50.20 - 50.92) reprezintă disponibilul existent la

fondurile sau veniturile constituite în condiţiile legii, la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea

agriculturii româneşti"
Se deschide pe seama Direcţiilor Generale pentru agricultură şi industrie

alimentară la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ.
Se crediterază cu sumele încasate de ia Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei
pentru efectuarea de cheltuieli din fondul specia! pentru dezvoltarea agriculturii.
Se debitează cu plăţile dispuse pentru finanţarea programelor de dezvoltare
potrivit precizărilor legale.
Menţionăm că în contul deschis pe seama D.G.A.I.A. Judeţene nu se
încaseată venituri ale fondului special, acestea fiind virate de către toţi plătitorii în
contul Agenţiei Domeniului Statului - la trezoreria sectorului din municipiul Bucureşti.
CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în

proprietatea privată a statului conform OG 128/1998
cu modificările şi completările ulterioare".
Constituit în baza OMFP 186/19.02.2001 publuicată în Monitorul Oficial nr.
143/22.03.2001.
Titularii acestui cont sunt Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene,
şi ale municipiului Bucureşti, precum şi Direcţiile Regionale Vamale.
182
Se creditează cu:
- veniturile încasate din valorificarea bunurilor Iwga! intrate în proprietatea
privată a statului.
Se debitează cu:
plăţile efectuate In vederea acoperirii cheltuielilor cu valorificarea bunurilor
respective;
- cu sumele vărsate în contul bugetului de stat, conform legii,
- constituirea fondului pentru stimularea personaluilui.
CONTUL 50.90 "Disponibil din comercializarea alcoolului, conform

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/ 2000
publicată în Monitorul Oficial nr. 621/30.11.2000,
privind instituirea monopolului de stat asupra
comercializării alcoolului pe seama
compartimentelor din structura direcţiilor generale
ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care
efectueayă operaţiunile respective.
Se deschide la unităţile treyoreriei statului în scopul colectării sumelor
rezultate din comercializarea alcoolului.
CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" în baza HG

1005/26.10.2000 prin care se aprobă acordarea unor
stimulente financiare antreprenorilor locali (persoane
juridice legal constituite cu capital majoritar privat şi
persoanelor fizice autorizate) care desfăşoară activităţi
economice în localităţile din zonele miniere, în vederea
amenajării şi instruirii persoanelor fără loc de muncă
provenite din actibvitatea minieră şi din activităţile anexe
acestora.
Acest cont se creditează cu sumele virate de Ministerul Industriei şi
Resurselor prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi implementarea Programelor
de Reconstrucţie a Zonelor Miniere şi se debitează cu plăţile efectuate de titularii
contului pentru achitarea obligaţiilor bugetare precum şi cu sumeie transferate de
aceştia în conturile proprii deschise la bănci comerciale.
CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului" se

creditează cu veniturile încasate la fondul de protecţie a
vânatului de către inspectoratele teritoriale de regim
silvic şi cinegetic şi cu sumele primite de la Ministerul
183
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru efectuarea
de cheltuieli şi se debitează cu sumele virate de
inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic
(lunar până la data de 5 a lunii următoare).
CLASA VI. „DECONTĂRI”
Cu ajutorul conturilor din aceasta grupă se asigura evidenţa decontărilor care

intervin între:
1. Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale cu Direcţia de trezorerie şi
contabilitate publică judeţeană, rezultate din transmiterea concomitentă a
documentelor de plăţi şi primirea celor de încasări.
2. Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului
Bucureşti cu sucursala Băncii Naţionale pentru operaţiuni de încasări si plăţi
efectuate prin contul curent pentru întreaga activitate de trezorerie.
În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I:
CONTUL 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Maţională"
Este un cont bifuncţional. El se deschide şi funcţionează numai in
contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului
Bucureşti.
Se debitează, cu:
- sumele încasate reprezentând venituri bugetare, surse extrabugetare,
fonduri, speciale s.a. pentru trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale,
operaţiuni cuprinse in extrasul de cont cât şi documentele justificative aferente,
primite de la sucursala Băncii Naţionale, prin creditul contului: 61 „Cont corespondent
al trezoreriei"
Articol contabil 60 "Cont curent al trezoreriei ~ 61 „Cont corespondent al

la Banca Naţională" trezoreriei" (cu analitice pe
fiecare trezorerie din judeţ)"
Se creditează, cu:
- valoarea documentelor de plaţi primite de trezoreria judeţeană de la
trezoreriile teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei
deschis la sucursala B.N.R., reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii
si creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de
cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala Băncii Naţionale, prin debitul
contului: 62 „Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate".
Articol contabil 62 „Decontări cu Banca Naţionaia = 60 "Cont curent al trezoreriei
184
din operaţiuni iniţiate" la Banca Naţională"
(analitic pe trezorerii)
- sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la B.N., prin
debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăţi în
numerar".
Articol contabil 12 „Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont curent al trezoreriei

pentru efectuarea de plăţi la Manca Naţională"
în numerar"
(acest cont funcţionează la
trezoreriile fără casă-tezaur)
Soldui contului poate fi:

- debitor şi reprezintă disponibilul trezoreriei la sucursala B.N.R, ia finele zilei,
sau
- creditor, reprezintă lipsa de disponibilităţi in judeţul respectiv si funcţionează
în continuare cu soldul creditor întrucât acesta este acoperit din totalul
disponibilităţilor trezoreriei aflate la B.N.R, de comun acord cu Ministerul Finanţelor
Publice.
În cadrul contului 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională" se deschid
următoarele conturi sintetice de gradul !:
60.01 „Cont curent al trezoreriei pentru încasări si plăţi de mica valoare"
(sub 500 milioane îei)
60.02 „Cont curent ai trezoreriei pentru încasări si plăţi de mare valoare"
(peste 500 milioane lei)
CONTUL 61 „Cont corespondent al trezoreriei”

Este un cont bifuncţional şi se deschide în:
a) contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti si comunale, cu ajutorul
căruia se evidenţiază operaţiunile de încasări si plăti aferente fiecărei trezorerii.
b) Contabilitatea direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a
municipiului Bucureşti, cu conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie din
subordine,
La înregistrarea operaţiunilor de încasări si plăti prin contul 61 se vor respecta
următoarele reguli:
- Toate operaţiunile se vor înregistra în cont numai pe baza documentelor
justificative specifice întocmite in acest scop;
- Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană va transmite zilnic
trezoreriilor din subordine „extrase de cont" cu documentele anexate care vor fi
confruntate cu operaţiunile înregistrate in contul 61.
185
- Soldui contului 61, analitic, deschis la nivelul trezoreriei judeţene trebuie sa
corespundă cu soldul aceluiaşi cont de la nivelul fiecărei trezorerii din subordine
(municipala, orăşenească, comunală);
- În bilanţul centralizat al trezoreriei judeţene, soldul contului 61 nu apare,
întrucât prin centralizare soldul debitor trebuie- să corespundă cu soldul creditor al
contului.
a) În contabilitatea trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale),
contul 61 funcţionează astfel:
Se debitează, cu:
- încasările efectuate în contul veniturilor pentru bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare, venituri
proprii şi disponibilităţile fiecărei instituţii publice, pe baza documentelor şi extrasului
de cont primite de la direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a
municipiului Bucureşti, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21
"Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat", 30
"Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetară" (sinte-
tice de gr. I! 30.04 - 30.24), 50 "Disponibităţi şi depozite" (conturi sintetice de gr. \i
50.01 --50:92)
Articol contabil 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = %

20 "Veniturile bugetului de stat" 21
"Veniturile bugetelor locale" 22
"Veniturile bugetului asigurărilor
sociaie de stat" 30 "Conturile de
disponibil din fondurile cu destinaţie
speciafă şi extrabugetare" (sintetice
de gradul II, 30.04 -30.24)
50 "Disponibilităţi şi depozite"
(conturi sintetice de gradul II, 50.01 -
50.92)
- sumele în numerar depuse la trezoreriile municipale orăşeneşti şi comunale

în conturile sucursale B.N.R în cazul în care apar depăşiri de plafoane ele casă,
conform normelor stabilite în acest scop, prin creditul contului: 10 "Casa"
Se creditează, cu:
- plăţile efectuate la nivelul instituţiilor publice şi dispuse de titulari de cont pe
baza documentelor de plăţi transmise direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică
judeţeană şi a municipiului Bucureşti, în vederea efectuării operaţiunilor respective
prin contul curent al trezoreriei la B.N.R, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile
bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetului
186
asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie
specială şi extrabugetare", 50 "Disponibilităţi şi depozite"
Articol contabil % = 61 Cont corespondent al

23 "Cheltuielile bugetului de stat" trezoreriei"
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
30 "Conturile de disponibil din
fondurile cu destinaţie specială
şi extrabugetare"
(sintetice de gr. II 30.04 - 30.24)
50 "Disponibilităţi şi depozite"
(sintetice de gr. lI, 50.01 - 50.92).
b) în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a

municipiului Bucureşti. Se debitează, cu:
- plăţile instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor, pe baza
documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din judeţ (municipale, orăşeneşti,
comunale) şi transmise spre decontare sucursalei judeţene a B.N.R, prin creditul
contului: 62 "Decontări cu B.N din operaţiuni iniţiate"
Articol contabil 61 Cont corespondent al trezoreriei" = 62 "Decontări cu B.N. din

operaţiuni iniţiate"
Se creditează, cu:
- sumele încasate prin contul curent de la sucursala B.N.R. reprezentând
venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale, s.a., pentru trezoreriile din judeţ,
pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R.,
prin debitul contului: 60 "Cont corespondent a! trezoreriei la B.N.R".
Articol contabil 60 "Cont corespondent al - 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

trezoreriei la B.N.R".
- sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea

efectuării plăţilor, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
187
CONTUL 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate"
Este un eoni bifuncţional.
Funcţionează în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică
judeţeană şi a municipiului Bucureşti, cu ajutorul lui sunt înregistrate operaţiunile cu
trezoreriile din subordine (teritoriale) şi sucursala judeţeană a B.N.R., rezultate din
transmiterea şi decontarea documentelor de plăţi.
Prin planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 62 se desfăşoară în
următoarele conturi sintetice de gr. II:
62.01 "Decontări cu Bănea Naţională a României din operaţiuni iniţiate
de valori mici" (sub 500 milioane lei)
62.02 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate
de valori mari" (peste 500 milioane iei).
Se debitează, cu:
- valoarea documentelor de plăţi primite de către trezoreria judeţeană, de la
trezoreriile teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei
deschis de sucursala B.N.R., reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii
şi creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de
cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R., prin creditul contului:
60 "Cont curent al trezoreriei la B.N.R"
Articol contabil 82 "Decontări cu Banca Naţională = 60 "Cont curent al trezoreriei

din operaţiuni iniţiate" Ia B.N.R"
Se creditează cu:
- valoarea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din subordine,
reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au
conturile deschise la băncile comerciale, în vederea transmiterii spre decontare din
contul curent deschis la sucursala B.N.R., prin debitul contului: 61 "Cont
corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent 62 "Decontări cu Banca Naţională

al trezoreriei" din operaţiuni iniţiate"
Soldul creditor al contului 82 reprezintă sumele aflate în curs de decontare.

Contul 62, se desfăşoară în conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie
teritorială subordonată.
CONTUL 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei statului"

188
Prin pianul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 65, se desfăşoară în
următoarele conturi sintetice de gradul II,:
Contul 65.01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar
de către băncile comerciale"
Este un cont cu funcţiune de Activ:
a) La nivelul trezoreriilor operative (orăşeneşti, comunale) contul 65.01:
Se debitează, cu:
- Sume plătite în numerar reprezentând comisioane pentru operaţiunile în
numerar efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice, ia trezoreriile
fără casă-tezaur, pe bază de documente, prin creditul contului: 12 "Disponibil al
Articol contabil 65.01 "Comisioane plătite = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă,

pentru operaţiuni în pentru efectuarea de
numerar de către plăţi în numerar"
băncile comerciale"
- sumele plătite prin virament (ordin de plată), reprezentând comisioane

pentru operaţiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice, prin
creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.01 "Sume plătite pentru = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

operaţiuni efectuate (analitic pe trezorerii)
în numerar de către
băncile comerciale"
Se creditează, cu:
- sumele încasate, de la trezoreria judeţeană, reprezentând comisioane
plătite băncilor comerciale pentru operaţiunile efectuate în numerar, pe baza
extrasului de cont (cont 61) de la trezoreria judeţeană, prin debitul contului: 61 "Cont
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 65 0 "Comisioane plătite pentru "

al trezoreriei" operaţiuni efectuata în numerar
b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.01, Se debitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (orăşeneşti, comunale) reprezentând
comisioane plătite băncilor comerciale, la primirea extrasului de cont (şi dispoziţiile
189
de încasare ale trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Articol contabil 65 01 "Comisioane plătite = 61 "Cont corespondent al

pentru operaţiuni trezoreriei"
efectuate în numerar
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N. în baza dispoziţiei de încasare depusă până în
data de 25 a lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul deschis
la centrala B.N.R,) prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N,"
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65 01 "Comisioane plătite pentru

al trezoreriei la B.N," operaţiuni efectuate în numerar
CONTUL 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor"

a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) contul
65.02.
Se debitează, cu:
- sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) către unităţile CEC
reprezentând comisioanele cuvenite pentru prestările efectuate (încasarea
impozitelor cuvenite bugetului de stat), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"(analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.02. "Comisioane CEC plătite = 61 "Cont corespondent al

pentru încasarea veniturilor" trezoreriei" (analitic pe
trezorerii)
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la trezoreria judeţeană, reprezentând comisioanele
achitate CEC, pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit,
prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 85.02 "Comisioane CEC

(analitic pe trezorerii) plătite pentru încasarea
190
veniturilor"
b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.02, Se cSebitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti comunale)
pentru comisioanele plătite CEC, ia primirea extrasului de cont (şi dispoziţiilor de
încasare ale trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.02 "Comisioane CEC plătite = 61 "Cont corespondent al

pentru încasarea veniturilor" trezoreriei"
(analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N.R. în baza dispoziţiei de încasare depusă,
(plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B.N.R), prin
debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R"
Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru

al trezoreriei la B.N.R" încasarea veniturilor"
CONTUL 65.03 "Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale"

a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) contul
65.03
Se debitează, cu:
- sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) regiei de poştă (înscrierea
impozitelor, expedierea documentelor de trezorerie), prin creditul contului: 61 "Cont
corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.03. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

pentru serviciile poştale (analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
- sumele încasate de le trezoreria judeţeană, pentru taxele poştale achitate
regiei de poştă, pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont
primit, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.03 "Taxe poştale plătite
191
(analitic pe trezorerii) pentru serviciile poştale"
b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.03, Se debitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti comunale)
pentru taxele poştale plătite regiei de poştă, la primirea extrasului de cont şi a
dispoziţiilor de încasare anexate, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent ai
trezoreriei"
Articol contabil 65.03. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

pentru serviciile poştale" (analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N.R. pe baza ordinului de plată depus (plătitor fiind
Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B.N.R.) prin debitul
contului:
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65.03. "Taxe poştale plătite pentru

al trezoreriei la BNR" serviciile poştale"
CONTUL 65.07 "Comision plătit pentru efectuarea transportului în

numerar pentru trezoreria statului"
Acest cont este cu funcţiune de Activ şi are funcţiune atât pe debit cât şi pe
credit, similară cu conturile sintetice de gr. i! 65.02 şi 65.03, atât la nivelul trezoreriei
judeţene cât şi la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale).
CONTUL 65.04 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului de

tezaur judeţean şi al municipiului Bucureşti"
CONTUL 65.08 "Dobânzi plătite pentru disponibilul privind rezervele
speciale"
CONTUL 65.09 "Dobânzi plătite pentru disponibilul din fondurile
PHARE"
CONTUL 65.11 "Dobânzi piătite pentru disponibilităţile F.P.S. şi ale
direcţiilor teritoriale"
CONTUL 65.15 "Dobânzi ia disponibilităţile agenţilor economici"
Aceste conturi au funcţiunea de Activ
a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale),
conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11 şi 65.15.
Se debitează, cu:
192
- dobânzile plătite, calculate în condiţiile legii, de către trezoreriile operative
pentru disponibilităţile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie, pe fiecare fond
disponibil, prin creditul conturilor:
50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului" (pentru
contul 65.64)
50.36 "Disponibil privind rezervele speciale" (pentru contul
65.08)
50.38 "Disponibil din fonduri PHARE pentru combaterea
efectelor inundaţiilor" (pentru contul 65.09),
50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.5." (pentru
contul 65.11)
50.89 "Disponibil a! agenţilor economici" (pentru contul 65.15)
Se creditează, cu:
- sumele încasare de la trezoreria judeţeană, în contul dobânzilor plătite
pentru disponibilităţile evidenţiate în conturile de disponibil (50.08, 50.36, 50.38,
50.55, 50.69) mai sus prezentate, pe baza extrasului de cont (pentru contul 61) primit
şi a dispoziţiilor de încasare emise, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.04; 65.08; 65.09;

(analitic, pe trezorerii) 65.11; 65.15
b) La nivelul trezoreriilor judeţene, conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11, 65.15.
Se debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale)
pentru dobânzile plătite, aferente disponibilităţile evidenţiate prin conturile 50.08,
50.36, 50.55 şi 50.69, la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare
(anexate) emise de trezoreriile operative, prin creditul contului: 61 "Cont
corespondent al trezoeriei"
Articol contabil 65.04; 65.08; 85.09; 65.11; 65.15 = 61 "Cont corespondent al

trezoeriei"
Se creditează, cu:
- sumele încasate de ia B.N.R., pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la
data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul
193
special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin
debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR"
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65.04; 65.08; 65.09; 65.11; 65.15

al trezoreriei la BNR"
CONTUL 65 05 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului

pentru pensia suplimentară"
CONTUL 65.06 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru
plata ajutorului de şomaj"
CONTUL 65.12 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului special
pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de
control pentru trecerea frontierei, precum şi a
celorlalte unităţi vamale"
Aceste conturi au funcţiunea de Activ .
a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale)
conturile 65.06 şi 65.12 .
Se debitează, cu:
- dobânzile plătite, calculate potrivit legii, de către trezoreriile operative pentru
disponibilităţile la fondurile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie pe fiecare
fond în parte (conturile 30.04 şi 30.14), prin creditul conturilor:
- 30.03 "Disponibil din fondul pentru pensia suplimentară"
- 30.04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj" (pentru
contul 65.06) şi
- 30.14 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi
modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a
celorlalte unităţi vamale" (pentru contul 65.12)
Articol contabil 65.05; 85.06; 65.12 = 30.03; 30.04; 30.14
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la trezoreria judeţeană, în contul dobânzilor plătite
pentru disponibilităţile evidenţiate prin conturile 30.03; 30.04 şi 30.14 deschise la
nivelul trezoreriilor operative, pe baza extrasului de eoni (cont 61) primit şi a
dispoziţiilor de încasare emise, anexate, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent
al trezoeriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoeriei" = 65.05; 65.06; 65.12

(analitic, pe trezorerii)
194
b) La nivelul trezoreriilor judeţene, conturile 65.05; 65.06 şi 65.12. Se
debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale)
pentru dobânzile plătite aferente disponibilităţilor evidenţiate prin conturile 30.03;
30.04 şi 30.14 , la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate),
emise de trezoreriile operative, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Articol contabil 65.05; 65.06; 65.12 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

(analitic, pe trezorerii)
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la BNR în contul dobânzilor plătite, pe baza ordinelor de
plată depuse la bancă până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul
Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit
după virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la
BNR)
Articol contabil 60"Cont corespondent al trezoreriei ia BNR" - 65.05; 65.06; 65.12
CONTUL 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie

răscumpărate îrsainte de termen"
a) La nivelul trezoreriilor operative (minicipale, orăşeneşti, comunale) contul
65.10.,
Se debitează, cu:
- sumele plătite în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând dobânzi
aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe bază de
documente, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie = 10 "Casa"

răscumpărate înainte de termen"
Se creditează, cu:
- sumele încasate de ia trezoreria judeţeană, reprezentând dobânzi plătite
pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe baza extrasului
de cont (cont 61) primit şi dispoziţia de încasare emisă de trezoreria operativă, prin
debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei"
195
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.10 "Dobânzi plătite
(analitic, pe trezorerii) pentru certificate de
trezorerie răscumpărate
înainte de termen"
b) La nivelul Trezoreriei judeţene, contul 65.10,

Se debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative pentru dobânzile plătite aferente
certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, la primirea extrasului de
cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate) emise de trezorerie, prin creditul contului:
Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru = 61 "Cont corespondent

certificate de trezorerie al trezoreriei" (analitic, pe
răscumpărate înainte de termen" trezorerii
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la BNR, pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la
data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul
special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit la virarea sumelor, prin debitul
contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR"
Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate

al trezoreriei la BNR" de trezorerie răscumpărate înainte
de termen"
CONTUL 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare"

Este un cont bifuncţional.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa operaţiunilor privind decontarea
bonurilor de tezaur şi a titlurilor de stat care urmează să fie plasate (vândute)
agenţilor economici şi populaţiei.
Se creditează, cu:
- valoarea titlurilor de stat şi a bonurilor de tezaur, primite pe bază de
documente de către trezorerii, în vederea plasării lor către agenţi economici şi
populaţie, prin debitul contului: 11 "Efecte şi titluri de valoare"
Articol contabil 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 86 "Decontări privind efecte
şi titluri de valoare"
196
Se debitează, cu:
- valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare pe măsura plasării
(vânzării) prin trezorerie către agenţii economici sau populaţie, în condiţiile legii, prin
creditul contului: 11 "Efecte şi titluri de valoare"
Articol contabil 66 "Decontări privind efecte şi = 11 "Efecte şi titluri de valoare"

titluri de valoare"
Concomitent se face înregistrarea operaţiunii privind încasarea valorii

bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare vândute prin casieria trezoreriei, prin
articolul contabil
10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de îa populaţie pentru finanţarea deficitului

de stat"
Soldul creditor al contului 66 evidenţiază valoarea bonurilor de tezaur şi a

titlurilor de valoare aflate în curs de decontare, la finele perioadei.
CLASA VII. VENITURI Şl CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE

TREZORERIE
Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi a
cheltuielilor care privesc activitatea trezoreriei statului. Aceste conturi se folosesc în
principal în contabilitatea trezoreriei şi a contabilităţii publice centrale din cadrul
Ministerul Finanţelor Publice (Direcţia Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii
Publice).
Din această clasă fac parte conturile:
CONTUL 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"

Acest cont are funcţiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
- dobânzile încasate în contul trezoreriei statului, din plasamentele financiare
efectuate în cursul anului (din disponibilităţile aflate în contul generai al trezoreriei
statului şi din disponibilităţile pe termen mediu şi lung, din contravaloarea în lei a
împrumuturilor externe).
197
- valoarea comisioanelor încasate pentru serviciile prestate ordonatorilor de
credite şi altor beneficiari
- majorările de întârziere calculate şi încasate pentru neplata în termen a
ratelor scadente la împrumuturile şi avansurile acordate prin trezoreria statului,
calculate în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 70 "Venituri din activitatea

trezoreriei"
Se debitează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele
aprobate prin bugetul trezoreriei operative la finele anului pentru închiderea contului,
prin creditul contului:71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din

activitatea trezoreriei"
Soldul creditor ai contului 70, reprezintă excedentul anual rezultat din

execuţia bugetului trezoreriei statului, ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile
efectuate, care se reportează în anul următor ca resursă a trezoreriei statului şi se
utilizează după scăderea creanţelor statului devenite insolvabile, pentru acoperirea
cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.
CONTUL, 71 "Cheltuielii din activitatea trezoreriei"

Este un cont cu funcţiunea de Activ.
În cadrul contului sintetic de gr. I se deschid conturi analitice pe categorii de
cheltuieli prevăzute prin bugetul de venituri şi cheltuieli a! trezoreriei, aprobat potrivit
legii. Principalele cheltuieli specifice activităţii trezoreriei prevăzute prin buget sunt:
dobânzile plătite la împrumuturile angajate prin trezorerie, comisioanele şi majorările
de întârziere plătite, rate şi dobânzi la datoria publică, dobânzi plătite la depozitele şi
disponibilităţile păstrate în contul trezoreriei, diverse cheltuieli legate de buna
desfăşurare a activităţii trezoreriei (cheltuieli materiale şi serviciile pentru întreţinerea
şi funcţionarea trezoreriilor statului şi a bazei informaţionale a acestora, inclusiv plata
comisioanelor, taxelor poştale, transportului de numerar, paza sediilor, întreţinerii,
funcţionării şi asigurării mijloacelor de transport a numerarului şi valorilor, publicitate,
chirii, comisioane cuvenite băncilor şi cecului pentru serviciile prestate în contul
trezoreriei statului, cheltuielile de capital pentru dotări specifice, lucrări de construcţii
montaj şi amenajarea spaţiilor necesare activităţii trezoreriei, cheltuieli cu privire la
stimularea şi consolidarea personalului în activitatea specifică a trezoreriei s.a.)
Se debitează, cu:
-cheltuielile specifice activităţii trezoreriei statului, evidenţiate pe analitice
deschise pe categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin bugetul trezoreriei,
prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
198
Articol contabil 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei" = 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Se creditează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele
stabilite prin bugetul trezoreriei, operaţiune înregistrată la finele anului, prin debitul
contului: 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din

activitatea trezoreriei"
Soldul contului 71, este debitor în cursul anului şi reflectă totalul cheltuielilor
efectuate la finele fiecărei perioade de raportare iar la sfârşitul anului contul se
soldează, prin închidere cu veniturile realizate de către trezorerie.
CLASA VIII. EXCEDENTE / DEFICITE

În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază
rezultatele execuţiei bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Din această clasă fac parte conturile:
CONTUL 80 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului de stat"

Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul
bugetului de stat, rezultat ca diferenţă între VENITURILE Şl CHELTUIELILE
bugetului de stat.
Rezultatele execuţiei bugetului de stat se pot stabili:
a. la nivelul fiecărei trezorerii (operative, judeţene) ;
b. la nivelul trezoreriei centrale (din Ministerul Finanţelor Publice).
Operaţiunile care se efectuează de către trezoreriile statului (municipale,
orăşeneşti, comunale şi direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene)
pentru închiderea în bune condiţii a fiecărui exerciţiu bugetar sunt stabilite prin
Norme metodologice şi Precizări ale Ministerului Finanţelor Publice emise în cursul
lunii decembrie a fiecărui an bugetar.
Potrivit Precizărilor primite, trezoreriile statului au obligaţia de a asigura
înregistrarea tuturor operaţiunilor care privesc încasarea veniturilor şi efectuarea
plăţilor (cheltuielilor) din bugetul de stat până la finele fiecărui an (ultima zi
lucrătoare), atât în conturile sintetice cât şi în conturile analitice deschise pe plătitori
şi instituţii publice, după caz. După înregistrarea tuturor operaţiunilor în conturile
sintetice şi analitice, fiecare trezorerie are obligaţia de a întocmi balanţe de verificare
sintetice şi analitice, care stau la baza efectuării operaţiunilor de închidere la finele
anului.
La încheierea exerciţiului bugetului de stat, potrivit Precizărilor Ministerului
Finanţelor Publice, trezoreriile statului procedează după cum urmează:
199
La nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale), după
regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat (cu
respectarea precizărilor Ministerului Finanţelor Publice), se procedează la
transmiterea veniturilor şi cheltuielilor privind bugetul de stat, în contul trezoreriei
judeţene (în primele 5 zile ale anului următor).
În contabilitatea trezoreriei operative se fac următoarele operaţiuni şi
înregistrări contabile:
a) virarea cu ordin de plată a soldului creditor al contului 20 "Veniturile
bugetului de stat", evidenţiat în balanţa de verificare, prin articolul contabil:
20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
b) preluarea cu dispoziţie de încasare, din contul trezoreriei judeţene a sumei

aferente soldului debitor al contului 23 " Cheltuielile bugetului de stat", din balanţa de
verificare prin articolul contabil:
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 " Cheltuielile bugetului de stat"
Ordinul de plată şi dispoziţia de încasare se transmit de urgenţă la direcţia

trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene
La nivelul Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza
documentelor primite de la trezoreriile operative se procedează la înregistrarea în
contabilitatea proprie a rezultatului execuţiei bugetului de stat astfel:
a) primirea cu ordin de plată în contul trezoreriei judeţene a venituri-ior
bugetului de stat, de la trezoreriile operative, prin articolul contabil:
61 "Cosit corespondent aî trezoreriei" = 80 "excedent / Deficit a! bugetului de stat"

(analitic pe fiecare trezorerie)
b) preluarea cu dispoziţie de încasare din contul trezoreriei judeţene a

soldului, cheltuielilor bugetului de stat, de către trezoreriile operative, prin articolul
contabil:
80 "Excedent / Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
(analitic pe fiecare trezorerie)
Soldul contului 80 "Excedent / deficit al bugetului de stat" rămâne în
contabilitatea trezoreriei şi se raportează în bilanţul anual al trezoreriei. Până la data
de 15 ianuarie a anului următor Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică
judeţeană transferă rezultatul (excedent sau deficit) execuţiei anuale a bugetului de
stat în contul Ministerului Finanţelor Publice deschis la centrala BNR.
200
Până la efectuarea şi înregistrarea în contabilitatea proprie a operaţiunilor
prezentate mai sus, Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană va lua
următoarele măsuri:
- confruntarea permanentă a soldului contului 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"din contabilitatea proprie, cu soldul aceluiaşi cont din
contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti comunale, între aceste
conturi existând o identitate perfectă la finele fiecărui an bugetar.
- Clarificarea tuturor operaţiunilor înregistrate temporar în contul 62 "Decontări
cu BNR din operaţiuni iniţiate", acest cont poate apare cu sold la finele
anului
- obţinerea confirmării concordanţei soldului contului 67 "Decontări cu
trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului
contului curent al trezoreriei statului judeţene", cu soldul contului
corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor
Publice - Direcţia Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii Publice
- inventarierea, până ia finele anului, de către toate trezoreriile statului a
certificatelor de trezorerie înregistrate în contul 41 "Certificate de trezorerie
de la populaţia pentru finanţarea deficitului bugetar", precum şi a
certificatelor de depozit înregistrate în contul 42 "Certificate de depozit".
CONTUL 81 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului asigurărilor

sociale de stat"
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul
bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest cont funcţionează la nivelul trezoreriilor
statului din municipiile reşedinţă de judeţ care încheie în contabilitatea proprie
execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat reflectată în conturile 22 "Veniturile
bugetului asigurărilor sociale de stat" si 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale
de stat".
În contabilitatea trezoreriei statului din municipiile reşedinţă de judeţ la sfârşitul
anului, contul 81 "Excedent / deficit a! bugetului asigurărilor sociale de stat",
Se creditează prin
- debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stai" (soldul
creditor la finele anului)
Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor = 81 "Excedent/deficit al

sociale de stat" bugetului asigurărilor
(sold creditor la finele anului) sociale de stat"
Se debitează, prin
- creditul contului 2,5 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"(soldul
debitor ia finele anului)
201
Articol contabil 81 "Excedent/deficit al bugetului = 25 "Cheltuielile bugetului
asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale de stat"
Soldul contului 81 la finele anului se reflectă în contabilitatea trezoreriei
municipale reşedinţă de judeţ.
Trezoreria operativă municipală, reşedinţă de judeţ, va urmări ca Direcţia
Generală de Muncă şi Solidaritate Socială (de la judeţ) să regularizeze, până la 15
ianuarie anul următor, cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, rezultatul execuţiei
bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrat la sfârşitul anului astfel:
- soldui creditor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor
sociale de stat" se virează cu Ordin de plată în contul 81 deschis pe seama
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale la Trezoreria municipiului Bucureşti
- soldui debitor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor
sociale de stat" aflat în conîabilitatesa trezoreriilor statului (la municipiu reşedinţă de
judeţ) se preia de către Direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială (judeţene)
cu Dispoziţie de încasare din contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, dechis
la Trezoreria municipiului Bucureşti.
În situaţiile în care conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat
1 şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" sunt deschise şi la
trezoreriile statului, orăşeneşti sau municipale (care nu sunt reşedinţă de judeţ),
soldul creditor şi respectiv debitor al acestor conturi se vor vira la data de 30
decembrie în aceleaşi conturi deschise la trezoreria statului a municipiului reşedinţă
de judeţ pe seama Direcţiei Generale de Muncă şi Solidaritate Socială (judeţeană). în
contabilitatea trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ aceste operaţiuni se înregis-
trează prin articolele contabile:
61 Cont corespondent = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor

al trezoreriei" sociaie ele stat"
Şi
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 Cont corespondent
sociale de stat" al trezoreriei"
Conturile 22 şi 25 la nivelul trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ se închid

prin contul 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aşa cum s-a
prezentat mai sus.
CONTUL 82 "Sold buget local" (Excedent)

Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului rezultatul execuţiei de
casă (excedent sau deficit) al fiecărui buget local.
La sfârşitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti
şi comunale, după efectuarea regularizării transferurilor primite de către bugetele
202
locale cu bugetul de stat şi după includerea în structura bugetului local a veniturilor şi
cheltuielilor cu destinaţie specială (evidenţiate în conturi distincte la trezorerie) se
procedează la stabilirea rezultatului execuţiei de casă a fiecărui buget local, ca
diferenţă între totalul veniturilor încasate şi evidenţiate în contul 21 "Veniturile
bugetului local" şi totalul plăţilor de casă înregistrate în contul 24 "Cheltuielile
bugetului local", în care scop se fac următoarele operaţiuni:
a) stabilirea excedentului total al fiecărui buget local prin efectuarea
următoarelor înregistrări în contabilitate:
21 "Veniturile bugetului local" = 82 "Excedent"

Şi
82 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetuîui toca!"
b) stabilirea excedentelor rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea

cheltuielilor cu destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi, în
cazul în care veniturile şi cheltuielile cu destinaţie specială nu au fost incluse în
structura bugetului local), prin articolul contabil:
82 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"
c) rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor şi comisioanelor

aferente acestora (conform art. 32 alin. 1 din Legea privind finanţele publice locale nr.
189/1998) pe bază de ordin de plată prezentat de autorităţile locale, prin articolul
contabil:
82 "Excedent" = %
61 "Cosit corespondent al trezoreriei"
50.08" Disponibil din fondul de tezaur al judeţului"
d) Constituirea fondului de rulment la nivelul soldului creditor al contului 82

"excedent" rămas după efectuarea operaţiunilor de la alineatele b) şi c) de mai sus:
82 "Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităţii

administrativ teritoriale"
Soldul creditor al contului 82 reprezintă excedentul fiecărui buget local la

CONTUL 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Se creditează,
203
- la finele anului cu excedentele stabilite pentru fiecare venit cu destinaţia
specială, prin debitul contului 82 "Excedent".
Articol contabi!: 82 "Excedent = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie

specială"
Se debitează:
- potrivit normelor de utilizare a acestor excedente, în anul următor în special
în situaţiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de
mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale"
Articol contabil: 83 "Disponibil clin venituri cu = 21 "Veniturile bugetelor locale",
destinaţie specială"
CONTUL 84 "Fond ele rulment: propriu al unităţii administrativ

teritoriale".
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Se creditează cu:
- suma fondului de rulment stabilit la închiderea exerciţiului bugetului la finele
anului bugetar, prin debitul contului:
82 "Excedent"
Articol contabil: 82 " Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al

unităţilor administrastiv teritoriale"
Se debitează cu:
- sumele utilizate potrivit normelor în vigoare în special în situaţiile în care
unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare
prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale" cu condiţia reconstituirii acestuia
atunci când mijloacele financiare programate sunt realizate.
Articol contabil: 84 "Fond de rulment propriu = 21 "Veniturile bugetelor locale"

al unităţii administrativ teritoriale"
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent în fondul de rulment

la finele perioadei de raportare.
CLASA IX. "CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI"

În această clasă se cuprind conturi în afara bilanţului cu ajutorul cărora se
asigură evidenţa (în partidă simplă) a creditelor deschise şi repartizate pe seama
204
ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat, din bugetele locale şi din bugetul
asigurărilor sociale de stat.
În această clasa de conturi se cuprind:
CONTUL 0.1 "Credite deschise şi repartizate pe seama

ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de
stat"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau
repartizate de Ministerul Finanţelor Publice şi de către ordonatorii principali de
credite, după caz, pe baza "cererilor de deschidere a creditelor bugetare şi a
dispoziţiilor bugetare".
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
Înregistrările contabile se efectuează zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite"
separat pentru debitul şi creditul contului.
Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea, sau retragerea creditelor
bugetare se ţine pe conturi analitice deschise fiecărui ordonator principal sau
secundar de credite, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de
cheltuieli, cu respectarea metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
CONTUL 0.2 "Credite deschise şi repartizate pe seama

ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate
de ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene) din
bugetele locale proprii, pe baza documentelor "Comunicare de deschidere a
creditelor" şi "Dispoziţie bugetară", după caz.
Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor
bugetare, se ţine pe conturi analitice deschise pe fiecare unitate administrativ
teritorială (instituţie publică) şi pe capitole şi categorii de cheltuieli prevăzute prin
bugetele locale, cu respectarea metodologiei aprobate.
CONTUL 0.3 "Creditele deschise şi repartizate din bugetul asi-

gurărilor sociale de stat"
În debitul contului se înregistrează creditele deschise şi repartizate lunar, din
bugetul anual aprobat, de către ordonatorul principal de credite! (Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale) pe baza documentelor, "Cerere de deschidere a creditelor
bugetare" şi "Dispoziţie bugetară" după caz:
Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor
bugetare se ţine pe conturi analitice pe fiecare ordonator secundar sau terţiar, şi pe
capitole, subcapitole sau categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei
aprobate.
205
CONTUL 0,4 "Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice"
În debitul contului se înregistreayă garanţiile acordate în numele şi în contul
statului de instituţiile financiare sau băncile comerciale (Eximbank) instituţiilor publice
care au aprobate anumite proiecte cu garanţie guvernamentală conform Legii
81/1999, "Legea datoriei publice".
În creditul contului se înregistrează garanţiile bugetare retrase sau cele care
nu îşi mai au obiect.
Evidenţa analitică se ţine pe conturi analitice deschise pentru fiecare instituţie
publică beneficiară în care se operează zilnic sau ori de câte ori este cazul.
CONTUL 0.6 "Credite deschise din bugetul trezoreriei statului"

În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate
de către Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Trezoreriei şi a Contabilităţii
Publice, pentru Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza
"cererii de deschidere a creditelor bugetare" şi a Dispoziţiilor bugetare".
În creditul contului se înregistreasză creditele bugetare retrase.
Înregistrările se fac zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat pentru
debitul şi creditul contului.
Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea .pe fiecare trezorerie
operativă a unui cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiului
financiar prin utilizarea creditelor sau retragerea acestora.
CONTUL 07 "Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie"

În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile
aprovizionate pentru activitatea trezoreriei
În creditul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile utilizate
pentru activitatea curentă a trezoreriei.
Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea pentru fiecare trezorerie
operativă a unui cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiuylui
financiar prin utilizarea materialelor sau retragerea acestora.
CONTUL 09 "Dobânzi constatate ulterior răscumpărării"

În debitul contului se înregistrează dobânzile constatate cu ocazioa controlului
financiar ulterior la certificatele de depozit cărora în mod eronat li s-au stabilit
dobânzile (în plus sau în minus).
În creditul contului se înregistrează dobânzile a căror regim juridic s-a stabilit
în sensul că au fost acordate sau au fost retrase şi sunt aferente certificatelor de
depozit.
Evidenţa analitică se organizează pwe cele două tipuri de certuificate iar în
cadrul acestora pe trezoreriile operative.
206
Capitolul 9
RAPORTAREA EXECUŢIEI BUGETARE ŞI A
CONTURILOR TREZORERIEI
9.1. ÎNTOCMIREA Şl TRANSMITEREA LUCRĂRILOR

DE EXECUŢIE
Conform normelor metodologice în vigoare trezoreria ca instituţie financiară de
interes public are obligaţia să întocmească şi să raporteze periodic situaţii de
execuţie pentru activitatea proprie pe baza datelor din contabilitate. în acest scop, la
finele anului cât şi în cursul anului la termenele stabilite pentru raportare, vor fi luate
măsurile necesare pentru efectuarea tuturor operaţiunilor legate de închiderea
execuţiei financiare.
Potrivit normelor, la nivelul fiecărei trezorerii se întocmesc şi raportează
următoarele situaţii:
- Zilnic
- "Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului" în care se
reflectă sub forma indicatorilor sintetici, execuţia bugetului de stat şi
bugetelor locale comparativ cu situaţia disponibilităţilor aflate în contul
trezoreriei.
- "Situaţia de execuţie bugetară operativă", se întocmeşte la nivelul
trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi comunale se centralizează ia nivelul
trezoreriei judeţene, după care se transmite Direcţiei Generale a Trezorerie
şi Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice.
- Lunar şi trimestrial,
- "Situaţia de execuţie (de casă) a bugetului" (de stat, local, asigurărilor
sociale de stat, separat pe fiecare buget).
Situaţia se întocmeşte la nivelul fiecărei trezorerii operative şi se centralizează
în cadrul direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană după care se
transmite la Ministerul Finanţelor Publice, şi Direcţiei Generale a Trezoreriei şi
Direcţiei Contabilităţii Publice.
Datele cuprinse în raportările periodice, mai sus menţionate, se verifică sub
aspectul exactităţii lor cu datele din evidenţa operativă şi din contabilitate, cuprinse în
balanţele de verificare zilnice din contabilitatea trezoreriei.
În vederea închiderii în bune condiţii a exerciţiului bugetar, Ministerul
Finanţelor Publice emite norme metodologice specifice, care se transmit tuturor
trezoreriilor judeţene ale statului pentru a asigura un sistem unitar de lucru.
Astfel unităţile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene vor urmări în mod
deosebit următoarele:
1. - efectuarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi;
207
2. - întocmirea Balanţei de verificare sintetice şi analitice stabilind
concordanţa între conturile analitice şi contul sintetic corespunzător pentru toate
veniturile şi cheltuielile bugetare, a fondurilor speciale şi a disponibilităţilor;
3. - Inventarierea numerarului existent în casieria tezaur şi confruntarea cu
soldul contului 10 "Casa" din contabilitate;
4. - concordanţa dintre soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
din balanţa trezoreriei judeţene cu soldul aceluiaşi cont din balanţa trezoreriilor
operative;
5. - trezoreriile operative care nu au casierie tezaur, la care operaţiunile de
plăţi în numerar se efectuează prin cont la o bancă comercială, vor vira cu ordin de
plată soldul rămas neutilizat în acest cont la finele anului, în contul curent al
trezoreriei judeţene deschis la Banca Naţională a României;
6. - inventarierea certificatelor de trezorerie, şi a certificatelor de depozit,
verificând dacă rezultatul inventarului corespunde cu soldurile conturilor 41
"Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetar" şi 42
"Certificate de depozit";
7. confirmarea de către instituţiile publice a soldului din extrasele de cont
eliberate de trezoreriile operative;
8. - regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de
stat, restituindu-se sumele rămase nefolosite la finele anului;
Pentru raportarea execuţiei bugetare şi a contului curent a! trezoreriei statului,
Ministerul Finanţelor Publice transmite programe informatice şi formulare specifice
lucrărilor ce se întocmesc şi anume:
Formular 01 - Bilanţul contabil al trezoreriei statului;
Formular 02 - Execuţia operativă (zilnică);
Formular 03 - Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului;
Formular 04A - Contul de execuţie al bugetului de stat;
Formular 04B - Contul de execuţie al bugetului local;
Formular 04C - Contul de execuţie ai bugetului asigurărilor sociale de stat;
Formular 04D - Cont de execuţie al bugetului de venituri şi cheltuieli al
trezoreriei Statului;
Formular 05 - Situaţia disponibilităţilor instituţiilor instituţiilor publice.
După efectuarea tuturor operaţiunilor menţionate la pct. 1 - 8 se întocmesc
conturile de execuţie pe bugete, stabilindu-se totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor
desfăşurate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilindu-se rezultatul bugetar,
excedent sau deficit, după care se procedează la închiderea execuţiei fiecărui buget.
Ordinea de efectuare a închiderii bugetare anuale este stabilită de Ministerul
Finanţelor Publice Generală prin Direcţia Trezoreriei şi Contabilităţii Publice şi este
următoarea:
Închiderea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat
Trezoreriile municipale (nereşedinţă de judeţ) şi cele orăşeneşti transmit soldul
contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" împreună cu toate
208
documentele justificative pentru încasarea contribuţiei asigurărilor sociale, în contul
bugetului asigurărilor sociale de stat, deschis ia trezoreria municipală reşedinţă de
judeţ, procedând astfel:
a) la trezoreria operativă:
22 "Veniturile bugetuiui asigurărilor1 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
sociale de stat"
b) la trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei = 61 "Cont corespondent aî trezoreriei

(orăşeneşti municipale nereşedinţă (municipale reşedinţă de judeţ)
de judeţ)
c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:

61 "cont corespondent ai trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
În cazul în care contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" a

fost deschis la nivelul trezoreriilor municipale (cu excepţia municipiului reşedinţă de
judeţ) sau orăşeneşti, se transferă cu dispoziţie de încasare plăţile de casă din acest
cont, în contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe
seama DJMSS la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ.
Totodată se transmite şi contul de execuţie pe baza căruia se vor înregistra
plăţile de casă.
Pentru aceasta se efectuează următoarele operaţiuni:
a) la trezoreria municipală (nereşedinţă de judeţ) sau orăşenească
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat"
b) la trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei - 61 Cont corespondent al trezoreriei

(reşedinţă de judeţ)" (municipală nereşedinţă de judeţ
sau orăşenească"
c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

sociale de stat cod fiscal DJMSS"
209
Trezoreria municipală reşedinţă de judeţ, încheie în contabilitatea proprie,
execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat astfel:
- Creditează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de
stat" prin debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat".
- Debitează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de
stat" prin creditul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Soldul contului 81 se raportează în bilanţul contabil al trezoreriei statului la
finele anului.
Încheierea execuţiei bugetului de stat
Trezoreriile operative întocmesc ordinul de piaiă prin care virează soldul
creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat" reflectat în ultima balanţă de
verificare, efectuându-se operaţiunile:
a) la trezoreria operativă
20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
b) la trezoreria judeţeană
61 "Cont corespondent a! trezoreriei, = 80 "Excedent/Deficit al bugetului

(analitic trezoreria operativă)" de stat"
De asemenea, trezoreriile operative întocmesc dispoziţii de încasare prin care

preiau din contul trezoreriei judeţene soldul' debitor al contului 23 "Cheltuielile
bugetului de stat" efectuându-se operaţiunile:
- la trezoreria operativă:
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
- Ia trezoreria judeţeană:
80 "excedent/Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei
(analitic trezoreria operativă)"
Soldul contului 80 se raportează în bilanţul trezoreriei statului la finele anului.
Încheierea execuţiei bugetelor locale
După regularizarea operaţiunilor cu bugetul de stat, în contabilitatea trezoreriei
statului se stabileşte rezultatul execuţiei de casă al fiecărui buget local, ca diferenţă
între totalul veniturilor încasate în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul
plăţilor înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local" efectuându-se
înregistrarea:
210
21 "Veniturife bugetului local" = 82980201 "Excedent"
82980202 = 24 "Cheltuielile bugetului local"
Repartizarea soldului contului 82980201 "Excedent" al bugetului local se face

astfel:
a) se stabilesc excedentele rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea
cheltuielilor cu destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi)
82980201 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială

(analitic pe fiecare sursă de venit)
b) rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor aferente şi a

comisioanelor acestora pe bază de ordin de plată. Pentru rambursarea
împrumuturilor din fondul de tezaur se tac următoarele înregistrări pe baza OPHT
întocmit:
- la trezoreria operativă
82980201 "Excedent" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
- la trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent al = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei

trezoreriei operative" municipale reşedinţă de judeţ"
- la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:
61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = 50.08 "Fond de tezaur"

c) după efectuarea operaţiunilor la pct. a şi b se constituie fondul de rulment ia
nivelul soldului creditor al contului 82980201 "Excedent" rămas după aceste
operaţiuni.
82980201 = 84 "Fond de rulment proprii? aî unităţilor administrativ-teritoriaie"
Încheierea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului.

Trezoreriile operative transmit cu ordin de plată soldul contului 70 "Veniturile
trezoreriei statului din dobânzi încasate şi alte venituri" şi preiau cu dispoziţie de
încasare din contul trezoreriei judeţene soldul debitor a! contului 65 "Sume de primit
din bugetul trezoreriei" şi 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului".
211
Aceste operaţiuni se evidenţiază astfel:
- la trezoreriile operative:
70 "Veniturile trezoreriei statului" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65 "Sume de primit din bugetul
trezoreriei statului"
51 "Cont corespondent al trezoreriei" = 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei
statului"
- Ia trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent ai trezoreriei = 64 "Decontări privind bugetul

analitic trezoreria operativă" trezoreriei statului, cu soldul
contului 70 "Veniturile trezoreriei
statului"
64 "Decontări privind bugetul trezoreriei = 61 "Cont corespondent al
statului" trezoreriei, analitic, trezoreria
operativă cu soldul contului
65"Sume de primit din bugetul
trezoreriei! statului respectiv cu
solduî contului 71 "Cheltuielile
bugetului trezoreriei"
După efectuarea tuturor operaţiunilor de închidere a execuţiei bugetare la
nivelul'trezoreriei judeţene se fac următoarele verificări:
- se confruntă soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din
evidenţa proprie cu soldul aceluiaşi cont din evidenţa trezoreriilor operative, între
acestea trebuie să existe o identitate perfectă;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", analitic operaţiuni în curs de
lămurire şi contul 62 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni
iniţiate" nu trebuie să prezinte sold Ia finele anului;
- se obţine confirmarea concordanţei dintre soldul contului 67 "Decontări cu
trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului
curent al trezoreriei judeţene" cu soldul contului corespunzător din contabilitatea
trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor Publice.
După efectuarea tuturor operaţiunilor de verificare prezentate mai sus,
trezoreriile operative întocmesc, prin program informatic, situaţiile privind raportarea
execuţiilor bugetare şi a situaţiei disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei.
Aceste situaţii se transmit prin poşta electronică pe formulare, la Trezoreria
judeţeană, care centralizează datele raportate de trezoreriile operative, completează
situaţiile rezultate cu soldurile conturilor din balanţa de verificare proprie. Rezultă
astfel un nou set de raportări ale execuţiei bugetare şi a situaţiei disponibilităţilor
212
aflate în contul curent al trezoreriei judeţene a statului, care sunt supuse
următoarelor operaţiuni de verificare finală:
1. Toate conturile care prezintă sold în balanţele de verificare ale trezoreriilor
operative şi a trezoreriei judeţene trebuie să se regăsească în situaţiile de raportare
a execuţiei bugetare
2. Conturile de execuţie bugetară conţin soldul conturilor de venituri şi
cheltuieli desfăşurate pe capitole şi subcapitole respectiv pe capitole şi titulari potrivit
clasificaţiei bugetare funcţionale, economice şi în profil departamental
3. Soldul conturilor de disponibilităţi raportate în bilanţul contabil şi situaţia
disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei statului, se regăsesc şi în
Formular 05 "Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice desfăşurate pe titulari
(ministere şi organe ale administraţiei de stat centrale, consilii locale şi judeţene)
4. Vizarea dărilor de seamă ale instituţiilor publice de către trezorerii, se face
numai după verificarea concordanţei dintre soldurile raportate de trezorerie şi a celor
raportate de instituţiile publice respective.
5. în bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei
statului la finele anului, conturile de venituri şi cheltuieli bugetare nu prezintă sold. în
aceste situaţii se trece numai excedentul sau deficitul bugetului respectiv al cărui
sold trebuie să corespundă cu suma virată (încasată) prin OPHT sau dispoziţia de
încasare după caz, prin care s-a virat sau au fost preluate sumele din contul
trezoreriei centrale pentru închiderea contului.
6. Soldurile conturilor din col. 1, în bilanţul contabil să corespundă cu bilanţul
raportat la finele anului precedent.
7. Soldul contului 61 din partea de activ să corespundă cu soldul aceluiaşi
cont din partea de pasiv a bilanţului contabil, ca rezultat al închiderii corecte a anului
bugetar.
După verificare, aceste situaţii, privind raportarea execuţiei bugetare şi a
contului trezoreriei statului se transmit prin poşta electronică şi letric, pe formulare la
Ministerul Finanţelor Publice la termenele stabilite prin normele metodologice.
Toate operaţiunile prezentate până acum privesc închiderea unui exerciţiu
bugetar. în cursul anului situaţiile de raportare sunt aceleaşi cu deosebirea că nu se
efectuează operaţiunile de închidere a bugetelor şi de virare a soldurilor.
Bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor instituţiilor puiblice se întocmesc
numai trimestrial şi la finele anului.
Documentele privind execuţia în structură şi cu semnăturile autorizate sunt
prezentate în Anexe.
9.2. VERIFICAREA CONTURILOR DIN CONTABILITA-

TEA TREZORERIEI LA FINELE ANULUI ŞI
ÎNTOCMIREA BILANŢULUI CONTABIL
În vederea închiderii exerciţiului financiar anual, la nivelul fiecărei trezorerii
operative vor fi luate următoarele măsuri:
213
a) asigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor efectuate prin trezorerie în
conturile sintetice şi analitice de evidenţă;
b) verificarea rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor sintetice
corespunzătoare;
c) stabilirea în conturile anuale de venituri, deschise pe plătitori, a debitelor
rămase de încasat, care se reportează în anul următor;
d) confruntarea şi verificarea, soldului "contului corespondent al trezoreriei"
din evidenţa proprie cu cel din evidenţa direcţiei de trezorerie judeţeană sau Banca
Naţională, după caz.
Bilanţul contabil anual al trezoreriei nu se va încheia până nu se asigură
concordanţa soldului corespondent.
e) soldurile conturilor de fonduri cu destinaţie specială şi a celor de
disponibilităţi vor fi confirmate în scris, de către instituţiile publice titulare de cont.
f) înregistrarea sumelor din conturile fondurilor cu destinaţie specială,
în.conturile trezoreriei centrale, cu respectarea normelor date în acest scop.
La finele anului, potrivit normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor

Publice, fiecare trezorerie întocmeşte Bilanţul contabil anual pe baza situaţiei
conturilor contabile, a balanţei de verificare a conturilor sintetice cât şi a balanţelor
analitice de verificare întocmite distinct pentru:
- Conturile de venituri şi conturile de cheltuieli privind bugetul de stat, bugetele
locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat;
- Conturile fondurilor cu destinaţie specială;
- Conturile de disponibil ale instituţiilor publice;
- Conturile de venituri şi cheltuieli privind activitatea trezoreriei.
214

Buget Şi Trezorerie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buget Şi Trezorerie

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

FINANŢELE: Într-o accepţiune mai cuprinzătoare, reprezintă totalitatea

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

În cadrul sistemului financiar în care se desfăşoară relaţiile financiare, un rol

Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură

1.2. PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL LA

În teoria economică modernă, bugetul public naţional exprimă relaţiile

1.4. FUNCŢIILE BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL

În cadrul mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă, bugetul public

SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA

2.1. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR

Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor

2.2. BUGETUL DE STAT

2.2.1. Conţinut şi caracteristici

2.2.2.Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat.

Înainte de a descrie conţinutul fazelor procesului bugetar, se impune a defini

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

27 Venituri cu destinaţie specială din cotele

2.2.3.3.2. Execuţia cheltuielilor bugetului de stat

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

5401 39 11 Transferuri din bugetul de stat către

5701 40 70 Susţinerea sistemului de protecţie a

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

5901 5902 40 60 40 79 Transferuri pentru acţiuni de sănătate

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

6301 20 38 39 14 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII

35 02 35 03 Subvenţii pe produse şi activităţi

6701 07 50 Industrie prelucrătoare Alte cheltuieli

6901 10 50 Comunicaţii Alte cheltuieli în domeniul

7101 7201 85 Rambursări de credite externe şi plăţi

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

2.2.3.4. închiderea execuţiei bugetara

2.3. BUGETELE LOCALE

Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării si

2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale

La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au în vedere prevederile Legii

2.3.2.Aprobarea bugetelor locale

Proiectele bugetelor locale elaborate în condiţiile expuse mai sus, se prezintă

2.3.3, Execuţia veniturilor bugetelor locale

Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu judeţean

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

39.02 07 08 Subvenţii primite de bugetele locale

2.3.3.Execuţia cheltuielilor bugetelor locale

În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze

51.02 57.02 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA

Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

72.02 19 50 Susţinerea programelor de dezvoltare

51.02 57.02 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA

72.02 19 50 Susţinerea programelor de dezvoltare

99.02 04 05 Fond de rulment propriu al unităţii

27 26.03 Alte obiecte de inventar de mică

51.02 Dobânda datorată trezoreriei statului în

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile

Efectuarea plăţilor de casă se face numai dacă la baza acestora stau

2.4.1. Conţinutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public

2.4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de

2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat

2.4.4. Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat

După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, faza