ANATOMIA APARATULUI VIZUAL

(ANALIZATORULUI)
Analizatorul vizual este format din trei subsisteme:
- subsistemul periferic : globul ocular si anexele sale
- subsistemul de transmitere a imaginei vizuale
- subsistemul de integrare si raspuns a imaginei vizuale
SUBSISTEMUL PERIFERIC DE RECEPTIE
GLOBUL OCULAR
- ax anteroposterior de 24mm, situat intr-o cavitate numita orbita, invelit
in capsula lui Tenon care il separa de grasimea orbitara.
- este sediul celulelor fotoreceptoare ce au rolul de a transforma energia
luminoasa din spectrul vizibil (radiatia cu lungimea de unda de 400600nm) in impulsuri nervoase ce vor fi transmise spre cortex.
- embriologie: dezvoltarea globului ocular incepe in ziua a 22-a de viata
intrauterina.

Din punct de vedere anatomic, cuprinde trei straturi:

Stratul fibros, extern, de invelis, format din:
Cornee este o membrana transparenta, avasculara, foarte bine
inervata de prelungirile nervilor ciliari; corneea are rol de protectie si
mediu refrigerent. Corneea are un rol fundamental in refractia oculara,
asigurand 45 de dioptrii din puterea totala de 60 de dioptrii a ochiului.
Grosimea corneei scade de la periferie (1mm) spre centru (0,6mm).
1

Diametrul orizontal (11mm) este putin mai mare decat cel vertical.
Corneea este formata din 5 straturi: epiteliul, membrana Bowman,
stroma, membrana Descemet, endoteliul.

Sclera ocupa cele 2/3 posterioare ale stratului fibros al globului

ocular. Ea are rolul de a proteja continutul globului ocular si de a
mentine forma ochiului. Are culoare alb-cenusie si este extrem de
rezistenta, dura si inextensibila, fiind formata din tesut dens, fibros. La
nivelul polului posterior este perforata de catre filetele nervului optic ce
parasesc globul ocular si tot aici se gasesc orificiul de intrare si cel de
iesire al arterei, respectiv venei centrale a retinei. Sclera este
avasculara, dar este traversata de numeroase vase (arterele ciliare scurte
si lungi, venele vorticoase) si de numerosi nervi destinati uveei.
Grosimea sclerei este minima in zona de insertie a muschilor drepti
(300 ) si maxima la nivelul canalului scleral al nervului optic (1000
).

Limbul sclero-corneean este zona de tranzitie intre corneea

transparenta si sclera opaca. Prin bogatia vascularizatiei sale asigura
aportul nutritiv a corneei avasculare. Limbul sclerocorneean este o zona
importanta atat din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza
umorul apos din ochi, cat si din punct de vedere chirurgical, pentru ca
este locul de abord chirurgical in interventiile pe glob ocular deschis.

 Stratul vascular, uveea este compusa din trei parti anatomice si

functionale distincte:
-

Irisul formeaza partea anterioara a uveei, fiind situat inapoia

corneei si inaintea cristalinului. Are aspectul unei diafragme care
delimiteaza camera anterioara a ochiului de camera posterioara. In
centrul irisului se gaseste pupila, un orificiu cu diametrul de 3-5 mm,
usor descentrat infero-nazal, care are rolul de a regla cantitatea de
lumina ce patrunde in ochi. Prin pupila, umorul apos circula liber din
camera posterioara in cea anterioara. Stroma iriana contine fibre
musculare netede, orientate circular, dispuse predominant in jurul
pupilei, inervate de parasimpatic, formand sfincterul irian. Pe fata
posterioara, in contact cu epiteliul pigmentar, se gasesc fibre musculare
netede, orientate radiar, inervate de simpatic. Fata posterioara a irisului
este foarte pigmentata, impiedicand patrunderea luminii in afara
orificiului pupilar.

Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a uveei si se intinde de la

radacina irisului pana la ora serrata; are o grosime de 5 mm. Este
format din:
- Muschiul ciliar situat in profunzimea corpului ciliar, in
contact cu sclera, cuprinde fibre longitudinale si fibre circulare. Cand se
3

contracta, reduce tensiunea fibrelor zonulare si antreneaza o crestere a

curburii cristalinului, crescandu-i puterea de refractie. Acesta este procesul
de acomodatie a cristalinului.
- Procesele ciliare sunt reprezentate de 70-80 plici vizibile in
camera posterioara, centrate pe cate un capilar, care au rolul de a secreta
umorul apos.
-

Coroida se intinde de la punctul de emergenta a nervului optic

pana la ora serrata. Este un strat bogat vascularizat si intens pigmentat,
jucand rolul de camera obscura pentru ochi. Coroida este situata intre
sclera si retina si cuprinde stratul coriocapilar care asigura o bogata
vascularizatie. Arterele ciliare lungi si scurte, ramuri ale arterei
oftalmice, patrund in ochi dupa ce traverseaza sclera la nivelul insertiei
muschilor drepti si, la nivelul polului posterior, in jurul nervului optic.
Ele se divizeaza intr-o retea foarte bogata de capilare situate in contact
cu retina, fara a o penetra. Aceasta retea furnizeaza suportul nutritiv
portiunii externe a retinei (epiteliu pigmentar, fotoreceptori, strat
plexifor extern). Venele vorticoase asigura drenajul sanguin spre venele
orbitare si, apoi, spre sinusul cavernos. Membrana Bruch este o retea de
fibre elastice si de colagen care separa membrana bazala a epiteliului
pigmentar de cea a capilarelor coroidei.

Trabeculul sclero-corneean situat in unghiul irido-corneean, este

format dintr-o retea de ochiuri care se stramtoreaza dinspre suprafata
spre profunzime si intervine in evacuarea umorii apoase din camera
anterioara. Umoarea apoasa traverseaza aceste ochiuri spre canalul
Schlemm (dispus circular in profunzimea limbului sclero-corneean), iar
apoi, prin intermediul venelor apoase, catre jonctiunea cu venele
episclerale.

Stratul nervos, retina alcatuieste stratul intern al globului ocular, fiind

situata intre coroida si corpul vitros. Retina se insera la nivelul orei serrata pe
corpul ciliar si se continua cu nervul optic. Structura histologica a retinei
permite receptionarea excitatiilor luminoase si transmiterea lor catre centrul
cortical vizual. Retina are 10 straturi:
4

Epiteliul pigmentar este format dintr-un monostrat de celule

bogate in melanina. Celulele epiteliului pigmentar sunt solidare cu
membrana bazala, parte a membranei Bruch. Prin fata interna, epiteliul
pigmentar este in contact cu articolele externe ale fotoreceptorilor.
Epiteliul pigmentar are un rol optic (melanina absorbind razele
luminoase ce au strabatut stratul fotoreceptorilor si impiedicand o noua
excitare a celulelor fotosensibile prin radiatie reflectata difuz) si un rol
metabolic (intervenind in sinteza si regenerarea pigmentului vizual si in
metabolismul articolelor externe ale fotoreceptorilor).
Stratul celululelor fotoreceptoare cu conuri si bastonase
fotoreceptorii cuprind conuri, sensibile la culoare, predominand in zona
maculara, si bastonase, sensibile la intensitati luminoase scazute,
predominand in periferie. Fotopigmentul vizual din conuri si bastonase,
in urma interactiunii fizico-chimice cu un foton vizibil, este izomerizat
si genereaza o depolarizare, un influx electric ce va fi transmis spre
celulele ganglionare si, apoi, spre cortex. Ulterior, pigmentul va fi
regenerat la nivelul epitelilui pigmentar.
Membrana limitanta externa
Stratul nuclear extern este format din nucleii celulelor
fotoreceptoare. Acest strat lipseste la nivelul foveei.
Stratul plexiform extern este format din 2 zone: o zona externa,
formata din axonii celulelor fotoreceptoare si o zona interna, care
contine sinapsele dintre fotoreceptori si celulele bipolare si orizontale
(celulele orizontale au rol de amplificator de semnal al campului
receptor).
5

Stratul nuclear intern contine :

- corpurile celulare ale celulelor bipolare (dendritele lor fac sinapsa cu
celulele fotoreceptoare, iar axonii cu celulele ganglionare),
- celulele orizontale (interconecteaza fotoreceptorii),
- celulele amacrine care produc neurotransmitatori GABA, dopamina.
Stratul plexiform intern contine conexiunile dintre celulele
bipolare, amacrine si ganglionare.
Stratul celulelor ganglionare fiecare celula ganglionara primeste
aferente indirecte de la 100 de celule cu bastonas sau de la 3-6 celule cu
conuri ( in regiunea foveala, unei celule ganglionare ii corespunde un
singur con).
Stratul fibrelor nervoase este format din prelungirile axonale ale
celulelor ganglionare.
Membrana limitanta interna
Celulele bipolare asigura legatura intre fotoreceptori si celulele
ganglionare.
Celulele ganglionare, prin intermediu axonilor, permit transferul
informatiei prin nervul optic spre cortex.
La nivelul retinei, in partea centrala, se gaseste papila nervului optic, care
corespunde locului de iesire a nervului optic din globul ocular, precum si
locul de intrare, iesire a arterei, respectiv venei centrale a retinei.
Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta din papila, se divid in 4 ramuri,
2 temporale (superior si inferior) si 2 nazale (superior si inferior) pentru a
asigura vascularizatia retinei. Aceasta circulatie este de tip terminal.
Temporal de papila, se gaseste macula lutea, care contine numai conuri si
care ofera cea mai buna valoare a functiei vizuale diurne, colorate.
Nervul optic este format din convergenta axonilor celulelor ganglionare
care traverseaza sclera la nivelul lamei criblate. In nervul optic, axonii sunt
mielinizati si nu au putere de regenerare.
Continutul globului ocular cuprinde :
Cristalinul este o lentila biconvexa, situata intre iris si corpul
vitros. Este mentinut in pozitie printr-un sistem de fobre care constituie
zonula Zinn. Cristalinul este un mediu refringent, transparent.
Cristalinul contribuie la procesul de acomodatie prin capacitatea de a-si
modifica raza de curbura a suprafetelor sale (bombare si turtire),
aducand astfel imaginea vizuala pe suprafata retinei, indiferent de
pozitia obiectului in spatiu.
6

Corpul vitros este o substanta gelatinoasa care ocupa spatiul

cuprins intre fata posterioara a cristalinului si peretele globului ocular.
Corpul vitros are un rol important in mentinerea formei globului ocular.
Camera anterioara este un spatiu situat intre fata posterioara a
corneei si fata anterioara a irisului.
Camera posterioara este cuprinsa intre fata posterioara a irisului
si fata anterioara a cristalinului.
Ambele camere sunt umplute de umoarea apoasa, un lichid transparent
secretat de catre procesele ciliare in camera posterioara, care ajunge in
camera anterioara prin orificiul pupilar. Daca umoarea apoasa se acumuleaza
in exces in camera posterioara, prin blocaj pupilar cu sinechii iriene
posterioare (in iridociclite), se poate produce glaucomul secundar.
ANEXELE GLOBULUI OCULAR
Pleoapele
Sunt formatiuni musculo-cutanate mobile, asezate inaintea globului
ocular, pe care il acopera si il protejeaza. Fata anterioara, convexa a
pleoapelor este cutanata, iar fata posterioara, concava este conjunctivala si se
muleaza pe globul ocular. Anterior, cele doua pleoape, unite la extremitati
prin comisurile interna si externa, delimiteaza un spatiu liber, fanta
palpebrala, prin care se evidentiaza polul anterior al globului ocular.
Pleoapele se termina prin marginea ciliara, unde se insera cilii. La baza
cililor se gasesc glandele sebacee Zeiss si Meibomius si glandele sudoripare
Moll. Inflamatia acuta a glandelor sebacee produce orjeletul extern sau
intern, iar inflamatia cronica, salazionul.
Conjunctiva este o membrana mucoasa care acopera fata
posterioara a celor 2 pleoape si partea anterioara a globului ocular,
prezentand 3 portiuni:
Conjunctiva palpebrala captuseste pleoapele
Conjunctiva bulbara acopera partea anterioara a globului ocular
pana la limb.
Conjunctiva fundurilor de sac reprezinta zona de trecere intre
conjunctiva bulbara si cea palpebrala.
La nivelul conjunctivei se poate produce hiperemia conjunctivala
(inrosirea conjunctivei) care necesita diagnosticul diferential al ochiului rosu.
Hiperemia conjunctivala poate fi:
7

- periferica in fundurile de sac conjunctivale, este de culoare rosu

deschis si este datorata unei conjunctivite.
- perilimbica, pericheratica in jurul corneei, este de culoare rosuviolaceu si este datorata unei iridociclite sau atacului de glaucom.
Aparatul lacrimal se compune din 2 parti:
Aparatul secretor este reprezentat de glanda lacrimala orbitopalpebrala si de glandele lacrimale accesorii conjunctivale.
Aparatul excretor este format din punctele lacrimale, canaliculele
lacrimale, sacul lacrimal si canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in
meatul nazal inferior.
Lacrimile, secretate de glandele lacrimale in mod continuu sau
intermitent (la stres, emotii), umecteaza corneea si se elimina prin aparatul
de drenaj in fosele nazale.
Muschii motori ai globului ocular sunt in numar de 7 muschi
striati, din care 6 actioneaza asupra globului ocular.
Patru muschi drepti au o directie antero-posterioara.
Doi sunt oblici (marele si micul oblic).
Ridicatorul pleoapei superioare cu directie antero-posterioara.
Toti muschii in afara micului oblic, se insera pe un tendon comun (Zinn) in
varful orbitei, iar anterior pe sclera.
Muschii extrinseci ai globului ocular au rolul de a mentine globii
oculari in pozitie paralela (ortoforie) astfel incat imaginea sa se formeze pe
cele 2 macule

Orbita este o cavitate osoasa de forma unei piramide care

contine: globul ocular, muschi, vase, nervi, capsula Tenon.
8

SUBSISTEMUL DE TRANSMITERE A IMAGINII VIZUALE

Nervul optic este perechea a-2-a de nervi cranieni. Este format din
axonii celulelor ganglionare retiniene, care traverseaza lama ciuruita a
sclerei, orbita, canalul optic si patrund in cavitatea craniana.
Chiasma optica este situata in saua turceasca, deasupra hipofizei. La
nivelul chiasmei are loc incrucisarea partiala a fibrelor nervului optic.

Bandeletele optice pornesc de la chiasma, inconjoara pedunculii

cerebrali si se termina in corpii geniculati laterali.
Radiatiile optice (Gratiolet) sunt formate din fibre vizuale care merg
spre aria striata a lobului occipital si se termina in jurul scizurii calcarine,
dupa ce au trecut prin partea posterioara a capsulei interne.
SUBSISTEMUL CENTRAL (CEREBRAL) AL ANALIZATORULUI
VIZUAL
Este situat in cortexul lobului occipital, campul 17 Brodmann. Aici
are loc transformarea excitatiei luminoase in senzatie vizuala. Campul 17
Brodmann este interconectat cu campurile 18 si 19. Campul 18 are rol motor
si intervine in motilitatea oculara si in localizarea obiectelor. Campul 19 are
functie vizuo-gnozica.

SEMIOLOGIA CLINICA
Simptomele subiective si functionale care impun o consultatie
oftalmologica sunt urmatoarele:
1. Anomalii vizuale:
metamorfopsii : afectare maculara, vitreoretiniana
halucinatii vizuale: - fotopsii, fosfene - modificari la nivelul jonctiunii
vitreoretiniene
-micropsii, macropsii, figuri, imagini colorate
afectarea cailor optice intracraniene
miodezopsii : - afectiuni vitreene
- jonctiunea vitreoretiniana
- sistemul vertebro-bazilar
cercuri colorate in jurul surselor de lumina : - afectare corneeana,
glaucom
diplopie - binoculara - paralizii ale muschilor oculari extrinseci
- monoculara cornee, cristalin, macula
discromatopsie eritropsie, cianopsie, cloropsie, xantopsie : cristalin,
vitros, retina
hemeralopie, nictalopie sistem mezoscotopic
amputatii, ingustarea campului vizual : glaucom, afectiuni de pol
posterior, cai optice.
2. Anomalii morfologice:
deformarea sau/si tumefierea pleoapelor.
hiperemii : in patologia conjunctivei, corneei, uveei, glaucom, cu
valoare diagnostica prin diferentierea intre hiperemie pasiva
superficiala si profunda.
inegalitatea fantei palpebrale :- tulburari de motilitate palpebrala
- exoftalmia
- enoftalmia
10

- pseudoptoza inflamatorie
heterotropie legata de oculomotricitate
lacrimare in patologia aparatului lacrimal, cornee, pleoape, uvee.
anomalii pupilare anizocorie in patologia irisului, cai nervoase
- ochi de pisica amaurotic
- leucocorie in patologia cristalinului, vitros, retina.
inegalitate pupilara in glaucom, afectiuni iriene, midriaza amaurotica,
anizometropii, afectiuni nervoase cu interesarea simpaticului si
parasimpaticului prin paralizii sau excitatii
3. Semne majore

Important in patologia oculara : asocierea a doua simptome : scaderea

acuitatii vizuale, durerea.
Interogatoriul trebuie sa defineasca : modul de instalare, intensitatea,
topografia, caracterul uni sau bilateral, contextul izolat asociat si evolutia.
a) Scaderea acuitatii vizuale :
- izolata : evoca : - o patologie vasculara retiniana, afectare maculara sau a
nervului optic daca este rapida si unilaterala.
- o tulburare de refractie : cataracta, glaucom, afectiuni ale
cailor optice daca este progresiva si bilaterala.
- spasme vasculare retiniene sau tulburari in circulatia
arteriala cerebrala daca este intermitenta.
- asociata : - scaderea acuitatii vizuale poate fi asociata cu : roseata sau/si
dureri oculare : - afectiuni corneene, uveite, glaucom.
- alterarea campului vizual ( glaucom, afectiuni ale retinei,
nervului optic (papilite, nevrite), afectiuni ale cailor optice intracraniene,
cortex vizual.
b) Durerea :
- oculara : izolata evoca afectiune palpebrala, conjunctivala, corneeana
se asociaza cu secretie lacrimala si are caracter superficial:
senzatie de corp strain, arsura.
11

- evoca o uveita sau cresterea tensiunii oculare; durere

profunda +/- hemicranie.
- nevralgia de tip trigeminal afectiuni ale nervului optic, spatiu periorbitar
- asociata cu eruptie cutanata papuloveziculoasa in zona zoster oftalmica si izolata in nevralgia de trigemen sau in
context oculoinflamator in afectiuni corneene, uveite, glaucom.
- cefaleea :- bitemporala : hipertensiune arteriala sau arterita temporala
- suborbitara in bara tulburari de convergenta, vicii de refractie,
efort de acomodatie
- in casca context neurologic sau/si digestiv.

12