Centru de Studii , Scoala Post Liceala Vasile Alecsandri IASI

Focsani

PROIECT
Examenul de absolvire a scolii postliceale
Calificarea profesional: asistent medicina generala

Profesor indrumator:
Absolvent: Mocanu
Georgiana

- 2010 -

Tema:

ngrijirea bolnavului cu boala

Parkinson

MOTTO:

Organismul uman este un

sistem cibernetic.-(Norbet Wiener)

CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I

ISTORIC SI DEFINITIE

CAPITOLUL II

1.2.1- ETIOPATOGENIE

1.2.2- TABLOU CLINIC

1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI

1.2.5- METODE DE INVESTIGARE

CAPITOLUL III
SIMPTOMATOLOGIE

CAPITOLUL IV
TRATAMENT

CAPITOLUL V

FIE TEHNICE

1.5.1- CAZURI
4

1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE

CAPITOLUL VI

ANEXE

1.6.1- EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE

1.6.2- INJECIA INTRAVENOAS

1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE

CALE ORALA

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I
ISTORIC

JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de

Paralizie agitata boala ce-i poart numele si care este mai frecvent la
brbati, dup vrsta de 40-50 de ani, avnd o evolutie lent, progresiv.
Definitie:
Este o afeciune extrapiramidal de cauz necunoscut, caracterizat
prin tremurturi

rigiditate bradikinezie (micri lente), faa i pierde

mobilitatea i expresivitatea devine rigid, mersul are micri ncete i pai

mici (mers stepat).
Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependena acestor
pacieni de cei din jur, n special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o
dram social a existenei acestor bolnavi care sunt abadonai in suferin,
att de familie ct i de prieteni.
Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povar ci trebuie ajutai i
ntelei deoarece handicapul lor este involuntar, tremurtura si hipertonia
reprezentand simptomatologia de temut a acestei afeciuni. Nu de multe ori
conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leag chiar de aceste
simptome care determin pacientul de a-si pierde fineea miscrilor si de a
deveni mari nendemanatici.
INCIDENTA
Boala Parkinson debuteaz dupa varsta de 40 ani i are o incident maxim
in jurul vrstei de 60 de ani.

Dup multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri
ntre bolile care produc invaliditate permanent.

CAPITOLUL II
Etiopatogenie
Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de:
-intoxicaii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon;
-afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebral;
-traumatism cranian;
Tumorile cerebrale;
-nu se consider a avea caracter ereditar, dar exist o predispozitie
familial.
Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale
nucleelor si cilor extrapiramidale.
Anatomia patologic
Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante i caracteristice.
Degenerescena este vizibil adesea macroscopic.
Examenul histologic arat dispariia unui mare numr de neuroni
pigmentai cu atrofia neuronilor rmai. Pigmentul melanic eliberat se gsete
rspndit n esutul nvecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.

TABLOU CLINIC
Sindroame parkinsoniene de alt etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice

Tabloul parkinsonismului postencefalic prezint cteva particulariti. Apariia
sa la o vrsta tnar nu este rar, debutul situndu-se n general n jurul
vrstei de 40 ani.

2. Sindroame parkinsoniene vasculare

Etiologia vascular a unui sindrom parkinsonian este discutabil. La bolnavii
ateromatosi i hipertensivi, simptomatologia parkinsonian este frecvent
atipic i asimetric, putndu-se asocia cu semne neobinuite, cum ar fi un
semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.

3. Sindroame parkinsoniene tumorale

Etiologia tumoral este rar. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale,
septale i de ventricol III pot produce un asemenea sindrom.

4. Sindroame parkinsoniene traumatice

Etiologia traumatic a unui sindrom parkinsonian va fi admis cu pruden. n
majoritatea cazurilor, traumatismul joac doar un rol revelator.

5. Sindroame parkinsoniene toxice

Sindromul parkinsonian ce poate surveni n urma unei intoxicaii cu oxid de carbon
mbrac un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evideniaz leziuni
necronice bilaterale ale palidului.

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos, mpreun cu cel endocrin,

regleaz majoritatea funciilor din organism.
Sistemul nervos este alctuit din tesut nervos,
avnd la baza, funcia reflex,

asigura

legtura organismului cu mediul ,realiznd

unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte
9

coordoneaza activitatea tuturor organelor i aparatelor corpului, asigurnd

unitatea funcional a organismului.
1. Creier
2. S.N.C. (creier + mduva spinrii)
3. Mduva spinarii

Sistemul nervos este difereniat n organe receptoare, care culeg stimuli

din mediul intern si extern:
-exteroceptorii ; n care intr i organele de sim, ce culeg stimuli:
1. Tactili;
2. Termici;
3. Dureroi;
4. Vizuali;
5. Auditivi, olfactivi, gustative,
6. din mediul extern

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de

starea de tensiune a muchilor, de poziia segmentelor corpului etc.
-interoceptorii, care culeg informaii de la nivelul organelor interne.
Acesti stimuli sunt transmii prin: fibre sensitive si prin cile de conducere
ale sensibilitii (tactile,termice etc.), pn la centrii superiori de integrare i n
ultima instanta la scoara cerebral. Aceasta i supune la analiz si sintez i
elaboreaz comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muchi,organe
interne,glande etc.)

10

Pe considerente morfologice si funcionale, sistemul nervos poate fi

mprit n:

sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinznd

encefalul si mduva spinrii;

sistemul nervos periferic(SNP) conine prelungirile neuronilor care

constituie nervii pe traiectul crora se pot gsi i ganglioni (corpii
neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alctuit in
principal din neuroni.

Structura neuronului

11

Neuronul este unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos fiind format

din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:

Axonul, prelungire de obicei unic i lung prin care influnxul nervos

pleac de la celula;

Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul.

- Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dintr-un fascicul

de neurofibrile, numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin.
- Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz legtura dintre doi neuroni,
legtura care se numeste sinaps.
- Energia care circul dea lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos.
- Dup sensul impusului nervos se deosebesc:
1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie ctre centru (calea
senzitiv);
2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea
motoare).
Corpii neuronali formeaz substanta cenusie a sistemului nervos, iar
prelungirile acestora substanta alb.
Encefalul este format din:

dou emisfere cerebrale;

formaiunile de la baza creierului;
trunchiul cerebral;
cerebelul.

Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai dezvoltata a sistemului

nervos, nvelite n cele trei foite meningiene.
Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi:
- frontal;
12

- parietal;
- temporal;
- occipital;
Coordonnd functionarea sistemului nervos, scoara cerebral controleaz
ntreaga activitate a organismului.
Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare si selectionare, de
elaborare a ideilor, gndirea (rationamentul), denumit de Pavlov activitate
nervoas superioar.
Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt nnscute, reflexele
condiionate sunt dobndite, apar pe parcursul existentei individului,
determinate de diferite condiii ale mediului extern.
La nivelul scoartei se realizeaz integritatea superioar, cu alte cuvinte
adaptarea organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu precizie
precum i legtura dintre diferitele prti ale organismului.

13

Metode de investigare
-Notiuni de semiologie
Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologic cuprinde interogatoriul,
examenul fizic i examene paraclinice.
*Interogatoriu trebuie s cerceteze sistematic simptomele funcionale de care
se plnge bolnavul:

tulburri de mers;

tulburri

de sfinctere
de limbaj
i psihice:

afectivitate;
atentie;
rationament.

*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei ntr-o

anumit ordine:
14

Examenul sensibilitii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe

cercetnd tulburrile subiective putnd s existe: senzatii de nepturi;
furnicturi; dureri spontane. Examenul sensibilittii se completeaz cu
cercetarea simului stereognostic care const n recunoaterea unui
obiect prin atingere cu ochii nchii.

Examenul mobilitii voluntare urmrete depistarea deficitului motor

prin studiul micrilor spontane si al forei musculare segmentare. Se
realizeaz prin colaborare cu pacientul si i se cere s execute micri de
flexie; extensie; abductie; rotatie, observdu-se daca acesta le execut
cu usurinta sau nu.

Examenul tonusului muscular se realizeaz spunndu-i bolnavului s-si

relaxeze

complet

membrul

examinat,

timp

ce

examinatorul

mobilizeaz pasiv fiecare membru cercetnd rezistena musculara si

amplitudinile miscrii.

Examenul contraciilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul,

pendularea membrelor n mers sunt diminuate sau abolite n sindromul
Parkinson.

Examenul stationrii si al mersului implic nu numai coordonarea

micrilor dar i echilibrarea acestora. Se examineaz observnd
bolnavul in ortostatism; pe varful picioarelor sau pe calcaie; precum si
caracterul mersului.

Examenul echilibrului se face n ortostatism cernd bolnavului s i

lipeasc picioarele.

Examenul reflexelor comport cercetarea: -reflexelor cutanate;

-de postura;
-patologice
-osteotendinoase.
15

Examenul troficitii permite de asemenea informaii importante.

Atrofiile musculare sunt in general de origine periferic.

Examenul limbajului const n punerea n eviden a tulburrilor de

vorbire. Tulburrile de vorbire pot interesa ntelegerea limbajului:
-afazie (imposibilitatea exprimrii i nelegerii

cuvintelor);
-disartrie (articularea cuvintelor);
-disfazia (blbiala);
-dislalia (imposibilitatea de a pronuna anumite
sunete);
Coordonarea miscrilor este facultatea de a pune n actiune ct mai muli
muchi pentru a efectua o micare si este tot o metod de investigare. Ea se
realizeaz prin mecanisme complexe la care participa: cerebelul; aparatul
vestibular; trunchiul cerebral i scoara cerebral.

CAPITOLUL III

Simptomatologie

16

Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar cnd

nivelul

de

dopamina din creier scade cu circa 20%.

Primele semne sunt adesea puin evocatoare:

dureri nesistematizate

oboseal rapid

reducerea activitii

Nu rareori aceste manifestri iniiale conduc la un diagnostic eronat

(reumatism, stare depresiv). Adesea, apariia tremurturii este aceea care
atrage atenia bolnavului i anturajului su conducnd la diagnostic. Chiar
naintea apariiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar s lipseasc,
exist

un

ansamblu

de

semne

ce

permit

recunoaterea

sindromului

parkinsonian.
Hipochinezia, caracterizat prin srcia i lentoarea micrilor, este un
semn fundamental i precoce al tabloului clinic.
17

Simptomele se manifest numai pe o jumtate a corpului extinzndu-se

apoi si la cealalt jumtate.
Bolnavul observ o greutate n efectuarea miscarilor, o ntepenire a
membrelor micrile devin mai ncete, mai puin ndemnatice.
Parkinsonianul este un bolnav puin mobil, a crui expresie gestual este
remarcabil redus. La nivelul extremitii cefalice, raritatea clipitului fixitatea
privirii i srcia mimicii confer faciesului un aspect de masc rigid,
inexpresiv, impasibil, pe care nu se reflect emoiile.
n aceast boal exist o tulburare important a iniiativei motorii,
bolnavul pare c i economisete micrile care sunt rare, lente, uneori doar
schiate. Timpul necesar mbrcrii, alimentaiei dureaz foarte mult.

Tremurtura parkinsonian este o tremuratur de repaus care dispare in

timpul micrilor voluntare i n somn.
Aceasta este foarte evident la nivelul extremitilor membrelor.
18

Tremurtura minilor seamn cu micarea de numrare a banilor.

La nivelul picioarelor, tremurtura imit micarea de pedalare.
Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai masticaiei
sincron, iar odat cu trecerea anilor devin mai ample, sunt exagerate la emoii
sau oboseal si dispar n timpul somnului.
Rigiditatea musculara este un alt semn caracteristic acestei afeciuni,
este datorat unei hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi
pus n eviden n timpul micrilor pasive (flexia sau extensia antebratului
pe brat), avem impresia ca ndoim dezdoim un baston de ceara sau plumb.
Alteori miscarile de flexie extensie se fac sacadat, dnd impresia c
micm o roat dinata, semnul roii dinate.
Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura
mimicii, limbii, masticatiei bolnavul are fata imobil, rigid, nghetat,
seaman cu o masc trist sau indiferent.
Vorbirea devine monoton, lent, dizartritic, din ce n ce mai greu de
inteles, astfel nct n stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut.
n ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipic, cu trunchiul
aplecat inainte.
Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni n sensul unei
atitudini generale n flexie. Aceast tendin la flexie apare precoce la nivelul
cotului. Bolnavul este nepenit, fixat n aceast atitudine anormal pe care o
pstreaz n toate activitile, mai ales n mers care se face fr suplee, cu
pai mici, ce uneori se accelereaz pn la fug i nu se poate opri dect
atunci cnd se lovete de o rezisten.
Tremurtura, fr a fi constant, se observ ntr-o bun parte din cazuri.
Este o tremurtur de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare
muscular, disprnd n timpul micrilor voluntare i adeseori la meninerea
unei atitudini. Este exagerat de emoii, oboseal i dispare n somn.
19

Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt

lente, mersul devine din ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara
balansul membrelor superioare.
n cele din urma, bolnavul nu mai poate merge.
Forme clinice
Dac diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurtura,
hipochinezia, rigiditatea - sunt reunite n mod obinuit, este posibil ns i
disocierea lor, dnd loc la forme n care predomin fie tremurtura, fie
sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urm sunt cele mai grave sub
raport funcional.
Evolutie
Boala are o evolutie lent progesiv care se poate desfura pe durata a
10-20 de ani si chiar peste.
Prognostic
Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din pcate
ns, tulburarile extrapiramidale descrise progreseaz, astfel nct dupa
trecera anilor, bolnavul nu mai poate depune nici un fel de activitate devenind
un invalid permanent.
Rigiditatea se accentueaz i n final bolnavul zace la pat, imobil ca o
statuie nu se mai poate misca, nu se mai poate hrani, nu poate vorbi.
n aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale
pielii (ecarele de decubit).

20

CAPITOLUL

IV

TRATAMENTUL

Nu exista nici un tratament care sa opreasc distrugerea celulelor

nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.

Tratamentul medicamentos:

s-a bazat pna n ultimii ani pe antiparkinsonienele de sintez, care au

nlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina,
scopolamina).
Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la care se

adauga L-DOPA (NAXON, MADOPAR, SINEMET) avnd n vedere c n cursul

acestei boli, dopamine (metabolit intermediar al catecolaminelor de la nivelul
celebral) scade n nuclei de la baza creierului. Alte medicamente ce se pot
administra sunt VIREGIT sau SELEGIN.

Tratamentul chirurgical :

const n producerea printr-o intervenie stereotoxic a unei leziuni, fie

n partea intern a palidului, fie n nucleul latero-ventral al talamusului.
Rezultatul const n suprimarea tremurturii i diminuarea rigiditii,
hipokinezia, nefiind influenat uneori chiar agravat.

21

Interventia neuro-chirurgical asupra talamusului duce la ameliorarea

rigiditatii si/sau a tremuraturii n special cnd acestea sunt unilateral
(hemiparkinson).

Dieta

echilibrat

este

foarte

important

cadrul

tratamentului. n perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie s

primeasc aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.

Tratamentul fizic :

are o important considerabil. Se va cuta ca bolnavii s-i conserve ct

mai mult timp posibil, toate activitile profesionale i extraprofesionale,
i pentru aceasta o psihoterapie de susinere este adesea util.

Tulburtorilor de mers, hipokineziei i tendinei de distonie n flexie, trebuie s

li se opun metode de reeducare activ i gimnastic funcional.
Aplicate chiar ntr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat
rezultate remarcabile, permind bolnavului o anumit autonomie.

22

CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor

CAZ I
PREZENTAREA PACIENTULUI H.I
Date identificare :

Nume -H
Prenume - I
Varsta

-69 ani

Nationalitate - romana
Profesie - inginer mecanic, actualmente pensionar

Data internrii : 6 .12. 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externrii: 18.12.2010
Diagnostic internare: BOALA PARKINSON
Motivele internrii: hipertonie musculara cu alterarea grav a micrii
posturii, tulburri echilibru, oboseal marcat, dizartrie, depresie, inapeten,
constipaie cronic, risc crescut de accidente, nu poate vorbi, nu se

poate

hrni.
Antecedente personale: nesemnificative
Antecedente heredo-colaterale: fr important
23

Situatie familial i social: pacientul este csatorit, a lucrat ca inginer

mecanic la o mare uzin, este pensionar, locuieste cu soia, fost
profesoar, pensionar.
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumeaz, nu
consuma alcool, duce o viata echilibrata si in bun armonie.
Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20
ani, dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de
specialitate, unde lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si
i se face evaluarea strii de sntate. Face tratament continuu, conform
prescriptiei, dar simptomele se agraveaz progresiv: rigiditatea se
accentueaz tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul),
pacientul este imobil, nu se poate hrni, spla, nu se poate ntoarce n
pat,

ntepeneste

ortostatism,

nu

se

poate

odihni,

manifest

comunicare deficitar (verbal si in scris), incapacitate total de

autongrijire si accentuarea strii depresive.
Simptome subiective: fata este rigid, imobil, ncremenit, ngheat,
vorbire neinteligibil, tremuratur de repaus accentuate, capul si
trunchiul sunt aplecate nainte, merge sustinut bilateral, cu pasi mici
rigizi, trii, se blocheaz n mers i se dezechilibreaz. Tegumentele
sunt palide, unsuroase (hipersecretie sebacee), prezint o salivaie
excesiv ca urmare a tulburarilor de deglutiie, este depresiv.
Simptome obiective:
TA = 150/90mmHg;
puls=80-90p/min;
temp.=36,5C
resp.= 15-25r/min;
gr.sangv.= AB IV, fr alergii.
T= 170 cm ;
24

G=74 kg

Explorri paraclinice:
VSH= 16mm/h

(VN=2- 10mm/h)

Hb=11,2 g

(VN=13- 15g)

L= 6500 mmc

(VN=3500- 8000 mmc)

Glicemie= 1g/100 ml

(VN=0,8- 1,1G/100 ml)

Trigliceride=800mg%

(VN= 250- 500mg%)

Uree= 50 mg%

(VN= 20- 40 mg%)

Colesterol= 400 mg%

(VN=150- 280 mg%)

TGO= 30 UI/L

(VN= 15-20 UI/L)

TGP= 26 UI/L

(VN=10- 40 UI/L)

25

NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor

14 nevoi fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaz pe definirea celor

14 nevoi fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale,
culturale si spirituale ale individului. Atingerea de ctre pacient a
independenei n satisfacerea acestor nevoi este defapt elul profesiei de
asistent medical.
26

O nevoie fundamental este o necesitate vital, esential fiintei umane

pentru a-i asigura starea de bine, n apararea fizic si mental.

Articol I.

Ca s-si mentin un echilibru fiziologic si psihologic,

pacientul trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independena n satisfacerea nevoilor reprezint atingerea unui nivel
acceptabil n satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic)
prin aciuni pe care le ndeplineste individul nsusi, fr ajutorul unei alte
persoane.

Independena este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi

prin actiuni proprii, ndeplinite de persoana nsi.

Dependena n satisfacia nevoilor reprezint n capacitatea persoanei de
a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei
persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor
astfel nct s fie independent.

Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi

fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii

Manifestri de dependen:
27

Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee

Manifestri de dependen:
Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucoziti
Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes,
Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii
Manifestri de dependen:
Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/
Deformri ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie
buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de
ordin fizic (alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea
debitului

cardiac

sau

supraincarcarea

inimi

sau

obstructiile

arteriale),

psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.).

Manifestari de dependenta:Tegumente modificate (reci, palide,
cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii
aritmic,

dicrot/Hipertensiunea

cardiace,

puls

arteriala/Hipotensiunea

filiform,

asimetric,

arteriala/Hipoxia

si

hipoxemia

2. Nevoia de a te alimenta si hidrata

Apar doua probleme de dependent n cadrul nesatisfaceri

acestei nevoi:

Alimentaie si hidratare inadecvat prin deficit

Manifestri de dependen:
Anorexie alimentar/ Disfagie/ Conditia cavittii bucale (ulceraii,
glosite , carii, gingivite, etc.). /
28

Dificultti n digestie si malabsorbtie/ Greaa, vrsturi, aerofagie/

Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficien cantitati mici/
Dezechilibru fizic (slbiciune, tegumente si mucoase uscate)/ Gustul i
valoarea alimentelor (obiceiuri greite)

Alimentatie inadecvat prin surplus

Manifestari de dependenta:
Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/

Polifagie/ Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma

dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si hidrata

3. Nevoia de a elimina

Probleme de dependen :
1. Eliminare urinara inadecvat:
2. Manifestri de dependen : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie
3. Manifestri de dependen : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria
4. Alte manifestri: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/
Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenia de urina (ischiuria)/
Glob vezical/ Ischiuria paradoxala/ Polakiuria/
- Incontinen urinar si de materii fecale.
Probleme de dependent :

Enurezis

Incontinen urinar i materii fecale

- Diareea
Manifestri de dependen:
29

frecvena,

consistena,

cantitate,

culoare,

miros,

aspect,
crampe, colica, durere local, semne de deshidratare

- Constipaia

Manifestri de dependen :
-

frecvena, orar cantitate, consisten, form, culoare,

crampe,

meteorism,

flatulen,

tenesme,

fecalom,

anorexie, cefalee, iritabilitate.

- Vrsturile
Se urmrete: frecvena, orarul, cantitatea, coninutul, culoarea,
mirosul, fora de proiectie si simptomele ce o nsotesc (dureri, cefalee,
grea, transpiraii)
Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile
- Menstra
- Diaforeza (transpiratii abundente)
Se manifesta n funcie de orar, cantitate, miros, dupa localizare
poate fi:

Generalizat

Localizat

- Expectoratia
Manifestari de dependenta, n functie de:

Culoare

Miros

Consistenta

Forma sputei, Aspect, Cantitate

30

4 .Nevoia de a se misca i a avea o postura bun

Probleme de dependen :

Imobilitate

Manifestri de dependen :
Absena sau diminuarea miscrilor/ Atonie, muscular, atrofie, hipertrofie
musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/ Rs sardonic (in
tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului pentru miscare.

Hiperactivitate :

Manifestari de dependen :
Vorbire caracteristic/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/
Miscri caracteristice.

Necoordonarea miscarilor

Tulburri prin lipsa sau diminuarea miscrilor normale (ataxie, convulsii,

tremuraturi, tulburari de mers, etc.)

Postura inadecvat

Manifestari de dependenta :
Oboseala musculara/ deformri ale coloanei vertebrale/ deformri ale
soldului/ poziii inadecvate date de boal/ dificultate n schimbarea
poziiei/ torticolis/ btturi

Circulaie inadecvat

31

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Probleme de dependen :

Insomnia

Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala

Tipuri de insomnie :

- Insomnie dormiional ;
- Insomnie predormiional ;
- Insomnie postdormiional ;

Manifestri de dependen :
- Aipiri n timpul zilei/ Comaruri/ Somnambulism/ Apatie/
Pavor nocturn/ Nelinite/ Confuzia/ Iritabilitate/
- Sentiment de tristee, depresie/ Concentrare sczut,
oboseal

Hipersomnia

Manifestri de dependen :

- somn modificat ;
- somnolen ;
- letargie ;
- narcolopsie ;
- oboseal ;

Disconfort

Manifestari de dependen :
- iritabilitate ;

- stare de disconfort ;

-diaforeza ;
- dureri musculare ;
32

Dificultate sau incapacitate de a dormi

6. Nevoia de a se mbrca, de a se dezbraca

Manifestri:
Dificultate sau incapacitatea de a se mbraca si a se dezbrca
- Dezinteres fat de tinuta- stare de apatie ;
- Dezinteres sau refuz fa de a se mbraca/ dezbraca ;
- Alegere neadecvat de mbrcminte/Dezbracare continua ;

7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele

Probleme de dependen :
Caren de igien la nivelul:
- prului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucal/ piele/ deprinderi igienice

Alterarea tegumentelor si a fanerelor

- eritem ,acne , hemoroizi , excoriaii

, furunculul ,ulcere varicoase

cruste ,inpetigo ,alopecia ,vezicule ,vitiligo ,pustule, ulceraii ,papule ,escare ,

fisuri ,edeme ,descuamaii ,varice

Dezinteres fa de igien

Dezinteres de a urma prescriptiile de igien

Alterarea mucoaselor
33

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Probleme de dependen :

Hipertermia

Manifestari de dependen :
frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie, umed, cald
Tipuri de curbe febrile :
Febra intermitent ; Febra continu ;Febra remitent ; Febra recurent; Febra
ondulat

Hipotermia

Manifestari de dependenta :
-hipotensiune arterial/ cianoz /eritem/ edeme/oboseal/tulburri
de vorbire/somnolen/ degerturi/

9.Nevoia de a evita pericolele

Probleme de dependenta:

Vulnerabilitate n faa pericolelor

Manifestari de dependen :
o Risc de accidente, rniri, cderi ;
o Risc de infecii ;
o Risc de imbolnvire, fatigabilitate, surmenaj ;
o Comportament agresiv sau depresiv ;

34

11.Nevoia de a comunica

Probleme de dependenta:
Comunicare ineficien la nivel senzorial si motor
Manifestari de dependen :

Tulburri

senzoriale

(cecitate,

anosmie,

hipoestezie,hiperestezie,

surditate)

Tulburri motorii (pareze, paralizi, )

Tulburri de limbaj (afazie, dizartrie,blbial, dislalia, mutism)

Reacii afective - insuficien sau exces senzorial (neliniste, inactivitate,

anxietate, halucinatii, izolare)

Comunicare ineficient la nivel intelectual

Manifestari de dependen :
o Dificultate de a-i aminti evenimente (amnezie)
o Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerent
o Comportament neadecvat
o Confuzie, obnubilare

-(agresivitate,

Comunicare ineficienta la nivel afectiv

devalorizare,

apatie,

egocentrism,

fobie,

agorafobie,

claustrofobie, nozofobie, euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.)

- Confuzie/Singurtate/Atingerea integritatii funciei si rolului sexual
-Izolare social/Perturbarea comunicrii familiale
11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia
35

Probleme de dependen: Culpabilitate

Manifestri de dependen:
- Sentiment de vinovie/Depresie;
-Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraie accelerate;
-Frustrare;
Manifestri de dependen:
Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a
exercita practica religioasa/ Tulburri de gndire/ Ignoranta fata de sensul
propriei sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale/
Dificultate de a participa la activitati religioase;
Neliniste fata de semnificatia propriei existente

12.Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta:

Devalorizarea

Manifestri de dependen :
Sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece
unele dificulti, somnolena, agresivitate, diminuarea motivatiei

Neputina

Manifestari de dependenta :
Conflict personal, eec professional
36

Dificultate in luarea deciziilor

Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
Dificultate de a se realiza
Dificultate de a-si asuma roluri sociale

13.Nevoia de a te recrea

Probleme de dependenta:
-

Neplcerea de a efectua activiti recreative ;

Dificultatea de a ndeplini activitai recreative ;
Refuz de a ndeplini activitati recreative ;

Manifestari de dependen :
o Inactivitate
o Plictiseala
o Tristete

14.Nevoia de a invaa cum s-ti pstrezi sntatea

Probleme de dependen:
- Ignorana
37

- Dificultate de a invaa
- Cunotiine insuficiente

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I

Nr curent

Nevoia fundamentala

Manifestari

de Sursa de dificultate

dependenta
1

Nevoia de a respira si Sialoree

Hipersalivatie

de a avea o buna
circulatie
2

Nevoia de a bea si de Alimentatie

a manca

si Tremuraturi

hidratare prin deficit

ale

membrelor
superioare

Nevoia de a elimina

Incotinenta urinara

Nevoia de a se misca Restrictie in miscare

Relaxare sfincteriana
Rigiditate musculara

si de a avea o buna
postura

Nevoia de a dormi si Insomnie

In

decubit

dorsal

a se odihni

capul ramane ridicat

de pe perna/perna
psihica

Nevoia
imbraca
dezbraca

de

se Dificultate de a se Diminuarea

si

se imbraca dezbraca

mobilitatii
necoordonarea
miscarilor

active

voluntare
38

Nevoia de a mentine Racirea

Vasoconstrictie

temperatura corpului extremitatilor

periferica

in limite normale
8

Nevoia

de

fi Dificultate

curat;ingrijit .
9

Nevoia

de

in Imposilitatea

autoingrijire
a

evita Risc

pericolele

de

unei

bune igiene corporale

accidente Tremuraturi

casnice

;necoordonarea
miscarilor

10

Nevoia

de

a Comunicare

comunica

ineficienta

Anxietate
la

nivel

afectiv
11

Nevoia de a actiona Frustare

conform

Neacceptarea bolii

propiilor

convingeri

si

valori,de a practica
religia

12

Nevoia

de

fi Diminuarea

Depresie

preocupat in vederea motivitatii;interesurealizarii

13

Nevoia
recreea

lui

de

se Dificultate de a se Vorbire
angaja

intr

o monotona;dizartrie

activitate recreativa
39

14

Nevoia de a invata Cunostinte

cum sa ti pastrezi insuficiente
sanatatea

Lipsa de interes
despre

boala

Plan de ingrijire

Obiective pentru pacient

s se strduiasc s-i amelioreze mobilitatea fizic

s-i controleze parial coordonarea micrilor

s tie s prentmpine accentuarea posturii inadecvate

s-i

ctige i s-i

pstreze, pe

ct posibil,

autonomia

autongrijire

s exprime sentimente pozitive

s-i pstreze capacitatea de vorbire

s nu rneasc

s nu prezinte depresie, s-i exprime interesul pentru activiti

zilnice

Interveniile asistentei
Planific :

program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular,

atenueaz rigitatea muscular i menin funcionalitatea articulaiilor

mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic

40

exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a trunchiului,

asociate cu micarea braelor (exerciii active i pasive)

exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de respiraie

exerciii posturale.

Asistenta sftuiete pacientul:

s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai

mare (mersul cu picioarele ndeprtate la 25 cm)

s fac exerciii de mers n ritm de muzic

s foreze balansarea membrelor superioare i s-i ridice picioarele

n timpul mersului

s fac pai mari, s calce mai nti cu clciul pe sol i apoi cu

degetele

s-i in minile la spate, cnd se plimb (l ajut s-i menin

poziia vertical a coloanei i previne cderea rigid a braelor
lateral).

n perioadele de odihn, s se culce pe un pat tare, fr pern, sau n

poziie de decubit ventral (aceste poziii pot ajuta la prentmpinarea
aplecrii coloanei n fa)

cnd este aezat n fotoliu, s-i sprijine braele pe fotoliu, putndui, astfel, controla tremurul minilor i al braelor.

Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire :

s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr ireturi,

lingur mai adnc pentru sup, carne tiat mrunt, cana cu cioc.
Pentru a evita cderile

n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete, linoleum

antiderapant, W.C.-uri mai nalte, balustrade de sprijin

nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva momente pe

marginea patului .

Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de vorbire.

Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific:
41

program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil)

obiective realiste

discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure

pacientului o via normal i sprijin psihologic.

Plan de ngrijire pacient H.I.

Diagnostic

Obiective

Interventii

Evaluare

Tulburari ale

Realizarea unei

Recomand si ajut

Obiectiv realizat

circulatiei

bune mobilitatii

pacientul sa

nursing

datorita rigiditatii

mearga cu cadrul

musculare

de sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole

Alimentatie

Pacientul sa fie

Ajut pacientul sa

ineficienta prin

alimentat si

se hraneasca sau

deficit datorita

echilibrat hidro-

in imposibilitate il

imposibilitatii

electrolitic

hranesc cu

alimentelor pe

alimente usor

cale bucala

digerabile cu un

Obiectiv realizat

grad crescut de
vitamine
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
42

electrolitice (la
indicatia
medicului)

Comunicare

Pacietul trebuie

Asigur un mediu

ineficienta

sa fie linistit sa

linistit placut ii

datorita anxietatii

colaboreze

explic pacientului
ca trebuie sa
colaboreze si sa
comunice cu
cadrele medicale

Obiectiv realizat
Pacientul
comunica si
colaboreaza cu
echipa medical si
cu cei din jur

si cu cei din jurul

sau
Administrez
medicamente
sedative
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata

Evaluare la sfrsit:
-pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare
-mobilitate si postura ameliorate
-manifesta confort fizic si psihic

43

-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii

-este echilibrat hidro-electrolitic
-are tonus psihic echilibrat
-nu a facut complicatii
-comunicare eficienta la nivel afectiv
-a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator

CAZ II
Prezentarea pacientului C.V

Date de identificare:

Nume: C
Prenume: V
Vrsta: 73 ani
Sex: masculin
Naionalitate: romn
Domiciliu: Focsani
Profesie: lucrtor commercial

Data internrii: 15.03.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externrii: 26.03.2010

Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON

44

Motivele internrii: rigiditate musculara cu alterarea micrii posturii,

oboseal marcat, inapeten, scdere marcat n greutate, deteriorare
psihic, incapacitate de autongrijire, tremurtura de repaus.
Antecedente

personale:

meningoecenfalit

la

varsta

de

22

ani

(anamnestic)
Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative
Situaie familial si social: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la cas,
toate utilitile, sunt ajutai de cele doua fiice.

Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine ngrijit de

familie

Istoricul bolii: sufer de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face

tratament permanent cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante i
tranchilizante. n ultimii ani a neglijat miscarea, exercitiile de postur,
activitile recreative, motiv pentru care boala a evoluat. Pacientul este
aproape blocat, prezinta depresie, anorexie, scdere n greutate, dificulti
majore de autongrijire.
Internarea prezent este datorat de accentuarea simptomatologiei,
evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei de tratament.
Simptome subiective: pacient cu privire fix, fa rigid, imobil,
ncremenit, vorbire lent, monoton, nearticulat, mers dificil, spastic, cu
pai mici, triti, fara acompaniamentul membrelor superioare, trunchiul si
capul cu uoar aplecare nainte (fuge dupa centrul de greutate), tremurtura
intens la nivelul membrelor superioare i inferioare, depresie, idei pesimiste.
Simptome obiective:
- TA= 160/90 mmHg;
45

- puls= 68p/min;
- temp= 36,2 C;
- resp.= 18r/min;
- gr.sang.= 0 I; nu prezint alergii.
Explorri paraclinice:
- L= 3800/mmc

(VN= 3500 8000/mmc)

- Hb = 11 gr %

(VN = 13 15 gr %)

- Ht = 38 gr%

(VN = 32 40 gr%)

- Colesterol = 600 mg

(VN = 150 280 mg)

- Glicemie = 120 mg/l

(VN = 0.8 1,1g / 000)

- Uree = 40 mg%

(VN = 20 -40 mg)

- TGO = 26 UI/l

(VN = 15 -20 UI/L)

- TGP = 62 UI/L

(VN = 10 -40 UI/L)

Plan de ingrijire pacient C.V. 24.03.2010

Diagnostic

Obiective

Interventii

Evaluare

Tulburari ale

Realizarea unei

Recomand si ajut

Obiectiv realizatt

circulatiei

bune mobilitatii

pacientul sa

nursing

datorita rigiditatii

meraga cu cadrul

musculare

de sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
46

traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
recomand un
program de
miscari si exercitii
postural,
combinand
miscari pasive,
active in vederea
prevenirii
contracturilor si
deformarilor
articulare si
pastrarii unui
grad minim de
independenta in
miscare si
postura
Alimentatie

Pacientul sa fie

Ajut pacientul sa Obiectiv realizat

ineficienta prin

alimentat si

se hraneasca sau

deficit datorita

echilibrat hidro-

in imposibilitate il

imposibilitatii

electrolitic

hranesc

cu

alimentelor pe

alimente

usor

cale bucala

digerabile cu un
grad crescut de
vitamine-ajut sasi

faca

baia

zilnica si ii ofer
47

materiile
necesare, lenjerie
de

pat

si

corp

curate
-ajut pacientul sasi

spele

picioarele,

sa-si

taie unghiile, sa
se imbrace, sa-si
igienizeze
cavitatea bucala
-il

stimulez

sa

manifeste interes
pentru
fizic

aspectul
sis

a-si

schimbe
atitudinea fata de
ingrijirile igienice

Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)

Comunicare

Pacietul trebuie

Asigur un mediu

ineficienta

sa fie linistit sa

linistit placut ii

datorita anxietatii

colaboreze

explic pacientului
ca trebuie sa
colaboreze sis a

Obiectiv realizat
Pacientul
comunica si
colaboreaza cu
echipa medical si
48

comunice cu

cu cei din jur

cadrele medicale
si cu cei din jurul
sau
Administrez
medicamente
sedative
anxiolitice
VIREGYT 3 cp/zi;
NAKOM

cp/zi;

ROMPARKIN

cp/zi;DIAZEPAM
10 mg -1 cp./zi
la indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
Risc

de Pacientul

autolezare

sa

fie Asigur

siguranta Obiectiv realizat

protejat si insotit si
la

insotirea

examinarile pacientului

medicale

Evaluare la sfrit:
-mobilitatea i postura ameliorate
-pacientul se deplaseaza singur nesustinut
49

-isi coordoneaz parial coordonarea miscrilor

-pacientul i-a ameliorat starea afectiv
-nu a suferit accidentri, rniri
-nu a facut complicaii
-pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile
pentru pastrarea sanatatii

CAZ III
PREZENTAREA PACIENTULUI D.V
Date de identificare:

Nume: D
50

Prenume : V
Varsta: 61 ani
Sex: masculin
Nationalitate: romn
Domiciliu : Focsani
Profesia: mecanic auto
Data internrii: 22.01.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI
Data externrii: 31.01.2010
Diagnostic internare: BOALA PARKINSON
Motivele internrii: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si
postura, vorbire lent, micri lente, tremurtura la degetele minilor,
moderat sub tratament.
Antecedente personale : neogastric operat in 1985
Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ
Situaie familial i social: pensionat pe caz de boal. Locuieste cu
sotia ntr-un apartament cu dou camere. Sotia pensionar.

Conditii de viaa: bune, nu fumeaz, nu consum alcool. Are un regim

de viata echilibrat.

Istoricul bolii:
n urm cu doi ani, constat instalarea unei oboseli musculare,
nejustificative, ncetinirea miscrilor si tulburri de coordonare a micrilor, o
inepenire a membrelor care devin mai puin ndemnatice.
51

Se prezint la neurolog, care l trimite n clinic pentru investigaii i

conduit terapeutic. n ianuarie 2007 se interneaz n clinica de neurologie
din Focani, unde in urma investigaiilor este diagnosticat cu boala Parkinson
si se stabilete un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de 250 mg x 3 /zi
si ROMPARKIN 3 cp/zi.
Internarea

actual

este

motivat

de

evoluie

rapid

simptomatologiei parkinsoniene sub tratament.

Simptome subiective:
- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire
lenta, miscari lente, greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare,
tremuratura de repaus, evidenta

la nivelul extremitatilor membrelor,

paliditate, astenie marcata.

- TA= 130/70 mmHg;

- puls= 72p/min;
- temp= 36,5C;
- resp= 20r/min;
- gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii;
- T= 180 cm;
- G= 86 kg.
Explorri paraclinice:
Hb= 10gr %

(VN= 13- 15 gr % )

HT= 28 mg %
Trombocite= 210 000/mmc

(VN= 15 000- 350 000/mmc)

52

VSH= 16 mm/h

(VN= 2- 10 mm/h)

Glicemie= 100 mg%

(VN= 80- 100 mg/%)

Colesterol= 500 mg%

(VN=150-250mg/%)

Uree= 40 UI/L

(VN= 20- 40 UI/L)

TGO= 20 UI/L

(VN= 12- 20 UI/L)

TGP= 18 UI/L

(VN= 14- 22 UI/L)

Rx.pulmonar: hiluri ingroate (raceli repetate)

EKG: morfologie normal

Plan de ngrijire pacient D. V 24.01.2010

Diagnostic

Obiective

Interventii

Evaluare

Tulburari ale

Realizarea unei

Recomand si ajut Obiectiv realizatt

circulatiei

bune mobilitatii

pacientul

nursing

sa

datorita rigiditatii

mearga cu cadrul

musculare

de

Igiena deficitara

O buna igiena

sustinere

largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme

ii

explic cum sa si
coordoneze
miscarile
trecerea

la
peste

obstacole
efectuez masaj al
membrelor

si
53

toracelui

asigur

confortul fizic si
psihic sa mearga
cu

mainile

spate

la

pentru

corectarea
posturii, tinutei.
-efectuarea
toaletei:

covor

antiderapant,
baie si in cada,
statul pe scaun la
dus, la chiuveta,
inaltarea
scaunului

de

la

toaleta.

Alimentatie

Pacientul sa fie

Ajut pacientul sa

ineficienta prin

alimentat si

se hraneasca sau

deficit datorita

echilibrat hidro-

in imposibilitate il

imposibilitatii

electrolitic

hranesc cu

alimentelor pe

alimente usor

cale bucala

digerabile cu un

Obiectiv realizat

grad crescut de
vitamine dieta
bogata in fibre,
celuloza,
vitamine,
minerale,
proteine, saraca
in lipide, glucoza.
54

Servirea mesei la
ore regulate, in
liniste cu
inghitituri mici,
lente, hidratare
corespunzatoare
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)

Comunicare

Pacietul trebuie

Asigur un mediu

ineficienta

sa fie linistit sa

linistit placut ii

datorita anxietatii

colaboreze

explic pacientului
ca trebuie sa
colaboreze si sa
comunice cu
cadrele medicale

Obiectiv realizat
Pacientul
comunica si
colaboreaza cu
echipa medical si
cu cei din jur

si cu cei din jurul

sau-constientizez
pacientul asupra
importantei
mentinerii curate
a tegumentelor si
fanerelor, pentru
prevenirea
imbolnavirilor,
pentru
respectarea de
sine si pastrarea
55

relatiilor
interumane.

Administrez
medicamente
sedative
Diazepam 1tb.
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
Risc

de Pacientul

autolezare

sa

fie Asigur

protejat

siguranta Obiectiv realizat

si

insotirea

pacientului

-la

examinarile
medicale

Evaluare
-mobilitate si postura ameliorate
-pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei
-isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor
-depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin
activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun
-pacientul prezinta tegumente si mucoase curate

56

-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu

prezinta sursa de infectie nosocomiala
-pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista
-manifesta interes pentru adaptarea la situatia data
-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii
-este echilibrat hidro-electrolitic
-are tonus psihic echilibrat
-nu a facut complicatii

Concluzii desprinse din caracteristicile

de ingrijire a celor trei bolnavi

Cazul I
H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intro stare avansat de decompensare parkinsonian, aproape blocat, rigid, faa
incremenit, cu alterarea grav a miscrii si posturii, cu tremuratura
accentuate, adevarate crize de zgaltaire, deshidratat cu piele unsuroas,
hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine i o
accentuat stare depresiv.
Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat mult rabdare
si timp, dar in final fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic
si psihic, tratamentul s-a reconsiderat. Att pacientul ct i familia au primit
cunotinte noi privind ngrijirile acordate bolnavului suferind de Parkinson.

Cazul II

57

C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata

posturii,

vorbirii,

nutriiei

si

psihicului,

pierderea

a mobilitatii,

respectului

de

sine,

devalorizarea si scderea interesului pentru pstrarea sanatatii.

L-am ajutat s-i satisfac nevoile de care era dependent si am insistat
n ameliorarea starii afective. L-am ncurajat, am

reliefat aptitudinile si

realizarile pacientului inainte de imbolnavire, am constientizat pacientul

asupra responsabilitii privind sntatea.

Cazul III

D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestiv, s-a internat pentru

fenomene parkinsoniene accentuate sub tratament, n vederea reconsiderarii
tratamentului.
Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadat, pacientul prezinta o
stare afectat, reprezentat prin iritabilitate, nemultumire, discomfort.
L-am ajutat n satisfacerea nevoilor de care era dependent,

l-am

ncurajat si i-am furnizat cunostinte importante legate de tratamentul

recuperator.
Pacientul a recepionat mai greu, dar a colaborat.
Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme

si

reactivitate fizica si psihica diferite.

Am aplicat ngrijiri individualizate pe persoana i rezultatele au fost cele
asteptate.

58

CAPITOLUL VI
ANEXE
EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE

Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii izotonice,

uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac
ataat la sering.
Scop : introducerea n organism a unor substane medicamentoase.
Locuri de elecie - regiunea supero-extern fesier, deasupra marelui trochanter;
faa supero-extern a coapsei n treimea mijlocie, faa extern a braului n muchiul
deltoid.
Materiale necesare:
59

- Tvi renal
- Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
- Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare cantitii
substanei de administrat
- 2 3 ace de unic folosin
- fiole cu solutia medicamentoasa
Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul
cuprins intre 7-10 pana la 10-10 cu bizon lung

Tehnica:

asistenta i spal minile cu apa si sapun

pregtirea psihic si fizica a bolnavului

se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n picioare

se dezinfecteaz locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal

se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s stea linistit

se neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la

sering

se verific poziia acului prin aspirare

se injecteaz lent soluia medicamentoasa

se retrage brusc acul cu seringa i se maseaza locul injectat cu un tampon de

vata cu alcool pentru a activa circulatia favorizand rezortia

dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n repaus fizic 510 minute.

Incidente i accidente:

durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

paralizie prin lezarea nervului sciatic

60

hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale
chirurgicala, supuraia septic

embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge a unei substante

uleioase sau n suspensie

DE TIUT !!!
poziia acului se controleaz, n cazul soluiilor colorate, prin detaarea seringii de
la ac, dup introducerea acului n masa muscular
infiltraia dureroas a muchilor se previne prin alterarea locurilor injeciilor.

INJECIA INTRAVENOAS
Injeciea intravenoas introducerea unei soluii medicamentoase n ciculaia
venoas. Pe aceast cale se introduc soluii izotonice sau hipertonice (care nu sunt
caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat).
Nu se introduc soluii uleioase produc embolii gazoase i consecutiv moartea.
Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea
medicamentului intravenos.
Locul de elecie venele de la plica cotului.
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele epicraniene
Materiale necesare:

fiole, flacoane cu substane de administrat

1-2 seringi de unic folosin (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de

solutie medicamentoasa
61

tampon de vata cu alcool medicinal

ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare

garou.

Tehnica :

asistenta i spal minile cu apa si sapun

se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic pern

protejat de muama, alez sau prosop

aplicam garoul

alegem locul pentru punctie

dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena

se controleaz dac acul este n ven

se ndeprteaz usor cu mana stanga garoul

se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte
se apas pe piston

se verific, periodic, dac acul este n ven, prin aspirare

se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se aplic
tamponul mbibat in alcool, compresiv pentru hemostaza

se menine compresiunea la locul punciei cteva minute de catre bolnav

se supravegheaz n continuare starea general .

Incidente i accidente:

injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor,

durere

flebagita produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante

valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe

hematom prin strpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul

ameeli, lipotomie, colaps.

62

Intervenii:

injectarea lent

se ntrerupe injecia

se anun medicul

DE TIUT!!!

n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei si starea general(respiraia,

culoarea feei)

vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puin 24 de ore, de aceea nu se
vor repeta injeciile in acea ven n intervale scurte

dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se repete,

punctiile se vor face ntotdeauna mai central fa de cele anterioare

DE EVITAT!!!

ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru ca

aceasta, prin volumul su, deplaseaz traiectul obinuit al venei

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

IONOGRAMA apreciaz funcia renal de meninere constant a concentraiei de

ioni
Metode de recoltare:

Bolnavul nu mnnc nainte.

Se recolteaz prin puncie venoas 5 ml de snge simplu.

GLICEMIE
63

Metoda de recoltare:

Prin puncie venoas pe clorura de natriu cu 2-3ml de snge

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

urmrete alterarea integritii hepato-celulare.

n acest scop se recolteaz TGP(transominaza gutamico-prinvica)

se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas.

BILURUBINA
Metode de recoltare : prin puncie venoas snge simplu 2ml
VN:
BILT-0,7-1mg%
BILD-0-0,25mg%
CREATININA
Metoda de recoltare : dimineaa pe nemncate prin puncie venoas 2-3 ml snge
VN-0,5-1,2mg%

TESTE DE COAGULARE
TIMP QUITICK
Metoda de recoltare -

snge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na

VN 12-16 sec.
TIMP HOWEL
Metoda de recoltare snge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na
VN 60 120 minute
64

Administrarea medicamentelor solide pe cale oral

Definiie

calea

oral

este

calea

natural

de

administrare

medicamentelor, acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a

intestinului subire sau gros.
Scop :Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
efecte locale: - favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei digestive
protejeaz mucoasa gastrointestinal
nlocuiete fermenii digestivi,secreia gastic n cazul lipsei acestora
dezinfecteaz tubul digestiv
- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale oral se resorb la
nivelul mucoasei digestive,ptrund n snge i apoi acioneaz

asupra

unor
organe sisteme,aparate (antibiotice, vasodilatatoare si sedative) .
Administrarea medicamentelor solide:
tabletele,
drajeurile se aeaz pe limba pacientului i se nghit ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aeaz sub limb.
granulele se msoar cu linguria
pulberile divizate n casete amilacee, se nmoaie nainte caseta n ap i se
aeaz pe limb pentu a fi nghiit.
pulberile nedivizate se dozeaz cu linguria sau cu vrful de cuit.

65

Tomograf

66

Tomografie (evoluie boal)

67

BIBLIOGRAFIE
1.Voiculescu I.C.
Petricu I.C.
2.Pendefunda Ghe.

Anatomia si fiziologia omului

Ed.Medicala

Bucuresti 1971

Semiologie neurologie, Ec.Contact international

Bucuresti 1992

3.Cezar I.

-Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997

4..Chiru F.

-Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998

5.Titirca L.

-Ghid nursing,Ed.Viata medicala romaneasca

Bucuresti 1997

6.Titirca L.

-Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de

Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca
Bucuresti 1998

7.Henderson V.

Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului,

1991

8.Serbanescu T.

Neurologie, psihiatrie, endocrinologie,

Ed.Medicala ed.a 2-a Bucuresti 1997

9.Titirca L.

-Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a

nevoilor fundamentale

10.Vuzitas Ghe.
Anghelescu A.
11.F.O.521/2010

Neurologie si psihiatrie Manual- Societatea

Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996
- SPITALUL NEUROLOGIE Focsani
68

12.F.O.16/2010

- SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

13.F.O.29/2010

-SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

69