- www.odaia.go.

ro
www.mirem.ro
www.ortho-logia.com

EREZIILE APUSULUI
)

=c

C\C--<F

Despre Protestantismgi
ispitele rationalismului cregtin

Ieromonah Visarion Moldoveanu

Bogdan Mateciuc

- VoIumuIII -

CUPRINS
PrecuvAntare

PARTEA LNTAT

Mulfumim
Prea
Cucernicului
Pirinte
Theodoros Zisis, distins profesor
al Facultlfii de Teologie Ortodoxi
din Tesalonic, penhu bunivoinfa
de a ne acorda drepfuI gi
binecuvAntarea publicirii acestei
lucriri
apologetice, spre slava
Bisericii Ortodoxe de pretutindeni

Despre adevirata Biserici

111.

Despre Sfinta Predanie

132

Despre mAntuirea intru Hristos

139

PARTEA ADOUA
Principalele trisituri
ale grupirilor pseudocreqtine

Sectologie.Mogtenirea lui Luther

Neoprotestantismul
Baptigtii
Adventigtii de ziua a gaptea
Cregtinii dupd Evanghelie
Penticostalii
Ucenicii lui Hristos
,,Biserica"Noilor Apostoli
,,BisericaUnificdrii"
,,BisericaUniversal5"

l7'r.
/88
/92
/96
/ L07
/705
/707
/774
/715
/7L9
/122

CJpn lui Dumnezeu

Pdrt5gia
Martorii lui Iehova
Mormonii

/L23
/ I34
/I38
/750

PRECUVANTARE
PARTEA A TREIA
Ispita rafionalismului cregtin

11,65

Neocregtinismul

/180

Antihristul

/188

PARTEA A PATRA
Martin Luther gi cauzele secreteale reformei lui,
de Pirintele Gheorghe Calciu
l2A'1.
Criza identitifii neoprotestante in istorie,
de Mihai Oari

lz't4

Icoanele in Biserica Ortodoxi,

de Pirintele John Whiteford

I2s2

rdim vremurile amestecdrilor religioase, ale

ingeldrilor
pierzdtoare gi
ale
unirilor
amdgitoare.
Adevdrul este Iisus Hristos Dumnezeu-Omul. lnsd
omul contemporan, ,,omul nou" nu mai poate crede lntr-un
Adevdr lntrupat, ci il reinterpreteazd dupd norme umanistrafionaliste, il cautd in puhoiul de fllozofli, doctrine, studii,
gtiinle gi experimentiri, il croiegtedupd chipul gi asemdnarea
firii lui cAzute; astfel pdcatul a devenit virtute, binele s-a
pervertit, minciuna a luat locul adevirului. Sd nu ne mirdm
cd intr-un veac ca acesta, pentru cei mai mulli ,,cregtini",
Hristos a devenit tocmai ceea ce invdfitura ortodoxd
denumegte Antihrist.
Vorbind despre ,,dumnezeul" lumii cregtine acfuale,
Cuviosul Pdrinte Serafim Rose spune cd ,,omul moderna creat
un nou dumnezeu,un dumnezeumodelatcfrt mai fidel dupd
trparul noilor aremuri, preocupatde gtiinld gi afaceri;defapt una
dintre intenfiile primordialeale gfindirii modernea fost aceeade a
confecliona
un arenrcnea
dumnezru".
Agadar, oamenii gi-au schimbat nu doar gAndirea
despre Dumnezeu; ei au schimbat lnsdgi ,,dumnezeirea"de

care se vor condugi" niscAnd un ,,nou dumnezeu" care se

deosebegte vddit de Dumnezeul Vechiului gi Noului
Testament,Cel rdstignit de iudei gi mirturisit de Apostoli.
,A,cest ,ineo-dumnezetJ" nu reprogeazd fdpturii
incdlcarea Scripturilor, nu mustrd pdcaful, nu pedepseqte
reaua credinld, nu ceartd fdrddelegea. Dimpotrivd, iubegte
lmpotriva adevdrului, unegte impotriva dreptdfii, hldturd
muceniceasca jertfehricie in Hristos prin promovarea
imptrcdrii cu rdtiicirile necredinciogilor, indrigind global 9i
nivelator intreaga suflare.
Acest ,,christ simpatic" nu indispune, nu supdri gi nu
mai deranjeazdpe nimeni. Nu impune gi nici mdcar nu cere
un singur Domn qi Dumnezeu, un singur crez, lJrl. singur
botez, o singurd invdfiturt de credingd,o singurd Bisericd,un
singur adevdr - viala gi moartea pentru Hristos.
Acest ,,hristos liberal" , care ingiduie qi pune totul mai
presus de viepirea tr dreapta credinld gi de mAntuire,
executAndcongtiincios gi cuminte ceea ce cere democraf,a gi
societatea,nu este nici pe departe Dumnezeul Apostolilor gi
al Mucenicilor - Hristos Cel Rdstignit 9i lnviat - Adevdrul
vegnic.Acest ,,hristos" este marioneta neocreEtinismului
care,
supunAndu-se orgoliului furdreptd,uii gi revendicdrilor,
reformelor gi inovafiilor, tuturor capriciilot gi rdzvrdtirilor
,,drepfurilor omului-' - supune gi manipuLeazd,la rAndu-i
omenirea prin falsele concepte de ,,bine", ,,adevdt", ,,iubite"
gi,,dreptate".
Cum ar putea omul nou sd nu indrdgeascd un
,,cregtinism" atAt de dulce gi bun, atAt de confortabil gi
satisficttor? Cum ar mai putea creEtinulnou sd.lepede un
,,hristos" atdt de drdgu! gi manierat, trtelegdtor gi parfumat?
Neddjduim cd in cele de mai jos vefi gdsi rdspunsul.
Autorii

PARTEAiruTAI

Despreadevirata Biserici,
SfAntaPredaniegi
despremdntuirea
intru Hristos

CIpITOLUL

D espreadeadrata Bisericd

ferta religioasd a timpurilor noastre este

caracterizatd printr-o inflagie de cregtinism.
Zllnic ne intersectdm cu reclame foarte
din
punct
de vedere religios, privitoare la o aiald
atrdgdtoare
noudgi cdgtigareaunei mAnfuiri ugoare.Oricare ar fi decorul
urban al ipostazelor de mai sus, provocarea este neobignuith:
cd, de fapt, Ortodoxia fur care ne-am ndscut este falsl gi
corupti, gi cd doar oferta ,,cealaltd"de creqtinism este singura
gi cu adevdrat salaatoare.
$i cAnd spunem ,,cealfllti",avem in
vedere peste doudzeci de mii de,,ctegtinisme" sau ,,biserici"
'legitimate gi propovXduite de tot atAteagrupdri sectare.
Aga a ajuns pentru unii credibild ideea de,,biseric7", de
,,diversitate cregtinh", de vreme ce astdzi, statistic aorbind,
marea mulfime a ,,credinciogilor cregtini" sunt absorbili de
secte sau imbrdliqeazd in general ideologia protestantd.
Scriptura, insX, nu ne descoperd gi nu ne vorbegte de un
adevdr al mulfimilor, de un adevdr ,,democratic", ci de un
sittgut adevdr gi de o singurd sursd a acestuia: persoana
MAntuitorului Iisus Hristos.
Alfii, incercAnd sd vadd ,,gtiintifiC' unicitatea Bisericii,
au luat ,,realitatea" ca ipotezd gi au concluzionat cd Biserica
ApostolicX primard s-a dezintegrat, iar acum existd numai
1l

rdmdgite, fragmente de ,,biserici" ce defn perli din adevlr,

binecuvAntare gi har.
_Sub aceasti noud viziune, promovatd in special de
MiEcarea ecumenistd, mulfi considerd cii Biserica Apostolicd
cea Una poate fi ,,reficutd" (adicd. alcdtuitd din nou!!) in
deplindtatea ei printr-o unire globalf a tuturor cultelor,
grupdrilor gi sectelor care au legdturd sau tangenfd cu ideea
de cregtinism, astdzi. Din fericire, tofi acegti furgelafi - atAt de
sinceri gi inimogi - nu fac altceva decAt sd ne arate prin aceste
stridanii ci ,,bisericile" lor nu sunt deloc Biserica Apostolicd
cea lJna, de vreme ce tAnjeScin a o realcdfui.
Dacd nici una dintre bisericile actuale nu poate
pretinde cX este adevdrata Bisericd a lui Hristos, atunci o
unire a lor nu va conduce nicidecum la alcdtuirea acelei
,,biserici perfecte", sau nu la modul ir care Hristos a
intemeiat Biserica. $i dacd toate aceste ,,biserici cregtine" nu
existd decAt in mdsura in care se pot raporta una la cealaltd,
atunci nici o insumare a lor nu va putea avea ca rezultat
biserica tntreagd, cdci o atare unire va fi nevoitd sd se
raporteze mai apoi gi la celelalte religii universale. $i iatd
cum chemnrea Ia unitate a ecumenismului ,,cre$;tin" nu va
putea sd sfdrgeascd decAt fur sincretismul unei noi religii
mondiale.l
Unde este agadar Biserica intemeiatd de Hristos, cea
pomenitd in Scripturd gi"propovdduitf de Apostoli? $i dacd
existd in vremurile noastre, cum o putem deosebi in
puzdeia de biserici, culte gi organiza|7i aga-zis cregtine?
Chiar numai ajutAndu-ne de gAndirea logicd gi sincerd
putem gdsi rdspunsul, dar pentru aceasta trebuie sd plecdm
de la esenla Bisericii, de la rdddcina adevdrului istoric Ai
scripturistic.
' De
fapt, scopulamestecdrilorinter-cregtinegi inter-religioasesub umbrela
ecumenismuluiesteacelade a admitecdi mdntuitoaretn toate cre$tinismele
Si religiile lunii.
t2

.N
$
,.5J

u,
F_>

Marea problemd a cregtinilor din zilele noastre este cd

iau ca reper in gAndire un fals adevdr al unei realitdfi
seculaizate,,pentru a formula mai apoi ,,advtiitl' personale
despre dumnezeiasca alcdtuire numitd Biserica lui Hristos.
Idolatrizarea realitdgii, a ,,evideillelor" logice, nu inseamnd in
nici un caz iubire de adevXr, ci este cea mai cruntd parodie a
acestuia.Riscul este de a lua lucrarea omului drept lucrarea
Domnului. Ne putem ingelafoarte ugor dacd ludm o minciund
f'rumoasddrept adevdr, mai ales cd falselebiserici au o mare
iscusinld in a imita falada Adevdratei Biserici, contrazicAndui, insi, subtil furvdfAtura.Trebuie sd intelegem cd nu toti cei ce
vorbesc de Hristos sunt ai lui Hristos, nu tot ce poartd
eticheta de ,,cregtin" estecu adevdrat Cregtin.
Dacd in timpurile noastre existd mai multe biserici Ei
ideologii cregtine,nu inseamnd c[ sunt gi adevXrate, numai
pentru simplul fapt cX existd sau pentru cd un numdr mai
mare sau mai mic de persoanese incred in agaceva.Sau dacd
o ,,bisericl", pentru a-gi susfine o anumitd pdrere ,,cregtine",
furcearcd sd ,,ajrtsteze", sd rescrie adevdrul istoric ori
Scriptura ca acesteasd pard c6-i justifici ideologia, e limpede
ci atunci igi dd in vileag toatX ingeldciunea. Dacd vreo altil
,,bisericd" are o anumitd. particularitatereligioasd(de exemplu
fine sAmbdta,urdgte crucea sau cunund homosexuali) nu este
automat 9i credibild dacd a gdsit in biblie un citat care i se
pare (sau ni se pare) cX-i de dreptate. A$a, cuvAntul
Scripturii, folosit fdrd de chibzuinld gi nu dupd cugetul cel
adevdrat al Bisericii, poate fi fdcut sd justifice absolutorice.
insd putem vedea qi singuri cd doar una este SfAnta
Scripturd gi printr-o singurd Bisericd a fost pdstratd intreagd
gi-nevdtdmatd, de la Apostoli pdnd in vremurile noastre.
Biserica a zdmislit Scriptura gi nu din Scripturd s-a ndscut
Biserica.2Bisericile-pirat ndscute acum trei-patru sute de ani
sunt ridicate pe reinterpretarea Scripturii ortodoxe, tocmai
'Este gi
firesc atdtatimp cdt Scriptura

ru[,t-i'rlir;lti,,JirlHF,FmT,*:F4;ii
Scrvrcirii|iiir-ttrl.4/4'i-li:t.i.j|.!I.]i.:;:':\

Filidar-:r/Ail ilijit-li:rlilij
i
'13ii,i 1j2l 12,:990'j
Sector1,8d Gh Drir,::,

pentru a-gi crea o fals5 descendenld apostolicd gi a camufla

dupX o perdea de ,,cregtinism" falsitatea propriilor
invdtSturi.

Cregtinism gi cregtinisme
Din fericire, adevdratul Cregtinism aparfine Bisericii cu
adevdrat apostolice. Iar Cregtinismul apostolic are la bazd
trei atribute dupd care poate fi ugor de recunoscut:
dcscendenld
istoicd, identitatespecificdgi neschimbatd,
prezenldqi
lucrarecontinudtn aialaomeniii.
Profefii Vechiului Testamen! Mdntuitorul Hristos pi
Sfinfii Apostoli hvafd cd prezenta Bisericii a fost, este gi va fi
vegnich, cu viatd neintreruptd de la inceputul gi pAnd la
sfArgitulveacurilor, de la Faceregi pAndla Apocalipsd:,,Iar in
uremeaacestor regi, Dumnezeul cerului aa ridica o tmpdrdlie
ueEnicdce nu aafi niciodatdnimicitd gi carenu aaf trecutdla alt
popor;EI ua sftrdmaEiaa nimici toateacesteregateEi singur El ua
rdmdnetn aeci." (Daniel2.44)- ii spune un inger proorocului
Daniel, iar MAntuitorul Hristos ii fdgdduiegte Apostolului
Petru: ,,$i pe aceastdpiatrd [a adeadrateicredinfe]aoi zidi Bisrica
Mea gi porflleiadului nu o aor birui" (Matei16.1.5).
Biserica este lmpdrdlia lui Hristos aici pe pdmAnt, este
impdrdfia de mii de ani"din Apocalipsd. De la facerea lumii,
Biserica a existat neincetat pe pdmAnt gi va exista pAnd la
implinirea (cu 9i i:rtru dAnsa)a tuturor prorociilor, lucrdrilor
gi minunilor dumnezeiegti. Aceastd neasemuitd operX de
mAnfuire este descrisd incepAnd cu cartea Facerii, unde
zidirea raiului este de fapt intemeierea Bisericii - lmpdrdfia
lui Dumnezeu, iar Adam devine primul membru al acestei
Biserici ca patriarh al lui Israel, seminfia prin care mai apoi
Hristos va ajunge sd se nascd sub vremi. in aceastd,,facere"
dumnezeiascd,,omul ca Ei Bisericadeopotriad,urrneazd unei
alcdtuiri dupd chip gi asemdnarece aratd peste veacuri
l4

legdtura lor cu Hristos Creatorul, MAntuitorul gi

Cilduzitorul. Dacd vom ciuta Biserica aygi chipul lui
Hristos gi asemdnareasa treimicd, nemijlocit vom ajunge sd
cunoagtemadevdrataBisericda lui Hristos.
Noi, ca oameni creafi de Hristos, purtim chipul lui
Hristos in noi; Biserica, drept singura gi unica intemeiatti de
Hristos, poartd chipul lui Hristos prin insdgi alcdtuirea sa
Dumnezeu-omeneascf,- de Trup al cdrui Cap Hristos este.
AEa cum omul mogtenegte din virtufile FdcXtorului duph
trup (gAndire, simfire, voinlA, congtiinfd), mai aparte Biserica
mogtenegte virtuFle Fdcdtorului sdu, Hristos DumnezeuOmul: sfinfenie, unitate, nemurire gi universalitate. Dacd
Hristos - Carc ieri, Ei astdzigi tn aeciesteAcelaEi(Earei 18.8),
inseamnd cd gi Biserica este necontenit Aceeagi pAni in
vegnicie, pdstrAnd dintru zidtri aceeagichemare gi alcituire.
Dacd Hristos este cu noi ,,tn toate zilele, pdnd la sfArEitul
aeacului.Amin," (Matei 28.20),inseamnd cd gi Biserica lui
Hristos estecu noi ,,pdndlasfdrgitulaeacului.Amin,"
inlelegem cd nu a fost vreun timp in care Biserica nu a
gi
fost nici nu va veni vreo vreme furcare Biserica sd nu mai
fie; nu a fost gi nu va fi o vreme in care Sfintele Taine sd nu
lucreze mAnfuirea celor dreptcredinciogi, sfingenia sd
iirceteze, invdldtura dreaptd sd se strice. SfAnta BisericX
mdrturisegte gi crede cd niciodatd oile nu au fost pdrhsite de
ctrtre Pdstorul dumnezeiesc Ai cd niciodatii Biserica nu ar fi
putut cidea tr ingelare din lipsd de discerndmAnt (pentru cd
in ea trXiegteinlelepciunea lui Dumnezeu), nici sd se supund
din slibiciune invdfdturilor mincinoase (pentru cd fur ea
sXldgluiegte
puterea harului lui Dumnezeu).
Prezenla vegnicd gi nemuritoare a Bisericii nu poate fi
izolatd,la o etapi istoricd (Cincizecime), sau mai rdu, la o
limitare temporald (protestantism) sau locald (catolicism).
Hristosul Bisericii de astdzi este acelagicu ,,Dumnezeullui
Iacou" gi al patriarhilor pelerini cdtre ,,TdrAmul fXgdduifl' l5

Biserica Vechiului Testament: ,,Acolo S-a ardtat Domnul lui

Aaram gi i-a zis: <lara aceasta
o ztoida urmagilortdi>. 0i a zidit
Aaramanlo yn jertfelnicDomnului, Celuice Seardtase."(Facere
1.2.7);Celce a hrdnit cu mand neamul evreiescin pustie este
tot Hristosul aceleiagiBisericicare acum hrdnegtecu trupul gi
sAngele Sdu ,,nearnulales Ei seminfia tmpdrdtenscd";Cel ce a
scris in piatrd lui Moise cele zece porunci este acelagi cu
Hristosul ce a scrispe nisip pdcateleoamenilor; Arca lui Noe
care a salvat pe cei drept-credinciogi din neamul omenesc
este icoana Bisericii celei mAntuitoare de astAzi,fur care toti
cei ce L-au agteptat sau au crezut in Hristos, din toate
timpurile gi locurile, care au fost, care sunt gi care vor veni,
alcituiesc un singur Trup datoriti unirii lor prin dreapta
credin;a qi sfintele fapte bune trtru Hristos. Mireasa din
Apocalipsd este Biserica ajunsd biruitoare La sfArgitul
veacurilor.
Mai presus de vremuri gi adAnc ancoratd in prezent,
Biserica lucreazd neincetat, condusd de Hristos, la mAntuirea
intregii lumi. Iatd agadar virtutea esenfiald ce deosebegte
Biserica de toate celelalte false ,,biserici": asminarefl cu
Hristos gi necontenitaprezenfdtn istoia milntuirii neamului
omenesc.
Dar nu numai asemeneaintru Hristos ni se aratd a fi
Biserica, ci gi ca una gi singura ce a fost rAnduitd sd
impdrtigeascd darurile cele mAntuitoare ale lui Hristos
oamenilor.
Mai lucreazd atunci Hristos in afara Bisericii Sale?Da,
pentru a-i aduce pe oameni la BisericaSa.precum vaporii de
apd existX prefutindeni in aer pentru a mentine viafa, totugi
omul iqi astAmpdrd setea venind 9i bdnd din fAntAnd Biserica cea Una gi singura ddtdtoare de ,,apacea ztie" (Ioan
4.70).

l6

Oare de ce Hristos a ales a se ddrui omenitdfii numai

prin Biserici? De ce nu lucreazd trimifAnd harul Sdu direct,
nu prin mijlocitori omenegti?
Din aceeagipricind pentru care Hristos a ddruit unor
oameni - Sfinlii Apostoli - harul Duhului SfAnt de a lega gi
dezlegapicatele oamenilor (Ioan 20.23).
Din aceeagi pricind pentru care Hristos a poruncit
Cina cea
anumitor oameni - Sfinfii Apostoli - sd sdvArgeascd
de Taind, neincetat lntru pomenirea Sa (Luca 22.19; I
Corinteni "11..24),totodatX addugdnd 9i condintionAnd
mdntuirea sufletului: ,,Adardrat,adeudratzic uoud,dacdnu aeli
milncatrupul Fiului Omului gi nu ueli beasdngeleLui, nu ueli
aaenuialdtn uoi." (Ioan6.53)
Din aceeagipricind pentru care Hristos a trimis nigte
oameni - Sfintii Apostoli - ca si propovdduiascdcu puterea
Duhului SfAnt pAntr la marginile lumii (tuturor oamenilor)
,,cds-aapropiatImpdrdliacerurilor" (Matei10.7).
Din aceeagipricind pentru care Hristos a conditionat
mAntuirea oamenilor prin primirea Sfdntului Botez de la
anumifi oameni - Sfinfii Apostoli - Drept aceea,mergilnd,
tnadfafi toate neamurile, botezdndu-Ietn numele Tatdlui Ei al
Fiului gi al SffrntuluiDuh (Matei28.19),addugdnd totodatd: De
4u se7)anagtecineztadin apd Eidin Duh, nu aa puteasd intre tn
tmpdrdlialui Dumnezeu.(loan3.5)
$i pentru ca toate acesteSfinte Taine si nu poati fi
mflsluite, imitate sau deformate de citre om, SfAnta
Biserici a fost pusi qi chezaEul gi sivArgitoarea tuturor
lucririlor harice. Bisericanu se poate ingela pe sine insigi,
cdci ea este adevdrul; nu umbli cu ingelf,ciuni gi nu face
cornpromisuri pentru cd e sfAnti. $i pentru ci este statornicd,
Biserica nu vede ca fals ceea ce a recunoscut odatd drept
adevdr. Unde ar mai fi adevdrul sau sfinlenia dacd hotdrArea
actuald ar fi contrard celei de ieri? Cu ce s-ar mai sfinti
pdmAntul dacd Biserica gi-ar pierde deodati ,,sarea" ei?
Pentru aceeanu a fost gi niciodatXnu va fi vreo contrazicere
t7

nici in Biseric5,nici in ScripturX, nici in Tradifie, cdci furtoli gi

toate esteun singur Hristos viu gi neschimbat.
Nu Flristos singur mAntuiegtegi nici omul singur nu se
mantuiegte, ci laolaltd, noi ca mddulare ale Trupului-Biserice
uniti cu Hristos Capuf printr-o tmpreund-Iucrare
duhwniceascd
plind de dragosteEi adeadr, dupd chipul unitdfii in SfAnta
Treime. Acesta este rostul Bisericii, ca tofi sd fie una, o
singurd turmd dreptmdritoare in Hristos. Dacd Hristos este
Calea,Adeadrul Ei Viala (loan 1-4.6),inseamnd cd gi Biserica lui
Hristos se impirtligegte impdrtiiEind oamenilor ,,Calcl,
AdeodruI Ei Viafa'. Dacd Hristos tdmdduiegte, atunci 9i
Biserica titmdduieEte. Dacd Hristos face minuni, atunci gi
Biserica face minuni. Dacd Hristos inviazd, pe om, atunci gi
Biserica o poate face in chip desdvArgi! dupd cum viefle
milioanelor de sfinf (oamenilor inviaf intru Duhul) o aratti.
Prin Bisericd Hristos este cu noi, prin lucrarea Bisericii,
Hristos lucreazd mAnfuirea sufletelor noastre. Unirea omului
cu Hristos este cununa gi slava Bisericii. Dacd in luteranism
sau baptism se mai pistreazd ideea de comuniune, aceasta
nu se mai bazeazd pe Trupul gi SAngeleDomnului, ci pe o
simpld convenfie formald, ideologicd, simbolictr, aceste:
grupdri nemaiavdnd nici har, nici preofie legiuitd.
insd Biserica lui Hristos nu amurit gi misiunea ei nu s-a
trcheiat odatd cu mucenicia Apostolilor, ci se continud pAnd
astdzi fur acelagi chip gi sub aceeagilucrare, prin urmagii in
har ai Apostolilor - Episcopii gi Preofii, care au transmis la
rdndu-le pArd- astdzi fur Biserica lui Hristos firul nerupt al
descendenfeisacerdotaleapostolice.Scriptura ne aratd cum
dreptul de a sdvArgi cele sfinte (Botez, Euharistie,
Spovedanie, Cununie etc.) a fost ddruit de Sfinlii Apostoli
prin punerea mdinilor asupra episcopilor, preofilor gi
diaconilor (I Timotei 4.14).Succesiuneaapostolicd e.caun foc
sfdnt prin care o candeld le aprinde pe celelalte. Dacd focul se
stinge sau o candeld se sparge, dupd cum istoria Bisericii ne
l8

aratd cd s-a gi intAmplat cu numeroqi episcopi, preofi gi

teologi eretici sau apostafi, nu apostolicitatea sau sfinlenia
Bisericii este in vreun fel vdtdmatd, ci -rntmni pentru acei
sdrmani lanpl succesiunii apostolice se rupe gi nu se mai
poate vorbi de clerici adevdrafl care sdvdrgescTaine valide,
Biserica lepddAndu-i (panA se vor indrepta) ca pe nigte
mlddife uscate de pe trupul Sdu, implinind astfel cuvintele
Apostolului: ,,Dar chiar dacdnoi sau un tnger din cer a-ar aesti
altd Eaangheliedecdtaceeape careu-am aestit-o- sdfie anatema!
Precum a-am spus mni tnainte, Ei acum ad spun iardgi: Dacd ad
cineaaaltceaadec6tnli pimit - sdfie flnatema!"
propoadduiegte
(Galateni1..8-9)
DacX unii in priceperea lor oarbd,,nu au putut infelege
tainele lui Dumnezeu gi au adus numaidecAt schimbdri in
credin;d, inseamndcd acolo a dispXrut iubirea, cdci adevdrul
9i iubirea o credinli sunt. Iar credingacea adevdratd gi vie nu
este de doud, trei, zece sau mii de feluri, ci una singurtr:
credinfa fur Hristos gi Hristos intru Credinfi. Pretinsul drept
de a adduga Crezului Bisericii sau Sfintei Scripturi explicafii
particulare gi infelesuri omenegti, reprezinti un atentat la
sfinlenia gi fecioria Bisericii.
Devine evident faptul cd acea grupare religioasd ce nu
. define continuitate de har prin punerea mAinilor de la Sfinlii
Apostoli, nu este adevdrata Bisericd. Dar gi mai clari este
nesdbuinla acelor secte apdrute prin secolul XVI, care
neavAnd firul succesiunii apostolice, igi aleg cu de la sine
putere omeni simpli, falgi ,,pastot|" care sd ,,boteze", sd.f.acd
cina duminicald sau slujba nunfii, imitAnd asffel chipul
adevXratei Biserici pe care o tdgdduiesc,pentru a-i ingela mai
u$or pe cregtinii negtiutori Ei slabi turcuget.
Dincolo de locag al sdvArgirii Tainelor celor sfinfitoare,
Biserica este pistrdtoarea, apdrdtoarea gi singura
adeveritoare a adevdrului gi a dragostei intru Hristos: ,,Eu
spreaceastaM-am ndscutEipentru aceastaam aenit tn lume,ca sd
l9

dau m"drhtriepentru adeadr;oricine estedin adeudrascultdglasul

Meu" (loanL8.37).De aceeaBisericanu esteo simpld adunare
a credinciogilor, ci este Duhul lui Dumnezeu gi harul
Sfintelor Taine care lucreazd in aceastd comunitate. Pentru
cel necredincios,SfAntaTaind este doar un rifual iar Biserica
numai o institufie sociald.
Cine ne garanteazd astdzi cd cei ce ne dau iertare de
pdcate sunt urmagii Apostolilor trimigi de Hristos? Singurd
Biserica cea Una. Cine ne incredinfeazd astdzi cd cei ce
boteazd gi sfintesc in numele Treimii sunt de la Hristos?
Bisericalui Hristos ceaSfAntd.Cine ne poate asigura cd cei ce
oferd Trupul 9i SAngelelui Hristos ne ddruiesc chiar Trupul
gi SAngele lui Hristos de la Cina cea de Taini? Numai
Bisericacea soborniceascd.
De unde gtim cd cei care astdzine
propovdduiesc pocdinfa spunAnd cd.,,s-a apropiat tmpdrdlia
cerurilor" sunt de un cuget cu Apostolii? Numai Biserica
Apostolicd. $i este firesc sd fie aga, atAtatimp cAt ,,Esteun
Domn, o credinfd,un botez" (Efeseni4.5), nurnai intr-un singur
Hristos gi numai intr-o singurd Bisericd. Unitatea gi
unicitatea reald qi absolutf,a Bisericii purcede, fXri indoiald,
din unitatea qi unicitatea lui Dumnezeu.
Vrefi sd deosebifi Biserica de ,,biseric|"? Cdutafi
Biserica din care a tzvordt Scriptura, nu la bibliile care au
zdmislit ,,biserici". A nu primi decAt biblia gi a intemeia
Biserica doar pe ea, inseamni in realitate a t2igddui Bisericagi
a sperasi o creezidin nou prin puterile omenegti.
RAvnifi la adevXrul Apostolic? Priviti spre Bisericace
de doud mii de ani a fost gi este prigonitd de aceastdlume gi
tot de doui mii de ani neincetat a ddruit sfinti, mdrturisitori
gi mucenici pentru credinta cea dreaptd intru Hristos.
Nu alcdtuiesc Biserica lui Hristos acele secte care se
numesc pe sine ,,biseticd", gi care au fost intemeiate nu de
Sfinfii Apostoli, ci de proorocii mincinogi ca Luther, Calvin,
20

Zwrngli gi de urmagii lor, dupi care gi-au tras mai apoi gi

numele.
Trebuie sd recunoagtem cd in ,,cregtinisinele" actuale
nu existd o invdfdturd unitari, ci viazd o puzderie de pdreri
contrare privind mAntuirea omului gi lucrarea lui Hristos. $i
trebuie sd mai recunoaqtem (dupd logica sincerd invocatd lanceput) cd nu toate pot avea dreptate, de vreme ce existd
doar un singur adevdr, o singuri cale,un singur Hristos. De
exemplu, dacd o bisericd igi mdrturisegte credinfa in unirea
cu Trupul gi SAngelelui Hristos in SfAnta impdrtdganie, iar
alta (sau altele) nu, inseamnd cX nu pot avea amdndoud (sau
toate) dreptate. Sau, dacd o bisericd crede in puterea Sfintei
Cruci, iar alta respinge vehement aceasta,inseamnd cd una
din ele este strdind de adevdrul intru Hristos. Adevdrata
Bisericd este cea care a pistrat neschimbatd invifdfura de
credingi a primilor cregtini, cea care gi-a pus adevirul
Domnului gi nu pdrerea omului la temelie, arXtAnd:,,Cum
trebuie sd petreci in casa lui Dumnezeu, care este Biserica
Dumnereuluicelui aiu, stillp Ei temeliea adeadrului."(I Timotei
3.15)
Acolo unde este adevirul, acolo este gi Biserica.
Biserica este certificatul de veridicitate al adevirului de
credinli, iar adevirul de credinfi arati adevirata BisericXa
lui Hristos. De aceeaBiserica nu poate fi secti gi nici secta
nu poate fi in veac Biserici.
Pentru cei ce cautd sincer adevdrul gi vor asculta glasul
congtiinfei, Hristos le va descoperi c[ Biserica cea Una este
BisericaOrtodoxi3.

'

C6ndinv6fdturilefalsevor dispirea,atuncinu va mai fi necesaridenumirea

de ,,ortodox6",pentrucd nu va mai existanici un cregtinismmincinosde care
Bisericasd se deosebeascd.
2l

Cregtinismul adeviratei Biserici

in lumea noastrd pdmdnteascdnu este vreo unire mai
{devdratd, mai cuprinzdtoare qi mai de pre! decAt unirea
omului cu Dumnezeu, ca ,,tntr-acestchip noi, cei mulfi, un trup
sdfim tn Hristos" (Romani12.5).inslt aceastdvenire a omului
la unirea cu Hristos nu se face oricum, ci incepe tr Biserica
lui Hristos ,lucreazd prin credinla cea dreaptd in Hristos gi se
prin faptele cele bune lntru Hristos.
desf,vArgegte
Precum SfAnta Treime se arath ca Tathl Care lucreazd
prin Fiul ir:r Duhul ,SfAnt, intr-o desdvdrgitd unime ir1
dragoste gi adevdr - ca Una ce este insdqi Unimea gi
Dragostea gi Adevdrula, aqa gi Biserica,drept icoand a Sfintei
Treimi, a fost alcdtuitd ca un Trup dumnezeu-omenesc viu,
al cdrui Cap este Hristos Dumnezeu-Omul, Trup care, prin
chemareacea din afard gi lucrarea cea din lduntru a Duhului
SfAnt, neincetat sporegte gi se aduce ca jertf5 binepldcutd
Tatdlui Ceresc.
Biserica esteuna, fiindcd Unul esteirtemeietorul ei, Cel
care a numit-o ,,BisericaMea" (Matei 1.6.1.8),
pentru cd El
insugi S-a pus Temelie vegnicd ,,Fiindcdaltd temelienimeni nu
poatesdpund dechtaceeacareestepusd,careestelisus Hristos" (l
Corinteni 3.11) gi Cap al Bisericii: ,,$i toate le-a supus sub
picioareleLui Ei,mni presusde toatu,L-a dat pe El cap Bisericii,
careestetrupul Lui, plinirea Celui ce plineEtetoatetntru tofi"
(Efeseni1.22-23)arhtAnd ci de la Hristos gi numai prin
Hristos, de la Bisericd gi numai prin Bisericd, de la Duhul
SfAnt 9i numai prin Duhul SfAnt gi cu binecuvAntareaTatdlui
se desdvArgegteadeadratafucrare de mAntuire a neamului
omenesc.
Unde esteBiserica,acolo esteHristos, pentru cd Hristos
este al Bisericii gi Biserica este a lui Hristos; Biserici sunt
'

Izvorul cel de viafi detetorde la care toate capdtd,

via{d, rafioneazl,Si viazit
prin energiilecelenecreateale Dumnezeirii.
1.,

Apostolii, Mucenicii, Mdrturisitorii 9i toli Sfinfii; Biserica este

inima cea curdtitd de erezii gi patimi, ldcagul jertfei 9i al
slavei, chivotul credin;ei adevdrate gi al iubirii; Biserica este
trunchiul - noi mldditele, unitatea celor vii cu cei morfi, din
toate timpurile qi din toate loeurile, care au crezut tr Hristos
dupd adevdr; Hristos este mirele iar Biserica mireasa,
vegnicie intrupatd inlduntrul hotarelor timpului 9i spafiului;
Biserica este iubire celor drepfi gi lumind celor necredinciogi,
sfinfire suflefului, curdtire trupurilor, indreptare cugetelor,
izbdvire de tot necazulcelor rele gi al durerii, unimeacredinlei
Eicunoptinlaslaaeiceleineapropiate.s
Biserica esteuna, sfAnti, soborniceasci gi apostolicl gi
de aceeablasfemie impotriva lui Hristos este a socoti Biserica
institufie nafionald, impdrfitd sau nedesdvdrgitd,cu aspirafii
umaniste, pdmAntegti, legate de timp. Scopul Bisericii este
dincolo de hotarele nafiunilor gi mai presus de vremuri, este
apostolic qi a-tot-cuprinzdtor: acela de a-i uni pe tofi oamenii
i:rtru Hristos, nu coborAnd cele ale Bisericii la patimile
omenegti, ci ridicAnd omul la cele sfinte ale Bisericii. Iar
mijloacele trebuincioase acestei ,,ridicdr{' sunt ddruite celor
dreptcredinciogi de Bisericd prin Sfintele Taine, spre intdrirea
in sXvArgireasfintelor fapte bune ale virtufilor gi ascezei.
Dacd in Hristos ,,sdldgluiegte
toatdplindtateaDumnereiii
.
trupegte"(Coloseni2.9), inseamnd cd pi Biserica se umple de
aceastdplindtate a Dumnezeirii, dupd cum ni se aratd in chip
luminat gi desivArgit prin Tainele cele Sfinte - PreasfAntul
Trup gi SAnge al MAntuitorului: ,,Luafi, mdncafi, acestaeste
trupul Meu ... Beli din acestatofi, acesta este silngeleMeu, al
LegiiceleiNoi,.' (Matei26.27-28).
Biserica este locag gi mijloc prin care MAntuitorul
Hristos sdvArgegtelucrarea Sa mdntuitoare in lume. $i dupd
cum MAntuitorul a rdscumpdrat gi a mAntuit firea pdcdtoasd
prin intreita Sa slujire (de profet sau invifdtor, de arhiereu gi
s

Din rugiciunile Miezonopticii dintoate zilele.

23

lmpirat), tot astfel 9i Bisericii Sale i-a ldsat o intreitd putere gi

misiune: de a propovddui nevdtdmat adevdrul dumnezeiesc
cqprins infdnta Scripturd gi in Sfdnta Predanie, de a curdti
9i sfinfi pe credinciogi prin Sfintele Taine gi ierurgiile sale gi
de a-i conducepe caleamAntuirii spre viala vegnicd.
Acest lucru se vede clar din porunca cea dupi inviere
datd de chtre MAntuitorul Sfinfilor Apostoli: ,,Mergilnd,
inadfati toate neamurile, botezdndu-letn numele Tatdlui gi al
Fiului Ei aI Sfilntului Duh, tnadfdndu-lesd pdzeascdtoatecdteuam poruncit aoud,gi iatd Eu cu aoi sunt tn toatuzilelepdnd la
sfdrEitulaeacului"(Matei'XXVlil, L9.20).Intreitaputere a fost
datd apostolilor gi prin ei urmagilor lor, episcopi si preofi
Singurul 9i adevdratul Iisus Hristos Cel lntrupat este
,,marea taind a bunei credinfe" (I Timotei 3.L6) ce se
impdrtdqegte drept-credinciogilor in singura qi adevXrata
Bisericd, adicd ldcagul unde prin Sfdntul Botez ne imbrdcim
ire Domnul Hristos, iar prin SfAnta Euharistie primim pe
Domnul Hristos intreg, pentru a noastrd mAntuire:
ludecali uoi ce ad spun. Paharul binecwdntdii, pe care-l
binecuoAntdm,nu este, olre, tmpdrtdgireacu shngelelui,
Hristos?Pfrineape careo frhngemnu este,oare,tmpdrtdgirea'
cu trupul lui Hristos?Cd o pkine,un trup, suntemcei mulfi;
(I Cointeni 10.16)
p1inenetmpdrtdgim.
cdcitoli d:inaceeagi
Adevirata Biserici, cea a Apostolilor, este cea care-L
diruiegte pe Hristos celor dreptcredinciogi intreg, viu,
desivArgit qi adevirat. Biserica mincinoasi este cea care
oferi, ca in Protestantism,simboluri sau substituiri ale lui
Hristos. Zadanticd, este credinfa acelora care nu cred cd
Hristos poate preface pdinea gi vinul in Trupul 9i SAngele
Sdu. Iar daci prin impdrtdgania cu Sfintele Taine, ortodocgii
devin trup din Trupul lui Hristos, ce putem spune atunci
despreacei sectari,,cregtini"cate acuzdBisericaOrtodoxd de
pdgdnism atunci cAnd sdvArqegteSfAntaLiturghie?
24

in afara adevdrateiBiserici,orice,,hristos" sau,,bisericd

cregtini" esteun fals religios, un creqtinismeretic, deformat
--a
gi nemAntuitor, o imitare omeneastl
adevdrului
dumnezeiesc.
Tdria Bisericii nu std iri numdr sau irn mdrime, ci in
dreapta credintd. $i pentru cd lnvdfdtura Bisericii nu este
umand sau un produs al intelectului, aceasta nu se
modeleazd sau se schimbX dupd vremuri, ci vremurile qi
oamenii sunt chemate sd se schimbe dupd adevdrul lui
Hristos. Dogmele Bisericii nu sunt ca invdtdfurile lumii, ci
luminate gi insuflate de Duhul Sfdnt fiind, vegnice gi
neschimbitoare sunt.
Biserica recunoaqte drept Cregtin omul ftrnoit intru
Hristos, cel ce ridicd o luptd pe viald gi pe moarte asupra
trupului, a diaaoluluiEi a lumil, pdstrAndu-gitr acelaqitimp
nevdtdmatd,,comoara
ceade mult pref" - Iegdturacu Hristosul
Bisericii, prin practicarea sfintelor virtufi ascetice:credinta,
postui, rugdciunea, milostenia, dragostea, umilinfa,
smerenia. Adicd Sfintele Fapte bune, de care numai
dreptcredincioqii Bisericii se invrednicesc a le fdptui spre a
Ior qi a semenilor mdntuire.
Sd nu mai rimAnem uimili d" multimea ,,faptelor
'bune" ale ereticilor, ateilor gi pdgdnilor, cdci ,,bundtatea"lor
nu are nici cea mai micd legdturd cu Hristos, penffu cd de
Hristos aceqtias-au lepidat. Iar incepdtura Sfintelor Fapte
bune este aceeacd se face in numele lui Hristos. ,,Binele" nu
se face in numele unei organizafii sau al unui om, nu drept
reclamd gi camuflaj al politicului, al inavufirii sau al
prozelitismului, ci in taini gi in numele lui Hristos. SXludm
bine aminte, cdci intre ,,bundtatea" lumii $i cea a lui Hristos
esteo prdpastiede netrecuts.
o

Ca, de exemplu,intre filantropia umanistdgi milostenie.Aga gi masonii,

sectariisau organizafiilenon-religioase(atee)ajut[ trupegtepe oameni,?nsi
numai milostenia ortodoxului cea sdudr$itdtn ascunsde ochiul lumii esteo
ZJ

Sd nu uitim cd numai Biserica Ortodoxd igi pistoregte

binecredincioqii prin indemnarea la sfintele fapte bune ale
ascezei(pcrst,tdcere, metanii, milostenie). Tocmai prin aceste
fapte ale credinlei, Biserica se diferenfiazd esenfial de orice
este lumesc sau omenesc, de orice alte ,,bisetic7" sau
,,cregtinisme".
Trdirea nevoinfei este pulsul duhovnicesc al BisericiiTrup in noi, fiindcd in ascezdafldm desprinderea sufletului
de comoditatea progresului, de cultura decdzutd 9i de
demonismul civilizat al,,organismelor" lumegti eretice,
apostatesau pdgAne.
Vedefi fursdminunata impreunare? Dacd Hristos nu ar
fi fost Dumnezeu, atunci Biserica nu ar fi fost cereascX,
vegnicd, nebiruitd gi sfAntd, iar dacd Hristos nu ar fi fost 9i
om, Biserica nu ar fi putut ardta pe Hristos in icoand gi nu ar
fi putut impirtdgi turma cea binecredincioasdcu PreasfAntul
Trup gi SAnge.Lumea intreagd se rezidegteca o mare Bisericd
in Hristos prin Duhul SfAnt, tinzAnd la a redeveni ceea ce a
fost irainte de cddereain pXcat.Lucrarea Bisericii este de a
le restaura pe toateTintru Hristos, iar lucrarea lui Hristos
este de a le re-aducepe toate intru Biserici:
prelungire a jertfei euharistice,incit ajutorareacelui necdjit devine ddruirea
in chip tainic a lui Hristos - singurul Vindecitor al trupurilor gi sufletelor,
singuraPdinea vielii care t6mdduiegtefoameasufletului. Toate cdtenu se fac
dupi invdfiturile Evangheliei gi ale Sfinlilor PdrinJinu sunt nici ,,bune",nici
,,bine". Filantropia ajutd uneori dezinteresat,numai trupegte, alteori
transformi aproapelein robul binefbcdtorului,insl numai milostenia cautd si
umple lipsa lui Hristos din om, caut6 la rddlcina bolii, a sdriciei gi a
neputinJei lui (adicd a pdcatului), la mdntuirea trupului Si a sufletului
deopotrivd. $i cine poate ddrui aproapelui prin milostenie pe adevdratul
Hristos, decdt numai purtdtorii de Hristos, cei imp6rt6gi{i de adevdrata
Biserici cu adevdratulTrup 9i Sdnge al lui Hristos! Minunile Sfinfilor "
Doctori fbrd de argin{i staudrept mirturie
'
Pe to1isi pe toate, dimpreuni cu progresul,cultura 9i alian{eleomenegtide
mai sus careau pierdut,au lepddatsau au schimonositchipul lui Hristosdin
sdnullor.
26

Pentrucdintru El aufostfdcutetoate,celedin cerurigi celede

pepdmdnt,celeadzute,gi celeneodzute,
fie't\onui, fie domnii,
incepdtoii,
stdpdnii
toate
s-au
fie
fie
fdcut pin EI gi pentru
gi toateprin EI sunt agezate.
El. El estemaitnaintedecht'toate
$i EI estecapultrupului,al Bisericii;El estetnceputul,tntdiul
ndscutiLinmorfi, ca sdfie El cel dintdi tntru toate,cdcitn El a
bineaoit(Dumnezeu)sd sdldgluiascd
toatd plinirea gi pintrInsul toatecu Sinesd le tmpace,
cele
depe pdmhnt,fie cele
fie
din ceruri,ficdnd pacepin El, pin singele crucii SaIe.
(Coloseni
L.16-20)
AceastXinviliturd a Sfintelor Scripturi despre Biserica
lui Hristos std intr-o totald contradicfie cu dogma protestantd
despre totala strichciune a creatiei prin pdcatul strdmogesc,
invdltturd ereticd ir1 care totul - rafiunea omeneascd,
libertatea, ordnduielile sociale,familia, neamul, statul este cu
desdvArgire corupt, nirnic din acestea nemaiavAnd chipul
creatiei-Bisericd, cel dinainte de cddere. Tot ce e viati gi
ordine naturald li se pare o imensd ruind fafX de care trebuie
sd se raporteze ca fafd de ceva blestemat definitiv, lumea
fiind una cu pdcatul sau e chiar produsul ptrcatului,
dugmanul omului gi al vegniciei. De fapt, aceastd aiziune
'nihilistd
aratA neputinla gAndirii apusene in a irfelege
adevdratul sens al a-tot-cuprinderii (sobornicitdfii) Bisericii.
Este o f.llozofie care std la temelia tuturor sectelor gi
organizaliilor unioniste cu pretenfii universaliste gi eclesiale,
filozofie care cautf, cu invergunare sd nege gi sd tnlocuiascd
restaurarea duhovniceascd a lumii gi a omului lucratd de la
irlceputul lumii de Hristos fir Bisericd.
Insd nddejdea noastrd r5mAne Hristos DumnezeuOmul, cdci de nu ar fi existat Biserica - Trup DumnezeuOmenesc, afunci intreaga creafie nu ar fi putut avea vreo
noirnd sau chemare, nici o apropiere sau participare
congtientd la lucrdrile lui Dumnezet; fdptura omeneascda
27

fost creatd, rdnduitd gi inchegatd dintru inceput ca trup al

Bisericii, toate celelalte zidiri alcltuind un imens naos ceresc-de
desfdgurare a comuniunii om-har-Hristos,
pdrndntesc
dupd modelul comuniunii iubitoare a Persoanelor Sfintei
Treimi.
Aceasta a fost bundvoinla dintru inceputuri a
Intemeietorului, ca toli sdfie una (Ioan 17.11)cu Hristos, in
Bisericd.Menirea Bisericii este de a aduna laolaltd la sAnul ei,
intr-un singur duh gi cuget al lui Hristos,,,toatdsuflarea" din
toate noroadele pdmdntului gi din toate timpurile sub o
singurd 9i dreaptd credinl5. Propoudduireatn toatd lumea a
credinleitn Hristos de cdtre Sfinlii Apostoli Aftcut ca Bisericasd
fte a-tot-cuprinzdtoare,uniaersald,sd tmbrdliyze tot pdmintul.
CAti trufie zace in pastorii care ,,evanghelizeazt" astdziin
rindurile poporului ortodox al Bisericii, crezAnd ci
lucrarea Apostolilor s-a netrebnicit gi ci ei sunt ,,noii
apostoli" care au misiunea de a reincregtinapimAnful...
de
Dreapta credinld leagd dedila
,,seva
duhovniceascd" a Bisericii-trunchi, in care Mdntuitorul
Hristos este intreg, viu gi desdvArgit,ca gi in trupul Sdu.
Potrivit agezXmAntuluilui Hristos, Biserica este una gi unicd.
impirfire a Bisericii nu a fost niciodatd, nici nu poate fi, ci au
fost gi vor fi cideri din Bisericd, aga cum sunt gi vife care, de
bund voie, rdmAn sterpe gi cad, uscate, din Via Dumnezeuomeneasciceavegnicvie:
Eu sunt aila ceaadeadratd
Ei TatdlMeu estelucrdtoruLOice
mlddild care nu aduceroaddtntru Mine, El o taie; gi orice
ca mai multd roaddsd
mlddildcareaduceroadd,El o curdfegte,
Acumaoi sunteficurafi,pentrucuahntulpecareztil-am
aducd.
spus.RdrnLnefitn Mine gi Eu in ztoi.Precummlddilanu poate
sd aducdroadi de la sine,dacdnu rdmfrnetn aifd, tot aganici
aoi, dacd nu rdmdnelitn Mine. Eu sunt aifa, uoi suntefi
mlddifele.Cel ce rdmknetntru Mine gi Eu in el, acelaaduce
roaddmultd, cdcifird Mine nu putelifacenimic. Dacdcineaa
28

nu rdmfrnein Mine searuncdffird ca mlddilagi seusucd;gi le

adundgi learuncdtnfoc ai ard.(Ioan15.1-6).
_in aceastd armonie duhovniceascd a cerului cu
pdmdntul existd totugi o frdmAnlare, datd de lupta cu Satana,
primul ereticce a cdutat sd dezbine, si surpe gi sd preschimbe
dupd a sa minte a1ezareacea bunX, rdnduiala din lmpdrdfia
lui Dumnezeu. Nu numai cd nu a putut face nirnic impotriva
Raiului-Bisericd, dar nurnai cugetAnd la cele rele qi trufage gi
a gi cdzut ca un fulger dintru cele sfinte, trdgdnd pe ingerii
cei de un cuget cu dAnsul.Aga a luat nagtereprima ,,sect6";
Din BisericaceAunz, unicdEidenedespdrlita lui Histos, s-au
despdrlitgi au cdzutin feluite aremui ereticiiEi schismaticii,
au tncetata maifi mddulare
aleBiseiciigi deun
6i pin aceasta
trup cu trupulei Dumnezeu-omenesc.
Astfelau cdzutmaiinthi
gnosticii,apoiaienii, pneomatomahii,
monofizifii,iconoclagtii,
romano-catolicii,
protestanfii,uniafii... gi,pe rknd, toli ceilalli
careaparfinlegiuniieretico-schismatice,B
Ereziile sunt ruperea de Biserica cea una gi ridicarea
pdrerilor personale mai presus de mdrturisirea Bisericii
sobornicegti.Cel care a lepddat adevdrul, s-a lepddat gi de
Duhul iubirii pi s-a lipsit de darurile harului, mdrginindu-se
la o cunoagteredin afard a adeviratei credinle cregtinegti.
De aceea ortodocqii cregtini nu cautd gi nu agteaptd
infiinfarea unei noi biserici, alta decAt cea ldsatd de Sfinfii
Apostoli, gi se pdzescde acel ,,hristos" pe care il vestesccei
nebotezafi gi hulitori de SfAntaCruce.

SfantulIustin Popovici,Biserica ortodoxEgi ecumenismil,2002,p.41.

29

CIpITOLUL II

Despre Sfdnta Predanie

umitd gi Tradifie, este sfAntd deoarece

pdstreazd.neatinsd gi mdrturisegte desdvArgit
credinla cea dreaptd - izvor al adevdrului,
dimpreund cu SfAnta Scripturd. Trei sunt pricinile pentru
careSfAntaPredanieesteprezentdln viafa BisericiiOrtodoxe.
ln primul rdnd, de la Facerea lumii gi pAnd la
Apocalipsd, vedem cum Biserica lui Dumnezeu ciliuzegte
omenirea spre mAntuire prin cuvdntul scris dimpreund cu cel
rostit. De la Adam gi pAnd la Avraam au trecut 3387de anie,
9i cu 430 de ani de robie a israelifilor in Egipt fac 3817 ani,
rdstimp in care oamenii lui Dumnezeu, generatie dupd
generatie,au fost povepifi pe calea mAntuirii numai prin
SfAnta Predanie, adicd invdtdfura despre Dumnezeu fursugitd
prin viu grai. Numai de la Moise gi pAnd la venirea
MAntuitorului, vreme de 1700 ari, neamul ales a fost
povdpit dupd scripturi, adicd dupd invdlXtura scrisd.
Cdlduzirea lui Dumnezeu prin graiul Sfintei Predanii
este regdsitt 9i in timpul propoviduirii MAntuitorului Iisus
Hristos care, timp de trei ani gi jumdtate cAt a vestit
'

Vezi Hronografulde la M-reaNeamlu,ed. 1837,p. 44-45.

30

Evanghelia - CuvAntul cel Viu, nu a scris nimic. $i Biserica

cea Cregtineascdfirtemeiatdde Hristos, pAnd la anul 44 d.H.,
cdnd Sfdntul Marcu a scris Evanghelia, a lucrat mAntuirea
credinciogilorprin SfAntaPredanie.
Agadar, Sfdnta Predahie este izvorul ambelor
Testamente- al celui Vechi gi al celui Nou - avAnd aceeagi
autoritate, insemnf,tate gi mdrtuisind acelagiadeadrde credinld
ca gi SfAntaScripturi.
SffrntaScripturd este SffrntaPredaniescrisd,pentru aceea
AdeadrataSuipturd nu excludeSfilntaPredanieEi nici Adeadrata
Predanie nu contrazice Sffrnta Suipturd, amAndouh avAnd
acelagi rost qi implinind aceeagilucrare a Bisericii: de a
povdpi cdtremAntuire sufletul omenesc.
intru cel de-al doilea rAnd, despdrfirea Sfintei Predanii
de SfAnta Scripfurh conduce, dupd cum toate sectele
protestantese strdduiescsd ne arate,la despdrpreade SfAnta
Bisericd gi de adevdrul cel mdntuitor. Ce ne trvald SfAnta
Scripturd: ,,Deci,dar, frafilor, stali neclintili gi lineli predaniile
pe carele-afitnadtat,fre prin cuailnt,fie prin epistolanoastrd."(lI
Tesaloniceni
2,L5),,Frafilor,ztdlaud cd tn toateod aduceliaminte
deminegi lineli predaniile cum ai le-amdat." (I Cointeni 11.2)
Tdlcuiegtecele de mai sus SfAntul Iustin Popovici:

Din cale-afardde tnsemnateste acest lucru: tn Biseica

Ortodoxda lui Histos, Sfinta Predanie,lntotdeauna
aie gi de
aiald fdcdtoare,este alcdtuitd din: Sfknta Liturghie, toate
sfinteleslujbeDumnezeiegti,
toateSfinteleTaine,toatesfintele
fapte bune,tot adeodrulaeEnic,toatddreptateaaegnicd,toatd
dragostea
aegnicd,toatdaiala aegnicd,tot Dumnezeu-Omul
Domnul Hristos,toatdSfdntaTreime,toatdaiala Dumnezeuomeneascd
a Bisericii in toatd plindtateasa Dumnezeuomeneascd,
tmpreundcu Preasfhnta
Ndscdtoare
de Dumnezzu
gi cu toli Sfnlii L..l Prin rugdciune
gi bund-credinfd
sepdzegte

JI

gi umanismul
SfAntuPredaniede tot demonismulomenesc
diaaolesc.to
Incd gi SfAntul Pavel aratd: ,,Vd aduc aminte,frafilor,
Eoanghelia
pe carezs-nmbineaestit-o,
pe afte ati gi primit-o,:intru
cafu Ei stafi, prin care gi sunteli mdntui[i; cu ce cuadnt u.am
bineaestit-o- dacdo tineli cu tdrie, afardnumni dacdn-afi crezut
in zadar" (I Corinteni 15.1).Despre ce Evanghelie vorbegte
Pavel Apostolul, de vreme ce cunoagtemdin istoria Bisericii
cd pAnd in vremea aceeanu fuseseincd scrisdEvanghelia?$i
totugi Pavel zice cE o "binevestise Corintenilor gi acegtia o
primiseri. Se vede de aici cd mai htai ir:r Bisericd a fost
Predania - Evanghelia rostitd 9i mai apoi Scriptura
Evangheliascrisd.
Sfdntul Apostol luda, in epistola sa cea soborniceascd,
printre altele zice: ,,Dnr Mihnil Arhanghelul,cdnd setmpotriaea
disaolului, certfrndu-secu el pentru trupul lui Moise, n-a
tndrdznit sd aducd.judecatdde huld, ci a zis: Sd te certepe tine
Domnul!" (Iuda 1.9). Nicdieri in Vechiul Testament nu se
gdsescscrise aceste cuvinte, deci apostolul a invdtat ceva
af.ardde SfAnta Scripturd, adicd din SfAntaPredanie. Mai jos;
acelagiapostol amintegte gi de o proorocie a lui Enoh, zicdnd:
,,Dar gi Enoh, al qapteleade la Adam, a proorocit despreaceEtia,
zicilnd:latd, a aenit Domnulcu zecilede mii de sfinli ni Lui, ca sd
facdjudecatdtmpotriaa tuturor gi sd mustrepe tofi nelegiuilii de
toatefaptele nelegiuirii"lor,in careau Jdcutfdrddelege,Ei de toate
cuuinteledeocardpe careei, pdcdtogi,netemdtoride Dumnezeu,leau rostit funpotrizra
Lui" (luda 1.14-15).Estelimpede cd incd de
pe vremea Apostolilor, Scripfura nu cuprindea in scris toate
inv5ldturile Predaniei,insi Predania cuprindea Scripturile.
Dar nu numai Iuda Apostolul vorbegte din SfAnta
Predanie,ci gi marele Pavel cAnd zice: ,,Dupd cum lannesgi
lambress-au impotriait lui Moise, aga Ei acegtiastai impotriaa
'o

SfantulIustinPopovici,op.cit.,p.59.
32

adeadrului,oamenistricali la minte gi netrebnicipentru uedinfd"

(II Timotei3.8) qi incd, adresAndu-sepreotilor din Efes:,,Toate
ui le-amardtat,cdci ostenindu-ad
astfel,trebuii 3d ajutali pe cei
slabiEisdud aduceliamintedecuainteleDomnuluilisus,cdciEl a
zis:Mai fericit estea da decdta luri" (Fapte20.35).
Se cuvine aqadar,dacd Apostolii au zis gi invdtat nu de
la ei, ci ceea ce au i:rvdfat la rAndu-le de la Pdrinji 9i de la
Hristos, prin SfAnta Predanie -, se nu credem sectarilor care
hulesc tdgdduind invdf5tura ceanescrisXa Bisericii.Predania
este trdirea Scripturii, Scriptura vie in viala celor
binecredinciogi.
Fdrd de Predanie nu se poate explica alcdtuirea Noul
Testament. Cine ne garanteazl cd.Noul Testament are 27 gi
nu 17 sas 37 de cdrti?11Cine a scris Evanghelia dupd Matei
sau cea dupd Marcu, de vreme ce in cuprinsul lor nu se
vorbegte despre scriitorul lor? Autenticitatea gi canonul
Scripturii noastre o adeveregteSfAnta Predanie ajunsd la noi
intreagd gi nevdtdmatd prin purtarea de grijd a Bisericii
Ortodoxe.
Apoi, cine ne incredinfeazd, curn se sdvArgescSfintele
Taine ale Bisericii? Doar Scriptura dimpreund cu Predania cAnd prima invald sd ne botezdm, iar cealaltX gi cum sd o
facem (lepdddrile, cele trei afunddri); cdnd Scriptura ne
indeamnd sd ne impdrtdgim, iar Predania ne arati cAnd, unde
qi cum sd o facem (SfAnta Liturghie); cAnd Scriptura ne
indeamni sd ne spovedim, iar Predania ne aratd gi cum sd o
facem (port, indreptar, canoane); cAnd Scriptura ne
indeamnd sd facem semnul Sfintei Cruci72,iar Predania ne
aratd gi cum sd o facem, Ei agaaratd cu toateTaineleEi Sluibele,
cu-inadldtura EiRilnduialaBisericii.
" $tim din istoria Bisericii cd impreundcu cdr{ile insuflatede SfantulDuh
circulaugi scrierifalse,apocrifeprecumevanghelialui Nicodim, a lui Toma,
a lui Iuda gi multe altele.
''
,,5-a insemnatpeste noi luminafefei Tale,Doamne" (Psalmul 4 6).
JJ

in cel de-al treilea rdnd, Biserica socoate Predaniaca

dreptaratunci cAnd zice:
Poodtuitor celor fdrd de minte, tnadldtor celor neukrstnici,
aakndin legeilreptarul cunoqtiinleigi aI adeudrului(Romani
2,20);$i cdli aor umbladupddreptarul acesta,- pacegi mild
asupralor gi asupraIsraeluluilui Dumnezeu!(Galateni6.L6);
pe carele-ai auzit de la
line dreptarul cut:intelorsdndtoase
gi
tn Hristos lisus' (ll
ce
este
mine, cu credinla cu iubirea
Timotei1.13)
... $i invafa ca toate cAte ne-au fost predanisite prin
Lege, gi prin Prooroci, prin Apostoli qi Evangheligti, pe
acesteasd le primim, sd le cunoagtem,sd le cinstim gi in ele sd
rdmdnem, nimic cdutdnd in afard de acestea, netrecdnd
hotarele cele vegnice ale Adevdrului de credinfd. Daci
Predania s-ar strica, tot trupul Bisericii s-ar vdtdma.
Secteleprotestante tdgdduiescSfdnta Predanie spunAnd
cd numai scriptura (sola scriptura) este de folos mAntuirii 9i
orice cuvAnt de invdliturd in afara bibliei este de Ia oameni,
deci supus falsitdfii. Pornind de la aceastii idee, sectarii
confundd urmdtoarele pasajescripturistice ca vorbind despre
Predanie: ,,Iar El, rdspunzdnd,le-a zis: De ce Ei aoi cdlcali
porunanlui Dumnereupentrudatinaaoastrd?"Iar apoi: ,,...Eiafi
desfinfut cuadntul lui Dumnezeu pentru dntina aoastrd.
Fdfarnicilor,bine a proorocitdespreaoi Isaia,c6nda zis: ,,Poporul
acesta... zadarnicMd cinstescei, tnadlilnd tnadldturi ce sunt
poruncialeoamenilor"(Matei1.5.3,6-9;Marcu 7.13)Luali aminte
sd nu adfure minfile cineuacu flozofia gi cu deEartatngeldciune
dupd tnlelesuile celeslabeale lumii Ei nu
din datina omzneascd,
2,8) '
dupdHristos(Coloseni
Sfinfii Evangheligti Matei gi Marcu neagd mai sus
strfimbeletnadldturi lumegti despre credinld gi nu. Predania
Apostolicd, cea dreaptd a Bisericii. CuvAnful scris are tiria
cuvintelor rostite de sfintii din vechime, atunci cAnd
34

mirturisesc acelagi adevir. Acesta este ,,cugeful Bisericii",

,,adunarea Sfinfilor", gAndirea soborniceascdin problemele
fundamentale ale credin;ei. Adevdrul de credint[ nu gade in
gura unuia, ci in ceea ce ,,au grdit Proorocii, au tnadlat
Apostolii, a incuuiin[at Biserica,-autnadfut Dascdlii, precum a
pimit lumea, precum a luminat Harul, precum a descoperit
Ad.eadrul, precum a pierit minciuna, precum a ardtat
Infelepciunea,precuma biruit Hristos, cdci aceastaesteCredinfu
Apostolilor,aceastaesteCredinlaPdrinfilor, aceastaesteCredinla
OrtodocAilor,aceastaesteCredinlacarea tntemeintLumea!"( Din
Sinodikonul Or todoxiei)
Ba mai mult, Legea lui Dumnezeu, irvXfdturile,
minunile, rAnduielile nu sunt toate cuprinse numai in SfAnta
Scripturd, de aceeaavem nevoie gi de SfAnta Predanie pentru
a le cunoagte. Iatd ce spune SfAntul Evanghelist loan: ,,Dar
sunt Eialtemultelucruri pe carele-afdcut lisus pi care,dacds-arfi
scris cu de-aminuntul, credcd lumeaaceastan-ar cuprinilecdrfile
ce s-flrfi scris.Amin." (loan 21.25)qi iardgi: ,,Multe avilnda ad
scrie,n-am aoit sd le scriu pe hdrtie Ei cu cerneald,ci ndddjduiesc
sdoin la aoi gi sdoorbescgurd cdtregurd, cabucurin noastrdsdfe
deplind"(lI loan 1,12),
Sfdnta Tradifie vine de la Apostoli gi aga inlelegem
vechimea ei. De n-ar fi fost rdvna Sfinfilor Perinfi pentru
dreptarul Predaniei gi adundrile Bisericii (cele qapte Sfinte
Soboare a Toat[ Lumea) pentru phstrarea adevdrului de
credingd, lumea protestantd nu ar mai fi fluturat astdzi in
mAini bibliile cu care acuzd.Ortodoxia de pdgAnism.
De ce mulfimea sectard, care a cipitat din Biserica
Ortodoxd Scriptura, mdrturisegte totugi o cu totul altd
crqdinld decAt cea Ortodoxd? Tocmai din pierderea
dreptarului Predaniei, care unegte cugeful dreptcredinciosului cu cugetul Bisericii gi nu lasX loc invdldturilor
spurcate si zdmisleascd mii de grupdri eretice dupd
sumedenii de idei ,,cregtine"personale.Aga au ajuns astAzi
J)

protestantii sd trdiascd furtr-o tradifie proprie nelegitimd,

deoareceau respins-ope ceaadevdrati.l3
- Primti cregtini, ni se spune in Faptere Apostorilor,
,,stdruiautn tnadrdturaApostolilor Ei in trnpdrtdgire,ti
frhngerea
painii Ei in rugdciuni" (Fapte2, 42). Din acesteas-au dezvortat
apoi sfanta Liturghie gi rugdciunile prin care se cheamd
Duhul sfdnt pentru sivargirea sfinteloi Taine gi a diferitelor
sfinfiri sau ierurgii. Pe toate acestea Biserica ortodoxd le-a
pdstrat, avand mdrturii despre ele de ra sfinfii pdrinfi ai
Bisericii, prin primele secolecregtine, fdr6 afi schimbat ceva.
Mdrturisegte 9i Sfdhtul Irineu (sec.IV):
,,Degitn lumelimbilesunt deosebite,
putereapredanieie una
gi aceeagi.Dupd cum soarele,zidirea lui Dumnezeu,e unul gi
acelagitn toatdlumea,tot agaEipropoadduirea
adeadruluisearatd
pretutindeni Ei lumineazdpe tofi oamenii care ,or sd ztind ra
cunoEtinlaadeadrului.Nici cel tare fn cuafrntdintre intkistdtdtorii
Bisericii nu us spunealtceasdec6tacesteinadldturi - cdci nimeni
nu estepesteInudldtorul Hristos -, nici cel slab tn cuailnt nu
aa
tmpulina Prednnia.credinla fiind una EiaceeaEi,
nici certare e in
stare sd uorbeascdmult despreea nu o sporegte,nici cel care
zrorbegte
mai pufin nu o tmpulineazd."
.
Predania ca Scripfuri, predania ca mAnfuitoare
invifituri, Predania ca dreptar esteneschimbati gi de doui
mii de ani mlrturisitoare a aceleiagicredinfe .r"itirr" .""
ortodoxi. Aceasta estetaina unitdfii, unde sfinfenia se unegte
cu furfelepciuneapentru a o face gi mai infeleapti, cdci fird
sfintenie, orice furvdtdturdestepdmAnt gi degertdciune.

13
intocmai,sectariide fapt nu combatideeade predanie,de Sfdntd
rradi{ie a
Bisericii (cdci au gi ei rdnduielileror), ci doresc ra o inlo"uiurJ
p" ..u
autenticdde doudmii de ani cu o arta,,veche"de trei sutede
ani.
36

CapIroLUL III
Despre mkntuirea intru Hristos

dsiritul gi Apusul au inlelegeri total diferite

cu privire la mAnfuire in Cregtinism. pe scurt,
J- \ Apusul are o concepfie juridicd in timp ce
Rdsdritul are o concepfie ontologicd. Atunci cand vortesc
despre mAnfuire, apusenii opereazd,cu termeni cum ar fi
vind, pedeapsd gi justificare, in timp ce ortodoc$ii folosesc
termeni cum ar fi moarte, viafd gi indumnezeire. Sd vedem,

puncte:
- Omul - o
fiinld finitd - a adus o ofensdinfinitd unui
Dumnezcuinfinit.
- Ofenn
fiind infinitd, nu poatef tnldturatdprin mijloacele
finite ale omului, de aceeaare drept consecinldlnecesitateso
pedeapsd
infinitd tntr-un iad zteEnic.
'o

sistem filozofic al Evului Mediu caracterizat

prin rafionamente
abstractegi
artificii logice,ruptede adevdrgi mdnuiteintr-un mod pedant.
JI

- Dumnezeuti iubeEtepe oameni,dnr lustilia nu tngdduia

un simplu act de iertare.CumaaDumnezeutrebuiasd reconcilieze
dragostealui cu aceastd
Justifie.
- Solulia a fost moartea pe cruce a lui Histos. Fiind
Dumnereu, jertfo lui Hristos are o aaloare infinitd de
rdscumpdrare,
decareEl ?nsuEinu areneaoiefiind cu totul drept gi
hpsit de pdcat. Mfrnin lui Dumnezeueste satisfdcutdde aceastd
pedeapsd.
- Printr-un act de transfer, Dumnereu le recunoaEte
credinciogiloracestexcesde neprihdnirecfrptigatde Hristos. Ei
sunt astfelabsolaifideaina pdcatuluilor, pentrucd platainfinitd a
pdcatuluia fost efectuatdile Hristos.
Aceastdconcepfe a fost atingerea unui apogeu filozofic
a unei evolugii de mai multe veacuri din Biserica apuseand,
rupt[ din anul 1054 de Biserica din Rdsdrit. Aceastd
filozof.are religioasd a inceput cu leronim, care, traducAnd
Biblia in limba latind, a imprumutat un termen folosit in
tribunalele romane, acela de justificatiols, pentru a reda
termenul grecescdikaiosunel6.
Latinii au continuat sd vadi dreptatea in termenii
juridici ai unui tribunal roman. Augustin, numit protoprotestantul Catolicismului, a folosit acest cadru juridic
pentru a inlelege mAntuirea. Insd captivarea, deschiderea gi
tnfrdfirea credinlei latine cu noile tendinfe ale
rafonalismului gi umanismului au condus pdnd asthzi
Apusul la cddereadeplind din lucrarea Duhului Sfdnt.
Umanismul a fursemnatexaltarea omului, vdzut ca o
culme a creafiei spre care trebuie sd se indrepte intreaga
admirafie gi slavd a lumii. Umanismul a cdpdtat un nou
impuls prin redescoperireaartei gi g6ndirii pdgAnegrecepti.
15

Semnificaliatermenuluijustificatio este aceea de a declara liberd o

persoan[condamnati de lege.
'o
A apdra.
38

ArtiEtii cregtini au trcercat sI reinvie tratarea omului ca

centru al artei religioase. Arta tradifonald a portretului sau
icoanei pdrea prea restrictivd gi fur consecinpa artigtii au
inceput sd trldfure, unul cAte unul toate ,,furfrAndrile,,
canoanelor precedente.Portrefele sfintilor sau ale lui Hristos
nu au mai avut ca tintti revelarea dumnezeirii gi a sfin;eniei
in lumea faicd, ci idolatrizarea frumusefii gi armoniei
trupului omenesc.ln Ump ce vechile icoane infdligau oameni
pitrungi de lumina harului, noile picturi desacralizau
personajele biblice, prezentdndu-le cu un trup carnal,
dezgollte, cu picioarele pe pdmAnt 9i insuflefite de patimi
omenegti. Obiectul artei s-a mutat din cer pe pdmdnt.
Rationalismul a furcercatsX inldture latura misticd a
realitifi gi sd gXseascdexplicatii logice, in termeni raFonali gi
pimAntegti. Drept exemplu, teologi catolici de la inceputul
celui de al doilea mileniu, cum ar fi Toma d'Aquino gi
Anselm, s-au strdduit sd gdseascdnoi dovezi ale existenfei lui
Dumnezeu, un efort care ar fi fost considerat inainte inutil.
Aceste dovezi nu aveau ca scop sd convingd pe cineva intr-o
dezbatere, ci sd tnfdfigeze credinta ca un sistem al realitdpi
rationale, fur care toate lucrurile igi au un sens care poate fi
pdtruns de mintea umand. Pentru ei, Dumnezeu existii nu
simplu ca un fapt, ci ca o necesitatelogicd. Traditionalistele
concepte teologice ca mdntuirea gi tainele au inceput sd fie
explicate nu in lumina Scripturii 9i a Tradif,ei Bisericii, ci in
reflexiile rafiunii.
In timp ce problema umanismului a fost alungarea lui
Dumnezeu din artd gi literaturd, problema rafionalismului a
fost negarea realitdfilor tainice - care nu puteau fi pricepute
decat intr-un mod duhovnicesc gi prin lumina Duhului SfAnt
- gi reducerea lor la nigte realitii! care sd poatii fi infelese
prin puterea minfii gi a logicii umane. Reducfionismul,
simplificarea adevirului
dumnezeiesc absolut a fost
intotdeauna sAmburele ereziilor. Intr-adevdr, conceptia
39

monofizite a Islamului este mult mai logich gi ugor de infeles

decAt dogma cregtind a celor doud firi ale lui Hristos.
Modalismql, care afirma cd Tatdl, Fiul gi Duhul SfAnt sunt
trei modalitiifi de manifestare ale unei singure persoane, era
mult mai ,,logic" gi ugor de infeles decAt dogma cregtind a
celor Trei Persoaneintr-o singurd Fiinfe. Arianismul rezolva
in mod simplist invdfdtura Bisericii despre intrupare,
pretinzAnd cd Hristos a fost o creafie gi nu Dumnezeu vegnic.
ln ce privegte mdntuirea, tendinfa rafionalistd a
Catolicismului a dus in cele din urmd la cristalizarea ln
Protestantism a unei concepfii pur juridice a mAntuirii. ln
aceastdnoud credinfd, furtregul univers este o mare sald de
judecatii, in care oamenii trdiesc pentru a fi testaf. Ei pot
incheia un fel de contract cu Dumnezeu, primind absolvirea
imediatii a pdcatelor; pot refuza gi uneori pot cdlca acest
contracf ceea ce duce in mod mecanic, logic, inevitabil gi
necesar la osAnda iadului gi pierderea mAntuirii. intreaga
taind a mAntuirii este asffel explicatii fir termeni juridici, ugor
de firleles de cdtre oameni. AdAncimea Scripturii gi
invildturile adunate gi rostite vreme de o mie de ani de
Sfinfii Pdrinli ai Bisericii Rdsdriteane,au fost inlocuite cu o,
noud concepfie seducdtoare prin logica, limbajul gi'
,,rezultantele"ei.

lnnoirea Catolicismului prin inldturarea corupfiei

papale gi a tuturor invdfdturilor sale gregite a fost
dintotdeauna binevenitd. Reforma protestantd a pornit
hotdrAtt pe acest drum, dar a alunecat imediat in direcfi
gregite, introducAnd lnvdfdturi cu totul noi gi neauzite pAnd
atunci tn Cregtinism.
Unul din handicapurile Reformei a fost feiptul cd a
pdstrat cadrul juridic latin in care era ir:rteleasi mAntuirea.
40

Solufiile dezvoltate de Reformd au fost diferite de cele ale

Catolicismului, dar, din pdcate,au pdstrat aceeagiconcepfie
umanistd gi secularizantd.Cu alte cuvinte, pUneful de plecare
a rdmas acelagi.
Ca rhspuns Ia sistemulmEritelordezvoltat de papism,
Reforma a niscocit o noud invdtfiturd, pefl;rt biblicd, a
mAntuirii prin har. Dintr-o singurd trdsdturd de condei,
Luther, Calvin giZwtngli au ,,rezolvat'' multe din dilemele Ei
controversele teologiei catolice, ldsAnd mogtenire urmagilor
neoprotestantiun ,,hristos" ce dddea doar o singurd datd, pe
viald, iertare pdcatelor. Penitentele, Purgatoriul, dar gi
faptele bune devin astfel lipsite de sens. MAntuirea este
dobAnditd de individ numai ,,persorral", numai prin
credintd, faptele gi asceza devenind inutile. Noul model de
,,credincios" nu mai trebuie nici sd dobAndeascdiertarea prin
taina spovedaniei, nici sd agoniseascdfapte bune, ci trebuie
doar sd creadd in mdntuirea adusd de Hristos. Asentimenful
mintal, acordul personal sunt singurele necesare pentru
cAgtigareamAntuirii veqnice.
De la inceput, Luther a trebuit sd se lupte cu o serie de
texte ale Scripturii, care contraziceau direct acesteconcepfii
simplificatoare. in traducerea germand a Bibliei, el a fdcut o
modificare, introducAnd fuaza,numai pin credintd,,,cu toate
cd.,nltmni" nu exista in textul original. Anumiti invdtafi i-au
atras atentia asupra acesteigregeli intentionate, dat, cu trufia
care-l caracteriza, Luther a refuzat sd o corecteze. Ulterior
aceastdfalsificare a Scripturii a fost indepdrtatd, dar era prea
tlrziu. Conceptul deja se formase, sola fide (numai prin
credinfd) devenind unul din strigdtele ,,de luptd" ale
Protestantismului. Luther a pledat, de asemenea, pentru
scoatereaEpistolei lui Iacov gi a Apocalipsei din canonul
Noului Testament. lntr-adevdr, Iacov declard ir:rtr-un mod
explicit, fdri sd lase nici o indoiald cu privire la acestsubiect:
4l

,,Vedefi dar cd din fapte este indreptat omul, nu numai din

credinfd."(lacoa2.24)
Estc uimitor cum cel care sustinea Scriptura drept
,
singura sursd de autoritate a ales si calce in picioare gi sd
batjocoreasci o trvdfdturd a Scripturii gi chiar sd ceard
mutilarea ei.
Aga cum am ardtat, Luther, Calvin gi Zwingli au gAndit
in aceleagi reperele juridice mAntuirea, schimbAnd doar
formele din Catolicism. Toate doctrinele lor ulterioare au fost
dezvoltatein acestcadru.
Neoprotestanfii air dus mai departe revolutia inceputd
de Luther. Ideile lor au devenit tot mai radicale. Migcarea
neoprotestantd a dezvoltat un nou iconoclasm gi o aversiune
fafd de Tainele Bisericii, care nu era intdlnitd la primii
reformatori. RAnd pe rAnd, neoprotestantii au furldturat o
serie de practici tradifionale ale Bisericii, cum ar fi ierarhia,
botezul copiilor sau tainele. lnff-un anumit sens, ei au fost
consecvenfipropriilor idei, prin faptul cd aceastddezvoltare
a fost o consecinfd logicd a presupozifiilor fundamentale cu
privire la autoritate (Sola Scriptura) 9i la mAntuire (Sola
Fide). Urmdtoarele valuri de neoprotestanfi practic atl
reformat Reforma,introducAnd o serie de noutdfl,,cregtine",
uitAnd cd noutatea este prima manifestare a oricdrei erczIil
Dar curAnd, ei au fost nevoili sh se confrunte cu nenumdrate
contradicfii izv or dtedin propriile supozitii.
Nevoia ,,convertirii"
Dat fiind cd partea omului in mAntuire are aspectul
juridic al consensului, al acceptdrii, al asentimenfului mintal,
acest asentiment trebuie dat in mod explicit, altfel omul nu
poate fi sigur dacd a fost sau nu mAntuit. ln felul acesta,
copiii protestanfilor sunt presafi sd aibd ,,o intoarcere la

Dumnezeu" salJ.,,o ctizd", altminteri acest acord nu este fir

mod clar,,semnat".
Aspectul juridic
implicd apoi - aderarea strict
individuald la contractul mdntuirii. Chiar dacd un copil
cregte intr-o familie sau comunitate protestantd, practic este
pierdut atAta timp cAt nu a semnat incd acel acord virtual cu
Hristos. in Vechiul Testament citim cum Iosua a mdrturisil
,,Eu Ei casa nrca uom sluji Domnului", dar un credincios
neoprotestant, tatd de familie, nu poate face o astfel de
afirmafie, mdntuirea fiind rcahzatd. printr-o serie de
,,contracte" individule gi bilaterale intre fiecare credincios gi
Dumnezeu.
Momentul mAntuirii
Un acord juridic presupune un accept precis in timp,
moment din care devine valabil. Una din doud: un individ
fie a ,,semna(', fie ,,nrr a semnat". Problema este cd mul!
dintre cei care au ,,sernnaf' printr-un acord mintal sincer se
dovedesc a fi departe de Dumnezeu. Care este explicatia?
Sunt aceqtiacu adevirat mAntuifi? Unii protestanfi rdspund
in mod rdspicat ,,Da,pentrucd singuracondifiea mdntuirii este
credinlatn jertfa Domnuluilsus17".lnfelul acestaapareun nou
tip de milntuire-automatdcare condilioneazd,lucrarea harului
gi nu restaureazd.(ca in Ortodoxie) natura umand, ci este o
mdnfuire exterioard, limitatd doar la un acord mintal.
Alfi neoprotestanfi folosescun mic subterfugiu logic. Ei
spun c[ cei care se dovedescnevrednici de Hristos, nici nu
au fost ,,mAnfuifi" in momentul ,,semndrii". Sunt mAntuifi
doar aceia care au crezut (singura condilie) gi a ciror viafd
dovedegte mAnfuirea. Aceastd ,,logicd" duce, tr cele din
urmd,la acceptareaimplicitd a necesitdfiifaptelor bune.
't

42

Panegi numeleMdntuitoruluiIisusHristosl-au ,,innoit"...

43

Siguran,tamAntuirii

Duhului SfAnt. Mulfi au fost sedugi de aceastd invdthturd,

dar au rdmas complet dezamdgifi cAnd nu au descoperit nici
o lucrare a Duhului SfAnt in ei separatdde-propriile lor...
fapte.

Daci-mAnfuirea este asociati cu un moment precis in

timp, atunci practic mAntuirea este ,,definutd" la purtdtor tot
restul viefii. intr-un fel, mAntuirea protestantd este ca o
gtampild pe pagaport. Dacd am gtampila, pot intra in cer.
Dacd nu o am, accesul este blocat. Hristos este ,,biletul de
intrare in cer". Dar poate un credincios mdntuit sX piardd
aceastd,,viz6" de intrare?
Nu se poate da un rdspuns clar, atAta timp cAt diferifi
neoprotestanfi au diferite rdspunsuri la aceastd intrebare.
pierdutd. Dar
Unii afirmd cd mAntuirea poate fi cAgtigatd
'in 9i
care ieri am fost
aceasta cteeaz6,o sifuafie paradoxald,
mAntuit, astdzi nu sunt mAntuit, iar mdine pot fi din nou
mAntuit. Alli afirmd cd odatd cAgtigatd,mAntuirea nu se mai
poate pierde. Dar aceastainseamni cd in Protestantismnu
mai existd c6dere sau apostazie!?Au ajuns oare mai infailibiti
decdt Papa? Pentru noi ortodocAii este absurd sd credem cd
Hristos a ldsat o asffel de cale pentru dobAndirea impdrdfiei
cerurilor.

Odati mAntuiti, cu biletul citre cer in mAnd, de ce-i mai

lasd Dumnezeu pe protestanti sd agtepte?Lumea aceastava
trece oricum gi astfel viafa aici nu mai are nici o valoare. Una
din puflnele explicatii este cd Dumnezeu ii lasd ln viati
pentru a-i aduce 9i pe alfii la El. Aceasta aratii de ce irnlumea
neoprotestantd un accent puternic cade pe evanghelizare qi
nu pe cdutarea sfinjeniei gi a unirii mistice cu Hristos. in
timp ce eroii Ortodoxiei sunt sfinfii, in care Hristos a luat
chip in mod desivArgit, eroii neoprotestanfilor sunt cei care
au adus cAt mai multe suflete la sectdle.Dar ce putem spune
despre milioanele de sectari care nu au adus pe nimeni la
Domnul? Este viata lor,,dupd mdnfuire" complet inutild gi
ratatd?

Semnificafia faptelor

infelegerea Bisericii

Cei mai mulfi neoprotestanfi nu neagd importanfa

faptelor bune, dar ei afirmi cd ele sunt doar o consecinfd a
primirii mAntuirii. Cti alte cuvinte, cel care a crezut gi a fost
mAntuit ,,prodrrce" in mod natural fapte bune. Problema este
cd intAlnim atAt de mulfl protestanf, ,,mAntuifi" care
fdptuiesc rtrul, iar alfii care fac mult mai pufin bine chiar
decAt necregtinii. Unii cred18 cd omul nu trebuie sd se
strdduiascd de loc a face fapte bune, pentru cd Duhul SfAnt le
produce automat in el. Mai mult, orice strdduinld in acest
sens este chiar dhundtoare, pentru cd nu dd loc niani{estiirii

Dacd in conceptia neoprotestanfilor mAntuirea unei

persoaneumane este un act pur individual, in care Biserica
nu are aproape nici un amestec,afunci ce este Biserica gi de
ce mai avem nevoie de ea? Nu este deloc surprinzdtor ci
mulfl urmagi liberali ai protestantismului au declarat ci pot
fi cregtini fdrd a avea vreo legdturd cu Biserica.Pentru mulf,
credinciogi evanghelici sinceri, ideea de ,,bisericd" are o prea
putinX importanfd, pdrAnd multora nu mai mult decAt o

r8 invdliturd sus{inutdde protestantulchinezWatchmanLee.

O
44

Scopul viefii

re

Atenlie la deviereasubtildde logici: teoreticsunt adugila Flristos,practic

inscrigi in secti. Altminteri ar fi trebuit sd se lupte pentru a-i aduce pe
ortodocgila Hristosullor, al Ortodoxiei.
45

colecfie abstractd de ,,mAnfuif", ull fel de categorie care

permite clasificarea oamenilor. Uneori este mai mult decdt
atdt. DaCddivergi se unesc intr-o comunitate ca sd joace gah
sau sd apere o idee politici, de ce nu s-ar uni 9i cei mAntuif,
intr-o asffel de comunitate umand proprie intereselor lor, 9i
care sd le promoveze idealurile gi nizuinfele?
Ydzutd, astfel, Biserica lui Hristos este dezbrXcatd de
orice conlucrare cu harul lui Dumnezeu, de alcdtuirea sa
divino-umand. Existi in Protestantism chiar o anumiti grijd
de a nu se exagera importanfa ideii de ,,bisericd" 9i de a se
sublinia cd este supush aceloragilimite ca gi celelalte institufii
umane.
Lipsitd de esenld gi har, redusd la o simpld clasificare
logicd sau asociafie a celor cu interese religioase comune/
Biserica - in concepfia neoprotestanfilor - igi pierde unitatea
9i ddinuirea peste pdmAnt 9i timp. Nu mai fhnfazd' o
identitate unicd gi continud a Bisericiipesteaeacuri,nu mai are
nici o importanfd pentru cd, de fapt, nici nu a existat
vreodatd Bisericacea Una pentru Protestantism' O bisericd
ortodoxd se poate numi,,SfAntul Apostol Andrei" - aceasta
fiind o declarafie de unitate cu apostolii gi urmagii lor. Da1 o
,,bisericd" baptistd modernd se poate numi,,Biserica Baptist2i
Coloniali" sau,,Speranfa"sau,,a Comunitdlii' .
"

Legea satisfacfiei

Este sistemul religios in care omul a fost fdcut pentru

,,fericirea etetrrt", dar la ea nu poate ajunge din pricina
pdcatului, insd pdcaful inseamnd a nu-I da lui Dumnezeu
onoare gi ascultare. Dumnezeu nu poate ldsa refuzul omului
fArXurmare, incAtcel ce a rdpit,,onoarea divind" kebuie sd o
restituie, iar acest act se numegte satisfacfie.insd oamenii nu
sunt capabili sd restituie onoarea unui Dumnezeu ofensat de
atAtea pdcate, nu au nimic pe mdsurd, cici tot ce au
46

datoreazd deja lui Dumnezeu (.u 9i creaturi) 9i sunt

impiedicafi de pdcat. La Luther, Hristos trdiegte mdnia lui
Dumnezeu, se ageazd sub ea, o suportd pAnX ta iad, adicd
pdnd la pdrdsireadin partea lui Dumnezeu, mAnie gi pdrdsire
pe care le trdiegte ca un lepfdat gi le invinge, intrucAt le
primegte ca un fiu ce rdmdne credincios tatdlui sdu. Rdbdarea
mAniei divine (nu lnvierea) e semnul biruirii ptrcatului, a
legii, a morfii, a satanei. Hristos e pildl prin faptul cd rabd[
eroic furia divind, conceputd la un nivel cosmic. Fapful
decisiv fur opera luterani este cd rdstignirea lui Dumnezeu
Fiul invinge mAnia lui Dumnezeu Tatiil. Lupta hotdrAtoare
esteagadar doar una: a lui Dumnezeu cu Sine insugi.
,,Isus"-ul protestant nu are initiativa aducerii jertfei, ci
suportd mdnia divind ftr locul oamenilor doar agezAndu-se
benevol sub pedeapsd. Nu se vede nicdieri o restaurare a
fiintei noastre fur,cu qi prin Hristos; iar un ,,Christ'' exterior
omenirii va fi incapabil (logic, nu?) sd realizezecomuniunea
organicd, trupeascd, cu credinciogii sdi. Un Hristos care a
substifuit extern ,,rXscumpdratea", cum ne poate deveni
noui lduntric? De aceeaprotestanfii inleleg tmpdrtdEania
ca un
simbolfiguratia altrtpului gi sAngeluihristic.
,
De fapt, rifualurile sectare sunt manifestarea vdzut5 a
'dogmaticilor lor eretice. Pentru aceea, pe
buni dreptate,
Ei
in Protestantism nu are Ei nu poate avea loc prefacerea
pAinii in Trup gi a vinului in SAngeleMintuitorului.
Opera lui Hristos are numai insemnttate subiectivd,
fdcdndu-i cunoscutd picdtosului iubirea lui Dumnezeu.
Hristos ii induiogeazd pe oameni cu dragostea lui
Dumnezeu, iar acegtia se intorc la credinfd. Aici gade toatd
t6melia ,,teologiei pietiste", in care simfrea ,,de bine" a
omului este suficienti mAntuirii, ba chiar ajunge sd
stabileascdadevdruri de credinfd.
Logica ,,sattsfaclieT" atinge apogeul absurditetii: ca
ispdgirea sX aibi efect, trebuie sd fie o faptd a lui Dumnezeu,
47

aleasd gi efectuatd de El. Hristos imbldnzegte mAnia lui

Dumnezeu pentru cd suportd (din partea lumii) pdnd la
,capdt contradicfa dintre Dumnezeu gi omenitate; Hristos
suferd cu lumea, lnvingAnd nu moartea, ci ispita spre
disperare.Viala lui Hristos care se desivArgegtein moarte e
,,satisfacfie", iat satanare putere in lume ca unealtd a mAniei
lui Dumnezeu. Pentru Dumnezeu estenecesatsd pedepseascd
neascultarea omeneascd. El nu poate ierta pentru cd o
,,Necesitate" superioard dumnezeirii cere rizbunare. Chiar
dacd Dumnezeu e bun gi iubitor, nu I se ingdduie sd
acfioneze in dragoste. El este obligat sd acfioneze tr mod
contrar iubirii Lui; singurul lucru pe care-l poate face, ca sd
salveze omenirea, este sd pedepseascdpe Fiul Lui fir locul
oamenilor,gi prin aceastasd satisfacd,,Necesitatea".
lnsd MAntuitorul lumii nu poate incdpea in teoriile de
mai sus, unde faptele lui Hristos aPar ca o tnscenaredin
partea unui Dumnezeu care igi aratd cdnd iubirea, cAnd
mAnia. Totul pare ca o luptd in interiorul Dumnezeirii, un
spectacolcosmic dat de Dumnezeu penku om, ca nu cumva
omul strcreaddcd a fost iertat prea u$or.
Dupd teologia apuseand, pdcatul strdmogesc a fqst
considerat drept neascultare fald de ordinea juridicd
dumnezeiascd (d" vreme ce nu se vorbea decdt de
participarea la realitdfi create), drept groaznicd ofensd adusd
dreptdfii dumnezeiegti gi, prin urmare/ fur mod just Satana a
devenit organul pedepsitor nu doar al primilor oameni
vinovafi, ci gi al tuturor urmagilor lor vinovafi. Ideea de
vinovdfie mogtenitd pentru ofensa adusd dreptdlii
dumnezeiegti a degenerat in consecinte extreme, omul fiind
pedepsit de ,,justifia divind", in baza unei ,,necesitipimpersonale, pentru incdlcareasdvdrgith.
Caracterul deformat gi exclusiv iuridic Ai legalist al
ideii de iertfl in Protestantism sti de fapt la baza
secularizirii cregtinismului in minfile oamenilor. Pentru

acegtia, Hristos nu mai este Domnul Cel Preabun, care a

venit sd-i mAntuiascd, sd-i restaureze gi sd-i invieze, ci un
judecdtor crud gi rdzbundtor, un advefsdf in tribunalul
cosmic, dand sentinle vegnice dupd Legea Ireaocabild a
Necesitdfii;iar un Dumnezeu-carepedepsegtecu moartea pe
pdcitos, osAndindul la iadul vegnic, devine implicit
principala cauz|a rdului. Vedip prin ce,,minunatd teologie"
diavolul a reugit sd-i facd pe oameni sd creaddcd Dumnezeu
se iubegte doar pe Sine gi cd El este motivul tuturor
nenorocirilor, creatorul iadului gi al mortii, atAta timp cdt
iubirea Lui trebuie sd se supund unei ,,necesitdgi"
impersonale, numitii,,legea satisfagtiei"!
Ateismul este, de fapt, rdzvrttirea omului impotriva
unei astfel de teologii umaniste, impotriva dumnezeului
tiran gi netrdurdtor din Catolicism gi Protestantism.
Dupd cum era gi firesc, invdldtura ortodoxd are o
direcfie cu totul diferiti de cea a Apusului. Moartea nu ne-a
fost datd de Dumnezeu, ci am cizut in ea prin sdvArgirea
pdcatului. Nu Dumnezeu este dugmanul nostru, ci vointa
noastrd liberd pusd in slujba riului. Iadul este refuzul nostru
liber de a primi dragostea lui Du'mnezeu, cdci nu putem
irrvinovdfi lumina de bezna intunericului.
Agadar, prin singurul Histos, nu lumeaci Omul (adicd
.
a fost rdscumpdratdin robia pdcatului. Cdderca
firea omeneascd)
omului tine de nedesdvArgire,de agezareaeului rdzvrdtit pe
tronul lui Dumnezeu. Aici nu e vorba de vreo incdlcare
morald sau de ofensarea unei ordini juridice, ci despre
moartea adusd de sdvArgirea pdcatului, de fisurarea gi
'Ditdtorul
distrugerea unei relapi cu
de Yiald,, despre
dddrnicia mersului spre ,,asemfinare", despre o falsificare
ontologicd gi urAfire fiinfiale. Pdcatul strhmogescin Rdsdrit
estevdzut ca boald gi nu ca vinovdfle mogtenitd, ca o sdmAnfd
a stricdciunii gi a mortii in firea omeneascd. Precum s-a
imboLrdvit firea omului in Adam prin stricdciunea

4E

49

neasculterii qi astfel a pdtruns in ea patimile, la fel ea a fost

curdfitd din nou prin jertfa pe Cruce a lui Hristos. De unde 9i
tnare:ane&sitate a Botezului 9i a ascezei pe drumul omului
spre desdvArgire,spre restaurare.
Concepfia ortodoxi a mAntuirii
MAntuirea implicd taine care sunt mai presus de o
furfelegeresimplistd. Pentru a o infelege, noi oamenii folosim
o serie de analogii, care uneori sunt mai elocvente decAt
expunerile sistematice."lnsuqiHristos s-a folosit de parabole'
Cunoagtem pilda fiului risipitor sau a celor zece fecioare'
Acesteane ajutd si alcdtuim anumite modele mintale, fdrd ca
nici unul dintre ele sd tAlcuiascd desdvArgit taina
dumnezeiascd.Problema estedach alegem acele analogii care
ne apropie de adevdr sau dac[ recurgem la scheme
reducfloniste care ne duc la concepfii gregite.
Dupd cum am vhzut, atAt catolicii cAt 9i protestanfii
folosescmetafora Judecdtorului care pne socotealavinovdfiei
gi aplicd iertarea in urma consimtilmAntului congtient al
individului, prin ,,transferul' de neprihdnire din contul lui
Hristos in contul ,,credinciosului''. lnsd Scriptura 9i Biserica
ne turfdfigeazd.pilde mult mai adAnci 9i mai apropiate de
adevdr.
Concepfia ortodoxd despre mAnfuire este il:t mod
esengialontologicd (ontos - fiirrle, existenfd). Con-flictuI nu
esteatAt intre vinovdfie qi justificare, cAt trtre moarte 9i viafd.
in concepgiajuridicd, Dumnezeu apare ca un Suveran care se
supdrd pentru cX nigte fiinle create de EI I-au cdlcat legea. in
concepfia ontologich, Dumnezeu este sursa viepi 9i pdrdsirea
Lui furseamnd fur mod implicit moattea, vdzutd' nu ca o
pedeapsd,ci ca o lipsd a viefii.

50

De ce avem nevoie de mAnfuire?

MAntuirea implicd ideea de a fi salvafi-d la ceva. Care
este nenorocirea, nhpasta de care trebuie sd fim salvafi?
Protestanfii gi catolicii rdspund: suntem salva;i de pedeapsa
lui Dumnezeu. Ortodocaii rdspund: suntem salvafi de la
moarte, de la tirania patimilor pdcdtoase, de la pierderea
tintei noastre - restaurarea (cu ajutorul harului) dupd chipul
gi asemdnarealui Dumnezeu.
Baza intelegerii ortodoxe apare clar in primele capitole
ale Genezei. Intr-adevdr, Dumnezeu le spune primilor
oameni: ,,Dacd aeli milnca din pomul acesta aeli mui!"
Conceptia juridic[ interpreteazd h mod forfat aceastd
declarafie a lui Dumnezelr, ca gi cum Dumnezeu ar fi spus:
,,Dacdaeli minca, ad aoi ucide!" Dar Dumnezeu Cel de oameni
iubitor nu spune a$a ceva. El grdiegtedoar un lucru evident:
dacd omul trtoarce spatele izvorului vietii, al luminii, afunci
negregit se indreapti cdtre moarte, cdtre intuneric. Moartea
este o consecinld nafurald a picatului, nu un decret de
pedeapsd de la Dumnezeu. Apostolul Pavel ne invatii cd
plata pdcatului este moartea. Leghtura dintre pdcat gi moarte
este directd, nu consecinla unui decret al unui dumnezeu-gef
care se supird gi se simte jignit.
PXcaful afecteaz| nafura umand, o corupe gi o
intineazd. Ca urmare, omul igi pierde scopul pentru care a
fost creat, acelade a se uni cu Dumnezeu gi de a avea chipul
gi asemdnarealui Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie,,,Tofi au
pdcdtuit Ei sunt lipsifi de slaaa lui Dumnezeu." Observati ci
Apostolul nu scrie ,,Tofi au pdcdtuit Ei acum Dumnezeuti aa
ueide." Cuvintele SfAntului Pavel ne arati care este, de fapt,
adevdratul nostru dugman: pdcaful, pdcatul care ne-a
imbolndvit fiinla, natura, gi ne-a schimbat din purtdtori ai
viefii gi slavei dumnezeiegti in purtdtori ai mortii.

51

r
Prin urmare, trebuie sd fim mAntuifi nu de mdnia unui
Dumnezeu supdrat, ci de intunecarea qi zdruncinarea nafurii
no-astrelipsitd - prin pdcat - de izvorul viefii 9i p6trunsd de
moarte. Picdtuind, chipul lui Dumnezeu din noi s-a
iretunecat, bajbAim sPre asemdnarea cu El, suntem orbi 9i
neputinciogi, sldbdnogifl de patimi gi ^mulfimeapdcatelor in a
mai pistra legdtura cu Hristos Cel Inviat, Viala 9i Lumina
noastrd. Problema line nu de socotealapacatelor, ci de starea
cdztttd a fiinlei noastre. Nu Dumnezeu ne respinge, ci firea
noastrt stricatd ne inlinfuie, fiind piedicd irtre noi Si El'
Suntem cu tofii bolravi'de pdcat gi de moarte 9i avem nevoie
grabnicd de thmdduire. De aceea,irnOrtodoxie, mAntuirea nu
are un aspectjuridic, ci unul duhovnicesc-terapeutic.
Numai prin har
Dar aceastdvindecare de pdcat gi de moarte nu poate
avea loc prin eforturile omului. Orice efort individual de
schimbare a nafurii noastre este sortit egecului. Toate faptele
noastre bune nu au puterea de a ne mAntui. Un om poate fi
perfect din punct de vedere moral, se poate abfne de la orice
pdcat (teoretic), dar filrd' harul lui Dumnezeu rdmAne
pierdut. Numai iconomia gi lucrarea tainicd a lui Dumnezeu
pot schimba omul gi-I pot rea$ezape drumul care duce la
unirea cu Dumnezeu. Dar aceasta cere cooperarea omului,
de credinfd, nu doar ca o semndfuri
nu doar ca o declara,Ue
care sd-l treacXde partea cealaltii, ci ca o strdduinfd continud
de a fi transformat prin puterea harului Duhului SfAnt.
Semnificafia lucririi lui Hristos
In tnfelegereajuridicd a mAntuirii, singurul fapt cu
adevirat semnificativ a fost jertfa de pe cruce a.lui Hristos,
care a ,,satisfdcutmAnia lui Dumnezeu". intrebat cum a fost
mAntuit, de obicei un neoProtestantrdspunde, ,,Prin sAngele
52

t-

lui Hristos" . Fdrd.a nega in nici un fel importanfa crucii gi a

jertfei lui Hristos, ortodocgii vdd lucrarea de mAntuire furtrun cadru mult mai cuprinzdtor. Pentru ortod,ocgj.lnhuparea,
Crucea, Invierea gi $ederea de-a dreapta Tatdlui sunt aspecte
tot atAt de importante in lucrarea de mAnfuire. Crezul
Bisericii le pomenegtepe toate patru.
intruparea
Pentru neoprotestanfi, lnffuparea este un mijloc, o
verigd necesard pentru a se ajunge la Cruce. Acest lucru
nagte lntrebarea: de ce a fost necesarca Logosul sd devind
om? De ce nu ar fi putut Dumnezeu aduce jerffa mAnfuitoare
fur cer, fXrd sX fi devenit om? Rdspunsul ortodox este cd
intruparea nu a fost doar un mijloc (cum a fost, de exemplu,
intrarea fur Ierusalim lnainte de condamnarea la moarte), ci
un aspect esenfial al mAntuirii. Prin intrupare, Logosul a luat
natura noastrX cdzttt6' pentru ca mai apoi noi sd putem lua
natura Lui omeneascdindumnezeitd. intruparea reprezintli
implinirea unuia din scopurile creafiei, Dumnezeu iubind
Omul, dorind sd se uneascd qi sd se identifice cu creafia Lui.
El a luat naturd umand pentru a putea transforma gi
indumnezei firea noastrd:
Care,Dumnezeufiind tn chip, n-a socotit o gtirbire a fi El
intocmaicu Dumnezeu,ci S-a degertatpe Sine,chip de rob
luhnd,ftcdndu-Seasemenea
oamenilor,Ei Ia infdliEareaflhnduSeca un om, S-asmeit pe Sine,ascultdtorftchndu-SepdndIa
moarte,gi tncdmoartepecruce.Pentruaceea,
gi DumnezeuL-a
preatndlfatgi I-a ddruit Lui nume,careestemai presusdeorice
nume;ca tntru numelelui lisus tot genunchiulsd seplece,aI
gi al celordededesubt.
celorceregtigi al celorpdmkntegti
$i sd
mdrtuiseascdtoatd limba cd Domn esteIisus Hristos, tntru
(Filipeni2.6-11.)
slaaalui Dumnezeu-Tatdl.
53

Dumnezeu $a ,,golit'' de Sine gi a luat asupra Sa

nafura uman520pentru ca prin aceasta sd restaureze total
9mu1 (ntr lumea)21,aducAndu-lla chipul cel dintai. Omul se
poate acum goli de sine (de pdcat, moarte 9i egoism) gi poate
fi pdrtap prin har, firii i:rdumnezeite a lui Hristos. Unul din
Pdrinfii Bisericii a spus, ,,Hristos s-a ficut Om pentru ca
omul si se indumnezeiascd". Dacd,aceastdsmeritd golirez a
lui Hristos a continuat in cursul intregii Lui viefi, culminAnd
cu rdstignirea pe cruce, golirea noastrd de pdcdtogeniafirii
umane are gi ea loc in cursul intregii viefi, printr-un proces
continuu de tndumnez;eire,de theosis.
Jertfa de pe Cruce
Hristos a purtat pdcatelenoastrein trupul sdu pe cruce.
Dar jertfa Lui nu a fost adusd doar lui Dumnezeu, ci gi
naturii umane. Jertfa Lui reprezintii cea mai inaltd ddruire a
dragostei, un act ln care, in mod suprem/ nafura umanX este
golita de orice egoism 9i dtrruiti total lui Dumnezeu. El a
murit pentru pdcat, gi, unindu-ne cu El, ne unim cu moartea
Lui. Atunci cAnd omul este ln Hristos gi Hristos este in or9,
omul participd intr-un mod tainic, dar real,la aceastdmoarte.
Pdcatul a fost spdlat gi omul poate primi o naturd noud,
inchinatd cu totul lui Dumnezeu. Aceastd tmbrdcarecu Histos
are loc prin participarea la tainele Bisericii, prima fiind
Botezul: ,,Au nu Etili cd tofi c6li tn Hristos lisus ne-ambotezat,
(Romani6.3)
tntru moartea
Lui ne-ambotczat?"

to
Hristos avdndcele doud firi - dumnezeiasci9i omeneascdgi dupl inviere.
21Hristos nu
s-a rdstignit pentru lume, pentru ceva impersonal (crednd un
cont din care lumea ar puteaapoi face credit pentru dobdndireamdntuirii) sau
pentru cele ale lumii (bunistare, progres, salarii). Numele de botez aratd
(re)nagtereanoastri ca persoandwednici de Impdrilia lui Flristos gi moartE
pentrudegerticiunea
acesteilumi.
" Termenulgrecescfolosit de teologi esteacelade kenosis.
54

lnvierea
ln timp ce pentru protestanfi lnviered"este doar o
confirmare a dumnezeirii lui Hristos gi un semn al acceptdrii
jertfei Lui de cHtre Dumnezeti-Tatdl, pentru ortodocAi ea
inseamnd mult mai mult. Lucrarea lui Hristos nu s-a incheiat
pe cruce, ci s-a continuat fur Iadul cel mai adAnc. Dupd
moartea Sa pe cruce, Hristos s-a cobordt in Iad, urmdnd
drumul parcurs de tofi oamenii. Dar Iadul nu L-a putut
cuprinde pe Fiul lui Dumnezerr, carea rupt legdturile morfii,
nu numai pentru Sine, ci gi pentru tofi cei care s-au unit gi se
unesc cu El. Ca urmare, moartea a fost omorAtd gi nu-i mai
poate fine in brafele ei pe cei care sunt ai lui Hristos: ,,Dar
acumHistos a tnaiat din morfi,fiind tncepdturd(a tnt:ieii) celor
adarmifi." (l Corinteni15.20)
ln lucrarea Lui de mAnfuire, Hristos a biruit moartea gi
porfile Hadesului. $i aceasta este o parte, un aspect al
mAnfuirii noastre.
$edereade-a dreapta Tatilui
Dar lucrarea de mdntuire a lui Hristos se continud gi
p{in $edereaSa de-a dreapta Tatdlui, mijlocind pentru noi.
Hristos este Incepdturamfrntuirii noastre,Cel care a deschis
prin natura lui umand un nou drum, pe care il putem urma
gi noi, fiind in mod tainic unifi cu El, parte din Trupul Lui.
Am trecut foarte repede peste aceastd prezentare
sumard (gi cine ar putea sd o descrie fir furtregime?)a lucrdrii
de mAntuire a lui Hristos. Este important sd refinem cd
adwdrata mAntuire a adevdratului Hristos apare nu ca o
lucrare intr-un tribunal cosmic, it:r care jignirea lui
Dumnezeu trebuie satisfXcutd, ci ca o jerffd prir, .ur" ,"
restaureazd firea umand gi intreaga creafe. cu alte cuvinte,
in mod esential mdntuirea are un caracter fiinfiaf unur care
55

schimbe esenla lucrurilor, 9i nu un registru juridic al

ofenselornoastre.
ln Ortodoxie, Dumnezeu nu aparc ca un stiipAn jigttit,
ci ca un iubitor de oameni. Ca in pilda fiului risipitor, Tat6l
este Unul care iubegte gi iarti, gata oricAnd sd-$i primeascd
fiul lnapoi. Este necesar doar ca fiul sd se intoarcd acasd.in
aceastd fundamentald pildd nu se menfioneaz| nici ideea
substitufiei legale, nici ideea satisfacerii mdniei divine.
Ne putem intreba ce se intdmpld atunci cAnd un tatd
bun descoperd picat sau stricdciune in fiul sdu. Este oare
insetat de a-gi satisfaie mAnia 9i de a restabili justifla, prin
pedepsirea fiului? Nu este el mai degrabd doritor sd schimbe
natura fiului sdu? Nu vrea tatdl mai degrabd str-l facd drept,
a$acum era inaintea plecdrii (adicd a cdderii omului din rai)?
Dar aceastdscoaterea fiului din starea(de)cdzutdnu se face
fdrd jertfd, fdrd pXtimire. Tatdl fiului risipitor a trebuit s6-l
agtepte,sd-l curele gi sd-l spele de murddria lumii.
Concepfia juridicd a mdntuirii creeazd o alte
problemd. lntr-adevdr, lucrarea de mAntuire a lui Hristos
apare ca o rezolvare a unui conflict im interiorul Dumnezeirii,
conflictul dintre justif,e gi dragoste. Pastorul baptist Iosif Ton
descrie acest presupus conflict in cartea sa Sd ne cunoaEtem
crezul:
Agadar,problemalui Dumnezeuesteaceasta:pe de-oparte,
dreptateaLui il obligd sd ne ucidd Ei,^pe de altd parte,
o
Dumnezeufiind dragoste,dragosteaLui Ii spune:,,Gdsegte
caleprin caresd poli tndreptdlipe oameni,o solulieprin care
sd-ipoli justifica.
Acest fel de a vedea lucrurile ne duce lesne cdtre o
erezietr care am considera ,,iustifia" ltti Dumnezeu ca pe o
realitate de sine-stdtdtoare, ca pe o Necesitateimpusd din
afara lui Dumnezeu. Este ca gi cum am recunoagteo realitate
supra-dumnezeiascd, o lege supremd cdreia lnsugi
56

Dumnezeu trebuie sd i se supund. in Biserica Ortodoxi o

asffel de idee a unei Justifii universale este socotitd erezie.
Dreptatea lui Dumnezeu se referd la',bundtatea lui
Dumnezeu, gi furtre dreptatea gi dragostea Lui nu existii nici
un conflict. Dumnezeu este drept pentru cd din EI izvordsc
doar acte de bundtate gi dragoste.Fali de om, justifia poate
exista ca ceva exterior gi deasupranafurii umane. Dar atunci
cAnd vorbim de dreptatea lui Dumnezeu vorbim, de fapt,
despre actele Lui drepte gi bune, care izvordsc din natura Lui
iubitoare.
Concepfia juridicd apuseand conduce chiar la o
distorsionare a invdt5turii despre sfanta Treime. intr-adevir,
dupd aceastdconcepfe apuseani, Tatdl este mAniat pe noi
pAnd la jertfa Fiului, iar Duhul SfAnt lucreazd fur credinciogi
numai dupd ce aceastdjertfd este executati de Hristos gi
insuEitd de individ. Este ca gi cum Cele Trei persoanear avea
scopuri sau direcfii diferite. Dar in intreaga istorie a
mAntuirii vedem pe Cele Trei persoane dimpreund
lucrdtoare in opera de mAntuire.
In timp ce in concepfia juridicd, Hristos rezolvd
conflictul dintre justifie gi dragoste, fir ortodoxie Hristos
rezolvd conJlictul dintre moarte gi viafd. pentru ortodocai,
Dumnezeu este tntotdeauna drept gi intotdeauna iubitor de
oameni, iar Hristos a venit sd-i scapepe oameni nu de mAnia
unui tiran jigttit, cdruia Necesitatealustiliei ii cerea sd ne
pedepseascd,ci de moartea pe care singuri ne-am ales-o gi
din care nu puteam iegi singuri. Hristos a creat omul innoit,
Omul lndumnezeit, placut Tatilui gi pdtruns de energiile
Duhului SfAnt. Prin Tainele Bisericii noi ne unim gi ,re
sftnfim unindu-ne, dupi har, cu persoana Mdntuitorului
Hristos.
linta credinciosului nu este agadar obtinerea gtampilei
de intrare in cer prin acceptareamintald a jertfei lui Hristos,
ci unirea personald, directd gi totald cu nafura hristich, co57

participare care a fost fdcutd posibild de cdtre Hristos. Jinta

este ,,eu in Hristos gi Hristos fu:tmine", aga cum indeamnd
Apostolul?avel in Galateni2.20:
M-am rdstignit tmpreundcu Hristos;gi nu eu mai trdiesc,ci
Histos trdieEtetn mine.$i aiala ile acum,in trup, o trdiesctn
credinlatn FiuI lui Dumnezeu,Carem-a iubit gi S-a dat pe
SineinsuEipentrumine.
Tot aga gi Apostolul Petru descrie finta noastrd nu ca pe o
scdparede iad, ci ca pb o pdrtigie cu Firea omeneascdcea
indumnezeitd a lui Hristos:
Lui puterene-addruit toatecelece sunt spre
Dumnezeiasca
pe Celce
cucernicie,
bund
aialdEispre
fdchndu-nesdcunoaEtem
El ne-a
care
gi
prin
puterea
Sa,
ne-achemqtprin slaaaSa pin
hdrdzit mai gi prefioase
ftgdduinfe, ca pin ele sd ad faceli
desticdciuneapofteicelei
pdrtagi dumnezeieEtii|iri, scdphnd
din lume.(II PetruL.3,4)
Cum suntem mAntuifi?
dau protestanfii sau
Rdspunsul pe care il
este o continuare a
intrebare
la
aceastd
neoprotestantii
concepfieilor juridice cu privire la mAntuire. Dacd jerffa lui
Hristos a avut caracterul unei tranzacfii legale, tn care s-a
pldtit pentru o anumitd vinovdfie prin executarea unei
pedepse,atunci primirea acesteimdnfuiri estetot o tranzacfie
legald, in care omul trebuie sd semneze printr-un act bine
stabilit tn timp. Acest act este descris prin diferite expresii,
cum ar fi ,,gi-a predat aiala lui Dutnnereu", ,L-a primit pe
Hristos tn inima lui" sau ,,L-a primit pe Hristos ca milntuitor
personal".lnaintede acestact, omul estepierdut.'Dupi acest
act, omul este,,mAnfuifl'.
58

Ce se poate spune atunci despre milioanele de

credinciogi care de-a lungul veacurilor L-au iubit pe
Dumnezeu, dar nu au cunoscut practica -neoprotestantA a
rugdciunii de predare? A fost oare Biserica lui Hristos un
egec total timp de L600 de ani pentru cd nu a cunoscut
aceastdpracticd neoprotestantd?Se afld oare ln iad martirii
din timpul persecufiei lui Dioclefian pentru ch au fost
botezali ca prunci gi au crezut toatd viafa, f.drf a avea o
experienfd de convertire?
AtAt Scriptura cAt gi tradilia milenard a Bisericii ne
prezintA o concepfie mult mai bogatd cu privire la primirea
mAntuirii. Concepfia neoprotestantii este seducXtoare prin
logica eL dar sirdcegte gi fotteazd invdfdtura Scripturii.
Neoprotestanfii pun un semn de identitate intre convertire
gi mAnfuire. Dar convertirea este un asentiment mintal, un
eveniment necesar fur viala celor care nu L-au cunoscut
niciodatd pe Hristos . Ea reprezintd doar un trceput de drum.
Multe din experientele descrise in Faptele Apostolilor sunt
experiente de convertire pentru cd acolo este vorba de o
lume care nu gtia nimic despre Hristos. Convertirea era
necesarh pentru cei care fuseserd farisei sau pdgAni. Era
normal, ca la un anumit momen! acegtia sd-gi schimbe
concepgiile,sd fie convertif.
De ce avem nevoie de mAnfuire? Pentru cd in mod
natural ne afldm furpicat gi fir moarte gi suntem despdrfifi de
Dumnezeu. MAntuirea inseamnd intoarcere cdtre viafi, unire
cu Hristos gi restaurare a nafurii noastre, infdptuitd numai
prin tmpreuna-lucrare a omului cu puterea harului lui
Dumnezeu.
Indreptijire Ei sfinfire

intre

Protestanfii gi neoprotestanfii vdd o deosebire esenfiald

indreptdf,re (iustificare) 9i sfin,Lre. Pentru i,
59

indreptdfirea este un act exterior fdcut de Dumnezeu de la

distanfd, ftr care omul este declarat drept. Fiind declarat
drept, omul este mdntuit. in aceastdconcepfie, indreptdfirea
estepur 6xterioarX gi nu afecteazdnatura omului. in cele din
urmd, omul este mdntuit printr-un acord dat la lucrarea lui
Hristos.
Dar gi in protestantism se recunoagtenevoia ca nafura
omului sd fie schimbatd. Protestanfli vdd aceastdschimbare
in lucrarea de sfinfire. Sfinfirea opeteazd.,spun protestanfii,
in cei care au fost deja justificafi sau mdntuiti.
Dar Scriptura n+ separd indreptdfirea gi sfin,tirea fur
acestmod. Cele douh apar impreund, ca o singurd lucrare ce
schimbd fiinla omului. De multe ori confuzia apare dintr-o
citire gregitd a Epistolei c[tre Romani, fur care Apostolul
Pavel folosegte in mod repetat termenul de indreptifire.
SfAntul Pavel folosegte acest termen deoarece se afla intr-o
controversd cu iudeii timpului sdu, care vedeau gi ei
mdntuirea fur termeni juridici, dar bazatd. pe faptele legii.
Iudeilor care declarau cd sunt drepfi prin finerea legii, Pavel
le rdspunde cd i:rdreptdfirea noastrd se dobAndegtenu prin
faptele legii, ci prin credinla in Hristos. Ca gi ei, Pavel
vorbegte despre irdreptdfire, dar le rdstoarnd argumentul.
Dar nici pentru Pavel furdreptdfireanu este un act exterior, ci
o realitate dinamicd ce se primeqte prin credinla care implicd
o participare a omului. indreptdtirea este un proces care se
dezvoltd in om prin puterea Duhului SfAnt,care ne unegtecu
Hristos $i prin deplina cooperarea omului:
- In Romani 7.5, Apostolul Paaelne spunecd el cheami
neamuile nu doar Ia credinfd,ca o consimlirela o doctrind,ci ln
ascultareacredinfei.Aceastdsscultareimplicdun efortpersonal.
- in Romani 6.12, Paael ne tndeamnd,,,Deci sd nu
tmpdrdleascdpdcatul tn trupul aostru cel muritor, ca sd ad
supunelipoftelorlui." Din nou, esteaorbade o sscultarecarecere
efort personal,nu doar de o adeziunesau de o inuitatie a lui
Hristos tn aiala noastrd.
60

l-

- in Romani8.17,Paaelintroduceo condiliea mintuirii

care
transcendeacordul mintal. ,,$i dacd suntem fii, suntem Ei
- mogtenitoriai lui Dumnezeu tmp_rewd-mnEtenitoi
moEtenitori
Ei
cu Hristos, dacdpdtimim tmpreundcu El, ca funpreundcu El sd ne
6ipreamdrim."
- in I Cointeni 1.50, paael uneEte sfnlirea
cu
rdscurnpdrarea
Ei ne aratd.cd le primim prin unirea cu Hristos:
,,Din El, dar, sunteli rtoi in Hristos lisus, Care pentru noi S-a
ftcut tnlelepciune de la Dumnezeu 6i dreptate Ei sfinlire Ei
rdscumpdrare,"
- indreptareapi sfinlirea sunt ald.turate tn I Corinteni
Ei
6.11: ,,Dar a-afi spdlat, dnr a-afi sfnfit, dar a-afi indreptat in
numele Domnului lisus Hristos pi tn Duhul Dumnezeului
nostru."^Sfinfirea
nu npnrcafiind erenlialdiferite.
Eitndreptarefl
- In Galateni5.5, Paoel
termenulde tndreptaretntr_
foloseEte
un wns dinamic,diferit de sensulstatic dupd caream declarali
fi
drrpfr in urma unei trsnzaclii legale,EI scrie,,,Cdci noi aEteptdm
in Duh ndilejdeadreptdfii din credinfd." Aceastatnseamndcd
tndreptareaeste ceoacare se dezaoltiitn noi prin preschimbarea
firii noastregi unireacontinudcu Trupul lui Hristos,pin Duhul
Sfilnt.
- In Fihpeni 2.12, Paael ne tndeamnd:
,,cu fricd gi cu
cutremur lucrali mintuirea uoastrd".Aceastaexcludeconceptul
prptestantdupdcareamfost mdntuili odatdpentru totdeaunaprin
actul precisal inaitdrii lui Hristos tn uiala noastrd.
Pentru Apostolul Pavel, sfin,rrea gi ilrdreptarea sunt
parte a aceluiagi proces dinamic. El nu vorbegte niciodatd de
cei care au fost indreptafi ca fiind o categorie separatd de a
celor care au fost sfinfigi. El nu vorbegte despre o mAntuire
care se capdtd prin justificarea declaratd de Dumnezeu in
urml acordului nostru mintal. indreptarea apare ca un
proces dinamic, intr-o mAnfuire la care se lucreazd prin
strddanie gi nevoinfd de-a lungul intregii noastre vieti.
Fiind posibild numai tururma lucrdrii lui Hristos gi prin
puterea Duhului Sfdnt, mAntuirea esteun proces care cere nu

6r

numai acordul, dar gi efortul omului. Scriptura confine

nenumdrate texte care vorbesc despre acestefort:
in Predica de pe Munte, Histos aorbeEtedespte

cu inima curatd,
- In ceeace piaeEte acordul mintal, Hristos ne spune,,,Nu
oricineImi zice:Doamne,Doamne,an intra tn tmpdrdliacerurilor,
ci cel ceface aoia Tatdlui Meu Celui din ceruri." Condifianu este
nici micar sinceritatea,ci implinirea uoii Tatdlui. Cu alte caainte,
mintalda lui Hristosca Domn nu estcsuficientd.
recunoaEterea
- Hristosne tnaafd,de asemenea,
cd mdntuireacereun efort
pdnd acum tmpdrdlia
Botezdtorul
loan
lui
zilele
personal:,,Din
ceruilor x ia prin strdduinld Ei cei ce se silesc pun milna pe
ea."Matei1,L.12.
- ApostolulPetru ne tndeamndtn Il Petru L.5-11,,sd'ne
ddm toatd sitinla ... pentru a primi din belEugintrare in
tmpdrdfialui Dumneznu".6i aici milntuireaflpareca o strddanien
cdreirdsplatdesteintrareadin belEugtn tmpdrdfialui Dumnezcu.
Episcopul ortodox englez Kalistos Ware desdrie
mAntuirea in felul urmitor:
... mhntuireaeste mai mult dechto schimbareexternda
statutuluinostrujuidic, gi mai mult decdto ,,imitarea lui
noastrdmorald,Mhntuireaestenu
Hristos" pin comportarea
a umanitdfii
atot-cupinzdtoare
mai pulin dechto transformare
noastre.A fi mkntuit tnseamnda participa cu toatd natura
noastrdla puterea,bucuriagi slaaalui Dumnezeu.Inseamnda
afirmaclarEitntr-un modrealist,,,ViafaLui estefl mea".
MAntuirea nu se implinegte deci printr-un act unic de
,,primire a lui Hristos furinimd", ci este un proies de o viafd,
care cere strddania gi participarea omului.
62

Credinla gi faptele
M6ntuirea se primegte prin credin!5. Dardistincf,a pe
care protestanfii qi neoprotestanfii o fac furtrefapte 9i credinld
estepentru ortodocAi lipsitd de sens.
lntr-adevdr, ne intrebdm, asemenea lui Iacov ln
Epistola sa/ ce inseamni credin!tr ffud fapte?Esteun nonsens.
Toate exemplele de credinli pe care le gdsim tr Scripturd
sunt exprimate prin fapte. Credinla adeviratil este
intotdeauna credinla faptelor. Dar nici faptele fdcute in afara
credinlei nu au vreo valoare furaintea lui Dumnezeu.
Credinla gi faptele nu sunt separate,nici nu decurg una din
alta intr-o legdturd de cauzd,gi efect, ci sunt concomitente.
Ele se afli, dupd cum spun teologii ortodocgi, intr-o relafie
de sinergie,de impreuni-lucrare. Una nu poate avea loc fdrd
cealaltd. Aga cum nafura umand gi cea dumnezeiascd a lui
Hristos se afld intr-o relafie de sinergie, tot aga 9i faptele gi
credin;a. A fi mAntuit prin credinld nu turseamni a fi mAntuit
in urma unui proces mintaf prin acceptarea,chiar sincerd, a
unei afirmafii, ci ln urma credinlei care se manifestd prin
fapte.
In acelagi timp, Ortodoxia respinge ideea cd faptele
bune ne-ar crea merite prin care sd fim mAntuifl. Conceptul
de ,,merit'' are o bazd,jafidicd, legald, pe care am vdzut cd
Ortodoxia o respinge. Orice idee cd omul gi-ar putea reduce
vina prin meritele faptelor bune este strdind de gAndirea
ortodoxd. $i totugi faptele sunt importante, dar nu pentru
,,meritele" lor, ci pentru puterea pe care o au de a ne
transforma. Stdruinta cregtinului ortodox de a face sfinte
fapte bune conduce la indumnezerrea sa, la impdrtdgirea cu
Trupul Dumnezeiesc. Faptele sunt importante in mdnfuirea
noastrd nu prin meritele pe care le-ar cdgtiga pentru noi, ci
prin transformarea noastrd lduntrici.

63

Sfdntul Serafim din Sarov de o explicafe foarte

frumoasi importanfei faptelor. El spune, folosind un limbaj
-metafork, cd prin faptele noastre bune noi ,,dobAndim Duh
SfAnt''. Asemeneaunui negustor care vinde lucrurile de care
nu are nevoie gi cumpXrd altele mai de pre!, tot aqa 9i noi ne
golim de noi ingine, ne scufurdm de egoismul nostru 9i
primim deplin Duhul SfAnt in viala noastrd. Golirea noastrd
de pdcat prin practicarea sfintelor fapte bune are ca urrurre
umplerea de harul preasfAnt. Faptele noastre bune nu au ca
scop acumularea de merite, ci transformarea fiinlei noastre 9i
sporirea pe cale mAnttririi. Nu este vorba de o stare juridicd,
ci de una ontologicd, de restaurareachipului nostru lXuntric.
Concepfia maximali privitoare la mAntuire
Dach mAntuirea ar fi salvare de iad 9i bilet de intrare in
cer, afunci ar fi natural si ne intrebdm ,,Cate sunt condif,ile
minime pentru a fi mAntuifi?" De cele mai multe ori,
protestanfii sau neoprotestanfii rdspund exact la aceastii
intrebare atunci cAnd descriu mAntuirea, spunAnd: ,,Singura
condifie a milntuiii este credinfa tn lisus Histos" ' Ei insiotd
asupra invdfdturii lor ci faptele bune, Biserica, tainele,
liturghia gi icoanele nu sunt necesare mAntuirii, sau sunt
chiar ddunXtoare, pentru ch abat Pe om de la ,,P1Jr7tatea"
credinlei simple tr Domnul lisus.
Dar daci mAntuirea este unirea cu Hristos 9i
firdumnezeirea omului, atunci intrebarea este alta: ,,Cate
sunt toate lucrurile care imi ajuti sd fiu mAntuit?" Scriptura
gi Tradifia ortodoxd oferd un rdspuns cuprinzdtor la aceastd
furtrebare.Acest rdspuns tmpreuneazd toate acele aspectepe
care protestanfii le resping. Pentru ortodocgi nu numai
credinfa, dar gi faptele bune, Biserica, liturghia, preofii,
icoanele,rugXciunile, posfurile gi asceza,toate'au un rol in
mAntuirea omului.
64

t-.

Protestanfii intrebd: ,,Ce nevoie avefl de icoane?" sau

nevoie
avef de preofi sau de liturghie?" Ortodocgii
,,Ce
rdspund: ,,Toate acestea sunt date pentru-(nu in locul)
mAnfuirea noastrd, pentru cd ne ajutd sd ne unim cu Hristos,
sd ne curdtim inimile, sd ne restaurdm chipul dob6ndit la
botez, primind harul dumnezeiesc."
ln concepgia ortodoxd, omul se uneEte cu Hristos
printr-o credinf5 care lucreazd., gi aceastd unire aduce in
fiinfa omului trdreptiifire gi sfintire. Aga cum mdrturisegte
Apostolul Petru, scdpdnd de stricdciunea poftei din lume, ne
facem pdrtagi harului dumnezeiesc. Tainele Bisericii qi
participarea activi la viafa Trupului lui Hristos contribuie
tocmai Ia aceasti unire mistici intre drept-credinciogi qi
Hristos. Botezul este identificarea - nu doar simbolicd, ci
reald - cu Moartea gi invierea lui Hristos, iar Euharistia este
identificarea - nu doar simbolicX, ci reald - cu Trupul lui
Hristos. Tainele restaureazd nu doar mintea gi inima, ci
intreaga nafurd umand, care se pdtrunde de harul cel
dumnezeiesc.
Existd mAntuire in afara Bisericii lui Hristos? A osAndi
sau a mAntui pe om gade numai in judecdtile cele tainice ale
lui Dumnezeu. Hristos ne incredrn,teazd,
cd ir Bisericd,Duhul
SfAnt lucreazd ldmurit la milntuireadrept-credinciogilorprin
Sfintele Taine, iar pentru cei din afara Bisericii, Duhul Slant
lucreazd nefurcetat chemarealor la mAnfuire. Aceasta nu
trseamnd cd tofi ortodocgii se vor mdntui, iar tofi ceilalfi se
vor osAndi. Nu se vor mAnfui cei ce nu vor sd se mAnfuiascd,
acei care au ardtat in aceastdviafd cd nu vor si fie aldturi de
Hristos in impdrdfia Cerurilor, acei care nu au avut haind de
nuntd (cea a Botezului) sau untdelemn ca fecioarele cele
infelepte (harul Duhului SfAnt). gi mai gtim cd pdg6nii,
ereticii, schismaticii gi apostatii vor avea de dat un rdspuns
greu, foarte greu in ziuaJudecdfii.

65

intre neoprotestanfl existd mulf credinciogi sincerl

care il iubesc cu adevdrat pe Hristos gi mulfl dinhe acegtia
-nu au cunoscut niciodatd Ortodoxia sau au auzit doar lucruri
false despre ea, insd este nevoie de mult mai mult decAt
sinceritate pentru a cdgtigamAntuirea.

Biserica Ortodoxd a pdstrat turtradilia gi furpracticile ei

adevdrul intreg al mAntuirii, ca o implinire a chemdrii
omului de a se tran.riforma duph chipul gi asemdnarealui
Dumnezeu, de a se indumnezei prin har. Pentru ortodocgi,
mAntuirea nu irseamnd o schimbare a statutului juridic, ci o
schimbare tainicd dar gi vdzutil a naturii umane/ prin unirea
cu Hristos. Aceastd schimbare a fost fdcutd posibilh de
Hristos prin intruparea, Rdstignirea, lnvierea gi $ederea Lui
la dreapta Tatiilui. Ea este sdvdrgitXde Duhul SfAnt prin har
in cel dreptcredincios, cu deplina participare a omului. Toate
aspectele viefli Bisericii contribuie gi sunt instrumente ale
acestei mdnfuiri: tainele, inchinarea, viala de ascezl,
rugdciunea,sfintele fapte bune. MAntuirea nu esteun actici
un proces care se continud h
tot cursul vielii
binecredinciosului. Mdnfuirea nu are un aspectlegal, ci unul
terapeutic, de restaurare fiinfald a chipului omenesciruregrit
de patimi gi vdtdmat de pdcate.
Biserica Ortodoxd, v1aatd nu ca o instifule umand ci ca
Trup al lui Hristos, ca una, sfAntd,apostolicd gi soborniceascd
alcituire divino-umand, este singura ddtdtoare de viafi gi de
mAntuire prin Tainele, Predania gi invdliturile ei.

66

PARTEA A DOUA

Principaleletrisituri ale
grupirilor pseudocregtine.
Sectologie.
Mogtenirealui Luther

CnpIrOLUt IV

P rincipalele trdsdturi ale

grupdrilor p seudocre7tine

Ce este o secti?
rin definifie, secta este o grupare care s-a
desprins dintr-o strucfurd sau organizafe
inifiald, in scopul corectdrii unor pretinse abateri
doctrinare atribuite structurii-mamd. Existd, de asemenea,
sectedesprinsedin alte secte.
PutAnd lua forma unui grup sau a unui cult religios,
secta este caractetizatd printr-un devotament venerare sau
dedicare exagerati fald de o persoand,o idee sau un obiect,
folosind in acestscop tehnici de manipulare gi control cum ar
fi: izolarca de prieteni gi membri ai familiei, exploatarea
sldbiciunilor sufletegti, folosirea unor metode psihice pentru
a qrdri sugestibilitatea gi supunerea, controlul informafiilor,
anularea individualitdfii sau a judecdfii critice, limitarea
,,influenlelor" exterioare, promovarea dependenfei fafd de
,,adlJnare" gi teama de a o pdrisi etc. - pentru atingerea
scopurilor liderilor de grup, in defavoareasocietdfii,dar mai
ales a membrilor gi a familiilor 1or.

Sectele pretind o anumitii pozilie f.avotizatA 9i

exclusivistd pentru ideologie sau pentru conducdtorii lor,
reea ce h ageazdin opozifie cu societateagi/sau cu familia.
Ele adoptii atitudini fdfarnice, propagandistice, pentru a
cdgtiga noi membri. intr-o lume in care cifrele vorbesc, un
numdr cAt mai mare de adeppi creeazdsectanfior iluzia de
,,adevdr" asupra invXfdfurii lor religioase.

Caracteristicileunei secte
Vom prezenta mai jos cAteva dintre aspectele care
caractetlzeazd,sectele religioase, cu ptecizarca cd aceste
trdsdfuri nu se regdsesccumulativ, ci variazd.desful de mult
de la o grupare la alta.
1..Ruptura abrupti cu cregtinitatea istorici
Secta crede ch Biserica intemeiatd pe piatra credinlei
Apostolilor a devenit apostatii la scurt timp dup6 moartea
Apostolilor (fiind tnghifte de pdgAnXtate),9i cX Dumnezeu,
dupd un ,,vid cregtin" de 1700-L900ani, le-a dat mai apoi
conducdtorilor sectei o noud lumind asuPra adevdrului
mdntuitor. In consecinfd,secta a respins furvdldtura Bisericii,
vestitd intregii sufliri timp de doud milenil a dat sensuri noi
cuvintelor dintru incepufuri gi, separdndu-sede Cregtinismul
istoric, gi-a revendicaf treptaf drepturi gi autoritate.
Astfel, pentru secte, istoria Bisericii este o chestiune
simpld: de pe vremea lui Hristos nu s-a intAmplat cu adevirat
nimic important in Bisericd, pAnd cAnd fondatorul sectei a
inceput ,,teotganizatea" a ceea ce este salutat acum ca
singurul popor adevdrat al lui Dumnezeu. Sectase bucurd de
separarea iniliatd a furtemeietorilor sdi qi este foarte
multumitii sd rimdnX separatli.
70

2. Blocareain perfecfionism
Membrii sectei se cred mAntuifi gi se simt mult mai
sfinfl fale de cei din alte grupdfi religioase, mai ales fald de
membrii Bisericii istorice. Pentru secti nu este importantd
vederea lduntricd a pdcatelor personale gi lupta cu patimile,
deoarece adepfii se cred deja la indlflmea agteptdrilor gi la
mdsura trdeplinirii a ceea ce vrea Dumnezeu de la ei.
Membrii sectelor se laudd cu ceea ce fac, pretinzAnd cil
ascultd ,,desdvdrgit" de Dumnezeu gi sdvArgesc,,perfec('
lucrdri pe care alfi le neglijeazd. Ei cred cd Dumnezeu
folosegtemdsura lor, ln ceea ce privegte faptele oamenilor, gi
se consideri singurii care satisfac acest tipar. RdmAnerealn
sectdgi dependenta ideologicd sunt,,suficiente" mdnfuirii. Ca
urmare, toate celelalte grupdri sunt considerate moarte
spirifual, ipocrite gi cregtine doar cu numele.
3. Tendinfa de a supra-aprecialucrurile secundare.
Monopolul asupra Scripturii
Mai precis, sectele tind sd ia anumite chestiuni
serundare gi sX le dea o importanld mai mare decdt li se
cuvine, in timp ce adevdrurile esenfale sunt nesocotite.
Rezultatul este cd ,,teologia" sectei devine unilaterald gi
deformatti. De obicei, noile ,,adevdruri" religioase sunt cele
care au dus la nagterea sectei sau care menfin acum
separarea. Au tipdrit gi folosesc traduceri distorsionate ale
Scripturii, dupX care-gi justificd dogmele teologice. Membrii
sectelor au versete speciale in Scripturd, pe care numai ei le
inleleg corect gi pe care le consideri providenpale t1
sustinereateologiei 1or.

7l

4. Comunitatea exclusivi a
-

""to,

^ar,*i1i

Setta se absoluizeaz| pe sine prin pretenfia cd numai

ea ar r epre zenta comunitatea celor mantuifi/ iluminafi/ a1e9i.
Prin contrast, Bisericaeste fie apostata,fie unealta diavolului.
Membrii sectei sunt prezentafi ca sfinfi, in timp ce phcatele

Dumnezeu la judecata finald. Iisus Hristos insd averttzeazd,:

,,Mulfi de Ia rdsdit Ei de Ia apus aor aeni Ei aor sta la masdcu
Aaraam, cu lsaac Ai cu lacoa in tmpdrdfia'Ceturilor. lar fii
tmpdrd,rciaor fi aruncali in intunericul cel mni din oford' (Matei
8.11.-L2).
6. Conducitorul harismatic sau chemareamesianici

pe ceilalfi sd creadH cd Dumnezeu i folosegte numai pe

membrii sectei ca instrumente pentru a-gi revela voia gi
adevdrul sdu. secta se ridicd pe sine la pozlfa tranganti a lui
Hristos, aplicAndu-gi cuvintele Lui: ,,Cinenu estccu Mine, este
tmpotriaa Mea." Sectarii nu se mulpmesc cu atifudinea pe
care MAntuitorul a recomandat-o ucenicilor Sdi: ,,Cinenu este
tmpotriaaaoastrd,estepentruaoi" (Luca9.50).
5. Rolul cenhal al grupirii in sfArgitul lumii
Sectaeste convinsd cI a luat naqtere conform unui plan
special al lui Dumnezeu, pentru a umple golul ldsat de
Bisericadepdrtatd de la credinfa adevdratd.Deseori naqterea
secteiesteprecedatdde ,,ptootoc{' 9i ,,proorocitl", ,,vizi:utll',
,,sernne ceregti" gj ,,minunl', cate furcredinfeazd9i justifich
adepfilor momentul istoric ai rolul ,,deosebit'' al cultului in
eshatologia lumii. sfargitul lumii joacd un rol determinant in
teologia grupdrii: intreg globul pdmAntesc devine arena pe
care se va desxvArgiglorificarea sectei,atunci cAnd tofi ceilalli
vor fi nimicifi sau osAndili la iad. Degi gruparea religioasd
poate fi micd qi neinsemnatd, atunci cAnd vine ziua trcheierii
socotelilor,ea va primi de la Dumnezeu locul de onoare pe
care il merit6, deoarece a fost mesagera, singura care a
pregdtit revenirea lui Hristos 9i va participa aleturi de

To! intemeietorii de sectes-au trgrijit sd-gi consolideze

ir:r grupare un statut mesianic, mogtenit apoi h mod
,,automa(' de urmagii liderilor. Acegtia, fie se considerd
Dumnezeu, fie numai ei interpreteazd,Scripturile aga cum ar
voi Dumnezeu, dAnd interpretiiri ,,infailibile" , care nu pot fi
contestate de membri. Conducdtorul este auto-numit gi nu se
subordoneaztr nici unei alte autoritdfi. El hotdrdgte cum
trebuie si gAndeascd,sd reacfioneze sau sd simtd membrii fur
diferite situafii ale viefii. Dumnezeu comunicd cele mai
importante direcfli ale grupului numai prin ,,glasul lduntric"
al conducdtorului sau grupdrii directoare. Subiectivismul gi
manipularea sunt evidente.
7. Dependenla psihologici faft de grup
In timp, membrilor li se induce credinfa cX pdrdsirea
secteiechivaleazdcu pdr[sirea lui Dumnezeu gi cu pierderea
mAntuirii. Astfel, sectacapdtd un rol tot mai mare in viefuirea
individului, cu influenle negative in viafa sociald Ei familiald.
Prin urmare, membrii au tendin,ta gi sunt indemnafi sh rupd
legafurile cu familia gi cu prietenii, care nu frecventeazl
gpuparea respectivi. Ei renuntd la lelurile ln viafi 9i la
activitdfle de interes, pe care la aveau inainte de a se aldtura
grupului; trtreaga lor viafd i:rcepe sd graviteze in jurul sectei,
rezultAnd o izolare de societate- ceilalfi nu sunt mAntuiti, nu
sunt creEtini,nu sunt transformafi. Sectadevine singura sursd
valabild de informare.

Lumea este impdrtitd in noi gi ei: curati gi pScdtoqi,

binele absolut gi rhul absolut. Persoanatrebuie sd se schimbe
in perm?nenfd pentru a se conforma normelor grupului;
tendinla spre ruginare gi vina sunt folosite ca pdrghii
emofionale pentru influenlarea gi manipularea adep;ilor.
Dacd persoana se izoleazd'de familie sau de societate,
ea igi poate pierde simpl realitiitii, de aici decurgAnd un
comportament nefiresc in societate, la serviciu etc. Dacd
individul devine negativist asupra lumii gi se auto-uoleazd
de prezenla celorlalti oameni, el igi va pierde capacitateade a
fi obiectiv gi de a avda o imagine corecti gi coerentii asupra
lumii.

Premise pentru convertire

Farber, Harlow gi West (1957) au lansat termenul de
,,sindrom DDT" pentru a descrie transformarea la nivelul
gAndirii suferitd de prizonierii din rdzboitil din Coreea:
debilitate, dependenfd,teami. Lifton (1961), care a studiat
modificarea gdndirii folositd tr universitdfile din China) a
demonstrat cd procesul nu induce afecfiuni sau probleme
frzice. Cultele contemporane, care nu dispun de ajutorul
statului, au mai multe tr comun cu aceastd transformare a
gAndirii decAt cu situafia prizonierilor de rdzboi, tn sensul cd
ele nu folosesc fo{a, frzicil. Pentru a-gi controla subiecfii,
sectelerecurg la subterfugii psihologice invadAnd domeniile
naturale de intersecfie intre religie 9i individ. Procesul
supunerii cultice poate fi descris pe scurt ca o manifestare a
religios'care
unui sindrom DDT (Debilitatt-Dependenfd-Teamd)
nu are nici cea mai mici legdfurh cu Cregtinismul intemeiat
de MAntuitorul Iisus Hristos, deoarece induce stdri de
dependenld pentru a obfine controlul asupra adepfilor qi
74

folosegtemetode de pedepsire psihologicd pentru a intretine

acestcontrol.
Degi procesul descrisaici estecomplex iivariat cele de
jos
reprezintd schemaclasicXde aderarela o sectd:
mai
. IndiaidulaulnerabilsetntfrlnEtecu grupul.
. ConducdtoruI(conducdtorii)grupului seprezintdpe sineca un
bineaoitorcareti poatetmbundtdfiaiafa.
' lndir:idul rdspundepozitia, arepartede o creEtere
a respectului
gi
de sine a sentimentului de *curitatc, acesteaaoilnd bc pe un
fundal de labilitatn psihologicd,lndiaidul poatef consideratca
,,rncolat".
' Prin intermediultmpdrtdgiriiile experienfe,a mirturisiilor pi
a exemplelor indiaidualizate, conducdtorul(ii) grupului copdti
accesla puncteletari Eila celeslabealeindiaidului.
' Prin mdrtuisii ale membrilor grupului, prin denigrarea
constantd
,,concurenfei"(altegrupdri religioase),pin accentuarea
a amintirilor ruginoaseale indiaidului Ei a altor sldbiciuni,prin
tndoctinarea treptatd cu sistemul de gilndire strict Ei tnchis aI
cultului, s afirmd superioritateagrupului ca un adeadr
fundnmental
' Mdrturisirile membrilor, tntdrirea tncredeii indioidului tn
grup, amintireadisuetd a sldbiciunilorindiaiilului Eidiferitefor*
de presiune ii creeazdadeptului sentimenful cd bundstarealui
aiitoare, sub toate aspectele,depinde de respectareacredinlelor
grupului, mai exact fl uprogramului de schimbare"ale cdrui
butoane de ,reglaj" plimbd sufletul tntre stiiri extreme de
deznddej
de Eiexaltare.
Aceste tehnici de inlluenlare sunt insofite de o
subminare a respectului de sine al individului (de exemplu
prin exagerareapdcfrtogenieifaptelor pe care acestatrebuie sd
le mdrturiseascd), suprimarea sau sldbirea gAndirii critice
prin alocareade sarcini care sd ocupe cAt mai mult din timpul
liber al individului gi prin repetarea constantii gi obsesivd cd
numai lucruri rele se pot intAmpla, dacd nu se respectdreleta
de ,,transformare" sau ,,teologia" de mdnfuire a grupului.
75

Aceste manipuldri il fac pe individ si-gi exprime o loialitate

superstitioasd fafd de grup gi sd se angajeze si se schimbe
co4form cuschema locald. De acum el sau ea va fi considerat
ca fiind ,,pe cale" (ca mergAnd pe calea ,,mdntuirli",
,,ilumindri{', ,,curdfrii" etc.). Dependenfa adepfului fafd de
grup este deja creatd gi afirmatd implicit sau explicit. Mai
mult, el sau ea acceptd autoritatea grupului in ,,inlelegerea"
lumii, in definirea binelui qi rXului, autoritate ce ajunge pdnd
la urmd sX ,,judece" gi sd hotdrascd decisiv simfirea gi
alegerile raf,onale ale individului.
Convertitul devine apoi obiectul agteptirilor nerealist
de mari din partea grupului. Se afirmd bombastic potenfialul
de care este el capabil, h ti-p ce membrii grupului
mdrfurisesc ,,fierbinte" nivelurile la care au ajuns ei sau idolii
lor (conducdtorii sau fondatorii grupului). Amenintarea cu
iadul devine o ,,resetare"pentru toate iegirile,,negative".
Deoarece cuvAnful grupului este intotdeauna adevdrat
iar gdndirea ,,t:regatld" nu este acceptatii, egecurile
individului sunt numai gi numai ale lui, in timp ce trdoielile
personale sau criticile sunt eliminate sau redefinite ca pdcate
personale. Individul are parte de o alienare tot mai mare.:
Firea lui, personalitatea de dinainte de a veni tr sectd este
limitatd, iar indoielile cu privire la grup sunt cenzurate din
gAndire. Este menfinut sentimentul de vinovdfie pentru a nu
se atinge, ci doar ? se ,,tifi:rde" neincetat cdtre nivelul
agteptiirilor grupului. Singura adaptare posibild este
fragmentarea gAndirii logice gi dezmembrarea personalitiifi.
Nu este surprinzdtor, deci, cd mulfi doctori considerd
gi
disocierea ca reprezentAnd miezul tulburdrilor
disfuncflonahtdfilor psihice legate de patologia sectelor.
Alienarea individului
atrage dupd sine ruperea
psihologici, deseori chiar gi fizic5, de lumea exterioard, in
special de familie. InformaFile care vin din exterior sunt
traduse ,,teologic" ca ,,rdlJ", deoarece amenintd sd fulbure

noul sistem de valori al individului, pe care acestal-a preluat

de la grup in trcercareade a se conforma,,crezului". Aceastii
-de
alienare accentueazddependenfa individului fafd
grup.
Cultele religioase promoveazd un sistem de valori
distorsionat, axat pe un echilibrii precar gi fragmentat al
individului, lncurajAnd activ dependenta acestuia prin
exagerarea,,pdcatelor" dir.l.trecut gi a conflictelor cu familia,
prin denigrarea celor din afard, prin folosirea de cAntAri care
si abatii orice gAndire criticd 9i prin oferirea de posibilitdfi
prin care individul poate ocupa un anume loc in structura
religioasd lucrAnd in beneficiul grupului, vdnzdnd reviste pe
stradd, muncind pentru conshuirea/intreginerea locului de
adunare.
Cultul f.avorrzeazddependenla crescdndda adepfilor de
grupare/ prezentAnd pericole gi tragedii care se vor firtAmpla,
daci individul va ingXdui ca o forftr din afard (vizita unui
membru al familiei, de exemplu) si-i tulbure,,echilibrul" care
ii permite sd funcfioneze fur acest sistem ermetic. De obicei
pedeapsa este de naturd psihologicd sau metafizich. ln unele
secte, la inifiativa conducdtorului grupului sau a unor
membrii,,fierbinfi pe cale", individut este ostracizat, evitat gi
catalogatca avAnd un,,duh rdu" sau ca fiind rebel. Mai mulf
individul esteavertizat cd dacd persevereazd,in aceaatifu dine
criticd, igi va pierde mAntuirea gi,ln generaf il agteapti iadul.
Trebuie amintit cd aceste amenintdri, ultimatumuri sau
pedepse apar in contextul unei dependen,tefalA de grup 9i al
unei aliendri psihologice (separdri) fafd de sistemul de suport
din trecut, care amplificd avertizirile grupului, fdcAnduJe
mult mai puternice gi mai inspdimAntdtoare.
Rezultatul acestui proces, atunci cAnd este dus pAnd la
capdt, este o persoand care vrea sd pard foarte fericitd, dar
care ascunde o suferinld adAnci. Cu un zAmbetnenatural pe
fatii, persoana va mdrturisi cum i s-a schimbat viafa gi chiar
cum ,,frafii" au devenit ,,oxigen" pentru ea. in aceste cazari
't'l

dependenfa este totald iar persoana nu concePestr-gitrdiascd

viala separat. intalniri c6t mai ftecvente, petrecereaimpreund
-a timpului, presdrati cu mdrturisiri personale, totul creeazd
un univers lnchis gi ii dau individului senzafia cd nici nu ar
putea trdi fdrd grup. Mulli fogti membri de sectecare, atunci
cAnd au pirdsit adunarea gi au vorbit cu alf fogti membri, au
fost surpringi si constatecd mulfi dintre ,,ftayi{' lor zAmbeau,
ca gi ei, fals, cu tofii crezAndca ei sunt singurii care nu se simt
bine acolo.

Cine aderi la acestesectegi de ce?

Contrar pXrerii generale cd membrii acestor secte sunt
,,ciudaf" , cercetdrile gi dovezile aratii ch majoritatea acestor
membri sunt persoane relativ normale, degi statisticile
medicale aratii cd o treime au avut parte de ugoare tulburiri
psihice inainte de convertire. Trebuie menfionat, de
asemenea, cd un sfudiu recent efectuat de Institutul de
Sindtate MintaH din SUA aratA cd aproximativ 20% dtn
populafia generali suferd de cel puFn o tulburare psihicd. ,
Membrii includ tineri, betrlani, boga!,, sdraci, educap gi
needucafi. Nu este ugor de identificat tipul de persoand care
aderd la o sectd. Oricum, experienlele clinice 9i studiile
efectuate arati cd.marea majoritate a celor care au aderat
sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele
normale ale adolescenfei9i ale primei tinerefi, cum ar fi idile
eguate, egecuri la $coald, confuzii profesionale sau boald)
inainte de venirea in acestesecte.Deoarececapacitatealor de
a face fafi problemelor vie$i este redusd, aceste Persoane
stresatesunt cele mai deschisela ofertele spirituale ce promit
,,feticitea".
Alf, factori care pot determina o persoani si fie
influenfatti de cdtre o sectd,includ:

'
'

dependenld(dorinladeafi aI cuiaa;lipsade tnuederetn sine)

labilitatepsihicd(incapacitatea
dea spune,,ntt" saltdeA
manifestarcepticismsautndoiald)
' naiaitate (capacitateredusd de a analim uitic afirmnliile
celorlalfi,hpsdde discerndmdnttn ceeace aede,audesaugfrndeEte
etc.)
' toleranld la ambiguitate (acceptareardspunsuilor generale,
neesenfinle,nerfudareade a obfine rdspunsuri de oricefel, chiar
dacdsunt contradictoriisauambigue)
' deziluzie culturald (tnstrdinare, nemulfumire de conditin
socinld)
' cdutareadenoi rensui spiituale
' singurdtategi lipsa prietenilor (sectaoferdpestenoaptco oiald
sociald)
' ignoranld
fald ile moduile tn care un grup poate manipula
indiaidul.
Atunci cAnd persoanele vulnerabile la unul din
motivele de mai sus intAlnesc o asffel de organizafie
religioasd care practictr tehnici de control al minfii,
convertirea se poate produce relativ ugor, in funcfle de cAt de
bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social gi practicile
de control al minf,i cu punctele sensibile ale individului.
Persoanelelabile, de exemplu, pot fi ugor atrase de activitatea
de convingere a grupului, deoarecele este teamX si conteste
orientarea dogmaticd a sectei.
Convertirea la sectd nu reprezintii rezultaful unei
alegeri, ci a unei cdderi, alunecdri sau atrageri. Punctele
vulnerabile nu sunt de nafurtr sd ,,conducd" individul cdtre o
anume asociafie religioasd. Grupul se folosegte de aceste
puncte slabe gi li amdgegtepe indivizi, pentru a-i convinge sd
se aldture gi sd renunfe la modul lor de viati anterior.
Manipularea de cdtre grup pe baza punctelor slabe ale
persoanei nu este de obicei un lucru rafionaf gAndit sau
planifica! ci un mecanism tacit, rezultat din mediul strict gi
inchis.
79

Cum se schimbi cei carehderi la secte?

D,rpd ce convertifii se inroleazdintr-o sectd,modul de
gAndire, de simfire gi de acf,une al cultului devine o a doua
naturd, in timp ce aspecteleimportante anterioare venirii in
sectd sunt suprimate sau se afrofiazd prin abandonare.
Imediat, noii convertifi incep si-gi formeze o carapacefafd de
,,necredinciogil' din exterior, datoritd manipuldrilor
propagandistice ale ideologiei sectare. RepetAnd obsesiv
versetescripturisticegi striduindu-se sd gAndeasc|,,pozltl"
(a se citi direcfionat),convertifii igi creeazd.,de fapt, propria
,sealitate" religioasd, de unde se manifestii mai apoi ca nigte
,,defazaf' , tigtz;i gi stereotipici in rdspunsuri, cu un vocabular
limitat, cu o capacitate redusd de analize 9i feflg distanfi in
relafiile cu ceilalti. Mulfi perinfi au spus despre odraslele lor
atrasede secte:,,Acestanu e copilulmeu!". Astfel de constatdri
intiresc opinia ch membrii unor astfel de secteajung un fel de
,,zombi" sau nigte robofi. Degi aceasti descriere poate pdrea
unora exagerati, ea reflectd totugi faptul cd manipuldrile
sectare creeazdin timp o formd denaturath de congtiinld la
:
unele persoane.
restul
fald
de
Cu timpul, convertifii reduc din distanla
lumii, din ,,defazaj", furvali sd se readapteze realitigii.
Deprind diferite metode sau adoptX atitudini de suprafald,
pentru a combate opinia generald despre ei gi pentru a-i minf,
mai ugor pe allii $i pe sine. Deseori pierd legdtura cu
persoanele cunoscute anterior venirii il grup, ca rezultat al
opozi,tiei sectei fafd de pdrinfi gi de societate. Mai mult, tr
cadrul grupului devin apreciaf, pentru conformarea cu
cerinfele sectei, de care au devenit atAt de dependenfi.
Evenfual sunt prezentafi noilor venifi ca ,,eroi ai credinlei",
modele vrednice de urmat.
'amintirilor
Psihologic vorbind, dacd li se permit
suprimate sau fundoielilorindbugite sd vind la suprafafi, pe un
80

fond de manipulare religioash, acestea pot declanga crize

alternante de anxietate qi exaltare care, la rAndul 1or, pot
provoca anumite stdri de cvasi-transd sau- dedubldri
,,mistice": aorbirea tn limbi, profefirea, aindecdi miraculoase,
aparilii spiituale, specifice mai -ales grupdrilor haismntice.
Majoritatea stlrilor sunt aclamate a fi sub efectul ,,duhului
sfAn{', insX acesteasunt induse cu scopul apdrdrii sistemului
religios al cultului.
Degi comportamentul unor asffel de persoane poate
pdrea normaf cel pu,m la suprafafA, nu furtAmpldtor
manifestdrile de mai sus sunt foarte asemdnhtoare cu
patologicul manifestat de sdrmanii posedafi.
De fapt, despdrfitd de trezvia gi asceza cregtind, de
adevdrul furvdfdturilor apostolice, trdirea protestantd a
inlocuit mistica ascetici cu sentimentalismul pietist.
Sentimentalismul cultivd iir relafia cu Hristos-MAntuitorul o
emotivitate, care ldcrimeazd uqor, dar nu transformd esential
viafa credinciosului. Asffel el ajunge sd alerge dupd aduniri
in care igi satisface setea de emotivitate. Nu mai cautX pe
Hristos pentru Hristos, ci-L cautd pentru a-gi hrdni
emotivitatea. Pornit pe aceasta cale, credinciosul protestant
va colinda din adunare tr adunare, indiferent de invdfdturile
contradictorii pe care le trtAlnegte: principalul este cd e pusd
in miEcarepropria sim,ue dulceagX.
Cultivarea unei astfel de psihologii religioase, care nu
cere efort moral, este unul din motivele dezbinirilor
comunititilor protestante, ducAnd in planul personal la
destrimarea viefii morale a credinciosului, la o stare
sufleteascd unilaterald, pervertitd. Vizionarismul fantezist
cautd neapdrat semne gi minuni, vedenii gi lucruri
extraordinare, care stdrnesc senzafie gi adapd setea dupd
lucruri iegite din comun, hrdnesc in final slava degartd. A
reduce la aceastaviata in Hristos inseamnd a o orienta ?ntr-o
directie falsd 9i in contradicfie cu SfAnta Scripturd gi cu
81

Predania Sfinfllor Apostoli. Pentru Ortodoxie, pietismul,

vorbirea fur limbi, vizionarismul etc. fac parte din bogata
gamtr a - amdgirilor de sine venite din infierbAntarea
sAngeluits,care fin 3r grea ingelareviafa Si sufletul omului.
Cum ii influenfeazApe oameni apartenenfala o secti?
mai ugor schimbXrile negative care
Deoarecesesizeazd,
le scapd noilor convertifi, familiile acestora sunt, de obicei,
primele rinite. in furcercareade a-gi ajuta rudele cdzute ln
capcanelereligiose ale cultelor, familia este cea care are parte
de frustrXri, lipsd de ajutor, invinovd,Lre gi, din cauz| cd
puFni le infeleg situafia, de singurdtate.
Membrii pot fi afectafi tr sensul cd igi pierd autonomia
psihologicd. Mai mult, separareagrupului de restul societdfii,
in numele ideii biblice de ,,iegire din lume", ii priveazd pe
adep$ de ocazia de a invdja din variatele experien,teale unei
vief, normale. Membrii pot pierde irecuperabil ani buni furtr-o
stare de ,,blocaj de dezvoltate" , ir:.multe cazuri avdnd parte
de cdderi psihice. Copiii din astfel de secte sunt supuEi
riscului de neglijare din partea pdrinfilor, din cauzd ci
perinfii gi-au modificat sistemul anterior gi normal de afecte,
declinAndu-gi acum tacit responsabilitatea pe motivul ,,voii
Domnului" sau al unei entitdfl superioare.
Cei care pdrlsesc grupul au parte de sentimente de
anxietate, depresie, mAnie, team5, vind, tulburdri de gAndire,
,,plrrtite", trecere de la atitudinea ostild fafi de lume la una
indiferentd, sau senza$a cd sunt trlepenifi intr-o stare
Aceastd tulburare emofionald af.ecteazd
intermediari.
capacitateade a lua decizii gi de a-gi asuma responsabititiifile
vietii.

23
Vezi Despreinqelarede SfdntullgnatieBriancianinov.
82

lntr-adevhr, mulf fogti membri au nevoie de un an

sau doi pentru a se intoarce la vechiul nivel de adaptare, in
timp ce unii suferd cdderi nervoase sau'idman afectafi
psihologic ani de zile sau chiar toatd viafa.
-o
Nu tofi cei care aderd la sectdsunt afectali dirr punct
de vedere psihologic. Unii se rcfu$a26. intr-o sectd din fafa
dificultdfilor viefii, prea mari pentru ei. Alli au putut pdstra
o distanfd emofionali gi au urmat sectafdrd a deveni insi, cu
adevdraL o parte din ea gi fdrX a fi prea afectafi de ideologia
grupului. in fine, unii au tdria de a rezista presiunii
propagandistice, ceeace le permite sd-gi pistreze un grad de
autonomie chiar intr-un mediu foarte presant.

De ce pleaci oamenii din secte?

Oamenii pot pleca din secte din mai multe motive.
Dupd ce au devenit congtienf, de corupfa gi/sau ipocrizia
din interiorul grupului, indivizii care gi-au pdstrat un grad de
independenld gi o oarecareleg5turi cu vechile lor valori, pot
pur gi simplu sd plece, dezlluzionaF. Alfi membri pleacd
pentru cd s-au plictisit de rutina prozelitismului sau a
colectirii de fonduri, prezenla in adunare dAndu-le un
sentiment de ,,tras barca pe uscat". Uneori chiar gi cei mai
,,fierbinli" membri ai cultului ajung sd se simtd nepotrivifi in
fafa cerinlelor exagerateale sectei gi pleacd, nu pentru cd au
incetat sd mai creadd, ci pentru cd se simt nigte egecuri
irecuperabile. A1f,i pot renunfa la sectddupi ce se retrtAlnesc
cu vechile valori, feluri in viafd, interese sau relafii, ca
rezultat al vizitelor pdrinfilor sau al discufiilor cu fogti
membri.

83

Esteugor si pirisegti o secttr?

Pe-rsoanelecare incep sd se gAndeascdsd pdrdseascl
jadunarea" se vdd supugi anumitor presiuni sd rdmAnd. Unii
fogti membri povestesccd au avut nevoie de luni, chiar ani de
zile pentru a gtsi puterea sd plece. Unii au fost atAt de
intimidafi, irncAtau plecat fursecret.
Degi, in cele din urmd, majoritatea membrilor din
sectepleacd singuri, rudele acestoranu trebuie sd fie linigtite.
Mai intAi, mulf, dacd nu majoritatea celor care pleacd sunt
afectaf din punct de vedere psihologic, deseori intr-o
manierd pe care cei din afard nu o inleleg. ln al doilea rAnd,
unii nu pleaci niciodatd gi sunt afectafi foarte grav. in al
treilea rAnd, nu se poate prezice cine va pleca gi cine nu, sau
cine va fi afectat. In consecin!5,a renunla la atenfie din partea
rudelor inainte de vreme esteca gi cum ai renunta la precaufii
in cazul tinerilor care fumeazi marijuana, pe motivul cd
majoritatea celor care incearcHmarijuana nu devin drogafi.

Cum trebuie sfituifi cei care doresciegirea din secti?

respectul gi grija de care au avut parte de la cei pe care ii

considerau, pAndafunci ,,apostaf" .
Riscurile egudrii unui asffel de proces de ,,salvare"
mari.
ln unele cazuri copiii au dezvoltat o urd fafd de
sunt
perinfi gi, in genercI, f.ald.de cei din afara grupului. Lipsa de
tact gi de rdbdare a familiei a fost atent speculati de sectd
pentru a intiiri in mintea persoanei imaginea de rdutate a
lumii din afarA, persoana devenind, in cele din urmd, gi mai
dependentii de grup.
Taina Botezulul respectiv Mirungerea gi Spovedania
sunt cele care aduc, pdnd la urmd, linigtirea suflefului gi
impdcareadesdvArgitiicu Hristos.

Sfdtuirea pentru iegirea dintr-o sectd implicd

discutarea cu membrii sectei (uneori fur spovedanii lungi, pe
parcursul multor zile), pentru a-i ajuta sd identifice practicile
manipulante gi ingeldtoare ale sectei, sd-gi refacd legdturile
avute anterior de convertire gi sd-gi reia capacitatea de a
gAndi independent gi critic. Povala duhovnicului dimpreund
cu sprijinul gi rugdciunile membrilor familiei gi ale prietenilor
au un rol extrem de important.
Degi propaganda religioasd din interiorul sectei
incearcd sd contracateze ,,iegirea" adep;ilor, acuzdndu-i de
,,cddere de la ctedinf6", ,,pdrdsire a cdif', ,,fuitoarcere la
pdca{' sau la,,lumea cearea", mulfi fogti membri care au fost
ajutafi sd se re-echilibreze au declarat cl au fost surpringi de
84

85

CnprroLUL v
SectoI ogi e.*rir\,
;::r:; :,
uhul grdieEtcldmuit cd, tn uremurile din urmi,
unii x aor depdrtade credinfd luhnd aminte la
duhurile cele tnyldtoare Ei Ia tnadliturile
demonilor,pnn ftldrnicin unor mincinoEicare sunt inferali tn
cugetul lor (I Timotei 4,1,2).Intre aoi oor f. tnadldtori mincinoEi,
care aor strecura eresuri pierzdtoare Ei, tdgdduind chiar pe
SfipAnuI carei-a rdscumpdrat,tEi zroraducelor o grabnicdpieire.
MIuIti * aor lua dupd tnadldturile lor rdtdcite Ei,din pricina lor,
caleaadeudrului ua fi hulitd. Din pofta de aaere Ei cu cuaintc
amigitoare vd aor mami. Dar osdndnlor, de mult pregdtitd, nu
gi pierznrealor nu dormiteazd(ll Petru 2.1.-3).Ei aorface
zdbouegte
wmne mai Eichiar minuni, ca sdamigeascd,de ar f cu putinfd, gi
pe cei alcAi(Matei 24.24).Feifi-ad deproorociimincinogi,careain
la aoi tn haine de oi iar pe dinduntru sunt lupi rdpitoi (Matei
8,1.5).
Protestantismul apare in anul 1517, cAnd germanul
Martin Luther, fost cdlugdr catolic, irrcepe str propovdduiascd
mAntuirea numai pin credinfri',nemulfumit de decdderea la
care ajunsese - pe bund dreptate - Catcilicismul. in
teribilismul lui, rupe din Scripturd Epistola SfAntului Iacob

(,,Credinfafird fupte este moartd") gi, numind-o ,,epistold de

paie", o aruncd tr rAul Elba.
Prin propovdduirea liberalismului religios--igi gdsegte
repede adepf,, atAt in rdndul nobilimii gernume care dorea sd
iasd de sub tutela papei, cAt gi in rindul ldrinimii care vedea
in aceastao cale de emancipare. Cei care aderd la lnvdfdturile
lui Luther primesc numele de,,luterani".
SdmAnla aruncati de Luther a rodit gi dincolo de
granifele Germaniei, unde imprejurdri similare au ajutat-o sd
se dezvolte. Dupd Wittenberg, oragele Zij.rich gi Geneva au
devenig intr-o misurd gi mai rnare, centre de rdspAndire ale
protestantismului. Nurnai cd atAt migcarea din Ziirictu legatit
de numele lui Huldrich Zwingli (1484-1531),cdt gi cea din
Geneva, cunoscutd prin opera lui JeanCalvin (1509-1564),au
gdsit mereu altceva de schimbat nu numai tn romanocatolicism, dar gi fir luteranism. Pe bund dreptate putem
spune Cd, aga cum prin desprinderea de Ortodoxie,
Catolicismul a devenit o religie personalii a papilor, aga 9i
Protestantismul, prin negarea Catolicismului, a devenit o
religie personaltra laicilor. lnsd Reforma a fost o lovituri mai
gravAdafit unitefii cregtine, disciplinei bisericegti, succesiunii
apostolice 9i slujirii sacramentale decAt lovitura datii de
Marea Schismd.
Ajungi pAnd in zilele noastre imperffl in sute de tabere
adverse, fiecare dintre reformatorii ,,cregtirri" gi-au gisit
mereu adepfi care sd-i urmeze in tntemeiereaunei tot mai noi
,,biserici" care sd le poarte numele, chiar dactr tnvdldfurile
acestora contestau temeiurile Cregtinismului sau ale
,,inaintagiloy'' reformigti. Explicalia pentru aparifia de noi gi
noi rgforme, secte gi ,,biserici" eretice este aceea c[ dorinfa
dupl o reformi bisericeasci are la bazd rebeliunea
,,cunoagterA'z+gi apoi, o reformd genereazdalttl reformil, aga
precum o erezie iscd neirrcetatalte ercz7i.
"* Da, aceeagicu cea carel-a alungatpe Adam din rai.
87

Un spirit de rdzvrdtire impotriva autoritiifii Bisericii

istorice (protestul fiind, la urma urmei, rdddcina
Protestantismului) avea sd fie curAnd o normd deplin
"acceptatii in noile denominafii Protestante. Chiar de la
inceputul Reformei a fost evident cd, urmAnd modelul lui
Martin Luther, capii ei erau mult mai revolufionari decAt
reformatorii. N-au stat prea mult pe gAnduri pAnd sd dea la o
parte cele mai importante elemente ale Sfintei Tradifii pentru
a inventa ceeace avea str devind o noud religie.
De la trceput Reformatorii s-au purtat la fel de
autoritar ca gi Papii.,pe care i-au criticat. Luther, Calvin gi
ceilalp nu credeau in liberul arbitru, Dumnezeu, in viziunea
lor, predestinAnd totul. S-au erijat tr instrumente ale voinfei
lui Dumnezeu gi, prin urmare, nu tolerau nici un fel de
opozitie. Destinul lor - aga credeau - era lrtrtl ,,ales",
numindu-se fdgarnic,,instrumente ale Domnuluii'.
RespingAndautoritatea Catolicismului, Protestantismul
a fost impirflt, la furcepuf in Luterani gi Reformaf, ultimii
sub o mulfime de denorninafii, chiar mai fataliste decdt
primii. Noi secte au inceput sd apard, fiecare cu propria sa
,,teologie", fiecare la fel de intolerantd cu celelalte, precum
erau fa!fr de religia papilor. Anabaptigti, Menonifl, Boemieiri,
Congregafionali gi Prezbiterieni au inceput sd se fircaiere
furtre i, adesea sXrbdtorindu-gi renagterea spirituald
,,cregtind" prin masacrarearivalltot acuzafr,de,,erezie".
ZeluI revolutionar nestdvilit al lui Martin Luther s-a
manifestat indeosebi in a-i trimite pe confra$i sdi cregtini la
moarte, de exemplu in emiterea de sentinfe de condamnare la
moarte pentru rebelii Anabaptigti. El avea si declangeze
persecufii infinit mai severe fafi de credinciogii protestanti
decdt cele indreptate de corupta ierarhie a Catolicismului
impotriva Reformei inif,ale.
Luther s-a folosit de privilegiul care i ^s-a oferit fur
calitate de autoproclamat traducdtor al Bibliei in Germania,
88

pentru a adduga gi a renunta la cAteva cuvinte din Biblie, in

scopul promovdrii programului sdu revolutionar ideologicoteologic.
De exemplu, a indrdznit sd,,,redefineasc6" unele din
pasajelesale favorite cum ar fi capitolul al treilea din Romani,
gi sd cenztreze altele. A addugat cuvAnful ,,numail' unor
pasaje-cheie din Biblie, schimbAndu-le astfel sensul ,,egti
mdnfuit prin credinld" avea sd devind ,,egti mdntuit numai
prin credintd". Aceste mdsluiri Luther le-a prezentat drept
,,dovezI' in susfinerea gi promovarea noii sale teologii
,,cregtine". Aceastaa fost doar incepuful unei practici vicioase
de schimbare a Sfintelor Scripturi2s,urmat5 cu fervoare mai
apoi de tofi liderii sectari, unde pornindu-se de la o doctrini
se nuanfeazi gi se schimbi, inbaza ei, intreg textul biblic.
In1529 Dr. Link, eminentul lingvist gernun al timpului,
i-a scris lui Luther trtrebAndu-l de ce a fdcut addugiri tr
traducerea germand a Bibliei. Rdspunsul uimitor de bine
ticluit aI lui Luther exprima insdgi esenla chestiunii
protestantea subiectiaitdfii indiaidualiste: ,,EsteaEapentrucd
Martin Luther spunecd e aEa!"$i Zwingli, trainte de moartea
sa, a mers pAnd intr-acolo lncAt a negat prezenla lui Hristos
din impdrtdganie, numind-o o simpld ,,figard,de stil".

" ttem aici drept exemplu activitatea,,societSlilorbiblice interconfesionale",

care se erijeazd in traducitori autorizaJi ai Sfintelor Scripturi, pentru a
promova (sponsoriza)in spatiul cregtin-ortodoxvariante biblice protestante
sau ecumenistein care se inlocuiegtesau se reduce sensuladevdrat,ortodox,
cu unul incert, confuz, distorsionat(referitor la sfintele icoane,preofie,Maica
Domnului etc.), pentru a ni se putea justifica mai apoi ,,biblic" innoirile
eretice.
89

Neoprotestantismul
Di{erenfa majord intre protestanfi gi neoprotestanfi
constd in faptul ci primii practicd botezul pruncilor, pe cAnd
cei din urmd boteazd.numai adulfi.
Ruptura primului val de protestanti din cultul ronulnocatolic pune pe roate un duh de continui dezbinare.
Reformele religioase sunt la modd. lncuraja! de principiul
individualismului lansat de primii protestanfi (,,relatie
personald cu Dumnezett", ,soagd-te gi Duhul Sfdnt te va
cdlfuz{'), tot mai mul}i oameni furcepsi citeasci Scripturile gi
sd le interpreteze dupd inima gi dupX mintea lor. Considerate
ca fiind de la Duhul SfAnt - rugiciunile exaltate, viziunile
,,ceregti" gi un fior cdldu! ln inimh le confirmd cf, sunt pe
drumul cel bun. Astfel, acest neobignuit ,,Duh SfAnt''
protestant in locuri gi la momente diferite, dd cXlluziri gi
rdspunsuri diferite in probleme teologice identice. Totugi,
,,incredintati" fiind ci Duhul SfAnt lucreazd prin i,
revolutionarii religioqi incep sd-gi dezvolte baza de aderenfl.
Cu ajutorul celor pe care ii conving, ei igi fac. ,,biserici".
Evident, totul este biblic, totul este de la Dumnezeu: gi
adeverit de ,,Duhul SfAnt''. Nimic nu mai conteazd, in afard
de Biblie - Cuvdntul lui Dumnezeu interpretat intr-o manierd
personald.
Ceea ce Bisericainvald gi propovdduiegte de peste doud
mii de ani nu mai are valoare; SfAntaTradifie devine o sumd
de porunci omenegti inutile 9i nebiblice. FdrAmifarea
protestantd merge mai departe, odatd cu nagterea de
invdfituri din ce in ce mai depdrtate de Adevtrr, iar in secolul
XX apar ,,biserici" pentru homosexuali, secte ln care sunt
cdsdtorifi bdrbat cu bdrbat 9i femeie cu femeie. Aici
Dumnezeu nu mai condamnd pdcatul sodomiei, iar,,Duhul

90

Sfdn{ le descoperd cd in Epistola cdtre Romani26,Sfdntul

Apostol Pavel vorbegte despre orice altceva, numai despre
homosexualinu.
Fiecare ,,biseticd" nou creattr ajunge sd se vadd
contestatd din interior de reformatori de meserie. Cu
intrebdrile lor, cei nemulpmif, creeazd.tulburdri tr sAnul noii
grupdrii. O perioadi lucrurile merg bine, pentru cd cei
nemulgumif sunt puflni la numdr gi este ugor sd spui despre
ei cd nu au lumintr, cd sunt rdtdcifi gi cd nu trebuie luap in
serios. Diferenlele firegti dintre oameni ies la iveald.gi fiecare
se luptd pentru a ocupa o pozifie cAt mai bund. in Biblie scrie
despre orAnduiald, deci principalul obiectiv este acela de a
otganiza noua bisericd dupd model ,,biblic". Sunt alegi
pastori, diaconi, un casier gi diverqi responsabili cu tinerii, cu
femeile sau cu alte aspecte. Pozifiile de conducere sunt
definute de persoanelecele mai active, care vorbescbine, care
au capacitifi gi renume, iar restul membrilor stau agezalt
frumos gi cuminfi ir bdnci. O adevdratii democrafe - cei din
bdnci i-au ales pe cei de pe podium care, la rAndul lor, trebuie
sd fie pe placul celor din btnci pentru a nu fi dap jos la
urmhtoarele alegeri. Noua bisericd trebuie sd aibd gi un
26
Romani l.2l-2E,322 Pentru cd, cunoscdndpe Dumnezeu,nu L-au sldvit ca
ite Dumnezeu,nici nu l-au mufiumit, ci s-au rdtdcit in gdndurile lor Si inima
lor cea nesocotitd s-a tntunecat. Zicdnd cd sunt inlelepli, au ajuns nebuni. De
aceea Dumnezeu i-a dat necurdgiei, dupd poftele inimilor lor, ca sd'Si
pdngdreascd trupurile lor intre ei, ca unii care au schimbat qdevdrul lui
Dumnezeu in minciund Si s-au inchinat Si au sluiit Jdpturii, tn locul
Fdcdtorului, Care este binecuvdntqtin veci, amin! Pentru aceeq Dumnezeu
i-a dat unor patimi de ocard, cdci Si femeile lor au schimbat Jireasca
rdnduiald cu cea tmpotrivafirii; AsemeneaSi bdrbalii hsAnd rdnduiala cea
dupdfire a pdrliifemeieSti, s-au aprins in pofta lor unii pentru allii, bdrbali
cu bdrbali, sdvdrSind rusinea Si ludnd cu ei rdsplata cuvenitd rdtdcirii lor. $i
precum n-au tncercatsd aibd pe Dumnezeuin cunoStinfd,aSaSi Dumnezeui'
a ldsat la mintea tor fird judecatd, sdfacd cele ce nu se cuvine AceStia,deSi
au cunoscul dreapta ordnduire a lui Dumnezeu, cd cei ce fac unele ca
acestea sunt vrednici de moqrte, nu numai cd fac ei acestea, ci le Si
incuviinleazdcelor care lefac.
9l

nume, deci se alege o denumire ,,biblicd", un nume

pretenfios. Se intocmegte procesul verbal cu membrii gi se
pornegtela drum. Principalul obiectiv estecregtereanumericd
--cu cAt sdadund mai mulfi, cu atAt cregteputerea gi renumele
noii biserici.
Totul se rezolvd prin vot democratic, mai pu,m
problema celor cu reforma in sdnge. Nereugind sd-gi impund
punctul de vedere, minoritatea lncearch sd forfeze succesul
prin felurite ,,descoperiri" de la Dumnezeu, contestate de
majoritate. lnsd noul profet ad-hoc, care se ridicd tr bisericd
spre nemulpmirea conducdtorilor, reugegte sd strAngd
adepfi. Conducdtorii alegi democratic turcearcdsd-l linigteascd,
sd rezolve conflictul incipienf insh mAndria omului il face si
meargi pAnd-n pAnzele albe. ln cele din urmd, nemulpmifli
pdrdsescgruparea gi pun bazeleunei alte,,biserici". Acum au
propria lor ,,bisericd" gi, pentru ca lucrurile sd meargd,
modelul de organizare il iau de la secta din care tocmai au
iegit. Se gdsegteun nume frumos, cu rezonanty' ,,ctegtind",
apoi urmeazd toatf procedura democraticd de vot gi iatii o
noud biserici, dupd modelul celei dinainte.
AstAzi, existd cAte o ofertii religioasd pentru orice
cererea piefei. Fiecareinovator, hotdrdt sd-giformeze propria
bisericd, gdsegte inevitabil adepf,. lntotdeauna se va gdsi
cineva care sd le aprobeideile. $i totul este,,biblic".
Dacd un om interpreteazd, intr-o manieri personald,
anumite pasaje din. Biblie gi incepe sd propovdduiascd 9i
altora ideile lui; dacd reugegtesd strAngd in jurul lui o mAnd
de oameni bine-intenfionafi, oameni de treabd, dispugi sd-l
urmeze; dacd are grijd sd aibd o trdire morald gi dacd ei incep
sd se adune regulaf sub un nume ales de ei, prin care se
recomandd celorlalf,, se poate spune despre ei ci sunt
Bisericalui Iisus Hristos? Evident, NU.
Aga au apdrut pe piafa religioasd, unii din alfii,
anabaptigtii (numifi ulterior,, baptiqtil' ), menonifi, arminienii,

prezbiterienii, episcopalienii, puritanii, quakerii, shakerii,

metodigtii, unitarienii, adventigtii, martorii lui Iehova,
mormonii, penticostalii 9i mulfi, mulf, alliil_piuizarea este
foarte mare, ajungAndu-se astizi la culte cu L1 membri
(shakerii organizafi ln SUA in 2 adundri rivale!). Existd mai
multe culte de baptigti, un mdnunchi de organtzafii
adventiste, vreo trei ,,bisetic|" mormone, trei federafii
principale de penticostali, trei ramuri de Martori ai lui
Iehova,,,bisericile" homosexualilor etc.

ln ultirna vreme, Protestantismul a exploatat serios

implicarea unor ierarhi ortodocgi in Migcarea Ecumenistii,
oferind, prin anumite programe,,bilaterale", considerabile
fonduri pentru baza materiald a facultdflor gi seminariilor
ortodoxe, cerAnd ln schimb tnfiinlarea in cadrul Facultiigilor
de Teologie Ortodoxi a unor Catedre UNESCGT, unde
teologi protestanf combat pe fa]i teologia Sfinf,lor Perinfl
sau chiar au reugit introducerea tr programa ortodoxd a unei
noi materii de studiu - Ecumenismul - un nou prilej de
propagandd sectardin rdndurile viitorilor preof, ortodocgi.
Mai asistilm in prezent gi la o intensificare agresivi a
prozelitismului protestant, camuflat ir spatele unor asociafi
sau fundalii ,,cregtine" care ademenesc sufletele slabe gi
negtiutoare cu momeala medicamentelor gratuite, a
ajutoarelor materiale, cursuri de limbi strtrine, diplome de
teologie protestantd, burse gi locuri de muncd fur strdintrtate
etc.

''

Sub aceastd denumire mascati specificd organizaliilor protestante,

respectivacatedrdpreddIstoria religiilor, ecumenismSi integrare europeand
de mai mulfi ani in cadrulFacult5liide TeologieOrtodoxi din Bucuregti(! !!).
93

Baptigtii
Carut primii protestanfi - Luther, Calvin sau Zwingli au inceput sd-gi propovdduiasch ideile de reformare a
romano-catolicismului, nici unul dinhe ei nu se gAndeacd ei
ingigi vor deveni obiect de reformd in acfiunile urmdtorului
val de neo-reformafi (neoprotestanfi).
Luteranii, primii protestanfi, d! inceput sd se
organizeze in comunitiifi separate de cele romano-catolice,
afirmAnd cu tdrie ideile puse in circulafie de Luther. Au fost
eliminate orice lnfdfigdri religioase (statui, icoane, cruci etc.),
iar slujbele au inceput sd fie conduse de predicatori fXrX
studii religioase, cdci gcolile teologice erau exclusiv catolice.
Din acest motiv nu exista o unitate a invdfdturilor
protestante, fiecare predicator predicAnd pohivit cu
imaginafia lui, denumiti ad-hoc ,,descoperire de la
Dumnezeu". Aga se face cd, relativ in aceeagi perioadd,
intaLdm migcdri protestante cu invdfdturi diferite.
Avalanga reformatoare inifiatii de Luther gi ai sdi nu a
putut fi lirnitatii insd numai la ideile acestora. ln timp ce
primii reformatori pdstrau incd anumite elemente tradifionale
ale Bisericii, in scurt timp a apdrut un nou val de predicatori
care le contestau gi pe acestea- botezul copiilor, simbolurile
religioase, persoana Maicii Domnului. Au furceput sX fie
predicate libertatea^ individuald generald 9i cea privind
interpretarea Scripturilor, eliminarea preotimii, reskAngerea
averilor bisericegti 9i a atribufiilor clericilor, eliminarea
ddrilor cdtrepapi.
Spre deosebire de alte migciri religioase, pentru
migcarea baptistd este dificil sd identificdm un intemeietor
unic. De-a lungul timpului, baptigtii au vehiculat trei teorii
prin care au incercat formularea unei istorii oficiale: teoria
succesiunii neintrerupte, teoria lnrudirii anabaptiste gi teoria
derivdrii din separatigtii englezi.
94

1. Succesiuneaneintreruptd.
Una din cele mai populare teorii istorice -esteaceeacd
comunittltile de baptigti au existat in toatii istoria Bisericii, de
la botezul lui Iisus furIordan de cdffieIoan Botezdtorul qi pAnd
astdzilDegi nu au folosit numele de baptigti, membrii acestor
grupdri ar fi fost identice cu bisericile baptiste de astdzi.
Aceastdteorie are un defect fatal: nu poate fi atestatdcu date
istorice, rdmAnAnd doar la nivel de speculafie. Degi ereziile
montanigtilor, novatienilor,
donatigtilor, paulicienilor,
valdenzilor, albigenzilor (catharilor), lolarzilor 9i husifilor
confin o intreagd serie de doctrine gi practici similare cu cele
ale baptigtilor de mai tArziu, ca esenfd ideologictr celelalte
credinle gi practici nu pot fi turcadratetr specificul baptist.
Susfinutd la sfArgitul secolului XIX 9i inceputul secolului XX,
teoria succesiunii neintrerupte a fost abandonatd ulterior,
cdnd s-a considerat cd mai mult dduneazd imaginii
baptiqtilor.
2. inrudirea anabaptisti.
O a doua teorie susfine cd baptigtii se trag, direct sau
indirect, din anabaptigti (aripa radicali a Reformei din
secolul XVD. Din gruparea anabaptistd au fdcut patte fralii
ehtefieni, huterilii gi menonifii (adepfii lui Menno Simons).
Teoria are o anumitd susfinerein dovezile istorice.Degi n-au
preluat fur furtregime ereziile anabaptiste, baptigtii secolului
XVII au continuat sd promoveze botezul adulfilor, preofia
universald gi separareabisericii de stat.
3. Separatigtii din Anglia.
Cea mai rdspAnditd teorie este cd baptigtii se trag din
separatigtii englezi exilafi in O1anda. Acegti puritani
95

separati$ti ajunseserdla convingerea cd biserica anglican628

este corupti gi cd este mai bine sd se separe de viala bisericii
oficiale pat;onatd de rege. in felul acesta,migcareabaptistd a
fost definittr la ftrceput prin dorinfa de separare a celor care
interpreteazd, intr-o manierd literald gi exclusivistd Noul
Testament.
John Smith gi Thomas Helwys, doi separatigti englezi
din migcareapuritanilor, au format prima bisericd baptistd ir:r
Amsterdam, Olanda, in 1609. Smith s-a unit ulterior cu
menonifii, iar Helwys s-a intors in Anglia. Aici, ln L6L1 sau
1.612,eL a format impreunX cu o mAnd de oameni prima
bisericd baptistd din Anglia, la Spitalfields, lAngd Londra.
CrescAndca numdr, baptigtii englezi s-au separat fir Baptigti
Generali 9i Baptigti Particulari. Primii credeau ch urmdrile
jerffei lui Hristos se aplicd intregii omeniri. Ceilalgi,asemenea
calvinilor, considerau cd acestease aplicd numai celor alegi
(conform teoriei predestindrii). Cele doud ramuri s-au unit fur
secolul XIX, cdnd aborddrile teologice se schimbaseri, iar
nevoia de membri le-a fdcut sX se apropie. Pornind din
Anglia, numdrul baptigtilor a ajuns la peste un milion in
Europa. America a fost locul unde migcarea baptistd a:
cunoscut cea mai mare dezvoltare. Roger Williams, un englez'
din secta puritanilor, a furfiinlat prima bisericd baptistd in
oragul Providence, statul Rhode Island, in 1639. Cam in
aceeagiperioadd, doctorul John Clarke a infiinlat o adunare
2E
Nagtereaa5a-zisei,,biserici" anglicaneagaa fost: regeleHenric al VIII-lea
al Angliei s-a ridicat impotriva papei fiindcd acestanu a voit s6-i desfaci
prima cdsdtorie,respingdndu-iregelui recdsdtorireacu o anume Ana Boylen,
prin acel faimos Non Possum. Din cauza acest refuz, la anul 1534, nou
infiinfata bisericdanglicani rupe orice relafie qi comuniunecu papalitatea.Nu
dupd mult timp, Reforma dezbind pe anglicani in doui cete: conformiqti
(adep{ii reformelor) 9i nonconformigti. Nonconformigtii s-au dezbinat la
rdndul lor in prezbiterieni 9i puritani, congregafionigtisau independen{i,g.a.
Ultimele inven{ii teologice ale ,,bisericii" anglicane sunt ,,hirotonirea"
femeilorin preoli gi episcopi,precumgi cununiareligioasda homosexualilor
gi lesbienelor...
96

baptistd in Newport, statul Rhode Island. Deseoripersecutati

pentru credinla lor, baptigtii au sporit incet ca numdr, dar
cregtereas-a accelerattr secolul XVIII, in mare pafte datoriti
migcdrii de trezfue religioasd cunoscutd sub numele de
,,Marea Trezire". Tot in secolul XV[I, baptigtii au sustinut
idealurile Revolutiei Americane, devenind astfel mai
populari. Asemenea celorlalte secte neoprotestante,
baptismul american, ndscut din dezbinare gi purtAnd fur el
germenele dezbindrii, s-a divuat existAnd astdzi in zeci de
,,ritvtl". in cadrul acestei secte existd numeroase dizidente
date de absolutizarea unor invdfdfuri particulare sau
idolatrizarca unor lideri. Amintim aici baptigt:ri mezozl/i
(anabaptigtii lui Menon), baptigtii oechi (susfin predestinatia
rigidi), baptigtii libei (susfin destinul absolut), baprigtii
sdmbeti1ti(cu numeroase inJluenle mozaice, serbeazdsabatul),
baptigtii celor Eareporunci (,- .r strictete un cod religios
necesar,,mdnfuirii" destinului omenesc),baptiqtii unitarieni
(cred cd Duhul SfAnt nu este Dumnezeu, iar Fiul este creat),
baptigtii cufunddtori (iqi boteazd adepfii prin cufundarea de
trei ori cu capul in jos), baptigtii cuafrntului (mAntuirea le este
conditionatd de atragerea de adepfi; practicd un prozelitism
feroce), baptigtii frdtietdfri (grupare a membrilor de culoare,
care. ,,reboteazd" numai la Locurile Sfinte sau la Iordan),
baptigtii femeilor purtdtoare de mir (grupare ce-gi boteazd
pruncii, au ,,pastori" femei) gi enumerarea poate continua.
Numele fiecdrei ramuri baptiste ilustreazd principiul
generator al sectei, acela al alipirii la un anume aspect al
credin;ei gi al absolutizdrii acestuia in dauna celorlalte. De
remarcat cd, pAnd in 1975, bisericile baptiste americane
numiserd aproximativ 50 de femei in funcfii oficiale (pastori,
predicatori etc.).in RomAnia,baptismul a pdtruns h sldrqitul
secolului XIX, venind din Germania printr-un anume Karl
Scharschmit,lncepAndsd se rdspAndeascd
printre romAnii din
Ardeal, mai ales in Arad gi Bihor. Dupd fdurirea RomAniei

Mari, a pdtruns gi in celelalteprovincii romdneqti.Dupd 1989

au infiinfat un centru teologic baptist la Oradea (Emanuel),
pe_ lAng5 Jlumeroase seminarii baptiste gi facultapi de
asistentd, prin care oferd burse gi masterate in strdindtate.
Susfin adundri publice in case de culturd 9i pe stadioane,
unde, pentru a atrage tinerii, fac ,,deschiderea"prin concerte
pop, rock, punk. Pentru prozelitism organizeazd excursii in
lari gi strf,indtate (ir:rspecial America unde oferX gi locuri de
muncd), rdspdndesc ,,bIbl7l" gi broguri gratuite cu vdditd
propagandd sectard,atrag ortodocgiiprin oferirea de ajutoare
in alimente, imbrdciminte, incdlfdminte.
in ce cred gi in ce nu cred baptigtii?
Ca puncte. principale de doctrind, baptigtii
absolutizeazlBlblia ca fiind singura autoritate in materie de
credinti. Degi sustin cd fiecarepersoandpoate sd o citeascdgi
sd o interpreteze individual, baptigtii au trebuit gi ei sd
decidd, ir:r mod arblttar, in privinla unor aspecte insuficient
de ldmurite in SfAnta Scripturh.Baptigtii turvald botezul
adulfilor ca mdrturie publicd a credingei.Ei considerd cd o:
persoanX,degi ndscut5 intr-o familie cregtind,nu este cregtind
pdnd cAnd nu face o declarafie publicd in fala comunitdfii,
privind ,,acceptarealui Iisus Hristos ca Domn gi Mdnfuitor
personal". Termenul ,,personal" are o rafiune foarte precisd,
fiind urmdritd ideea cd mAntuirea omului este ceva exclusiv
intre om gi Dumnezet:.,fdrd.interventia vreunei alte persoane.
O parte dintre baptigti au adoptat la sfdrgitul secolului
XIX credinta cd Biserica va fi luatd la ceruri inainte de a doua
venire a MAntuitorului.
Asemenea tuturor protestanfilor, baptigtii nu cred in
Tainele Bisericii. Pentru ei, impdrtdgirea cu Trupul gi SAngele
Domnului (numitd la ei ,,Cina Domnuluil') nu este altceva
decAt un simbol. PAinea simbolizeazdTrupul, iar vinul
simbolizeazd
Sdngele.Sunt impotriva sfintelor icoane, a crucii,
98

moagtelor, cinstirii Maicii Domnului 9i a Sfinfilor. Nu

recunosc posturile Bisericii. Nu au rugdciuni gi pomeniri
pentru cei morfi. Nu folosescobiecte qi simbolurl liturgice.

Adventigtii de ziua a gaptea

Secolele XVIII qi XIX au constituit perioada marilor
,,treziri religioase" din Statele Unite ale Americii. intr-o lard
in care catolicii nu erau majoritari, cultele neoprotestante au
intrat la un moment dat in criz6, de subiecte de predicd gi
innoiri doctrinare. Nimeni nu mai era migcat de predicile
critice la adresa,,celorlalp-'.S-a creat treptat nevoia de a veni
in fala maselor cu idei noi, care sh refiecdlzeascdinimile gi sd
intrefind motivafia (neo)protestantd. Au inceput sh apard
predicatori mai revolufionari decdt primii predicatori
neoprotestanfi, infierbAntAnd mulpmile
cu
predici
apocaliptice despre pedepsele iadului, cu fericirea care ii
agteaptdpe cei credinciogi sau cu o aga-zisd,,rdpire" a celor
fideli Domnului.
Adventigtii reprezintd, asemeneabaptiqtilor, o grupare
mai mare de secte, toate preocupate de a doua venire a
Domnului, de unde gi numele lor, derivat din latinescul
adaentus(venire), 9i, in special,de stabilirea datei apocalipsei
pe baza profefiilor. William Miller (1782-1849),un baptis! a
inceput sd studieze pe cont propriu Biblia gi in specialcartea
profetului Daniel, trdgAnd de acolo concluzia cd sfArgitul
lumii e aproape gi cd Hristos se va reintoarcein anul 1843.El
a publicat concluziile cercetdrilor lui biblice intr-o brogurd
numiti Inaederaredin SfdntaScripturd a celeide-adouaaenii a
lui Hristostn anul1843.
in respectiva scriere el anunta, pe ldngd data revenirii
lui Hristos, 9i faptul cd El va intemeia pe pdmdnt o impirdtie
de o mie de ani impreund cu cei drepf,, pe care ii va ir:rvia gi
c[ la sfdrgitul mileniului vor ir:rvia gi cei pdcdtogi pentru a fi
99

judecafi (aceastaeste cunoscuta invdtdturi despre Mileniu,

preluatd ulterior de mai multe secte).
Miller gi-a fdcut calculele pe baza profefiei din Daniel
-se
8.14, unde
vorbegte de 2300 de zile care vor trece pAnd la
curdtirea locului sfdnt gi, sprijinindu-se pe Numeri '1.4.34,
a
socotit o zi drept un an. Punctul de plecare a fost luat anul
457 i.Hr., cAnd a inceput robia babiloniand a evreilor din
vechime. ln anul L831el a i:rceput sd predice in public noile
idei, reugind sd creeze o adevdratd psihozk religioasd. ln
agteptareaevenimentului anuntat, multi dintre adepfii lui giau vAndut propriethtile qf,qi-aulichidat afacerile.
IntrucAt anul 1843 a trecut fdrd ca profegia sd se
implineascd,un adept al lui Miller, S. Snow, a calculat o noud
dati, mai ,,exactd" ca prima - 10 octombrie 1844. De data
aceastapublicitatea a fost mult mai mare, data fiind preluatd
de ziare, reviste, in conferinte publice, provocdnd un
entuziasm care i-a fdcut pe mulfi sd-gipiriseasci locurile de
muncd, sd-gi vAndd proprietelile gi sd urmeze adventigtilor.
Noaptea de 9 spre 10 octombrie i-a gdsit pe adventigti
imbrdcati in alb gi adunafi ir:rtr-o sali mare din Boston,
aqteptAnd cu mari emotii trdmbifa ingerului ce avea sd
vesteascda doua venire a Domnului. Noaptea a trecut fdrd sd
se lntAmple nimic, spre marea dezamdgire a multora care au
pdrdsit secta.
Miller a recunoscutpublic cX a gregit gi i-a indemnat pe
adeplii sdi sd treacd la baptigti. Acegtia nu i-au primit gi astfel
sectaadventigtilor s-a risipit in 1845.Cei care au rhmas s,au
rupt in patru grupdri principale, cea mai importantd fiind
,,Adaentigtiideziuaa paptua".
Trei dintre urmagii lui Miller, JosephBatespi solii ]ames
Ellen
G. White au pus bazele noii ,,Birerici Adaentistede
9i
Ziua a $aptea".EllenG. White, in special dupd moartea
soplui, a devenit figura centrald a sectei, fiind autoarea
multor scrieri cu valoare de profefii pentru adventigti:
t00

Tragediatteacurilor,Profeli Eitmpdrali etc.

Ea a reinterpretat profefiile lui Miller 9i Snovz,
susfinAnd cd ele nu se refereau la a doua venrlre?'Domnului,
ci la curdfirea templului ceresc de pdcatele fiilor lui
Dumnezeu (Evrei 9.23). Previziutlile gi calculele de date au
continuat, fiind propugi, pe rAnd urmdtorii ani: 1845,1,849gi
1851,acesta din urmd fiind chiar certificat de o viziune a lui
Ellen White.
Tot printr-o ,,viziune cereascd"a profetesei,adventigtii
au preluat serbareasAmbeteide la baptigtii sAmbetigti,in 1850
sectaschimbdndu-qinumele in ,,Adaentigtiide Ziua a $aptea".
Secta s-a rdspAndit repede gi tr afara Americii gi numdrd
astdzi aproximativ cinci milioane de membri. in Romania,
adventigtii au pdtruns la sfArgitul secolului XIX, printr-un fost
prelat catolic, Mihail Czehoaski,care a activat in regiunea
Pitegtiului.
Sectaapare in 1890i:r Bucuregti,dar un oarecaresucces
al ei incepe cu convertirea gi, mai apoi, preluarea conducerii
de cdtre fostul student in medicind, Petre Paulini. Secta a
cAgtigat teren printr-o invergunatt campanie de denigrare a
Bisericii Ortodoxe gi a clerului acesteia,folosind in acestscop
cele mai murdare mijloace. lntre rdtf,cirile specifice acestei
secte se numdrd: invdlifura despre Mileniu2e, credinla cd
existd iad gi nici suflet nemuritor, obligativitatea legilor
Vechiului Testament privind finerea sAmbeteigi mdncdrurile
necurate, credinla cd impdrdfia de1260 de zlle a Antihristului
(conf. Apocalipsa 12.1,6)reprezintd perioada de 1260 de ani
dintre 538 9i 1798(dominafia papalitifii).

2eAceasti ingelarenumiti milenaristtr sau hiliastl arelabazl o interpretare

gregiti a unor pasajedin Apocalipsd20.2-7unde se vorbelte de ,,ImpdrdSia
de mii de ani" (ta hilia ety), adici de Impdritia harului nelimitati in timp gi
spafiu.Sectanliiau tradus,,impdrdfiade o mie de ani" gi ludnd-oapoi in sens
numeric,s-auincurcatin profe{ii mincinoasedespresfdrgitullumii.
l0l

Conform acestei secte, toate denominafiunile cregtine

sunt stdpAnite de diavol, iar preofii sunt slujitorii acestuia.ln
consecinfd,-tofi cregtinii trebuie sd pdrdseascdbisericile lor gi
sd intre in singurul adtpost adevdrat - sectaadventistd. Dupd
credinla 1or, sAmbdtaar fi pecetea gi semnul lui Dumnezeu,
iar duminica, serbatl de tofi cregtinii, ar fi pecetea Fiarei (a
diavolului). De aceea,dupd pdrerea lor, cel mai important
lucru gi semn cd egti de partea lui Dumnezeu este acela de a
lne sAmbdta. Dugmdnia pe care o nutresc fafi de ceilalgi
cregtini este grditoare pentru fanatismul lor.
Adventigtii dau o funportanld deosebitii zeciuielii,adicd a
datoriei ,,sacre" a fiecdrui membru de a cotiza la sectd cu10%
din venitul lunar, sub deviza ,,mai bine sd ai g0% din salariul
tdu binecuafrntat,decAtfi 0% fdrd binecuufrntare" .
Din secta principali s-au desprins in timp numeroase
grupdri gi secte cu nume diferite. Cele mai cunoscute sunt:
Adventigtii de Ziua a $aptea - Migcarea de Reformd,
Societateamisionard internationald a adventiEtilor de ziua a
gaptea,Migcarea lui R. D. Brinsmead. Primii din aceastdserie
activeazfi gi i:r RomAnia.
,,AZS - Migcarea de Reformd" s-a separat de secta:
mamd dupd moartea ,,profetesei" Ellen G. White (L9L5),ca o'
consecinld a luptei pentru succesiune,cAgtigatdde Margaret
Rowen din Los Angeles.Venitd la putere, Rowen le-a propus
membrilor cdteva reforme, dintre care cea mai importantd
fiind ideea de a nu pdne m6na pe armd pentru a ajuta statul
in rdzboaie. Cei care au fXcut-o in timpul rdzboiului ar fi
pdrdsit calea adevXrului. ln RomAnia, secta aceasta a fost
adusd de un oarecaresoldat Kremer,cdsdtoritcu o nemtoaicd
reformistd, in 1917-1918.Din calrza atitudinii fatd de stat,
secta a fost interzisd, dar gi-a continuat propaganda prin foi
genPdzitoruladeadruluigi Solulmisionar.invilXtura reformistd
a fost prezentatd ftr brogura Scurtd ldmurire a principiilor
adaentigtilorde ziua a EapteaEi o miEcarede reformd(Bucuregti,

Reforma a niscut in pdrlile de est ale Germaniei gi in

Elvefia diferite migcdri religioase, cum ar fi migcareapietistii
sau migcarea Fraflor Moravieni. Din acestea s-a format
ulterior gruparea aga-numifilor,,cregtini dupd Evanghelie",
avAnd pretenfia cd numai viala lor este fur totald armonie cu
SfQntaEvanghelie. Practic nu au avut intemeietor, preluAnd
din mers gi adaptAnd rebuturile teologice ale celorlalte secte.
Doctrina lor este un amestec din invdfitura lui Zwingli, a
baptiqtilor, a lui J.N. Darby, Muller, Bernay etc. NeavAnd un
lider, au considerat cd iniliatorul migcdrii lor este chiar ...
Iisus Hristos, iar trvXtiifura lor este identicd cu cea
propovdduitd de Hristos in scripturd.
- Acegti neoprotestanfiau urmat-o cale destul de similard
cu cea a baptigtilor, cu diferenfa cd,,La un moment dat fir
istoria 1or, au ajuns la concluzia cd botezul este inutil, acesta
fiind o practicd a evreilor cregtinafi. La aceste doctrine se
adaugdcredinfa tr,,rdpirea celor credinciogi".

102

103

1,924),scriere combitutd de conducdtorul sectei-mamd,Petre

Paulini, in ProfelifalEi gi profeli mincinogi.
Ca dizidente advente in fara noastrd amintim gruparea
condusi de Gheorghe Catand din pdrfile Ardealului, care a
imprumutat selectiv din principiile adventigtilor reformigti
(rowenigti) gi ,,familia spirituali" condusX de ,,profetull'
Satmari din Piatra Neam!, grupare tn cadrul cdreia se practicd
unirile ,,spirituale' in familii ,,edenice", viala ,,patadisiacd",
iar adepfii se cred Adam gi Eva.
Cea mai recentd acfiune a sectei adventigtilor din
RomAnia a avut loc in anul2005, cdnd, manifestAnd o josnicie
unict printre secteleneoprotestante,s-au infrdflt cu sodomifii
in lupta impokiva icoanelor din gcoli.

Cregtinii dupi Evanghelie

ln RomAnia sectaa apdrut la sfArgitul secolului XIX, mai

intAi ln pdrfile Sibiului (Cisnddie),apoi in Bucuregti qi Iagi.
Dezvoltarea sectei este legatd de numele lui Grigorie
Cortstantinesiu, fiu de ofiler trimis in Elvefia pentru
specializare in profesia sa gi intors dupd patru ani ca pastor
evanghelist. in timpul primului rdzboimondial, cAt timp este
mobihzat, Constantinescu organizeazd la Iagi o casd de
rugdciuni, care devine centrul sectei.
Publicaliile sectei se numesc Buna Vestire gi Viald gi
lumind.lnvitdtura 1or este expusd in brogurile Memoiu sau
scurtdex.punere
a punctelor.dedoctrinda ComunitdlilorCregtinegi
Memoiu sflu scurtd expunere a doctrinei CreEtinilor dupd
Eaanghelie.
In RomAnia s-au impdrfit in doud tabere: ,,CreEtini"dupd Eaangheliegi dupd Scripturd. Pe lAngd organizafia de
sorginte occidentaldprezentatdmai sus, a doua ramurX (cei
,,dtpd Scriptur5" sau tudorigtii) a apXrut in perioada
interbelicd, prin ,,luctatea" unui preot ortodox cdzut in
erezie,Tudor Popescu.Acesta,pitruns de spiritul reformator
al neoprotestanfilor, a purces La ,,reforfiiarea" Bisericii
Ortodoxe. invdldturile lui au pldcut celor care erau ortodocgi
numai cu numele gi care aveau diverse nemulgumiri la adresa
Bisericii.Dupd ce au fost caterisifi,Tudor Popescugi ai lui au
format ,,Birerica EaanghelicdRomdnd",care s-a afiliat ulterior
Cregtinilor dupd Evanghelie. Una din i:rvitdturile ortodoxe
scdpate de reforma lui Tudor Popescu a fost botezul
pruncilor. Degi acegti Cregtini dupd Evanghelie locali sunt
afiliafi cu cei de origine strdind, cele doud ramuri au
neinlelegeri pe tema practicdrii botezului, cei ,,de import"
neacceptAndnici un botez.
La cdfiva ani de la Revolutia din decembrie 1989, cele
doud ramuri s-au separat, fiecare fiind astd.zio structurd de
sine stdtdtoare.

104

Ca tofi sectanfii, au o concepf,e proprie despre Mileniu

sau domniade o mie deani, in care susfin doud etape ale venirii
Mdntuitorului: cea tainicd, atunci cAnd Hristos-va veni sd
rdpeascdBisericagi numai ei il vor vedea, qi ceapublicd,dupd.
exact gapteani de la ,,rdpre", cdnd Hristos va veni,,pe norii
cerului" sd-i determine pe cei rdmagi ,,necredinciogi" sd se
,,pocdiascd".Evreimea se va converti. Apoi Hristos va domni
pe pdmAnt cu ,,cei alegi" timp de o mie de ani in impdrdlia
pdcii, dlupd care fi va osdndi la iad pe cei care au respins
invdldfura lor,,cregtind".
Penticostalii sau
,,Bisericalui Dumnezeu ceaapostolici"
Spre sfArgitul secolului XIX, America era deja plictisitd
de repetatele ,,treziti religioase" care, de obicei, fineau atdt
timp cAt predicatorul apocaliptic se afla ir orag. Mulfi dintre
acegtia se compromiseserd prin tertipurile la care apelau
pentru a infierbdnta mulfimile. Masele voiau ceva nou, iar
acestnou nu a intdrziat sd vind sub lozinca ,,Dumnezeuface o
lucrarenoud".
Una dintre migcdrile de ,,trezire religioasd" din Statele
Unite a fost gi aga-numita ,,Ploaie Tdrzie" (Latter Rain)
condusd de A.]. Tomlinsory inifal un simplu distribuitor de
cdrfi al American Bible Society. Existau de altfel mai mulp
predicatori, care furvdfau retnnoirea triirii religioase prin
,,umplerea cu Duhul SfAn/'. Suportul pentru aceastd
propovXduire consta in relatareaprivind pogorAreaDuhului
SfAnt la Cincizecime, descrisd in capitolul doi din Faptele
Apostolilor. Acegti predicatori afirmau cd acea pogorAre,
insofitd de ,,vorbirea in alte limbi", este posibild gi in zileIe
noastre, pentru fiecare credincios in parte. Astfel, in SUA Si in
lara Galilor au apdrut adundri furcare credinciogi fervenfi igi
mdrturiseau pdcatele inaintea Domnului qi il implorau cu
lacrimi ,,sd-iboteze cu Duhul SfAnt".
105

Pe lAngd Tomlinson, un alt promotor al noilor idei a fost

Charles Parham. Predicatorii creau prin predicile lor o
condifionarg psihologicd gi o infierbAntare a sAngelui care, in
cele din urmd, degenera in glosolalie mincinoasd, practic o
bolborosire neinteligibill, o vorbire necontrolatd intr-o stare
de semi-transd30. Aparif,a acesfui fenomen destul de
neobignuit a constifuit ir:r1896 scdnteiapentru demararea noii
migcdri penticostale. Glosolalia a fost confundatli cu
pogorArea SfAntului Duh de la Cincizecime gi s-a afirmat cd
evenimentul descris in Biblie poate avea loc oricAnd, dach
credinciosul se roagf, fierbinte lui Dumnezeu. DobAndirea
unei astfel de ,,umpleri cu Duhul SfAnf' a devenit tinta celor
care doreau mai mult. Cei care credeau irr ,,umplerea cu
Duhul Sfdnt" s-au separatde adundrile din care feceauparte
gi astfel s-a conturat noua Migcare Penticostald. in 1903
Tomlinson igi dd seama cf, poate face mai mult decAt sd
vAndd cXrli gi furfiinleazd,,Bisericalui Dumnezeu"
.
Stilul neconformist al adundrilor penticostale (de la
pentecost= cincizecime, fur greacd) a asigurat rdspAndirea
migcdrii gi ir1 afara Statelor Unite. Un loc unde
penticostalismul a prins repede rdddcini in Europa, tr:
mijlocul unui popor plictisit de un luteranism arid, a fost'
Norvegia. Aici noile idei au fost preluate de divergi
predicatori ad-hoc, pundndu-se bazele mai multor secte de
sorgintepenticostald.
Conform
neoprotestante privitor
la
,,tra{rliei'
dezbinare, ,,Biserica lui DumnezelJ" a lui Tomlinson nu a
rezistat prea mult, prima scindare avAnd loc in 1917, astfel
apdrAnd ,,Adunirile lui Dumnezert". Ulterior, aceste doud
30in istoriile
lor oficiale, penticostalii afirmi ci au existat atunci gi cazuride
vorbire in limbi necunoscute(chineza,de exemplu), la persoanecare nu
invdfaserdacele limbi. Totugi, astdzi ei nu mai pot demonstraasemenea
,,daruriale Duhului". Bolborosirilepenticostalesunt,,in!elese"doar,,traduse"
de proorociad-hoc,deci nu pot fi verificatede nimeni.
106

ramuri s-au divizat gi ele, dAnd nagtere unor grupdri

independente. Unele dintre acestea considerd femeile ca
mediu propice pentru ,,descoperirile" duhului, iar alte
ramuri consideri pe ,,Duhuf' drept principiul feminin al
Treimii! Principalele grupdri penticostale sunt asociateacum
in Conferinfa Mondialtr Penticostald.
In RomAnia interbelicd, penticostalismul a venit direct
din America prin cAfiva romAni cAgtigafi de ideile eretice
printr-o revistd de limbd romdnd - Vestitorul Euangheliei,
redactatdde un oarecarePaul Budeanu.Tot acestaa tradus tn
romAnegtemdrturisirea de credin!5 a penticostalilor, numitd
Declarafiafundamentului admdrat al Bisericii lui Dumnezeu.
din Brdilifa,
Primul gef al secteiin RomAnia a fost lon Bododea,
care a editat revistele Glasul adeudruluiqi $tiinfa Sfnfilor,
precum gi cartea de cAntdri ale sectei, Horfo Biseicilor lui
Dumnezeu.
Numifi in popor gi spirili sau.tremurdtoi, penticostalii
susfin ca puncte doctrinare principale teoria Sola Scriptura
(,,numai Scriptura") asemenea tufuror neoprotestanfilor,
botezul adulfilor, invildtura despre rdpirea Bisericii 9i
botezul cu Duhul SfAntdovedit prin,,vorbirea in limbi''.
Unele secte penticostale susfin doud trepte ale
din nou gibotezulcu Duhul Sf6nt,
experienlei harului: naEterea
iar altele mai adaugd una, ceaa sfinfirii.
Ca notd individuald, penticostalii practicd ,,ungerea cu
untdelemn" pentru vindecarea de boli gi au o pasiune pentru
minuni gi vindecdri miraculoase, acestea fiind atribuite in
mod eronat Duhului SfAnt. Uleiul cu care se face ungerea de
cdtre pastor sau de cdtre proorocul inzestrat cu ,,darul
vindecdrii" esteulei alimentar obignuit (Unisol, Floriol etc.).
ln adunirile penticostalepot fi intehili,,prooroci" care
,,proorocescin alte limbl'. De obicei aceste,,vorbiri" sunt
,,ttrlmdcite" de un alt membru al adundrii, considerat
,,inaintat pe cale" gi vdzut ca posedAnd anumite daruri ale
107

Duhului SfAnt. Un lucru interesant il constituie diferenfa ca

volum de cuvinte intre ,,vorbirea fur limbi" a proorocului
(scurtd, de obicei) gi ttrlmdcirea care se constituie deseori intro frrici predicd. Celor care intreabd despre aceasta li se
rdspunde cd tdlmaciul nu traduce cuvAnt cu cuvAnt
,,proorocia", ci ii traduce ,,duhrJl". in general, ,,prooroCi{'
sunt vdzufi ca avAnd diverse daruri de la Duhul SfAnL
acestea fiind, pe lAngX ,,darul proorociei", gi ,,dartl
vindecirii" sau ,,darul deosebirii duhurilor". ln RomAnia,un
domeniu de ,,utilitate" a proorocilor din adundrile
penticostaleesteproorocirea,,de la DumnezelJ" a leg[furilor
matrimoniale (dacd e bine ca sora X sd se mdrite cu fratele Y)
sau rdspunsul, tot ,,de la Dumnezeu", dacd e recomandatd
sau nu emigrarea in Statele Unite! Mutli penticostali se
cdsdtoresc pur gi simplu pe baza prorociilor fdcute in
adunare, degi cei doi tineri nici nu se cunosc bine gi nici nu au
viziuni comune despreviafd.
FdcAndparte din marea familie a grupdrilor hansmatice,
penticostalii sunt adepfii tehnicilor spirituale practice, cu
rezultate vizibile gi imediate in manifestarea,,duhului". insd,
din urmdtoarele mdrfurisiri ale unor persoane care au avut
astfel de ,,renaqteri" reiese clar faptul cd nu Duhul SfAnt este
cel care animd gi insuflelegteadundrile penticostale:
Un tdndr din Leicester(Anglia) poaesteEte
urmdtoarele:EI gi
prietenulsduseconaertiserd
dechliuaani (la una din grupdrile
penticostale),
cdndintr-o zi aufost inaitafi la tntrunireaunui
grup de aorbitoi tn limbi. Atmosferatntruniii i-a pins gi
gi
ulteior s-au rugat ca sd primeascdnoua binecuahntare
botezultn Duhul Sfhnt.Dupd o rugdciuneintensdau simlit
cum ceaafierbinte se tnstdp1neEte
pesteei. Simleauo exaltare
interioard.Timp de citeaa sdptdmhnigi-autrdit cu entuziasm
senzafiile,alecdroraalui au tnceputtreptatsd scadd.TLndrul
s remarcattn schimbcd tgi pierduseoice dorinld dea mai citi
BibliaEi dea semai ruga.Analizhndu-gi
tn lumina
experienla
108

Scripturii Qi-a dat seamAcd nu este de Ia Dumnezeu.

Intorcilndu-se,s-a pocdit gi a dnt toatd tntkmplareape fafd.
Prietenul lui tn schimb,a continuat sd.freoenteze cercul
,,Iimbilor",ceeacepracticI-a distrus.La ora actualdnici nu-l
maipreocupd
ideeadea oiefui ca.uncregtin,3l
Acest gen de entuziasm religios gamisit cu profe$i 9i
stranii interpretdri ale unor rostiri bolborosite este frecvent
htahit la spiritigtii, mediumii 9i indrdcifii zilelor noastre.
Este, practic, o ampl6 migcare de reinviere a vechilor practici
gamaniste lntr-o noud formuli ,,cregtind" numitd, penhu a
deruta pe naivi, ,,renaEterehaismaticd". Sd mai urmirim o
mdrturisire:
O femeiedin SanDiego,California,a aenit Ia minesd-miceard
sfat"L Mi-a poaestitce lucru tngrozitor i s-a tntdmplatcu
ocaziaunei actiaitdli misionaTepurtate de un membrual
migcdii ,,Iimbilor".S-adusgi eaIa tntruniile lui tn careacesta
vorbeadenecesitatea
aorbiii in limbi gi odatd,dupdcuadntare,
a rdmasmai la urmd gi a tngdduit ca respectiaulsd-6ipund
milinilepecregtetulei sprea o botezatn Duhul gi tntru aorbirea
Cdndgitn limbi. In clipaAceea
a cdzutla pdmdntincongtientd.
jos
gi
gi
a mai reaenit,era pe
gura i se deschidea tnchidea
. automat,fdrd sdpoatdscoatenici un sunet.Era tnspdimhntatd.
In jurul ei stdtea tn picioare un grup de adepti ai
eaanghelistului
careexclamau:,,O, sord,ce minunatai uorbit
tn limbi! Acum tl ai cu adeadrattn tine pe Dulwl Sfdnt."
VictimaacestuiaEa-zis
botezs-auindecatphndla urmdgi nu sa mai dus niciodatdla astfeldetntruniri. Cknda uenit lq mine
pentru sfat, tncd mai sufereade pe urma acestui <botez
sPiitual>.tz

3r

Pr. Serafim Rose, Ortodoxia Si religia viitorului, p.226, Ed. Egumenila,

2004, dup[ Kurt Koch, The Strife ofthe tongues,Kregel Publications, ]969,

P^28
'"
ldem,p.228.
109

Dacd acest gen de fenomen spiritual este aga de diferit

trdirile
Sfinfilor Apostoli descrise in SfAnta Scripturd,
de
inseamni Sd manifestdrile,,suptanaturale" ale grupdrilor
protestanteharismaticesunt produsesub cdlduzireaunui alt fel
deduh, identificat de BisericaOrtodoxi ca fiind cel al Satanei:
Un creEtinortodoxdin Californiaspunedespreinthlnireape
care a aaut-o cu un pastor ,,plin de duh", care tmpdrtdEea
aceeaEi,,teologie"spirituald a ,,renagteriihnismatice" ctt
protestanfiEi penticostalidefrunte. A aorbit
romano-catolici,
tn limbi timp decincioregi afolosit toateartificiile (psihologice,
hipnotice,depunerei mkinilor)pentrua inducetn ceiprezenli
dorinladea pimi ,,botezulduhului".A fost o scendpenibildgi
tngrozitoare.CAndEi-apus milinile pe prietenanoastrd,ea a
tnceputsd scoqtdniEtesuneteguturale,sdgeamd,sdplkngdgi
Ziceacd
sdfipe.Misionarulerafoartetnchntatde toateacestea.
fata suferdpentru ceilalli Ei cd se roagdpentru ei. Chndgi-a
,,pus mhinile" pe capul meu am aaut senzafiaunui rdu
palpabil,real.In limbilelui seamestecau
totugigi cuaintele:
,,Ai
doargura 6i totul se
darul profefiei,o simt." Sau:,,Deschide-fi
duhul gi nu-l lagisd
aa rosti de la sine."Sau:De ce blochezi
mi-amfinut.
aorbeascd?"
Cu mila Eicu ajutorullui Dumnezeu
gura tnchisdcdcisigur cd dacdagfi aorbit,altcineua[demonul,l
n.n.l s-arfi auzitprin mine.3i
Dincolo de aceste manifestdri ,,cregtine" ale
prezenfelor demonice, falsitatea ,,vorbirii fu:r limbi" este
evidentd din frecventele neconcordanle dintre prorociile pe
aceeagitemd. O persoand mai pufin creduld a fdcut un test a
inregistrat pe bandd o prorocie gi a mers cu trregistrarea la
alli doi prooroci penticostali, cerAndu-le acestora sd
tdlmdceascd mesajul. Fiecare a produs o cu totul altd
interpretare, ambele diferite de cea inifiah. Alteori, dacd
proorocul care nu aparfine de adunarea ln cauzd. aduce
33
rbidem,p.229.
ll0

atingere prin proorocia lui politicii inteme a acelei adundri,

pastorul adundrii declardfdri echivoccd vorbirea a fost nu de
la Dumnezeu, ci de la satana.De asemenea,uniise folosesc
de aura de prooroci pentru a-gi rezolva rdfuielile personale cu
alfi membri din adunare. Asemenea fenomene sunt sesizate
9i de unii dintre membri, insd in loc sd vadd fur aceasta
dovada ingeldtoriei, ei decid doar si se mute la o altd
adunare. Scriptura tnvafd cd nici o minciund nu poate veni
din adevdr3agi orice duh trebuie cercetat3s,pentru a se vedea
daci nu vine de la cel rdu.
Penticostalii trebuie si pldteascdsectei zecela sutd din
venifurile lor lunare. Aceasta se face in scopul obfinerii
binecuvAntdrii lui Dumnezeu peste toate posesiunile 1or, dar
gi ca un gest de mulpmire pentru tot ce au. Salariile
pastorilor sunt fixate de comitetele congregafiilor locale, pe
baza veniturilor gi cheltuielilor.
Marea majoritate a bisericilor penticostale din
RomAnia fac parte din ramura ,,Biserica lui DumnezetJ"
(Church of God). Dupi anul 1989, in urma unor conflicte de
culise, un anume pastor Ioan Ceuld a fost exclus din cultul
penticostal qi s-a afiliat impreund cu adunarea sa la
,,Adundrile lui Dumnezeu" (Asremblies of God), ramurd
internafionall, a penticostalilor care a pdtruns astfel gi in
Romdnia.
Prin intermediul ,,Universitdfii Biblice" pe care o
conduce, Ioan Ceufd produce pastori pentru a inmulfl
numdrul ,,Adundrilor lui Dumnezeu" din Romdnia, al cXror
gefsuprem se declardel insugi.

to

,,V-am scrisvoud, nu pentru cd nu Stili adevdrul, ci pentru cdil StiliSi Stili

cd nici o minciund nuvine din adevdr " (Iloan2.2l)
tt
,,lub4ilor, nu dayi crezare oricdrui duh, ci cercali duhurile dacd sunt de la
Dumnezeu,fiindcd muli prooroci mincinoSiau ieSitin lume." (I Ioan 4.1)
ll I

Ucenicii lui Hristos

Numitd gi ,,Biserica lui Hristos" - ,,Church of Chist",
aceastd sectd a apdrut in America in timpul trezirilor
religioase de la inceputul secolului XIX. Fondatorii ei sperau
sd se constituie intr-o forfd unificatoare a tuturor grupirilor
neoprotestante.
Membrii sectei igi spun ,,ucenici", afirmAnd cd in Noul
Testament acest apelativ este folosit mai des in relape cu
urmagii lui Hristos decAttermenul,,cregtini".
Fondatorii sectei au fost Thomas Campbelt gi fiul
acestuia, Alexander Campbell, fogti predicatori prezbiterieni.
Adeppi lor s-au numit la turceputcampbeligti,degi preferau sd
fie numifi,,Ucenicii lui Hristos". ln 1809Thomas Campbell a
fondat Asocialia CreEtind din linutul Washington, statul
Pennsylvania, incercAnd, dupd spusele lui, o revenire la
valorile cregtinismului primar. in f8f f fiul sdu Alexander i se
aldturd gi impreund fotmeazd o adunare la Brush Run,
Pennsylvania, de unde secta incepe str se intinde spre vestul
Statelor Unite. in 1832 predicatorul Barton Stone 9i
majoritatea adepfllor sf,i se unesc cu grupul lui Campbell. :
De remarcat cd o parte din adepfii lui Campbell, ih
urma predicilor misionarilor mormoni, s-au convertit la
mormonism, ddnd asffel un avAnt secteilui joseph Smith.
ln a doua jumdtate a secolului XIX au apdrut unele
conflicte in cadrul Ucenicilor, legate fu:l principal de
activitatea misionard gi de utilizarea instrumentelor muzicale
in timpul adunirilor religioase, o practicd consideratd de
conservatori ca nebiblicd. Ucenicii conservatori s-au separat
in cele din urmd de secta principald, formAnd in 1906 o altd
strucfurd, cu numele de ,,Bisericile lui Hristos". Denumirea
de ,,ucenici" a rimas distinctivd pentru ramura iniliald a
sectei, iar ramura apdrutd in 1906 folosegte numele de
,,Bisericilelui Hristos" sau,,cregti.ni".
It2

Sectanu recunoaqtenici o formd de crez oficial. Practicd

botezul adulf,lor insd, in timp ce ,,cregtinii" accepti la
prirnirea de noi membri botezul practicat- in cultele de
origine, ,,ucenicii" cer rebotezareafur adunarea lor. Fiecare
adunare oficiazd.,,Cina Domnului" in fiecare duminic6., ,,ii'r
amintirea lui Iisus Hristos".
Sectaesteprezenth in RomAniain ambele variante.
,,LJcenicii", mai liberall se bucurd de un interes mai
mare, reugind sd atragd mai mulfi tineri in rAndurile lor. Ei
pretind cd defin,,formula pentru mAntuire" gi afirmd nici mai
mult, nici mai pu,Ln decAt cd sunt singurii cregtini adevdrafi
din lume. Membrii manifestd un entuziasm dubios atunci
cAndvorbescdesprecredinfi gi povestescplini devervd.,,cum
le-a schimbatlsus aiafa". Legdturile cu lumea sau cu membrii
familiei sunt reorientate, incAt cei ,,din afard" sd.fie vdzuE.
fdrd,,lumind duhovniceasc5"gi sd poatd constitui o piedicd in
calea,,ucenicului".

Noii Apostoli
Aga-zisa ,,Biseicd Nou-Apostolicd" a apXrut tr urma
de.sprinderii unei ramuri din ,,Comunitateareligioasdcatolicoapostolicd".Migcarea Catolico-Apostolicd a luat fiin,te in jurul
anului 1832in Scofia9i Anglia. MiEcareaa fost promovatd de
cercurile ,,Trezirii", care igi fdcuserdo preocuparedin a vesti
iminenla furtoarceriiDomnului nosku Iisus Hristos.
Edward Irving, pastor al Comunitdfii din Londra, a fost
insuflefitorul acestei migciri, o migcare ce agtepta o noud
,,pogorAre a Duhului Sfdnt'' care sd preceadd cea de-a doua
venire a Domnului Iisus Hristos. intrucAt adepfii ircepuserd
sd aibd parte de diferite manifestdri psihice atribuite
,,SfAntului Duh" (vindecdri miraculoase, vorbiful in limbi,
vedenii

etc.), Irving

a vdzut

asta o confirmare

rii
"!3.;i,.*m$Hilffi
11ffi
ffi
Filiaia
r-l:ZAit

t-f-,'*

irf ii{"EtCU

r,,!r

-,::;?j*$*I

agteptdrii sale. Acum avea motivatia pentru a susfne ideea

,,sfdrgitului Bisericii'' .
-. Din acest moment s-a considerat necesard afirmarea
darurilor Duhului SfAnt gi de asemeneareinnoirea misiunii
de apostolat in forma evocatd de Noul Testament. S-a
procedat astfel la alegereaa doisprezece,,apostoli'' care sd
preia conducerea noii biserici. Cum, totugl agteptata
trtoarcere a Domnului Iisus Hristos intdrzia iar ,,apostolii"
mureau unul dupd alful, s-a fXcut simfitd nevoia unei
modificdri, care insd a generat unele tensiuni. De aceea,tr
anul1860, doipartrzani ai'ramurii germanea sectei,pe nume
Geyer qi Schwartz,au explicat ci numdrul celor,,doisprezece
apostoli'' ar trebui reinnoit, apelAndu-se la alegeri
democratice. Acfiunea lor le-a atras excluderea din
,,Comunitatea religioas5 catolico-apostolicd" gi, in cea mai
bund tradifie sectantd,cei doi gi-au luat juciriile gi au plecaf
punAnd bazele unei noi migcdri, intitulatli din anul 1907
,,Comunitatea Nou-Aposto1icd". Aceasta a devenit ulterior
,,Biserica Nou Apostolicd". Dupd constituire, numdrul
,,apostolilor" a crescut de la cifra inifiald de doisprezece la
cifra corespunzdtoarecongregafiilor formate.
lnvdlXfura acestei ,,Comunitdti Nou Apostolice" este
aproape h exclusivitate reprezentatii de promovarea
conceptului de ,,apostolprincipal" sau ,,apostolpatriarh".
Primul ,,apostol principal f patriarH' a fost un gef de
gard, Krebs, dupd acestaurmAnd, din L905, un fermier pe
nume Niehaus. Din 1930 funcfia de ,,apostol principal
f pattiarW' a fost preluati de un cizrnar, devenit mai tdrziu
sergent, iar dupd aceeanegustor de figdri de foi! Numele lui
era J. G. Bischoff.lncepAnd din1960,,,apostolul principal" al
Bisericii Nou Apostolice a fost W. Schmidt. Conform
publicafiei ,,Biserica Nou Apostolic5" editata de Biserica
Apostolicd Internafionald cu sediul h Zrrich, Elvefia,
acfualul,,apostolsuprem" esteRichard Fehr.
tl4

Punctul central gi piatra de poticnire a doctrinei nouapostolice esteinvdldtura referitoare la slujba de apostol.
Dupd irnvdfdtura ortodoxi a Sfintei Scriptutigi a Sfintei
Tradifii, cei doisprezece Apostoli alegi de MAntuitorul au
numit fur fiecare biseric5 locald conducdtori imputernicifi cu
slujirea gi pdzirea adevdrurilor de credinld. Acegti primi
episcopi au hirotonit, la rdndul 1or, bdrba! de incredere,
constifuindu-se asffel,,succesiunea apostolicd" in Biserici.
Nimeni nu se putea gi nici nu se poate face preot singur ,,apostoY' cu atdt mai pufin - dacd nu este hirotonit de
Bisericd prin punerea mAinilor episcopului, cu o descendentd
ce coboard pAnd in vremurile apostolice.
Asemenea obiecfli la pretenfia lor de ,,apostolie" nu
impiedicd insd Biserica Nou Apostolicd sA transmiti mai
departe, ca de la sine putere, slujba de apostol in general gi
indeosebi slujba de apostol principal cu imputerniciri
ecleziasticenelimitate. HotdrArile gi acfiunile,,apostolului
principal /patriarh" sunt revelatoare cu privire la supremafia
ecleziasticd care i se acordd. In persoarut ,,apostolului
principall' se afirmd ci se aflX prezen,tapdmdnteascda lnsugi
Domnului Iisus Hristos, iar manifestarea legitimd a lui
Hristos nu se poate ldsa obstrucflonatd de simple obiecfii
referitoare la Scripturd sau turvdfdtura Sfinfilor Pdrinfi. Iatti
cdteva afirmafii de bazd din i:rvdfitura acestei secte:
,,Apostolii in ainld reprezintdpoarta cdtre Dumnezeu,pin care
omul trebuiesd intre; lisus nu ne mni poateajuta, cdci sAngeleLui
s-a scurs pe pdmint, la Golgota,gi nu ne mni poatefolosi. O altd
impdcarecu Dumnezeunu mai esteposibilddtcdt prin har gi pin
Apostolat".
Ca o continuare evolutivd a acestei invdldturi eretice,
Biserica Nou Apostolicd gi-a creat o taind specificd atunci
cAnd - pe ldngd Botez gi Euharistie, cele doutr taine pdstrate,
dar transformate de sectele neoprotestante -, aceasti sectd a
inventat ,,taitta pecetluirii cu Duh Sfdn(', consideratii ,,cea
mai importantd taind"! Aceasti ,,tair16"poate fi administratd
ll5

numai printr-un ,,nou apostoll'. in revista ,,Familin Noastrd",

anul fV, numdrul 3 din martie 1994 se merge atAt de departe
incdt se afitmX cd apostolul districtual Rosentreter,cdldtorind
in patru locuri din Insulele Fidji, ,,a botezat cu Duhul Sfdnt
L30 de suflete". Prin punerea mAinilor noilor apostoli asupra
unei persoane,aceastaprimeEte,,pecetluirea
cu Duhul Sf6nt" gi
obfine apartenenfa la cei 144.000 din cartea Apocalipsei,
membri ai,,adevdrateiBisericiCregtine".
De asemenea,,,pecetlltitea" poate fi transmisd chiar gi
celor care au murit! in astfel de cazuri, cei vii devin locfiitori
ai celor morfi. Pentru iustificarea acestei practici, secta se
folosegte de I Corinteni 15.29, insd oricine citegte contextul
acestuiverset poate vedea ci Sfdntul Pavel vorbegtedespre o
comunitate religioasd necregtind, izolatd, Care practica
,,botezal morfilor". O asemenea practicX nu a fdcut parte
niciodatd nici din invdldtura gi nici din practica Sfinfilor
Pdrinfi.
in rAndul adepfilor ei, BisericaNou Apostolicdse bucurd
de un prestigiu ridicat, prestigiu care se sprijinX pe
autoritatea infailibild a,,apostolului patriarh". Relevante
pentru tenacitatea qi puterea acestei secte sunt evenimentele:
care s-au petrecut duph moartea apostolului ,,principal" sau
,,pattiarh" Bischoff. Acesta afirmase cu ocazia Crdciunului
din 1951 cf, el nu va muri gi va trii apucdnd intoarcerea
Domnului Iisus Hristos. Timp de noud ani aceastdafirmatie a
fost vehiculatX constaht ln cadrul sectei. Bischoff a murit, in
cele din urmd, fdrd ca profefia lui sd se implineascd. Aceastd
neimplinire a profetiei ,,apostolului patriarW' a constituit,
pentru cine avea ochi de vdzut gi urechi de auz7t, o
demascare a sectei. Pentru cei mai mulfi membri insd,
lucrurile nu au stat chiar aga. Chiar a doua zi dupd moartea
lui Bischoff, noul ales in funcfia de ,,apostol patriarh",
Schmidt, a declarat cd este de neinfeles de ce s-a rdzgAndit

116

Dumnezeu! Schimbarea de intenfie ii aparfinea deci lui

Dumnezeu, intrucAt,, apostolul patriarh" nu putea gregi!!
,,Biserica Nou-Apostolicd" reprezintd -o- <nistificare a
adeviratei Bisericii a lui Iisus Hristos, Biserica OrtodoxX.
Plictisifi de spiritualitatea seaetr 9i rafionalistX a lumii
neoprotestante, unii oameni cautd noi forme care sd le dea
iluzia de autenticitate, de sacru. ln loc sX se indrepte spre
Biserica Ortodoxi, adevdrata depozitatd a harului lui
Dumnezeu, a succesiunii apostolice gi iconomd a Sfintelor
Taine, acegti oameni igi pldsmuiesc simulacre de bisericd,
potrivit cu gusturile lor exotice gi cu vanitdfile personale.

Sectalui Sun Myutg Moon

sau,,BisericaUnificirii"
Coreea a fost una din lirile asiaticeln care prozelitismul
catolic Ai protestant a fost gi este foarte puternic. In Seul se
afli cea mai mare bisericd penticostald din lume, numdrdnd
aproximativ un milion de membri.
Sun Myung Moon s-a ndscut in 1920 intr-o provincie
din actuala Coree de Nord. Cdnd el avea L0 ani, familia lui sa qonvertit la o formd penticostald.de prezbiterianism, care
tncuraja vedeniile gi alte practici atribuite Duhului SfAnt. in
1936,LavArsta de 16 ani, Moon a pretins cX a avut o vedenie
in care Iisus Hristos lnsugi l-a anunlat cd a fost ales de
Dumnezeu, pentru a duce la capdt restaurarea lmpirdfiei lui
Dumnezeu pe pdmdnt. Ulterior el a pretins cd a primit gi alte
revelafii, insd nu le-a fdcut publice pAnd in 1946. Dupd
terrninarea liceului din Seul, Moon a plecat sd sfudieze la o
universitate din Japonia. Nu a absolvit facultatea, iar dupd
infrAngerea Japoniei in al doilea rd.zboimondial s-a intors in
Coreea.intre 19489i 1950a fost intemnilat de cdtre comunigtii
nord-coreeni. ln 1954, in perioada de sdrhcie gi instabilitate
potiticd gi economicd de dupd Rdzboiul Coreei (1950-1953),
tt7

Moon infiinfeazd Biserica Unifictrii, cunoscutd oficial ca

,,Asociafia Sfilntufui Duh pentru Llnifcarea Cre1tinismului
Mondinl", irn care numdrul din ce ln ce mai mare de adepF
contribuie prin ztciuialalor la intrefnerea luxului gi opulenla
liderului.
Moon a dezvoltat o invdldturd cu totul originald,
afirmdnd cd rostul venirii Fiului lui Dumnezelrpe pdmAnt ar
fi fost trtemeierea unei famitii model, inse ar Ii fost
impiedicat sd facd aceasta de cdtre cei care L-au rhstignit.
Acum li revenea lui Moon misiunea de a duce la bun sfdrgit
ceeace incepuse MAntuitorul. ln acestsens,Iisus din Nazaret
ar fi Mesia Noului Testamen! iar Moon ar fi Mesia
,,Testamentului (Legdmdnfului) Vegnic". Secta,care numdrd
astdzi aproximativ doud milioane de adepfl, il proclami
deschispe Moon ca succesoral lui Iisus Hristos.
Moon gi sofia lui afirmi cd ei formeazd,famtlia ideald pe
pdmdnt, dupd modelul lui Adam gi Eva inainte de cXdere.Cei
doi au mai multi copii, o parte dintre ei trfiafi. Esteinteresant
cd lui Moon i-au trebuit ceva incercdri in rcalizarea familiei
perfecte, actuala lui sofie (o studentd coreeandde 1g ani) fiind
a cincea ,,Evk" din viafa luillncepAnd din anii 19g0, Moory,
pozdnd tr anti-comunist infocat, a furceput sd cAgtige aliafi
printre grupurile politice conservatoaredin SUA, pe care le_a
ajutat cu contribufii financiare. Activitdflle lui poritice i-au
cAgtigat un respect de care nu s-a bucurat fursdin arui 1970,
perioadd tr care gruptiri de pdrinli 9i fogti membri ai secteilau acuzat in mass-media de tehnici de spdlare a creierului
pentru recrutarea de membri. secta promoveazd obedienfa
absolutti fald de Moon. Membrii trebuie sd se supund
directivelor venite de sus pand in cele mai mdrunte detalii ale
viefii personale, cum ar fi cele legate de alimentafie sau de
petrecerea timpului liber. De reguld, membrii sunt
determinati sd rupi legdturile cu familia, rudele fiind
considerate,,neiluminate". Ocazional, apar in mass-media
ll8

relatdri despre cununii in masd efectuate de ,,reverenduf'

Moon pe stadioane, in cadrul unor ceremonii fastuoase ln
care acesta,,cunund" simultan sute de cupluri. -'
Moon conduce actualmente un imperiu financiar clddit
cu banii gi forla de muncd a mernbrilor. El define companii ln
Coreea de Sud gi nr Japonia, unde produce arme pentru
guvernul coreean,extract de ginseng gi vase de porfelan. Din
cauza actelor de evaziune fiscald, el a primit interdicfie de
intrare tr unele ;eri. ln 1982 a avut de executat in SUA o
condamnare de 18 luni de inchisoare pentru evaziune
fiscald.Moon desfdgoard o intensi activitate mascatd, prin
intermediul unor organisme internafionale create de el, care
aparent nu au nimic de-a face cu religia, ca de exemplu:
Congresul internalional pentru unitatea oamenilor ile Etiinld
(lclls), Acailemiaprofesoilor pentru paceamondinld (PWPA),
Congresulmondial al mijloacelorde informnre tn masd UVMC),
Fundayia internalionald pentru ajutor gi prietenie (/RFF).
Numdrul acestor orgarizafi-capcand, pepiniere de adepfi, ar
dep[gi in prezent cifra de 100. ActivitdflIe sunt disimulate, iar
secta reugegte sX aducd la congresele ei chiar teologi
ortodocAi. Nu e de mirare cd nu demult ,,teolog{' ai Bisericii
Unificdrii au conferenfiat fur doud rAnduri 9i la Facultatea de
Teologie Ortodoxd din Bucuregti.
Aceastd sectX ne poate da mdsura rdtiicirilor, a
blasfemiilor gi hulelor care se aduc lui Dumnezeu de cdtre
oameni ce se pretind a fi cregtini gi furcearcisi ,,futcregtineze"
9i pe alfii.

119

Copiii lui Dumnezeu sau

,,Familia dragostei"

Biserica Universali
Aceasta este una dintre cele mai noi sectedin RomAnia.
Este remariabild prin impostura cate caracterizeazl. toatd
activitatea ei.
Numele sectei - ,,Birerica Uniuersald"- nu spune nimic
despre identitatea ei doctrinard. Fluturagii publicitari
distribuifi la colpri de stradd sunt ornap cu cruci ortodoxe,
folosesc un limbaj ortodox (,,liturghie", ,,slujbd" gi ,,acatiste
pentru bolnavi"). Pentru ca furgeldciuneasd fie deplind,
adundrile sectei sunt definite ir termeni ortodocAi. Adundrile
sectei se numesc ,,libtgh77" , iar fiecare noud sald de adunare
este,,sfintitd", folosindu-se,, ulei sfinfit din Israell'.
Personajul central al sectei - responsabil pe RomAnia este numitul Octavio (?) Bravu, care apare in fotografii
imbricat h sutanX preoleasch gi este prezentat drept
,,pdrintele Bravu". Din punct de vedere al legii, acestaesteun
caz de fals intelectual.
Sectase adreseazdcu precXderecelor cu probleme de
sdndtate (trupeascd),promitAnd,,rugdciuni puternice" care
aduc vindecare persoanelor tr cauz6. Fipica ,,Pagina
Uniaersald- un ziar al lucrdrii lui Dumneztlt" esteimpdnatd cu
fotografii ale unor persoanegi mdrturiile acestoradespre cum
li s-a schimbat viata de cAnd au inceput sd meargd la aceastX
,,bisericd". Pe lAngd articolele cu caracter religios vddit
trEeldtor, redactate pe un ton bombastic, publicapa iEi
informeazd cititorii gi despre rezultatele meciurilor de fotbal.
O analiz5-mai atentd a practicilor acestei secte o ageazd.
fur categoria sectelor neo-penticostale.Locul de adunare din
Bucuregti esteun cinematograf de la periferia oragului.

Acest capitol se doregte a fi o averttzarecri privire la o

secta rdspAnditd in lumea lntreagd, inclusiv ln Romdnia, gi
cunoscutd sub numele de ,,Copiii lui Dumnezeu" sau
,,Familia Dragostei''36.
Ddndu-se drept veritabili misionari cregtini, Copiii lui
Dumnezeuademenescpersoanecredule,lucrdtori din clasade
mrjloc Ai mai ales tineri cu o oarecare instruire cregtind,
convingAndu-i sd li se aldture. Au reugit sd-gi asigure sprijin,
protectie gi asistenld juridicd din partea unor oameni de
afaceri, ofileri ai armatei, avocati gi chiar politicieni. Aceste
relafii, insd, nu i-au ferit de scandalurile demascatefurpresi gi
de urmdrire penald atAt in America, cAt gi in alte ldri
occidentale.
Conflictele cu legea l-au determinat pe liderul sectei sd
dea ordin de pdrdsire a Statelor Unite, pe motiv cd acestea
urmau sd fie judecate de Dumnezeu printr-un cataclism
natural. De la data emiterii profefiei gi pAnd in zilele noastre
dezastrul nu s-a declangat determindndu-se in schimb
rdspAndirea ,,Copiilor lui Dumnezert" ?Ttintreaga lume, secta
ajungAnd astfel sh fie prezenti qi fur blocul ldrilor fost
cornuniste, unde beneficiazd de o largd libertate de migcare,
aparent aceste ldri devenind un adevdrat ,,paradis" al
grupului.
ZeluL religios suplinegte numdrul lor restrAns,
aproximativ 15.000 - 20.000 pe tot globul. ,,Copiii lui
Dumnezeu" a1to structuri piramidald de inaltd organizare
bazatd pe o supunere necondiflonatd fald de fondatorul gi
,,ptofettt(' 1or, David Berg (cunoscutca Moise David, ,,Mo",
,,TAttcuY' sau ,,Bunicul"!). Toate acestea, impreuni cu
'o

r20

Sau ,,Familia Cerului" - o explicafie pentru numeroaseledenumiri este

incercareade mascarea identit6tii gi totodatda adevdratelorscopuri oculte.
121

doctrinele lor secrete, practicile sexuale gi tehnicile

amdgitoare de a cAgtigaadepfi, ascunsesub o faladd pseudocregtind, fac din ei o amenintare extrem de distructivd la
adresa individului 9i a familiei.
Articolul din revista Newsweekdin 13 septembrie L993,
intitulat ,,Abuzul SexualEi Copiii lui Dumnezeu", indicd efectele
nocive asupra comunitdfilor ln care se addpostesc.Aparilia
lui a fost prilejuitd de scandalulpe caregrupul l-a provocat tr
Argentina. Iatd o concluzie pertinentd extrasd din amintitul
articol:
,,Dintre toate exporturile din Statele Unite, sectele
religioase sunt probabil cele mai nedorite. Poate cel mai binecunoscut dintre toate este secta ,,Copiilor lui Dumnezeu",
care gi-a cAgtigatin anii'70 peste12.000de membrii din 70 de
!dri, folosind sexul liber. Susfindtori ai campaniilor antisectare, cAt gi unii fogti membri au afirmat cd acest grup
infiinlat in California in anul 1968,ipi irtrliazd,sexual copiii de
la vArsta de doisprezeceani gi ci ii exploateazXpentru a face
bani 9i a cAgtigarecrufi.
Dupd o investigafie de 3 ani, polifia a efectuat un raid la
zeceadresedin BuenosAires gi din jur, de unde a ridicat 255
de persoane, printre care 137 de copii gi adolescenti, cu totii
fdcAnd parte din secta ,,Copiilor lui Dumnezelt", numitii
,,Fafr:rilia". La sfArgitul anchetei, 16 adulfi erau acuzafl de
rdpire, escrocherie, corupere de minori gi de violarea
drepturilor copilului.' Copiii au fost internati in institufii
specializate,pentru a fi supugi unor analize psihiatrice.
Autoritdfile afirmd cd au gdsit o mulfime de dovezi noi,
inclusiv CD-uri gi casete video pornografice, una dinhe
acesteaardtAnd un tatd ce intretine relafii sexuale cu fiica lui.
Problema a fost cu identificarea membrilor sectei, care s-a
dovedit a fi un cogmar pentru autoritAfi. O oficialitate a
afirmat cd unii dintre copiii gesifi trdiesc turtr-un fel de
meditafie continui. Autoritdfile argentiniene cred cd aproape
122

jumdtate din cei refinuli provin din Statele Unite, iar aljii din
Irlanda, Marea Britanie, Brazilia, Grecia, Spania, Uruguay gi
Peru. Ceilalfi copii erau din Argentina, insi. fdrd perinp.
Investigafia a fost motivatd de plAngerea unui cetdtean
american impotriva relinerii de.cdtre grup a celor patru copii
ai sdi, dupd ce sofia a pdrisit grupul gi a murit." IatA lnsd ce
declarh, in aceeagi publicafie, despre aceste ahocitdfi
religioase un membru de seamdal grupului: ,,Suntempur Ei
simplu tofi un cdmin (o familie). Histos ne iartd toate pdcatele
noastreEine cunoagte
inimile."
Originea ,,Copiilor lui Dumnezeu"
Fondatorul lor, David Berg,ndscutin Californiainl9l9,
a fost crescut intr-un mediu penticostal, atAt bunicul cAt gi
mama lui fiind predicatori ambulanfi. A invdlat din copildrie
concepte neoprotestante standard, cum ar fi ,,importanfa
slujirii lui Dumnezeu". Din nefericire, Berg a avut o copildrie
cu probleme: a fost molestat sexual de cdtre adulli de ambe
sexe. A avut un contact sexual incestuos cu o verigoard la
vArsta de gapte ani, iar ca adolescent era obsedat de sex gi
masturbare - toate acesteain ciuda educafiei morale deosebit
de stricte pe care o primea furfamilie.
'
Mare parte din copildria lui Berg a fost petrecutd, de
asemenea,intr-o lume a inchipuirii: era animat de o intensd
dorinli de ,,a fi cineva" gi, asemeneamamei gi bunicului sdu,
a crescut cu convingerea cd a fost destinat a fi un mare om al
lui Dumnezeu. De la incepuf trsd, visul lui a fost
intrepdtruns de deviafii sexualegi de pofta de putere. Tn1944,
Be;g s-a cdsdtorit gi a avut patru copii, fiecare din ei avAnd sd
joace mai tdrziu un rol important fir fondarea ,,Copiilor lui
Dumnezeu".
Spre sfArgitul anilor 1940, Berg a fost numit pastor al
unei adundri neoprotestante,unde a lucrat vreme de doi ani.
Berg pretinde cd a fost indepdrtat din funcfie pe nedrept, din
r23

pricina predicilor lui pline de putere gi a metodelor lui

interactive. Unii membri ai familiei sale afirmi, insd, cd
adevdrata cauzd a fost legXfura adulterint cu o membrf, a
aduhdrii. Oricare au fost motivele, Berg a afirmat ulterior cd
intreaga afacere ,,m-a tnfuriat, amdrilt Ei scfrrbit de ftldrnicin
tntregului sistembirericesctn aEamdsurd,cd aproapeam deuenit
un comunist".
De-a lungul anilor 1.950, Berg s-a aflat in cdutarea
bisericii perfecte, vizitAnd in acest scop chiar diverse culte
oculte care comunicau cu spiritele. Pdrea sd-gifi gdsit o vreme
locul potrivit la ,,Clinice Sufletului", o migcare radicald
fondatii de Fred Jordan, un misionar baptist. Acolo Berg gi-a
format zelul pentru mdrturisiri personale, o practicd specificd
,,Copiilor lui Dumnezetl" pAn[ in zilele noastre. Berg a
petrecut apoi cAfiva ani promovAnd programul evanghelistic
al lui Jordan prin intermediul stafiilor de televiziune din
America. in ciuda,,slujirii lui Dumnezeu" gifiind departe de
sotie, ln timpul ceHtoriilor sale Berg vtzita prostituate gi se
implica furlegaturi adulterine.
Tot atunci el a inceput sd-gi molesteze sexual cea mai
tAndrd fiicd, Faithy, ca de la vArsta de doisprezeceani sd-gi
facd din ea un partener sexual.Spre sfArgitulanilor 1960,Berg
ii ,,slujea lui Dumnezeu," adrtcAndu-gicopiii la adundrile de
evanghelizare gi condamnAndu-i aspru pe cei care nu ficeau
la fel. Mdrturisirea credintei era porunca de bazd, a conchis
Berg, de aceeaDumnezeu fi va trece cu vederea chiar actele
de adulter gi inces! judecatd la adresa altora gi implicarea tr
astrologie gi spiritism, atAtavreme cAt rdmAnea ascultdtor in
,,a mdrfurisi".
ln 1968 s-a mutat impreuni cu familia fur Huntington
Beach,California, incepAnd sd mdrturiseascdprintre hippiofi.
Copiii lui adolescenf au convertit pe multi, aducAndu-i apoi
la o cofetdrie,unde-l ascultau pe Berg predicAnd pe un ton
violent impotriva cultelor gi a institufiilor religioase. Tinerii
hippie erau bine tratafi 9i ajutali str scapede droguri, iar apoi
124

indoctrinaF cu cregtinism,,Berg-ianl,.Fugind din fafa legilor

californiene, ,,Copiii lui Dumnezerl', au plecat la drum fir
convoaie de nomazi, oprindu-se tn cele din urrftila o fermd
lAngd Thurber, Texas,in1970, unde au crescut in numdr gi de
unde au lnceput sd trimitit grupuri spre alte ageztrri, cu
scopul de a stabili comunitafi si a cdgtiga alfi converfil,
Ei
ucenici.
InterpretAnd Scripturile tntr-un stil de severd
condamnare a altora, Berg susfnea cd bisericile existente se
fdceau vinovate de neascultare, de compromisuri
materialiste, gi cd apaltineau Babilonului, desfrAnata cea
mare din cartea Apocalipsei. Fiecare trebuia sd-gi ,,urasci,, gi
sd-gi pdrdseascd familia, de vreme ce doar ,,Copiii lui
Dumnezeu" slujeau pe Dumnezeu gi erau adevdrata
,,Familie".
in primii ani ai decadei 'J.970,fineri gi tinere igi pdrdseau
serviciul cu sutele, renuntau la educafe gi familie ca s{ se
aldfure ,,Copiilor lui Dumnezelt", atZit ln Statele Unite gi
Canada, cdt 9i tur Londra (Anglia) 9i alte orage mari ale
Europei, Australiei gi Americii Latine, odattr cu rdspAndirea
lor pestehotare in aceiani.

tdndrd, pe care Dumnezeu o ridica, gi cd sofia gi mama

copiilor lui reprezenta,,vecheabisericd,,,pe care Dumnezeu
o abandona pentru cd era ,,depdgitd,,, deoarece Dumnezeu
fdcea,,cevanou".
,Acestaa fost furceputul obiceiului lui Berg de a-L lua
martor pe Dumnezeala picatele luf in loc sd se pociiascd de
ele. Prin exprimdri ,,profetice", el se proclama cu arogantd
,,profeful lui Dumnezeu pentru vremurile din urmd,,, fd.arrd
cunoscut ,,CuvAnful lui Dumnezeu pentru astdzi,' prin
t25

scoatereadin context a unor versete gi pilde din Scripfuri, tr

trcercarea lui de a-gijustifica noile doctrine.
Ca urrnare a exemplului sdu personal gi a indemnurilor
deschise, promiscuitatea sexuald era ln floare printre
conducdtorii ,,Copiilor lui Dumnezeu".UQa spre ocultism a
fost deschisd larg atunci cAnd Berg a primit un ,,ajutot
spirifual", gi anume un figan obscur, Abrahim, Pe care/
suslinea Berg, Dumnezeu il trimisese ca sd-i fie inger pdzitor
gi cdlXuzitor spiritual. Cu pdcatele sexuale ,,sfinfite" de acum
gi cu puteri oculte care sd-l cdlduzeascd,Berg a indrumat
,,Copiii lui Dumnezetr""sd. se rXspAndeasc5fur toatd lumea,
pentru ca, mai tdrziu, sd atingd
mai lntAi in Europa, in 197'1,,
fiecare continent la mUlocul anilor 1980.
De fapt, zelul misionar nu a constituit singura motivafie
din spatele efortului de extindere mondiald, existAnd tr plus
gi nevoia lui Berg de a scXpa atAt de hdrpiala phrinplor
irfuriafi ai cdror copii fuseserd convertifi, cAt gi de cea a
autoritifilor din unele ora$egi state.
,,Copiii lui Dumnezert" irrtte aniil9T0 gi 1980
In 1g7g,stabilit la Londra, Berg a poruncit adepgilor sei:
sd firceteze a mai pune accentul pe mirfurisirea personali gi
sd se concentrezepe distribuirea mesajelor'lui scrise gi sh
solicite donafi pentru propria lor finanfare. Pozl]ia lui
politicd (anti-ameriianX, anti-israeliand, pro-arabd) gi
poemele lui cu notd explicit sexualX au stdrnit mAnia
publicului gi a presei, iar indrdznelele lui profefii false
privind distrugerea Americii oda0i cu aparifia cometei
Kahoutek au provocat confuzie in rAndurile ,,Copiilor lui
Dumnezeu" dir. toatd lumea. in 1976 Berg a aruncat bomba
care avea sd pulverizeze odatii pentru totdeauna orice iluzie a
,,Copiilor lui Dumnezeu" cd ar fi o grupare cregtind,
devenind aberanf gi inacceptabili atAt in ochii cregtinilor, cAt
gi in fafa societtrfii,in general.
t26

Dupd un an sau doi de experiment personal inh-o noud

,,Iucrate" impreund cu consoarta ,,Maria", Betg a cerut
tuturor femeilor membre sd inceapd ,,pescuitdl-prin f7lr(,
care fursemna acordarea de favoruri sexuale atAt pentru
cAgtigareade noi membri, cAt gi pentru obSnereabundvoinfei
functionarilor guvernamentali gi a factorilor de putere din
diferite !dri.
ln epistolele sale, foarte explicite din punct de vedere
sexual, Berg pretindea cd Dumnezeu a sfinfit de acum
adulterul Ei curvia (!!) cu condifia sd fie ,,sdvArgite fur
dragoste" gi ,,pentru slava lui Dumnezeu'. IJn ,,ftate de
credinfi" dezamdgit de propria familie, putea gisi consolare
(sexuald)in Familia lui Berg, totul sdvArgindu-se,desigur, din
,,dorinta de ajutorare gi din dragoste de aproapele". Berg igi
instruia adepfii cum sd procedeze cu ,,pescuitul prin flirt'' gi
cum sh ceartr cadouri bdnegti. CurAnd, mii de membre ale
,,Copiilor lui Dumnezeu" ditt toati lumea au devenit ln mod
fXfig prostituate, ducdnd la infectarea a sute de oameni cu
boli venerice.
lncepdnd cu aceastd revolufie a ,,agdtarnenfului'',
,,Copiii lui Dumnezerr" au irceput sd-gi spund ,,Familia
Dragostei". Exceselesexuale au condus inevitabil la sex cu
copii. Credincios trecutului sdu, Berg pretindea cd incestul gi
sexul sdvArgitcu minori sunt permise, curAnd apdrAnd o serie
de cazuri de mame $i tati devenif, intimi, din punct de vedere
sexual, cu fiii 9i fiicele 1or gi chiar copii tineri sdvArgind acte
sexualecu alf copii sau cu membri adu$i.
AmestecAnd imoralitatea lui sexuald cu ocultismul,
Berg pretindea cd furtrelne relafii cu un intreg panteon de
zelte pd,gAne, inclusiv Afrodita, Diana, zeila Atlantidei"
Mocumba3T. Fascinatia lui ocultd l-a condus pe Berg la
promovarea spiritismului, consultarea de medii spiritiste,
37

Practic aceastanu este o zeitate, ci reprezintd numeleunui

brazilian.

127

cult afro-

astrologie gi necromantie. El le-a scris adepfilor sdi,

asigurAndu-i cd tofi au ,,ajutoare spirituale" gi-i indemna sd
afle cine sunt acesteajutoare spirituale, sd le cunoascd.
-Originaiitatea
lui Berg nu s-a oprit aici. in timp ce
continua sd proclame mdntuirea prin credinpa in Iisus
Hristos, el a lnceput sd nege dumnezeirea lui Hristos gi
fecioria Maicii Domnului.
Spre finele anilor 1980, in timp ce presa din lumea
inheagd ii prezenta pe ,,Copiii lui Dumnezeu" itttr-o lumind
negativd din pricina agdfatului religios stradal, Berg qi-a
instruit adepfii sd declare,,publiculuicd gruparea ,,Copiilor
lui Dumnezeu" s-a destrXmat. Ei s-au retras in
clandestinitate, au devenit incd gi mai secrefl, mai ingeldtori
in metodele 1or, cel pufln in America de Nord. Ei nu au
dispdrut, insd. Sub orice nume s-ar ascunde acum, ei rdmAn
bine organizap, gi continud sd cAgtigeprozeli|lde-a lungul gi
de-a latul lumii, activAnd in secret chiar gi in ldri din care
fuseseri alungafi.
Ultimele evolufii ale ,,Copiilor lui Dumnezeu"
,,Profetul1' David Berg s-a dus la dumnezeul lui in
octombrie 1994. Spre bdtrAnele ajunsese sd aibd o sdndtate
gubred5,iar vdduva Maria (numitd de adepfi ca ReginaMaria
sau Mama Maria), a preluat helurile puterii in supravegherea
strucfurii piramidale "de conducere a ,,Copiilor lui
Dumnezeu" gi in stabilirea direcfiei. Ea a insistat sd
debaraseze secta de excesele sexuale cele mai grave,
interzicAnd incestul, abuzul minorilor gi legdturile sexuale
dintre adulfi gi adolescenfi, toate pentru a salva migcarea de
la auto-dizolvare. Practica de ,,pescuire prin flirt" a fost
sistatd tur mod oficial spre sfArgitul anilor 1980 din pricina
amenintdrii flagelului cu virusul HIV, dar gi aceasta doar
dupd ce o membrd a murit in Japonia rdpusi de SIDA. De la
128

aceastddatii, membrii au fost instruifi sA utTltzeze,,pescuirea

prin flirt" numai cu prietenii vechi, sd foloseascdprezervative
gi sd efectueze periodic teste HlV. Aceste schimblri au fost
introduse, aga cum s-a afirmat, pentru auto-protecfie gi nu fur
urma vreunei schimbdri de concepfie a grupului.
Doctrinele zeifelor gi a spiritelor cdlduzitoare, negarea
divinitdfii lui Hristos etc., au rhmas intacte. De asemenea,in
pofida faptului cd mii de membrii ai ,,Copiilor lui
Dumnezeu" sunt infectafi cu boli venerice, acegtia continud
totugi sd se bucure de ,,libettatea" de a trdi furcurvie, adulter,
,,cisdtorii deschise" gi poligamie, toate sdvArgitepe ascuns,ln
timp ce fafd de public pretind a fi ,,misionari cregtini",
momind noi membri 9i strdduindu-se sd cAgtigefavorul unor
oameni cu inlluentii in presd, guvern gi armatd.
Demasctrri ale sectei au avut loc frecvent in ultimii ani,
lansAndu-se campanii majore impotriva ,,Copiilor lui
Dumnezeu" din partea presei sau a guvernelor unor tiri ca
India, Hong Kong, Filipine, Btazilia, Argentina, Spania,
Elvetia, Australia gi Japonia. RenunlAnd la tactica de atac
folositA de-a lungul timpului, ,,Copii lui Dumnezelr" alr
inceput sd se apere furmod agresiv, utilizdnd avocafi gi fdcdnd
declarafii de presd. Ca toate sectele,,,Copiii lui Dumnezeu"
folose,sctehnici ingeldtoare de prozelitism. Fele zArnbTtoare,
copii cuminfi, casete cu muzici gi inregistriri video, toate
destinate sd transmitd imaginea unor cregtini fericifl gi
devotafi. Pliantele 9i afigele lor viu colorate prezintf, imagini
ale unui Paradis care ii agteaptdpe membrii sectei,un Paradis
tr care se afld Tatiil Ceresc, avAnd la dreapta pe Fiul gi la
stAnga... o tAndrd zAmbitoare cu un decolteu adAnc!Sectaigi
coplegegte potenflalii convertifi cu atenfii, cuvinte
mdgulitoare, priviri galege,atingeri drigistoase, imbrdtigdri
gi cdnteceerotice.
Folosind astfel de metode gi tactici, ei abordeazl, pe
oameni pe stradi, la locul de muncd, chiar in biserici gi
129

librdrii cregtine, in efortul lor de a strange fonduri prin

vdnzarea de casete video gi cu muzicd. Nu au autorizatie
pen_trua colecta donafii, nu sunt inregistrati ca societate de
binefacere qi nici nu pldtesc taxe. Bunivoinfa gi aparenta ror
decenfd au rolul de a indepdrta suspiciunile intrebdrile de
9i
genul: ,,Cine suntefi voi?",,,Din ce organizatie facefi patte?',
sau ,,Cum folosifi banii pe care-i strAngefi?,,. in' general,
incearcd sd fie evazivi gi sd schimbe subiectul. unul din
rdspunsurile mai des folosite este cd sunt doar ,,misionari
independenfl" sau uneori dau numele unei farse organizatii
care variazd de la fard la'tqrd (,,FarmeculCerului,, este un
de nume). Inhebafi dacd apartin ,,Copiilor lui
ltfel
Dumnezeu" sau ,,Familiei Dragostei,,, ei neagd de cele mai
multe ori, chiar dacd sunt confruntafi cu doveii contrare. Au
ajuns pand acolo cd au editat cirti umoristice, ilustrate foarte
reugit, cu scopul de a-i instrui pe copiii lor cu privire la
,,necesitatea" practicdrii minciunii fald de cei din ufuru
grupului gi lnaintea autoritdfilor.
in primele luni de apartenentd la ,,Copiii lui
_
Dumnezeu",'n om poate sd nu bdnuiascdnicidecum cd face
parte dintr-o secth foarte bine organtzatd, iar
,,Copiii lui
Dumnezeu" vor face tot ce le ,U t:r putinl5 penlu
aJ
impiedica sd descopereadevirata lor identitate inainte de
a fi
profund implicat.
Deoarecesectavorbegtedespre Iisus gi despre mantuire
qi predd studii biblice, pbten;iala victimd crede ci acegtia
sunt
cei mai sinceri cregtini htahiri vreodatd gi buni cunoscdtori
ai
Scripturii. OdatA convinsd sd li se aldture, victima va
fi
supusd unui intens program de pregdtire, cu scopul de a
fi
-B"tg.
furdoctrinat cu scrierile lui David
Acest proces de
indoctrinare va fi atat de profund, incat odau ce o'persoand
este acaparatd,aceastava fi
finuti ani de zile in rdndurile lor,
chiar dacdva dori sd renunte.

130

Membrii sunt puternic indoctrinati si creadd cf, nu

existd altd grupare in lume in cadrul cireia sd-L pofi servi pe
Dumnezeu atAt de desdvArqit. Li se spune -clar cd dacd
pdrdsesc ,,Copiii lui Dumnezeu", pdrdsesc prezenta gi
binecuvantdrile lui Dumnezeu gi cd singura alternativd este
,,sistemul lumii, potrivnic lui Dumnezeu". Ei publicd
,,mirfurisirile traumatice" ale celor care nu s-au pufut
descurca in afard qi s-au reintors. Pe ldngd acestea, mulfi
dintre ei gi-au petrecut o mare parte a viefii de adult in cadrul
grupului ,,Copiii lui DumnezelJ", ceea ce face ca lumea de
afard sd li se parX coplegitoaregi imposibil de supravietuit i:r
ea.
Cine este abordat pe stradd, la gcoald sau la locul de
muncd, trebuie si fie atent la afigele viu colorate, cu texte pe
spate gi la casetele video sau cu muzicd oferite in pachete
atrdgdtoare. in RomAnia, aceste materiale au menfionatd de
obicei adresa ,,Maria Postfach,Martinelli, Viena".
Mulfi membri doresc sd iasi din mijlocul grupdrii.
Acegtia sunt oameni sinceri, care s-au shfurat de excesele
sexuale ale sectei 9i de invdfiturile lui Berg. Ei sunt
dezamdgifi, de asemenea,de falsele profefii gi sunt scArbifi de
abuzul mental; ar dori sd pdrdseascdgruparea, insd dupd ani
de zile in care au citit doar ,,scrisori Mo" (David Berg era
supranumit ,,Moise"), acum le este teamd. Astfel, unii
membri ai,,Copiilor lui Dumnezert", in vreme ce incearcdsdgi lndbuge propriile lor indoieli, continud sd promoveze
invdliturile lui Berg gi sd-i ademeneascdgi pe alfii in secti.

l3l

Prietenii lui Smith sau ,,Pirtigia"

Johan _Oscar Smith (1871,-1943),intemeietorul acestei
gru'pdri religioase, era inifial membru al Bisericii Metodiste
din Norvegia. Pe vremea cAnd era angajatal marinei militare
norvegiene, intr-o noapte a anului 1889,pe cAnd se afla de
cart pe vas, a primit o ,,descoperire" de la Dumnezeu in
privinfa triirii creqtine.La scurt timp dupd aceastdviziune, el
a i:rceput sd-gi propovdduiascd ideile in mici adundri
protestante.
in 1905i se aldturi,fratele sdu, Aksel Smith (1880-1919)
gi, timp de aproape zece ani, incepdnd din 1906, cei doi
colaboreazdcu migcareapenticostali din Norvegia. Nu dupd
mult timp se despart de penticostali, grupul frafilor Smith
irrcepAnd sd fie cunoscut sub numele de Smiths Venner, care
inseamndPietenii lui Smith.
in 1908, Johan Oscar Smith il intdLeegte pe Elias
Aslaksen (1888-1976), amdndoi fiind colegi il1 marina
norvegiani. Micul grup religios fircepe sd se dezvolte, tr
specialin anii rdzboiului. Cei trei - JohanOscar Smith, Askel
Smith 9i Elias Aslaksen sunt principalii lideri, fiind totodati
cei carepun bazeleprimei congregatii.
Se poate vorbi de trei perioade furistoria acesteigrupdri,
dupX cum urmeazd:
- Prima perioadd (1900-1943,lider J.O. Smith). Existd
numai cAtevagrupuri mici in Norvegia gi Danemarca.
- A doua perioadd (1943-1976,lider Elias Aslaksen).
Apar grupuri gi in Olanda, Germania, Elvetia, Anglia,
Australia, Canada9i SUA.
- A treia perioadd (1976-1996.lider Sigurd Bratlie). in
1.992a avut loc un fel de ,,trezire" in cadrul sectei.Aceastaa
implicat, pe lAngd sporirea fervorii religioase,gi aparifia unor
comportamente indoielrrice. Totodatd.,trezireaa dat nagteregi
unor lupte pentru putere care, in cele din urmd, au condus la
ruperea secteiin doud. Aproximativ 400 de membri au plecat,
t32

incercAnd sh-gi organizeze adundri proprii, dar fdrd prea

mare succes. Dupd moartea lui Bratlie, conducdtorul sectei
principale a devenit KAre Smith, nepot al lui J. O: Smith.
ln prezent, exist[ cAteva mii de membri in Norvegia gi
Olanda, cdteva sute tr Germania, Elvefla, Danemarca gi
America de Nord, precum gi grupuri mici in Anglia gi
Australia (in majoritate emigranli din Europa).
Dupd cddereacomunismului in Europa de Est, sectaa
pdtruns qi in noile democrafii de aici, inclusiv fur RomAnia,
prin intermediul unor familii de maghiari. in RomAnia secta
poartA numele de PdrtdEia.
Conducerea sectei s-a aflat intotdeauna in mAna
norvegienilor, acegtia fiind qi principalii vorbitori la
conferinfele organizate anual. Modelul adundrilor din
Norvegia trebuie respectat in toate adundrile lor din celelalte
!dri.
Cregterea numericd se datorcazd aproape exclusiv
copiilor, existdnd nu pufine familii cu peste zece copii.
Numdrul convertifilor este foarte mic. Ca segment social,
majoritateamembrilor aparfine claselorde jos 9i de mijloc.
Astdzi gruparea reunegte mai multe dintre trXsiturile
caracteristice sectelor religioase. Asemenea altor secte,ei nu
Ie vprbesc deschis noilor membri despre furvdfdturile lor,
decAtdupd ce acegtias-au inrolat definitiv in grupare.
invifitura
Pdrtdgianu are o mdrturisire de credinld scrisd.Conform
declarafiilor membrilor, Biblia este mdrturisirea lor de
credingd. ln consecinli, este destul de dificil de identificat in
ce cred gi in ce nu cred. Aspectele de mai jos se bazeazd pe
discufiile pe care un fost membru le-a avut cu Sigurd Bratlie,
fost conducitor al sectei,ale chrui invdtAturi sunt considerate
infailibile de cdtre membrii grupdrii.
133

1) Hristos NU a fost Dumnezeu cAt timp s-a aflat pe

ptrmAnt.
ln cartea sa MireasaEidesfrdnata,Bratlie afirmi cd Iisus a
reugit sd devini Dumnezeu prin lupta Sa cu pdcatul. Potrivit
lui Bratlie, Iisus a fost un simplu om, nu gi Dumnezeu.
lntrebat cum de a acceptat Iisus inchinare (conform
Evangheliilor), daci era doar un om, Bratlie gi-a manifestat
surprinderea cX existd asemeneaafirmafii in Scripturd, dar a
continuat sd-gimenfini opiniile.
2) Hristos a avut picat in trupul Siu.
ln cartea lor, Histos ardtat tn trup, se afirmd cd, in zilele
viefi Lui pe pdmAnt, Hristos a avut pdcat in trup, in sensul cd
a avut porniri pdcdtoase,cdrora a trebuit sd le fach fafA (se gi
Ie stdpAneascd). Potrivit invdldturii sectei, numai prin
biruinla asupra acestor porniri a putut Iisus si acceadi la
statutul de Dumnezeu.
3) Hristos a avut plcate incongtiente cAt timp s-a aflat
pe pimAnt.
Aceasta este o urmare a invdtXfurii de mai sus. Potrivit
lnvildfurilor
sectei, omul nu este vinovat de pdcatele
incongtiente, dat, odatii ,,aduse la lumind", el trebuie sd le
invingd pe acestea. Asemenea altor secte, lumea este
lmpdrfitd in doutr categorii: ,,alegiil' (membrii sectei) gi
,,pdcdtopl7"sau ,,lumea". Acegtia din urmi,,nu au lumind" gi
vor ajunge in iad. Membrii vor avea parte de un viitor fericit
in calitate de Mireas{ a lui Hristos, iar la sfdrgitul veacurilor
vor aveaun rol unic - acelade judecdtor al popoarelor!
ln cadrul grupdrii nu sunt permise opinii diferite, nici
mdcar ir probleme de importan,td secundard. Cu toate
acestea, interpretarea lui Elias Aslaksen la Romani 8.3,
prezentatii in cartea sa Hristos ardtat tn trup (prima edifie
englez6,,1973,capitolul 8) este diametral opusd interpretdrii
lui Bratlie, redatii in Mireasa Ei desfrfinata(edilia americani,
134

1977, pag. 90, ultimul paragraf). CAnd un membru a

dezvXluit aceastd nepotrivire in fafa adundrii, liderii pur gi
'lfii
simplu au rescris acel fragment din cartea
Aslaksen
(acestamurise demult) gi au produs o noud versiune in limba
englezd.,in 1989, pentru a fi in zicord cu ideile lui Bratlie.
Totugi, versiunea in norvegiand din 7989 a rdmas
neschimbatd.Cel care a efecfuat,,corecfura" a declarat cd a
fbcut aceasta la instrucfunile lui Bratlie! Modificarea
scrierilor liderilor anteriori, pentru a le potrivi cu noile
invdldturi, esteo practicd comund printre secte,tntAlrrindu-se,
de exemplu, gi la sectamormonilor.
in toate predicile 1or, accentul se pune pe biruinfa
asupra pdcatelor personale. Aceastdidee sau intenfie nobili ii
atrage pe cei naivi, in rAndul membrilor fiind multe persoane
sincere. Cu toate acestea,multe persoane suferd de pe urma
intereselor de grup gi a jocurilor de culise. Intrigile nu sunt
un lucru rar in cadrul PdrtdEiei,ocazional avAnd loc schimbdri
de conducere la nivel local, schimbdri ln care unii membri
mai tineri ii dau la o parte pe befanii incapabili se find pasul
cu duhul vremii.
Din punct de vedere psihologic, PdrtdEiaeste un cult
distructiv, intrucAt creeazdo dependenfh,fatp,de organizatie.
Membrii igi restrAng domeniul social 9i afectiv-emofional la
cadrul sectei,unii chiar declarAnd cd nu pot concepeviala ln
af.araPdrtdEiei.Existd mai multe cazuri de tineri care au fost
sedugi cu invdfdtura despre sfin;enie sd se aldture acestei
grupiri, cu consecinle dezastruoaseasupra educafiei lor qi a
relaliilor cu familia. De asemenea,au existat cazuri tr care
conditionarea psihologicd a degenerat in depresie care, tr
final, a condus la sinucidere.
Astdzi Pietenii lui Smith pretind cd au biruit pdcatul,
dar cele mai mari pdcate, a iubirii de sine gi atitudinii
fariseicefafd de alfii, sunt prezente din plin printre ei.

135

Martorii lui Iehova

- Martorii lui Iehova au pornit din aceleagi rdddcini cu
adventigtii lui Miller, fondatorul sectei fiind Charles Taze
Russell (1852-791.6).
ln perioada adolescenfei, acesta gi-a negat tradifia
prezbiteriand de care aparfinea gi s-a aldturat mai-liberalei
,,Biserici Congregafioniste", sectd pe care de asemenea a
pdrisit-o. ln aceastd perioadX a aflat despre invildtura
Scripturii cu privire la iad, un subiect care i-a stArnit o
preocupare intensd.
Cu trecerea timpului, dupd ,,sfudii aprofundate",
Russell gi-a rezolvat teama de iad ajungAnd la concluzia cX
iadul nici nu existd! La vdrsta de 24 de ani l-a intAlnit Pe
Nelson Barbour, redactorul unei reviste gi conducdtorul unui
grup dizident din secta adventigtilor, care i-a stArnit lui
interesul pentru studierea profefiilor vremurilor din urmd.
Dupd preziceri false gi opinii divergente, cei doi s-au
despdrfit, Russell ircepAnd sd-gi publice propria revistd,
,,Turnul ile Veghere",revistX care gi azi incearcd sd zguduie
temeliile Bisericii, dAndu-l la o parte pe MAntuitorul Iisus,
Hristos din centrul invdfdturii cregtine.
De la Barbour a imprumutat Russell ideea cX Iisus
Hristos urma sd revind invizibil pe pimdnt in1.874 gi cd,191.4
avea sd fie anul fur care lumea va fi distrusd, dupd care s-ar
inaugura ,,lrnpdrdfa de o mie de anf' a lui Hristos pe
pdmAnt. Negarea iadului qi interpretarea profefiilor biblice au
devenit subiectele noului predicator, care cu mAndrie se
autointifula,,Pdstorul".
Cercul de adepfi s-a numit,,Studentii fur Biblie", adicd
cei care studiazd Biblia, denumire f5'rd, nici o conotafle
academicd.
Russell a murit in19'1.6,ldsAndu-Eiadepf,i dezrluzionaa
de prezicerile saleneimplinite cu privire la anul1914. FrAiele
136

sectei au fost preluate de bogdtagul Joseph Franklin

Rutherford, care a trebuit sd reinterpreteze repede profefiile
neimplinite, pentru a opri plecarea membrilor-din sectd.Sub
conducerea lui Nathan Knorr (1924-1977)sectaa cunoscut cea
mai mare cregterea numXrului de adepfi, de la 115.000la
peste 2.000.000.De asemenea,Knorr este cel care a introdus
interdicfla transfuziilor de sAnge. Actualul conducdtor este
FrederickW. Franz.
Totugi, doud treimi dintre adepfi nu au fost de acord cu
reinterpretdrile lui Rutherford gi au pdrdsit secta.Cei care au
rdmas in jurul lui Rutherford au adoptat in 1931 denumirea
de ,,Martorii lui lehova", iar cei plecafi s-au reorgarizat, in
timp, furdiferite ramuri iehoviste.
Numele,,Iehova" reprezintd o variantd de citire a celor
patru litere ebraice IFWH prin care este desemnat Dumnezeu
in Vechiul Testament. Pentru evrei, numele lui Dumnezeu
era atAt sacru/ lncAt nici nu trebuia pronunfat. Cu timpul,
pronunfia (citirea) celor patru litere a fost uitatii, iar evreii au
folosit alte sintagme pentru a face referire la Dumnezeu
(Adonai, Elohim etc.). Trebuie mentionat ci ,,Iehova" este
doar una dintre variantele de citire, o alth variantd propusd
de lingviqti fiind Iahve. Martorii lui Iehova au preferat-o pe
prilna, deoarece este mai ugor de pronuntat in timbile
moderne. Pretenfia Martorilor cd ei sunt singurii care i se
adreseazd lui Dumnezeu pe nume este deci discutabild,
irtrucdt nu estecert cd a$a se pronunfa in vechime numele lui
Dumnezeu! ln Sfdnta Scripturd, insugi Hristos ne invald cum
sd-L numim cdnd ne rugdm Tathlui: ,,Deciaoi aEasdad rugafi:
Tatdl nostru, CareeEtiin ceruri, sfinfeascd-se
numeleTdu' (Matei
6.9) gi tot Hristos adaugd: ,,E14sunt Calea,AdeadruIEi Viafa.
Nimeni nu aine Ia TatdlMeu decfrtprin Mine" (loan 14.6).
Russell a fost dat in judecatd la un moment dat din
carza teoriilor religioase pe care le rispAndea. lntrebat in
instantd, sub prestare de jurdmdn! dacd cunoagte greaca
r37

veche - limba Noului Testament - el a rdspuns afirmativ, insd

nu a putut traduce nimic cAnd i s-a pus in fa!5 un text.
Conduchtorii Organizafiei au iretelesdestul de repede
cd firovafiile- lor retgloase nu pot fi susfinute cu Sfanta
Scripturi, astfel cd au creat in 1961o noui traducere a Bibliei,
in limba englezb,, denumiti ,,Noua Truducere Mondinld a
Scipturilor GreceEti"(NWT). in realitate, aceastanu este o
traducere, ci o versiune modificatd a Scripturii, in agafel incAt
teoriile secteisd capetesustinere.Iatd cAtevadintre mhsluirile
introduse in NWT:
,,Traducerea"Martorilor lui
Iehova
Ioan 1.1 ,,Ld inceput
CuvAntul era, gi CuvAntul
era cu
Dumnezeu, Si
CuvAnful
era
un
dumnezeu."
Schintbareaa fost fdcutd cu
scopuldea argumenta,,biblic",
negarea de cdtre Martori a
dumnezeiriilui Hristos.
Coloseni 1,.1,6 ,,cdci prin
intermediul
lui
toate
celelalte lucruri au fost

Evrei 1.8 ,,Dar cu referire la Evrei L.8 ,,dar despre Fiul:

Fiul: Dumnezeu este tronul ,,ScaunulTdu, Dumnezeule,
tiu pentru totdeauna gi pe estein veaculveatului..."
veci..."
Ordines cuztintelor a fost A sr obserttacd tn acestuerret
schimbatd abuzia, deoareceDumnezeuTatdl il numeEtepe
xcta doreEtesd ascunddfaptul Fiul Iisus,,Dumnezeule"
.
cd lisus (FiuI) este numit
Dumnezeu.
Etezii ale Martorilor lui Iehova

SfAnta Scripturi
Ioan 1.7 ,,La inceput era
CuvAntul, gi CuvAntul era la
Dumnezeu, $i CuvAnful
Dumnezeu era."
Aceasta esfu o ntdrturisire
limpede a faptului cd lisus
(Cuokntul) este
Hristos
Dumnezeu.

Coloseni L.1,6,,Pentru ci in
El au fost zidite toate...
Toate prin El gi pentru El screate...Toate
celelalte au zidit."
lucruri au fost create prin el
gi pentru el."
Acest aerset afirmd cd Iisus
Cuadnfu.I ,,celelalte" a fost Hristos este Creatorul tufuror
addugatcu scopulde a sprijini lucrurilor,gi nu ofiinld creatd.
tnadfdtura falsd a Martorilor
cum cd lisus este, la rdndul
Lui, un
creat.

138

Martorii lui Iehova au o aversiune deosebitd fafd de

SfAnta Cruce 9i SfAnta Treime, fiind o variantd actuald a
vechii erezii a lui Arie care invdla ci Iisus Hristos nu este
Dumnezeu. in schimb,Martorii susfin cd Iisus Hristos esteun
inger creat, una gi aceeaEipersoand cu Arhanghelul Mihail!
Versetele din Scripturd38 care aratti dumnezeirea
Mdntuitorului Iisus Hristos grdiescdeslugit:
Cdci cdruia dintre tngei i-a zis Dumnezeuureodatd:,,Fiul
Meu egti Tu, Eu astd"ziTe-amndscut";gi iardEi:,,Eu ii aoifi
Lui Tatd gi El imi aa fi Mie Fiu" ? gi iardgi,cdndaducein
'lume
pe Cel tnthi ndscut,El zice:,,$i sd se inchine Lui tofi
ingerii lui Dumnezeu".i detngerizice:,,Celcefacepeingeii
Sdi duhui Ei pe slujitoni Sdi pard de foc"; Iar cdtre Fiul:
,,Tronul Tdu, Dumnezeule,tn aeaculaeacului;gi toiagul
dreptdlii este toiagul tmpdrdlieiTale.Iubit-ai dreptateaEi ai
urit fdrddelegea;
pentru aceeaTe-auns pe Tine,Dumnezeule,
DumnezeulTdu cu untdelemnulbucuiei, mai mult decit pe
pdrtagiiTdi. (Eurei1.5-9)SiCuadntul S-a fdcut trup gi S-a
sdldEluittntre noi Ei am zrdzutslaaaLui, slaad ca a llnuiaNdscut din Tatdl, plin de har gi de adeadr.(loan 1.14)A
r8Vezi
altereferinle
la Faptele
Apostolilor
20.28,Romani1.3,8-99i Il petru
t.l.
t39

rdspunsTomagi l-a zis: Domnul meu gi Dumnezeulmeu!

IisusI-a zis:PentrucdM-ai adzutai uezut.Fericiticeicen-au
adzutgi au crezut!(loan20.28-29)
Iehovigtii neagi faptul cd Hristos a fost rdstignit pe
Cruce, considerdnd pe cei care cred acest lucru ca fiind
pegani sau falgi creqtini. Oryantzafa lor susfine cd Hristos a
fost pironit (spdnzurat)pe un stdlp de torturd, un par vertical
ffud. bard transversald. in bibliile martorilor, unde apare
cuvAntul cruce, acesta a fost inlocuit ct stdlp de torturd.
Ilustrafiile revistelor lor ll aratd pe Hristos cu mAinile aduse
impreund deasupra capului, cu un singur cui care-i
strdpunge ambele palme. Dar ce spune. SfAnta Scripturd:
,,Deciau zis lui ceilalliucenici:Am adzutpe Domnul! Dar el le-a
zis: Dacdnu uoi uedea,fu mtinile Lui, semnul cuielor, Eidacdnu
aoi punedegetulmeutn semnulcuielor,gi dacdnu ttoi pune mdna
mea tn coastaLui, nu aoi crede" (Ioan 20.25).Veli gdsi acest
pasaj neschimbat chiar in bibliile iehoviste, serrn cd nu au
,,atrdla(' foarte atent toate referinfele: au scos doar cuvAntul
cruce, dar au uitat sd mai scoatd gi un cui din palmele
MAntuitorului, artrtAnd prin aceasta cd Hristos a murit
ristignit pe Cruce!
Tdgtduind Ristignirea, iehovigtii neagi jertfa lui
Hristos. De altfel, ei vdd in moartea lui Hristos justificareaca
omul sd munceascd din greu (in folosul sectei) pentru
mAntuirea sa, spre a cdgtigaviafa eternd pe pdmAnt. De aceea
desfigoarX o activitate aga de intensd cu un zel fanatic pe
strdzi gi din ugd in ugd, pentru cd se tem cd nu vor putea
satisface,,cantitativ" standardele lui Iehova pentru mAntuire.
Martorii nu se roagd niciodati lui Iisus Hristos. Ei au
fost invdtafi cd trebuie sd se roage doar Tatilui - Iehova.
Dacd sunt auzifi. cd se roagd lui Hristos, martorii vor fi
judecafi de un cornitet gi exclugi. insd aici chiar biblia lor ii
contrazicecAnd spune: ,,$i {l bdteaucu pietrepe $tefan,carese
ruga Ei zicea: Doamne, Iisuse, primeEte duhul meu! $i,
140

tngenunchind,a strigat cu glas mare: Doamne,nu le socoti lor

pdcatulacesta!$i zicdndacestea,
a murit." (Fapte7.59-60)
Martorii lui Iehova neagd invierea cu-frupul a
Domnului Iisus Hristos, sustinAnd cd trupul Lui s-a dizolvat
in ... gaze (!?). Charles Taze Russell,.fondatorul sectei,a-firma
cd ,,Omul Iisus este mort, mort pentru totdeauna" (,,Sfudii
din Scriptu ri" , vol. 5, 1899, pag. 454).Cu toate acestea,SfAnta
Scripturd ne furvafdclar cd trupul Mdntuitorului a fost readus
la viatd (inviat). De pildd, la Luca 24.39,Iisusspune ,,Uitafiad la mdinile Ei picioareleMele, Eu sunt; pipilifi-Md Ei aedeti:un
duh n-arenici carne,nici oase,cum aedeficd am Eu".
Mdrturisegte, parcd anume impotriva Martorilor lui
Iehova, gi Apostolul Pavel3e:
Iar dacdse propoudduiegte
cd Hristosa tnaiat din morfi, cum
zic unii dintreaoi cd nu esteinuierea mortilor?Dacdnu este
tnaierea morfilor, nici Histos n-a tnoiat. $i dacdHristos n-a
tnaiat, zadarnicdesteatunci propoodduirea
noastrd,zadarnicd
gi
gi
este credinlaaoastrd.Ne afldmincd martori mincinogi ai
Iui Dumnezeu, pentru cd am mdrtuisit impotrhta lui
Dumnezeucd a inaiat pe Hristos,pe Carenu L-a tnaiaf,dacd
deci morlii nu tnaiazd. Cdci dacd morlii nu inuiazd, nici
Hristos n-a tnaiat. lar dncdHristos n-a tnzsiat,zadarnicdeste
.credinfaztoastrd,suntefi tncd tn pdcateleaoastre,Dar acum
Histos a tnaiat din morfi, fiind tncepdturd(a tnuieii) celor
adormifi.(I Cointeni 15.12-17,20)
Martorii lui Iehova neagd ci Duhul SfAnt este
Dumnezeu. In schimb, invald ctr Duhul SfAnt este o forfi
impersonald, asemenea curentului electric. ln falsa lor
traducare, in loc de ,,Duhul SfAnt'' std scris ,,forla activd a lui
Dumnezeu" . Sfdnta Scripturi ne invali cd Duhul SfAnt este
Dumnezeu. ln multe locuri citim cd Duhul Sfdnt are atribute
personale,specificeunei persoane:poate vorbi (Fapte 13.2),
'e

A sevedeagi Ioan 2.19-21,loan20.26-28.

t4l

mdrturisi (Ioan 15), spune ceea ce aude (Ioan 16.13) 9i se

intristeazi (Isaia 63.10).,,DomnulesteDuh, gi undeesteDuhul
Domnului,acploestelibeftate."(II Corinteni3.tl1to
"
Martorii lui Iehova neagd qi pedeapsa vegnici a celor
pf,cdtoqi. Astfel, ei nu cred i:r Iad, toate referirile din
Scripturd fiind pentru ei alegorii. ln schimb, invafi cd cei
,,nelegiuifi" (cei care nu sunt Martori) vor fi anihilali gi vor
inceta sd mai existe in vegnicie.in locul iadului, Russell a pus
ceva mult mai ingrozitor: non-existenfa, nimicirea eternd a
sufletului gi a trupului.
Cu un asemeneaGtez, trrr Martor va ,,IlJcra" nu din
iubire de Dumnezeu, ci pentru cd este terorizat gi
inspiimAntat de cruzimea zeului,,Iehova".SfAnta Scripturd
invald insi deslugit despre pedeapsa vegnicd a celor
necredinciogi,atunci cdnd grdiegteal:
Atunci aa zice Ei celor de-a st6nga:Duceli-ad de Ia Mine,
blestemafilor,
in Jbcul cel aegnic,careestegdtit diaaoluluigi
tngeilor lui. $i aor mergeacegtiala osfrnddaegnicd,iar dreplii
In zsdpaie
defoc, osindindpe
la ttialdaegnicd.(Matei25.41,,46)
gi
cei ce nu cunoscpe Dumnezeu pe cei ce nu se supun
Domnului nostru lisus. Ei aor lua ca pedeapsd
Eaangheliei
delafala Domnuluipi dela slaoaputerii Lui. Ql
pieireaaeEnicd
1.8-9)
Tesaloniceni
Martorii lui Ieho.vanu cred in nemurirea sufletului, ci
cred cd omul, asemeneaanimalelor, inceteazdsd existe dupi
moarte. Susfin cd in impdrdfia pdmAnteascdde dupd sfArgitul
rdzboiului (Armaghedon) vor fi ,,reabilitate" (recreate nu
reinviate) din memoria lui Iehova doar acele suflete iehoviste
care s-au achitat cu succes de indatoririle lor misionare,
aldturi de tofl oamenii care nu au avut t,gaLrrsa-"
sd audd de
ooA sevedea Ioan 14.16-17,
Romani8.26-27,IICorinteni3.6 sauEfeseni
9i
4.30.
o'

A se vedea gi Matei 1 8 . 8A
, p o c a l i p s1a4 . 1 0I, l ; 2 0 . 1 0 ,1 5 .
lAa
TAZ

Iehova. Ceilalfi vor rdmAneanihilafi. in timpul celor 1000de

ani, acestemiliarde de oameni vor fi ,,edttca!7", pentru ca in
ziua judecelii se poatd alege sau respinge-pe-Iehova. Cei
care-l resping vor fi anihilafi. Ceilalfi vor rdmAne vegnic pe
pdmdnt.
Nicdieri in Scripturd nu gisim asemeneateologhisiri,
ci Biblia invafd cd judecata este doar una, iar sufletul omului
continud sd aibd o existenfd congtienti 9i dupd moarteo:
Aaem increderegi aoim mai bine sd plecdmdin trup Ei sd
petrecem
Ia Domnul (Il Corinteni5,8); Sunt strhnsdin doud
pdrfi: dorescsd md despartde trup gi sd fiu tmpreundcu
Hristos, gi aceastae cu mult mai bine (Filipeni 1.8-2Q; $i
chnd a deschispeceteaa cincea,am udzut, sub jertfelnic,
sufletelecelortnjunghialipentru cuakntullui Dumnezeugi
pentru mdrturia pe careau dat-o.$i strigau cu glas maregi
ziceau:Phndcdnd,Sfipilnesfintegi adeL,drate,
nu rteijudecagi
nu aei rdzbuna skngelenostru, fald de cei ce locuiescpe
pdmdnt?$i fiecdruiadintreei i s-adatcdteun aegmdnt
albEili
s-a spusca sd steatn tihnd, tncdpulind Treme,pdndchndaor
tmplini numdnrl gi cei tmpreund-slujitoicu ei gifralii lor, cei
ceaaeausdfleomorili caEiei. (Apocalipsa
6.9-11),
Organrzafia iehovistd mai susfine 9i invald cd viafa
.
veqnicd impreund cu Dumnezeu este rezervatA doar unui
grup select,cd doar un numdr limitat de 144.000de lideri ai
grupdrii pot tr6i vegnic aldturi de Dumnezet,ln ceruri. Toti
ceilalli Martori vor rdmAne pe pdmdnt.Martorii lui Iehova
neagi SfAnta Treime gi susfin cd Satana este cel care a
inventat invifdtura despre Sfdnta Treime. Ei resping toate
versetele biblice care-L identificd atAt pe Iisus Hristos ca
Dumnezeu, cAt gi pe Duhul SfAnt ca Dumnezeu. Cu toate
acestea,Biblia ir:rvafdlimpede ci atdt Fiul, cAt 9i Duhul Sfant
sunt dimpreund cu Dumnezeu Tatdl: ,,Drept aceea,mcrgAnd,
a2Yezi gi pilda
cu bogatulnemilostivgi siracul Lazdr(Luca 16.19-3l).
143

inadfafi toate neamurile, botezAndu-letn numele Tatdlui Ei al

Fiului gi al SfilntuluiDuh" (Matei 28.19).IisusHristos vorbegte
aici la singular despre numele Tatiilui, al Fiului qi al Duhului
Sfa-nt,ardtAnd cd Dumnezeu este Treime, adicd o Fiinld care
existd ir trei Persoane.
Profefiile neimplinite ale Martorilor lui Iehova
AvAnd aceleagi rdddcini cu adventigtii, Martorii lui
Iehova s-au hazardat 9i ei sd calculezesfArgitullumii.
Mai intAi a fost Rqssell care a fixat, pe rAnd, mai multe
date ,,precise" privind sfArgitul lumii: 1874, 19'1,4gi 1915.
Urmare a neirnplinirii profefiei legate de anul 19'J.4,sectaa
inceput sd propovdduiascd cd in acel an Hristos a revenit in
chip invizibil pe pdmdnt gi a ,,stabilit'' un Regat in ceruri,
avAnd ca agenfie vizlbrld pe pdmAnt SocietateaTurnului de
Veghe. De aceea, pentru a primi viata vegnicd, oamenii
trebuie sd intre ir aceastdorganizafie.
Dupd moartea lui Russell in 1916, J. F. Rutherford,
noul conducdtor, s-a avenfurat sd afirme cd ,,milioanele care
trdiesc acum nu vor muri niciodatA", anunlAnd sfdrgitul lumii
pentru anul 1925. Pdnd atunci insi, Rutherford prevedea
invierea din morfi ca avAnd loc in 19L8.Pentru anul 1925el a
anuntat cd cei trei patriarhi Avraam, Isaac Ai Iacov vor reveni
pe pdmAnf evident ca Martori ai lui Iehova. in acest sens,
sectaa strdns bani gi a mnstruit o vild luxoasd furapropiere de
Los Angeles, pentru a-icaza pe cei trei.
Noul pregedinte Knorr a renunlat la inchipuirea cd cei
trei patriarhi vor reveni pe pdmAnt afirmAnd fir schimb cd
acegti ,,conducdtori" existd deja, ei identificAndu-se cu
conducerea organizatiei lor (!). Knorr a refdcut calculele gi in
196'La firceput sd anunfe anul'J.975 ca datd sigurd pentru
intemeierea lmpdrdfiei lui Dumnezeu. TrecAnd 9i anul 1975
fdrX sd se intAmple nimic, furcadrul secteis-a declangato crizd
puternicd gi aproximativ un milion de membri au plecat.
t44

Criza se pare cd nu a fost incd depdgitd, intrucAt secta nu

trdrdznegte sd lansezeun alt termen pentru sfArgitul lumii,
pentru a fine aprins zelul gi entuziasmul adepfilorlneimplinitd
este
Potrivit
Scripturii,
profetia
'mincino
s:
caracteristica de bazd.a unui prof ef
Iar prooroculcarean indrdzni sdgrdiascdtn numeleMeu ceea
ce nu i-am poruncit Eu sd grdiascd,gi careaa grdi tn numele
altor dumnezei,pe un astfeldeproorocsd-l dali morfii. De aet
Cuuhntulpe carenu-l
zice tn inima ta: Cum uom cunoagte
grdiegte Domnul? Dacd proorocul aorbe1tein numele
Domnului,dar Cuakntulacelanu se aa tmplini gi nu se aa
adeaeri,atunci nu grdiegteDomnul Cuakntul acela,ci-I
grdiegteproorocul din tndrdznealalui; nu te teme de eI.
(Deuteronomul18.20-22)
in ciuda numeroaselor profefii false, organizafa
Martorilor lui Iehova pretinde cd este singura religie
adevdratd gi ci doar membrii ei sunt cregtini adevdrafi,
afirmAnd ci nimeni nu poate afla adevdruri spirituale decAt
dacd face parte din ea. De asemenea, mai susfine cd
mAntuirea se obfine doar intrAnd in organizalie gi cd tofi
ceila$i vor fi distrugi la Armaghedon. Este important de
obsefvat cd Societatea Turnului de Veghe nu lasi la
latitudinea membrilor sd tragd concluzii personale din citirea
scripfurilor, ci corpul legislativ secret al organizatiei
promulgd legi 9i folosegteprocedurile de disciplinare pentru
a impune respectareahotdrArilor de cdtre tofi membrii.
Orgaruzalia pretinde ca adepfii ei sd asculte 9i sd
accepte fdrd discufie orice poruncd gi interpretare servitd de
cdtrelideri.
Spre exemplu, secta iehovisti interzice membrilor
primirea sAngelui prin transfuzii. Martorul preferi mai
degrabd sd moard, el sau copiii lui, decdt sd incalce aceastd
poruncd a sectei, degi Scripturile nu afirmd nicdieri cd
145

transfuziile de sAngear fi un pdcat. Pretinsul temei al sectei

privind aceastdporuncd absurdd sunt verseteledin Vechiul
gi din NoulTestament referitoare la consumareade sdnge
animal odati cu alimentele: ,,Tot cel ce un mhnca grdsimea
dobitocului,careseaducejertft mistuitdcufoc Domnului,acelasd
se stdrpeascd
din poporulsdu. Nici un fel de sfrngesd nu mdncaf,
tn toatecetdfileuoastre,nici de pdsdri,nici de dobitoace.Tot cel ce
as mdncasdnge,acelaseua stdrpi din poporul sdu" (Leuitic 7.2527). Oticdrui Martor al lui Iehova care nu respectdaceastii
interdicfie i se atrage atenfia cd va fi nimicit in apropiatul
Armaghedon, la vremea judecAlii finale. Ne intrebdm totugi,
de ce liderii organizatiei, pe baza citatului de mai sus,
interzic transfuzia, dar acceptdconsumareagrdsimii...
O altX absurditate a sectei este interdicfia de a sdrbitori
ziua de nagtere.Explicatia oferitd esteaceeacd Irod cel Mare
i-a tdiat capul lui Ioan Botezdtorul cu prilejul unei astfel de
petreceri. in plus, motiveazd secta, in Scripturd nu se
pomenegte de nici o sdrbdtorire a vreunei zile de nagtere.
Unii Martori care au avut curajul sd le trimitd copiilor lor o
felicitare scrisd de ziua 1or,au fost exclugi din organizalie.
invafd insd Scriptura: ,,Iar tngerul a zis cdtre el: Nu te
teme,Zaharia,pentru cd rugdciuneata a fost ascultatdEi Elisabeta,
femeiata, ili aa naEteun fiu gi-Iaei numi loan.$i bucuriepi ueselie
aeiatteagi,denagterea
lui, mulyire aol bucura."(Luca1.13-14)
Copiii Martorilor lui Iehova se lovescin intregul proces
educativ de o multime de interdicfii. Ei nu au voie sd salute
steagul, nu cdntd gi nu se ridicd la intonarea Imnului
National, nu serbeazd Zhta Nafionald. Nu au voie sd
participe la serbdrile gcolare organuate cu prilejul
sdrbdtorilor oficiale sau religioase. De asemenea,ei sunt
oprifi sd participe 9i la petrecerile particulare (ziIe
onomastice,aniversdri).
in felul acestaliderii folosescfrica gi intimidarea pentru
a-i fine pe membri in supunere fald de grupare. De
asemenea,liderii Martorilor lui Iehova au fdcut preziceri ale
t46

sfArgitului lumii pentru a inspira teamd gi supunere

urmagilor 1or.
Martorii manifestd o fdfigd ostilitate fafd de sirbdtorile
cregtin-ortodoxece fin de spirifualitateaneamului romdnesc.
in locul acestorsdrbdtori,iehoviqtiicelebreazdo singurd datd
morlii lui Isus" gi organizeazdcongreseal
pe an ,,Cometnorarea
cdror scop este,de fapt, declangareaunei imensecampanii de
publicitate.
Zelul lor misionar este determinat de credinla cd nu vor
primi un loc in paradisul pdmAntesc,dacd nu fac prozelifi.
Revistele 1or, ,,Turnul de Veghere" gi ,,Trezilt-vdt", contin
prezentiri pline de culoare ale promisiunilor lui Iehova
pentru cei care se aldturd organizatiei 1or. VehiculAnd sume
uriage provenite de la membri, sectapune un accentmare pe
propaganda scrisd. Anual sunt tipXrite milioane de cdrti,
reviste, broguri 9i pliante in peste 30 de limbi ale globului,
publicafii vdndute sau oferite gratuit de ,,rniniqtrii''
organizafiei (misionari din ugd in ugd).
Unul din argumentele folosite de iehovigti in retorica
anti-clericaldeste felul in care parohiile ortodoxe colecteazd
fonduri de la enoriagi, prin diferite taxe. Cu toate acestea,
Martorii lui Iehova ,,ttitd" cd gi ei au un sistem financiar
remarcabil: ofrandele ,,voluntare" (bani, imobile, valori) sunt
trimise ,,casei mamd" din S.U.A. sau unei filiale care le
trimite la centru qi care dispune de un cont bancar pentru
necesit[file locale. De ce am pus ,,voluntare" intre ghilimele
este ugor de infeles: in tentativa lor de a-gi revendica
interpretarea ad-literam a Scripturii, tofi sectanfll recurg la
constrAngerea,pe diferite cdi, a adepfilor, de a dona o cotiparte din venifuri organizaliei, asemdnAnd aceastd practicd
cu zeciuialabiblicd.
Sub mascaacesteiorganizafii religioasese ascundeuna
dintre cele mai mari intreprinderi economice bazatd pe o
fantasticd exploatare a uedulitdlii membrilo4 transformafi
printr-o strategie hine pasd Ia punct tn fiinfe fdrd aoinfd
147

proprie, care executd orice dispozifii omite de sus, cu un

fanatism rar intillnit gi periculos, nu numai din panct de
uedercreligios, ci Ei social.
- ln iulie 2003, secta a obfinut in RomAnia statutul de
,,cult religios recunoscufl', anterior ea funcfionAnd ca
asociatie.Nu putem infelege aici decdt slugirnicia politicului
romAnesc in fala presiunilor extetne, afunci cAnd au
,,recunoscuf' aceastd organizafie ocultd in care membrii
insultd Imnul Nafional, refuzd apdrarea ldrli, iar drapelul
Patriei este numit ,,o zdteartld", atAt in semn de nefafd de Stat,cAt gi de respingerefalA de ceeace ei
recunoagtere
considerda fi un act de inchinare,,stdpAniriidiavolului".
Un lucru este sigur, cel pufin in viziunea Bisericii
Ortodoxe: din calrza pervertirii grave a invdliturilor
scripturistice, Mattorii lui Iehova nu pot fi, practic, numigi
cregtini!

Mormonii
,,Bisericalui Iisus Hristos a Sfinfilor din UltimeleZile",
popular numitii ,,mormoni", este un amestec exotic de
invildturi gi practici neoprotestante gi ,,imbundtdf,ril' ale
conducdtorilor organizattei. Numirul membrilor este in
prezent de aproape 13 milioane, rdspdndifi ln intreaga
lume.
Un profet nou
Joseph Smith, intemeietorul sectei, s-a ndscut intr-o
familie sdracd, in perioada marilor treziri religioase din
Statele Unite din secolul XIX. Tatdl lui intAmpina serioase
probleme incercAnd sd asigure un trai decent pentru familia
sa, fiind ocupat mai tot timpul cu cdutarea de comori
rimase de la vechile triburi de indieni. in regiunea in care
148

locuia familia Smith, circulau multe legende despre triburi

care igi furgropaserdcomorile acolo, gi nu pufini erau cei care
sdpau toatd zhta in cdutarea unor bogate cufer.-'
TAndrul Joseph a crescut intr-o atmosferd in care
legendeledespre comori ascunsese impleteau cu predicile
apocaliptice ale predicatorilor ambulanfi.
ln noaptea de 21 septembrie 1823,pe cAnd avea 17 ani,
JosephSmith a pretins cX a avut o vedenie, tn care un inger
pe nume Moroni (?!)i-a destdinuit unde poate gisi un set de
table de aur ce alcdfuiau o carte confinAnd ,,Evanghelia
vegnici desdvArgitd", dati de Hristos printr-un anume
profet Mormon, anticilor locuitori ai Americii. Ziua
urmdtoare, dupd cum povestegte Smith, a gdsit tablele
ingropate, agezateintr-o cutie din piatrd, in coasta unei
coline lAngd casasa din Palmyra, New York. Dar Moroni nu
l-a ldsat pe bXiat sd ia tablele decAtpe data de 22 septembrie
1827.
Cu noud luni inainte de aceasttidatd, Smith a fugit cu
tAndra Emma Hale in casa socrului sdu din Pennsylvania.
Acolo a inceput sd traducd tablele dintr-o limbd numitd de
el ,,egipteanareformati" (inexistentd),cu ajutorul a doud
pietre magice,Urim giTurim.
Un fermier din New York pe nume Martin Harris a
devenit interesat de proiectul lui Smith gi s-a gAndit sd
pliteascd publicarea cdrfii, dar nu trainte de a-i verifica
autenticitatea. Pentru aceastaHarris a dus copiile f[cute de
Smith, dupd tablele de aur,la profesorul CharlesAnthon de
la Universitatea Columbia.
Iati ce scrie acesta din urmd intr-o scrisoare dn 17
februarie L834:
t...1 Examindndlucrareatn cauzd mi-am dat seamacu
ugurinld cd esteaorbade o ingeldtoiesau de o farsd.Auzind
insd de pretenliilefinanciareale propietarului acestorsuiei
r49

(Smith)fald defermier,amtnceputsdtnlelegcderauorbadeun
planpentrua-l tngelapeldrangi a-i luabnnii[...]
Lucrareaeradefapt o singurdmdzgdliturd,consthnddin
Literegrecegtigi ebraice,
dispusein coloane.
caractqedeformate
cruciulile gi infloitui, Iitere romaneinaersatesau plasatetn
pozi,rc orizontald;toate acesteaerau aranjatetn coloane
gi totul se sfhrgeatntr-oformd rudimentardde
perpendiculare
euidentcopiatdupdCalendarulMexicandat de
cercsegmentat,
Humbolt, dar aranjatin agafel incit sd nu fie trddatdsursa
lor.
proaenienlei

Avertizarea profeporului a fost ignoratd de fermier,

deoarece acesta qi-a ipotecat ferma pentru a obfine banii
necesari publicdrii, la 26 maftte 1830, a Cdrlii lui Mormon.
Dupd ce Smith a tradus cartea, ingerul care-i apdruse in
vedenie a venit gi a luat acele pldci de la el, aga cd nu mai
existd in prezent nici o probd pentru verificarea
autenticitiifii textului gi a povestirii.
Tot h 1830 Smith tnfiinfeazd ,,Biserica lui Iisus
Hristos", schimbAndu-i la scurt timp numele in ,,Bisericalui
Iisus Histos a Sfnfilor din Ultimele Zile". Primii membri ai
noii biserici au fost Oliver Cowdery 9i, bineinfeles, ]oseph
Smith. Acegtia s-au botezat gi s-au numit reciproc lideri ai
noii biserici, la porunca aceluiagi lnger vizTtator, primind
misiunea speciald de a incepe reformarea Bisericii (!). Primii
adepfi ai ideilor lor au fost membrii familiei.
Un alt Testament despre un alt Iisus Hristos
Cartealui Mormon inchipuie istoria unor triburi care ar
fi populat continenful american in vremurile strdvechi.
Astfel, pe vremea regelui Iezechia de la Ierusalim (aprox.
600 i.Hr.), evreul Lehi ar fi primit poruncd de la Dumnezeu
sd conducd un mic grup de oameni intr-o aventuri
maritimd cdtre continentul american.
t50

Ajuns aici, Lehi gi ai sdi ar fi dat nagtereunei civilizatii

prospere/ care, dupd numai cAteva sute de ani, s-a impdrfit
in doud tabere rivale. ln urma rdzboiulu-i piyil, mdreala
civilizafie decade.Potrivit mormonilor, actualii amerindieni
sunt urmagii acelei civilizatii de origine evreiascd,
contrazicAnd astfel numeroasele dovezi care atestd cd
amerindienii sunt o populafie de origine mongoloidd, sositd
din Asia prin strAmtoareaBehring.
in timp ce la Ierusalim, Fiul lui Dumnezeu moare
rdstignit pe Cruce gi invie mdntuind omenirea, profefii de
pe continentul american au vedenii despre cele petrecute pe
Golgota. Dupd inviere, Iisus Hristos se aratd gi celor de aici,
dAndule invdfdturi mult mai complete gi mai clare decAt
cele din SfAntaScripturd.
Mormon, un profet local strAnge toate relatdrile
istorice gi religioase ale poporului sdu, le scrie pe o carte din
pldci de aur gi le ingroapd in pdmdnt pentru L500 de ani,
cAnd vor fi dezgropatede JosephSmith.
Aceasta este pe scurt povestea Cdrfii lui Mormon.
Smith a pretins cd ingerul i-a interzis sd arate cuiva pldcile
de aur, tocmai pentru a nu-i fi combdtute ideile religioase
prin comparafiecu,,dispXruta" scrierestrdveche.
Pe lAngd Cartealui Mormon, secta folosegte gi cdrflle
Doctrine si legdminte (135 de revelafii 9i alte afirmafii
aparfindnd, tur majoritate, lui JosephSmittr) gi Perla de mnre
prel (alcdtuitX in 1842 ca o colecfie de scrieri mai mici).
Afirmafiile din toate acestecdrfi sunt subiect de interpretare
gi extindere ,,teologicf" de cdtre liderii sectei,desprecare se
afirmd cd primesc revelafii 9i inspirafii suplimentare. ln ceea
ce privegte Sfdnta Scripfurd, mormonii cred in ea ,,doar in
mdsirra in care este tradusi corect" (Articole dc credinfd,nr.
8) gi de aceeafolosescvarianta ,,revizur7t}"de JosephSmith
in care, de exemplu, la capitolul 50 din Facereeste addugatii
urmdtoarea,,profefe" :
t5t

... Ei numelelui aafi

$i aceluizionarpe caretl binecuailntez
dupd
tatdlui
...
pe carele ua
numele
sdu
iar
lucrurile
Joseph,
Domnul
pin
mdna
lui
poporul
Meu Ia
aor
aduce
face
mdntuire.
Acest gen de ,,excep!7" le permit mormonilor sd
respingd, sd adauge, sd modifice sau sd gteargdorice pasaj
din Biblie care nu corespunde ir:rvdfdturilor 1or. $eful sectei
are statut de profet gi pregedinte.
invnflturil" *o.-orrilo,
Ereziile mormonilor sunt pe cdt de ciudate, pe atAt de
blasfemiatoare.
Potrivit lor, istoria lumii cosmice incepe cu un Tatd
cerescAi o Mamd celestdcare zdmislescmai mulfi copli-zel
Unul dintre aceqti ,,miclr,ti", pe nume Elohim, este
trimis pe PdmAnt unde se intrupeazd sub numele de Adam.
Aldturi de acestavine, din ceata aceloragicopii-zei, gi Eva.
Adam gi Eva, devenifi astfel primii oameni, primesc
poruncd de Sus sd nu mdndnce dintr-un pom. Satana este
cel care o convinge pe Eva sd mXnAncemdrul, deschizAndu-i
astfel mintea cd ei, ca oameni pdmdntegti, pot (re)deveni
dumnezei (!). Potrivit mormonilor, gesful Evei a reprezentat
o cdderetn sus, in sensul cd ea a fost iluminatd gi a primit
astfel revelatia despre posibilitatea accederii la statutul de
dumnezeu - un lucru benefic Ai de dorit.
ln urma pXcatului sivArgit de Adam gi Eva, in cer are
loc un consiliu al dumnezeilor, unde Iisus gi fratele sdu,
Lucifer (!!!),se ceartdpe cine va merge sd mAntuiascdlumea.
Lucifer este mdnat de mAndrie gi in felul acesta igi pierde
harul, devenind un inger rdu, el gi ceata lui fiind alungafi
din cer. ln urma acestui conflict, cei care au fost de paitea
lui Lucifer se intrupeazl pe pdmAnt in oameni cu pielea
152

neagrd, aceastafiind explicafia mormonilor la existenfarasei

negre.
Maria, o tAndrd din poporul Israel, este"vizitatd de un
inger $i, ir1 urma relafiilor intime dintre cei doi, se nagte
Iisus-omul. Ajuns la maturitate, acestaigi ia trei sofii: Maria,
Marta Ei Maria-Magdalena, idee ce i-a indreptdft pe
mormoni sd practice poligamia. De alffel, sexualitateaocupd
un rol important in doctrina mormonilor, ea tinAnd nu
numai de omenesc, ci gi de lumea cereascd, spiritele
preexistente ce se intrupeazd in oameni fiind rodul ,,iubiri"
pdtimage a nenumdratelor duhuri cereqti! Aceste pdreri
seamdnd cu credingele pdgAne din antichitate, despre
zerticareasexului gi a fertilitifii, despre cdsdtoria intre zei qi
muritori.
Iisus este omordt de iudei gi, in urma invierii, se ridicd
la cer, devenind astfel dumnezeu peste planeta Pdmdnt.
Celelalte planete din univers, dacd sunt populate de
civllizali| au fiecare dumnezeul lor.
Mormonii irrvafX cd fiecare om, dacd trdiegte potrivit
invdfdturii sectei,poate ajunge dumnezeu peste o planetd.
Normele de viafd ale sectei sunt stabilite de
conducdtori pAnd in cele mai mici detalii, fur acest sens
existAnd o lungd listd gen ,,NU FACE", care include gi
interdicfla de a nu consuma ceai negru sau cafea.Mormonii
pun mare accent pe sdndtateatrupului, aceastainfluenlAnd
direct mAntuirea 1or.
O invXfAturd mai pufin cunoscutd a sectei, dar
susfinutd de unii lideri foarte respectafi, este aceea cd
anumite pdcate nu pot fi iertate in numele lui Iisus Hristos.
Singura gansdde mAnfuire a omului esteca acestasd-Eiaerse
singur singele(sd se sinucidd), in speranla cd sAngelelui va fi
primit ca o jertfd ,,hristicd" gi va fi astfel iertat de
Dumnezeu. Joseph Smith, fondatorul sectei, susfinea cd
,,existdanumite pdcateatilt ile graoe, fucit depdysc puterea
ispdEitoare
a lui Hristos. Cei ce comit astfeldc pdcate,chiar dacd
153

s pocdiesc,
nu seuor puteacurdli de elepin silngelelui Hristos.
De aceea,singura lor speranldestesd-giaersepropiul silngespre
ispdEire,pe gdtposibil,sprebinelelor" (Doctrinelemdntuirii, aol.
L, pag.135).
Potrivit cu aceasti invdtdturd, Smith a afirmat la un
moment dat cd el nu l-ar spdnzura pe crirninal, ci ,,1-Ar
tmpuEcasau i-ar tdia capul Ei ar stropi pdmilntuI cu sdngelelui,
pentrucaaburii sdseinalteIa Dumnezeu"(Istoriadocumentard
a
bisericii,zrol.5, pag.296), Degi Smith a murit inainte sd apuce
sd transforme aceastd nebunie in lege, urmagii lui au
introdus in constitufia statului Utah, unde se afld 9i in ziua
de astdzi, prevederea cd un condamnat la moarte prin
impugcare poate alege sd se sinucidd, ,,d1dcum cere legea
lui Dumnezelt". Deqi unii lideri mormoni afirnid cd aceasta
nu este o invdfdturi oficiald a bisericii lor, al zeceleaprofet
al sectei, J. Smith, a declarat cA ,,aceastaeste tnudldtura
propoadduitddelosephSmith Eieu o accept"(ibid.,pag. 134).Tot
dupd pdrerea aceluiaqi,respectiva idee s-ar regdsi irn toate
scripturile mormone, dar qi in Sfdnta Scripturd (ibid., pag.

13s).
O alta adaptarea,,voii lui Dumnezerl" la conditiile de
pe teren a fost legati de interdicfia mormonilor de a bea
Coca-Cola. In fala acestui refiz, firma Coca-Cola a
ameninfat statul Utah, mare producdtor de zahdr, cX va
cumpdra zahdr din alte surse. Prompt, Profeful mormon a
primit ingtiintare de la Dumnezeu cd a bea Coca-Cola nu
estepdcat.
Fiecare mormon iqi face un titlu de cinste din
identificarea strdmogilor, mergAnd furapoi in timp cAt se
poate de mult. invdldnd botezul pentru morfl, in scopul
includerii acestora post-mortem in secta 1or, mormonii se
boteazd repetat, pentru fiecare strimog identificat in
arborele genealogical familiei.
in1,842,Smith esteinitiat in masonerie,ca numai dupd
o zi sd devind Maestru Mason. Aceastd acfiune avea si
t54

inlluenfeze ulterior toate ritualurile practicate de secta

mormonilor.
Comparafie intre invifitura
morlnone

ortodoxi

gi ereziile

1. SfAnta Scripturd lnvafd ci existd un singur

Dumnezeu gi cd in afard de El nu mai existd altul: ,,Ascultd,
lsraele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn
(Deuteronom6.4); Zice Domnul [...] ca sd gtifi, fr credeliEi sd
pricepelicd Eu sunt: inaintede Mine n-afost DumnezeuEi nici
dupd Mine nu z)a mai fi! (lsaia 43.1.0,11).'in contrast,
mormonii susfin ci existd mai mulfi dumnezei (Cartea lui
Avraam 4.3), gi ci noi, la rAndul nostru, putem deveni
dumnezei intr-o impdrdfie cereascd. De asemenea,
mormonii invald cd cei ce ating dumnezeirea vor avea copii
spirituali, care li se vor ruga gi li se vor inchina.
2. SfAnta Scripturd invafd cd Dumnezeu este duh:
,,Duh esteDumnezeuEicei ceI s inchindtrebuiesdI setnchine
tn duh gi tn adeadr(Ioan 4.2a); Ccl ce singur are nemurire gi
Iocuiegtetntru lumind neapropiatd;pe Carenu L-a adzut nimeni
dintre oameni,nici nu poatesd-L aadd;a Cdruia estecinsteaEi
put.ereaaeEnicd!Amin. (I Tim. 6.16), cA nu este un om:
,,Dumnezeunu esteca omul, ca sd-Lminfi, nici caful omului, ca
sd-I pard rdu. Au zice-aaEl gi nu aaface? Sau ztagrdi gi nu 7)a
tmplini? (Numeri23.19);CdciEu sunt Dumnezeuatotputernicpi
nu otn: Eu sunt Sfdntul tn mijlocul tdu gi nu aoi aeni sd te
prdpddesc(Osea71.9);Zicdnd cd sunt intewti, au ajuns nebuni.
$i au schimbat slaaa lui Dumnezeu Ctlui nestricdcioscu
asemdnnrea
chipului omului celui stricdciosgi al pdsdrilor Ei al
celorcu patru picioarepi nl tArfrtoarelor.
(Romani1.22,23)9i cd a
existat dintotdeauna ca Dumnezeu atotgtiutor, atotfdcdtor
gi atoltiitof3. In contrast, mormonii invatti cd Dumne zeu a
ai Vezi
Psalmii90.2,139.7-10:
Apocalipsa19.6;Maleahi3.6.
155

fost un om ca noi, care a progresat ajungAnd dumnezeu,

avAnd acum un trup de carne gi oase.Mormonii invafd cd
insugi Dumnezeu are un tatd gi un strdbunic,gi agapAnd la
infinit.
3. SfAnta Scripturd invatd cd Iisus este singurul Fiu al
lui Dumnezeu., cd a existat dintotdeauna, cd este vegnic
asemeneaTatdlui gi egal cu acesta:,,La inceputera Cuadntul
Ei Cuadntulera la Dumnezeugi Dumnezeuera CuailntuLAcesta
era tntru lnceput la Dumnezru. Toateprin El s-auftcut; gi ftrd
El nimic nu s-aftcut din ce s-afdcut. intru El era uiald Ei aiafa
era lumina oamenilor.$i lumina lumineazdtn tntuneric Ai
intunericulnu a cuprins-o(Ioan1,1-5);Iar Eu Ei TatdlMeu una
suntem (loan 10.30); Aci intru El locuieEte,trupeEte,toatd
plindtatuaDumnezeirii(Coloseni2.9)". Degi nu era cu nimic
mai prejos decAt Dumnezeu, Iisus s-a fdcut trup pentru
mdntuirea omenirii. intruparea Lui a avut loc in chip
minunat de la SfAntul Duh, prin nagterea din Fecioara
Maria: ,,Iar naEterea
lui lisus Hristos agaa fost: Maria, nuftM
Lui, fiind logoditdcu Iosif,fud sdfi fost ei inaintetmpreund,s-a
nflat aztdndtn pfrntecede la Duhul Sfdnt.Iatd, Fecioaraaa aaeain
gi ua nagteFiu Eiaor chemanumeleLui Emanuel,carese
pfrntece
tdlcuieEte:
Cu noi esteDumnezeu.(Mat.1.L8,23);
$i a zis Maria
cdtretnger: Cum uafi aceasta,de aremece eu nu Etiu de bdrbat?
$i rdspunzdnd,tngerul i-a zis: Duhtrl Sfdnt Se oa pogofi peste
tine Ei puterea Celui Preatnalt te zta umbri; pentru aceeagi
SfdntulcareSeaa nagtedin tine, FiuI lui Dumnezeuseua cherfla.
(Luca1.34,35)."
in contrast, mormonii invatd cd Iisus Hristos este
fratele nostru mai mare, care a ajuns progresiv la
dumnezeire dupd ce a fost mai intAi procrea! ca un copil
spiritual, de cdtre un tatd cerescAi o mamd cereascdgi apoi,
conceput fizic (trupegte) de citre tatdl ceresc Ai o mamd
pdmdnteand.

ts6

4. Sfdnta Scripturd trvafd cd SfAntul Duh este

Dumnezeu gi ci esteomniprezen#: ,,lar Petru a zis:Anania,
decea umplut satanainima ta, ca sdminli tu DuhuJuiS-fdnt
Eisd
doseEtidin preful farinei? Oare,pdstrdnd-o,nu-fi rdminea fie, qi
uAndutdnu era tn sfipilnireata? Pentru ce ai pus tn inima ta
lucrul acesta?N-ai minfit oamenilor,ci lui Dumnezeu(Fapte
5.3,4)" in contrast, mormonii inva!f, ci SfAntul Duh este un
duh sub forma unui om gi cd doar influenta lui este
prezentii pretutindeni.
5. SfAntaScripturd turvafdch omul a cdzat in pdcat gi cd
aceastd cidere a fost un mare riu, prin care pdcaful a
pdtruns tr lume aducAnd osAnda gi moartea oamenilor.
Astfel, noi ne nagtem avAnd o naturd pdcdtoasd gi vom fi
judecaf pentru picatele pe care le sdvdrgim:.,,Pentru cd
precum a tmpdrdlit pdcatul prin moflrte, aQa gl haruI sd
tmpdrdleascd
prin dreptate,spreaiala aeEnicd,
prin lisus Hristos,
Domnulnostru"(Romani5.21.).
in contrast, mormonii furvald cd pdcatul lui Adam a
fost un pas necesar in evolufia spre ,,lndumnezeire" gi o
mare binecuvdntare pentru noi tofi.
5. Sfdnta Scripturd invafd cd Biserica a fost intemeiatd
odatd pentru totdeauna de cdtre Iisus Hristos gi cd niciodatd
nu a dispdrut gi nu va dispdrea de pe pdmAnt ,,$i Eu tli zic
fie, cd tu eEtiPetru Ei pe aceastdpiatrd aoi zidi Bireica Mea Ei
porlileiadului nu o aor birui (MateiL6,1,8);
$i Eu nu mai sunt tn
lume, iar ei tn lume sunt Ei Eu ain la Tine. Pdinte Sfinte,
pdzegte-itn numeleTdu, tn careMi i-ai dnt, ca sdfie una precum
suntem gl Noi (Ioan 17.11); Cdci nimeni nu poatepune altd
tumelie,decdtceapusd,careesteIisus Hristos(l Corinteni3.LL)',
in contrast, mormonii invafd, asemenea tuturor
neoprbtestanfilor Cd, la scurt timp de la moartea
Apostolilor, Biserica lui Hristos a cdzut intr-o apostazie

no
Vezi 9i I Regi8.27,Psalmul139.7-l}.leremia23.34.
157

generale, ,,cu exceptia acelora care au ajuns Ia cunogtinla

eaanghclieirestaurate"
, in cazul de fafd cea a secteimormone.
Asfecte organizatorice
in 1844 o gloatd furioasd din Illinois il impugcd pe
Smith 9i pe fratele sdu, scandalizatd de relafiile lor
poligamice, dar qi pentru cd acegtia doreau sd preia
conducereazonei. Noul lider devine Brigham Young, care a
condus apoi grupul de mormoni intr-o lungd gi primejdiosi
cdldtorie prin preerie. h 24 iulue 1847 ei au ajuns in zona
Marelui Lac Sdrat din statul Utah, unde s-au stabilit
definitiv.
Aici s-au ivit mai mulfi pretendenf, la succesiune,iar
unii dintre ei au format grupuri care ulterior s-au desprins
din secta condusi de Young. Dintre cele aproximativ
doudzeci de grupuri dizidente rezultate, cel mai mare grup
este Biseica Reorganizatd a Sfinfilor din Ultimele Zile,
structurd recunoscutd oficial in 1860, cdnd fiul cel mare al
lui Smith, Joseph Smith III, major acum, a decis preluarea
conducerii acestui grup. Aceastd aripd dizidenti a respins.
practicile poligamice gi alte inovafii teologice ale sectei'
principale, 9i numdra la sfArgitul anilor 1990 un total de
250.000membri in intreaga lume.
CAnd JosephSmith a infiinlat secta,la sfArgitul anului
1820, a scris aceastd avertrzare in Cartea lui Mormon:
,,Fiecarebdrbat dintre voi nu are dreptul decAt la o singurd
sofie; sd nu avefi concubine." Dar dupd cilfiaa an| Smith
primegteo ,,rerrelatie"specinldcare dezlegaIa poligamie (sau
cuntia cu mai multefemei). El tnsuEia aaut aproape50 de sofii,
iar succesorulsdu, Young s-a,,cdsdtorit"cu 27 defemei Eia aaut
56 decopii.
Spre sfArgitul secolului XIX, primirea statului Utah,
majoritar mormon, in confederafia Statelor Unite ale
Americii era opritd din cauza legislafiei care permitea
t58

poligamia. in fala acestui blocaj diplomatic, Profetul a

primit rapid o ,,revelatie divind" privind abandonarea
acestei practici. Acfualmente mai existd urfri-r?lbrmoni care
practicd in secretpoligamia, insd oficial nu sunt recunoscufi
ca membri
Mormonii au sdli de adunare h care se strAng
duminicd de durninici. in afard de acesteaexistd gi temple
in care au acces numai membrii fervenfl ai sectei. Aici,
prezbiterii mormoni oficiazd.diferite ceremonii religioase de
inspiratie masonicd (satanicd), folosind o mullime de
jurdminte
gi
simboluri,
gesturi
din
arsenalul
Francmasoneriei.
Una dintre ceremoniile din templu este ,,legarea
cdsdtoriilor pentru vegnicie". Cei doi sofi se prezintii fir fafa
anui prezbiter care, tr urma invocdrii ,,puterilor ceregti", ii
declardpe cei doi cdsitoriti gi in viata de dupd moarte. Agazisele,,cdsdtoriiceregti" produc, dupd invdfdtura mormond,
in mod continuu copii in duh (fdrX hrp), care agteaptdsd se
nascd din pdrinfi muritori, pentru ca apoi ei sd-Ei poatd
cAgtigamAntuirea in ,,lmpdrdfia cereascd".Concluzia e cd
un bun mormon trebuie str aibX cAt mai multe sofii gi cdfi
mai mulfi copii pentru ca acei copii in duh sd se poatd nagte.
. Aceastd bizarerie il duce pe un ne-mormon cu gAndul
la cuvintele MAntuitorului din SfAnta Scripturd, potrivit
cdruia in Cer nu existi cdsitorii. Pentru mormoni insd,
respectiva invdfdturd este cAt se poate de normald, ea fiind
promovatd de Cartea lui Mormory care are lntAietate fatd de
Biblie.
Mormonii sunt obligafi sd doneze sectei zece la sut2i
din- veniturile lor lunare. Potrivit datelor oficiale, secta
mormonilor este un gigant politic Ai financiar, dispunAnd de
proprietdfi pe toate continentele gi gestionAnd sume uriage
de bani in scopuri de profit gi propagandistice.De altfel

ls9

mormonii sunt foarte activi in politicd gi in afaceri. Lanful

de hoteluri Mariott aparfine unei familii mormone.
Tofi-tinerii mormoni in vArstd de 2'1,de ani, fete sau
beieji, efectueazdun stagiu de doi ani de misionarism intr-o
lari stabilitd de Profet. Ei sunt ugor de recunoscut pe strdzi
dupd imbrdcdmintea tipicX (c5magdalbd 9i pantaloni negri
pentru bdiefi gi cimaEd qi fustd lungi pentru fete, la care se
addugd un ecuson negru cu numele misionarului). Toli
bdiefi devin prezbiteri la vdrsta de 2'J-de ani. Mulfi dintre
ei, plecafi pentru stagiul de misionarism, nici nu au citit
Biblia, Cartea lui Mormon fiind cea cu adevdrat importantd
pentru ei. ln ciuda nenumdratelor modilicdri ale textului
ffiFuL conducitorii sectei considerd Cartea lui Mormon ca
fiind mult mai valoroasd decAt Biblia. Ezra Taft Benson, un
,,profe(' din trecut al sectei, afirma: ,,Aldturi de Duhul
Domnului, Cartealui Mormon esteunicul mare instrumentpe
careni I-a dat Dumnezeupentru a conaertilLtmea".in acelagi
articol estecitat apostolul mormon Bruce McConkie: ,,Vorf
mai mulfi oameninintuili in tmpdrdlialui Dumnereu,dezecide
mii de ori mai mulli datoritd Cdrlii lui Mormon decilt datoritd
Bibliei'4,.
Aceastd sectd,in care mitologia pdgAnd este mascatd
sub diverse interpretdri cregtine, a pdtruns gi in RomAnia
dupX anul 1989 $r, potrivit propriilor estimiri, ir:- tara
noastrh se gXsescaproximativ 2.000 de aderenf,. Misionarii
refuzd sd dea explicafii atunci cAnd sunt ir:rtrebafl despre
influenfele masonice 9i mitologice din irvdfdturile
mormone, motivAnd cd aceastanecesitd o inifiere pentru a
infelege intreaga doctrind.
in prezent, urmdresc ridicarea unui templu in
Bucuregti.

ot

TheEnsign, pg. 7, noiembrie 1984

160

Ca.pITOLUL VI

I spit a rafionalismului creEtin

area SchismX 9i Reforma sunt mdrturiile

profundei deosebiri dintre cregtinismul
rdsdritean gi cel apusean. Dacd pentru
Rtrsdritul ortodox, consfingireagi trdirea, timp de doud mii de
ani, a invdldfurilor apostolice rdmAne un semn clar al
veridicitdfii, al autenticitdfi 9i al pdstrdrii negtirbite a
adevdrului de credinld din Biserica primard, pentru Apus,
doilnla de a adduga in mod ,,creato{', dogmX dupd dogmd
la tradifia apostolicd, a devenit norma debazd.a furfelegeriigi
explicdrii lui Dumnezeu. Acesta este gi motivul real al
despHr,uii Rdsdritului de Apus: Ortodoxia este respingerea
rafionalismului, a cercetdrii intelectuale privind adevdrul
trtru Hristos.
Dacd pentru Ortodoxie, ,,credinfa cea veche" aratii
credinla apostolicd, pentru Apus reprezentd ceva invechit gi
depdgi! care trebuie neaphrat ,,emancipaf'. Dorin,ta de
schimbare,de,,nou" - aceastaesteideeacare pune in migcare
Apusul de o rnie de ani trcoace in addugarea de noi gi noi
straturi de teorii scolastice gi ecuafii teologice omenegti
t63

(invenfia Purgatoriului, a Transubstanfierii,a Harului creat,

a PredestindrTi,iar mai apoi Sola Gratia, Sola Fide gi Sola
Scriptura) pe_stetemelia simpld qi curatd a invdfdturilor
Sfinlilor Apostoli.
in timp ce Ortodoxia L-a vlzut pe Dumnezeu mai
presus de orice descriere rafionald sau argument gtiintific,
Apusul papal a purces la ridicarea unui intreg sistem
teologic rafionalist, in dorinla de a explica desdvdrgit cele
mai ascunse,,unghere" ale Dumnezeirii gi de a cAgtigaastfel
supremafia argumentdrii in lupta cu ,,invechita" invdtdfurd
cregtind,ceaOrtodoxd.
Marea Schismd este departe de a fi un eveniment al
istoriei, ci marcheazd pdnd astdzi inceputul bdtdliei intre
augustinianisma5 gi scolasticism pe de o parte, gi Traditia
Bisericii istorice pe de alta. Ruptura creatdintre adevdrul de
credin;d al Bisericii Ortodoxe Rdsdritenegi noua invdfiturd a
fostului episcop ortodox - Papa - avea sd generezeo noui
dihonie in Apus, dupd nici jumdtate de mileniu de la
Schismaanului 1054.
Era in anul 1517gi fostul cdlugdr latin Martin Luther sa ridicat si ducd mai departe lucrarea de ,,innoire" a
invdliturii apostolice inceputd de Augustin in Catolicism.
Reforma avea sd schimbe foarte pu,Ln din invffAturile
papalitdgii, in schimb a reugit sd creezeo noud religie cregtind
autonomd, sub numele de Protestantism. Dupd nici optzeci
de ani de la Reformd, primele ramuri s-au divizat in peste
o6

Dimpreunecu alte erezii gi tdlcuiri mincinoasedespreSfintele Taine qi

Sfdnta Treime (a fost primul teolog apuseancare a suslinut clar erezia
Filioque), Augustin (+430) a ajuns s6 spundcd de cdnd Adam a cdzutprin
pdcat, toli oamenii se ncsc in pdcatul originar Si meritd pe bund dreptate
iadut. in bundtatea Lui insd, Dumnezeuii mdntuieqtepe cdyivafdrd vreun
merit din partea lor, Si anumepe cei predestinali (protestantismcurat). Pe
scurt, libertateaomului disparesau rdmdneneoperantd.Din izvorul otrevit al
ideilor augustinienes-a addpat mai apoi intreaga teologie scolastici a
Apusului.
't64

200 de alte noi ,,cregtirrisme". Asthzi cunoagtem peste

doudzecide mii de sectegi fracfiuni ale acestora.
ComparAnd teoriile teologice de asttrzi-eu'cele ale
pionierilor Reformei, observdm, practic, o eaolufie a
deducfiilor religioase, o continuare a ereziilor papale
exprimate intr-o formd diferitd. insd intreaga teologie
(neo)protestantd cuprinde trei caracteistici principale
imbrdfigate pe de-a-ntregul de marea diversitate sectard.

Teologia negafionisti
Prima trdshturX este datd de afirmarea unei ,,teologii
negnfioniste"a cirei principald ,,vittrtte" std in combaterea
sau negareaCatolicismului. Orice exageraresau abateredin
Catolicism igi regdsegte corespondentul ,,anti" in
Protestantism.
De fapt, intreaga Reformd este doar o negare religioasi
care duce aberafiile papale la cealaltd extremh a
rafionalismului. Dacd la un moment dat Catolicismul ar
inceta sd existe, Protestantismul nu ar mai avea tr sine o
justificare teologicd 9i existentiald. Prin Reformd,
Protestantismul a respins cu totul sfin;enia Bisericii gi
cdldrlrzireaSf6ntului Duh, lntrucAt nu a vdzut - pe bunX
dreptate - nici sfinfenie, nici adevdr tr,,biserica" Romei. lnsd
negarea a mers atdt de departe, incAt a cdlcat iie picioare nu
numai innoirile papale, ci 9i viafa sacramentald a Bisericii
dimpreund cu intreaga mogtenire apostolici.
Deosebim douf, trdsdturi de bazd ale teologiei
negationiste. Prima este numitd simplificarea aileadruIui.
Aceasta nu reprezintA, dupd cum s-ar crede, retrtoarcerea la
rdddcinile apostolice, la esenfa Bisericii, ci reprezintd
raportarea Ei furfelegerealogici a adevdrurilor dumnezeiegti.
Simplificarearalionalistd a adeadrului de uedinld tnseamnd
relatioismdogmntic.Nu mai existii Taind, Lumina cea necreati,
165

adincul de necaprins al inlelepciunii dumneztiegti,ci totul se

tn care
explicd logic, ca o formuld, ca o ecualie,,dumnezeiascd"
1!1 trebuie sd facd 2. Crezul fur Biserica Ortodoxd este
mdrturisirea pe scurt a irntregii invdfdturi de credinfd, pe
cAnd tn Protestantisrn Sola Fide, SoIaGrutia gi SoIa Scriptura
aratti reducerea gi furfelegereainhegii teologii cregtine strict
la cele trei principii rafional inchipuite, cu valoare de
dogrnfaT. Relativismul face ca Protestantismul sd nu se
raporteze nici mdcar la Scripturd, ci insdgi Scriptura este
rescrisd ,,simplificator" pentru a ,,explica" cele hei principiidogmd de mai sus. 'lnsd Adeadrul simplifcat sau diluat,
,,umanimt" pdrelnicdupd tnchipuireaunora, nu mni esteadeadr,
precuffi nici Sciptura simplificatd sau'diluatd nu mai este
scripturd.lar Adcadrul mu Scripturaastfelrelatiaizatenu mai pot
cdlduzi sufletul gi mintea la adeudratul Hristos, Ia Hristosul
Apostolilor,la Histos cel rdstignit gi tnaiat.
Simplificarea adeudrului este mdduva cregtinismelor
mincinoase prin care absolut totul, de ,-,la trvilitura
Apostolilor gi pAni la persoana lui Hristos, este transformat
intr-o filozofie maleabili gi modificabild de cdtre om. Este
trufia fragmentului care doregte sd ia locul lntregului su!
camuflajul unor forme exterioare specific cregtine, incepAnd
cu schimbarea denumirii oficiale din ,,secta X' in ,,biserica
X" gi terminAnd cu imitarea slujbelor Potez, cununie, cini
duminicald) din Adevdrata Biserici.
insd aceastd operd de relativizare a Adevirului
semnificd practic distrugerea esenfei invdldturii apostolice gi
aruncarea ,,credinciogilor" fur cel mai adAnc nihilism cu fald
creEtind
Cea de a doua trhsdturi a teologiei negafioniste este
continua schimbare.Protestantismul este intr-o neircetatii
a7intr-adev6r,
au gi protestanlii dogmele lor, degi nu le place s6 recunoasci
aceasta.Ins6 acesteanu izvordscdiri SfAntaScripturi, ci sunt erezii inchipuite
de minteaapostat5,hule carealcdtuiescbaza,,teologicd"a fiecdreisecte.
166

rescriere a propriilot ,,vatot7" religioase,un fel de eaolu,rc

teologicdin care ,,rrotJl" leapddd ,,vechiul", viitorul neagd
trecuful. Este o continud reformd a Reformei, cuhivarea unei
stdri permanente de ,,(re)trezite", de ,,renagtereharismaticd"
ce se luptd cu duhul de plictiseali gi monotonie cuibdrit in
ideologia sectelor ,,vechi"; drept urmare, apar noi secte,care
se deosebesc de cele vechi prin negarea unor trdshturi
particulare (ex. botezul) gi addugarea de altele noi (ex.
sabaful) la vechea,,plafformd-program". Practic,este doar o
chestiune de timp: totul std in picioare pAnd cAnd teoriile
reformatorilor de astdzi vor fi gdsite ,,expitatd', acegtiafiind
dezbinafl ir noi sectede cdtre valul reformatorilor de mdine.
in Apus, zilnic apare sau dispare cAteo sectdreligioasd.
Negarea celor ,,invechite" gi inlocuirea cu cele ,,la
modd" este pentru noile bisici un pas spre ,,maturizare",
este spoiala ce atrage pe iubitorii de libertate dar nu gi de
adevdr. DefdimAnd lnvdldturile adevdratei Biserici, ficdtorii
de cregtinisme au adus tAlcuiri noi, extravagante, mai pe
gustul (9i infelesul) omului modern. LepddAnd dogmele
Bisericii gi-au dogmatizat principiile, deschizAnd porfile
oricdror ideiasce neagi gi schimbd trecutul la modul viitor.
Orice revelatie este automat primitd in lumea
credinciogilor amatori numai dacd aduce ceva exaltant gi
inedit in materie de ,,cregtinism". Pierdereavalorilor Bisericii
Apostolice devine sursa inepuizabilelor fantezii sectare, pe
care omul fdrX discernimAnt le ia drept revelafii ,,hristice".
Totul se desfXgoard ,,spontanl' gi se animd pand h
ot

Ele incearci s6-i ofere omului zilelor noastre o propovdduire cdt mai
comodd cu putinfE,adaptati cerinfelor utilitare ale bun6stirii. Etica umanistit
guverneazi Cregtinismul cind principiul aparenlelor perfecte ia locul
adevdrului.MdnI in m6nd cu ralionalismul, cu Secolul Luminilor 9i cu duhul
,,practic" al timpurilor moderne - spiritul randamentuluigi al eficacitiifii -,
noile forme cregtineau cultivat o concepfieasupraBisericii mai ,,social6",cu
activit6ti practice de utilitate publicd 9i au prezentat mdntuirea ca pe
necesitatea
unei etici colective.
167

infierbAntareasdngelui:pierdereacunogtintei,stdri de transd,
tremurdturi, se rostesc voci ciudate etc. Din picate,
experimentarea continui pe acest fecund teren ,,spirltaa(' a
cipdtat $i capXti noi forme gi noi tehnici ,,ctegtine" de
chemaregi primire a,,duhului-'.
Sd nu ne mirdm cd tocmai stdrile extatice ale noilor
profeli cregtini oferd naivilor ,,mdrturia clarh" a inspiraliei
diaine sau a poxdirii harului 9i astfel noile invdldturi
excentrice trec drept ,,viziunf' sau sernne ale ,,tteziri
spirituale". CAnd nu adevdrul, ci stirile lnfierbAntate conduc
mintea, cAnd totul se {educe la experienfe ale,,duhului" sau
senzafi tari ,,spirifuale", atunci nu mai existd nici o barierd
in primirea acestor forme de ,,magie cregtind" in spatele
cdrora se ascunde cel mai perfid demonism. De aceea
trebuie si avem cele mai mari refineri fafi de cei ce ne
propun restaurarea ,,spirifuali" a vielii, mai ales cAnd se
recomandi a fi,,cregtini".
Nimicirea ,,invechitelor" rAnduieli apostolice gi
rescrierea adevdrului dumnezeiesc a fost gi va fi pAnd la
sfArgit felul sectelor ,,cregtine". O ,,bisericd" ce vine cu noi
invdfdfuri sau noi descoperiri,,cregtine"trebuie sd fie pentru
cregtinul ortodox un semn clar al apostaziei. invdfAfura
adevdratei Biserici este cea a Sfinfilor Apostoli, nu este noud,
ci neschimbatd,vie gi de doud mii de ani mAntuitoare.
Continua schimbare a ideilor religioase, dar pdstrarea
aceloragibaze conceptuale, aratd cum, de fapt, negalionismul
teologicnu se tdgdduiegte niciodatd pe sine ca ,,teologie", ci
relativizeazd, r escrie,imputineazt incet, furcet,Cregtinismul
apostolic pAnd la dizolvarea totald.
Evolufia mereu crescAndi a acestui gen de cregtinism
nihilist poate fi ugor unniriti, mai ales in ultimul veac,
prin aparifia unor noi specii de secte- monnoni, iehoviEti,
ecumenigti - care au diluat cu totul invifiturile grupirilor
neoprotestante din care s-au ridicat (au deja cu totul alte
,,scriptari", Hristos este cel mult un inger, respectiv
168

,,dumnezeu" este acelaqi pentru toti), dar care-gi continui

rispAndirea ideologiilor total antihristice dupi
o
strilucitoare gi captivanti reclami ,,creqtini"- ' ' '
Poatemulfi se vor intreba de ce s-apus ecumenismulin
rAndul sectelor. Din canza rdddcinilor sale exclusiv
protestantegi masonice.Sd adAncimpufin.
inceputul ecumenismului estelegat de Conferinta de la
Edinburg din 1910, unde s-a infiintat ConferinlaMisionard
Mondiald ce dorea la inceput unirea tuturor sectelor
protestante intr-o singurd confederatie.Organizatorul cheie
al acestei manifestdri gi ulterior lider marcant a fost
metodistul americanJohn Mott (1865- 1955),mnrxistEimnson
notoriu.De numele lui John Mott gi a altor socialigtireligiogise
leagd9i organizareaConsiliuluiInternnlionalpentruMishmein
1921.Toate acesteconsilii gi altele ce vor urma, vor adera gi
vor alcdtui in final o noud organizalte majoritar protestantd
numitd qi astdzi World C.ouncilof Churches(Consiliul Mondial
al Bisericilor). Ideea care trebuie retinutd este cd un grup
restrAns de socialigti condugi de un mason au pus bazele
ideologiei ecumeniste Si a CMB, un fel de sectd extinsd
global, cu dogme, statut gi pregedinte, ce luptd pentru
socializare gi impune (mai ales ortodocgilor ,,membri")
uniformizarea cregtinismului (dogme,,universale",aceeagi
Treime, acelagi Hristos). Ecumenismul este, dacd vreti, o
variantd religioasd a socialismului, o tentativd de
,,imbisericire" a politicii, un ,,neocomunism"religios cu fatd
cregtind.
Nu intAmpldtor 9i Luther, tatdl Protestantismului, la
vremea lui a fdcut parte din grupareaocultd a Roscrucialilorpromotoare a gnosticismului gi luptdtoare feroce impotriva
papalitdlii. in Christian Neus, (din 18 februarie 2003, pg.1)
sunt prezentate inelul lui Luther gi sigiliul grupirii sale ca
fiind alcdtuite din cinci petale de trand afir (rozh) dispuse

169

circular in jurul unei cruci.ae

O altd mare dezamigire care ar trebui sd dea de gAndit
protestaafilor estepersoanalui Billy Graham (n.1918),oficial
cunoscut ca iscusit predicator baptist gi mare vizionar, cAnd
LodgeNo.
de fapt acestaestemason de gradul 33 (tn Genesee
774, subjurisdiclin Grand Lodgeof Freeand AcceptedMasonsa
statului Michignn)so,in aceeagiloje cu Hderul mormon Paul
Palmieri.
Este evident ci Masoneria gi grupirile oculte
protestante,
prin
liderii
grupirilor
controleazi,
neoprotestante qi ,ecumeniste, intreaga direcfie a
,,cregtinismului" sectar.
Rafionalismul umanist
Spuneam cd rdddcina Protestantismului este aceeagicu
a Catolicismului: ralionalismul umanistsl, fundamentul dupd
care omul apostat se cAntdregtemai intAi pe sine, apoi tot ce e
in jurul siu. Logica este un instrument delicat, iar dacd nu
este folositd corect, poate da o aparentd rationald la ceea ce
nu este deloc rafional, pebaza un mecanism care se numegte
tocmai rationnlizare
Ralionalizaren tn credinld este surogatul mincinos al
adevirului, este erezia care luptd dintru inceputuri sd surpe
din mintea omului invdtdtura dumnezeiascd despre Hristos.
ae

Specific simbolisticii oculte, dac[ unim vdrfurile petalelortrandafirului,

rezultdo pentagramdsatanicd.
s0
Ne intrebdm, oare in ce duh ecumenistul-masonBilly a predicat
,,cregtinismul"sau in numele cui a frcut ,,miraculoasele"vindeciri gi
convertiri?In numeleMarelui Arhitect saual lui lisus?Din fericire,Hristosa
spuscd nu se poatesluji la doi domni...
5r in
definiliile filozofiei, umanismul gi ralionalismul sunt doui cdi total
diferite, insd imbinarealor (ca polii unui magnet) formeazdo noud bazd
conceptualdvitalS in alchimia ,,cregtinismelor"apostate,deoareceimite gi
inlocuiescdestulde iscusitadev6rata
gi adevdrata
teologie(prin ra(ionalism)
iubirede Hristos(prin umanism)din Cregtinism.
170

Rationalismul estegAndireaomului trufag,care crededoar in

ceea ce intelege qi inlelege doar ceea ce e ,,logic". Oti
Dumnezeu-Omul Hristos Iisus a fdcut praf,p.rir1Rdstignire gi
inviere, toatd logica gi mintogenia tuturor pdmAnteniior,
chiar dac5 unii au crezut , ci dAnd bani pdzitorilor
MormAntului vor impiedica vestireainvierii lui Hristos.
Rationalismul in creqtinism inseamni gnosticism pi
secularizare, transformarea revelafiilor dumnezeiegti in
conceptesistematizategi ecuafii teologicecare pot fi intelese
gi explicate de mintea umand. Semnificd translarea
conceptiilor progresiste lumegti ln religioss2. Negarea
Bisericii devine invdfdtura de bazd a ,,noilor biserici".
Negarea Adevdrului devine temeiul ,,noului adevdr". De pe
acestinalt egafodal,,progresului religios" au inceput sXcadd
ghilotinele pe grumazul Cregtinismului apostolic qi sd se
ajusteze,,teologiile" dwp6. diverse interese pdmAntegti gi
halucinatii personale,mai intdi in Catolicism,iat mai apoi in
Protestantism.
Marii mistici ai RdsXritului, Sfinfii Pirinfi, au fost
dintotdeauna prietenii ratiunii adevdrate,deoarecegAndirea
creqtineascdnu esteuna absurdX.Rafiuneane-a fost ddruitd
- Iisus Hristos Dumnezeu-Omul,
de Logosul Dumnezeiescs3
la creafie, pentru a ne fi treapti de suire gi cdrjd la inceputul
spre cunoagterea lui Dumnezeu. insugi
drumului
Cregtinismul posedi o logici simbolisticd ce se cheami
teologie, insi ceea ce invdtdtura Bisericii respinge este
ralionalismuluiEi idolatrizarealui. $i nu poate fi
absolutizarea
altfel, cdci Duhul dumnezeiesc se retrage acolo unde
domnegte logica pur rationalisti prin legi utilitare 9i
" Principiul democraliei in Cregtinism inseamnd tocmai Protestantism:
dreptul fiecdruiade a in{elegegi de a credece wea din Scripturdgi despre
Hristos.Ecumenismulpreia acestedrepturi 9i le dd valoarenormativdprin
Charta Oecumenica(constitulie gi liberalizare), pentru a reugi unirea
(integrarea),,creqtinismelor"
intr-o singurdbiserici (stat).
(loan 1.1)
" ,,LatnceputeraCuvdnlul. Si DumnezeueraCuvdntul"
171

raporturi juridice dezvoltate sub forma deciziilor autoritare

sau liberaliste. Biserica nu recunoagte omul sau vreo alti
invifitoare,
in
ci numai pe sine insigi
,,bisericl"
sobornicititea sa. Unicitatea soborniceascX face Biserica
nestribitutd de duhul protestant, iar unitatea sobornicitifii
o face inaccesibili spiritului papist.
Suntem nevoiti aici sd facem o diferenliere esenfiald
intre raliune pi rnfionalisrn. 7n timp ce ratiunea se bizuie pe
revelafia unui Adevdr dumnezeiesc ca sursd gi fundament al
adevdrului pdmAntesc, ralionalisnrul este tocmai relativizarea
Adevdrului absolutsa,transformAndu-se astfel inh-un curent
filozofic numit ,,reLigie", care-l plaseazd. pe om ca sursi a
adevdrului. Adeadrul rationnliEtilor este valid numai atunci
cAnd este determinat prin forla ratiunii gi nu se supune unei
definitii ,,absolute" pe baza credingei sau a dogmelor
religioase.
Primul rationalist autentic a fost Lucifer, furgerul care
a ciutat prin indifarea cugetului sd surpe dumnezeiasca
rAnduiali cea din ceruri. Nu a reugit decdt sd ne arate doud
lucruri: ratiunea, chiar gi pervertitd a demonilor, nu poate
schimba cu nimic adevirul dumnezeiesc, iar cAnd incearcd a
o face, cade in intunericul (ne)cunoapteriiss.Marile cdderi, ale:
lui Adam gi Iuda, ale Papei gi ale lui Luther, stau drept
mXrturie.
Cdnd rationalismul demonic irfrdfit cu umanismul
pitimag se deghizeazd. in crez religios, igi aratd de fapt
neputinta in a crea un alt adevdr decAt cel dumnezeiesc.
Satanismul, ateismul sau nihilismul fur stare purh nu vor
seduce niciodatd lumea, insd pot fi ,,digerabile" cAnd sunt
confundate sau ,,invelite" cu Adevdrul gi intreaga lucrare
mAntuitoare a lui Hristos pe pdmAnt. Rafionalismul nu-L
hulegte direct pe Hristos, ci creeazd noi religii gi noi crezuri
'o
CareesteCuvAntullui Dumnezeu.
tt
,,5i le-a zis:Am vdzutpe satanaca unfulger cdzdnddin cer " (Luca I 0. I 8)
t72

pdrut cregtine, pl5smuiegte noi

forme bisericegti
antropocentrice in care se vorbegte de un flou ,,hristos"56.
in esentd, rationalismul umanist nu se intemeiazi pe
Adevdr, nu ,,vede" firea creatiei (cici at trebui sd-i
recunoascd Creatorul), ci crecazd realitdli izuorfrte din
imaginalia minfii, o teologie paraleld ce pare logici gi
demonstrabild, un crez intemeiat pe o mare ingeldtorie:
Hristos capdti chipul omului cdderiiiar omul tEiaedesineleca pe
propriul dumnezeu.Aceasta este, de fapt, seva care le curge
prin vine: attozeificarea este,,sacramentul" rafionaligtilor
umaniEti cregtini.
Aici zace toatd ,,esenfa" gdndirii cXzute, ca una ce
tAnjegteneincetat, prin mii de chipuri, la a-l face pe om
,,dumnezeu" iar pe Hristos doar un om. Abile gi seducdtoare,
tocmai spre preamdrirea necugetati a omului ne conduc
astd,ziputernicele tentacule ale rationalismului, adAncinfipte
in culfuri, gtiinfi, religie, dar mai ales in ,,cregtinism".
Ce este cultura fdrd Hristos? Un ritual al cuvintelor
care prosldveEtetoatd degertdciuneagi picatul acesteilumi.
De la gnosticism la iluminism, de la filozofie la psihologie,
totul se (re)centreazXpentru a idolatriza chipul omului
desfrdnat gi trufag, dezumanizafde patirni gi desfigurat de
pdcate.LuAnd omul-maimufX, omul-zeu, omul-apostatdrept
model,
cultura
modernh
susfine
procesul
de
antropocenttizare a intregului univers, adici omul pornegte
in mod complet gi exclusiv de la sine insugi, adund informafii
in privinta lucrurilor particulare gi formuleazd hotdrAt legi
universale, integrAnd fiinta umand aldturi de cea ,,divirtd",
intr-un sistem liniar, material gi pdmAntesc.
56
Da, unii poatevor spunecd protestanfiinu credintr-un alt Hristosdecdtcel
al Scripturilor.Acelora le spunemcE Hristosul Ortodoxiei, dupd cum ne
spunechiar Scriptura,esteCel ndscutin chip minunatdin FecioaraMaria, in
timp ce Hristosul protestanfilor,NU. HristosulOrtodoxiei poatepreschimba
in chip tainic pdineain Trup, in timp ce Hristosulprotestant,NU...
173

$tiinfa firi Hristos este negtiinfd, o aariabildla discrelia

hazarduluicare nu poate explica nimic din alcdtuirea lumii gi
a omului, ci doar constatd (cAnd este sincerd) realitdti ale
Facerii. Ifr cAnd nu poate explica, inventeazd. Sd nu uitdm cd
gtiinla dimpreund cu filozofia au fost cele care gi acum ne
amtrgesc prin manualele de Biologie de pe vremurile
ateismului, cu falsa teoriea eaolufionismului,teorie care este
acum, paradoxal, contrazisd tot de gtiinfd, prin ultimele
descoperiri genetice.Este foarte greu pentru omul de gtiinfd
sau filozoful rationalist si admitX trdumnezeirea omului
prin smerenie gi salyarea omenirii prin ingenuncherea
inaintea Crucii Mdntuitorului Hristos.
Dar nicdieri ca in religie,rafionalismul nu gi-a gdsit un
camuflaj mai cdlduros, de unde sd ingele intreaga omenire.
intdi a lucrat prin impdrfirea credintei adamice in religii, a
adevdrului dumnezeiesc in adevdruri omenegti, a
monoteismului in politeism. Spune despre zeii religiilor
Dreptul David: ,,Cd toli dumnereiineamurilorsunt draci; iar
Domnul cerurilea fdcut" (Psalmul95.5).Ei bine, tocmai prin
evolufia ralionalismului religios a devenit astdzi ,,credibild"
ideea cd fiecareom de pe pdmAnt poate avea dumnezeul sdu
personal,hristosul sdu personal, cregtinismul sXu personal'.
diferit de al celorlalfi. De fapt, omul rationalist a ajuns sd
selectezedin religios doar acele porunci ,,divine" care sd-i
odihneascd patimile 9i sh-i justifice pdcatele gi pldcerile, ca
mai apoi sd-gi fXureascd ,,dumnezeitea" din contemplarea
rafionald a ,,sineluil'.I-a fost greu, dar a reugit: omul apostat
qi-a (re)gdsitprin rafionalism propria ,,dumnezeire".
Chiar nofiunea de ,,creEtinism"a fost atAt de pervertitd,
incdt astdzi nu mai aratd lumii lucrarea mAntuitoare a lui
Hristos pe pimAnt ci gi-a mutat centrul de greutate din
sensul papist-totalitar it1 infelesul ecumenist-egalitar,
amestecAnddimpreund cu Cregtinismul adevdratei Biserici a
lui Hristos toate grupdrile sectare ce fin de o anumitd
t74

fllozofie ereticdpdrut cregtinX;pentru aceea,,neocregtinism"

inseamnd mai departe golirea de Hristos a Cregtinismului
apostolic.
Istoria ne arath cd umanismul nu este decAto mascda
fdrddelegilor $i a totalitarismului. insugi Hristos a fost
judecat condamnaf intemnilat gi rdstignit de umanigtii cei
corecfi,drepfi, rerio1i,nafionaligti,ca cel mai mare rdufdcdtor al
societifii omeneqti:,,Dacd-Lldsdmagatoli aor credetn El, Eiaor
ueni romanii Ei ne uor lua lara gi neamul. Nici nu gfindili cd ne
estemni defolos sd moardun om pentru popor,decdtsd piard tot
neamuL" (Ioan 11.48,50),Din fericire, ,,rdzvrdlirea" Iui Hristos
ne aratd ch a fi corectpolitic Ai cumintesocialinseamndgi astdzi
lepddare de caleaadevdrului gi a mAntuirii.
in secolul al XX-lea, reprezentanfii fascismului, vorbind
despre ,,Spiritul poporuIui aparlindnd aceluiaEipdmhnt", au
declangat Holocaustul, iar umanigtii marxiqti, sub lozinca
,,Omul estecel mai prefioscapital", au sdvArgitcele mai teribile
crime impotriva umanitifii. Iar in vremurile de pe urmd,
creEtinismul unui Antihrist care pozeazd i:rtr-un hristos
umanist va arunca pentru vegnicie sufletele ,,creqtinilor" in
iadul cel de foc.
Binele mdntuitor al Sfintei ScripturisT - ca gi adevirul,
iubirea sau dreptatea - s-au devalorizat ca nofiuni prin
raportarea la,,virfufile" omenegti(degtepticiune,frumusele,
iscusintd), intrAnd in vocabularul rdului gi vdtdmAndu-se de
el, ca tr final sd se transforme in ,,bineleomeniii", camuflai al
s7

Adevdrata Scripturi nu poate incuviinfa eresul gi de aceeafiecare sectti

,,cregtin6"a fost nevoitd s6-giintocmeascdpropria ,,biblie". Aga am ajuns sd
averfi biblia baptisti, adventistd,iehovistd,etc. ba chiar ecumenistd,satanistd
sau mai nou, de ce nu, biblia homosexualilor...Fondul problemei este
sldbirea trezviei ortodocgilor, prostili de formuldrile antagonisteale noului
veac (dublu-gdndit!): biserica . baptistd, adventistd, iehovistd, ecumenism
ortodox, partid creStin,sfdnta Romdnie (nalie), evoluqionismteist, unitate in
diversitate, homosexuali creStini, masoni creStini, yogd creStind,
fundamentalism creStin etc

r75

firii omenegti cizute.

Degi doresc a fi primite drept notiuni creqtine autentice,
sintagmele binele omenirii, adeudrul uniuersal, iubirea
necondifioiatd, dreptatea6i pacealumii at secdtuit demult de la
izvorul lor, cdci nu mai mdrfurisesc Suferinta, pdtimirea,
Asceza, Mdrfurisirea gi Rdstignirea Omului pentru Hristos.
CreEtinul unittersal este cel mai bucuros cd existd astdzi
,,neocregtinismul" (numit astd,zi catolicism, protestantism,
ecumenism) care sd-i ofere acea scutire de a mai suferi
pentru a sa mdnfuire, acea ugurintd qi simplitate in a crede
intr-un oarecare Iisus, tolerant Ei bun cu toate poftele inimii
sale.
Biserica lui Hristos nu poate avea nimic comun cu
Reforma. Duhul SfAnt Care vorbegte in Sfintele Scripturi,
Care lumineazd prin Taine gi ir:rvatd prin Sfdnta predanie nu
poate fi inteles de ratiune gi nu poate incdpea in ecuafiile
religioase ale oamenilor. Umanismul rationalist a fdcut din
Cregtinism un cod de comportament moral superior oricdrei
ebici, incAt cei ce doreau a fi numifi creqtini credeau ci le era
de ajuns mdntuirii doar respectarea selectivd a unor reguli
sociale.
Astfel morala umanistd a devenit piatra de temelie a:
noii religii, a noului creEtinism.A infelege jertfa lui Hristos ca
pe o pildd morald inseamnd a crede cd Iisus a fost bun gi
drept deoarece a fost un cetXtean manierat gi inimos, un tip
inteligent gi cultiva!"un individ parolist gi respectuos, un
cuminte pldtitor de impozite gi taxe al vremurilor sale.
Ce a adus ,,binele omului" in cregtinism decAt numai
pdrdsirea judecdlii drepte gi dezlegarea celor mai mari
fdrddelegi: cruciade, inchizitii, politici,,teocrate,' criminale,
tolerantd sexuald gi egalitarism ecumenic? ,,Cregtinii,, dedati
degertdciunii lumegti nici nu mai bag6. de seamd cd
,,toletantta", ,,reconcilierea" gi celelalte ,,dteptarl" cu care se
mAndresc este un fel mincinos de a fi, fiindcd potrivnic
176

Scripfurii estetemeiul care izvorhgtedin acestea.Ei sdvArgesc

nedreptatea ca pe dreptate, f.ac fdridelegi ecumeniste
crezAndu-le mari fapte bune sau fapte ale..dreptdfii. Cu
adevdrat s-au implinit cuvintele ,,Cdile nebunilor drepte sunt
tnaintealor" (Pilde12.L6)

Dogmatizarea principiului
in sfArgit, dupd teologianegalionisfd9i dupd ralionalismul
umanist, cea din urmd trdsdturd a Protestantismului este
dogmatizareaprincipiulul. Nu, nu e o metaforl, degi una din
cele mai mari pofte ale Reformei a fost respingerea a tot ceea
ce trsemna dogmd in Catolicism. insd lepXdarea
inlailibilitdgii papale a contrabalansat in Protestantism cu
infailibilitatea fiecdruia de a inlelege dupd voia sa Scripturile.
Aga a apdrut primul principiu protestant cu valoare de
dogmd: Sola Scriptura. CumpXrarea indulgenfelor pentru
asigurarea mdntuirii din Catolicism a dus la extrem in
Protestantism ideea mdntuirii doar prin credinfd. Aga a
apdrut cel de-al doilea principiu-dogmd protestant:SoIaFide'
Respingerea supremafiei papale a generat in Protestantism
negarea harului preofiei, fiind nevoifi sd ndscoceascio noud
,,dogmd" pentru a umple golul lisat SoIaGratia.
Inevitabil, au apdrut gi contradicfii logice, care au fost
rezolvate rapid, simplu gi eficient orice idee sau tAlcuire,
care ar contrazice noTle ,,principii - dogmd"ss,nu mai este
adeviratd. Chiar Scriptura de ar fi, aceastava trebui rescrisd
pentru a nu contrazice noua ,,teologie" gi noile ,,dogrte". Aga
s8Piactic au idolatrizat filozofia adogmaticd,au dogmatizat adogmatismulbaza fonddrii moralismului ,,teologic", prin teorii ca satisfacereadreptifii
divine prin moartea lui Hristos pe cruce, refuzul distincJiei intre esenJa9i
energiile lui Dumnezeu,respingereaisihasmului gi a tradiliei patristice,
apologetica urmatd in mod utilitar, absolutizarea autonomd a preo{iei
generalea laicilor, conceptiajuridicd asupraplcatului originar etc.
177

Apostolii au ajuns ,,fr spund" difeit de ceeace au scris.Pe

temeiul acestor ,,reevaludrl", toate scrierile Sfinfitor Pdrinf,
au fost renegate, deoarece nu mai puteau fi ,,impdcate" cu
noile fofmule demagogice creEtine. incepea era unei noi
teologii, a unei noi forme de cregtinism.
Pentru ca o anumitd gdndireteologicdsd ajungd sd capete
credibilitate sau valoare de adevhr, firtotdeauna se invocd o
anumitd ,,autoitate". ln Catolicism, felul intelegerii
invitdfurilor Scripturii gi aL ,,autorizdr77" noilor dogme
revine in totalitate papei, unui singur om care gi-a cAgtigat
aceastd,,autoitate cu drept diain" (de a da gi primi innoiri
teologice), printr-o falsd interpretare a unui singur citat din
Scripturd. Protestantismul, vrAnd sd .rupd aceastd robie a
exclusivitiifii papale privind i:rtelegerea Scripturilor, a
Itberahzat acest ,,drep(', ddtuindu-l oricdrui cetdtean care
avea ceva de spus. Ironia este cd nicdieri in Scripturd nu se
regdsescaceste,,drepturi" la nivel de individ, ba mai mult,
nimeni nu poate interpreta singur pentru sine Scripfura,
pentru cd este deja tAlcuitd de cugetul Bisericii, de graiurile
soborniceEtiale Sfingilor Pdrinfi. Orice ,,autoritate" care
gdsegtein Scripturd lndreptdtirea de a contrazice Scriptur4
(prin reformuldri personale), nu estede la Hristos.
Autoitatea unuia inseamnd cd fiecare individ este liber
gi chiar incurajat sd infeleagd singur, pentru el insugi,
Scriptura. Dacd pentru catolici singura interpretare credibild
provenea de la un Papd (eretic), pentru neoprotestanfi fiecare
credincios devenea un mic pape, hotdrAnd pentru el irsugi
propria lui interpretare, pe baza unei autoritdti personaless.
Aceastaa dus in mod nafural la o veritabili explozie ir1 Catolicism a congregafiilor gi ordinelor, iar fu:l
Protestantisma sectelor.

infelepciunea, ca gi sfinfenia, nu aparfin decAt unimii

tuturor membrilor Bisericii, botezafi in acelagi apostolesc
Botez gi mdrturisitori ai aceluiagiapostolesc'e-rez.Aceasta
este alcXtuirea Bisericii sobornicegti Ortodoxe care
garanteazd.neprimirea vreunei eiori, fiindch nu lasd cAtugide
pulin loc manifestdrii vreunui principiu al rafionalismului
sau umanismului in Cregtinismul ortodox. lnfailibilitatea nu
esteatribuiti unuia, ci negregelniciaaparflne numai Bisericii
intregi ca unime a dreptcredincioEilor impdrtiiEifi cu Trupul
lui Hristos. Iatd o mdrturisire a Patriarhilor Rdsdriteni
intrunifi in sinod cu episcopii lor, unde stau lmpotriva papei
Pius al IXlea prin urmdtoarele cuvinte: ,,Apoi, Ia noi tn
Bi*ica Ortodoxd, n-au putut niciodatd nici patriarhii, nici
sinoadelesd introducd lucruri noi, pentru cd apdrdtorulcredinlei
estetnsugiTrupul Bisericii,adicdPoporultnsugi."so
Phrerea unuia care igi arogd, tr materie de dogmd,
dreptul unei decizii independente in numele Bisericii,
constituie deia protestantism. De aceea rafionalismul
protestant este o deghizare in forme a rationalismului
roman.
Din clipa in care Apusul cregtin se aratd neputincios
sau nu mai cautd sd transfigureze ,,chipul" lui Dumnezeu
din om, sh preschimbe striciciunea in nestricdciune,moartea
in viald gi inviere, nu mai e decAt o conventionald formd de
institufionahzare a unui grup de indiviz| o manifestare a
ciderii omului, oricAt de religioasdar fi aceasta.Cregtinismul
apusean este doar un marketing religios axat pe individ, o
satisfacerest'arbddd a nevoilor ,,religioase", sentimentale gi
psihologice ale omului cdderii.

5e

Biserica Ortodoxe recunoagteo singurd ,,autoritate personal6", cea a

MdntuitoruluiIisus Hristos.Nici chiar sfin{ii Apostoli nu hotdrausinguri in
celeale credinfei,ci dimpreund,adunaliin sobor.

r78

60

Enciclica Patriarhilor ortodocai, trad. T.M. Popescu,Bucuregti,1935,

p.r32.
179

CnpIroLUL VII

Neo cre1tinismul

rezia esteun duh rdu care vine gi se sildgluiegte

in mintea omului. Una dintre cele mai abile
metode de cucerire a minf,i de cdtre diavol este
transformarea ideilor ln crezuri, iar cel mai indrdgit crez din
zilele noastre este cregtinismul rafionalismului umanist.
Pentru lume nu mai conteazdcd acelcregtinism fir care crede
este un fals, o parodie a adevdrafului cregtinism, atAta timp
cAt acestalgi dovedegte,,adevdrurile" prin consimtdmAntul a
din ce in ce mai mulpi,,creqtini".
Umanismultn creEtinismestesecularizarea
creEtinismului,
iar rafionalismuluegtin estedesfiinfareatotalda creptinismului
scularizat. $i cel mai ;;neprihdnit"umanismEi cel mai ,,uirtuos"
ralionalismnu sunt altceaadecit poftaomului de a secunoagte
pe
sinetnsuEica dumnezeu,adicddemonismcurat.
Centrul acestui sistem fllozofic cu fald cregtind are ca
singurd mdsurd a futuror lucrurilor omul. Total qi toate sunt
(re)centrate in jurul gi spre ,,binele" omului, dupd un
mecanism in care omul ,,jrtst7Iicd" gi tot el ,,beneficiazd".
GAndirea rafionalistd il face pe om sd se creadi in clubul
select aI specimeneloreaoluate Ei ciailizate, atAta timp cAt
civllizat:ra gi progresul sunt definite ca stAnd exclusiv pe
180

umerii oamenilor rationaligti. La fel, concepful umanismului

cultural, social gi religios igi are originea ln om, existd pentru
om gi-gi gdsegtejustificarea tot in om. AvAnd.eminte criticd
gi suferind de un agnosticism cronic, rafionaligtii neagd
existenta inexplicabilului gi nu primesc ceea ce nu se poate
demonstra. Toate valorile gi reperele (mai ales religiosmorale) sunt relativizate, mereu adaptabile nazurilor gi
patimilor,,moderne". Nimeni gi nimic nu este absolut totul
se (re)definegte gi se evalueazd, totul se prescurteazd,,se
micgoreazdgi se numetoteazd..6l
Marea meteahnd a acesfui gen de ,,gAnditori" este cd,
punAnd totul sub lupa microscopului gi relativizAnd totul in
jurul lor (mai pufn pe ei ingigi), au ajuns la o asemenea
infailibilitate ,,logicd" incAt nu mai pot pune la indoiald
fundamentele, directia gi nici ,,valorile" propriei gAndiri
conceptuale.
Mustind intr-o culturX renascentistd, cregtinismul
apusean a cdpdtat in papism latura rebeliunii infailibile, iar
protestantismul a dus-o la desdvArgirein idolatria umanistd.
Aga a luat nagtere cregtinismul rafionalist, religia umanistX,
cultul omului. Apusenii au divinizat ratiunea umand
dimpreund cu patimile gi sldbiciunile sufletului apostaf
fhcAnd din om un ideal mistic, !Lr1,,ornflou",1tn fetig perfect
cdruia puteau acum sd-i furchinetoate jertfele mintii lor. Iar
acestom nou rrlJ mai avea nevoie de nici o religie. El era deacum religia.s2
''

S-a inliturat gi s-a trecut sub ticere adevdrulteologic al dogmelor,acestea

fiind inlocuite cu morala pietistd; s-au instdpdnit un intens ra{ionalism
apologetic, domnia logicii practice, ndzuin\aspre fericirea etic6, necesitatea
9}ltural6 a religiei.
" Din nefericire, neindurltorul sistem rafionalist-umanista imbolndvit cu
totul fundamentelecregtineale Apusului. Iar deceplia oamenilor fali de un
,,cregtinism aspru" gi un ,,dumnezeu neindurItor" s-a putut vedea in
rebeliunile Renagteriigi revolufiile Umanismului, care au impins lumea fie in
ateism,fie in liberalism(protestantism),
f,rein pigdnism(New Age).
181

ingrijordtoarele mutafii ale cregtinismului apusean l-au

adus pe omul nou la inchipuirea cd in adAncul sufletului este
liler sd pgate avea religia ,,et)ltJI', chiar dacd aceastaera
oglindirea in teologic a concepfului de ,,sine".ln loc sd se
laseindumnezeit de Hristos, omul nou a fost amdgit de diavol
cu visul unei noi libertifi izbdvitoare de ,,credinfa cea
veche", crezAnd ndtAngul cd se poate mAntui dacd se inchind
unui Creator mai ,,noll", mai,,bun" sau mai,,umanist''. Este
un miraj dupd care tinde neincetat ftrd, a ajunge niclieri, o
iluzie vAnatd de trufia sinelui. Cu toati logica cu care se
laudd, omul nou ar trebui aici sd-gi dea seama de minciuna
,;eltgiei" in care crede.
Aceastd formd de neocregtinismdste mai periculoasd
decAtnecredinga,deoareceincearcd inlocuirea AdevXrului cu
un mit, iar oamenii sunt mari amatori de mifuri cu cAt sunt
laaaiemanctpafi.$i nu degeaba limbajul figurativ al culturii
noului veac acuzd.Creqtinismul tradigional de furvechireiar
vechile erezii sunt asemuite cu ,,cregtinismul autentic"63.De
fapt, prin nou-aorbireEi nou-gfrndire,Neocregtinismulnu doreEte
anihilareaCreEtinismuluici pdgfrnizarea
lui, iar Pdgdnismulsdfe
tmbrdfigatca o eaoluatd,,religie creptind".Cu toate acestea;
neocregtinismul nu este anticregtin. El este desdailrEii
antihistic.
In acest cregtinism umanist profund secalarizat, omul
intre in posesia unor capacitdfi intelectuale potenfial
nelimitate, omul devine esenfa, valoarea gi centrul
universului, omul hotdrdgte asupra tuturor valorilor gi a
adevdrurilor, in special a celor religioase, omul devine sursa
intregii cunoagteri umane. Credinfa a fost uzurpati de
u' Vedem

acestlucru in stridaniile Protestantismuluide a reuni in teologia sa

toate ereziile anatemizalela timpul lor de Sfinfii Pirinli ai Sfintelor Soboare
aleBisericii: arianism,nestorianism,
iconoclasmetc.Ba mai mult, pentrua-qi
infiripa o rdddcind istoricI, Protestantismulde astdzi invocd drept urmagi pe
... ereziarhiigi miqcdrileereticeale ffecutului.
t82

qtiinfi, Taina inlocuiti de progres, Biserica de eticia.

Dumnezeu, chiar daci nu este negat, este scos in afara
lumii spre a nu tulbura spiritele reformatoa_re.Nofiunilede
Libertate,
Toleranfd,
Democrafie,
Gdndire
liberd,
CunoaEtere,Crez religios, Cregt!.nismautentic - au,devenit
noile arme-conceptcu care neocregtinismulll remodeleazi
(ciopAr,tegte)pe Hristos Cel Ristignit din viafa celor care
mai cred in El.
Iar odatd gterse diferenfele dintre adevdrul gi iluzia
mAntuirii, dintre Bisericd gi erezie, noliuneadc pdcat tEipierde
conlinutul real, fdrd. a se mai lnfrunta vreodatd cu viafa
omului.
MAntuiegte oare credinta in rafiune, respectul de sine,
datoriile civice, nXdeidea in lume sau dragostea de trup?
Adevirurile, ostenelile, crezurile, lacrimile, sAngeririle,
predicile golite de adeviratul Hristos - niciodatd!
Cdnd furcepXtorii Protestantismului L-au vdzut pe
Dumnezeu ca pe un sttrpAn de sclavi, care i-a fdcut pe
oameni cu scopul de a-i blestema 9i pe alfi (cAflva alegi)
pentru a-i salva, ei, de fapt, au ldsat mogtenire urmagilor
neoprotestanfi definifia Antihristului. Realitatea viziunilor
Reformatorilor avea sd fie mascatdcu o intreagd avalangdde
falsuri gi minciuni, insd dincolo de acestea,binele gi rdul au
ajuns aga de amestecatein definirea ,,fiintei supreme", incAt
furtreg Protestantismul a ajuns sd o confunde cu
,,Dumnezeu".
Nu, nu trebuie sd ne agteptdminsd la gdndire logici din
partea rationaligtilor, deoarece esenla gAndirii lor este
punerea egalitdjii intre notiuni ireconciliabile (adevir-erezie,
picat-virtute, ceresc-pdmdntesc).Sd nu ne mirdm cd din
uo

De aceea realitatea liturgic[ gi euharisticd a Bisericii dispare din viala

,,credinciosului"care se limiteazi la ascultareetic6, la indeplinirea formalE a
,,obliga{iilor" religioase,la ndzuinfele,,practice".Pdn[ la urm6, creStinismul
pe care l-au imbrifigat este cel care le asigur6 confortul individual gi
prosperitateasocial6,dincolo de carenu mai existd decdtNIMICUL.
183

aceaste harababuri ,,teologicd" 9i prin amestecarea

diverselor noFuni,,cregtine", de cele mai multe ori eretice,a
luat nagtele gi s-a irtdrit in ultimul secolcea mai tAniri aripi
a neocregtinismului: ecumenismul.
Prin originea sa, Protestantismul este o schismd ndscutd
din Catolicism, care la rAndu-i s-a ndscut din respingerea
Ortodoxiei6. ln acest sens este ugor de ardtat cum duhul
rafionalismului papal este acelagicu duhul Reformei, duhuri
care propagd.dezbinarea,,sistematicd"
9i ,,evolutivd" pAnd la
limita irafionalului, impingAnd spre fbrAmifarea totald, spre
nihilism, irtreaga invd!5turd a adevdratei Biserici cregtine.
Spre exemplu, furfelegereaSfintei Treimi fur Catolicism
gi Protestantism pleacd de la baze nlionaliste simildre, in
care revelafia trinitard nu izvordgte dintr-o comuniunecunoagtereom-DumnezetJ,ci, pornind de la conceptelogicecare
nu pot f decit abstracfiuni,irnpresiiale imaginafiei,se ajunge la
analogii ale Sfintei Treimi cu lumea creatd, cu obiectele
nafurale gi relafile umane. Ceea ce sistemele filozofice sau
rafonalist-cregtine nu au irnfelessau au crezut ci lipsegte din
explicarea Dumnereirii Celei de necuprins cu mintea, a fost
inlocuit de reprezentdri ale imaginaliei omenegti. Asemuirea.
lui Dumnezeu cu o forld a lumii naturale nu este departe de
metodologia ,,teologiilor" pdgdne, prin care s-a ajuns sd se
transforme, imite, ignore gi sd se relatlizeze numele lui
Dumneztu-Treime- intr-o banald denumire a unei dogme. Sau
sd inleleagd gi sd reinventeze Biserica, prin analogie cu
Statul drept,,regatul cezarulu{' (in Catolicism) sau ca sistem
de organizare sociald (in Protestantism).
Algoritmul ,,teologic" neocregtin a devenit deja clasic:
se pleacdde la o simpld invdldturd a Bisericiiapostolice,apoi
se aplicd unele schimbdri foarte fine, sustinute de interpretdri
aproapelogice,lnsdaddugirile prin care concluzioneazd.primii
ut Aceasta nu inseamni ci Ortodoxia stii in weun fel la baza rdzwdtirilor
religioase,ci trufia uman6.
184

rafionaligti (Catolicismul) sunt aga de monstruoase, trcAt cel

de-al doilea val de rationaligti (Protestantismul), atacAnd
-ifririnovdteascd
concluziile primilor, ajung sd nege totul gi sb
de pdgAnism pAnd gi invd!5tura Bisericii apostolice.
Vedefi cAt de viclean este!duhul rafionalismului? lgi
fine primii ucenici pringi intr-o neobosittr ridicare a falselor
concepte, iar pe ceilalli irrvergunafi tr combaterea lucrdrii
celor dintAi. lnsd nici unii 9i nici allii nu ajung sd se nege pe
sine sau sd lupte pentru adevdr, ci doar apird orbegte nigte
pdreri eretice gi idei personale. De aceea Adevirul lui
Hristos este acelagi,neschimbat, mai presus de logici gi de
om, Ei nu admite adaosuri, impufinlri sau compromisuri.
Drept exemplu, in timp ce Biserica face rugdciuni gi
pomeniri pentru cei adormifl, Catolicismul vine gi spune c{
aceastdrugdciune ar fi inutild dncd nu ar exista o stare
intermediard: iatd demonstralia cd purgatoiul existd! lnsd
Protestantismul ofensat rdspunde cA nu existd nici urmi ile
purgatoiu in Sfntele Scripturi Ei nici tn Bisica primnrd, ileci
estepdgfrnismsd te rogi pentru cci morfi. ln timp ce Biserica
recunoagte 9i prepiegte mijlocirile Sfinflor, Papismul vede
aici o utilitate cecompleteazd
meriteleprisositoareale rugdciunii gi
ale ispdEirii,justificAnd discret plata indulgentelor. Reforma
neagd totul, zicdnd cd ispdEireaprin singele lui Hristos,
acceptatdprin credintd tn Botez gi tn rugdciune,este suficientd
pentru rdscumpdrarea
tuturor oamenilor,deci mijlocireasfntilor
estc inutild Ei cd tnsupi termenul de ,,sfinfi" este impropiu.
Atunci cAnd Biserica trvatd ,,Dupd cam trupul ftrd suflet este
mort, aQa Ei credinla ftrd fapte" (Iacob 2.26), Papalitatea
imputineazd spunAnd c6.credinlaesteinsufcientd,decieanu ne
poatumhntui, iar faptelesunt utile gi constituieun meit. lns|
logica Protestantd nu se lasd cdlcatd gi spune cd faptele nu
constituieun merit,decisunt inutile!
Aceastd grea luptii in tdigurile silogismelor nu se va
sfArEiniciodatd pe tdrAmul rationalismului. Este agadarlesne
de inleles de ce diferentele dintre Ortodoxie gi
185

,,neocregtinisme" nu stau in neinlelegeri sau interprettrri

asupra unor probleme particulare, ci in insigi faptul cl
adevIrurile, inviflturile gi esenfa lor sunt total contrare gi
d neimpicat. Diferenfa intre Biserici Ei toate confesiunile
creqtineale Apusului este atAt de radicall, incAt nu se poate
gisi un singur fundament asupra clruia acesteasi fie de
acord.tr
Spuneam tur primul capitol cd Hristos Cel Rlstignit a
creat Omul innoit, Omui indumnezeit pldcut Tatdlui gi
Iuminat de harul Duhului SfAnt.
NeocreEtinismul face exact contrariul, inspirl chipul
omului nou67,un humanoid al noii specii hotirdt strtriiascll
netulburat in patimi Ei picate, ptrtruns pAnd in miduvi de
nihilismul deqertlciunilor lumegti transformat intr-o
f.ilozofie de viafi ,,creEtinl".
Se mAntuieEte omul nou? Rlspunde SfAntul. Proroc
David: ,,in zadnrod ostenili aoi ce mincafi pfrineadurerii", ckci
,,cinenu estecu Hristos,esteimpotrioaLui" gi ,,cinenu adundcu
El isipeEte".Departe mAntuirea de omul nou, atdta timp cAt
idealul acestuia este aidoma cu idealul lui Lucifer. ln
adAncurile inimii sale de piatrd, noul om mustegte acelagi.
66

inse tocmai aici intervine subtil lupta ,,teologicd" a ,,ecumenismului

cregtin", in exploatareaperfidd a aparenteloraseminiri in expresiile gi
formele exterioare gi camuflarea dezacordurilor esen(iale ale fondurilor
religioase.
"' Omul nou (nu innoit) esteautosuficientsiegi(se accepte9i se iubiegteaga
cum este)prin punereapropriilor virtuli pdtimaseSi ainlelepciunii dupd trup
in slujba nimicului sau a degerticiunii.Neo-omul s-a redefinit (el existl,
triiegte printre noi) ca geniu, artist, filosof, savant, educat, onest, serios,
corect,punctual,riguros,manierat,respectuos,
instruit,inv6fat,cult etc.,fiind
mereu grijuliu in a imbrdca nihilismul in formele antropolatrieimoderne,
precum: iubirea de sine, p[rerea de sine, grija de sine etc. Sau, mai nou,
imbritigdnd formele de naturalismecologist-p6gdn:
idolatria animalelorsau
inchinarea la natur6. Numai pieirea (adicd implinirea nihilismului) este
finalitateabinelui l6ri Hristos gi a toatd fapta bun[, sivArgitein chip egoist,
autonom.Din plcate, aceastispeciecreStindde ,,oameninoi" va fi cea carell
va primi pe Antihrist dreptHristos.
186

dispref fafh de dragosteagi adevdrul lui Dumnezeu/ aceeagi

rizvrdtire gi instrdinare care duce in prepastia morfii.
De fapt, neocre7tinismulciople$tefu:tofttql-nou un locag:
estecrezul in nelncetata urmdrire a adevirului personal, este
idealul celor care, cdutAnd ,cregtinismul pur" , il gf,seac
punAndu-se pe sine ca intemeietori gi incepdtur[ a lui.
Ispitaneamuluiceluidepe urmda gi sositnui grozaaacuilt,
- scrie SfAntul Ioan Iacob Hozevitul (1913 - 1960) - cu
apropiereaaenirii lui Antihrist, tnc6tamenintdsd-ipiarddgi pe cei
alegi.$i nu-i at6t de prirnejdioasdispita carez,inede la ttrdjmagii
lui Dumnezeu,de Ia atei, de la cei cu grija numai la'cele
pdminteEtisaude la cei dcstrdbdlalicarenu pot ugorsd aatdrnepc
CreEtini,
Pericoluluine de la fralii cei mincinogi,caresunt duEmani
ascung| cu atAt mai primejdioEicu cilt cred cd sunt frali curafi,
Predicdpi ei Ortodoxia,dar oarecumschimbatdgi prefdcutddupd
placul lumii acesteia
Ei a stdpilnitoriloracesteilumi. Predicalor e
ca o hrand care a tnceput sd se strice gi, tn loc sd hrdneascil,
otrdaegtepe cei care o mdnilncd.Ei aduc tulburare tn rhndurile
CreEtinilor.AceEtiasunt ispita ceamarea neamuluicelui ile pe
urffid, Despreei a profefit Domnul cd aor fi tn zteaculcel de apoi:
,,Mulfi aor aeni tntru numeleMeu gi pe mulfi aor tnyla" (Matei
24.5).
Vorbesc Ai fratti mincinogi de sffrnta gi prea-dulcea
.
Ortodoxie,de dragoste,de curdfie,dcfaptabund, de smereniegi de
C6t e degreu pentru ortodoc7ii
ztirtute,ajutdndobEtilecreEtinegti.
cei curali Ei simpli sd tnleleagdpe cine au inaintea lor! Cdt e dc
ugorsdfe atraEide ideilelor cele,,filozofice"gi sd ti creadd.Dacd
rdscolegtccineaa addnc tn sufleteleacestoroamcni, ua gdsi nu
ceafterbintepentru Dumnezeu,ci tnchinareala un idol
dragostca
se
numegte
catg
,,om".68

68
Ed. Lumind din Lumin6,Bucuregti,2004.
Hrani duhovniceasctr,
187

CapITOLUL VIII

Antihristul

esteaceea
area problemd a NeocreEtinismului
cd nu vine de la Hristos. Este o fllozofare
ereticd insuflatd de diavol si ridicatd la
rangul de religie, pentru a amdgi lumea gi a o pregdti pentru
venirea lui Antihrist. $i Catolicismul gi Protestantismul qi
Ecumenismul6e sunt odraslele trufagului Neocregtinism,
pentru cd in ele se sdldgluiescgermeniiantihristicial cdror rod
este imitarea lucrdrii lui Hristos in lume, tocmai pentru a-L
nega gi inlocui pe Hristos. Tio" chiar de natura religioasda
lui Antihrist sd prezinte impdrifia cerurilor ca fiind a sa, iar
impdrdfia morfii ca gi cAnd ar fiplanul eEuatal lui Hristos Cel
Rdstignit.
Duhul lui Antihrist se pitegte acolo unde Hristos este
denaturatcAtugide pufin. Dacdvechii antihrigti erau magii gi
vrdjitorii care lucrau in bezna istoriei, astdzinoii antihrigti au
6e
,,Dezbin6,dezbindgi apoi unegte"estestrategiafolositdin ultimul mileniu
(destul de eficient am putea zice) de c6tre Satan care, impirlind intdi
gi Apusul catolic, mai apoi a cAutat
Cregtinismulin Rdsiritul dreptcredincios
sd invr[jbeascdpe protestan{iimpotriva papalitSfii.Iar la urmi, globalizarea
ecumenistivine ca un ,,mesianic"implciuitor, chemdndBisericalui Hristos
si primeasciereziilecarepdndatuncii-au statimpotrivd.
t88

iegit la lumind, luAnd chipul politicianului, filozofului,

artistului, teologului. Dintotdeauna a existat un rdu
manifestat prin legile gi dreptatea lumii, in filozofia, teologia,
cultura gi arta oamenilor. Faptele gi lucrdrile hulitorilor de
Hristos se impletesc cu istoria lumii, cu prezentul social, cu
fenomenul religios, continuAnd gi intdrind in toate formele
dorinla nebund a primului lnger cdzut din ceruri: aceead" of
caDumnereu.
Inmulfnd neincetat neghinele riului, Satan a ales ca in
fiecare aparife de crezuri cregtineereticein aceastdlume, pe
lAngd creareaunei,,umbre" a unei false dumnezeiri, a unui
,,hristos" arianist, revolufionar, umanist panteist, progresist
ecumenist sau liberal, sd lase gi cAteva,,portiteteologice",prin
care Antihrist sd-gifacd la momentul potrivit - ln chip ,,legal"
gi ,,corecf' - simfiti chemareagi prezenfa, direct in mijlocul gi
in inima cregtinilor. Alffel spus, acel ,,Hristos" atent elaborat
de teologiile noilor sau vechilor cregtinisme eretice nu este,
in fond, decAto altii infdfigare a Antihristului.
in continuare vom ardta cum rodegte ln Protestantism
sdmAnfaneocregtinismului antihristic.
Gregeala unei teorii teologice nu este o neinlelegere
lingvisticd sau istoricd tratatd la nivelul catedrelor,
conferinfelor sau al teologilor. Erorile strecurate in
invifdturile despre fiinfa gi lucrarea lui Dumnezeu alcdtuiesc
o credinld nouX gi otrdviti, care, ajunsd crezutA gi
mdrturisitd, duce la pierderea mdntuirii sufletului. Iar
Biserica, drept una gi singura care se ingrijoreazi intAi de
mAnfuirea omului, a considerat drept o dovadd de dragoste
combaterea gi arntemizarea fufuror credin,telor eretice gi a
inv{fdturilor schismatice care, vorbind despre Dumnezeu,
indepdrteazd sufletele de la caleamAntuirii.
A trata rafional gi a cduta explicafii pe cale logicd la
opera de mAntuire a lui Hristos este cea mai mare cutezanfd
a mentalitdfii protestante. Sd ludm aminte, in primul rAnd, la
189

subtila capcand lntinsd de gAndirea apuseand, ln care

rensuilc cuaintelorcreptine,,uitnle" (pdcat,adeudr,mintuire) au
fost reilefinite, ndscAndu-se un nou vocabular strdin de
rostirile Stingtor Apostoli, asffel incAt reformatorii religiogi
sd poatii avea o noud bazd de unde si-gi poatd intemeia gi
explica mai apoi innoirile.70 Ce mai infelege astdzi neocregtinul prin ,,mAnfuire"? in nici un caz despitimirea,
lepddarea deqertilciunilor gi a pldcerilor lumegti, pdstrarea
dreptei credinfe 9i rdstignirea asceticda propriilor pdcate.
Ydzut in toatl desfdgurareasa, Neoprotestantismul este
o treapti spre,,noua e\d" a Neocregtinismului, a reintoarcerii
la misticismul ocult cu fafd cregtini, intrarea in ,,noua
Cincizecime", teologia ,,noului aeod', apropierea cdtre
infrdf,rea universal-mesianicd a religiilor, spre primirea
extaziatl a minunilor,, spirifu lui sfAnt".
Acum, in wemurile noastre, cele mai periculoase
cuvinte au devenit,,dumnezeu" Ei ,,hristos". Tofi religiogii
vorbesc despre ,,dumnezeu" gi tof igi aratti credinla furtr-un
,,hristos". PAnd gi pdgAna filozofie New-Age a ajuns sd
vorbeasci despre un ,,dumnezeu universal" gi de ,,hristosul
cosmic". Nu degeaba sincretismulfilomfel New Age estg
asemdndtor la bazh cu unionismul teologieiecumeniste
Chiar dacd protestantii acuzd, pe new-age-igti de
pdgdnism (qi pe bund dreptate), la rdddcini Protestantismul
nu diferd prea mult de New Age, deoarece amAndoud
curentele sunt irterneiate pe visele, vedeniile, revelaFiile,
ideile, rafiunea, interpretiirile 9i inchipuirile OMULU despre
lume gi despre Hristos Dumnezeu.
Acei care cred gi agteaptdun hristos umanist gi pacifist
sunt fratii celor care agteaptdun hristos cosmic Ai ecologist.
Acei care proorocesc,fac minuni, vorbesc in timbi gi tremurd
?0
innoiri fbcute pe temelia ralionalismului, care camufleazl in liuntrul lor
false ctri ale mdntuirii, precum gi scenarii teologice in care Hristos se
confundi cu Antihrist.'
190

la venirea ,,duhului" sunt frafii. celor iluminali de ,,forla.

universald" sau care capitii puteri paranormale sub
indrumarea unui spirit-guru care se recomaridh ,,hristos".
Acei care strdbat lumea de la un capit la altul pentru a o
,,incregtina" cu bilelele gen ,,IsuS vine cutdrrd", sunt frafi
celor care cheamd omenirea la ,,spiritualizare" qi ,,lnnoire",
prin dobAndirea,,congtiinfeicosmiceal lui hristos".
Rationalismul umanist al religiei protestantea fdrAmifat
creqtinismul pentru a pregdti mentalitatea omului nou de a
gusta din plin sincretismul pdgAn al religiei New Age.
RafionalizAnd Catolicismul Protestantismul a fost relativizat
la rAndu-i de New Age. Sufletul Apusului a ajuns o arend in
lupta pentru supremalia histoEilor. La urmi, lumea aceasta
va primi hristosul cel mai ,,evoIua(', mai ,,interesant'' gi cel
mai,,simpatic".
cuvintelor esenfialeTl gi
Schimbarea definipilor
inlocuirea cu cele contrarii este aidoma unui adevdr care
minte. Iar un intelect care crede intr-un ,,adevdt mincinos"
este un intelect otrdvit, care va lua drept bun| oice minciund
prezentat2idrept adevdr. Orice alti afirmalie pe care o va
face gAndirea dupd tiparul ,,adevXrului mincinos" va fi
lipsiti de logica elementard, 9i chiar dacd pare sd provind din
ratiune, va fi intemeiatii pe imaginafie.
Sd ludm bine aminte.Erezia estefurprimul rdnd un duh
care vatiimd (organic chiar) 9i sldbdnogegtefirea omeneascd,
sapd in creier cligee (i)logice gi teologice in afara cdrora
mintea nu mai ,,vede" gi nu mai poate funcpiona normal
(critic). Cei care il vor confunda pe Antihrist cu Hristos vor fi
inainte ziddrnicifi in fire 9i buimdcili de cap.
"Problema nu este logica in sine, ci felul mecanic ir care
neocregtinii reacfioneazd. Odatd ce au fost educafi sd se
supund unei gdndiri eretice, acegtia riscd sd se supund
" Lucrdturd de care nu numai teologia a fost cuprinsi, ci gi infreg limbajul
politic saucultural.
l9l

automat chiar daci pretenfiile gAndirii sectare ("". noi

profefii mesianice)devin la un moment dat complet absurde
_(avenit*Iristos sau cutare e Hristos). Partea proastd este cd
argumentele Neocregtinismului se manifestd mai ales prin
simboluri, foarte ugor de contraficut, iar aici oferta
psihosectelor, a profefllor ad-hoc este extrem de bogatii:
minuni, sernne, lumini, glasuri, proorociri, vorbiri in limbi,
revdrsdri ale ,,duhului" etc. Faza ,,terminald" a acestei
ingeliri ,,cregtine" este datd de un glas pe care sdrmanii
posedafi il aud tr minte gi care-i sfXtuiegte grijuliuT2 sd
ascultegi sd se supun6'pentrubinelegi pentru mhntuirealor.
Protestantismul vorbegte exagerat de mult de sfArgitul
lurnii, aproape obsedant, furcAt unele secte chiar s-au
hazardat sd facd predicfii (bineinfeles eronate) despre data
venirii Mdntuitorului. Teologiile neocregtine lasd de inleles
cd venirea hristosului protestant va nimici gi osAndi la iad pe
cei care nu s-au convertit in timp util la vreuna din sectele
respective. Nu tofl cei ce vorbesc de Hristos sunt ai lui
Hristos, iar dintre tofi care vorbesc despre Antihrist, cu
sigurantd cdflva sunt ai lui Antihrist.
Insd pe acesttdrAm al Apocalipsei, teologia protestaniA
gubrezltd
este
de doud mari erori datorate rdstdlmdcirilor
Scripturii: ceaa tmpdrdlieiile o mie de ani gi ceaa rdpirii, in care
Domnul Hristos ar veni,,cu slav{ gi mdrire" gi ar ridica de la
pdmdnt la cer pe membrii respectivei secte pentru a domni
cu acegtiatimp de o mie de ani, inainte de a veni Necazul cel
Mare, adicd inainte de prigoana lui Antihrist! insd
MAntuitorul Iisus Hristos nu a vorbit niciodatd gi nici nu a
dat de inteles ci va veni prin aer sau pe pdmAnt inainte de
ceeace cu tofii numim a Doua Venire sau Judecatade Apoi,
ci dimpotrivd., a numit antihrigti pe cei care vor chema

72
Confundatadeseoride protestan{icu glasulcongtiin{eisau sim{it ca un fior
Iduntriclacrimogence le confirm6pirerile.
192

mulfimile la vederea lui hristos inainte de venirea lui

Hristos.
Vorbind despre ingeldrile care preced venirea
MAntuitorului Hristos, Cuviosul SerafimRosepovdtuiegte:
Cea de-a doua aenire a lui Hristos aa fi cu neputinld de
confundat.Ea se ua tntkmpla deodatd.Va aeni din cer <Bdrbafigalileeni,decestali piaind Ia cerpeAcestlisus Care
S-atndllat deIa ooi Ia cer,astfelaa gi aeni,precumL-afi adzut
merghndIa cer (Fapte1.L1)>- pi aa hotdrt sfargitulacestei
lumi. Nu poateexistanici un fel de,,pregdtire"pentruHristos,
tn afardde aceeape careEi-olucreazdfecare cregtinortodox
prin cdinld pentru pdcatelelui, spoaedanie,
piaeghere gi
rugdciune.Cei carese ,,pregdtesc"
altfel pentru acestsfhrEit,
carespuncdeI esteundeaa,,aici"- mai ales,,aici"in Templul
din lerusalim- saucarepredicdpe,,Isusaine curhnd",fdrd sd
mentionezemaile tnEeldciunicare precedaenireaSa, sunt
addit profelii ale lui Antihist, falsul Hristos caretrebuiesd
aind mai tnthi sprea ispiti lumea,inclusiv pe tofi ,,cregtinii"
carenu sunt saucarenu dwin cu adsadratortodoc1i.zs
Acolo unde protestanfii vdd fir Biblie vreo venire
secretd a Domnului - special pentru dAngii - este de fapt
pgrtifa prin care Antihristul cu nume de hristos ii va amdgiTa
la vremea cuvenitd,prin remnenemaiadzute
Eimari minuni, sd,-l
urmeze ca nigte oi rdtdcite in aga-zisa gi mult aqteptata
,,tdpire".
Neocregtinismul, prin Protestantism, pldsmuiegte in
conqtiinfa gi mentalitatea umanitelii un chip ideatic al
supraomului, situat deasupra oricdror,,constrAngeri" gi
,,el7berat"de povara crezurilor apostoliceinaechite.JinAndu-gi
adepfii intr-un continuu miraj al,,eului zertica(', al credinfei
intr-un ,,hristos umanist", al omului deja mAntuit, neo" Pr. SerafimRose,Ortodoxia gi religia viitorului, p.120.
7o
lngenios,prin proprialor teologie,nu?
193

sistemul cregtin reugegtecu subtilitate sd creeze un nou

prototip uman ca model religios gi social de vietuire gi
credinciogie. Este, de fapt, antrenamentul neocregtinului
pentru a deveni cetifean de onoare al societdliiperfecte,un
,,btar{' reeducat al impdrdfiei lui Antihrist. Omul care se
crede dumnezeu (sau care crede i:rtr-un hristos umanist) nu
este altceva decAtun indrdcit, adici un rob amdgit de ispita
Sataneicu ndluca sinelui,,indumnezeif' sau a deja-mdntuirii.
Nu, nu esteun paradox7s.Omul nu poate fi altceva decAtun
simplu om, chiar daci se crede zel:., superman sau
extraterestru. Satan ii dd neocreqtinului ,,libertatea" sd (se)
creaddce vrea, atAtatimp cAtrdmAnerobit de eresgi trufie, gi
agteaptdun alt Hristos sd vind.
De multe ori ingeald riutatea, prefdcdndu-se fut chipul
faptei bune. Aratii SfAntul Dorotei: ,,Nici o rdutateEi nici unul
dintre eresuri, nici tnsuEidiaztolulnu poatesd tnyle pe cineaa,
numai dacdseprefacetn chipul faptei bune,dupd cum gi Sffuntul
Apostolzicecd tnsugidiaaolulsetnclipuieun tngerluminat."
,,Tairta nelegiuirii" furvdluie atmosfera religioasX
contemporantr cu revelatiile spirituale gi promisiunile
mAntuitoare ale mulfimilor de hristoqi propovdduifi de
cregtinismele apostate 9i religiile pdgdne.76Falgii prooroci ai
timpurilor noastre anunld din ce in ce mai puternic cu un
limbaj cregtin, apropierea ,,noii ere a Duhului SfAnt", a ,,noii
Cincizecimi", a ,,pnrlcfului Omega". Este exact ceea ce se
numegte, in adevdratele profetii ale Bisericii Ortodoxe,
domnia lui Antihrist.

tt

Cum poateun om ce se credezeu,si acceptesd devini sclavulunui sistem

chiarumanist...
tu
Unireaecumenistda religiilor sub umbramasonerieiva fi posibili deoarece
toate religiile lumii aqteaptdin momentul de faf[ venirea unui MAntuitor.
Creqtiniia$teaptereintoarcerealui Hristos, musulmaniil-agteaptipe Imam
Mahdi, budigtiiaqteaptd
venirealui Budha,hindugiia$teapt5reintoarcerea
lui
Krishna,iar iudeii preg[tescvenirealui Mesia.
t94

Cu atAt mai mult trebuie si lupte cregtinii dreptrndritori

din ziua de azi, furconjurafidin toate pdrfile de un cregtinism
fals care invadeazd spafiul religios cu o bogati oferti de
,,experiente ale harului" gi de ,,strdfulgerdri ale Duhului
Sfdn{', de mulfimi de sectari care pot cita pe de rost din
SfAntaScripturb 9i de ortodocgiTTce rostescdin Sfinlii Pdrinli
pentru a-giintdri propriile erezii!
Sd nu credem cd in aceastdluptii dreptcredinciogii vor
fi crufafi: Neocregtinismulcu nume de ortodoxie estecel mai
mare dugman al ortodocAilor. Vorbim aici de ortodoxia
secularizatdce lucreazdT8
in ascunsde privirile ortodocgilor
tainafdrddelegii,de ortodoxia supusd politicului gi marionetd
a ecumenismului, de ortodoxia neortodoxi care gi-a pierdut
simpl jertfei gi onoarea mdrturisirii, de ortodoxia blazatd,,
reconcilianti, tolerantd, cdldicicd, searbddi, pragmaticd,
pdtrunsd de binele antihristic al acesteilumi.
O astfel de ortodoxie pierde sufletul, fiind unul din
motivele gi una din consecinlele decadenfei spirituale ale
timpului pe careil triim:
,,Caracterul lumesc al societdlii a fost ldsat sd-Ei pund
amprenta asuprn misiunii ortodoxe,care dacd ar f ldsatd in
directia aceasta,ar fi deoenit, pur gi simplu, o formd de
protestantism de ilt rdsdrite*n -, adicd ar fi pdstrat cdteua

" Acei sdrmaniortodocgipromotori ai ecumenismului,lideri de seami in

proiectele,,teologice"privind schimbirile dogmatice,cenzurilescripturistice
gi demolareardnduielilorSfin{ilorPirinli.
t8
Cu pagi grdbili cdtre ,,infr6firea religioasd", reprezentanlii,,bisericilor" fac
promisiuni gi angajamentedin ce in ce mai serioaseprivind unitatea in
credinld Se urmiregte acum adoptareaaga-numiteiCharta Oecumenica,ce
se doregtea fi un fel de lege a Legilor 9i dogmi a Dogmelor, un fel de statul
(ales ,,democratic"de CMB) dup6 care se va conduceviitoarea ,,bisericd
ecumenistd". Charta con{ine printre altele, toate hotlrdrile prin care
ortodocgi"de-a lungul timpului s-au lepldat de invil{ilturile
,,reprezentanlii
Sfin{ilor P5rin(i 9i de dreapta credinfi gi au semnat apostaziain numele
nostru, al poporului dreptcredincios9i al Bisericii Ortodoxe!
195

aspecteexteioare ortodoxieiTs,
dnr tn exnfa ei nu ar f fost practic
cu nimic diferitd de protestantismullumescdeaenitreligie" dupd spusele P[rintelui Serafim Rose (The Orthodox Word
fir.91, 1980).Cu siguranld trdim vremurile de pe urmd, cdnd
ingeldciunea este atAt de subtild incAt amdgegte,de este cu
putinfd, 9i pe cei alegi(Matei24.24).
Da, amdgirea lucreazd astdziprin chipul binelui. Iubirea
cauzelornobilc Ai bune.
de sine se ascundesub acoperdmilnful
Urdciuneapustiirii aine prin ceeace iubim mni mult din aceastd
lume. Dorinfu de ,,bine"estecdlduzaomului nou spreapostazie.
lnsugi Antihrist va face ,,bineIe", ca sd-l ingenunchezepe om,
sX-l facd dependent de un sistemlumescsau religiosgi sd-l
stXpdneascd.insugi Antihrist va ,,iubi' lumea, spre a o
deschidecdtre el sXo nimiceascd.
CAnd mintuitorul bine al lui Hristos ni se va pdrea
acelagicu ,,bineleuniaersalualabil" al omenirii, inseamnd cd
am cdzut in cursd.
Diavolul nu se mai aratd urAt gi crud, ci devine de
nerecunoscut, imbrdcat ln haina sfin;eniei, a binelui gi a
cuviogiei. Prin chipul ,,diavolului sfAnt" ingeldtoriaeste mai
find, rafinatd 9i deosebit de inteligenti. Iar pentru a g
recunoagtetrebuie sd fii deosebit de iscusit ca sd vezi curn
numele lui Hristos (batjocorit) va fi semnul religiei Satanei.
Cum altfel credeti cd Antihristul se va ardta insolt,,de
tot felul dc putcri Ei de semne,de minuni mincinoasegi amdgiri

tn

Unde ,,nouanagtere"a omului este conceputi ca un acord etic cu legea

Evangheliei9i ca o ,,trdire"sentimentalda adevdrurilor,indumnezeirea
ca o
imbundtilire a caracterului, spovedania ca o ,,reglare" psihologici a
sentimentelorindividualede culpabilitate.Participareala Liturghie devine
recompensapentru buna comportare,cdnd nu e vorba de un obicei familial
incongtient,undevala limita magiei. Botezul devine o obligafie social6,iar
clsltoria o legalizare a rela{iei sexuale, desp[rfitd de orice transfigurare
ascetici a vielii conjugalecare face din cuplu un trup. CredinlaBisericii in
inviereaomului e considerati,,zadamicd"sau,,neinteresant6".
196

nelegiuite" (Il Tesaloniceni2.9-L0) decAt sub forma binelui

ucigdtor Ei a adevdrului mincinos?
Neocregtinismul infricogeazd gi fugXr'egte lumea de
Antihrist tocmai pentru ca aceasta sd cadd in bratele lui
o"onHt*rist
va purta in el toatd rlutatea sataner. u" ,,
omul compromisului, care va impdca orice contrarii (politice,
sociale, religioase). Hristos este Dumnezeu-Omul, Antihrist
va fi omul-diavol.8o
Antihrist va fi frumos pe dinafard insd plin de toat2i
urdciunea pe dinlduntru. Va fi iscusit in ale Scripturilor, insd
nu va implini nimic din sfintele scrieri. Va ridica biserici, insd
nu se va inchina la Cruce. Antihristul va vorbi impotriva lui
antihrist ca gi Hristos, ca sd-i amdgeascdpe cregtini. Va fi un
ortodox zelotist, un catolic fervent gi un pios protestant
totodatii. Va fi geniaf frumos, nobil, altruist, filantrop,
ecologist vegetarian, etic, moral, pedant nafuralist, umanist,
acesteafdcdndu-l pl5cut lumii insd lepidat de Hristos. Fiara
va lua chipul Mielului.
Se va ardta mare credincios, insd nu va vorbi de pdcat qi
de mAntuire. Se va ruga lui ,,dumnezetJ" ca un ,,fir{' gi va
posti pentru a cdgtiga slavd degartd.Va fi umil 9i simplu cu
cei sdraci gi autoritar cu cei puternici. Se va da feciorelnic pe
dinafari, trsd, in taini, va fi plin de toate spurcdciunile
curvegti.
Oamenii, bunurile gi animalele, toate cele inchinate
rdului vor fi pecetluite cu un semn megtegugit in chipul
numdrului 666. Mdncarea gi bdutura vor fi spurcate gi igi vor
pierde safiul. SfAnta Liturghie nu se va mai sdvArgi.Hoarde
de ,-,cregtini"se vor furchinaFiarei. Adevdrafii cregtini vor fi
gasili vinovati gi ucigi pentru ,,dreptatea" gi ,,pacea" lumii.

80
Nu diavolulincarnat,sdnu fie, ci om indrdcit.
197

Viala va fi un cult al mortii81. Nimicirea, genocidul gi

distrugereavor fi scopul progresului82.
Omenirea va dori schimbare iar Antihrist i-o va da.
Corupgie, sdrdcie,foamete nu vor mai fi, pentru ci sdrmanii
oameni le vor numi alffel: bunistare, jerffd gi progres.
Antihrist va aduce pace lumii, insd pacea sufleteascdnu va
mai fi atunci in sufletul oamenilor. Ocultismul, satanismuf
pigAnismul se vor ,,increEtina"- yot vorbi despre Hristos gi
in numele lui Hristos!
Mulfimile vor cere legi noi, iar Antihrist le va avea
pregdtite. ln acea vrer,neva fi o singurd monedi, o infrdfre
irtre religii gi o singurd impdrHfie. Proorocii tuturor religiilor
lumii vor profefi venirea unui nou mesia-dumnezeu, iat
Antihrist igi va ardta atunci puterea.
Va fi inlelept in cele ale lumii, penku a o supune. Va
prosltrvi omul, pentru a robi omenirea. Va cere drepturi gi
dreptate, fursd el nu le va respecta. Va fi numit omul
adevdrului de slugile minciunii. Va da atAta libertate, incdt
tof vor picdtui nestingherifi cum vor voi. Rdzvrdtirea, insd,
va fi aspru pedepsitd. PAinea lui Dumnezeu o va da in
numele siu, incdt omenirea va urla satisfdcutd: Iati, in
sfArgit,cineva care ne iubegte!
Va fi bun, insd in bundtatea sa ii va omori gi ii va
prigoni pe cregtinii care nu i se vor inchina. Va fi iubitor gi
milostiv, insi numai cu cei care se vor pecetlui cu Semnul
Fiarei. Un mag va sth mereu de-a dreapta sa. Cdnd va vorbi
despre Dumnezeu, se va zugrdvi pe sine. Cdnd va prooroci,
va descoperi pdcatele oamenilor, cdci pe acesteale cunoagte
ca fiu al pdcatului. Antihrist va invia pe cei mor[, insd nu
morfii ci diavolii in chipul morfilor se vor ardta. Va face

grozave minuni, se va rdstigni gi va muri, insd amdgiri

vrdjitoregti prostimea va vedea. Va fi nebiruit, pentru cd nu
mAndde om il va nimici...

t'

Moartea legalizatd(avortul), moartea asistatd(eutanasia),antidotul mo(ii

(clonarea)sunt cdteva din manifestdrile,,rituale" ale cultului mo4ii, corolare
ale democralieigi libertdfilor in care am ,,votat" ca si triim.
E2
Sfin1ii au proorocit moartea a 2/3 din p[mdnteni inainte de venirea Iui
Antihrist.
198

t99

PARTEA A PATRA

Martin Luther gi cauzele

secreteale reformei lui,
de Pdrintele GheorgheCalciu
Criza identitifii
neoprotestante in istorie,
de Mihai Oard
Icoanele in Biserica Ortodoxi,
de Pdrintele lohn Whiteford

Martin Luther
qi cauzelesecreteale reformei lui

Pdrintele Gheorghe Calciuss

n 1948, organizat:LaCruciada Nafionalistd Cregtind

publica sub semndtura lui Gerard L K. Smith in St.
Louis-Missouri, fragmente din cartea lui Martin
Luther: ,,Despre Evrei gi minciunile lor". Comentarii
paralizante, in sensul cd. acuza Biserica luterand gi toatd
intelectualitatea, istorici, critici gi teologi, de complicitate
organizatl, international pentru a fine departe de public
aceasti lucrare a lui Luther, in care se vddeSte adevdrul
despre pozilia Reformeifa!5 de evrei.
:
in originalul german, cartea lui Luther are 136 de
pagini gi estefoarte virulentd, agacum a fost tot timpul stilul
pufin paranoic al lui Luther. Smith publicd insd numai 48 de
pagiti,lirnitAndu-se strict la atacurile lui Luther impotriva
evreilor 9i ldsAnddeiopartejustificdrile invocate de el.
Adevdrul este cd nici o enciclopedie,nici un dictionar
academic, nici mdcar Enciclopedia Catolicd nu sufld un
singur cuvAnt despre antisemitismul lui Luther, care nu a
fost numai o izbucnire de momenf ci a avut o lungd
perioadX de incubafie, pAnd la izbucnirea in scris gi in
predici. Dupd un rdstimp in care Luther s-a sprijinit gi a fost
sprijinit de evrei, nu numai in reformd sau mateiial ci chiar
.r\.

83
Rugiciune 9i lumini misticd,Ed.Dacia,1998,pp.83-92.
202

cu informatie istorich din textele ebraice gi cu multe

convertiri la luteranism, convertiri care s-au dovedit,
aproape i:r totalitate, irqeldtorii.
Aceastd conspirafie a tXcerii nu cred Ca's-'afdcut spre
apdrarealui Luther, Catolicismul neavAnd nici un interes sd-l
apere pe cel ce a zgrduit Vaticanul din temelii. Fdrd indoiald
cd aceastd trecere la index a cdrfii s-a fdcut din teama de
scandal gi din permanenta arxietate pe care problema
evreiascd o ndgtea in sufletul tuturor dupd cel de-al doilea
rdzboi mondial, irndeosebi cAnd evreii au reugit si-gi
insugeascd,furtr-o mare mdsurd, mijloacele de comunicare cu
care pot influenfa opinia publici gi distruge orice adversar.
Dincolo de cinstea gi onestitateaintelectualului, dincolo
de regula informafiei libere, pe care institufiile culturale,
bibliotecile, inclusiv a Congresului American qi a
Vaticanului, ar trebui sd le respecte, se ridici spectrul
spaimei de ce vor spune evreii $i, ir1 acest caz, libertatea
accesuluila informafie nu mai opereazd,.
Publicarea comentariului lui G. L. K. Smith a fdcut ca,
pentru scurtd vreme, complotul tdcerii si fie rupt, dupd care
s-a reinstalat valul uitdrii voite. PAnd ir anul1994, cAnd, fir
toamnd, un grup de pastori luterani fundamentaligti a scris o
scrisoare comunitdfilor evreiegti prin care igi cer scuze in
numele luteranismului, pentru pamfletele antisemite ale lui
Luther. Atunci, pentru prima oari am aflat de existenta
acestorpamflete, desprecare profesorii mei de la teologienu
au suflat niciodati nici mdcar un singur cuvAnt, deqi cred cd
cel putin doi dintre ei, care lgi ficuserd studiile in Germania,
trebuia sE.fiauzltde ele.
Se pare ci noi, cregtinii, am intrat in epoca scuzelor
isto-rice,in special fafd de evrei, din moment ce atAt Reforma
cAt gi Vaticanul fac meaculpa public pentru injustifiile fdcute
poporului iudeu gi, in post scriptum, gi altora, degi, conform
profesorului Junin, apdrdtor al adevirului neotestamentar,

iudaismul nu gi-a cerut niciodatd scuzepentru omorArealui

Hristos, nici pentru dezastrulcomunist.
Sd urmlrim foarte sintetic periplul evreiescin istoria
Europei. frecem pesteperioada distrugerii Ierusalimului gi a
templului fdcute de Titus in secolul al doilea, cAnd evreii
tulburau Imperiul roman cu revoltele lor necontenite gi
lncepuserd sd aibd o mare inJluentd la curtea imperiali.
sentimentele de revolti ale romanilor gi-au gdsit formularea
intelectuald in afirmafia lui racitus cd Evreii sunt dugmanii
umanitdtii. in Europa Medievald, persecutiile impotriva
evreimii sunt cunoscute,,cagi motivatiile lor, de aceeanu mai
vorbim despreele.
In Anglia, regele Eduard dd un decret,in 1g iutie 1290,
prin carese punea in vedere locuitorilor de origine iudaici sd
pdrdseascdtara inainte de ziua tuturor sfintilor. Se pare cd
sancfiunile pentru nesupunere erau atdt de grave, incdt
16000 de evrei fug ire Spania, care devine, de atunci, placa
turnantd a evreimii. La trceput, i-au primit ca pe o
contrapondere impotriva populatiei arabe: dar curdnd se
simt sufocafi de numdrul mare de evrei gi intrarea ir:rmainile
lor a aproape tuturor finantelor, fircAt gi regii, 9i nobilii,
ajunseserdla discretia 1or. Legendeleincep si circule, toate'
acuzAndu-i pe fiii lui Israel de nefericirea spaniolilor.
In timpul marii ciume din 1348-1350,s-a spus cd evreii
au otrdvit puturile, rdurile gi izvoarele pentru a introduce
spaima de moarte in creqtini, aqa cum s-a intAmplat in Egipt
pe vremea lui Moise. in 1492,Ferdinand de Aiagon da;un
decret de expulzare a evreilor din Spania, iar in 1496, un
decret similar apare gi in Portugalia. Evreii fug it masd in
Germania gi in ldrile Europei Centrale gi de Est, unde vor
stdrni aceeagireacfiede manie dupd cafiva ani. Luther a luat
imediat atitudine, incercand sd-i apere din toate puterile pe
persecutafi gi influentand electorii diferitelor landuri sd-i
adiposteascd.Iati ce scria el intr-un pamflet:
204

,,Eareiisunt cel mai mizerpoporde pe pdm6nt.Oriundese

stabilesc,sunt atacafi,alungali din toatefdrile, in toatefdrile. Stau
capeo roabd,fdrd fard,ftrd popor,ftrd guuern."
De altfel, toatd migcarea umanistd a luat apdrarea
poporului ales, in frunte cu Johnan Reuchlin. Luther, a cdrui
reformd a fost fdcutd, intr-o mdsurd gi sub inlluenfa
umanismului, face acestlucru cu mult mai multd rAvnd decdt
alfii 9i chiar devine pdrintele misiunii protestante iudaice. Nu
cunoaEtemcare a fost pozitia lui Luther fa,tdde evrei irrainte
de a-qi incepe reforma. Cert este cd, din clipa in care gi-a
inceput reforma, Luther a manifestat o mare compasiune gi o
pretuire deosebiti pentru poporul ales, de multe ori chiar in
detrimenful cregtinismului. In lucrarea sa,Magnifcat, el cere
incetarea oricdrei perseculii a evreilor, dar nu invocand mira
gi iubirea hristicd, ci ineficienta propagandei cregtine printre
acegtia:
,,Cinear mai areasd deztindcregtin", spune el, ,,adz6ndu-i
pecreEtinipurtilndu-seatAtdenecreEtineEtu
cu remeniilor?,'
intelegem cd ambifia lui Luther era de a-i cregtina pe
evrei gi, pe cdt se pare, el avusesepromisiuni din partea unor
rabini gi intelecfuali evrei cd se vor cregtina, dacd el va pune
capdt persecufiilor bineinfeles, prin trecerea lor la
luteranism. in 'l'523,la scurtd 'nt"-" de la afigarea tezelor
sale, Luther scrie o carte intitulatd: ,,Cd lisus Hristos S-a
NdscutEoreu".Tot tr aceastdperioadd,el ii scria unui prieten
de-al sdu, evreul Bernhard, pe care-l botezase:,,Dar c6nd
Iumina de sur a Euanghelieiaa strdluci,cu adeadrat,putem spera
cd multi earei seaor conaerticinstit Ei adeadrat,
find rapili astfel
depreztnfului Hristos."s4Tot lui ii scria, intr-o altd scrisoare,
sperAgrdca Bernhard sd devind un misionar printre evrei.

to

De unde se vede cd deja se profila la orizont conflictur cu evreii care se

cregtinaunumai de formi Ei care, mai t6rziu, l-au pdrisit pe Luther gi l-au
atacatcu virulenld.
205

in revista Weimar Briefwechsel,Luther scria, cam in

aceeaqiperioadd:
cd
,,Oricilt ne-amldudape noi inEine,trebuiesd recunoaEtem
cu
Hristos.
stntem toluEi pdgdni,iar eareii sunt ile acelaEisfrnge
Noi suntemdcpartegi strdinide El; ei sunt rudeleDomnului,aerii
Eifralii Lui... Ei aparlinlui Hristostnaintedenoi."
In seria de articole intitulate ,,Conaorbiriin jurul mesei",
Luther afirma cu brutalitate: ,,Dacdagfi eareuEiagaedeaaceste
capetepdtrate (esteaorbade papt, prelali gi cdlugdi) tnadlind pe
allii credinla cregtind,ag z)reamai degrabdsd deain porc decdt
cregtin."
Scrisorile lui Luther ca gi articolele de laudd a
poporului evreu circulau printre fiii lui Israel din toate ldrile
Europei, ajungAnd pAnd in Palestina.Luther devenea tot mai
mult un profet salvator al poporului ales. Acfiunile lui de
apdrarea evreilor nu s-au limitat numai la articole gi scrisori.
Prin influenfa pe care o avea asupra conducdtorilor
diferitelor landuri" el a determinat aparifia unor decrete de
protejare a 1or. Astfel, Filip von Hessen, protectorul sdu, a
fost primul care a dat un asemeneadecret de libertate pentru
evrei tr landul sdu, urmat, la scurtd vreme, de un decret
asemdndtor dat de electorul de Brandemburg. ln urmh
acestor decrete, Luther scrie din nou articole, prin care
incearci sd-i convinge pe protejafi sd se cregtineze:,,Sperca
mulli eareisddeaindcregtinitnfocafi,dacdsunt tratali cu bWndele
gi pe bazaScripturii." "
Perioada care a urmat acestorincercdri de convertiri, pe
care Luther se amdgeasd le creaddreale,a fost o perioadd de
mari frdmAntiri pentru ddnsul. Pe de o parte, voia sd creadd
cu toatd puterea in promisiunile de cregtinarepe care diferifi
rabini i le fdceau, cu scopul de a obfine cAt mai multe
avantaje, pe de altd parte, vedea bine cd acesteconvertiri
erau simple ingeldtoriigi cd reforma lui pe care,dgpd pdrerea
unor comentatori, o pornise la indemnul rabinilor ce ii
promiseserX cd se vor cregtina, devenise puncful de atac al
206

rabinatului, care socoteacd violenfa argumentelor lui Luther

gi elocventa lui de tribun constituiau un pericol real pentru
iudaism. Luther suferea, aga cum suferea p-entru toate. In
ultimele lucriri publicate, in predici gi fir convorbiri, trainte
de a se intoarce lmpotriva celor pe care i-a ldudat atdta,
Luther face o risipi disperatd de argumente pentru a-i
convinge sd devini cregtini cu adevdrat. Le intinde mAna gi
se folosegte de evreii cregtinati pentru a-i convinge gi pe alfii
sd se cregtineze,gtiind deja cd aceqtiail trddau.
Unor rabini gi unor intelecfuali evrei le-a oferit o serie
de avantaje: doi dintre ei - Johannes Boschenstein gi
Mattaeus Adrianus - au fost numifi de el profesori de ebraicd
gi de Tora la Universitatea din Witemberg, dar a equat gi cu
ei. Acegtia vorbeau studenfilor impotriva cregtinismului gi a
reformei. Antonius Magarithe, care se botezase In "1522,
preda ebraica in mai multe universithfi gernvrne. Se pare cX
acestneofit a fost de bund credinfd. Nu gtim ce s-a furtAmplat
pAnd la urmd cu el, dar gtim cd a publicat doud cdrti cregtine
pentru evrei, care insd nu au avut nici un efect, fiind anulate
de rabinii prieteni 9i protejaf ai lui Luther. Reforma a
cAgtigat foarte pulini evrei. Luther face afirmatia cd doi
rabini au renunfat la rdtdcirile lor gi s-au botezat in fala
intregii universitdti din Wiltemberg. Nu ne spune insd ce s-a
intAmplat cu ei dupd aceea,dar evolufia lui ulterioard ne face
sd credem cd nici unul din acegtia, aga-zigi botezafi, nu a
rdmas fidel noii credinfe.
Aqa cum Luther ii influentase pe electorii protectori sd-i
apere pe evrei, pe care spera s6-i converteascdin mod real la
luteranism, tot aga, gi probabil tot prin inlluenfa lui Luther,
atitudinea conducdtorilor de landuri se schimbi. Johann
Frederick, elector de Saxonia, dd primul decret de expulzare
a evreilor. Dupi reformd, Luther nu mai spune nimic in
apdrarea celor expulzap,. Dimpotrivd, trtr-o scrisoare
adresati rabinului Josel von Roshelm, pe care il numegte
207

,,bunul meu prieten", el sctie: ,,Eureiiau comisaremenea

fapte,
incAtnoi, cregtinii,nu maiputemf departealor."
Nu Etim la ce fapte se referd Luther in aceastdscrisoare.
Flolmio Armas Kustar Ensio, autorul cdr|7i ,,Martin Luthcr
fond or foe of thelelzs", sugereazdcd ar fi vorba de o anumitA
propagandi fdcutd de evrei, in specialin Moravia, prin care
cdutau sd-i convingd pe cregtini cd Mesia incd nu a venit, cd
Iisus este un mesia mincinos gi cd legea veche incd nu a
trecut. Concluzia era cd evreii trebuie sd conducd lumea pdnd
cAnd adevdratul mesia va veni gi cd numai cei trecuti la
mozaism vor fi mdnfuiti. O serie de cregtini au trecut la
mozaism, s-au circumcis, mulfi dintre ei fiind din cei
convertiti de Luther la reformx, care du crezut in prietenii
evrei ai acestuia. Se pare cd aceasta l-ar fi mAniat pe
reformator atat de tare,incat a scriso astfel de scrisoaredurx.
Este insd posibil si fi fost fapte mult mai grave, nu numai
simpla propaganddiudaicd.
Cert este cd atitudinea lui Martin Luther, care a fost
mereu un exagerat, se schimbd radical, acesta trecAnd pe
pozilii opuse celei dinainte, devenind un vrdjmaq invergunat
al evreilor. Inh-un articol anti-iudaic din aceastdperioadd, irt
care folosegteun limbaj violent, dar nu din cele mai violente,
a$a cum vom vedea mai tdrziu, el face apel la scrierile lui
Nicolaus de LyraasacuzAndu-i gi el pe Evrei de multe acte
anticregtine qi antiumane, numindu-i ,,oameni
ftrd Dumnezeu
Eirasdarogantd".
Rabinatul european nu se lasd intimidat gi-i rispunde
lui Luther aproapefuracelagistil, susfinandcd a fost dovediti
falsitatea cregtinismului. Polemica aceastadurd gi foarte durd
a continuat prin atacuri gi rdspunsuri succesive. Luther,
folosind scrierileunor apologeti cregtinica Nicolaus de Lyra,
Es
cilugrr franciscan, 1270-l34g,care a scris un comentariuuriag la intreaga
Biblie, in 50 de volume, intitulat postillae perpetuae in (Jniversamsanctam
Scripturam.
208

Burgo, Raymond Martin etc., constituie un volum de 136

pagini sub titlul ,,Despreeorei gi minciunile lor", ir-t original
a apirut
,,Vondenluden und lhren Lugen".Dupd un an,-cantea
gi in traducere latind gi a stArnit multd vdlvd. Pe de o parte,
cregtinii vedeau ln cartea lui -Luther confirmarea tufuror
rdutdtilor de care erau acuzafi. evreii, care aduseserd
nenorocireatlrilor europene,pe de alta, evreii vedeau in ea
exprimarea unui antisemitism feroce gi nejustificat. Polemica
dureazd mult, inflameazd spiritele de ambele pfufi, iar
aceastd conspiratie a tdcerii care a domnit de-a lungul
secolelor pAni astdzi mi se pare inexplicabild, avAnd in
vedere extensiuneatulburdrilor create la vremea respectivd.
Din nefericire, nu este aceasta singura crimi a
oamenilor istoriei. Azi sunt sute de tratate secretein care
marile nafiuni hotdrdsc destinele popoarelor, tinAnd ascunse
deciziile lor, chiar fald de victimele acestor tratate. Numai cd
existd o deosebire de naturd intre ticerea legatii de conJlictul
lui Luther cu evreii gi tratatele secrete.
intr-o succintd dare de seamd asupra confinutului
cdrtri, menfiondm urmdtoarele elemente: Luther spune cX se
aEteptaca evreii sd devind tot mai buni, pe mdsurd ce el le
descopereacregtinismul,dar ei se dovedesca fi tot mai rdi,
incdt convertirealor se aratd imposibili:
,,Neamulacestase laudi cdiunt rasdsuperioard,cd descind
din Aaraam, Isaac Ei lacob, dar lisus Hristos i-a numit ,,pui de
atperd" Ei,pentru creptini,mai binear f ca ei sdplecetn Palestinn,
lara lor aechegi sdlare fdrile europenesd trdiascdin pace."
La un moment dat violenta limbajului lui Luther merge
atAt de departe, incAt cere sd se dea foc sinagogilor, ,,ca tn
focuJlor Dumnezeusd aaddcd noi (Iuteranii)nu putem ingddui
adundrile lor, urite Ei de Histos, adundri tn care se rostesc
blasfemiila adresaMilntuitorului, chiar sub ochii cregtinilorcare
Etiu, dnr tac Ei tngdduie.[...] Tinerii eztreisdfe pugi la muncd,Ia
topor Ei la lopatd,a7acum lucreazdEi tinerii cregtini,nu numai sd
gi sd ia cnmdtd,ca sd inuetegi ei cd hrana secilgfigdcu
speculeze
209

sudoarea
frunfii, fiindcd Dumnezeuablestemat,nu numaicelelalte
neamuri,ci gi peeurei,(cf.Facere3.1.9)'
Stilul lui Luther care, in ciuda violenfelor de limbaj,
este foartdconvingdtor, faptul cd el confirma pe date biblice
blestemul cdzut peste evrei, blestem pe care ei lnEigi il
ceruserd atunci cAnd l-au determinat pe Pilat sd-l condamne
pe Iisus la moarte, la care se addugau toate faptele
anticregtine ale comunitdfii iudaice din Europa gi, mai ales,
confirmarea indirectd a tuturor legendelor care circulau in
acel timp despre crimele rituale impotriva cregtinilor fdcute
de poporul lui Israel, au creat o mare faimd cdrtii care, in
decurs de un singur an - 1.453- a cunoscut patru edifii, ceea
ce insemna, pentru epoca de ireceput a tiparului, un lucru
extraordinar. Cdte cdrli astdzi, in condifiile tehnice de care
dispunem, cunosc patru edifii intr-un an?
In afard de acest volum, Luther mai publici incd doud
pamflete antisemite, cu acelagi caracter, dar mai pufin
violente, in care, ca gi ir ,,Minciunile eureilor",el afirma cd nu
are deloc intenfia de a-i cregtina pe acegtia,ceeace contrazice
tot ce spusese mai inainte. Se pare cd, in cele din urmd,
Luther a renuntat in mod sincer la intentia de a-i cregtina,fie
datoritd egecului total intAmpinat, fie cd s-a convins ci toatd
aceste crime, sau mdcar parte din ele, de care cregtinii ii
aclJzarL
pe evrei, erau adevdrate.
Ceea ce este ciudat este faptul ci Luther actza
catolicismul de antisemitism, el constituindu-se in apdrdtorul
acestui popor prigonit. In chpa fir care igi schimbd atitudinea
fali de acestneam, el constati cd BisericaRomano-Catolicd
este vAndutd evreimii. Adevdrul este cd papa Paul al IIIJea
(1,534-1.549)
a luat partea evreilor persecutafi gi chiar a fondat
la Roma o casd pentru addpostirea evreilor convertifi. La
propunerea papei, astfel de case au apdrut in multe orage gi
Evreii au putut gdsi un refugiu impotriva persecufiilor fdcute
de luterani, drept care,in ptezer:rt,ei se strdduiescsd ddrdme
catolicismuldin afard 9i din interior.
210

Comentatorii se intreabd ce a putut determina o

schimbare atAt de dramaticd in atitudinea lui Luther fafd de
poporul ales, dupi ce, multi vreme, el iresugi-afirmacX evreii
sunt superiori cregtinilor gi cd noi trebuie sd-i ridicdm ca pe
un steag al lui Hristos. Aminte$ numai fuazalui care afirma
c6,,vd.zdndu-i pe papi qi pe cdlugdri, ar prefera sd devind
porc decdtcregtin.
Unii cred cd Luther avea o anumitd instabilitate psihicd
gi cd, aga cum s-a intors impotriva fdranilor germani, care se
rdsculaserd pentru dreptate, sub influenla reformei lui, tot
a$a s-a intors, fdrd, motiv evident, impotriva evreilor.
Amintesc pe scurt cd ldranii au preluat libertatea cregtind
predicatd de Luther qi au aplicat-o in plan social,in vestul $i
in sudul Germaniei. Riscoala pornegte din munlii Pddurea
Neagrd, in1524 gi se extinde ir Svabia,Turingia gi Franconia.
Luther este atAt de aprig pornit pe firani, incAt scrie
impotriva lor pamllete de o violenli incredibili la un prelaf
chiar dacd era un reformat. Citez din pamfletul lui intitulat
,,Contra bandelor ucigagegi jefuitoare ale fXranilor":
,,Arestali-i pe fdrani, spfrnzurafi-i,trecefi-i prin ascufiEul
sabiei, in secretEi tn public, Nimic nu este mai aeninos, mai
adtdmdtor,mai diabolic decdt un rdsculat. El este ca un cdine
turbat: dacdnu-l ucizi, te ucideeI gi,cu tine, o fard tntreagd."
'
Luther a seminat vAnt gi a cules furtunX. El a uitat cd
era un rdsculat impotriva unei ordini sacre.Acest pamllet nu
a fost numai o izbucnire, ci reflexul unei convingeri pe care
gi-a mdrturisit-o in alte scrieri gi scrisori. intr-o epistold
particulard,adresatdunui prieten, el spunea:
,,Nr.t s-Audzut niciodatdceaamai mitocdnescdecdtaceastd
ticdloasdbanddde ldrani careau mfrncatEi au chiuit pe sdturategi
achm se simt puternici ... nigarul trebuie bdtut Ei populalia
trebuiecondusdcu forfu."
Nu mai insistdm asupra violenfelor lui Luther. Sd
continudm cdutarea unor evenfuale motive ale schimbdrii lui
de atitudine fald, de evreii pe care, multf, vreme/ i-a socotit
211

ra$a superioari a lumii, i-a adulat gi i-a ajutat, pentru ca,

peste cAfiva an| sd-i declare dugmanii creqtinilor gi sd-i
trateze cu3ceeagi urd cu care i-a tratat pe ,tdranii rdsculafi.
Unii autori afirmd cd rabinatul ar fi incercat sd-l
otrdveascd pe Luther gi cd de aici a pornit toatd ura lui
impotriva lor. Se gtie cd Luther era fricos de moarte, pAnd la
panica cea mai dezordonatd qi nu-i ierta pe vrijmaqi. Se
temea de diavol, care il chinuia gi incd se mai poate vedea pe
peretele biroului lui de lucru urma cernelii din cdlimara cu
care a aruncat in diavolul care il deranja de la scrierile sale.
Dacd acest zvon s-ar pu'tea dovedi cAt de cAt,ar fi o explicatie
suficientd a violentei lui impotriva evreilor. Dar nu existi
nici o dovadX, este o simpld afirmatie, fdrd nici un substrat.
De altfel, motivatia intrdrii lui in monahism a fost spaima
care l-a cuprins cdnd a fost surprins pe drum spre casd de o
vijelie cu trdsnete gi fulgere. Atunci a strigat: ,,Sfilntd Ana,
dacdmd scnpicu uiatd, md cdlugdresc!".
Nici ipoteza cd instabilitatea lui psihici l-ar fi intors
impotriva poporului iudeu aga cum l-a intors impotriva
tdranilor nu std in picioare. inainte de a se fi intors impotriva
lor, el i-a ldudat gi s-a umilit fafi de ei, pundndu-i tr aceeagi
umilinfd pe tofi cregtinii. impotriva tdranilor s-a intors
fiindcd el era sustinut de nobili gi nu era de acord cu o
rdscoali care lovea in protectorii sdi. Nu a fost nimic similar
in actiunile evreilor fafi de el. Este evident cd antisemitismul
lui are rddicini religioase gi nu rasiale. MAnia lui a por.nit de
la faptul cd evreii nu i-au primit predica, nici a lui, nici a lui
Hristos. Iisus nu a fost acceptat de evreime, profeful reformei
nu a fost acceptat de rabini, care au lucrat pe toate cdile
impotriva lui. Dar nici acest fapt nu este suficient in
explicarea mdniei lui brugte, care trebuie si-gi fi avut
rdddcinile in altd parte. Pe catolici i-a urAt de la inceput, ca
orice rebel care igi reneagi originea, dar mereu a fost fascinat
de Roma. PAni la sfArgitul vietii, s-a rugat Maicii Domnului,
212

pe care nu a renegat-o niciodatd, aga cum fac luteranii de azi gi

i-a venerat pe sfingi.
Ipoteza cea mai plauzibil5 pare a fi acei:a'ci evreii au
speculat revolta lui impotriva indulgentelor, cel mai serios
motiv invocat de el, pe lAngd corupfia Romei, in ruperea de
Papalitate. in acestsens,se pare ci ei l-au incurajat promitAndui, prin rabinii gi intelectualii pe care-i cunogtea, c[ se vor
creqtina in masd, trecAnd la luteranism, dacd el se rupe de
Vatican.
Numai asffel se explicd brusca lui dragoste pentru evrei,
aprecierile elogioase pe care le face la adresa lor gi perseverenfa
sa in a adresa o parte a predicii sale, in mod special, fiilor lui
Israel. ingelarea agteptdrilor sale, egecul ruginos al predicXrii
printre evrei, combaterea acfiunilor lui de cdtre rabinat gi
lepddarea de Hristos a tufuror celor care se botezaserd, cu una
sau doud excepfii, dovedindu-se ci toate convertirile au fost
mincinoase gi ordonate de rabinat, explicd ura lui vehementd gi
limbajul violent care, de altfel, a primit o replicd pe mdsurd gi la
fel de violentd din partea rabinilor.
Dacd aceastdipotezd se adeveregte,dactr cea mai mare $i
mai larg acceptatd reformd, care este a lui Luther, se dovedegte
a nu fi nimic altceva decdt acfunea de distrugere a unitdf,i
cregtine, prin toate mijloacele, de cdtre evrei, atunci ce am mai
putea crede despre mormoni, iehovigti, baptigti, penticostali gi
ceilalfl care merg, in majoritatea lor spre fundamentalism,
plasAndu-i pe evrei deasupra tuturor gi condifiondnd toate de
convertirea lor? Sau, dimpotrivd, o parte merg spre un
liberalism total negdnd dumnezeirea lui lisus, declardnd Noul
Testament o colecfie de legende puerile 9i desfiinfAnd, in fapt,
cregtinismul aga cum evreii au dorit dintotdeauna.
- Aici std cheia tuturor reformelor gi sectelor. Daci Luther a
fost marioneta evreilor, toate sectele sunt instrumente in mAna
lor, chiar dacd unii reformatori au fost convinEi cd fac bine gi
urmagii lor de asemenea.Dumnezeu va descoperi adevdrul la
vremea cuvenitd.

Criza identitifii neoprotestante

in istorie
Mihai Oard

entru cei mai mulli neoprotestanfi, istoria

Bisericii se imparte in doud perioade: epoca
apostolicd gi epoca de dupi Reformh. Ce s-a
intdmplat lntre acestedoud perioade rdmdne in spatele unei
perdele pe care pufini neoprotestanti sunt interesafi sau
indrtznesc sd o dea la o parte. Cei mai mulfi triiesc un
cregtinism anistoric, inspirat fie din propriile lor interpretiri
ale Scripturii, fie din experienfele emofionale pe care le-au
cunoscut in adundrile 1or.Ca fost baptist, am fost invdlat'cd
noi, baptigtii, practicim un cregtinism autentic, aga cum a
fost ldsat de Hristos gi de Apostoli, gi cd noi suntem cei care
ne-am intors la invdfdturile biblice dupd secole de rdtXciri.
Baza credintei noastre era presupusi a fi doar Biblia,
divorlati de istoria 9i de Tradifia Bisericii, in conformitate cu
invdfdtura protestantddespre SolaScriptura.
ln contrast cu aceastd atitudine, ortodocgii se referd
adesea la istoria Bisericii. Orice carte de introducere ln
Ortodoxie mentioneazdnu doar epocaapostolicd,ci gi marile
controverse dogmatice din primele secole, sinoadele
ecumenice,migcareamonasticXsau extinderea cregtinismului
in primul mileniu. Credinciogiiortodocgiaud la fiecareslujbd
numele unor sfinfi sau martiri care au trtit sau murit pentru
214

Hristos incepAnd din primul veac pAnd fir zilele noastre. Ei

sdrbdtorescevenimente legate de istoria Bisericii cum ar fi
Duminica Ortodoxiei (legatd de al $aptelea Sinod al
Cregtindtdfii) sau Duminica Pdrinlilor Sinoadelor. La slujbele
din zilele dedicate anumitor sfinti se citegte un mic pasaj
privitor la viata lor. Cregtinul ortodox dobAndegte astfel
congtiinta unei continuitdfi gi a unei comuniuni cu sfinfii
tuturor veacurilor.
Istoria Bisericii este de fapt continuarea Faptelor
Apostolilor Ei ne invald tot atAt de mult ca gi cartea Noului
Testament.Din istoria Bisericii invitim pericolelela care au
fost expugi cregtinii, atAt dinXuntru cAt 9i din afard.,firvdfdm
care era credinfa lor gi, prin urmare, care sunt invdtdfurile ce
trebuiesc finute ca sd ne ferim de erezii sau schisme. In
istoria Bisericii gdsim exemple de culmi de viali 9i
spiritualitate, exemple de sfinti care au biruit ispitele gi
neputinlele firii, de martiri care I-au fost credinciogi lui
Hristos pAnd la moarte, de nebuni pentru Hristos, de cregtini
care au pdrdsit pldcerile gi slava lumii pentru o viafd de post
gi rugdciune.
Motivul pentru care neoprotestanfii evitd sau ocolesc
acestsubiect esteacela cd un cercetitor nepdrtinitor al istoriei
bisericegtidescoperdcd Bisericaprimului mileniu, sau chiar a
primelor secole dupd apostoh, era asemdndtoaresau chiar
identicd cu BisericaOrtodoxd, agacum o cunoa$temin zilele
noastre. Aceasti observafie ii pune pe neoprotestanfi in
defensivd 9i ii obligi sd explice 9i sd-gi justifice diferenfele
fapdde Bisericaistoricd.
in general, expunerea istoriei Bisericii de cdtre
neoprotestanficuprinde urmdtoarelepuncte:
.
Peioada apostolicda fost prima perioaddde tnceput n
BisericiiEi de extinderea cregtinismuluitn lume. In ciuda unor
frdmdntdri locale,Biserica,,primard" erao Birericdcuratdpe careo
puternlua ca model.
2t5

.
Biwrica a trecut apoi prin epocaperseculiilor,carea durat
Ia
edictul de la Milan al lui Constantinprin care s-a dat
ptnd
libertatecredinleicreEtine.
lui politice.
Constantina folosit Bisericapentru interesele
AstfelBisericaa ajunssdfie areraitdststului.
.
in timpul lui ConstantinEi dupdel, milioanede oamzniau
fost forlali sd intre tn Bisericd.AceEtinerau creEtini doar cu
pdgdne"pe carele aedem
numelegi au adus tn Bisericd,,aspectele
astdzitn BisericaOrtodoxd:icoanele,cinsteadatd Mariei, ierarhia
bisericeascd,
etc.
.
in aI doileamileniu au apdruto seriede reformatoricareau
tncercatsd readucdBisericape fdgagul cel bun, dar csre au fost
excomunicalisauchiaromordlide,,bisericqoficiali".
.
Refonnaa reuEittn celedin urmd prin Luther, care,,din
pdcate"nu a dus-odestuldedeparte.
.
Neoprotestanlii au dus Reforma phnd h ultimele ei
conceptebiblice.
.
Neoprotestanlii(ezranghelicii)
de astdzi practicd din nou
tnadldtuile Bisericiiprimare, tn timp ce BisericaOrtodoxdEi cea
Catolicdau rdmascu obiceiurilepdgdnetnsuEitedupd Constantin.
Existd desigur mici variatii de la un autor la altul, de la
un predicator la altul, sau de la o confesiune la alta. iir
general, manualele de istorie a bisericii editate de
neoprotestanti sunt mai elaborate gi mai nuantate, cu toate cd
cele mai multe confn aceeaqiteorie a coruperii Bisericii dupd
Constantin. Spre -marea uimire a neoprotestantilor,
Constantin gi mama lui Elena sunt considerafi sfinfi in
Biserica Ortodoxd. Mai mult decAt atAt, Constantin mai este
numit ,,C-eIde o seamdcu Apostolii". Dar cum ar putea fi
considerat sfdnt cel care a stricat Biserica?Ortodocgii nu
recunosc aceastd ,,stricare" a Bisericii gi arati cd actele lui
Constantin au dus la o explozie a Cregtinismului in intreaga
lume antici. Probabil mai mulfi au ajuns sd-l cunoascd pe
Hristos gi st fie mAntuiti datoritd lui Constantin decdt
datoritd oricdrui alt om in istorie.
216

Teoria coruperii Bisericii in primele veacuri ne lasd cu

doud mari intrebdri:
1. Cum a fost posibilsd secorupdatdt de repid-Birerica,
cea
a
care rezistatatfrtpersecutiilor
cfrtEiasalturiloreretice?
Explicafia dupd care Biserica a fost coruptd, prin
simplul fapt cd a primit libertate gi a fost favoizatd de cdtre
stat, pare a fi neverosimilh. in primul rAnd, majoritatea
practicilor Bisericii,pe care protestantii le resping, au apdrut
inainte de decretul lui Constantin. in al doilea rAnd, teoria
coruperii dupd Constantin contine presupunerea cd
libertatea gi acceptarea sociald a Bisericii duce in mod
necesarla rapida ei corupere.Dacaar fi aqa,ne-am agteptasd
vedem acelagi fenomen gi ir:r alte perioade ale istoriei. in
particular, aceeagi ,,legltate" istoricd s-ar aplica gi
confesiunilor protestante.Dacd Biserica primard s-a corupt
intr-o singuri generatie,de ce nu s-ar fi stricat in acelaqifel gi
confesiunilemoderne?Ne-am agteptaca baptigtii care au fost
liberi, qi chiar favofizatt social gi cultural in Statele Unite, sd
sufereacelagiprocesde pigAnizare.
2. Cum a fost posibilca Trupul lui Hristos sdfie ,,mort",
,,corupt"sau,,pdgfrn"tirnp de 1200de ani din istorialui de 2000
deani?
Hristos i-a spus lui Petru: ,,pe aceastdpiatrd aoi zidi
BisericaMea, Ei porlile iadului nu o aor birui." (Matei 16.18).
Teoria protestantd a coruperii Bisericii contrazice in mod
direct cuvintele MAntuitorului. Conform acestei teorii,
Bisericalui Hristos a suferit un lamentabil egecdin care a fost
salvatd doar de aparitia confesiunilor neoprotestante
modgrne.
in timp ce Biserica a suferit perioade de boli gi
sldbiciuni, este cu totul gregit sd .presupunem cd a fost
in majoritatea istoriei ei. Unii neoprotestanfi cautii
,,fl:Loartd-"
explicatii 9i justificiri in aceastd privinld, explicatii la care
vom reveni in aceastdlucrare.
217

Md voi opri in continuare asupra a patru autori care

ilustreazd acest efort neoprotestant de a rdspunde
intrebdrilor de mai sus.

aoizalie la fel de nefondatd ca aceeadin primele veacuri, in

care cregtinii erau acuzatr de canibalism pentru ci se
impdrtdgeau cu Trupul 9i SAngeleMAntuitorullui -

Vali Nufu -,,Decadenfa gi declinul Bisericii"s6

Articolul
lui Vali Nrfu
nu ridicd pretenfii
de
competentd academicf,, dar este ilustrativ pentru felul rapid
gi superficial in care se explicd ,,decdderea" Bisericii.
Articolul este reprezentativ pentru cd insumeazd, aptoape
intreaga informatie pe care un neoprotestant de rAnd o are cu
privire la istoria Biseritii.
Autorul delimiteazd epoca progresului Bisericii de
pAnd la Constantin gi trece imediat la observarea
,,devierilor".

Botezul,tn decursulhmpului, a ajuns sd fie adzut ca un

iar participarea
Ia tmpdrtdEanie
caun
instrumentderegenerare,
sdudrEite
dupdbotez,
mijlocdeobfinerea iertdrii pdcatelor
in mod tipic, autorul nu ne spune cum s-ar fi petrecut
aceastd,,abatere". Alfi autori, dupi cum vom vedea,incearci
anumite explicafii, bazate nu pe documente istorice, ci pe
explicafii de psihologieamatoare.
in decursul citorua secole,alte graae eroi Ei practici
nescripturalegi-au gdsit drumul in bisericd. Odatd cu
acceptareareligiei cregtinede cdtre Constantin,impdratul
Impeiului Roman,perseculiile
au tncetat.Atunci a tnceput
bisericii.
creEterea
exteioardgi expansiunea
la domnie,au
ConstantinEifiii lui, carei-au succedat
acordatpivilegii Biseicii, iar mai tkrziu, creEtinismula
l, tn anul 380,a datun edicttn
deaenitreligiedestat.Teodosiu
caredeclaracregtinismulreligiede stat. Bisericas-a unit cu
statulgi,maitdrziu,populaliaafost silitdsddeuindcregtind.

Biserica Cregtind.,din peioada apostolilorEi pdnd la Reformd,a

fost mai intdi biruitoare, ln ciuda persecufiilor, dar apoi,
tncepdnd cu sec. lV, a cunoscut o perioadd de decadenldgi
declin cares-a accentuatcu trecereatimpului.
Prima deviere observath de Vali NrFo este practicarea
magiei!

'

Una din deaieriletimpuii de la tnadtdturile Noului Testament

a fost supozilia cd actelede cult conlin putei magicegi sunt
mijloacepin careseobline mdntuirea.
Acuzatta de magie este de obicei fdcutd pentru
consumul publicului needucat, qi nu apare in lucririle cu un
minim de standard academic. O simpl| analizd ar duce la
abandonarea
acestei
acuzal:ri. Din
picate,
mulfi
neoprotestanti o accepti fdri o reflecfie ulterioari. Este o

Atat in lucrarea lui Vali Nufu, cAt gi in alte scrieri ale

unor cregtini neoprotestanti moderni, am descoperit acest
regret pentru inchiderea templelor pdgdne in imperiul
roman, regret izvordt din ideea modernd a libertdfii absolute
pentru orice fel de inchinare. O analizd mai atentd dovedegte
insd cd lucrurile nu pot fi privite atAt de simplu. Ne putem
pun5, de exemplu, intrebarea dacd Iosua a procedat bine
atunci cAnd - la porunca lui Dumnezelr - a distrus idolii din
lara Canaanului. Dar profetul Ilie cAnd i-a ucis pe proorocii
lui Baal? Dar larul cAnd a ales cregtinismul drept religie a

86
Vezi ww'vvcreStin ro

218

219

Rusiei? Ar fi fost interesant dacd autorul s-ar fi oprit sd

meditezegi asupra acestorintrebdri.
'

Toite conditiilepreliminaredea puteafi printit ca membrutn

bisericdau fost abandonate,
cu excepliabotezului,carea fost
tn teorie,acestactdecult trebuiasd
fdcut obligatoiu.Deoarece,
un
instrument
de
regenerare,
membrii hiseicii eraLt
fie
considerali
persoane
regenerate.
A fost introdusbotezulcopiilor
mici, ceeace inseamnd
cd biseicanu mai puteafi un trup de
credincioqi.
Disciplinarea
biblicdnu mai puteafi aplicatdtn
biseicd.Consecinla
acestuideclintn credinldgi practicda dus
la Vierderea
standardului
deuiald6i practicdldsatdeapostoli.

Autorul nu ne explicd ce legdturi existaintre disciplind

gi botezul copiilor. Iati un contra-exemplucare ar trebui si-i
dea de gAndit: in BisericaOrtodoxd nu se admite divorpl 9i
recisdtorirea preotilor. Pe de alte parte, organizatia
americand Barna dezvdluie statistici dupi care 13% din
pastori sunt divorlali qi recdsdtoriti.
Pentru Vali Nufu, liturghia igi are originea in dorinta
preotilor de a-gi justifica cumva existenta; la fel credinfa in
prezenfareald a Trupului 9i SAngeluilui Hristos in Euharistie
esteun fel de ,,gmecherie"introdusd ca sd pricopseascdclasa
preoteascd:
Ideea de preofie, luata in mod literal, a inlocuit preolia
spiritualda tuturor credinciogilor,
Preoliiacestorbisericierau
gi om.Acum,o preolie
considerafi
camediatori
tntreDumnezeu
luatd in sensliteral, aaeaneaoiede un altar, sacrificii,de
Asemenea
luate tn sensliteral.Acestluuu s-a realizatprin
ceremonialiturghiei, cu supozilia ca phinea sau azima, tn
seruiciulde tmpdrtdganie,
esteschimbatd
in trupul Domnului
Isus,gi cd EI trebuie,tn modliterar, oferit din nou gi din nou,
caispdgire
pentrupdcat.

220

Ca 9i alfi autori neoprotestanti,Vali Nufu face aici o

confuzie intentionatd intre terrhenul generic de preot termen
care se potrivegte oricdrui credincios care'mediazd intre
Dumnezeu gi creafie, gi termenul specific de preot, cu sensul
de prezbiter. Biserica Ortodoxd afirmd universalitatea
chemdriipreofegti a tuturor creqtinilor, fiind aici in consenscu
catolicii gi protestan;ii. ln acelagi timp, Biserica Ortodoxd
recunoagte o chemare speciald pentru cei care sunt
prezbiteri. Folosind in mod absurd argumentul lui Vali
NuFu, ne-am putea plAnge cd prezblterii din adunhrile
neoprotestantes-au interpus intre credinciogii de rAnd gi
Dumnezeu.
Autorul nu uitd sd facd confuziile de rigoare cu privire
la cinstirea sfinfilor:
necesard.
in
RugdciuneacdtreMaia Ei sfnti era consideratd
in aiziunea
limbajul Scripturii,sfintii sunt cei credinciogi.
biseicii, numai cei ce se canonizaugi erau despdrtilide uiala
ali sfinfi.
lumeascd,erau consider
in primul rAnd, Biserica nu neagd posibilitatea
existenlei sfinfilor intre credinciogii din jurul nostru. Procesul
de canonizare are ca scop sd certifice penhu noi calitatea de
sfAnt a unui credincioscare esteacum cu Hristos. Observim
cd autorul are o concepfie foarte exaltatd cu privire la
sfinlenia credinciogilor. Conform concepfiei lui, nu ar trebui
sd-l cinstim pe Ioan Botezdtorul care se afld acum in slavd cu
Hristos; am putea insd cinsti gi admira ca sfdnt pe orice
,,credincios" dintre noi, indiferent de starea lui morald.
Concepfia autorului cu privire la sfinli gAdilA urechile coreligionarilor lui gi ii face sd se simtd bine.
Folosireaicoanelor este pentru Vali Nufu o erezie atAt
de evidentd incAt ii rezervd o singurd frazd:

221

in timp, inngini despreIsusgi sfinli ntt inceput safie obiectede

tnchinaregi adoratie.

Daniel Chiu trece apoi la prezentarea dovezilor cu

privire la caracterul ,,evanghelic" al cregtinilor de pe

teritoriul Daciei.

in rriod tipic, autorul acuzd.pe ortodocgi de inchinare la

imagini, distinctia dintre adorare Qntreia,tnchinare) 9i cinstire
(doulea)fiind probabil prea subtild pentru el.
Daniel Chiu ' ,,Cregtinismul primelor veacuri a fost
unul evanghelic"
in revista Logos a bisericilor romAne fundamentaliste,
pastorul Daniel Chiu semneazd un articol in care incearcd si
demonstreze cd. primii cregtini de pe teritoriul actual al
Romdniei erau in esenld foarte asemdndtori cu baptigtii de
astdzi. DiscutAnd caracterul cregtinismului de pe teritoriul
Daciei, autorul igi dezvdluie propriile preferinte: acest
caracter nu a fost ortodox, poate a fost catolic, dar cel mai
probabil,,evanghelic". Explicafia lui Daniel Chiu se bazeazd,
pe observalia cd incepdnd din secolul III, Dacia nu s-a mai
aflat sub jurisdictia imperiului roman gi astfel a fost scutitd
de influenta ,,nefastd" a Bisericii oficiale. Teoria coruperii
Bisericii dupd Constantin este luatd ca o axiomd, ffud o
explicatie plauzibilh:
Ierarhiabiseicii oficialedin impeiu nu are controlulpopulaliei
din Dacia gi nu poateimTu.nemdsuri ln acestteritoriu. Astfel
seface cd credinlacregtindplantatdtn Dacia a rdmassdndtoasd
in secoleleIV qi V, cdnd cregtinismule adoptat ca ideologie
politicd, ajungind sdfie impus cu forla maselordin impenu.
Lucrttl aceastna dus la degenerarea
rapidda credinleicregtine,
deoarece
a asimilatodatdcu nmselepigdne o partea doctrinelor,
practicilorgi itunlelor acestora.

222

O primd dovadd, conform lui Daniel Chiu, este

Termenul
de
,,absenfa staurolatriei".
,,staurolatrie"
(insemnAnd inchinarea la Cruce) este ingeldtor gi dovedegte
preferintele teologice gi ideologice ale autorului. Implicafia
este aceea cd dupd ce Biserica a fost ,,corrlptd" , cregtinii au
inceput si se inchine Crucii in locul MAntuitorului. Dar
autorul nu ne prezintd nici un document din care sd rezulte
cd vreun cregtin a fdcut un dumnezeu din simbolul crucii. O
astfel de enormitate ar fi generat mari discufii gi controverse.
Tofugi, nu existd nici un fel de documente care sd ateste o
controversd in Bisericd cu privire la acest subiect. Doud
realitdti cregtine NU au fost niciodatd prilej de dispute, nici
mdcar in epocile celor mai mari eretici, anume: Dumnezeirea
Tatdlui qi simbolul Crucii! Autorul confund5, in mod
intenfionat sau dintr-o ignorantd condamnabild, cinstea datd
acestui simbol universal al creqtinismului cu o presupusd
idolatrie.
Cum simbolul crucii este total nesuferit pentru Daniel
Chiu, el ne spune care sunt simbolurile cregtine ,,certe":
Pegtele, Proorocii, Bunul Pdstor gi Porumbelul. La acestea, el
mai adaugX gi Pdunul gi Delfinul. Dacd evanghelicii de astdzi
sunt cu adevdrat urmagii dacilor ,,evanghelici" din primele
veacuri, ne intrebdm de ce nu ar pune Daniel Chiu un pdun
pe frontispiciul adunArii pe care o pdstoregte.
O a doua dovadd adusd de Daniel Chiu este ,,tnchinnrea
tn locn7uri sinryIe Ei lipsa ritualurilor complicate". El ne
inJormeazd cum dupd Constantin...
S-au dezaoltat o serie de ritualui in locagurilede cult ce
prcsupun condilii specialeEi instrumente speciale.A fost
introdus clericalismul gi s-a format o clasd dominantd in
bisericiformatd din preofi,popi, cdlugdri,egumenietc.Au fost
223

dezaoltate
forme gi ritualui imprumutate de la pdgdnLA fost
adoptatcultul icoanelor,ceeace a dus la dotarealocagurilorde
tnchinarecu pictui murale, statui, icoanegi alte reprezentdi
idolatre.

Daniel Chiu ia drept bund opinia neoprotestantd dupd

care icoanele sunt idoli, fdrd a cerceta dacd imaginile gi
reprezentdrile au existat inainte de Constantin. Iati un
exemplu.
-J.928,
in
un soldat britanic care sdpa tran$ee, a
descoperit in Siria urmele unui orag antic, Dura-Europos,
care fusese distrus de romani in anul 256 duplt Hristos.
Escavafiileulterioare au scosla lumind o serie de locaguri de
cult aparfinAnd diferitelor religii din acea vreme. Printre
altele, au fost dezgropate o sinagogi gi o bisericd creqtind.
Ambele aveau picturi murale cu imagini biblice.
Daniel Chiu folosegte extensiv ,,argumente din lipsd".
Un argument,,din lipsd" estelogic incorect,pentru cd nici nu
infirmd dar nici nu confirmd un anumit fapt. Un astfel de
argument se reduce la ,,nu gtim, prin urmare nu existd".
Lipsa unor locaguri de cult pe teritoriul Daciei nu dovedegte
cd ele nu existau (ar fi putut fi construite, de exemplu, diir
lemn, dupd cum insugi autorul recunoaqte), qi cu atdt mai
pufirt nu dovedegteinrudirea cregtinismului timpuriu de pe
teritoriul Daciei cu cel al confesiunilor neoprotestante
moderne. Dar lipsa locagurilor de inchindciune poate fi ugor
explicatd gi prin existenfa restricfiilor impotriva cregtinilor
inainte de Constantin.
Daniel Chiu deduce astfel cd bisericapurd gi necoruptd
de Constantin avea un caracter evanghelic pentru cd nu
folosea clddiri mari, ci cregtinii se intAlneau in case.Casele
sau mormintele cregtinilor nu aveau semnul crucii. Imaginile
pictate erau rare. Ne intrebdm insd cum ar fi putut fi altfel.
Ar fi putut cregtinii sub Domifian s6 clddeascdcatedrale?Ar
224

fi avut ei libertatea gi resurselesd picteze gi sd perfectioneze

arta icoanei?
Folosind aceeagilogicd, un viitor ceicetdtor al istoriei
va putea constata cum baptigtii romAni s-au stricat dupd
Revolufia din Decembrie 1%9. intr-adevdr, inainte de
revolufie ei se intAlneau in case sau in clddiri de biserici
relativ mici. Dupd Revolufie, baptiqtii au fost corupp gi au
inceput un program masiv de construcfii de biserici uriage.
Nu numai atdt, dar s-a creat o ,,clasi privilegiatii" care se
ocupi cu tot felul de organizatii gi activitdfi extra-bisericesti.
O serie de tineri baptiqti gi-au fdcut studiile teologice in SUA
sau Anglia Ei au participat la congrese internationale. $au
deschis seminarii teologice gi s-au format uniuni gi aliante
intre biserici. Au inceput sd fie dlfuzate emisiuni cregtine cu
caracter neoprotestant. Un Daniel Chiu al secolului 22 ar
baptiEtilordinaintede
constatacu groaz6: Undeestesirnplitatea
Reaolufie! Ce minunat era cfrnd pastorii baptiEti tgi uedcaude
turma lor in micile adundri de prin cax Ei erau prigonili de
Securitate!
Modul forlat de interpretare a arheologiei apare gi
atunci cdnd Daniel Chiu anahzeazdprezenla fir ruinele unei
biserici a unui baptisteriu, unbazin in care erau botezafi cei
care se converteau la credinla cregtind. El constatd ci acest
Lazinera suficient de mare pentru botezul adulflor, de unde
ar rezalta cd strdmogii nogtri,,cregtinii daco-romani practicau
botezul persoanelor mature prin scufundare". Pentru Daniel
Chiu, aceasta este o dovadd zdrobltoare cd daco-romanii
erau cu adevdrat baptigti, cd tofi cregtinii ar fi fost baptigti
dactr Biserica Ortodoxd nu ar fi apdrut cu influenta ei
corupdtoare!
Dar logica lui lasd de dorit. Chiar dacd cregtinii
primelor veacuri practicau botezul pruncilor (aga cum vom
mai ardta in aceastdlucrare), bazinul in care se fhcea botezul
nu putea fi decAtmare, din doud motive: (1) un bazin mic nu
ar fi ir:rgdduitdecAtbotezul pruncilor, fdcAndastfel imposibil
225

botezul adultilor, gi (2) in aceaepocd,in care cregtinii erau in

minoritate, Biserica a crescut masiv prin convertirea
pdgdnilor -adulfi. Ce sens ar fi avut ca o biserici sd
construiascdun bazin pentru botez in care doar pruncii sd fie
botezal).,adulfii fiind exclugi? Un bazin mare insd putea fi
folosit atAt pentru prunci c6t gi pentru adulfi.
De la dovezile arheologice,Daniel Chiu trece la cele
lingvistice. El constatd cum multi termeni religiogi acceptati
in lumea protestantd au in limba romAni un caracter latin, in
timp ce alti termeni religiogi asociati cu ortodoxia au un
caracter slavonic sau,,'grecesc. Concluzia? Cregtinismul
timpuriu a fost unul simplu, evanghelic (de limbe htind), iar
cel ulterior a fost contaminat de practici'pdgAne(termenii de
origine slavoni). Exemple de termeni latini sunt altar,
duminicd, Dumnezeu, Scripfuri. Exemple de termeni slavoni
sunt pomand, prapori, oddjdii.
Iatd ce scriepastorul Daniel Chiu:
Iatd cum lingoisticaainesd demonstreze
aceeaEi
tezdgi anume
cd cregtinismulpopulafi.ei
daco-romane
era eaanghelic.
Abia
ulterior, pin contactulcu slaaii, sau in perioadade dupd.
stabilireaslaailorpe teitoiul tdii noastrecredinlacregtinda'
expeimentat o degenerareinglobknd concepte,doctrine gi
practici nebiblice,pentru care s-au adoptat termeni slaaobulgari.
Ce se poate deduce din etimologia acestor cuvinte?
Concluzia lui Daniel Chiu este cd ele ne indicd fenomenul de
,,corupere" a Bisericii.Dar o cu totul altd explicafieestemult
mai nafurald.
Termenii religiogi slavoni (bulgarii au fost incregtinafl
la sfArgitul sec. IX, rugii la sfArgitul sec.X, iar romAnii de
Apostolul Andrei) au pdtruns in limba romAnd deoarece
bisericile de la nord de Dundre s-au aflat mult timp sub
jurisdicfia episcopilor bulgari. A fost natural ca preotii sd
226

foloseascd termeni auzIp, de la superiorii lor de la sud de

Dundre. Obiectele din bisericd erau desemnate prin cuvinte
folosite in comun de bisericile de la nord gi sud de Dunire.
Chiar dacd inifial populafia folosea termenul de ,,vespers"
pentru slujba de seard,preofii care se aflau in comuniune cu
superiorii lor, episcopii bulgari, au inceput sd foloseascd
termenul slavon de ,,vecernie", cate in cele din urmd s-au
impus in limbajul bisericesc. Aceasta nu inseamnd cd in
cregtinismul primelor secolenu existau slujbe de seard.
Atunci cAnd Biserica a devenit liberd dupd Constantin,
a existat intr-adevdr un proces de rafinare a slujbelor gi a
practicilor creqtine. Aceasta nu este in mod necesar o
corupere. Noi termeni au fost introdugi ce sd poatd descrieo
viatd bisericeascd mult mai bogatd, in conditiile libertdfii.
Simplitatea nu este ir:rtotdeaunao virfute gi rafinamentul nu
este trtotdeauna un pdcat. Ca un exemplu, cuvAntul Treime
nu apare in Noul Testament, ci a fost introdus ulterior in
teologia cregtindca sd poatd explica concepfia cregtind despre
Dumnezeu. La fel gi termenul greceschomousios
(de o fiinfd)
a apdrut relativ tArziu in cregtinism, dar a fost folosit din
secolul [V ca si descrie un concept care este acceptat ast}.zi
de tofi cregtinii ortodocgi, catolici sau protestanfi.
Esteadevdratcd s-au fdcut imprumufuri de cuvinte din
.
limba slavd, dar nu numai de termeni religiogi ci gi laici,
unele cuvinte latine fiind cu timpul inlocuite de cele slave.
Dar acesta nu este decdt un firesc, banal gi bine cunoscut unora! - proces lingvistic, petrecut cu orice limbe de pe fafa
pdmdntului.
Dar incursiunea in etimologie a lui Danie Chiu poate fi
foarte riscantd. Iatd cAtevaexemple care ar fi trebuit si-i dea
'de g6ndit.
.
Termenul ,,Duh" este de origine slavond, nu latind.
inseamni oare cd invdfitura despre Duhul SfAnt a fost o
addugire ulterioari de origine pdgdnd? Ce se poate spune

despre semnificafia doctrinard a unor termeni de origine

slavond,cum ar fi ,,slavd" sau ,,vegnicie"?
.
TeSmenul de ,,veqmAnf (ca in ,,vegmAntpreolesc")
este de origine latind (,,vestimentum") gi prin urmare se
trage din cregtinismul timpuriu. Este oare posibil ca primii
cregtini sd fi avut preofi cu vegminte, spre deosebire de
baptigtii de astdzl?
'
Disprepl fafi de icoane a lui Daniel Chiu il face sd
plasezetermenul de,,icoand" in categoriatermenilor slavoni!
De fapt, termenul estenu numai grecesc,dar apare chiar gi in
textul Noul Testament, unde ni se spune, de exemplu, cd
Hristos este ,,chipul [eikon in greceqte]Dumnezeului celui
neudzut". Dacd ne-am lua dupd etimologia descrisd de
pastorul Daniel Chiu, acesttext scripturistic ar trebui pus sub
semnul intrebdrii pentru cd folosegte un termen nepldcut
neoprotestanfilor.
.
Daniel Chiu ne informeazd cd termenul de
cuminecdfurd vine de la latinescul ,,communicatio" - ceeace
este intr-adevdr corect, dar concluzia pe care o trage de aici
este eronate. El susfine ci termenul provine din obiceiul
primilor cregtini de a predica (a comunica evanghelia) i5r
timpul serviciilor religioase. Chiu creeazd, astfel imaginea
falsd a unei biserici timpurii in care, asemenea bisericilor
baptiste de astdzi, se punea mult mai mare accent pe
predicare decAt pe impirtiqanie. Problema este cd termenul
,,communicatio"inserhnd tr latind atAt ,,a comunica" , cdt gi ,,a
imp[rtXgi". Cum putem alege sensul corect? Privind la
context! in contextul Tainei impdrtdganiei (sau a Cinei
Domnului, cum o numesc neoprotestanfii), sensul nu poate fi
decAtacela care apare gi in Scripturd: ,,Paharulbinecuafrntat,
pe care-I binecuadntdm,nu esteel tmpdrtdgirea cu sfrngelelui
Hristos? Pkineape care o frilngem, nu estcea tmpdrtdqirea cu
trupul lui Hristos?" Nu infelegem oare din acest text cd in
contextul impdrtdganiei, ,,cofttmunicatio" lnseamnd ,,d
impdrtdqil' gi nu,,a predica"?
228

Concluzia lui Daniel Chiu, dupd care la lmpirtdganie

creqtinii nu se impdrtdqeau ci predicau, este un anacronism
izvordt dintr-o dorinld personalh pdtimag* -de a furlocui
cregtini cu ideile
practicile ortodoxe ale primilor
neoprotestantemoderne.
Daniel Chiu este silit sd rezolve problema termenilor
grecegti, dintre care unii sunt ,,evanghelici" iar alfii ,,neevanghelici". Astfel el ne informeazd cd.termenii de diacon gi
prezbiter, aprobafi de neoprotestanfi, au fost introduSi din
limba greacd prin intermediul latinei, in timp ce alfi termeni
ca ,,patriarh' sau ,,mitropolit'' au venit ir limba romAnd doar
atunci cdt:rd ,,creEtindtatearomineascd a incdput pe mina
.
Bizanlului cea creatierarhiardsdriteand"
Chiu uitd intenfionat un termen grecesccomun, acela
de ,,episcop", probabil pentru cd l-ar obliga la o explicafie
stAnjenitoarecu privire la absenfa episcopilor in confesiunea
baptistii. ln ce privegte termenii de ,,patriarW',,,mitropolit'',
,,arhimandri(' etc.,absenla acestota din vocabularul Noului
Testament nu estenicidecum o justificare pentru afirmafia cd
,,toateaceste
funclii sunt nebibliceEi au fost tnfiinlatede biseica
Bizanfuluipentru a potoli poftadefunclii fl unor aga-zigicreEtini
ceau promoaatclericalismltl".
Folosind logica autorului, am putea sd-i extindem
.
concluziile gi la termeni ca ,,baptis(' sau ,,penticostaf',
termeni de origine greacl, dar de provenienlX recentd, prin
intermediul limbii engleze. Care sd fi fost justificarea
introducerii gi folosirii acestor termeni de provenienfd
recentd?Mai mult decAt atAt, ce s-ar putea spune despre algi
termeni evanghelici moderni gi justificarea lor? Dacd
(episcop intr-o metropold)
terynenul de ,,mitropolit"
dezvdluie pofta de titluri clericale, nu am putea oare gisi
aceleagi motive phcdtoase pentru titlurile moderne de
,,PreqedinteleSeminarului Baptist" sau,,Secretarul General
al Alianlei Baptiste"?
229

Explicafia unor termeni oarecum dificili penhu

neoprotestanfi il obligd pe Daniel Chiu si urmeze o logicd
extrem 51etorturatd gi in cele din urmd neconvingdtoare. Iatd
doud exemple.
in limba romAnd se foloseqte termenul de ,,bisericd",
provenit din latinescul ,,basilica". Problema lui Daniel Chiu
este cd se simte obligat sd demonstreze cd biserica ne-coruptii
se intdlnea numai in case gi cd daco-romanii inlelegeau prin
casi particulard.
,,basilica" o micd incdpere dintr-o
Demonstrafia lui cuprinde mai multe puncte:
.
It'tifial sintagma ,,basilica domus priuate" insemna o
camerd regeascd privatd, nu publicd.
.
Dupi Constantin, latinii au folosit termenul de ecclesia
ca si desemneze o clddire a bisericii, in locul celui de bgsilics.
.
Daco-romanii au continuat sd foloseascd termenul de
bnsilica,deci caracterul cregtinismului daco-roman a fost unul
evanghelic, ne-alterat de coruptia adusd de Constantin.
Dar premisa acestei demonstrafii este indoielrrici dintrun numdr de motive: (1) Daniel Chiu nu aduce argumente
sau citate in sprijinul teoriei cA ,,basilica" se referd la o casd
particulard. (2) Se gtie cd termenul de basilica era folosit de
romani ca sX desemneze o clddire publicd, cu mult inainte de
Hristos. Este deci natural ca termenul folosit de cregtini sd se
refere la un locag public, nu la o casd particularh. (3) Basilica
provine de la grecescul ,,basileos" - rege, impf,rat (adicd
Hristos, in cazul nostru). Aceasta ar indica o utilitate publici,
nu una particulard. (4) Chiar giin fraza latind citatd de autor,
,,basilicadomus prittate" (camera regeasci privatd), termenul
de bssilicn este acordat cu ,,domus private" pentru a-i oferi
un sens dorit (deci special). De fapt, avem aici de-a face cu o
expresie de genul ,,casamea este palaful meu".
Termenul de palat neacordat cu expresia ,,casa rnea",
continud pAnd astdzi sd insemne o. clddire imersd,
impodobiti gi de mult pret unde vietuiegte un impdrat
230

cu slujitorii lui, nu o simpld casd

(Hristos-I.N.f.I.ut)
particulari. In acelagi fel, termenul basilica nelegat de
sintagma ,,domus ptivate" , desemneazd 'irr -eontinuare o
clddire publicd. Explicafia lui Daniel Chiu este deci foarte
gubredi gi sfArgeqteprin a ne convinge de contrariul tezei
susfinute de el.
Un al doilea termen incomod este acela de ,,prezbiter".
Daniel Chiu se incurch singur in demonstrafia pe care o
incearcd sd o producd:
Termenul preot, proaenit din grecesculpresbyteros(bd.trdn)
prin filiera latind, este capabil sd explice natura gi statutul
slujitoilor din biseicile dsco-romanegi rdtdcireaulteioard a
biseicilor romhnegti.,,Acestea (bisericile daco-romane)nu
aueaupreofi, ci prezbitei! Dacd ar fi auut preoli ar fi folosit fie
termenul de hieros din greacd,fie termenul de sacerdosdin
lntind.
Logica incurcatd a autorului este deci urmdtoarea:
CuvAntul romdnesc ,,preot" provine de la termenul
grecesc biblic ,,prezbyteros", deci este corect fiindcd folosegte
terminologie gi concepte biblice.
.
Prin urmare, primii cregtini daco-romani aveau o
cfedinfd corectd, biblicd.
.
Totugi, biserica s-a stricat dupd Constantin gi a
inlocuit semnificatia inifiald.
.
Ca urmare, asttzi in Biserica Ortodoxd se folosegte
termenul de,,preof'.
.
in biserica ortodoxd ,,preo(' nu inseamnd ,,preo{' , ci
hieros sau sacerdotes. Biserica ortodoxd nu intelege ,,preo{'
(teimen corect) prin ,,preot" (termenul folosit), ci ,,preot''
.

tt

Luca 23.38: $i deasupra [.ui era scris ctt litere greceSti, latineSti Si
evreieSti.,,lcestaesteregeleiudcilor
231

(termenul cu semnificafie de hieros, adicd preot pdgAn sau

levitic).
Demonstrafia lui Daniel Chiu ne lasd agadar complet
"incurcafi.
Este pdnd la urmi bine si folosim termenul de
preot, sau nu? Autorul pare a ne spune cd termenul ar fi
potrivit dacd este folosit de evanghelici (cum ar fi fost, dupd
opinia lui, strdmogii nogtri daco-romani) dar este complet
pXgAn daci este folosit de Biserica OrtodoxX. Dar Daniel
Chiu nu ne aduce nici un fel de dovezi care sX ne arate ce
infelegeau cu adevdrat daco-romanii prin termenul de preot,
ci se mulpmegte sd afirme cd ei erau,,evanghelici" tr timp
ce urmagii lor de astdzisunt,,corup[" de Ortodoxie.
Daniel Chiu se referh gi la termenul derogator de pope.
El il gXsegteca provenind de la un termen latin care desemna
pe un preot inferior pdgdn, care aduceajertfe. $i aici autorul
descoperd influenta nefastd a pdgAnismului h Biserica
OrtodoxS!
Dar el face o micd gregeald, uitAnd teoria pe care a
dezvoltat-o in paragrafele precedente. Dacd regula este cd
termenii religiogi latini exprimX o credinld corectd (agacum
afirmd el), atunci termenul de ,,popd" (dupe etimologia pe
care el ne-o descrie) ar trebui sd exprime o practicd cregtiire
corectd. Dar cum termenul provine dintr-o practicd pd,gdnd,
inheaga teorie cu privire la corectitudinea teologicd a
termenilor latini estepusd sub semnul furdoielii.Tot ceeace sa strdduit sd ne demonstreze pdnd acum std deci pe un
fundament gubred!In orice caz, termenul de,,popi" (pe care
unii il cred ca venind din slavond) este unul derogator Ei
folosirea lui nu este fircurajatd de Biserica Ortodoxd. Ar fi
deci ciudat sd critici Ortodoxia pentru folosirea din exterior a
unui cuvdnt dubios, poate cu origine pdgAnd,pe care Biserica
nu doregtesd-l foloseascd.

Daniel BrAnzei- ,,Cum s-acorupt Biserica"s

In lucrarea sa ,,ldentitateacreEtindin istorie', pastorul
baptist Daniel Brdnzei incearcd sd ne explice in mod
sistematic cum s-a stricat Biseriea, schimbdndu-gi caracterul
din unul evanghelic (adicd asemdndtor cu al baptigtilor de
asthzl) intr-unul ortodox. Este remarcabil faptul cd degi
Daniel BrAnzei ne prezintd Edictul de la Milan ca fiind
evenimentul fatal pentru Biserici, el gXsegteevidentele unor
,,curente corupte gi corupXtoare" cu mult inainte de acest
eveniment istoric.
Daniel Br6nzei se intreabh mai intAi care au fost cauzele
acestorcurente gi ni le explicd:
(1) rdddcinaincdpdfinatda pornirilorfiregti din inimaomului;
(2) tnodfdtuileperaertitealeiudaismului;
(3)foarterdspknditagi tndeob
gteacceptata
filo zofiegreacd.
Oameniidin primul secolau primit mesajulcregtinpimar, dar
s-auapucatimediatsd-l modifice,mutilAndu-lca sd tncapdtn
tiparelefiregti aleporniilor cu caresesimleauconfortabili.
Observdm cd toate aceste presupuse catze sunt de o
naturd generalXgi ar trebui sd lucreze in acelagifel gi im zilele
nohstre. Inimile oamenilor continud sd aibi aceleagiporniri
perverse, iar dacd astdzi nu ne confruntdm cu iudaismul sau
fllozofia greac6.,ne confruntim in schimb cu mii de alte
,,isnr.e", poate mult mai subtile gi mai perverse.
Cum a fost posibil ca urmagii imediati ai apostolilor sd
se fi stricat agade ugor, ir timp ce baptigtii de azi continud de
cAteva sute de ani ,,irrvdfdtura curatii"? Singura explicatie ar
fi a-ceeacd baptiptii moderni care trdiesc in abundenfa
confortabild a civilizafiei moderne sunt fdcufi dintr-o fibre
morald superioari celei a cregtinilor din primele secole.
88
Vezi http ://r ob oam c om/pr edi c i/ i dent it at ei ndex. htm

232

z3J

Sd analizdm deci impreund cu Daniel Brdnzei felul in

care,,s-astricat"Biserica.
,,Deformarea invifXturii despre botez"
Daniel BrAnzei sustine c[ in Biserica primelor veacuri
erau botezati exclusiv adulfii. Ca dovadd, el citeazd,dintr-o
scrierea lui Hippolitus de la anul200:
Candidaliisedezbrdcau
dehninelelor Ei eraucufundalitn apd
de trei ori, dupdqerenunfauin modpublic la SatanEi rosteau
arhcolelede bazdale credinleicregtine.Ei seimbrdcauapoitn
hainenoi gi sealdturaurestuluiadundii casdparticipela Cina
Domrutlui.
Este interesant cd acful botezului aqa cum este descris
de Hippolitus este mai asemdnitor cu botezul adultilor din
BisericaOrtodoxd decAtcu botezul practicat la baptigti. PAnd
astdzi in Biserica Ortodoxh, cei care se boteazd adulfi (a)
renuntd public la Satan gi (b) rostesc articolele de bazA a
credintei creqtine(Crezul).Acestedoud practici nu mai existd
astd,ziintre bap tigti.

Este evident insi ci Hippolitus ne descrie cum erau

botezat adulfii. Dar nicdieri in acest pasaj sau scrierile lui
Hippolitus nu se afirmi cd erau botezati NUMAI adulfii.
Argumentul lui Daniel BrAnzeiestedeci unul,,din lipsd" (nu
gtim, deci nu existd!).
Cum s-a produs deci trecerea de la invdtdtura ,,blblicd"
a botezului exclusiv al adulfilor la invdfdtora ,,corrrptil"
despre botezul pruncilor? Iatd ,,faptele de necontestat"pe
care ni le prezinti Daniel Brdnzei:
Felultn cares-aprodusaceastd
schimbare
in practicabotezului
estefoartebinecunoscut.
Din momentceoameniiau inceputsd
creaddcd.botezulmdntuiegte
gi cd celnebotezat
seducetn iad,
234

pdrinlii gnjuhi qi afectaliau tntrebat:,,Dar cefacematuncicu

copiii nogtri care mor Ia pulind Trernedupd nagtere?Ei au
asupralor pdcatuloriginar.Dacanu-i botezdm,ce seaa alege
deei inaegnicie?"
La o citire mai atenti observdmcd autorul nu ne aduce
fapte istorice, ci doar propriile lui ipoteze gi teorii. El ne
pomenegte totugi de Tertulian, care s-a opus la anul 185
botezului copiilor. Ceea ce uitd Daniel BrArzei sd ne spund
estecd (a) Tertulian era izolat in aceastdpdrere a lui 9i (b) ce
Tertulian qi-a bazat opinia pe teoria gregitd ci dacd un om
mai pdcdtuiegte vreodatd dupd botez atunci igi pierde
mdntuirea.
Iatd alte cAtevafapte pe care pastorul BrAnzeiuitd sd le
menfioneze:
.
ln FapteleApostolilor exist5 trei cazuri in care cineva
este botezat impreund cu ,,casa lui". Cu toate ci nu se
specificd daci acolo existau sau nu copii, este nafural sd
credem cd ei nu lipseau din acestefamilii. Spre deosebirede
baptigtii moderni, Duhul SfAnt - Autorul Scripturii, nu spune
nicdieri cd pruncii erau exclugi de la botez.
.
in secolul III, Origen scrie ,,Bisericaa primit de la
Apostoli tradilia de a botezapruncii".
.'
Sinodul din Cartagina de la 253 a condamnat opinia
dupd care botezul pruncilor ar trebui amAnat pAni la a opta
zi dupd, nagtere. Este interesant cd nu exista o controversd
daci pruncii sd fie botezatt sau nu, ci doar cAte zile sd se
agteptede la nagtere.
.
Augustin declari la inceputul secolului V cd ,,intreaga
Bisericda lui Hristos a suslinut dintotdeaunaca pruncii sd fie
bolezali.intreagaBisericdpracticdbotezulpruncilor.Acestanu a
cdcia existatdintotdeauna."
fost instituit desinoade,
.
Pelagiusdeclardla trceputul secolului V cd nu a auzit
niciodatd de o sectd sau o erezie atAt de murdard incdt sd
nege botezul pruncilor.
235

Daniel BrAnzei mai face gregeala sd ne aducd un

argument in favoarea tAlcuirii ortodoxe a tainei botezului,
atunci cAnd interpreteazd,scrierilepdrinfilor apostolici.El ne
un
explicdcum ,,Christosintenlionase
ca botezulsdfie declaratia,
nctdenrdrturiepublicd".ScrieDaniel BrAnzei:
Paaell-a oferitdreptun simbolal lurului dejnpimit, oamenii
harul.
l-auperuertittntr-uninstrumentpin caresedobdndegte
Diferenla de tnadldturda pdrut la inceputfoarte minord gi
nesemnificatittd,
dar la inceputulsecoluluidoi eaa dat nagtere
Ia tnudldturadespre,,botezulregenerator",
cu puterede a
nagterea
din nou.
declanga
Iatd ce scrie de fapt Iustin Martirul, care a fost ucis
pentru credinta cregtind la Roma, in cea dintAi Apologie a sa:

Noi ti ducemIa un loc unde esteapd gi sunt regeneralitn

acelagi
fel tn careamfost tnnoili gi noi. Cdciei sunt spdlalitn
numelelui DumnezeuTatdl,SfipAnulunitersului,tn numele
Mhntuitorului nostru,Iisus Hristos,si tn numeleDuhului
Sfdnt,
Nu putem decdt sd-i mulfumim pastorului BrAnzei
pentru onestitateade care dd dovadd aritAndu-ne care era de
la inceput gi dintotdeauna credinfa Bisericii cu privire la
botez. Din pdcate,neoprotestanfiimoderni au alterat aceastd
credinfd.
,,Deformareainvifiturii

despre Cina Domnului"

Cauza acestei deformdri ar fi, dupd Daniel Brdnzei,

influenfa nefastd a iudaizatorilor:
La foarte scurtd r)remedupd disparilia apostolilor, iudaizatorii,
nostalgtci incdpdthnati ai Legii lui Moise, au strecurat in
236

biseicd ideea,,sacifciului continult" al lui Christos.Degi

EpistolacdtreEareispuneclar cd ,,ChristosS-aaduspe Sine
Insugijertfd o datdpentru totdeauna",
ca
frdt 4 -crucifcarea
eaeniment
unic Eiirepetabil
tn istorie,unii lidei ai biseicii au
introduslq Cina Domnuluiideeacd phineaEi ainul nu sunt
doar simple simboluri, ci reprezentdi ale unor realitdli
spiituale tn care,,jertfirealui Chistos" continudphnd Ia
sfarEitullumii, ,,N-a spusDomnulIsttrs",tntrebauei in mod
ESTEtrupul gi shngele
Meu?" De aici gi pknd
ipocit, ,,acesta
la ideea,,transubstanfierii"
n-amaifost decfrtun singurpas.
TrecAndpesteepitetul de ,,ipocr7{' aplicat celor care se
,,incdpdtdnatJ"sd ia literal cuvintele MAnfuitorului, rdmAnem
cu intrebarea:Care au fost surseleistoriceale autorului?
Ceea ce gtim din istorie este cd iudaizanfii insistau cd
finerea legilor ceremoniale(cu privire la tdiereaimprejur, la
mdncirurile curate gi necurateetc.)ar fi fost necesari pentru
cregtini. Pentru ei, un om trebuia s[ devind iudeu, ir:raintede
a deveni cregtin. Dar ideea reaHtagiiTrupului gi SAngeluiin
Euharistieesteabsolut strdind de gAndireaiudaicd. Explicafia
lui Daniel BrAnzeiestecu totul neverosimild.
Dacd pastorul BrAnzeise feregtesd ne dea surseistorice
(pentru cd probabil nu le are), il putem ajuta noi cu cAteva
citate din scrierileurmagilor direcfi ai Apostolilor.
Ignafiu de Antiohia, ucenic al Apostolului loan, a scris
la anul 110 o Epistoldcdtre creEtiniidin Smirna. in aceastd
epistold el se referd la ,,ceicaresuslin opinii neortodoxe"gi care
,,re ablin de Ia Euhsristie Ei de la rugdciune,pentru cd nu
mdrturisesccd Euharistiaestetrupul Mdntuitorului nostru Iisus
Hristos, trup carea suferitpentru pdcatelenoastregi pe careTatdl,
tn byndtateaLui, L-a inaiat" (6.2,7.1).Cu alte cuvinte, numai
ereticii erau aceia care negau prezentp trupului lui Hristos in
Euharistie.
Patruzeci de ani rnai tdrziu,Iustin Martirul scrie;,,Nu lc
ca simpldpiline saubduturd;ci pentrucd lisus
primim pe acestea
z)t

HristosMdntuitonil nostru n fost intrupnt prin Cuttdntullui

DumnezeuEi n auut trup Ei sdngepentru mdntuireanonstrd,tot
aga,dupdcum amfost inadfnl| lrana carea fostfdcutdEuharistie
pnn rugdeiunealdsatdde EL..estetrupul Ei sdngeleAcelui lisus
intrupat" (IntdiaApologie66.1,-20).
intr-o predicd scrisd pe la anul 244, Origen confirmd
aceeagicredinpi in prezenfa reald a trupului lui Hristos:
,,Dorescsdud tndemncu mdrturii din credintaaoastrd.Ali tnudlat
decigtiti cd atunci cfrnd
sd ud impdrtdEiliIa Taineledumnezeie6ti,
primili Trupul Domnului nzteligrijd ca nici o ftrdmdturd sd nu
caddEininic din sfintitul dar sd nu re piardd.Vd socotilipe drept
ainozrafi
dncdo pdrticicdie pierdeprin nebdgare
de vamd" (Onilii
Ia Exod13.3).
Chiril al Ierusalimului spune intr-o predicd rostitd la
mijlocul secolului fV: ,,Nz priuiti decipdineaEi uinul donrn;a
cum Ie uedefi,cdcielenmt, dupdcuffi ne-aspusStdpfrnulnostrtt,
Trupul gi SAngeIelui Hristos. Chiar dacd sirnlurile ti-ar gopti
contrariul,credinlatrebuiesd te tntdreascd.
in priuinla aceasta
nu
judecndupdgust, ci fi hofirAt prin credinfd,fdrd n te indoi cd ai
fost ficut urednicde TrupuI Ei Sfutgelelui Hristos" (Discursuri
catelrctice,
Mistagogia4:22:9).
Teodor de Mopsuetia care a trdit in secolulV, pare si se
fi adresatdirect neoprotestantilor:,,Atuncicfrnd[Hristos]a dat
-Acesta
p6inen,EI nu n spus
esteun simbolaI trupului Meu', ci
-Acesta
<<Acestn
esteTnryul Meu>>.
in ncelaEi
este
fel, EI nu a spus
un simbolnI sdngeluiMeu', ci nAcestaesteTrupuI Meurr,pentru
cd EI a rtrut sdIepriztiin,furydprimirealmrului EiuenirenDulrului
Sfilnl nu dupd natura lor, ci a1acum sunt, Trupul gi Sdngele
Domnuluinostru"(OtniliiCntehetice
5.1).
Din toate acestecitate,cAt qi din alte surse,intelegemcd
in Bisericaprimelor veacuri nu a existatnici o controversdcu
privire la realitatea Trupului lui Hristos in Euharistie.
Cregtinii primelor veacuri au luat dintotc{eauna in mod
literal cuvintele MAntuitorului de la Ioan 6:
238

Adettdrat,adafirat, ud spun, cd, dacdnu mhncatitrupul Fiului

omului, gi dacdnu beli shngeleLui, n-auefiaiata in aoi tngiud.
Cine mdndncd trupul Meu, gi bea skngele-Meu, are uiald
aegnicd;6i Eu il aoi inaia in ziua de apoi. Cdci trupul Meu este
cu adeadrato hrand,gi skngeleMeu estecu adeudrato bduturd.
Cine mdnincd trupul Meu, gi bea sdngeleMeu, rdmine tn
Mine, Ei Eu rdmdn tn el. Dupd cum Tatdl, careestertiu, M-a
trimis pe Mine, gi Eu trdiesc pin Tatdl, tot aga, cine Md
mdnhncdpe Mine, ua trdi gi eI prin Mine. Astfel estephinea,
care s-a pogordt din cer, nu ca ffiana pe care au m1ncat-o
pdrintii ttogti, gi totugi au murit: cine mdnkncdpdineaaceasta,
ttn trdi in treac.
Ioan ne spune cd unii dintre cei care au auzit aceste
cuvinte ale lui Hristos nu le-au putut prirni gi L-au pdrisit.
Este interesant cd Hristos nu a alergat dupd ei ca sd Ie explice
cd vorbea ,,simbolic", nici nu a dat o astfel de explicafie
ucenicilor. Este trist cd gi in zilele noastre unii nu pot primi
acestecuvinte.
,,Deformarea invifiturii

despre sluiitorii bisericii"

$i la acest punct, Daniel Brdnzei abandoneazd, faptele

istorice in favoarea propriei lui imaginafii. Explicafia pe care
o dd ,,deformdrii invdtdturii despre slujitorii bisericii" este
bazatd. nu pe istorie, ci pe procese de intentie ficute celor
care nu se conformeazd phrerilor lui:

Existenlapreolieiare o sursdtndoitdde rtinoadfie.Pe de o parte

aaem de-aface cu mdndia unei ,,elite", care a trrut sd pund
mhna pe autoitate gi control asupracomunitdfii, iar pe de altd
parte, auem de a face cu ,,gmecheria"unei majoritdli care s-a
arut eliberatdde responsabilitatea
unei ,,preotii uniaersalea
credinciogilor."Poporul a preferatatunci, gi preferdgi astdzi,
sd-i agezepe ,,clerici" pe un piedestalmai tnalt, ca numai lor sd
239

li se pretinddsfinfenie,Ei ca majoitdtii sd i se permitd sd

pdcdtoase.
trdiascdla niuelulfrii pdmdntegti
Datrfiind cd argumentul este generic, lipsindu-i orice
specificitate legatd de condifiile istorice ale primelor veacuri,
rdmdnem din nou cu intrebarea foarte naturali, ,,de ce nu se
intAmpld la fel 9i astizi printre baptigti?" Singura explicatie
ar putea fi aceeacd liderii baptiqtilor de azi sunt complet
eliberati de mAndria sfinfilor martiri ai primelor veacuri, iar
credinciogiide rAnd baptigti din zilele noastre nu sunt la fel
de,,gmecheri"ca urmagii apostolilor.
Daniel BrAnzei ne descrie procesul ,,tragic" al
acaparirii puterii in BisericXde citre o ,,clasdde clerici". Unii
devin episcopi,apoi mitropolili, patriarhi sau papi gi Biserica
se transformd treptat intr-o ,,caracatttd" monstruoasd. Ceea
ce uitX sd explice, este cd titlurile de mitropolit sau patriarh
sunt titluri onorifice, acestia fiind nimic altceva decAt
episcopi.
intr-adevdr, cum ar fi putut o Bisericd in cregteresd se
organizezefdrd conducdtori spirituali urmagi ai Apostolilor?
Dar nu oare au gi baptigtii un sistem de organizare cu o
structurd ierarhicd,chiar dach estealeasi in mod democratic?
Este greu sd nu facem aici o paraleld cu modul de organizare
a baptigtilor. Ei au intr-adevdr biserici ,,autonome", dar
acesteasunt organizate (cel pu,Ln in RomAnia) in comuniteti
regionale,cu pregedinfi,secretari,etc.
Existd o Uniune Baptistd la nivelul intregii ldri qi o
Alianld Evanghelicd pe intreaga RomAnie. Persoaneleaflate
in funcfii de conducere in aceste organisme se bucurd de o
cinste deosebitd, reprezinti pe credinciogi inaintea
autoritiitilor gi participd la congresegi intruniri internafionale
ale baptigtilor. Ar fi complet fals gi naiv si se creadd cd
pregedintele Alianfei Evanghelice din RomAnia este egal ir:r
cinste qi autoritate cu orice alt credinciosbaptist. Deosebirea
fald de ierarhia ortodoxd constd,intre altele,in felul deosebit
240

in care conducdtorii baptigti sunt desemnafiprintr-un proces

de vot democratic. Ne punem insd intrebarea daci aceastd
organizare ,,democraticd" este o invdfdtmd biblicd sau
reflecfia culturii moderne in cregtinism.A fost oare Timotei
ales ca lider prin vot popular/-'sauinstalat in aceastdfunctie
de Apostolul Pavel?
cd,primii trei episcopi ai
Istoria Bisericii consernneazd,
Romei au fost Linus (contemporancu apostolii),Anacletus gi
Clement. Au fost oare primii cregtini atAt de perverqi sd
acapatezetitluri goale fu:rcdde pe vremea apostolilor? Dacd
aga stau lucrurile, cum se face cX un asemeneauzurpator al
puterii, Clement, a fost gata sd indure o moarte de martir?
Istorii Bisericii ne spune cd el a fost aruncat in mare, legat de
o ancord. Este un astfel de martir unul din capeteleacelei
,,caracatife"de carene vorbegteDaniel Brdnzet?
Pentru a ne demonstra invaliditatea titlului de episcop,
Daniel BrAnzei citeazdtextul din Fapte 20.17,18:
... din Milet, Pauel.,, a chematpepresbiteiiBiseicii ... qi le-a
zis: Luali seamala aoi tngiadEi Ia toatdturmapestecarea-a
pusDuhul SfAntepiscopi,
casapdstoiti BiseicaDomnului.
Din acest text s-ar putea deduce cd in vremea
dpostolilor, funcfiile de prezbiter gi episcoperau echivalente.
Este clar ci in primul veac,modul de funcfionare al Bisericii
a devenit din ce in ce mai complex, pe misurf, ce Biserica
cregteanumericegte.
Un bun exemplu esteacelain care Apostolii hotdrdscstr
desemneze diaconi in Bisericd, cu toate ci Hristos nu le
spusese niciodatd sd introducd o asemenea ,,flanctie".
Probabil un purist ca Daniel BrAnzeile-ar fi spus Apostolilor:
,,Nu desemnalidiaconi!Un astfelde titlu nu existdtn ScripturdEi
nu n fost ldsatde Histos. SolaScriptura!Estedoardorinfaunora
dea semdndricu titluri!"
241

Aga cum diaconiaa fost o treaptdnoui in Bisericd,la fel

gi hirotoniile in prezblter gi episcop (carenici ele nu rezulti
dintr-o poruncd explicitd a lui Hristos) au devenit cu timpul
diferentiate gi bine definite. Apostolul Pavel le menfioneazd
pe amAndoud, fdrd a preciza vreo deosebireintre ele. $tim
insi cd la foarte pufin timp dupi Apostoli, urmagii hirotonifi
de acegtiaprin punereamAinilor,le considerauca fiind slufiri
diferite. Este greu de crezut cd, aga cum insinueazd Daniel
BrAnzei, intr-o singurd generafie, cregtinii au inceput sd-gi
creezetitluri din simpld slavd degart5.Creqtinii acelui timp
erau prea herfuifi de aqtoritdfi ca sd umble dupi titluri goale.
in locul teoriilor lui Daniel Brdnzei, sd revizuim acum
cdteva mdrturii de la sfArgitul primului veac ai inceputul
celui de al doilea, de la nigte oameni care i-au cunoscut
personalpe apostoli.
Ignafiu din Antiohia s-a ndscut in Siria, in jurul anului
50, gi a murit martirizat irn Roma dupd anul 110. A fost al
doilea episcop al Antiohiei, dupd Evodiusse,primind aceasti
demnitate direct de la Apostolul loan. Fiind un ucenic Ai
urmag direct al apostolilor, este de inleles cd invdldtura sa
despre Bisericda fost primitd direct de la acegtia.Iatd ce scrie.
in epistola sa cdtre credinciogiidin Smirna:
Voi toti sd.urmalipeepiscop,
a1acunrIisusHristosa urmatpe
Tatdl,gi pe prezbitei(preofi)capeapostoli;
cinstifi-ipediaconi
(SmirneniB)
caslujitoi ai lui Dumnezeu.
Un alt pdrinte al Bisericii, Irineu din Lyon s-a ndscutin
prima jumdtate a secolului II gi a murit cdtre sfArgitulacelui
secol. L-a cunoscut personal pe Sfdntul Policarp, ucenicul
Apostolului Ioan. in timpul persecufiilor lui Marcus Aureliu
a fost preot in Lyon, iar apoi episcop.Irineu a scris o lucrare
-,,Impotriunereziilor" - in care a combdtut montanismul gi
8 nV e z i

E u s e b i u sl s, t o r i aB i s e r i c i iv, o l . l l , 3 . 2 2 .
242

gnosticismul. in aceasti lucrare a definit succesiunea

apostolicd a episcopilor ca un criteriu prin care cregtinii
adevdrati se deosebesc de eretici:
Fericilii apostoli,dupd ceau intemeiatgi ridicat Biserica,au dat
lui Linus slujba de episcop.AcestqesteacelLiruts pe carePauel
iI menlioneazdtn epistolasa cdtre Timotei. Lui i-a succedat
Anacletus; dupd acesta,al treilea de la apostoli, Clement a
primit episcopatul Despre Acest om, care i-a cunoscut pe
apostoliEi a ttorhit cu ei, sepoatespunecd tncd are predicilelor
tncd tn urechile lui gi predaniilelor inaintea ochilor lui. Nu
numai el, ci gi allii au rdmas,carenu fost inadlafi de apostoli,..
Acestui Clementi-a succedatEttaistus. Alexandru i-a urmat
lui Etraistus; apoi,al gaselea
de la apostolia fost numit Sixtus;
dupd el Telephorus,care a murit o moarte slduitd de martir;
apoi Hyginus, dupd eI Pius; dupd acestnAnicetus....in aceastd
ordine, gi pin aceastdsuccesiunea uenit la noi tradilia
biseiceascdgi propoadduireaadeadrului.Aceastaestecea mai
mare doaaddcd existd una gi aceeagicredinld uie, care a fost
pdstratd tn Bisencd de Ia apostoli pdnd azi gi lransmisd in
adeadr.(cap.IIl3.3)

SfAntul Ignafiu, la care ne-am referit inainte, descrie

rolul episcopului in ce privegteEuharistia:
Cu grijd sd lineli Euhnistia, cdci esteun Trup al Domnului
nostru Iisus Hristos, gi un pahar care ne unegtepin Sdngele
Lui; esteun altar, a1acum esteun episcop,impreundcu preofii
gi diaconii, slujitoii uogti. Astfel, slujirea sd fe ficutd dupd
aoia lui Dumnezeu.(Filadelfeni4)
Nimeni sd nu facd nimic tn ce piaegte Biserica,separat
de episcop.Aceeasdfie consideratdo euhaistie aalidd,csreeste
sub autoritateaunui episcopsau a unuia desemnqtde el. Unde
esteepiscopul,acolosdfe gi poporul,agadupd cum acolounde
(Smirneni8)
esteIisus Histos estesi Bisericasoborniceascd.

243

,,Picileala lui Constantin"

Daniel BrAnzei concluzioneazd. analiza primelor trei
seeole ale bisericii cu prezentarea ,,pd.cdlel77"finale a lui
Constantin/ care a desdvArgit totala ,,corupere" a acesteia. Se
cunoagte episodul visului lui Constantin in care, inaintea
unei bdtdlii, acesta avdzut un sernn pe cer, o cruce, impreund
cu mesajul ,,In hoc signo ztinces"(In acestsemnzteibirui). Daniel
Brdnzei trateazd acest episod cu un total cinism gi il
considerd o pdcdleald menitd sd inhame cregtinismul la
realnzareaintereselor meschine ale impdrafului. Care a fost,
dupd Daniel BrAnzei, rezultatui acestei pdcdleli?
Soldalii crucii de la Caluar au fost transformali astfel in
slujitorii unui tiran ascuns in untbra unei cruci pictate.pe
drapele.Nonuiolenlii de phnd msi ieri au fost tndemnafi sd
pund mina pe sabiegi sd ,,spintece"pentru cauzaunor ambilii
arogante,deghizatede acum sub masca,,cregtindtdfii".Mieii
neprihdnirii au imbrdcat haina asprd de lup gi gi-au asculit
collii ttcigagi.
Implicafia
cuvintelor
pastorului
BrAnzei
este:
infricogdtoare prin enormitatea ei. intr-o singurd frazd, el face
ucigagi milioanele de cregtini care au treit ir:r secolele
urmdtoare. Cdt a durat aceastd totald corupfie a Bisericii? Ne
rdspunde Daniel BrAnzei:
Abatereaa durat pdnd pe aremeaReformei,cknd oameniis-au
tntors la textul Bibliei Ei Ia stigdtul: ,,Doar pin credinfd!"
De la anul 313, cAnd s-a dat decretul de tolerantd a
cregtinismului, pAnd la anul 1517, cdnd Luther a postat cele
95 de teze la intrarea bisericii din Wittemberg, au trecut mai
mult de 1200 de ani. Unde a fost Biserica lui Hristos in cei

244

1200 de ani? A fost posibil ca Trupul lui Hristos si se fi

transformat in intregime intr-o ceatdde lupi ucigaqi?
La aceasti intrebare incearci sd rdspu_ndeal$ autori
neoprotestanti.
,,Cirarea de sAnge"
in anul 1931a fost publicatd o carte a pastorului baptist
Carroll,
intitulati ,,Cdrareade sdnge".in aceastdcarte,
J.M.
autorul incearcd sf, rdspundd la intrebarea: ,,LJndea fost
adevdrata Bisericdtimp de 1200de ani, inainte de Reformd?"
EI insugi admite cd Trupul lui Hristos nu putea pur gi
simplu si dispard pentru o perioadd atdt de lungd din istorie.
Teoria lui este cd pentru a-i descoperi pe ,,adevlratii"
cregtini, trebuie si urmim ,,cerarea de sdrtge", adict
episoadeleistoriei Bisericii in care diferite grupuri disidente
au fost persecutatede bisericile istorice. Acolo unde gdsim
sdngele, persecutia, disidenfa, acolo se afld cregtinii
adevdrati, biserica secretd9i invizibild a lui Hristos. Cu alte
cuvinte, cregtinii ,,evanghelici" au continuat sd existe de-a
lungul istoriei gi au apdrut din cdnd ir:r cAnd la suprafat5,
numai pentru a fi imediat atacali de cei pe care Daniel
BrAnzeiii numegte,,lupi care-qiascut colfii". Cartea lui J.M.
Carroll a devenit foarte populard printre baptigti gi fost
publicatd in mai multe edifii, in aproape doud milioane de
exemplare,pAndin 1994.
Aceastaeste teoria pe care am auzlt-o gi eu ca baptist.
Aceasta este teoria pe care cei mai mulfi protestanfi o
folosesc astlzi ca sd rdspundd la intrebarea ,,unde au fost
neoprotestantiitrainte de Reformd".
Ca gi alte teorii, precum teoria evolufiei, teoria ,,chrdri
de sAnge" este atrdgdtoarepdnX la o cercetaremai adAncd.
$ubrezenia ei apare atunci cdnd incercdm sd identificdm
acele grupuri de ,,cregtini adevdra|7" gi descoperim fie cd
245

ace$tiaerau de fapt eretici, fie cd nu aveau nimic in comun cu

neoprotestanfii de astdzi. Care sunt grupurile persecutate
presupuse a fi baptigtii dinainte de baptigti? Donatigtii,
Novatieriii, Paulicienii, Montanigtii, Albigenzli, Valdezii gi
Anabaptigtii.
Pastorul baptist Iosif Ton in ,,Sd ne cunongtemCrezul,,
(EdituraCarteaCreEtind,
Oradea,19g8)facegi el apel la aceastd
succesiunedubioasi:
Baptigtii au fost aceiacare,aa6ndo tradilie tndelungatdtn
spatelelor, pe anabaptigti,
pe albigenzi,pe aaldenzi,pe-lollarzi
pe
allii,
grupdi'barein decursulistorieis-aurupt din s6nul
V
Bisericii din mai multe motioe,printre care Ei acestaal
botezului,baptigtiideci rdmhn Ia practicabiblicd,corectd,cd
botezulnu precede,
ci urmeazdactului decredinldpin careL_
aupimit peCistoscaMdntuitor.
Iatd insd ce descoperim,la o cercetaremai atentd, cu
privire la acestegrupuri:
Anabaptigti: un curent radical cu ramuri eretice
:
sub acestnume au existat o serie d.ecurente religioase
radicale, unite prin practica comund a rebotezdriii adultilor
(botezul lor ca prunci fiind consideratnevarabil).Incidental,
rebotezareaadultilor era pentru ei un mijloc de a rupe pe
credinciogide Biseriia Romei gi de a forma o bisericd,,fure',.
Anabaptigtii au fost persecutatiin Europa gi se credece peste
30.000dintre ei au fost executati pand la mijlocul secolului
XVI. Din cauza diversitilii fractiunilor anabaptiste este greu
sd ddm o caracterizaregenerali a teologiei lor. Mulli dintie ei
au aderat la o teologie trinitariand, dar unii dintre lideri au
expus idei eretice:
'
Martin cellarius a publicat o carte in 1s27, intituratd
,,Desprelucrdrilelui Dumnezeu",fu caresuslineacd lisusa fost

diuin doar tn sensulin cqretoli suntemdiztinidacdauemDuhul

SfAfitunoi.
.
Hans Denk,ndscutin 1495tn Baaaria,burccunoscdtoral
limbilor biblieiEi rectoral unei uniaersitdtitn Nuremberg,a negat
doctrinaortodoxda Sfntei Treimi.
.
lohannesCampanusa publicat in 1531 o carte tn carc
afrmn cd nu existd decdtdoud persoanediaine, Tatdl Ei Fiul; cd
Fiul esteinferior Tatdlui Eicd Duhul SfAfi nu estedecdto putere.
.
lakob Kautz, un predicatoranabaptista negat doctrina
pedepsei
aeEnice.
A fost tnchistn Strassburg
la 1528apoiexilat.
. ConradinBassena negatdiainitatealui Hristos,decapitat
in 7530IaBssel,
Albigenzii: eretici anti-trinitarieni
Acegtia au fost o secti care a inflorit in sudul Franfei in
secoleleXII gi XIII. Teologia lor era una dualisti, in care se
postula existentaa doud principii egale,unul al rdului, altul
al binelui. Iatd cAtevadin doctrinele 1or:
.
Lumeauizibild a fost ueatd de o puterea rdului, in timp ce
Iumeainaizibild,spirituald,a fost creatddeo putereabinelui.
.
VechiulTestament
estelucrareaDiaaolului
.
Bdrbatultrebuiesd nu seatingd defemeie.Laptele,oudlegi
carneanu trebuiesc
consumate.
.
Din momentce trupul msteial este rdu, Hristos nu a
putut aaeaun astfelde trup Einu a putut muri pecruce.
Paulicienii: eretici
Paulicienii au fost o secti eretici derivatd din
Mafliheism gi care a apdrut in secolul VII. CAteva din
doctrinelelor:
.
Hnstos a fost un tnger (nu un om). Nu s-a ndscutdin
FecioaraMnris Eilucrarealui a fostdoaruna deinadtdturd.
247

.
Epistolelelui Petru sunt respinre,pentru cd Apostolul
Petrus-alepddatdeHristos.
.
lcganelegi ierarhiaBisericiisunt respinse,
fiind inlocuitd
bu proprialor organizafte.
Valdenzii: catolici carepredicau siricia
Fondatorul valdenzilor a fost Peter Valdo (mort in
121.6),un negustor bogat din Lyon, care gi-a vAndut averea
sdracilorgi a inceput si predice in sudul Franfei. PeterValdo
nu a avut nici o obieclie impotriva doctrinelor catolice, dar a
predicat gi a incurajat o viafd de sdrbciecare contrasta cu
fastul gi luxul Bisericii Catolice. ulterior a intrat iraconflict cu
Biserica Catolicd, aceasta interzicAndu-i sd mai predice.
Urmagii lui au inceput sd adopte unele i:rvdfdturi care se
indepdrtau mai mult de catolicism. Cu toate acestea,intre
valdenzii din secoleleXII 9i XIII 9i neoprotestanfii moderni
nu existd aproape nimic in comun. De exemplu, ei cinsteau
pe Fecioara Maria gi pe sfinfi, acceptau cele gapte taine 9i
botezau pruncii. De abia dupd 1.600,unele grupuri de
valdenzi s-au apropiat de protestanfi, fdtd,a se asemdnainsd
niciodatii cu baptigtii modemi.
Profesorul Emilio Comba de la Colegiul Teologic
Valdenz din Florenfa scrie: ,,Am cduta tn zadar tn crezul
aaldenzilor timpuii sd gdsim elementelecare caracterizeazd
protestantistnul"

pus pe aceste lucrdri supranafurale, ei se asemdnau mai

degrabi cu harismaticii din zilele noashe.
Novafienii qi donatigtii: ortodocqi *pfi;"

Biserici

AtAt novationismul cAt gi donatismul au fost schisme

care au apdrut in Bisericd in primele trei veacuri. Cei care au
aderat la aceste schisme nu aveau nici o deosebire de
doctrind fald de Biserica istoricd, dar obiectau impotriva
acelora care cedaseri in fafa persecufiei gi fdcuserd acte de
lepddare de credintd., iar acum incercau sd se reintoarcd in
Biserici. Nici una din aceste schisme nu a negat invdtdturile
de bazd.,pdsirate pAnd astdzi in Biserica Ortodoxd. intre ei 9i
neoprotestanfii moderni nu existd nici o asemdnare.
Cum nici uneia dintre aceste migcdri nu-i poate fi
atribuite invdtiturile gi practicile neoprotestante moderne,
rdmdnem cu intrebarea: Dacd Biserica a fost coruptd in
primele secole, unde a fost Trupul lui Hristos pAnd la
aparitia neoprotestanfilor moderni? in fafa faptelor istorice,
neoprotestanfilor _le rdmAne o singurd teorie, pe care eu
ir:rsumi am auzit-o: ,,Biserica istoricd a fost atdt de ticdlonsdincht
a Etersdin istorie orice urme ale adeztdrntilorcreEtini."
Astfel, faptele istorice sunt date la o parte gi inlocuite
.
cu teorii conspirative care prin insdgi natura lor nu pot fi
verificate.
Concluzie

Montaniqtii: eretici
Montanus a infiinfat aceastdsectdin secolulal Illea. El
susfinea cd aga cum Iisus a fost intruparea Logosului, el,
Montanus, este intruparea Duhului SfAnt. Montanus
prevedea aparifia unei noi epoci in istorie, epocd dominatd
de lucrarea Duhului, in care urmagii lui vor face minuni,
vindecXri Ei profefii prin puterea Duhului SAnt.Prin accentul
248

Baptistul |ames Edward McGoldrick, profesor de

istorie la Cedarville College,scrie:
Probabilnici un alt grup majordecregtinidin istoie nu a auut
atitea dificultdfl in a-Eidescopeirdddcinileistoice, cum au
aautdificultdtibaptigtii.O trecere
tn reaistda multoropinii,tn
249

conflict unelecu altele,pot ducepe un obsert'atorla concluzia

cd haptigtiisuferdde o crizd de idenhtate.
Nu intAmplstor,lucrarea lui Daniel Brdnzei se numegte
,,IdentitnteacreEtindin istorie". Ea este o incercare nereugiti de
ce Biserica Ortodoxd
a argumenta istoric cd in ti-p
reprezintd un cregtinism corupt de pdgdnismul grec ai
oriental, baptigtii reprezintd, in cuvintele lui, ,,cea mai veche
Bisericd".
Am vizitat recent noua clddire a bisericii baptiste din
Cary, Carolina de Nordi a cdrei membru am fost in urmi cu
trei sau patru ani. Biserica a fdcut o investifie enormd,
construind o serie de clddiri gi sdli a cf,ror valoare se ridicd la
multe milioane de dolari. in timp ce am fost impresionat de
amploarea noii cltrdiri, am rdmas dezamdgit sd constat cd
nimic din interiorul sau exteriorul clddirii nu aratd ca ceea ce
timp de 17 secole ar fi putut-o identifica drept o bisericd
creqtind. Forma clddirii este aceea a unui palat administrativ
din epoca coloniali. Nu existd nici o cruce, in exterior sau in
interior. Sala principald, in care se pot strdnge aproximativ
1500 de persoane ca sd asculte predica in fiecare duminicd^
are aparenla unei sdli de sport (peste sipt5mdnd este folositd'
ca sali de sport de cdtre tinerii bisericii). in locul imaginii lui
Hristos Pantocrator pe care o vedem pictatd in interiorul
cupolelor bisericilor ortodoxe, am vdzut coguri de basketball
care pot fi coborAte atunci cAnd tinerii au activititi sportive.
Am rdmas intristat de aceastd rupturd intenfionatd de
orice vestigiu al cregtinismului istoric. Semnele apartenenfei
Ia Biserica de veacuri a lui Hristos, cu miile ei de sfinti,
martiri, teologi gi ascefi au fost inldturate ca sd facd loc unor
programe utilitare gi recreative. In mod paradoxal, in timp ce
moderne
se adapteazd
aceste biserici neoprotestante
spiritului veacului in care trXim, Biserica Ortodoxd, acuzath
cd ar fi preluat influente externe, rdmAne neschimbati de
veacurl.
250

In Biserica Ortodoxd cdpdtdm conqtiinta ci ne

apropiem,agacum spuneautorul EpistoleicdtreEvrei,,,....de
Ierusalimul
munteleSionului,de cetateaDumnezeuluicelui..u_iu,
a ingerilor, de
ceresc,de zecilede mii, de adunnreatn sdrbdtoare
Bisericncelorinthi ndscufi,caresunt scrigitn ceruri,deDumnezeu,
ludecdtorultuturor, de duhurilece[orneprihdnifi,Jdculi desdahrgifi,
celuinou,9i de skngele
stropirii,
de lisus,Mijlocitorullegdmhntului
lui Abel."(Eztrei
12.22-24)
carezrorbe1te
maibinedecdtsdngele

251

Icoanelein BisericaOrtodoxi
Pdrintele I ohn Whiteford

,erse lacrimi". intr-un comentariu ra acestecuvinte, s-a

spus
la al $aptelea sinod al Bisericii: ,,Dacdunui aymenea
teilog
tcoanai-afolositEii-a produslacimi, cu atit mai mult es
aa aduce
cdintd Ei-iaafacebineceluisimpluEineeducat,.'- Se inchini ortodocgii la icoane?
Cregtinii ortodocgi se roagX la Dumnezeu, Sfintei
Treimi, Maicii Domnurui gi sfinfilor irn prezenta icoaneror,
agacum evreii se rugau in prezen,taicoanelorTemplului.

icoand este o
alcdtuire
picturald
reprezentAnd pe Hristos, sfinti, ingeri,
evenimente biblice importante, pilde sau
evenimente din istoria bisericii.
SfAntul Grigore Dialoguloo vorbea despre icoane ca
fiind Scriptura pentru analfabetr: ,,Ceen ce scrisul prezintd
cititorilor, imaginea aratd celor netnadtati care o priuesc, cdci in ea
gi cei ignoranli udd ce ar trebui sd urmeze; tn ea pot citi toli
analfabetii".st
Celor care sugereazd, c6.acest fapt nu mai este relevant
in epoca noastrd, le aducem aminte de rata mare d
analfabetismului care existd dintotdeauna intr-un segment
major al populatiei ... copiii.
Icoanele ne ridicd mintile de la cele pdmdntegti la cele
ceregti. SfAnful Ioan Damaschin a scris, ,,prin icoane adzute

Fac icoanele minuni?

Pentru a pune aceastd i:rtrebare intr-o perspectivd

corectd, sd incercdm mai intAi sd rdspundem la
cdteva
intrebdri:
- Fdceachivotul legdmAntului minuni
(vezi Iosua 3.15,I
Samuel 4.6, II Samuel 71,-12)?
- Vindeca gapele de aramd pe
cei mugcafi de gerpi
(Numeri 21.9\?
- Au irviat oasele profetului Elisei
pe un om (II
impiraFi 13.21)?
- A vindecat umbra lui petru pe
bobravi (Fapte5.15)?
- Au vindecat hainele rui paver pe
cei bornavi gi au scos
draci (Fapte19.1,2)?

'n
Episcopal Romeiin perioada590-604.
'"
E p i s t o l ca i t r e E p i s c o p uSl e r e n udsi n M a r s i l i aN
, pNF2. Vol. X I l . p .5 . 1 .
)\1

253

culiios al Sdu sd uadd sticdciuneasz(Psnlmul 15.1.0),binevoind a

face minuni vdzute prin sfinfii Lui, pentru luarea-aminte a
celor necredinciogi.
Fapiui cd Dumnezeu poate sfinti lucruri materiale nu
trebuie sd surprindtr pe cei ce cunosc Scriptura. De exemplu,
nu numai altarul templului era sfAnt, ci tot ce se atingea de
acesta (Exod 29.37). A respinge adevdrul cd Dumnezeu
lucreazd. prin lucruri materiale inseamnd a cddea in
Gnosticisme3. Prin urmare, da, intr-un sens larg gi finAnd
cont de mdrturiile istorice ale Bisericii, Dumnezeu face
minuni gi lucreazd prin icoane la mAntuirea intregii lumi,
deoarece prin icoanf, se cinsteqte chipul gi persoana lui
Hristos.

Care este diferenla dintre inchinare Ei venerare?

Cregtinii ortodocgi nu venereazd icoanele ca pe nigte
idoli, deoarece nu proslivesc nici lemnul gi nici vopseaua de
pe icoand, ci pe insugi Iisus Hristos MAntuitorul lumii.
OrtodocAii nu numesc icoana ,,Hristos" sau ,,Dumnezetr", ci
cred cd harul lui Dumnezeu se sildgluiegte in icoana De Chii
Purtdtoare, precum cred cd Trupul gi Sdngele lui Hristos este
Pdinea gi Vinul Sfintei impdrtdganii.ea
e2

O mdrturie clard a Scripturii despreminunatanestricdciunea trupurilor

sfinfilor, adicd a Sfintelor Moagte care,aldturi de nestricareaapei sfinlite Si a
Luminii de la lerusalim, dau mdrturie despre lucrarea vdzutd a harului gi a
adevirului Ortodoxiei.
e3
Curentfilozofic religioscarecautdsd imbine teologiacregtindcu filozofia
greacdqi cu unele religii orientale,susfindndposibilitateaunei cunoagteri
mistice.
eaAcei
carenu-L vdd pe Hristosin icoandsunt aceiaqicu cei carenu cred c6
Hristos este Pdineagi Vinul Euharistic.Lupta impotriva icoaneloreste o
urmarea luptei Protestantismului
impotrivaPrefaceriiLiturgice.Dacdaceqtia
ar credein Taina Sfintei impdrtdganii,nu ar mai aveaatunci nici un argument
impotrivaicoanelorsaua descendenlei
preolieiapostolice,aEaci au preferat
254

Cregtinii ortodocgi venereazi icoanele, ceea ce

inseamnd cd le respectd pentru cd sunt obiecte sfinfite prin
purtarea a insugi Sfdntului Chip al lui -Hristos. Nu ne
inchindm icoanelor aga cum nu ne inchindm nici steagului
tdrii. Respectul fa,tdde steag reprezintd aceeagiatitudine ca gi
fald de icoane - venerare. Aga cum nu cinstim lemnul sau
vopseaua, ci persoana pictati in icoand, tot aga patriotii nu
cinstesc lesdtura gi culorile, ci lara gi neamul reprezentate de
steag.
Biserica insd a biruit odatd pe luptdtorii impotriva
icoanelor, prin hotdrdrea Sfinfilor Pdrinfi ai celui de al
$aptelea Sinod Ecumenic, care aga au spus:
,,Aceasta fiind pricina gi urmhnd calea tmpdrdteascdgi
tnudldtura de Dumnezeuinsuflatd a Sfinlilor Pdnnti gi a Predaniei
Bisericii sobornicegti- cdci noi gtim cd esteinsuflatd de Duhul Sfhnt
care se sdldgluiegtetn ea - hotdrhm desdairgit dupd o tndelungd
sf\tuire, cd asemeneaCrucii sfnte 9i ddtdtoarede aiafd, la fel sfntele
gi prelioaseleicoanepictatetn culori 9i inryodobitecu pietreprelioase
sau cu altd mateie audndacelagiscop,sdfie puse in sfintelebiserici
ale lui Dumnezeu,pe obiectegi luine sfinte, pe perefi gi pe strdzi, ca
nigte icoane - ale Domnului Dumnezeu gi Mdntuitorului Iisus
Hristos, ale PreacurateiFecioareSfdntaNdscdtoarede Dumnezeu,sau
ale tngerilor sau Sfinlilor cesunt.
.
Cdci oi de chte ori oedemreprezentarealor pin imagini, oi de
cite oi le piaim, ne aducemaminle deprototipui, ti iubim mai mult,
suntem tndemnali sd ne inchindm sdrutdnd imaginea 6i sd ne
mdrtuisim aeneralia (proskenesin)nu tnchinarea Qatreia)care, dupd
credinlanoastrd,estecuaenitdnumai natuii diaine.$i in acelagichip
aenerdm imaginea Crucii celei scumpeEi ddtdtoarede aiafd, Sfknta
Ez,angheliegi alte obiecte sfinte pe care le cinstim cu tdmdie gi
sd negetotul de la un capdtla altul. Este,,logic" din parteaProtestantismului
ca prin negareqPrefaceriiPdinii in Trup qi a Vinului in Sdngelelui Hristos
(qi deci implicit a Scripturii)din Ortodoxie,s[ inldtureqi venerareaicoanelor
ca purtdtoarede Har qi de Chip al lui Hristos,deoarece,,nevdzdndu-L"pe
HristosCel necuprinsde minte gi de cuvdntin Potir,nu au cum s6-L vadd
prin logicaminlii nici in icoanS.(n.n.)
255

lumdndi, dupd obiceiuriletnaintagilornogti. Cdci cinsteadatd

imaginii se adreseazd
o
prototipului, iar persoanacare aenereazd
icoandaenereazd
pe cel reprezentatde ea. intr-adeadr,aceqstaeste
tnudfdtura-Sfnlilor nogtri Pdrinfi 9i PredaniaSfintei Biserici
sobornicegti
cilre a dus Eaangheliade Ia un capdtIa celdlaltal
pdmintului."
Evreii infelegeau diferenfa dintre venerare gi inchinare
(adorare). Un evreu pios igi sdruta galul de rugiciune furainte
sd gi-l punX gi sdruta Tora inainte sd o citeascdin sinagogd.
Cu siguranld ci Iisus a fdcut la feles, inainte s[ citeasch
Scriptura in sinagogd.
Primii cregtini ari inleles gi ei aceasti deosebire. in
Martirajul lui Policarpe6
ni se spune cum unii au cdutat sd-l
inJluentezepe magistratul roman sd nu le dea voie cregtinilor
sd ia trupul SfAntului Martir, ilca nLt cumT)a,s-a spus, ei sd
renunle la Cel Rdstignit gi sd tnceapdsd se tnchine la acesta.
Aceasta s-a ficut la tndemnul iudeilor acolo de fafd, neEtiind
aceEtia
cd nu era cu putinfd pentru noi sd renunfdmla Hristosul
affe a suferitfdrd de pdcatpentru mdntuireatntregii lumi gi sd ne
tnchindm altuia. Cdci Lui, care este FiuI lui Dumnezeu,ne
tnchindm,dar pe martiri ti cinstim ca pe ucenici gi urmdtori ai
Domnului caremeritdaceasta
pentru neprefuitalor drngoste
fafd.
deimpdratut Eiinadldtorul lor...
Afunci sutagul,adzilndfunpotriaireaiscatdde iudei, l-a pus
tn mijloc Ai l-a ars dupd obiceiul lor. Dupd aceeanoi i-am luat
oasele,
careerau mai depre! decdtpietreleprelioasegi mai scuffipe
decdt aurul curat, Ei'Ie-am aEezatintr-un loc potriztit, unde
Domnulne aa tngdduisdne adundmdupdcumputem,cu bucurie,
gi sd sdrbdtorimmartirajul lui aducilndu-nenmintede cei cares-au
luptat dejaEipregdtindu-ipe cei care7)oraaeade luptat'e7.
es inseamni

cd Protestanfiide astdzi ar trebui s6-i acuze nu numai pe

ortodocgi ci gi pe Hristos de idolatrie, atdta timp cdt insuqi Mdntuitorul a
veneratgi slrutat obiecteleculticeiudaice...
e6
Ucenic al SfdntuluiApostol gi Evanghelistloan, a cirui martiraj a fost
descrischiar de cregtiniimartoriai chinurilorSfdntului.
e7
Martirajuf lui Polycarp 17.2-3; 18.1-3
256

Nu interzice Porunca a doua icoanele?

in
Se pune intrebarea ce inseamnd t,9$p cioplif
Porunca a doua? O in}elegere literald ar insemna ci toate
imaginile din Templu incdlcau aceastd porunc5. Cea mai
buni metodd de a afLa semnificafia cuvintelor evreiegti
folosite aici este sd afldm ce insemnau ele penbu evrei. Cdnd
acegtia au tradus-o in greacd, au folosit cuvAntul ,,eidoloi",
adicd idoli. Csvdntul evreiescpeselnu este niciodatd folosit cu
privire la imaginile din Templu. Este deci clar ci pasajul se
referd la imagini pdgAne gi nu la imagini in general.
Sd privim cu atenfie pasajul din Scripturi:
,,Sd nu-fi faci chip cioplit (adicd idol), nici o tnfiyiEare a
lucrurilor care sunt tn ceruri, sau jos pe pdmint sau tn apele mni
pe jos decdt pdmfintuL Sd nu te tnchini tnaintea lor gi sd nu le
slujeqti Qnchini)," (Iegire20.4-5).
Dacd interpretdm aceste cuvinte ca referindu-se la orice
fel de imagini, in mod clar heruvimii din Templu cdlcau
aceastd poruncd. Dacd insd le interpretdm ca referindu-se
doar la idoli, orice contradicfie dispare. Mai mult decdt atdt,
daci textul se referd la toate imaginile, atunci chiar gi
carnetul meu de conducere este un idol qi o incdlcare a
acestei porunci. Una din doud: ori fiecare protestant care are
carnet de conducere este un idolatru, ori icoanele nu sunt
idoli.
LdsAnd de o parte pentru moment semnificafia
cuvintelor ,,chip cioplif', sd vedem ce ne spune de fapt
textul. Sd nu faci x, sd nu te inchini la x, si nu slujegti la x.
Dacd x = imagine, atunci insugi Templul cdlca porunca. Dacd
x = idol, atunci nici Templul, nici icoanele ortodoxe nu calc[
porunca.
Aparent Deuteronom4.L4-19 interzice orice infdfigiri ale
lui Dumnezeu. Cum putem deci admite icoane ale lui
Hristos?
257

Acest pasaj ii invdfa pe evrei sd nu-gi facd o infdligare

falsd a lui Dumnezeu, pentru cd nu L-au vdztU dar noi,
creqtinii,credem cd Dumnezeu S-aintrupat prin persoanalui
Iisus Hristos, deci putem infAfiga,,ce am privit" (I Ioan L.L),
dupd cum spune SfAntulIoan Damaschin:
,,in uechime,DumnezeulnetntruptttEi nemdnrratnu a fost
niciodatdtnfdfiEat.Dar autm cd Dumnezeua fost udzuttn trup Ei
a uorbit cu oamenii,aceptiapot face o infd\igarea lui Dunmezeu
a1a cum L-am udzut. Nu md tnclin materiei,ci Dumnezeului
materiei,care a deuenitmateriepentru mine gi S-a coborit sd
prin intermediul
tn materie,care.mi-apregdtitmfrnfutirea
Iocuiascd
materiei.Nlt z,oitncetnsdcinstescacesstdrnateriecaremi-addruit
dar nu ca Dufttnezeu."
nfintuirea.O cinstesc.

AvAnd in vedere impotrivirea iudeilor fafi de imagini,

cum au putut primii creqtini si accepteicoanele?
Icoane pot fi gisite nu numai in catacombelecregtine,ci
gi in cele evreiegti din aceleagiperioade. Putem vedea, de
exemplu, icoaneleevreiegtibine pdstratede la Dura-Europos,
un orag distrus de persieni in mijlocul secolului al treilea
ceeace ne dd o idee cAtde recentear fi putut fi.
Uneori, in mod greqit concepfiilelui Iosefuscu privire
la icoanesunt considerateca fiind cele gisite la evrei in acea
perioad5.Unul din textelemult citate esteacelacare se referd
la rdscoalacare a avut loc afunci cAnd romanii au pus un
vultur imperial pe poarta Templului.
Acest episod nu este atdt de simplu cum ar crede unii.
Acei evrei erau zelott. Iosephus, care povestegte aceste
evenimente,a fost el insugi unul dintre ei, dar a trecut mai
tdrziu de partea romanilor.
El ne spune cum romanii au plasat acest vultur la
intrarea in templu, iar poporul l-a dat jos, privindu-l ca pe un
sacrilegiu. intrebarea este ins5 ce i-a infuriat pe evrei,
258

imaginea in sine, ori faptul ca romanii o plasaserd pe poarta

Templului. Conceptiile lui Iosephus erau atAt de extreme
incAt el considera cd pAnd 9i infdfigdrile de qr.rimale de pe
Marea de Aramd din Templul lui Solomon ar fi fost
pdcdtoasees.
Atitudinea generald a iudeilor fald de arta religioasd nu
era de fapt atAt de iconoclastd. In Talmudul palestinian
gisim scris: ,,in zilele tui Rabbi lochanan oamenii au tnceput sd
pictere imagini pe ziduri, iar el nu i-a oprit .,, In zilele lui Rabhi
Abbun oameniiau inceput sd creezt imngini in mozaicuri,iar el nu
i-a oprit" .os
Talmudul Pseudo-Ionatan repetd porunca impotriva
idolilor, dar adaugd: ,,o coloandcioplitd cu imagini Ei tnftligdri
poli sd-fi faci, dnr sd nu tc tnchini Ia ele". Cele mai vechi scrieri
evreiegti pe care le avem contin ilustrafii. Printre acestea sunt
imagini cu scene biblice, asemdnitoare cu cele gdsite la
sinagoga din Dura Europos (gi cu cele din biserica aflatd
aldturi de aceastd sinagogd) care a fost ingropatd in secolul al
treilea, cdnd persienii au distrus oragul.lOO
Este demn de remarcat cd cele mai timpurii icoane din
catacombe erau in majoritate scene din Vechiul Testament gi
icoane ale lui Hristos. Predominanla scenelor din Vechiul
Testament aratd cd aceasta nu era o practicd pdgAnX
introdusd de anumifi convertifi, ci una evreiasci, adoptatd de
crestini.

e8Vezi Antichititi VlII7,5.

nn
Abodah zarah 48d
100Vezi
,,Escavafiile de la Dura-Europos condusede LtniversitateaYale Si
de AcademiaFrancezdde Inscriplii Ei Litere", Raportul Final VII, Parteal,
Sinagoga,de Karl H. Kraeling
259

Daci icoanele sunt atAt de importante,

cum de nu le gisim in Scripturi?
-

De f-aptle gdsim in Scripturd - 9i inci in multe locuri!

Observafi cAt de frecventeerau ele in Cort 9i apoi in Templu.
Existau imagini de heruvimi: pe chivot (Iegire 25.18), pe
perdelele din Cort (Iegire 26.1), pe perdeaua din Sfdnta
Sfintelor (Iegire 26.31), doi heruvimi in Locul SfAnt (I
impdrafi 6.23),pe perefi (I imperagi 6.29),pe ugi (I impdrafi
6.32),pe alte lucrdturi din Templu (I imperafi 7.29,36).
Existau deci icoaneincotro iti trtorceai ochii.

Chiar daci admitem ci icoanele sunt un fel de Scripturi,

unde era scris evreilor si le venereze?

chemarea,,Scoald-Te
Doantne,tntru odihna Ta, Tu Ei Chiaotut
sfinlini Tale!"
Este interesant cd aceastd expresie .eete folosite in
slujba din biserici referitor la Cruce, qi legdtura nu este
intAmpldtoare - pentru cd pe Chivot, intre heruvimi, se afla
capacul ispdgirii, peste care era stropit sAngele jertfelor
pentru pdcatelepoporului (Iegire25.22,Levitic 16.15).

Nu a fost $arpelede aramd distrus tocmai pentru ci

poporul il venera?
Dacd te uiti atent la pasajul acesta (II impdrati 18.4),
observi ci $arpele de aramd nu a fost distrus pentru cd
poporul il venera, ci pentru cd il transformaserd lntr-un
dumnezeu-garpenumit Nehugtan.

Scripfura poruncea evreilor sd se inchine inaintea

chivotului, care avea pe el imaginea a doi heruvimi. in
Psalmul 99.5, se poruncegte:,,indlfafi pe Domnul Dumnezeul
nostru Ei ud inchinali tnainteaaEternutuluipicioarelorLui, cdci
esteSfdnt!'
Sd observdmcd aici cuvAnful,,inchinare" esteacelagicti
cel folosit in Exod 20.5, unde ni se poruncegte sd nu ne
inchindm la idoli. Ce este ,,aEternutulpicioarelorLui" ? in I
Paralipomena 28.8, David folosegte aceastd expresie
referindu-se la Chivotul Legdmdntului. Psalmul 99 (98 in
Septuaginta) irecepe cu imaginea Domnului care ,,Eadepe
lrcruoimi" (98.1)9i sfArgegtecu indemnul de a ne irnchinape
muntele Lui cel Sfdnt - ceea ce intdregte faptul ci in acest
contextse referd la Chivotul Legdmdntului.
Aceastd frazd. reapare in Psalmul 73L.7, unde este
precedatd de: ,,latd am nuzit de chiuotul legii; in Eftata l-am
gdsit, tn larina lui laar. Intra-ztomin locaEurileLui, inchina-nezromla locul unde au stat picionreleLui" gi este urmatd de

Atunci cAnd discutdm despre icoane este important sd

avem ire vedere cd doud chestiuni separate sunt adesea
confundate: (1) Ne estepermis sdfacemsau sd auemicoane?(2)
Ne estepermissdle aenerdm?
Din Vechiul Testament este clar cd rdspunsul la
amAndoudesteDA. Protestanfii se opun venerdrii icoanelor,
dar de obicei nu se opun oricdror imagini, alffel nu ar avea
cdrti ilustrate, televizoare sau tablouri. in afard de grupul
Amish, cu greu pofi gdsi un alt grup protestant care sd se
opund in mod consecvent fufuror imaginilor. Protestantii se
opun de obicei venerdrii imaginilor, dar este interesant cd,
dacd ar fi consecvenfi,argumentelegi dovezile adusede ei se
potrivesc oricdror imagini.

260

261

Nu au existat oare iconoclagti in biserici,

chiar inaintea protestanfilor?

Iconoclagtii,adeseacitafi de protestanfi,aveau de fapt o

ideologie opusi acestora. Pe de o parte, iconoclagtii au
anatemizat pe tofi cei care ,,tndrdznescsd tnftfiyzr cu materiale
gi culori pe Hristossaupe Sfrti" - deci gi protestanfii intrd in
aceastbcategorie.
Pe de altd parte, iconoclaqtii au mai anatemizat 9i pe cei
cate ,,nu mdrturiresc pe purutea fecioara Maria ca adeztdratd
de Dumnereu,mai presusde oice creaturdttdzutdsau
Ndscdtoare
gi nu cautd,printr-o credintdsincerd,cererileei adresate
neudzutd,
lui Dumnereu pe care L-a purtat". Iconoclaqtii au mai
anatemizatgi pe ,,oricinecflreneagdfolosulpomeniriiSfnfilor" .
De fapt, protestanfii s-ar afla mult mai mult sub anatema
iconoclaqtilordecdt ortodocgii. Protestanfii aprobd faptul cd
iconoclagtiise opuneau venerdrii icoanelor,dar venerareain
sine nu era o problem5 pentru iconoclagti. Ei se impotriveau
venerhrii icoanelorpentru cd se impotriveau icoanelor.Ei nu
se opuneau venerXrii altor obiecte sfinte - de fapt venerau
Cruceafdrd nici un fel de rezerve1O1.
Protestanfii mai citeazd anumifi Perinfi ai Bisericii ca
sX-gisusfind, pozifia. Cele mai multe dintre acestecitate nu
fac decAt sd respingd idolatria, gi nu au nimic de-a face cu
icoanele. in puginele cazuri in care sensul ar pdrea sd fie
acesta (unele scrieri confinAnd addugiri fdcute chiar de
iconoclagti),o interpretare consecventdar cere respingerea
oricdror imagini (nu numai a icoanelor din bisericd). Nici
unul dintre acestetexte nu atinge subiectul venerlrii.
Canonul Sinodului din Elvira este adesea citat in
sprijinul pozifiei iconoclaste.in canonul 36, se declatd.:,,Se
ca in bisrici sd nu fe pictui, pentru cd ceeace este
stabilegte
adoratnu poatefi pictat pe perefi". Chiar gi protestanfii admit
cd inlelesul acestuicanon nu este atAt de clar cAt s-ar pdrea.
Nu se gtie care a fost catza acestui canon, nici ceeace incerca
r0r

Jaroslav Pelikan, Spiritul cregtinismului rlsiritean

Chicago,Universityof ChicagoPress,1974,p.110.
262

(600-1700),

ri
i

sd prevind, fapt recunoscut chiar gi de protestanti:

,,...(cnnonului36 al sinoduluidin Elaira)nu i se ponteda prea
r02'-'
mareimportanfd,rostullui nefiindg4ns5s74l"
Prin cuvintele folosite, acest canon nu poate fi
interpretat ca o condamnare generalda imaginilor. Nu este
clar ce se interzicea gi, mai ales, de ce. Diferitele interpretiri
variazd de la o interdicfie a imaginilor in bisericd, pAnd la
incercareade a feri icoanelede pdgAni (posibil, dat fiind cd
acest sinod s-a intrunit in timpul persecutiilor). ln oricare
caz' se gtie cd icoanele au fost folosite in bisericile spaniole
atAt inainte, cAt 9i dupi acest sinod, fdrd nici un fel de
controversecunoscute.In orice caz, sinodul a fost unul local,
niciodatd proclamat la nivel ecumenic.
incheiem aici cu inteleapta sfdtuire a Sfdntului Nicolae
Velimirovici (+1956;to:'
,,lar tu sd gtii cd precumsedeosebegte
ziua de noapte,aga*
deosebesc
AiicoanelecreEtinede idolii pdgdnegti.
Idolii sunt chipuri definle ndscocitegi imaginate,tn areme
ce icoanelesunt inftliEdi de sfnfi care au trdit pe pdmfrnt cu
adeodrat,L-au proslduit pe Hristos pin credinla lor pi s-au
tnzrrednicittn cer ile tmpdrdlia lui Dumnezeu.Acoloiluzie, aici
realitate.Acolo minciund Ei ndlucire, aici adeudrulgi numat
ndeadrul.Idolii tl despartpe om de DumnezeulCet adettdrat,tn
tiremece icoaneleil duc pe om la DumnezeulCel adeadrnt.prin a
douaSa poruncd,Ziditorul a urut sd abatdneamulomenesc
de la
ceeace-l despartede El, adicd sd-l abatd de toate ninciunile,
ndlucirilesi iluziiledenronice.
"

r02
Edward JamesMartin, o istorie a controversei iconocraste,London.
Societyfor the Promotionof ChristianKnowledge,1930,p.l9
'nt
Rispunsuri la intrebiri ale lumii de astrzi,vol. I, EdituraSophia.2002.
263

Primul volum din colecfia apologetici Ereziile

Apusului, intocmit sub forma unui buchet de
scrieri patristice, se apleaci asupra acelor
dreptmiritori care doresc si se impirtigeasci
din ,,cugetul Bisericii" gi si asculte in acelagi
timp sfituirea Sfinlilor intru cele de folos,
pentru
adevirului
Ortodoxiei
apirarea
impotriva noilor forme luate de vechile erezii.